Sunteți pe pagina 1din 7

CAPACITATILE COORDINATIVE SI SISTEMUL NERVOS

DRD. RAMONA PAVEL

BUCURESTI , IANUARIE 2013


1
SISTEMUL NERVOS – ORIGINEA COMPORTAMENTELOR NOASTRE

- controleaza motricitatea primara , stiinta acumulata in timp si abilitatile in curs de invatare

- capabil sa regleze miscarea in timpul executiei, sa retina performanta pentru a o putea reproduce sau a o
modifica pentru a ameliora eficacitatea

MOTRICITATEA SPECIFICA SPECIEI UMANE

- Programe motrice primare care necesita o aptitudine innascuta dar si de un context propice pentru a fi
dezvoltate

Ex : - suptul si deglutitia – functionale inainte de nastere / programe posturale, locomotorii , prehensiunea

ORGANIZAREA MOTRICITATII

 Prepararea miscarii - cresterea generala a tonusului

- focalizarea sistemelor senzoriale asupra informatiilor importante

 Conceperea si constructia secventelor motrice pentru actiune si inlantuirea lor


- Comenzi pentru o activitate fizica -> executia miscarii
- Comenzi pentru o activitate tonica -> mentinere/fixare

 Prevederea de variante de catre SNC care ii permit sa fie adaptabil la orice schimbare

REGLAJE MOTORII FINE

SN trebuie sa reguleze executia miscarii.

2
SISTEMELE PERCEPTIVE ( informatii senzoriale si sensitive )

DE LA MEDIU (context general) DE LA OM ( pozitionarea corpului in spatiu)

MISCAREA (ACT)

ESTE CONFORMA PLANULUI INITIAL?

POSIBILITATE DE REAJUSTARE

FEED-BACK

MEMORIZARE

A)GEST CORECT B)EXPERIENTA INEFICACE

Informatiile senzoriale asigura si o functie de evaluare : controlul miscarii in timpul executiei si estimarea
eficacitatii sale dupa rezultatul obtinut.

Pentru a obtine o abilitate mai mare, SN trebuie sa stabilizeze organizarea interna a gestului, adica sa
minimizeze variatiile pe masura ce se creste numarul de repetari .

CONTROLUL ANTICIPAT – regleaza parametrii de executie inaintea declansarii miscarii

- SNP SOMATIC SENZITIVO – SENZORIAL RECEPTORI MEDIU

SNP

- SNP SOMATIC MOTOR EFECTORI

CORP

COORDONAREA APARE dupa elaborarea mai multor procese la nivel central


si este o conditie indispensabila pentru deplasarile cotidiene ale fiecarui om.

3
Permite realizarea unui gest bine definit si precis gratie actiunii conjugate a SNC si musculaturii scheletice.

Ea permite o buna stapanire a situatiilor previzibile dar si imprevizibile gratie unor procese de retroactiune
elaborate de catre SNC. Favorizand dezvoltarea capacitatii de coordonare ne protejam impotriva
accidentelor cotidiene si ne asiguram o calitate de viata mai buna.

Coordonarea are de asemenea un loc important si in activitatile sportive. Anumite sporturi necesita o
dezvoltare a unuia sau mai multi factori ai coordonarii care protejeaza de exemplu sportivii de traumatisme
majore(tenis, badminton, escalada, scrima).

Are 3 aspecte de executie a miscarii :


- Adaptarea la conditii de mediu schimbatoare (miscari imprevizibile, luminozitate, temperatura)
- Ghidarea miscarii prin stapanirea si precizia gesturilor
- Afinitatea miscarii prin invatare pentru a ameliora calitatea gestului.

Dezvoltarea capacitatii de coordonare permite ameliorarea tehnicilor anumitor gesturi specifice prin
stimularea SNC producand gesturi precise si intentionate prin bucle de retroactiune.

FACTORI CARE INFLUENTEAZA COORDONAREA

Factorii de executie si de regulare care intervin in coordonarea motrica depind de calitatile


PSIHOMOTRICE si FIZICE

Calitatile psihomotrice – calitati asupra carora va interveni invatarea motrica ; vizeaza producerea de
gesturi precise si intentionate utilizand bucle de feedback

Bucla ACTIUNE - RETUR INFORMATII - RETROACTIUNE

Invatarea tehnicilor se efectueaza prin bucla retroactiva urmarind:

4
- Analizarea obiectivului dorit , modelului de actiuni si rezultatul actiunilor

- Alegerea si rafinarea modelului de referinta pentru producerea actiunii prevazute si obiectivului


dorit

Agilitatea si abilitatea exprima controlul sistematic in functie de scopul definit dar numai impreuna aceste
doua calitati devin o capacitate de coordonare.

