Sunteți pe pagina 1din 2

Obiceiuri si superstitii de Boboteaza in satul traditional romanesc.

Noaptea in care
fetele nemaritate isi viseaza ursitul
Andreea Vilcovschi,

In spatiul satului traditional romanesc, Botezul Domnului, Boboteaza sau Apa Boteaza este una dintre cele mai
vechi sarbatori crestine, alaturi de Paste si Rusalii. Calendaristic vorbind, este ultima mare sarbatoare care
incheie ciclul de sarbatori ale Craciunului.

In traditia populara, acestei sarbatori crestine i sau incorporat multe elemente ale unor rituri ancestrale de
fertilitate, de purificare, de cinstire a sacralitatii apei, dar si scenarii magico-ritualice cu finalitate erotica sau
divinatorii, sustine etnologul salajean Camelia Burghele. Potrivit spuselor sale, Boboteaza activeaza cateva
simboluri si activitati specifice momentului, respectiv apa sfintita, actele profilactice si augurale, divinatia
erotica si alungarea duhurilor rele. Este momentul din an in care se performeaza atat traditii si practici
comunitare de grup, cat si individuale.

Etnologul salajean precizeaza ca daca in unele sate, in aceasta zi de colinda pentru ultima data, in altele, "se
ingroapa Craciunul" si, odata cu el, si colindele, pentru ca de Boboteaza, copiii merg cu "turaleisa". Este vorba
despre un obicei ce aduce cu cel al colindelor de Craciun, dar are caracter magico-ritual. Tot acum, preotul
sfinteste apa in biserica, intr-un ritual liturgic consacrat, la care participa intreaga comunitate si care reitereaza
in memoria colectiva secventa biblica a Botezului Domnului. Pentru ca se credea ca apa sfintita are proprietatea
de a sfinti orice atinge, oamenii isi duceau acasa "canceaua" (o cana mare - n.n.) plina. Apoi o foloseau pentru a
sfinti curtea si ogoarele.

Scenarii magico-ritualice de Boboteaza


In toate satele salajene, precizeaza Camelia Burghele in ajun de Boboteaza, preotul umbla cu crucea si sfintea
casele cu apa sfintita in biserica, intr-un "ritual de purificare si fertilizare". De obicei, era insotit de cantor si,
uneori, de doi sau trei copii, care ii anuntau sosirea: "Toata lumea primea preotul in casa: se considera ca era un
mare semn de nenorociri in tot anul daca cineva nu primea preotul in casa de Boboteaza. Prezenta preotului in
casa era sinonima cu sfintirea spatiului de locuit si cu aducerea norocului in casa".

Sarbatoarea implica si scenarii magico-ritualice. In ajunul Bobotezei, spune etnologul, se fac si se desfac
farmece si vraji si se pun in act descantece terapeutice si erotice, iar tinerele nemaritate isi afla ursitul prin
intermediul unor practivi magico-ritualice erotice. Camelia Burgele sustine ca acest moment din an abunda in
scenarii erotice performate de fetele nemaritate, cu finalitate maritala, anuntata de visarea ursitului: "Uneori,
acestea scenarii de factura cultural-simbolica sunt completate de interdictii alimentare si, ulterior, de consumul
unor alimente speciale, bazate mai ales pe sare, care, in traditia populara, ar putea produce visuri erotice".

Astfel, in seara de Boboteaza, fata de maritat manca o bucata de paine ori o jumatate de placinta foarte sarata.
"Ca o modalitate de stimulare psihologica, dormea pe locul de unde preotul a sfintit camera, pe camasa unui
fecior - adica intr-un spatiu bine delimitat, unde fie predominau semnele masculinului fata de care fata voia sa
se apropie, fie se manifesta neingradit puterea prezentei speciale a preotului, care, in imaginarul colectiv al
satului traditional, era un garant al implinirii dorintelor", puncteaza sursa citata. O alta modalitate prin care isi
visau ursitul era sa doarma cu busuioc sub perna. De asemenea, mergea noaptea in vie, numara noua pari si il
insemna pe al noualea; in ziua urmatoare, verifica parul: daca era drept si frumos, se zicea ca asa ii va fi si
viitorul sot.

In unele sate salajene, fetele puneau pe razboiul de tesut mai multe jumari de porc - pentru fiecare fata cate una,
dupa care aduceau pisica si o punea sa le manance. Fetele ale caror jumari erau mancate aveau sa se marite in
anul ce urma. Inainte sa vina preotul ca sa sfintesca gospodaria, tinerele trecute de 20 de ani, considerate fete
batrane, puneau margele sub presul de la intrare. Dupa ce preotul trecea, fata isi lua margelele, iar daca fata
bisericeasca nu observa acest detaliu, se spunea ca tanara se va marita in doar cateva luni.

"Satele salajene conserva, asadar, o recuzita magica specifica actelor de magie erotica sau divinatie erotica:
pentru sarbatoarea de Boboteaza, fetele tinere stiau ca trebuie sa se concentreze pe margele - semnul frumusetii,
pe firele de canepa - semnul harniciei, pe parii din vie sau gardul casei - semnul masculinitatii, pe busuiocul din
mana preotului - semnul norocului si mai ales pe apa sfintita de preot - o garantie pentru eficacitatea actelor si
pentru implinirea dorintelor".

Cititi si:

VIDEO Obiceiul stravechi de Boboteaza care aduce belsug si alunga spiritele rele. De ce se inconjoara
masa de 12 ori

Etnologul care a reunit povestile satului traditional in 10 volume. ,,Satul actual si-a pierdut parfumul,
culoarea, mirosul, poezia"