Sunteți pe pagina 1din 22

Curs 26.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Explorarile de laborator sunt numeroase si se efectueaza din produse biologice, ca:


- sange,
- urina,
- lichide organice (LCR, suc gastric, bila, ascita),
- colectii purulente (abcese, chisturi, seroame)
Din aceste produse se practica:
- analize hematologice, care determina: grup sanguin, RH, VSH, etc.
- analize citologice, care stabileste numarul de elemente figurate ale sangelui: formula leucocitara,
medulograma, prezenta si caracterul celulelor din diverse lichide (suc gastric, lichid pleural, lichid de
ascita).
- analize biochimice - este cel mai vast teren de explorare si se efectueaza din toate produsele normale
si patologice: sange si urina.
- analize bacteriologice, care prin frotiuri, culturi, pun in evidenta germeni din diverse produse
patologice, precum si sensibilitatea lor la antibiotice si chimioterapice = antibiograma.
Definitia antibiogramei = punerea in contact cu esantioane de antibiotice si chimioterapice, testandu-
se sensibilitatea lor.
Antibiograma este o metodă care stabilește pe o cultură bacteriană de laborator sensibilitatea sau
rezistența unei bacterii față de un antibiotic, care este preconizat a fi folosit în tratamentul unei boli,
cauzate de bacteria respectivă. Eficiența unui tratament cu antibiotice este condiționată în primul rând
de sensibilitatea agentului patogen față de antibioticul respectiv, fapt apreciat in vitro prin realizarea
unei antibiograme
- sange - hemocultura - recoltarea sangelui in perioada de ascensiune termica ( se recolteaza in frison
sau febra)
- urina - urocultura - identificarea agentilor patogeni care produc infectii ale tractului urinar.
Recoltarea sangelui pentru analize se face prin:
- punctie venoasa - sange venos
- punctie digitala = sange capilar
- Recipientele in care se recolteaza, trebuie sa fie perfect curate si uscate pentru a impiedica hemoliza
(distrugerea globulelor rosii) - cauza de eroare.
- Pacientul trebuie sa fie odihnit si nemancat de 12 ore
- Pregatirea psihica, consta in instruirea pacientului privind comportamentul si colaborarea sa pentru
reusita recoltarii.
- complectarea corecta si imediata a buletinelor de analiza, precum si etichetarea a produselor
recoltate, asigura evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele, fapt ce ar putea duce la erori grave.
- recoltarea pentru produse bacteriologice se face in conditii sterile, pentru ca produsul recoltat sa nu se
suprainfecteze.
- expedierea si transportul produselor, se face imediat si cat mai repede, pentru a se evita alterarea
produselor.

EFECTUAREA PUNCTIEI VENOASE = inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.
SCOP:
- explorator ( recoltare de sange pentru examene de laborator a unor constante biologice ale
organismului, de ex: ureea, glicemia, calcemia, colesterolemia etc. sau a elementelor figurate
circulante)
1
- terapeutic (extragerea unei cantitati mai mare de sange -150-500 ml, in hipertensiune arteriala sau
pentru transfuzie; administrarea de medicamente intravenos)
Materiale necesare:
- tava medicala acoperita cu un camp steril
- seringi de 10 sterile, ace de puctie groase cu mandren sterile
- alcool, tinctura de iod
- tampoane de vata, garou, casoleta cu comprese sterile, leucoplast, musama, perna tare, elastica pentru
articulatia cotului
- recipienti de recoltare, eprubete sterile goale sau cu substante chimice, anticoagulante, medii de
cultura, etc
- un cilindru gradat de 500 ml pentru recoltari de sange in scop terapeutic
- tavita renala, pensa anatomica
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
- se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava
- se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si se explica necesitatea ei
- se aseaza bolnavul in pozitia necesara, in functie de locul unde se executa
a) in laborator: bolnavul sta pe un scaun, cu membrul superior sprijinit in abductie, extensie si
supinatie
b)in salon, bolnavul culcat la pat, in decubit dorsal, cu membrul superior sprijinit in extensie, abductie
si supinatie
- se dezbraca bratul ales, astfel incat sa nu impiedice circulatia de reintoarcere
- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua
- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara

3. Montarea seringii:
- spalare pe maini si dezinfectare
- se desface seringa sterila si se monteaza acul acoperit pe amboul seringii,
- se aseaza seringa pe campul steril
4. Stabilirea locului punctiei:
- se stabileste bratul la care se face punctia
- se examineaza calitatea si starea venelor, la plica cotului, unde se anastomozeaza venele cu mediana
antebratului - formand un M venos (cefalica si bazilica)
- se stabileste locul de executie a punctiei
5. Executarea punctiei
- se aplica garoul la nivelul treimii inferioare a bratului
- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie
- se dezinfecteaza locul cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod, de sus in jos
- se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el inchis
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza amboul acului
- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul punctiei , iar cu policele se fixeaza vena la 4-5 cm sub
locul punctiei
- se introduce acul in mijlocul venei, in directia axului longitudinal al venei, cu bizoul in sus
- se simte acul trecand prin stratul de piele si peretele venei, impingandu-se acul de-a lungul venei, la o
adancime de 1-1,5 cm
2
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sangele care trebuie sa apara in seringa
- se continua aspirarea sangelui pana se extrage cantitatea dorita,daca scopul este explorator de
recoltare de sange
- se desface nodul garoului si bolnavul deschide pumnul
- se aplica un tampon de vata peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o miscare rapida
- se dezinfecteaza locul punctie
- se scoate acul de la seringa si se scurge sangele recoltat in recipientul pregatit
- spalare pe maine
6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se efectueaza toaleta regiunii
- se indeparteaza perna elastica de sub cotul bolnavului, musamaua
- se aranjeaza patul bolnavului si se aseaza comod in pat
- se acopera cu invelitoarea si se supravegeaza
7. Reorganizarea locului de munca
- se aduna instrumentele folosite
- acul si seringa se arunca in cutiile speciale de deseuri
8. Pregatirea sangelui recoltat pentru laborator:
- se amesteca sangele cu substantele anticoagulante, in functie de felul analizei
- se eticheteaza flaconul cu datele perosonale ale pacientului, data, salonul si analiza ceruta
-se completeaza buletinul de analiza si se duc problele la laborator
- sangele pentru transfuzie se pastreaza in conditii speciale si se conserva pana la transportul lui
- sangele recoltat in scop terapeutic este aruncat (in HTA)
ACCIDENTE:
- sangele poate sa se infiltreze in tesutul perivenos - hematom - se retrage acul si se comprima cu un
tampon steril, timp de 1-3 min
- acul poate sa treaca dincolo de vena, acul se retrage usor si daca nu se produce extravagare de sange,
se poate continua recoltarea
- bolnavul poate avea ameteli, paloare accentuata sau alte semne premonitoare lipotimiei, se termina
imediat punctia si se cheama medicul
- DE RETINUT:
- punctionarea venei se face in conditii de asepsie perfecta
- este contraindicata flexia antebratului pe brat cu tamponul mentinut in plica cotului pentru ca
impiedica inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui in tesuturile perivenoase.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE, BIOCHIMICE,


