Sunteți pe pagina 1din 13

CAPITOLUL 6

Analiza financiară cu metoda ratelor

6.1 Conceptul de rată - construcţie şi semnificaţie în domeniul economic


O altă posibilitate de analiză a performanţelor financiare ale unei
întreprinderi rezultă din aplicarea metodei ratelor în domeniul financiar. O rată
înseamnă un raport între doi indicatori. Din punct de vedere matematic pot fi
raportaţi oricare doi indicatori însă, apare condiţionarea potrivit căreia, rezultatul
obţinut trebuie să aibă un anumit conţinut economic. În analiza financiară, prin
mărime relativă se înţelege rezultatul raportării a doi indicatori absoluţi. Valoarea
aflată la numărătorul raportului se numeşte indicator raportat, iar cel plasat la
numitor, bază de raportare (comparaţie).
Mărimile relative nu prezintă dificultăţi de calcul. Acestea pot apărea din
incompatibilitatea datelor sau în legătură cu baza de comparaţie. În principal,
pentru calculul unei mărimi relative, trebuie respectate trei cerinţe:
- între termenii comparaţi să existe o legătură firească de condiţionare sau dacă
este posibil chiar de cauzalitate, care să poată fi exprimată printr-o relaţie
matematică simplă sau complexă;
- termenii comparaţi să fie compatibili din punct de vedere al sferei de cuprindere
și metodologiei de calcul;
- baza de comparaţie să aibă o anumită semnificaţie în evoluţia fenomenului
studiat [7].
În funcţie de scop şi informaţiile existente, se operează cu următoarele
tipuri de mărimi relative:
- mărimi relative de structură;
- mărimi relative de coordonare (corespondenţă);
- mărimi relative ale dinamicii;
- mărimi relative ale planificării;
- mărimi relative ale intensităţii.
Există un număr mare de rate ce pot fi calculate cu ajutorul indicatorilor
economici. De obicei se urmăresc indicatorii care prezintă valori semnificative în
cadrul patrimoniului sau a căror modificare oferă informaţii despre performanţele
întreprinderii. Este recomandat să se păstreze pe cât posibil ratele precum şi
modul de calcul al acestora, de la un exerciţiu financiar la altul.
Se remarcă faptul că terminologia folosită în lucrările de specialitate nu
conduce către aceleaşi denumiri. Apar astfel, rapoarte identice ca formă
matematică, dar cu denumiri diferite, în timp ce altele au fost traduse din lucrările
de specialitate din străinătate. Studiul sistemelor de rate folosite în activitatea
teoretică și practică a arătat că:
- nu există un sistem de rate unanim acceptat în activitatea practică, întrucât
fiecare instituție financiară insistă asupra unor categorii de rate care reflectă mai
bine portofoliile și activitățile desfășurate;
- aceeași rată este întâlnită cu denumiri diferite;
- intervalele de evoluție pentru diversele rate sunt diferite de la un obiect de
activitate la altul.
58 Analiza financiară cu metoda ratelor

6.2 Sistemul de rate - construcţie şi interpretare


Ideal ar fi ca performanţele economico-financiare ale unei întreprinderi să
poată fi exprimate cu ajutorul unei singure rate. Întrucât acest lucru este imposibil
datorită complexităţii activităţilor desfăşurate și limitelor acestei metode, apare
necesitatea întocmirii unui sistem de rate. Însă şi în acest caz trebuie îndeplinite
câteva condiţii:
- ratele trebuie să fie astfel elaborate încât să sintetizeze toate aspectele
fundamentale ale activităţii întreprinderii;
- să nu existe suprapuneri între conţinutul informaţional al ratelor considerate;
- să fie delimitate din punct de vedere al valorilor minime sau maxime, întrucât o
rată are valoare numai în raport cu o bază de comparație [1].
Analiza financiară realizată printr-un sistem de rate are ca obiectiv
măsurarea performanțelor economico-financiare ale întreprinderii. Ratele folosite
în acest scop sunt determinate ca raport între efectele economice sau financiare
obţinute şi eforturile depuse. În categoria efectelor se înscriu, de regulă, soldurile
intermediare de gestiune sau alți indicatori valorici. Eforturile sunt alcătuite, în
principal, de capitalurile avansate sau elementele de activ aflate în patrimoniu.
Ținând cont de aspectele detaliate anterior autorul propune următorul
sistem de rate:
a) Rate de rentabilitate;
b) Rate de echilibru financiar;
c) Rate de lichiditate şi solvabilitate;
d) Rate privind managementul datoriei;
e) Rate de structură ale activului şi pasivului;
f) Rate de rotaţie a capitalurilor;
g) Rate ale valorii de piață.
În continuare s-a procedat la detalierea categoriilor de rate care compun
sistemul, din punct de vedere al principalelor relații de calcul și a conținutului
informațional specific.

