Sunteți pe pagina 1din 3

REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr.

4, 2017

CZU 347.9
Actele de dispoziție ale părților în procesul civil.
Modificarea acțiunii
Olga CIOBANU,
avocat
Victoria HADÎRCĂ,
judecător (Judecătoria Chișinău)
This work is dedicated to a theme very important – institution of modification of the civil action. Institution of modi-
fication of the civil action finds express regulation, but this rule does not state the legal definition nor traces the legal cha-
racteristics of this important institution of civil procedural law. In literature, modifying the civil action was defined as the
application by which a litigant amended its previous claims. In recent doctrine, shows that the category of the requested
amendments to the civil action includes any request by either party changes a request in court that the previously seized
court, whether it was a principal claim, one accessory or an incidental.
Keywords: Civil procedural law; Civil action; Institution of modification.

Î n corespundere cu prevederile art. 60 din Codul


de procedură civilă al RM „reclamantul este în
drept să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să
de modificare prin care schimbă cauza pretenţiei noi,
adăugate acţiunii iniţiale.
Cererea de modificare a acțiunii civile implică o
mărească ori să reducă cuantumul pretenţiilor în ac- modificare a pretenţiilor iniţiale, de cele mai multe
ţiune, ori să renunţe la acţiune”. ori, cerându-se în plus faţă de ceea ce s-a solicitat
În felul acesta, instituția modificării acțiunii ci- iniţial ori cerându-se ceea ce iniţial nu s-a pretins.
vile își găseşte reglementarea expresă, dar această Modificarea acțiunii civile se poate prezenta sub
normă legală nu statuează definiţia şi nici nu trasează forma unei cereri accesorii cererii principale, situa-
caracterele juridice ale acestei importante instituţii ţie în care se găseşte într-un raport de conexitate cu
de drept procesual-civil. aceasta, putând să fie făcută exclusiv de reclamant.
În literatura de specialitate, modificarea acțiunii O pretenţie proprie formulată de pârât îmbracă for-
civile a fost definită ca fiind acea cerere prin care o ma cererii reconvenţionale, situaţie în care pârâtul
parte litigantă modifică pretenţiile sale anterioare. va putea face, apoi, o cerere reconvenţională de mo-
În doctrina recentă, se arată faptul că în categoria dificare.
cererilor de modificare a acțiunii civile sunt inclu- Legea nu reglementează regimul juridic al cererii
se orice cereri prin care una dintre părţi modifică o de modificare a acțiunii civile, aceasta fiind inciden-
cerere în justiţie cu care a sesizat anterior instanţa, tă nu numai în cazul cererii de chemare în judecată,
indiferent că aceasta era o cerere principală, una ac- dar şi în cazul cererii reconvenţionale sau altei cereri
cesorie sau una incidentală. incidentale, a cărei natură juridică este aceea de ve-
Aşadar, una dintre particularităţile cererii de mo- ritabilă cerere de chemare în judecată, urmând a se
dificare vizează faptul că, întotdeauna, aceasta pre- aplica în mod corespunzător.
supune existenţa unei cereri prin care, anterior, a fost În ceea ce priveşte subiecţii procesuali care pot
sesizată instanţa de judecată cu soluţionarea unui uza de instituţia cererii de modificare, în doctrină se
litigiu concret, indiferent de natura cererii iniţiale, relevă faptul că o astfel de cerere poate fi formulată
respectiv dacă aceasta este principală, accesorie şi de către reclamant, în privinţa cererii principale sau
incidentală. a cererii de intervenţie promovată de către acesta,
De principiu, nu trebuie exclusă nici ipoteza în de către pârât, relativ la cererea reconvenţională ori
care o astfel de cerere modifică o cerere adiţională la cererea de intervenţie promovată de către acesta,
anterioară, prin care aceeaşi parte a schimbat pețitul precum şi de către terţul intervenient, în privinţa ce-
cererii introductive de instanţă. De exemplu, după ce rerii de intervenţie introdusă de către el.
reclamantul formulează cererea de chemare în jude- Referitor la cercul subiecţilor procesuali care
cată, iar pârâtul depune la dosarul cauzei referință, sunt îndrituiţi să formuleze o cerere modificatoare,
faţă de apărările făcute de pârât şi odată cu răspun- am precizat faptul că acesta îi cuprinde nu numai pe
sul la referință, în procedura prealabilă stabilirii pri- reclamant şi pârât, ci şi pe intervenienţii principali.
mului termen de judecată, reclamantul înţelege să Cu privire la intervenienţi, referitor la care s-a admis
modifice obiectul acţiunii sale, în sensul completării faptul că, dacă, la rândul lor, nu formulează o cerere
acestuia cu o nouă pretenţie faţă de pârât. Ulterior, la de intervenţie principală, prin hotărârea pronunţată
termenul de judecată la care reclamantul este legal în cauză nu se pot stabili drepturi în favoarea lor,
citat, acesta înregistrează la dosarul cauzei cererea putem reţine faptul că justifică un interes în promo-