SEROLOGICE SI PARAZITOLOGICE
Sangele este produsul biologic care este analizat pentru a obtine informatii prin componenntele
lui asupra starii organismului. Se recolteaza sange pentru examinari biochimice,
hematologice,serologice, microbiologice, parazitologice.
Recoltarea se face prin:
- intepare a pulpei degetului, la adulti sau lobul urechii,
- la copii - fata plantara a halucelui sau calcai,
- punctie venoasa
- punctie arteriala.
Procedura de recoltare se stabileste in functie de analiza ce urmeaza a fi efectuata.

3
Pentru majoritatea recoltarilor, punctia se face pe nemancate (bolnavul nu mananca si nu beat, timp de
12 ore). In practica, bolnavul nu mai mananca nimic de la cina pana dimineata, cand se face recoltarea.
A. Recoltarea sangelui capilar prin intepare pentru examene hematologice (hemoleucograma,
dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examene parazitologice.)
Materiale necesare:
- tava medicala, alcool de 900, ace sterile, tampoane, pipete Potain ( pentru numerotarea elementelor
figurate), lame degresate.
1.Pregatirea materialelor:
- se pregatesc materialele si se transporta in apropierea bolnavului
2.Pregatirea psihica si fizica:
- se explica tehnica si necesitatea ei
- bolnavul sta in pozitie sezanda, cu mana sprijinita
3.Efectuarea tehnicii:
- se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius, se evita frecarea prelungita si puternica pentru a nu
congestiona
- se asteapta evaporarea completa a alcoolului
- cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca, pulpa degetului, in partea laterala a extremitatii,
perpendicular pe straturile cutanate.
- cu un tampon uscat se sterge prima picatura,
- se lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama
- se sterge cu un tampon de alcool
4.Efectuarea unui frotiu de sange:
- la extremitatea lamei, curate si degresate, se recolteaza o picatura de sange, cu un diametru de 3-4
mm
- intr-un unghi de 450, se aseaza o lamela cu margini slefuite
- dupa ce picatura s-a intins prin capilaritate, lamela se impinge catre partea libera a lamei, pastrandu-
se mereu aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura, fara sa o fractioneze
- se agita lama pentru uscare

4
5
5. Transportul probei la laborator: proba se transporta imediat, etichetarea probei
De retinut:
- un frotiu bun este continuu, fara goluri, cu un strat regulat, daca lama nu a fost bine degresata, se
formeaza goluri
- frotiul se face numai cu sange proaspat