a) Rate de rentabilitate
a.1 Rate de rentabilitate comercială. Apreciază contribuția diferitelor stadii ale
activităţii întreprinderii la formarea rezultatului brut al exercițiului. Se determină,
în general, ca raport între diferite marje de acumulare şi cifra de afaceri sau
valoarea adăugată. Exprimă eficienţa activităţii comerciale a întreprinderilor
industriale sau a unei afaceri din domeniul comercial.
Rata marjei comerciale este utilizată îndeosebi de întreprinderile cu
activitate comercială și se determină potrivit relaţiei:
Marjă comercială
Rata marjei comerciale =
Cifră de afaceri
Raportul pune în evidenţă ponderea deținută de marja comercială în cifra
de afaceri. O pondere redusă are semnificația unor câștiguri mici respectiv, a
unor cheltuieli generale mari. În acest caz politicile comerciale trebuie să
urmărească, pe de o parte, reducerea cheltuielilor de transport, depozitare etc.,
iar pe de altă parte, vânzarea unor cantități mai mari de bunuri. O valoare ridicată
Finanţele întreprinderii 59

a raportului permite acordarea unor facilități clienților și pe aceasta cale,


obținerea unor avantaje concurențiale.
Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatării
pune în evidenţă eficienţa activităţii de exploatare sub aspect comercial.
Rezultat din exploatare
Rata marjei nete de exploatare =
Cifră de afaceri
Rata rentabilității comerciale pune în evidență ponderea deținută de
profit în cifra de afaceri. O valoare ridicată arată rentabilitatea crescută a
activității comerciale, în timp ce o valoare redusă, arată câștiguri mici aduse de
această activitate.
Profit net
Rata rentabilității comerciale =
Cifră de afaceri
a.2 Rate de rentabilitate economică. Exprimă capacitatea întreprinderii de a
degaja o acumulare brută în raport cu capitalurile angajate. Indicatorii grupați în
această categorie reflectă eficienţa activelor totale sau a celor imobilizate.
În funcţie de modul de calcul şi de exprimare a activului economic există
două forme ale rentabilităţii economice utilizate în activitatea practică:
Excedent brut din exploatare
Rata de rentabilitate economică brută =
Activ total
Această rentabilitate economică exprimată în raport cu EBE se poate numi
brută. Obţinerea unei rate de rentabilitate economică netă presupune luarea în
considerare a rezultatului net din exploatare.
Rezultat din exploatare
Rata de rentabilitate economică netă =
Activ total
Raportul este dependent de duratele normate de funcţionare a mijloacelor
fixe, modalitatea de utilizare a acestora și de elemente legislative. Astfel, în
condițiile unor durate mici de utilizare a mijloacelor fixe se constată valori mari
pentru aceasta rată. Întrucât în România duratele de utilizare rămân mari, chiar
dacă au fost reduse în ultimii ani, raportul în cauză înregistrează valori mai mici
comparativ cu statele dezvoltate [13].
a.3 Rate de rentabilitate financiară. Exprimă capacitatea întreprinderii de a
degaja profit net prin capitalurile proprii avansate în activitatea sa. Rentabilitatea
financiară măsoară randamentul capitalurilor proprii, al plasamentului financiar
pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Exprimă în
primul rând interesul acţionarilor, care investesc pe termen lung şi sunt interesaţi
de rezultatul net degajat de activitatea întreprinderii și de valoarea dividendelor
distribuite.
Rata de rentabilitate financiară a capitalurilor proprii. Exprimă măsura
în care proprietarii întreprinderii sunt remuneraţi prin acordarea unor dividende şi
creşterea valorii întreprinderii.
Profit net
Rata de rentabilitate financiară = ∙100
Capitaluri proprii
Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie mai mare ca rata medie a
dobânzii pentru ca investiţia în întreprinderea respectivă să fie mai atractivă
decât alte forme de plasament existente în piața financiară. Depăşirea dobânzii
60 Analiza financiară cu metoda ratelor

bancare se face în funcţie de prima de risc.