Calitatile fizice - calitati care solicita functiile cardio respiratorii si musculare

Viteza si Forta : viteza gesturilor si capacitatea de coordonare intermusculara (cuplajul


agonist /antagonist)

Supletea : absenta franarii ocazionate de o rezistenta din organism, permitiand astfel realizarea miscarii cu
o mare amplitudine articulara.

Rezistenta : permite capacitatea realizarii si repetarii unei actiuni motrice fiabile

CELE CINCI SECTOARE ALE COORDONARII

PRODUCTIA GESTUALA DEPINDE DE CALITATILE COORDONARII

Ritmul – proces repetitiv al unei miscari cu un tempo dat

Echilibrul – proces de mentinere a pozitiei corpului anuland fortele opuse

Reactia – proces de a reactiona rapid la un moment definit

Orientarea – proces de analiza continua pentru adaptarea comportamentului intr-un spatiu definit

Diferentierea – proces de a simti spontan informatia musculara si de a adapta forta si amplitudinea pentru a
obtine o buna armonie a miscarii.

DEZVOLTAREA COORDONARII

Se efectueaza de la nastere si atinge un varf maxim la sfarsitul adolescentei. Incepand de la 25-30 de ani se
pierd aproximativ 1% din capacitati coordinative / an insa pierderea calitatilor coordonarii nu este lineara.

5
In cazul copiilor pot fi utilizate anumite calitati de coordonare pentru a realiza performanta insa nu trebuie
neglijata viziunea globala a capacitatilor coordinative pentru a evita dezechilibre fizice care pot aparea mai
tarziu odata cu varsta (ar fi de dorit utilizarea a tuturor calitatilor coordonarii in lucrul cu copiii pentru
stabilirea pattern-urilor multisenzoriale ).

Coordonarea se poate dezvolta prin repetarea actiunilor motrice , intervenind asupra:

-Scaderea timpului de executie a actiunilor

- Modificarea problemelor externe actiunii

DE RETINUT

Pentru public :

- importanta dezvoltarii si mentinerii coordonarii pe fiecare grupa de varsta adaugand elemente ale unei
activitati echilibrate ( forta musculara, exercitii de suplete, izometrie, exercitii cardio-respiratorii).

Pentru pacienti :

- supletea – streching pentru realizarea unor amplitudini articulare mari.

- viteza – mentinerea gesturilor rapide si cresterea capacitatii de coordonare intermusculara (cuplul agonist-
antagonist)

- forta – mentinerea fortei musculare in contextul imbatranirii fiziologice si poli-patologiilor aparute odata
cu inaintarea in varsta pentru mentinerea autonomiei si a unei bune calitati de viata.

- rezistenta – realizarea unor programe specifice,adaptate si asociate care sa dezvolte aceasta calitate la efort
(mai ales cu varsta) .

Bibliografie :

ABOITIZ F. , SCHEIBEL A.B. , FISHER R.S , ZAIDEL E. , 1992, Individual differences în brain asymmetries and
fiber composition of the human corpus callosum, Brain , 598:154-161

CORDUN M., 1999, Kinetologie medicala, edit. AXA, Bucuresti

DAMASIO A.R , DAMASIO M. , VAN HOESEN G. , 1982, Prosopagnosia: Anatomic bases and behavioral
mechanisms , Neurology , 32:331-34

DAWSON G.,& FISCHER K.W., 1994, Human behavior and the Developing Brain, New York , Guilford Press

GRIGORE V., 2003, Gimanastică. Bazele antrenamentului sportiv, edit. Semne, Bucureşti

GRIGORE V., 2007, Exerciţiul fizic – factor activ pentru prevenirea îmbătrânirii şi instalării bolilor degenerative”,
edit. EDP, Bucureşti

Marcu V., Dan M., 2006, Kinetoterapie & Physiotherapy, edit Universitatii Oradea, Oradea

Marcu V., Dan M., 2005, Facilitarea neuroproprioceptiva in asistenta kinetica, edit Universitatii Oradea, Oradea

6
Frei et Hirtz développement de la coordination 1997

Winter et Hartmann manuel erwachsenensport 2011

Martin Ditrich: condition d’apprentissage de la coordination

Jurken Weineck : Manuel d’entraînement 4ème édition révisée et augmenté