B. Recoltarea sangelui venos pentru examene hematologice (viteza de sedimentare a hematiilor,


hematocrit)
Sangele venos se recolteaza prin punctie venoasa cu substante anticoagulante.
Sedimentarea = asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sangele
necoagulabil, lasat in reapus si este un fenomen fizic.
VSH - rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor. Factorii inflamatia provoaca
accelerarea caderii hematiilor
Materiale necesare:
- seringa de 2ml, solutie sterila citrat de sodiu 3.8%, stativ, pipete Westergreen de 2.5 mm diametru si
lungi de 30cm, ace, eprubete de 3-4 cm si 1 cm diametru, alte materiale pentru punctie venoasa.
1. Pregatirea materialelor:
- se pregatesc materiale pe tava medicala sterila si se aduce in apropierea bolnavului
2. Pregatirea psihica si fizica:
- cu 24 de ore inainte, se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se instruieste sa nu manance si sa pastreze repaus fizic
3. Efectuarea tehnicii:
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se aspira in seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% (anticoagulant).
- se aseaza seringa pe compresa sterila din tava sterila
- se efectueaza punctia venoasa, se aspira sange in seringa 1.6 ml (volumul total de sange +
anticoagulant este de 2 mi)
- se retrage acul si se aplica un tampon steril.
- Se scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si se agita lent si se aseaza in stativ.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se efectueaza toaleta regiunii, se sterge sangele daca s-a scurs pe antebrat
- se aseaza bolnavul in pozitie comoda
5. Pregatirea produsului pentru laborator:
- se eticheteaza eprubeta,
- se completeaza buletinul de recoltare
- se transporta imediat la laborator.
- In pipeta Westergreen, se aspira pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de cauciuc,
pozitie strict verticala.
6. Reorganizarea locului de munca.
Observatii:
- Recoltarea sangelui pentru VSH, se face numai cu seringa de 2 ml si cu citrat de sodiu,3.8%.
- Seringa, acul, eprubeta trebuie sa fie perfect uscate, altfel apa duce la hemoliza
- Pentru determinarea hematocritului, se recolteaza 1-2 ml de sange, care se amesteca cu doua picaturi
de heparina (anticoagulant).
6
Produsul Recoltare Valori normale
Hemoleucogram 1. Se recolteaza prin punctie venoasa, 2 ml Eritrocite (globule rosii sau
a sange, ce se introduc intr-o sticluta cu EDTA hematii): limite fiziologice intre
(sare disionica a acidului 4000000 - 5200000
etilendiaminotetraacetic). Femei = 4500000
2. Se recolteaza din pulpa degetului pentru Barbati = 5200000
determinarea hemoglobinei, leucogramei, Copii = 4700000
trombocitelor = punctie capilara Peste limita normala = poliglobulie
Sub limita normala = anemie
globulara
Hemoglobina:
F = 15 gr %
B = 14,5 gr %
Nou-nascut = 25 gr%
Copii = 12-16 gr%
Hematocrit:
F= 40 gr%
B= 45 gr%
N-n = 54 gr%
C = 35 gr%
Leucocite (globule albe): adulti,
valori normale -7000/mm3
limite fiziologice intre 4000 -
10000/ mm3
Sub 4000 - leucopenie
Peste 10000 - leucocitoza
Trombocite: 250000 -400000/mm3
Sub 250000 - trombocitopenie
Peste400000 - trombocitoza
VSH (viteza de Se aspira in seringa 0,4 citrat de sodiu - 3,8%, B = 3-9 mm/ora
sedimentare a se punctioneaza vena, fara staza si se aspira F = 6-12 mm/ora
hematiilor) 1,6 sange. Se introduce amestecul in eprubeta
si se agita cu miscari circulare lente.
De retinut, pentru a obtine rezultate corecte
trebuie:
- sa se respecte proportia sange-anticoagulant
- recoltarea se face fara staza, dintr-o vena
netraumatizata
- trimiterea probei la laborator, la prima ora

Interpretarea rezultatelor:
I. Variatii numerice ale elementelor figurate:
- eritrocite: valori normale 4500000, limite fiziologice intre 4000000 - 5200000
- leucocite: v.n. 7000, limite fiziologice intre 4000 - 10000
- trombocite: v.n. 300000, limite fiziologice intre 250000- 400000
II. Formula leucocitara:
- polinucleare: - neutrofile 65%
- eozinofile 2-3%
- bazofile 0,5 - 1%
7
- limfocite 25-28%
- monocite 6-7%
- plasmocite - se gasesc numai patologic
III. VSH = 3-5 mm/ora, 5-10 mm/2 ore, 20-50mm/24 ore. La femei cu 1-3 mm mai mari.
IV. Hematocrit: 45 la barbati, 40 la femei.

C. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice:


- se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind ”a jeun”(nemancat, nebaut)
- se recolteaza 2-5 ml sange fara substanta anticoagulanta pentru determinarea: ureii, acidul uric,
creatinina, bilirubina, colesterolului, lipidelor, testelor de disproteinemiei (10 cmc), fosfataza,
transaminaze, amilazei, electroforeza, fosfor, calciu, sideremie, rezerva alcalina, ionograma
(Na+,K+,Cl+).
- se recolteaza 2 ml sange cu 4 mg florura de sodiu (2mlg/1ml sange) pentru determinarea glicemiei,
fibrinogenului.
- substantele anticoagulante folosite sunt: citratul de sodiu, florura de sodiu, oxalatul de potasiu, EDTA
(etilendiaminotetraacetat), heparina, hirudina (6-10 unitati/1ml sange)

Produsul Recoltare Valori normale


Ureea sanguina Sange prin punctie venoasa dimineata ”a jeun”, 4- 20 - 40 mg%
6 ml
Acid uric 2-4 ml sange 3-5 mg%
Creatinina 2-4 ml sange 0,6 - 1,3 mg%
Ionograma serica Prin punctie venoasa dimineata pe nemancate, in Na = 135-150 sau mmol/l
(pe heparina) seringa uscata ce a fost clatita in prealabil cu K = 3,5-5 mmol/l
heparina. Se recolteaza 5-6 ml sange. Ca = 4,5-5,5 mEq/l
(miliechivalenti pe litru)
Cl = 95 -110 mmol/l
P = 1,7 - 2,6 mEq/l
Mg = 1,3 - 2 mEq/l
Fe = 50-160 micrograme/dl