Rata de rentabilitate financiară a capitalurilor permanente. Dacă sunt
luate în calcul pe lângă capitaluri proprii și datoriile financiare se poate stabili o
altă formă de rentabilitate financiară.
Profit net
Rata de rentabilitate financiară = ∙100
Capitaluri permanente
Randamentul capitalurilor permanente se determină ca raport între
dividende și capitaluri permanente și exprimă măsura în care, prin folosirea
capitalurilor înscrise la numitor, au fost obţinute dividende.
Dividende
Randamentul capitalurilor permanente =
Capitaluri permanente

b) Rate de echilibru financiar


Ratele de echilibru financiar se alcătuiesc cu ajutorul indicatorilor de
echilibru financiar sau a maselor bilanţiere din etajele bilanţului financiar, ce
caracterizează structura financiară a întreprinderii.
Rata de finanţare a imobilizărilor evidenţiază existenţa fondului de
rulment net.
Capitaluri permanente
Rata de finanțare a imobilizărilor =
Nevoi permanente
Raportul trebuie să fie mai mare ca 1 pentru a pune în evidenţă existenţa
echilibrului financiar. Situaţia implică acoperirea activelor imobilizate nete din
surse permanente de finanţare (capital propriu şi datorii financiare). O valoare
supraunitară a raportului semnifică o îmbunătăţire a echilibrului financiar pe
termen lung și măsura în care întreprinderea poate să-şi finanţeze activitatea
curentă din capitaluri permanente. O valoare subunitară a indicatorului înseamnă
un deficit de capitaluri permanente și lipsa echilibrului financiar pe termen lung.
Rata finanţării activului economic exprimă gradul în care necesarul de
fond de rulment din exploatare contribuie la finanțarea activului economic
(activele productive) din cadrul întreprinderii.
Nevoi permanente
Rata finanţării activului economic =
Necesar de fond de rulment din exploatare
Rata de finanţare a NFR se determină ca raport între fondul de rulment
net și necesarul de fond de rulment.
Fond de rulment net
Rata de finanțare a NFR =
Necesar de fond de rulment
O valoare supraunitară indică faptul că echilibrul financiar este asigurat și
trezoreria netă are valori pozitive. Dacă rata înregistrează o valoare subunitară
atunci echilibrul financiar în etajele bilanțului financiar nu este îndeplinit, iar
trezoreria netă are o valoare negativă.

c) Rate de lichiditate şi solvabilitate


Ambele categorii de rate contribuie la completarea informației desprinsă
din analiza echilibrului financiar. Ratele de lichiditate se alcătuiesc prin
compararea posturilor din etajul inferior al bilanţului, stabilind astfel o
Finanţele întreprinderii 61

corespondență între acestea.


Rata de lichiditate generală exprimă capacitatea întreprinderii de a
acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea ipotetică a activelor circulante
aflate în patrimoniu. Indicatorul trebuie să fie supraunitar, exprimând astfel faptul
că datoriile faţă de terţi se regăsesc în activele circulante ale întreprinderii,
constituind astfel garanţia transformării lor în monedă, pe măsura derulării ciclului
de producţie. Sintetizând informațiile anterioare, se poate afirma că un raport
supraunitar dovedeşte faptul că întreprinderea are suficiente active circulante, ce
pot fi ipotetic transformate în monedă, cu scopul achitării datoriilor pe termen
scurt.
Active circulante
Rata de lichiditate generală =
Datorii pe termen scurt
Rata de lichiditate redusă păstrează aceeași modalitate de alcătuire
însă, din totalul activelor circulante se scad stocurile, datorită faptului că sunt
caracterizate de lichiditatea cea mai mică. Reflectă capacitatea firmei de a
degaja lichiditate numai pe baza creanţelor, titlurilor pe termen scurt sau a
disponibilităţilor de numerar aflate la dispoziția întreprinderii. Lucrările de
specialitate recomandă o lichiditate redusă între 0,8 şi 1.
Active circulante - Stocuri
Rata de lichiditate redusă =
Datorii pe termen scurt
Rata de lichiditate imediată compară activele circulante cele mai lichide
cu datoriile pe termen scurt având scadență imediată. Lucrările de specialitate
recomandă pentru această formă de lichiditate valori cuprinse în intervalul 1,2 și
2 [25].