60
Nr. 4, 2017 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

varea unei cereri modificatoare numai în ipoteza în nu este exclus ca, înainte de primirea referinței for-
care, în temeiul principiului disponibilităţii, susţin o mulate de către pârât, reclamantul să depună o cerere
pretenţie proprie în cauza dedusă judecăţii. adiţională prin care să modifice cererea de chemare
În legătură cu acest aspect, se pune întrebarea în judecată.
dacă poate procurorul formula o cerere modificatoa- Aşadar, reclamantul ar putea să modifice cererea
re, atunci când acesta promovează acţiunea ori când de chemare în judecată chiar în etapa de verificare
participă la proces, iar răspunsul nu poate fi decât şi regularizare a cererii, până la împlinirea terme-
unul afirmativ. În conformitate cu dispozițiile art. 72 nului în care trebuie să depună răspuns la referință.
din Codul de procedură civilă al RM care stipulează Codul de procedură civilă al RM nu stipulează ex-
că procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile pres momentul până la care poate fi făcută cerere de
şi obligaţiile procedurale de reclamant, cu excepţia modificare, ceea ce denotă faptul că aceasta poate
dreptului de a încheia tranzacţie, ajungem la con- fi înaintată oricând până la finalizarea dezbaterilor
cluzia că acesta este îndreptățit în vederea înaintării judiciare.
unei cereri de modificare a acțiunii civile promovate, Observăm că soluţia legiuitorului nostru care a
chiar dacă nu este titularul acțiunii. omis să reglementeze acest moment este fundamental
Conform art.60 din Codul de procedură civilă al diferită de cea reglementată de legiuitorul român, nu
RM formularea cererii de modificare implică mo- numai din punctul de vedere al termenului de judecată
dificarea unuia dintre cele două elemente esenţiale limită la care ar putea fi formulată cererea adiţională
ale cererii iniţiale, și anume, temeiul sau obiectul (prima zi de înfăţişare), dar şi din punctul de vedere al
acțiunii. tehnicii de promovare a unei asemenea cereri.
Modificarea temeiului acţiunii presupune schim- Astfel, se observă că a fost prescris un termen fix
barea circumstanțelor de fapt sau de drept prin trece- în Codul de procedură civilă al României, până la
rea de la ipoteza unei norme juridice la ipoteza altei care ar putea fi făcută modificarea sau completarea
norme juridice. Ea poate să se producă prin comple- cererii de chemare în judecată şi să se propună noi
tarea temeiului iniţial al acţiunii cu noile circumstan- dovezi – primul termen la care reclamantul este legal
ţe apărute în timpul judecării cauzei. De exemplu, citat.
temeiul acţiunii de reparare a daunei poate fi modi- Sancţiunea aplicabilă situaţiei în care reclamantul
ficat prin stabilirea faptului că dauna a fost pricinu- nu respectă termenul legal imperativ statuat de Codul