Detreminarea PH Sange prin punctie venoasa in conditii de perfecta 7,30 - 7,40


sanguin anaerobioza, cu seringa etansa, unsa cu ulei de
(pe parafina) parafina. Se recolteaza pe heparina.
Determinarea RA Se recolteaza 10 ml sange prin punctie venoasa, cu 53 - 75 vol CO2 la 100 ml
rezervei alcaline 50 mh Oxalat de potasiu. Se decanteaza in sange sau 27 mEq/l.
eprubete bine inchise pentru a evita degajarea Scaderea sub 53 inseamna
dioxidului de carbon dizolvat in plasma. acidoza
Cresterea peste 75
inseamna alcaloza
TGP (transaminaza 2-3 ml sange 4-13 UI
glutaminicopiruvica)
TGO ( transaminaza 2-3 ml sange 5-17 UI
glutamicaoxalacetic
a
Sideremia 10ml sange prin punctie venoasa, dimineata, pe 90 - 140%
nemancate, direct in eprubeta cu acid de platina
Determinarea 5-6 ml sange 7-8 gr%
proteinelor Din care:
- albumine 3,8 -4,8 %
8
- globuline 2,8 gr%
Raportul
albumine/globuline - 1,5 gr
%
Lipidemia 2- 4 ml sange 500 - 700 mg%
Lipidograma 2-4 ml de sange α - lipoproteine - 1,80-2.3
gr%
β - lipoproteine - 3,40 -
4,50 gr%
Colesterolul 2-4 ml sange 150-250 mg%
Din care:
- colesterolul esterificat
120-160 mg%
Electroforeza 2-3 ml sange - albumine 60%
- globuline 40%
Din care:
α1 - 6%
α2 - 9%
β - 14%
γ - 15 - 18%
Teste de PROBE HEPATICE Timol - 0,5 UM (unitati
disproteinemie 2 ml sange Mac Langan sau 0,20 mg%
(probe hepatice) Unitati fotometrice
Bilirubinemia 2 ml sange 1 mg%
Din care:
- bilirubina directa - 0,02
mg%
- bilirubina indirecta - 70%
din total
Fosfataza alcalina 2-3 ml sange 2-6 UB (unitati Bodanscki)
Calcemia 2-4 ml sange 10 mg%
Glicemia Dimineata pe nemancate, prin punctie venoasa 2-4 80-120 mg%
ml sange
Hiperglicemia Pacientul va sta culcat, la pat. Este instiintat cu 24 - Normal, glicemia creste
provocata peros de ore inainte sa nu manance dimineata. Goleste dupa administrarea
vezica urinara. Se recolteaza o proba de sange glucozei, dar nu depaseste
pentru glicemie. Se administreaza apoi peros100 180 mg%. La 2 ore, revine
gr glucoza in 250 ml de apa. Se recolteaza o proba la normal. Pe durata probei
de sange la o ora, apoi alta la 3 ore. La fiecare nu apare glicozurie.
proba de sange se recolteaza si o proba de urina - La diabetici, valoarea
glicemiei se ridica la valori
mari si apare glicozurie.
Hiperglicemia Se administreaza pacientului, glucoza 50%, Nivelul maxim al glicemiei,
provocata iv 0,30gr/kg corp, iv. Se recoteaza sange din 15 in 15 se va atinge la 15 min, iar la
min, timp de o ora = 4 probe. 60 min. glicemia revine la
valoarea normala initiala.
Testul Thorn Pacientul nu mananca cu 12 ore inainte. Dimineata Normal, numarul de
se recolteaza o proba de sange, pentru eozinofile scade cu 50-60%
determinarea numarului de eozinofile si leucocite.
Se efectueaza test intradermic la ACTH. Se
injecteaza 25 mg de ACTH, im. Se recolteaza
sange la 3 ore si la 4 ore pentru eozinofilesi

9
leucocitoza.
Recoltarea sangelui Pentru a obtine rezultate corecte, trebuie pastrata Pentru anumite probe de
pe anticoagulant: proportia sange - anticoagulant, recoltarea se face laborator: VSH, timp de
fara spuma. Masurarea corecta a volumului protrombina, Qiuck, INR,
amestecului sange-anticoagulant, imediat dupa fibrinogen, timp Hawer etc
recoltare. Trimiterea probelor la laborator pentru
prelucrare, preferabil la prima ora si evitarea
sticlariei insuficient spalate cu zgarieturi.
Ca anticoagulante:
- citrat de Na 3,8%
- oxalat de Na 1,34%
Timp Quick Se recolteaza prin punctie venoasa dimineata pe 12” - 16”
nemancate, fara staza, 4,5 ml sange + 0,5 ml
oxalat de Na
Fibrinogenul 4,5 ml sange + 0,5 ml citrat de Na 200 -400 mg%
TS Timpul de Exploreaza hemostaza primara. Se dezinfecteaza 1,5 - 5 min.
sangerare lobul urechii. Se inteapa cu un ac steril la 3-4 mm
adancime. Se pregateste cronometrul din timpul
inteparii. Se absoarbe picatura cu o hartie de filtru,
din 15 in 15 min, se opreste cronometrul cand nu
mai sangereaza.
TC Timpul de Coagularea spontana a sangelui determinata in 4-8 min
coagulare afara sistemului vascular. Se recolteaza picatura
din deget pe o placa Petri. Timpul care s-a scurs
inainte ca fibrina sa se coaguleze, este notata si
reprezinta timpul de coagulare.

D. Recoltarea sangelui pentru examene serologice


- Examenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. Aceste
recoltari se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infectioase ( febra tifoida, tifos exantemic, sifilis,
etc)
- Recoltarea se face prin punctie venoasa, direct in eprubeta fara seringa, intr-o cantitate de 5-10 ml.
Dupa coagulare, se desprinde cheagul de peretele eprubetei si dupa 30 min se decanteaza serul intr-o
eprubeta direct sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur. Serul nehemolizat are culoare galbuie, cel
hemolizat este roz.

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC (HEMOCULTURA)

Hemocultura = introducerea sangelui pe un mediu de cultura, pentru examen bacteriologic