Disponibilități și plasamente pe termen scurt


Rata de lichiditate imediată =
Datorii exigibile imediat
Rata solvabilităţii globale. Se determină ca raport între activul total și
datoriile totale contractate de întreprindere, indiferent de scadența acestora.
Urmărește măsura în care datoriile totale pot fi acoperite de către activul total al
întreprinderii.
Active totale
Rata solvabilității globale =
Datorii totale
Solvabilitatea este rezultatul unei activităţi eficiente, iar lipsa capacităţii de
plată şi a lichidităţii pot avea caracter temporar dacă întreprinderea se bazează
pe o solvabilitate globală. O valoare mai mare decât 1,5 a acestei rate semnifică
faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi achita obligaţiile băneşti, imediate
sau îndepărtate faţă de terţi. Sub acest nivel evidenţiază riscul de insolvabilitate
pe care şi l-au asumat furnizorii de capitaluri puse la dispoziţia întreprinderii.
Rata solvabilităţii parțiale este utilizată, în principal, în sistemele de rate
utilizate de bănci în fundamentarea deciziei de acordare a creditelor.
Capitaluri proprii
Rata solvabilității parțiale =
Capitaluri proprii + Credite bancare
În cazul în care această rată înregistrează valori mai mari decât 0,5
situaţia este considerată normală, iar valoarea minimă se apreciază a fi 0,3.
62 Analiza financiară cu metoda ratelor

Rata autonomiei financiare stabilește ponderea deținută de capitalurile


proprii în totalul capitalurilor permanente.
Capitaluri proprii
Rata autonomiei financiare =
Capitaluri permanente
Indică ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor economice ale
întreprinderii. Înregistrează valori diferite în funcţie de rentabilitatea întreprinderii
și politica financiară adoptată. Se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai
mare decât 0,5.

d) Rate privind managementul datoriei


Ratele privind managementul datoriei se determină ca raport între o
datorie și o categorie mai cuprinzătoare de datorii sau capitaluri proprii. Au rolul
de a măsura efectul îndatorării asupra gestiunii financiare.
Levierul se determină ca raport între datoriile totale şi capitalurile proprii.
Datorii totale
Levierul =
Capitaluri proprii
Normele bancare impun existenţa unui levier subunitar pentru a acorda
credite în condiţii de garanţie sigură. Cu cât levierul este mai mare ca 1, cu atât
mai mult întreprinderea va depinde de creditori.
Rata dobânzii efective stabilește dobânda plătită de întreprindere pentru
toate împrumuturile pe termen lung contractate.
Cheltuieli cu dobânzile
Rata dobânzii efective =
Datorii financiare
Rata datoriei financiare caracterizează gradul de îndatorare al
întreprinderii pe termen mediu și lung.
Datorii financiare
Rata datoriei financiare =
Capitaluri permanente
Normele bancare impun un raport mai mic decât 0,5 pentru a acorda
credite pe termen mediu și lung în condiţiile rambursării sigure.
Rata capacităţii de rambursare exprimă în număr de ani, capacitatea
întreprinderii de a rambursa datoria financiară (pe termen mediu şi lung) prin
intermediul sumelor rezultate din autofinanţare.
Datorii financiare
Rata capacităţii de rambursare =
Capacitate de autofinanţare
Normele bancare impun un număr de 3 ani pentru rambursarea teoretică a
datoriei financiare. Dacă se consideră datoriile totale contractate de întreprindere
perioada se mărește la 4 ani.
Datorii totale
Rata capacităţii de rambursare =
Capacitate de autofinanţare

e) Rate de structură ale activului şi pasivului


Calculul ratelor de structură poate oferi date pentru analiza evoluţiei
acestora în timp. În acest sens vor fi calculate ratele de structură pe mai multe
perioade succesive. În caz contrar, conținutul informațional al ratelor din această
categorie este redus.
Finanţele întreprinderii 63

e.1 Rate de structură ale activului. Sunt influenţate de caracteristicile tehnice,