ită de mijlocul de pericol sporit, ceea ce va duce la de procedură civilă al României pentru promovarea
aplicarea unei alte norme de drept sau altă situaţie, cererii modificatoare sau completatoare este aceea a
când pretenţiile sunt îndreptate împotriva mai multor decăderii din dreptul de a o mai formula, sancţiune
pârâți. care poate fi invocată din oficiu de către instanţă şi
Schimbarea obiectului acţiunii cel mai frecvent pusă în discuţia părţilor, cu consecinţa respingerii
are loc prin trecerea de la dispoziţia unei norme de cererii adiţionale ca tardiv formulată.
drept la dispoziţia unei alte norme de drept sau prin Cu toate acestea, dispozițiile Codului de proce-
alegerea unui alt mijloc de apărare judecătorească dură civilă al României prevăd posibilitatea ca, prin
a dreptului subiectiv. În ambele cazuri, este vorba acordul expres al tuturor părţilor cauzei, formularea
despre schimbarea pretenţiilor de drept material faţă cererii modificatoare sau întregitoare să aibă loc şi
de pârât. Nu se admite schimbarea concomitentă a cu depăşirea primului termen de judecată la care re-
temeiului şi obiectului acţiunii. În acest caz, unele şi clamantul este legal citat, situaţie în care nu va inter-
aceleaşi împrejurări în una şi aceeaşi relaţie socială veni sancţiunea decăderii, iar instanţa va fi învestită
pot duce la aplicarea diferitelor norme de drept. cu cererea reclamantului, astfel cum a fost modifica-
În cazul formulării unei cereri modificatoare, in- tă sau completată.
stanţa este ţinută să se pronunţe în limitele în care a fost Din formularea acestui text legal, se reţine, în pri-
învestită prin cererea de modificare a acțiunii civile. mul rând, faptul că, după depăşirea termenului proce-
De asemenea, cererea de modificare presupune dural imperativ, promovarea cererii întregitoare sau
completarea cererii anterioare cu care a fost înves- modificatoare este condiţionată de acordul expres al
tită instanţa cu unul sau mai multe dintre cerințele tuturor părţilor. Aşadar, nu este vizat numai acordul
determinante menţionate mai sus. Astfel, reclaman- pârâtului, ci şi cel al intervenienţilor în proces.
tul poate chema în judecată şi alte persoane pe lân- Legiuitorul român a prevăzut că, spre deosebire
gă pârâtul indicat iniţial în cererea introductivă de de situaţia în care modificarea cererii de chemare în
instanţă. judecată este făcută în termen, caz în care nu este
În mod normal, reclamantul poate aprecia că se necesar să se obţină acordul vreunei părţi pentru
impune modificarea sau completarea cererii de che- aceasta, dacă modificarea este realizată pe parcursul
mare în judecată după ce primeşte referința depusă procesului, se cere acordul părţilor, tocmai pentru a
de către pârât în etapa pregătitoare judecăţii. Totuşi, evita abuzul de drept al reclamantului.