Indicatii:
- suspectarea unei septicemii cu stafilococ, meningococ, bacil koch, cand bolnavul are febra mare,
frison, stare generala alterata
- prezenta bacteriilor in sange, bacteriemie: febra tifoida, bruceloza, endocardita maligna subacuta etc.
Materiale necesare:
- materiale pentru punctie venoasa,
- tava sterila cu 3-4 pense sterile, tampoane, comprese, camp steril, manusi, camp steril
10
- alcool iodat, tinctura de iod, lampa de spirt
- seringa Luer de 20 ml sterilizata, balon cu bulion citrat sau geloza semilichida pentru insamantare.
- apa, sapun pentru curatarea pielii bolnavului
1. Pregatirea materialelor si instrumentelor: materialele sterile se pregatesc si se aduc langa bolnav.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se spala regiunea plicii cotului, se degreseaza cu eter si se aseptizeaza cu alcool
3. Efectuarea tehnicii:
- se pun manusi de cauciuc
- se spala regiunea aseptic, se degreseaza si se dezinfecteaza cu alcool
- se aseaza camp steril
- cu tamponul in pensa se aseptizeaza regiunea aleasa cu alcool iodat
- se aplica garoul la 10-12 cm de locul punctiei
- se aprinde lampa de spirt
- se efectueaza punctia venosa, seringa trebuie sa se umple singura cu 12 ml de sange
- se desface garoul, usor, inainte de a retrage acul
- se retrage seringa acoperind acul cu eprubeta speciala sterila
- se flambeaza dopul scos si gura balonului, astfel se prezinta inclinat pentru insamantare
- se insamanteaza imediat:
a) in balonul cu bulion citrat,( tinut inclinat de persoana B) se proiecteaza 10 cmc de sange
recoltat (insamantare aeroba)
b) in eprubeta cu geloza semilichida inclinata se toarna restul de 2 cmc de sange si se
omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare (insamnatare anaeroba)
- Dupa insamantare se flambeaza din nou gura balonului, dopul si se inchide balonul.
- Se procedeaza la fel si cu eprubeta cu geloza.
- Sedezinfecteaza locul locul punctiei cu alcool sau alcool iodat.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica: se reinstaleaza bolnavul in pozitie comoda, se acopera.
5. Expedierea materialelor la laborator:
- se trimite imediat la laborator si se introduce la termostat la 370C,
- se completeaza buletinul de analiza,
- se noteaza in foaia de observatie, data, examenul si personele care i l-au efectuat.
6. Reorganizarea locului de munca: se spala si se sterilizeaza toate materialele utilizate.
OBSERVATII:
- pentru insamantarea cu germeni anaerobi, eprubeta se tine incinata cu geloza semilichida, se
incalzeste in bain-marie timp de 30 min.
- in timpul insamantarii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultura se pastreaza inclinata
- flambarea se face fara a incalzii mediul de cultura
- insamantarea se face imediat la recoltare, pentru ca sangele sa nu se coaguleze
- hemocultura se efectueaza la debutul bolii si inainte de administrarea antibioticelor
- in cazuri de urgenta antibioticele se pot administra imediat dupa recoltare, inainte de rezultatele
laboratorului
- hemocultura poate fi completata cu coprocultura, urocultura sau recoltarea prin toracocenteza.

11
RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
Exsudatul faringian - este un lichid produs printr-un proces inflamator faringian. Se recolteaza in
angine (inflamatia faringelui si amigdalelor) si in bolile care pot fi declansate de infectia faringiana
(nefrite, reumatism articular acut).
Scop - explorator:
- depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui, in vederea tratamentului
- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Recomandari: bolnavul trebuie sa nu manance si sa nu bea nimic (a jeun), inainte de recoltare, sa nu
ia antibiotice inainte si in timpul recoltarii.
Materiale necesare: tava medicala, spatula linguala sterila, eprubeta cu tampon faringian steril ( sau
ansa de platina) , eprubete cu medii de cultura pentru insamantare asezate in stativ, masca de protectie,
lampa de spirt si chibrite.
1. Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare: se pregatesc materialele si se transporta langa
bolnav
2. Pregatirea psihica si fizica:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei;
- se recolteaza inainte de a incepe vreun tratament cu antibiotice sau sulfamide;
- se anunta pacientul ca inainte de recoltare, sa nu manance, sa nu bea apa, sa nu faca gargara, sa nu se
spele pe dinti, sa nu i se instileze dezinfectante in nas;
- se aseaza bolnavul pe scaun.
3. Efectuarea tehnicii:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- isi pune masca de protectie
- se deschide eprubeta, se scoate tamponul faringian, se flambeaza orificiul eprubetei si se inchide
- se invita bolnavul sa deschida gura, se inspecteaza gatul si se apasa limba cu o spatula linguala
- cu tamponul faringian steril, se strege depozitul de pe faringe si amigdale ( daca este cazul se
dezlipeste si o portiune mica din falsa membrana).
- se flambeaza gura eprubetei si dopul; se introduce tamponul faringian in eprubeta si se inchide cu
dopul sau
- se intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate ( la indicatia medicului)
- se insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv, doua eprubete din aceeasi recoltare.
- spalarea pe maini cu apa si sapun
- notarea in foaia de observatie, data si numele celui care a recoltat.
4. Pregatirea produsului pentru laborator:
- se eticheteaza eprubeta,
- se completeaza buletinul de recoltare
- se transporta imediat la laborator, evitand infectarea produsului
- timpul scurs de la recoltare pana la insamantare nu trebuie sa depaseasca 5-6 ore
Reorganizarea locului de munca:
- instrumentele se spala cu apa curenta, se introduc in solutie dezinfectanta pana la sterilizare
- daca s-a realizat insamantarea se flambeaza port-tamponul si tot ce este contaminat , pentru
distrugerea germenilor.
DE RETINUT:
- in timpul recoltarii, tamponul nu trebuie sa se imibe cu saliva
- nu se ating dintii cu tamponul, avand flora microbiana, se poate obtine un rezultat eronat

12
- inainte de recoltare, se observa regiunile de unde urmeaza sa se recolteze ( pentru a obtine un rezultat
corect)

RECOLTAREA SPUTEI (EXPECTORATIEI)