economice şi juridice ale activităţii întreprinderii.
Rata activelor imobilizate arată ponderea deținută de activele imobilizate
în totalul activelor întreprinderii.
Active imobilizate
Rata activelor imobilizate = ·100
Total activ
Diferitele elemente de activ imobilizat justifică utilizarea unor rate
complementare.
- Rata imobilizărilor necorporale reflectă ponderea deţinută de activele
intangibile (licenţe, brevete, mărci, fond comercial etc.) în activele totale ale
întreprinderii. În multe dintre întreprinderile româneşti, valoarea acestui indicator
este redusă sau nulă.
Imobilizări necorporale
Rata imobilizărilor necorporale= ·100
Total activ
- Rata imobilizărilor corporale arată ponderea imobilizărilor corporale în
patrimoniul întreprinderii. Valoarea raportului depinde de specificul activităţii
desfăşurate şi de caracteristicile tehnice ale întreprinderii, înregistrând valori
diferite de la un domeniu de activitate la altul. Valori mari ale ratei se întâlnesc în
cazul întreprinderilor care au ca obiect de activitate distribuţia de combustibili,
energie și producţia de materii prime.
Imobilizări corporale
Rata imobilizărilor corporale = ·100
Total activ
- Rata imobilizărilor financiare pune în evidență ponderea imobilizărilor
financiare în total activ. Imobilizările financiare se prezintă sub forma
participaţiilor, investiţiilor de portofoliu sau a creditelor acordate altor
întreprinderi. Raportul înregistrează, în general, valori mici pentru întreprinderile
industriale.
Imobilizări financiare
Rata imobilizărilor financiare = ·100
Total activ
Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul
activelor aflate în patrimoniul întreprinderii.
Active circulante
Rata activelor circulante = ·100
Total activ
Pot fi alcătuite, pornind de la acest raport, următoarele rate complementare:
- Rata stocurilor caracterizează ponderea acestora în total activ.
Înregistrează valori diferite de la o întreprindere la alta în funcţie de natura
activităţii. Indicatorul înregistrează valori mari în cazul întreprinderilor cu activitate
de producţie caracterizată de cicluri lungi de fabricaţie, precum şi a celor care au
ca obiect de activitate distribuţia bunurilor materiale.
Stocuri
Rata stocurilor = ·100
Total activ
- Rata creanţelor indică ponderea deţinută de totalul creanţelor
întreprinderii. Este dependentă de politicile comerciale adoptate de întreprindere.
Mărimea acestei rate este determinată de modul de încasare a creanţelor,
64 Analiza financiară cu metoda ratelor

termenele de plată, clienţi şi reducerile acordate acestora.


Creanţe
Rata creanțelor = ·100
Total activ
- Rata titlurilor de plasament pe termen scurt arată ponderea deţinută de
aceste valori în patrimoniul întreprinderii. Titlurile de plasament pe termen scurt
sunt forme de valorificare a unor excedente temporare de trezorerie pe piața
monetară.
Titluri pe termen scurt
Rata titlurilor pe termen scurt = ·100
Total activ
- Rata disponibilităţilor se determină ca raport între disponibilități și total
activ. Dintre activele circulante, o importanţă deosebită o prezintă disponibilităţile
monetare, sub forma sumelor aflate în conturi la bănci precum şi a numerarului
din casieria întreprinderii. Sunt elementele cele mai lichide ceea ce le face
indispensabile în orice activitate economică.
Disponibilităţi
Rata disponibilităților = ·100
Total activ

e.2 Rate de structură ale pasivului. Sunt mărimi relative de structură care
delimitează ponderea deţinută de o sursă de finanţare în totalul acestora. Întrucât
astfel de rapoarte, alcătuite cu ajutorul diferitelor surse de finanţare, au şi
conţinut informaţional de solvabilitate sau îndatorare se caută identificarea și
separarea lor. Astfel, au fost reținute câteva mărimi relative de structură în
această categorie, iar celelalte au fost incluse în alte grupe (solvabilitate sau
îndatorare).
Rata stabilităţii finanţării este un indicator global al finanţării care reflectă
ponderea surselor aflate la dispoziția întreprinderii pe o perioadă mai mare de un
an, în totalul capitalurilor utilizate pentru acoperirea mijloacelor economice.
Capital permanent
Rata stabilității finanțării = ·100
Total pasiv
Rata datoriilor pe termen scurt indică ponderea datoriilor pe termen mai
mic de un an în totalul capitalurilor întreprinderii.
Datorii pe termen scurt
Rata datoriilor pe termen scurt = ·100
Total pasiv
Rata datoriilor totale reflectă ponderea datoriilor pe termen scurt, mediu
şi lung în volumul total al surselor de finanţare aflate la dispoziția întreprinderii.
Datorii totale
Rata datoriilor totale = ·100
Total pasiv