61
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, 2017

Astfel, în situaţia formulării unei cereri modifica- acelui drept, recunoaşterea lui sau încetarea piedici-
toare după primul termen de judecată la care recla- lor în exercitarea acestuia.
mantul a fost legal citat, dacă la termen nu sunt pre- Conceptul de cerere modificatoare se raportea-
zente toate părţile iniţiale, instanţa va amâna cauza, ză, cu necesitate, la introducerea unei noi pretenţii
comunicând părţilor cererea, cu menţiunea de a-şi de către părţi în faza judecăţii în apel sau în recurs,
preciza poziţia procesuală, în sensul exprimării sau pretenţie ce nu a format obiect al judecăţii în primă
nu a acordului vizând modificarea pretenţiilor peste instanţă, această soluţie decurgând din funcţia fun-
termenul legal. damentală a instanţei de control judiciar, anume ace-
În jurisprudenţa română anterioară, s-a stabilit că ea de a examina regularitatea hotărârii primei instan-
modificarea obiectului cererii iniţiale, prin concluzii ţe cu privire la pretenţiile ce au fost deduse în faţa
scrise depuse ulterior primei zile de înfăţişare, după acesteia, prin conţinutul conceptului de cereri noi în
închiderea dezbaterilor şi fără a fi puse în discuţia apel sau în recurs înțelegându-se toate acele acte de
părţilor, reprezintă o încălcare a principiilor de bază procedură care au natura unei cereri de chemare în
ale dreptului procesual-civil, cum ar fi cel al contra- judecată. Conotaţia conceptului de cerere modifica-
dictorialităţii şi cel al dreptului la apărare. toare este aceea de a desemna ideea de schimbare de
În reglementarea română, jurisprudenţa face dis- acţiune.
tincţie între noţiunile de cerere modificatoare şi ce- Prin urmare, modificarea pretenţiilor în apel sau
rerea precizatoare, aceasta din urmă vizând exclusiv recurs, prin formularea unor solicitări care nu au fost
îndreptarea greşelilor materiale, mărirea sau micşo- formulate în primă instanţă, judecătorul fondului ne-
rarea cuantumului pretenției, pretinderea contravalo- fiind învestit cu o asemenea acţiune, astfel cum s-a
rii obiectului pierdut sau pierit, ori înlocuirea cererii arătat mai sus, este inadmisibilă. O atare modificare
în constatare cu o cerere în realizare sau invers. a obiectului acţiunii nu poate forma obiect de jude-
Această distincţie între cererea modificatoare şi cată pentru prima dată în calea de atac.
cererea precizatoare nu subzistă şi în Codul de pro- Cu privire la momentul limită până la care se poa-
cedură civilă al RM, acestea fiind reglementate de te introduce cererea modificatoare, în doctrină şi în
dispozițiile. art. 60, întrucât, în definitiv, ambele practică s-a pus problema dacă, în cazul desfiinţării
constituie modificări ale cererii iniţiale, chiar dacă sau casării cu trimitere în vederea rejudecării cauzei,
au un regim juridic diferit. reclamantul mai poate formula o cerere de modifica-
Mărirea sau micşorarea cuantumului obiectului re a acțiunii civile.
cererii presupune formularea unei cereri patrimoni- Întrucât din dispozițiile legale rezultă faptul că
ale, al cărei obiect poate fi exprimat în bani. Nu este desfiinţarea soluţiei instanţei de fond poate fi totală
exclusă posibilitatea ca partea să solicite prin cererea sau parţială, rezultă faptul că formularea unei cereri
precizatoare mărirea suprafeţei de teren revendica- adiţionale de modificare în rejudecarea cauzei la in-
te, însă cu condiţia ca obiectul cererii adiţionale să stanţa de fond este posibilă numai în situaţia în care
vizeze acelaşi teren ca cel care figurează în cererea instanţa de control judiciar a anulat toate actele ju-
principală, dar a cărui suprafaţă a fost indicată greşit diciare.
de către reclamant.
Pentru ca părţile să nu fie lipsite de un grad de
jurisdicţie, reclamantul îşi poate modifica cererea de Referințe:
chemare în judecată numai în faţa primei instanţe,
nu şi în căile de atac. Modificarea acţiunii se poate 1. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova
face numai la instanţa de fond, şi numai până la fina- nr. 225-XVI din 30 mai 2003, publicat în: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 111-115 din 12 iunie 2003.
lizarea dezbaterilor judiciare, astfel că, în apel nu se 2. Boroi G., Stancu M. Drept procesual civil, 2015,
poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul vol. I.
cererii de chemare în judecată, şi nici nu se pot face 3. Tăbârcă M. Drept procesual civil, 2013, vol. II.
cereri noi, aceste prevederi fiind pe deplin aplicabile
şi la judecarea recursului. Recenzent:
Acţiunea judiciară reprezintă mijlocul prin care Igor COBAN,
titularul dreptului subiectiv cere instanţei realizarea doctor în drept, conferențiar universitar (USM)

62