Sputa - produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Scop : explorator - examinari macroscopice, citologice, bacteriologice,si parazitologice, in vederea
stabilirii diagnosticului.
Materiale necesare: pahar conic, cutie Petri sau scuipatoare speciala.
1. Pregatirea materialelor: se pregatesc materialele necesare, spalate, sterilizate si uscate, fara
substanta dezinfectanta.
2. Pregatirea bolnavului:
- se anunta bolnavul sa nu manance si i se explica necesitatea tehnicii.
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie sau sa scuipe in batista, servetele de hartie etc.
- sa expectoreze numai in vasul pe care il primeste in acest scop
- sa nu introduca in vasul de colectare si saliva din gura
3. Efectuarea tehnicii:
- se invita pacientul ca inainte de a expectora, sa-si clateasca gura si faringele cu apa
- se ofera bolnavului vasul de colectare si i se cere sa expectoreze dupa un efort de tuse
- se colecteaza sputa ( in functie de examenul cerut), matinala sau adunata timp de 24 de ore
- spalare pe maine
4. Pregatirea produsului pentru laborator:
- se acopera vasul in care s-a efectuat recoltarea
- se eticheteaza vasul
- se completeaza buletinul de recoltare
- se noteaza in foaia de observatie data si numele celui care a efectuat recoltarea
Observatie:
Sputa se mai poate recolta:
- prin frotiu laringian, de catre medic, se patrunde cu tamponul in laringe, de catre medic, sub
controlul laringoscopi direct.
- din stomac, prin spalatura gastrica
- prin spalatura bronsica la bolnavii care nu expectoreaza sau cu tuberculoza cavitara.

RECOLTAREA VARSATURILOR

Varsatura reprezinta continutul gastric care se elimina spontan, se produce in afectiuni digestive,
sarcina, alcoolism, tensiune intracraniana
Scopul
- explorator - pentru examinari macroscopice, bacteriologice, chimice in vederea stabilirii
diagnosticului
Materiale necesare: doua tavite renale, curate, uscate, pahar cu solutie aromata pentru clatirea gurii,
musama, traversa, prosop.
1. Pregatirea materialelor: se pregatesc materialele necesare.
2. Pregatirea bolnavului:
- in timpul varsaturilor, bolnavul se aseaza in pozitie sezanda, daca starea lui nu permite atunci va
ramane culcat si numai capul lui va fi intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop.
13
- se protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si traversa si un prosop in fata bolnavului.
3. Efectuarea tehnicii:
- spalarea pe maini cu apa curenta si sapun
- daca bolnavul are proteza dentara, se scoate
- asistenta se va aseza in partea stanga a patului si ofera tavita renala bolnavului sau o va sustine, daca
acesta nu poate, iar cu mana dreapta asistenta sustine fruntea bolnavului.
- daca bolnavul are varsaturi dupa interventii chirurgicale intraabdominale, se invata bolnavul sa
comprime usor cu palma, plaga operatorie, diminuand in acest fel durerile si pericolul de desfacere a
suturii.
- cand bolnavul s-a linistit, se indeparteaza tavita renala
- se ofera bolnavului paharul cu apa pentru a-si clati gura cu solutie aromata pe care o va arunca apoi
in alta tavita renala.
- spalarea pe maini cu apa si sapun
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se sterge gura bolnavului
- se indeparteaza musamaua, traversa, prosopul
- se aseaza bolnavul in pozitie comoda si se acopera
- se aeriseste camera
- se supravegheaza bolnavul in continuare
5. Pregatirea produsului pentru laborator:
- se completeaza buletinul de recoltare si se trimite imediat produsul la laborator
- se noteaza in foaia de observatie data recoltarii, numele celui care a recoltat
DE RETINUT:
- nu se face spalatura stomacala inainte de a evacua continutul, pentru a trimite la laborator.

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE


Secretiile purulente se recolteaza:
- de pe suprafata tegumentelor
- din plagi supurate
- ulceratii
- organe genitale
- conjunctiva oculara
- leziuni ale cavitatii bucale
- din conductul auditiv extern etc.
Scopul este:
- explorator - pentru depistarea florei microbiene si efectuarea antibiogramei
- terapeutic - evacuarea colectiilor purulente
Materiale necesare: tava medicala, eprubeta sterila , ansa de platina, 2-3 lame de sticla bine degresate
si sterilizate, alcool iodat, pipeta Pasteur, seringa si 2-3 ace sterile, lampa de spirt si chibrit.
1. Pregatirea materialelor: se pregatesc materialele si instrumentele si se transporta langa bolnav
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului :
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se aseaza bolnavul intr-o pozitie potrivita, cu locul unde se afla plaga, vezicula, leziunea etc.
3. Efectuarea tehnicii:
a) recoltarea din vezicule, pustule, ulceratii:
- spalarea pe maine cu apa si sapun
14
- se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculelor, pustulelor, ulceratiilor
- se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu si se asteapta sa se raceasca
- se recolteaza cu ansa (sau seringa) o mica portiune de puroi de sub crusta sau marginea ulceratiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticla sterila ( cu ajutorul ansei)
- se intinde pe suprafata sticlei, intr-un start subtire si uniform, fara a ajunge la marginile ei
- se agita lama pentru a se usca imediat
b) recoltarea din papule, noduli sau alte leziuni inflamatoare :
 se dezinfecteaza pielea cu tinctura de iod
 se punctioneaza leziunea cu un ac steril montat la o seringa sterila
 se plimba acul in teren in mai multe directii, pana se obtine o serozitate la aspirare
 se spala seringa cu ser fiziologic sau cu mediu de cultura sterile
 se introduce lichidul de spalatura intr-o eprubeta sterila si se inchide cu dopul ei
 spalare pe maini cu apa si sapun
c) recoltarea de pe conjunctiva :
 se departeaza pleoapele cu prudenta
 se recolteaza de pe fata interna a pleoapei superioare (cand nu este supuratie sau
secretie externa)
 se intinde secretia pe o lama
 se usuca frotiul
DE RETINUT:
- nu se atinge cilii si pleoapele cu ansa de platina
- nu se comprima globul ocular
4. Pregatirea produsului pentru laborator:
- pe lama se scrie cu creionul dermatograf nr buletinului de analiza si numele bolnavului
- se trimite imediat la laborator lama sau eprubeta
5. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se dezinfecteaza plaga si se trateaza
- se aplica un pansament steril
6. Reorganizarea locului de munca:
- instrumentele folosite se curata si se spala cu apa curenta
- se introduc in solutie dezinfectanta si apoi se sterilizeaza
- restul de materiale folosite se aseaza la locul lor
ATENTIE:
- cand materialul se trimite la laborator pentru diverse examene, recoltarea se face cu pipete
Pasteur, produsul fiind trecut apoi in eprubete sterile
- recoltarea secretiilor uretrale se va face dimineata, inainte de urinare
- un frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei, este subtire, de grosime uniforma,
transparent.

