Sunteți pe pagina 1din 9

Metodologia conservării și

restaurării picturii pe suport de


lemn

Ușă din incinta unei case lipovenești 1940

Bucureșteanu Mara

Localizare si istoric
Periprava este un sat în comuna C.A. Rosetti din județul Tulcea, Dobrogea, România.
În Evul Mediu, în raza Peripravei se găseau portul și cetatea genoveză Licostomo (din
greceasca : Λυϰοστόμα-Licostoma, Gura Lupilor). În perioada comunistă, tot în raza
Peripravei se găsea un lagăr de muncă silnică cu regim sever, ale cărui ruine se mai
văd. Satul, situat pe Brațul Chilia în fața Vâlcovului, aparține comunei Rosetti și dispune
de un debarcader. Este populat în majoritate de Lipoveni.

Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox. 40.000 persoane), care


locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales
în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria. Mici grupuri de
lipoveni trăiesc și în Moldova, în Bucovina, dar și în
județele Brăila, Constanța și Ialomița.

Lipovenii sunt mândri de obiceiurile, de cântecele


şi femeile lor, sunt veseli. Tradiţia este cea care le-a păstrat identitatea atâtea sute
de ani şi în numele ei au părăsit lipovenii Rusia. Însă astăzi, chiar acest organ vital
al comunităţii lipovene – tradiţia, este ameninţat de modernizare şi de
transformările din societate.

În deltă și în majoritatea zonelor din Dobrogea, casele erau construite din cărămizi
de chirpici, cu acoperiș din stuf. La casele cu fronton, acesta era frumos decorat cu
elemente floristice sau zoomorfe. Totodată se mai decorau și stâlpii sau
balustradele. Pereții exteriori erau vopsiți cu var alb, iar tâmplăria exterioară a
casei era vopsită în albastru. Astfel se pot vedea pe ulițe case ce sunt vopsite în
culorile cerului și ale apei, ca o mărturie a activității principale ale lipovenilor
:pescuitul, agricultura si agroturismul. Ușa face parte din casa construită in anul
1919, pe fundații de piatră, cu pereți de chirpici, invelită cu stuf.

Starea de conservare
În aceată zonă au existat mesteri care prelucrau lemnul, transformându-l in uși,
rame pentru geamuri, praguri , etc. Această ușă a fost lucrată de unul din acești
meșteri.

Dupa o analiză macroscopică am putut observa pe una din fețele ușii 3 straturi de
vopsea: 2 verzi si 1 gri (posibil sa fie mai multe). Suprafața au fost applicate slefuiri
în urma cărora, ușa fost revopsită in repetate randuri. Straturile vizibile au
aproximativ 2 milimetri grosime, iar vopseaua se desprinde cu ușurință de pe
placaj. Palpând suprafata, bucăți din vopsea se desprind pe ambele părți ale ușii.
(acest lucru l-am observant inclusiv cand am mutat ușa pe un suport, multe bucati
de vopsea s-au desprins, fiind foarte greu de mutat fără să produc mai multe
stricăciuni).

În cazul de față, factorii care au dus la degradarea stratului de vopsea și a lemnului


sunt: omul , umiditatea, vântul, temperaturile ridicate si scăzute si trecerea
timpului.

Casa este contruita între 2 ape, brațul Chilia și Lacul nebunul, atunci umiditatea,
indiferent de anotimp, este mereu crescută, între 35%-55%. Umiditatea crescută
ajută la dezvoltarea microorganismelor pe suprață, fapt neidentificat macroscopic.

Omul, un alt factor care a dus la degradarea suprafeței prin șlefuire si bruscarea
obiectului astfel formandu-se fisuri atât la suprafață cât și în interorul lemnului. Pe
langa fisuri s-au produs desprinderi si cracluri.

Craclurile de îmbătrânire sunt datorate trecerii timpului si a multiplelor straturi


aplicate necorespunzător.

Suprafața este lucioasa, iar in anumite zone este mată din cauza depunerilor de
praf.

Sub straturile de vopsea este vizibil in anumite zone un strat subtire de lac. Ușa
propabil fiind lăcuită pentru o mai buna aderență a pensulei pe suprafață și pentru
protejarea lemnului, însă nu cunosc dacă a fost dat după o ulterioară șlefuire.
fig.1 desprindere totală a straturilor de vopsea, formând o lacuna totală

fig. 2 lacună in care este vizibil primul strat de vopsea înnegrit


Fig.3 Deprindere de cupă a primului strat de vopsea

Fig.4 Lacună totală cu desprinderi din stratul de vopsea


Fig.5 Cracluri de îmbătrânire și depunere de praf

Fig. 6 grosimea stratului de vopsea aprox. 2mm

Fig.7 Bucată din pelicula de vopsea desprinsă în urma deplasării, sunt vizibile inclusiv bucăți din lemn

Fig. 8 Ușa era exterioară, în urma lucrări de renovare a casei acesta a fost
înlocuită cu același stil de ușă, însă cu mici geamuri.
Fig9 Ușa era poziționată în pridvorul închis al casei.