f) Rate de rotaţie a capitalurilor


Ratele de rotaţie exprimă ritmul cu care elementele bilanţului sunt reînnoite
în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Analiza ratelor de rotaţie permite
aprecierea ritmului de reînnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea
stocurilor, creanţelor comerciale pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor de
exploatare, pe de altă parte. Pentru analiza ratelor mai mici de un an, pot fi
utilizate rate de rotaţie exprimate în număr de rotaţii sau ca număr de zile (durata
Finanţele întreprinderii 65

unui circuit de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri). Relaţia de legătură între
cele două forme ale vitezei de rotaţie este:
360
kr = ,
dr
în care kr coeficient de rotaţie;
dr durata unui circuit de rotaţie.
Durata de rotaţie globală a capitalurilor exprimă numărul de zile în care
cifra de afaceri reînnoieşte activele, fiind dată de relaţia:
Active totale
dr = ∙360
Cifră de afaceri
Ratele exprimate printr-un coeficient de rotaţie compară fluxurile
înregistrate în contul de rezultate cu soldurile din bilanţ. Rotaţia de ansamblu a
capitalurilor în raport cu cifra de afaceri este dată de raportul:
Cifră de afaceri
kr =
Active totale
Rotaţia activelor circulante se referă la viteza cu care acestea se
transformă în venituri prin vânzarea producţiei sau a mărfurilor. Ţinând cont că
fiecare rotaţie este aducătoare de venit ce conţine o parte din profit, rezultă că
situaţia este cu atât mai favorabilă cu cât viteza de rotaţie este mai mare. Dacă
sunt considerate sursele corespunzătoare rata de finanțare devine:
Cifră de afaceri
Rotaţia capitalului circulant =
Active circulante - Datorii curente
În continuare vor fi prezentaţi indicatori ce pun în evidență rotația diferitelor
categorii de active circulante.
Rata de rotație a stocurilor. Reînnoirea stocurilor se datorează efectului
cumulat al operaţiunilor de aprovizionare, producţie şi vânzare. Ritmul de
reînnoire a stocurilor poate fi determinat prin relaţia dintre valoarea stocului
mediu existent în întreprindere şi a aprovizionărilor care au alimentat stocul în
cursul perioadei de gestiune.
Cifră de afaceri
Rata de rotaţie a stocurilor =
Stocuri
Dimensionarea corectă a stocurilor determină o viteză cât mai mare de
rotaţie a acestora. Rotaţia stocurilor pune în evidență măsura în care acestea
parcurg ciclul de exploatare. O rotație mai rapidă are semnificația faptului că
stocurile parcurg mai rapid fazele ciclului de exploatare, iar bunurile obținute prin
transformarea lor se vând mai repede.
Rata de rotație a creanțelor. Creanţele constituie o parte semnificativă a
activelor circulante. Dinamica acestora este urmărită prin intermediul vitezei de
rotație exprimată în funcție de cifra de afaceri. Un astfel de raport indică viteza cu
care întreprinderea recuperează creanţele.
Cifră de afaceri
Rata de rotație a creanţelor =
Creanţe
g) Rate ale valorii de piaţă
Indicatorii de rentabilitate financiară calculați cu datele furnizate de
situaţiile contabile nu ţin cont de valoarea de piaţă a întreprinderii. Pentru
66 Analiza financiară cu metoda ratelor

eliminarea acestui neajuns se stabilesc indicatori ai valorii de piață. Cu ajutorul


lor sunt apreciate rezultatele obţinute de întreprindere în mediul investițional.
Profit pe acţiune se determină ca raport între profitul net și numărul
acțiunilor emise.
Profit net
Profitul pe acţiune =
Numărul acţiunilor emise
Dividend pe acțiune reprezintă alt indicator din această categorie care
indică dividendul de revine unei acțiuni.
Dividende
Dividend pe acţiune =
Numărul acţiunilor emise
Randamentul unei acţiuni este produs de dividende şi de creşterea
valorii de piaţă a acţiunii. Pune în evidență câștigul obținut din deținerea unei
acțiuni comparativ cu momentul cumpărării acesteia.
D+C1 -C0
Randamentul unei acţiuni = ,
C0
în care D dividend repartizat;
C1, C0 cursurile de piață la cumpărarea respectiv revânzarea acţiunii.