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR


Aceste recoltari se fac in vederea examinarii lor macroscopice, biochimice, bacteriologice si
parazitologice. Examenul bacteriologic al materiilor fecale permite diagnosticul bolilor infectioase
gastro-intestinale prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni holerici si
enterobacteriile toxiinfectiilor alimentare.
Dupa stabilirea diagnosticului, examenul se efectueaza pentru supravegherea evolutiei bolilor,
cat si pentru depistarea purtatorilor de germeni patogeni.

15
- Examenele biochimice si de digestie - descopera tulburari in secretia fermentilor digestivi, prezenta
microscopica a sangelui.
- Examenele parazitologice decopera parazitozele intestinale prin evidentierea oualelor de paraziti.
Scopul: explorator.
Materiile fecale se por recolta din:
- scaun eliminat spontan
- scaun provocat de purgative
- direct din rect
- din colonul sigmoidal, pe cale instrumentala.
Materiale necesare: tava medicala, tub recoltator pentru materii fecale, tampoane medicale sterilizate
montate pe porttampon si introduse in eprubete sterile prevazute cu dop de cauciuc , plosca sterilizata
si uscata, sonda nelaton nr.16-18 sterilizata, purgativ salin (sulfat de magneziu, sulfat e sodiu),
eprubeta cu medii de cultura, lampa spirt, chibrituri; materiale pentru toaleta perineala,
1. Pregatirea materialelor:
- se pregatesc materialele necesare
- se alege instrumentarul cu care se va recolta, in functie de metoda utilizata
- pregatirea materalelor de protectie pentru cine recolteaza
2.Pregatirea psihica si fizica:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei
- se administreaza seara bolnavului purgativ salin (20-30 g sulfat de magneziu)
- se cere bolnavului ca inainte sa urineze
- se efectueaza toaleta regiunii perineale
-se instruieste pacientul sa foloseasca pentru defecatie plosca sterila (pentru examen
bacteriologic)
3. Efectuarea tehnicii:
a) Recoltarea din scaun spontan sau provocat cu purgative.
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se aseaza plosca sub bazinul pacientului
- se recolteaza din plosca cu lingura recipientului special de recoltare, cateva fragmente de
fecale (cca 50 gr) din diferite parti ale scaunului, in special din partile suspecte, cu continut
mucos si cu puroi.
- se introduce lingura in recipient.
b) Recoltarea directa din rect:
- se dezbraca pacientul si se aseaza in decubit lateral stang, cu membrul inferior drept intins,
iar cel stang in flexiune maxima a coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa
- se departeaza fesele bolnavului cu mana stanga
- cu mana dreapta se introduce tamponul steril, prin miscari de rotatie, prin anus in rect.
- se sterge mucoasa rectala
- se indeparteaza tamponul steril din rect si se introduce in eprubeta sterilizata
- se insamanteaza imediat produsul recoltat
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se noteaza in foaia de oservatie data recoltarii si cine a recoltat
c) Recoltarea la copil:
- la copil se recolteaza cu sonda Nelaton nr.16-18 prin anus la o distanta de 10-15 cm
- se aplica la capatul sondei o seringa atasata printr-o piesa intermediara
- se aspira in sonda continutul colonului
16
- se indeparteaza sonda din rect si se goleste continutul sondei intro eprubeta sterila
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se efectueaza toaleta regiunii anale
- se imbraca bolnavul si se aseaza in pozitia cea mai comoda
- se aeriseste camera
5. Se pregateste produsul pentru laborator:
- se eticheteaza tubul recoltator sau eprubetele,
- se completeaza buletinul de recoltare
- se transporta la laborator,
- daca nu se trimite imediat, se pastreaza la gheata
6. Reorganizarea locului de munca:
- instrumentele se curata, se spala cu apa curenta, se introduc in solutie dezinfectanta, pana la
sterilizare. Se aseaza restul materialelor la locul lor.
ATENTIE:
- pentru punerea in evidenta a virusurilor, peste materiile fecale recoltate din plosca, se adauga
cateva picaturi dintr-o solutie de penicilina 200000 UI/10 ml apa distilata si aceeasi cantitate
dintr-o solutie de streptomicina 1gr/10 ml apa distilata, pentru a preveni distrugerea virusurilor
de concurenta florei microbiene.
- in cazul recoltarii cu tampon, in acelasi scop, in solutie nutritiva Hanks din eprubeta se vor
adauga 100 UI penicilina si 25 mg streptomicina, inainte de efectuarea recoltarii.
- recoltarea se mai poate efectua sub control direct vizual, prin tubul rectoscopului, cu ajutorul
ansei de platina.
- nu se folosesc aceleasi plosti nesterilizate, la mai multi bolnavi
- nu se trimit probele cu intarziere la laborator.