Aplicaţii rezolvate

1. Folosind datele din tabelul 6.1 să se analizeze structura patrimonială a


întreprinderii. Interpretați rezultatele obținute.
Tabelul 6.1
ACTIV (lei) 2011 2012 PASIV (lei) 2011 2012
Imoblilizări Capital social
1318 1318 200 200
necorporale
Imobilizări corporale 45886 61467 Rezerve 81434 81434
Imobilizări Profit reportat
13859 0 10443 17305
financiare
ACTIVE Profit al exercițiului
IMOBILIZATE 61063 62785 financiar 64296 25416
Stocuri 111700 90029 CAPITALURI PROPRII 156373 124355
Creanţe 17548 16829 Datorii financiare 37199 27843
Disponibilități 14410 3973 Datorii pe termen scurt 11149 21418
ACTIVE TOTAL DATORII
143658 110831 48348 49261
CIRCULANTE
TOTAL ACTIV 204721 173616 TOTAL PASIV 204721 173616

Rezolvare:
Pentru determinarea schimbărilor care au avut loc în structura
patrimoniului vor fi stabilite mărimile relative de structură ale activului și pasivului.
Rezultatele sunt prezentate în tabelul 6.2. Analizând rezultatele obținute rezultă
că întreprinderea desfășoară activitate de producție și comercializare.
Finanţele întreprinderii 67

Tabelul 6.2
Rate de structură (%) 2011 2012
Rate de structură ale activului
1. Rata activelor imobilizate 29,83 36,16
1.1 Rata imobilizărilor necorporale 0,64 0,76
1.2 Rata imobilizărilor corporale 22.41 35,40
1.3 Rata imobilizărilor financiare 6,77 0
2. Rata activelor circulante 70,17 63,84
2.1 Rata stocurilor 54,56 51,86
2.2 Rata creanţelor 8,57 9,69
2.3 Rata plasamentelor pe termen scurt 0 0
2.4 Rata disponibilităților 7,04 2,29
Rate de structură ale pasivului
3.1 Rata stabilităţii financiare 94,55 87,66
3.2 Rata datoriilor pe termen scurt 5,45 12,34
3.3 Rata datoriilor totale 23,62 28,37
Rata imobilizărilor corporale este apropiată de a activelor imobilizate, ceea
ce demonstrează ponderea mare a acestui element în totalul imobilizărilor.
Valoarea redusă a imobilizărilor financiare şi necorporale semnifică o activitate
de investiţii financiare restrânsă, respectiv o pondere mică a activelor intangibile
în total activ. Activele circulante deţineau o pondere de 70,17% în 2011 şi se
reduc în cursul perioadei până la valoarea de 63,84%. Din punct de vedere al
surselor de finanţare, întreprinderea prezintă o stabilitate financiară, care a
scăzut de la 94,55% în anul 2011 la 87,66% în anul 2012.

2. Din bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului rezultă situaţia din tabelul 6.3.
Tabelul 6.3
Activ (lei) Suma Pasiv (lei) Suma
Active imobilizate 42370 Capitaluri proprii 20551
Active circulante 28562 Datorii pe termen lung 31120
Datorii pe termen scurt 19261

Din contul de profit şi pierdere aferent aceleiaşi perioade s-au reţinut


datele sintetizate în tabelul 6.4. Să se determine rentabilitatea economică şi
financiară.
Tabelul 6.4
Cheltuieli (lei) Suma Venituri (lei) Suma
Cheltuieli externe 91244 Producția vândută 171392
Cheltuieli cu personalul 60023
Amortizări și provizioane 11422
Cheltuieli cu dobânzile 6053
Impozit pe profit 420
68 Analiza financiară cu metoda ratelor

Rezolvare:
Stabilirea rentabilității se va realiza cu ajutorul ratelor de rentabilitate. Se
determină soldurile intermediare de gestiune necesare pentru calculul ratelor de
rentabilitate.
Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială - Consumuri de la
terţi = 80148 lei
Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de
exploatare - Cheltuieli cu personalul - Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate = 20125 lei
Rezultat din exploatare = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din
exploatare - Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale -
Ajustări de valoare privind activele circulante - Ajustări privind provizioanele - Alte
cheltuieli de exploatare = 8703 lei
Rezultat curent = Rezultat din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli
financiare = 2650 lei
Rezultatul brut al exerciţiului = Rezultatul curent + Venituri extraordinare -
Cheltuieli extraordinare = 2650 lei
Profit net = Rezultat brut al exercițiului - Impozit pe profit = 2650 - 420 = 2230 lei
Cu rezultatele obținute se procedează la stabilirea ratelor de rentabilitate
cerute în enunț.
Excedent brut din exploatare
Rata de rentabilitate economică brută = ∙100
Activ total
20125
Rata de rentabilitate economică brută = ∙100=28,37%
70932
Rezultat din exploatare
Rata de rentabilitate economică netă =
Activ total
8703
Rata de rentabilitate economică netă = ∙100=12,26%
70932
În mod similar vor fi calculate două forme ale rentabilității financiare.
Profit net 2230
Rata de rentabilitate financiară = ∙100 = ∙100 = 10,85%
Capitaluri proprii 20551
Profit net 2230
Rata de rentabilitate financiară = ∙100 = ∙100
Capitaluri permanente 20551+31120
= 4,31%
Se constată o rentabilitate economică bună având semnificația valorificării
într-o manieră eficientă a elementelor de activ de care dispune întreprinderea.
Rentabilitatea financiară exprimată cu ajutorul capitalurilor proprii are o valoare
medie. Dacă au fost considerate și datoriile financiare ale întreprinderii, valoarea
rentabilității financiare scade la o valoare mică. Acest fapt se datorează
cheltuielilor mari cu dobânzile la creditele contractate.

Aplicaţii propuse

1. Precizați componența sistemului de rate.


2. Enumerați tipurile de mărimi relative cu care se operează în domeniul
Finanţele întreprinderii 69

economic.
3. Ratele de eficienţă sunt determinate ca raport între efectele economico-
financiare şi eforturile depuse pentru obţinerea lor. Care sunt acestea?
4. Cum apreciaţi o rată de lichiditate generală subunitară?
5. Cum poate fi interpretată o valoare de 2% pentru rata de rentabilitate
economică? Sunt necesare soluții?
6. Cum apreciaţi un levier financiar subunitar? Argumentaţi răspunsul.

7. Se cunosc următoarele informaţii: activ total la începutul anului în sumă de


48500 lei, finanţat din capitaluri proprii în proporţie de 62% şi din datorii 38%. Cu
ajutorul acestuia întreprinderea a obținut în exerciţiul financiar analizat un rezultat
din exploatare de 11245 lei, a plătit dobânzi de 2195 lei şi impozitul pe profit
(16%). În aceste condiţii care este rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii?

8. Din bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului rezultă situaţia din tabelul 6.5.
Tabelul 6.5
Activ (lei) Pasiv (lei)
Active imobilizate 11575 Capitaluri proprii 4877
Active circulante 10478 Datorii pe termen lung 6547
Datorii pe termen scurt 10629

Din contul de profit şi pierdere aferent s-au reţinut următoarele date (lei):
producţia vândută 32420, consumuri de la terţi 19472, cheltuieli cu personalul
8748, cheltuieli cu amortizarea 1341 și cheltuieli cu dobânzile 958. Să se
calculeze rentabilitatea economică şi financiară.

9. Cu datele din tabelul 6.6 să se determine rentabilitatea comercială, economică


și financiară a întreprinderii. Interpretați rezultatele obținute.
Tabelul 6.6
Nr. crt. Indicatori Suma (lei)
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 55961
2. Cheltuieli privind mărfurile 42140
3. Rezultat din exploatare 25525
4. Rezultat brut 22519
5. Profit net 18915
6. Activ total 58708
7. Capital propriu 19235
8. Datorii pe termen lung 9235