URINA
Examenul sumar de urina reprezinta una din investigatiile de rutina de mare importanta clinica.
Rezultatele patologice apar ca prima si singura expresie a unei afectiuni renale. Pentru efectuarea
examenului sumar de urina, se foloseste urina proaspata, prima emisiune de dimineata. La femei,
pentru a evita contaminarea cu flora bacteriana vaginala, se recomanda toaleta riguroasa a organelor
genitale si tampon vaginal.
a)Aspectul - normal, urina este limpede. Aspectul tulbure se datoreaza existentei puroiului, sarurilor,
sangelui.
b) Culoarea - normal, galbena ca chihlimbarul.
Modificari de culoare: - galben portocaliu, galben verzui, brun verzui, se datoresc pigmentilor biliari
dinicter, fie datorita unor medicamente, vitamine din grupa B, antibiotice (eritomicina).
c)Mirosul - este discret, caracteristic
Modificari de miros:
- acetona in diabet
- putrid in cancer, infectii cu anaerobi
d)Densitatea (masoara capacitatea rinichiului de a concentra urina). Urina pe 24 ore are o densitatea
normala cuprinsa intre 1015-1025.
• Densitate >1.025 (hiperstenurie): proteinurie, nefroze, diabet, pierderi excesive de apa (transpiratii
abundente, stari febrile, varsaturi, diaree), stres chirurgical (secretie crescuta de ADH), insuficienta
cardiaca congestiva, toxemie de sarcina.
17
• Densitate <1.015 (hipostenurie): aport excesiv de apa, diabet insipid, glomerulonefrite (densitatea
poate fi scazuta, cu volum de urina scazut), pielonefrite cronice (alterarea tubulara afecteaza
capacitatea rinichiului de a concentra urina).
• Rinichiul sclerotic elimina o urina cu densitate aproape constanta (1.009-1.011) – izostenurie.
e)pH-ul urinii - indica, capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido-bazic al plasmei si
lichidului extracelular. Urina proaspata provenita de la subiecti sanatosi prezinta un pH de 5-6. pH-ul
urinar este influentat de factori fiziologici si patologici:
• Valori ale pH-ului ≥8 (urina alcalina) se intalnesc postprandial (raspunsul normal la secretia de
acid clorhidric in sucul gastric), dieta vegetariana (in particular citrice si legume), infectii ale cailor
urinare (in special cu germeni producatori de ureaza, Proteus si Pseudomonas, varsaturi abundente
(alcaloza metabolica), alcaloza respiratorie cu hiperventilatie.
• Valori scazute ale pH-ului (urina acida) apar in urmatoarele situatii: mediu cald si uscat (urina
foarte concentrata si puternic acida), in timpul somnului (acidoza respiratorie prin reducerea
ventilatiei), dieta bogata in carne si proteine, diuretice clorotiazide, cetoacidoza diabetica, acidoza
respiratorie, acidoza metabolica, diaree, inanitie, insuficienta renala decompensata cu uremie, pirexie,
infectii urinare produse de Escherichia coli, tuberculoza renala, afectiuni reumatismale cronice
La un regim alimentar mixt, reactia urinii este moderat acida.
pH-ul urinar nu ajunge niciodata la 9, in acest caz trebuie repetata testarea pe un alt specimen
proaspat.
f) Determinarea proteinelor dint urina - proteinuria
Urina normala, contine o cantitate redusa de proteine, neevidentiata prin metode uzuale.
Prezenta proteinelor in urina este cel mai important indicator de boala renala. Detectia repetata de
proteine in urina necesita determinarea cantitativa a proteinelor in urina de 24 ore.
Cresterea proteinuriei se constata dupa efort, frig, stari febrile, stress, gravide
Proteinuria in stari patologice, este prezenta in afectiuni renale cu leziuni ale parenhimului renal, in
afectiuni ale cailor urinare si in boli infectioase.
g) Determinarea glicozuriei - urina contine o cantitate extrem de redusa de glucoza ce nu se
deceleaza prin metode obisnuite.
Glicozuria apare in mod specific in diabetul zaharat. Alte conditii asociate cu glicozurie sunt:
hipertiroidism, acromegalie, boala Cushing, boli hepatice si pancreatice, boli SNC (traumatisme
cerebrale, AVC), alterarea reabsorbtiei tubulare a glucozei (sindromul Toni-Debre-Fanconi, boli
tubulare renale avansate), sarcina cu posibil diabet latent (diabet gestational).
Prezenta glucozei in urina cand concentratia glucozei sangvine este in limite normale indica un defect
tubular in reabsorbtia glucozei, care se exprima prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei si
este caracteristica diabetului renal (glicozurie renala).
Valori de alerta clinica –  >1000 mg/dL (trebuie testata glucoza serica).
h) Determinarea corpilor cetonici (acetonuria)
Urina normala nu contine corpi cetonici. Reactia este pozitiva in diabet zaharat, boli infectiose si dupa
o alimentatie excesiv protidica si lipidica, dupa varsaturi incoergibile, diaree marcata.
La persoanele non-diabetice cetonuria apare frecvent in bolile acute, stres sever, efort fizic intens.
Cetonuria apare dupa anestezie cu eter sau cloroform.
Prezenta corpilor cetonici in urina unui pacient diabetic sugereaza ca diabetul nu este bine controlat.
Cetonuria la un copil <2 ani constituie un semnal de alerta.
i) Determinarea pigmentilor biliari - apar in urina, in icter mecanic, leziuni ale parenhimului hepatic.
Pigmentii biliari – bilirubina si biliverdina – sunt absenti in urina normala.
j) Determinarea urobilinogenului - apare in urina in sindroamele icterice , in leziuni ale
parenhimului hepatic ( hepatita, ciroza, neoplasm hepatic).

Sedimentul urinar - se obtine prin examinarea microscopica din urina proaspata, care a stat 1-2 ore,
si in care timp, la fundul vasului s-a format un sediment, ce contine:
- elemente organice
- celule epiteliale, ce provin din epiteliul aparatului urinar
- celule epiteliale plate, ce provin din straturile epiteliale vezicale si vaginale
18
- celule epiteliale cilindrice, ce provin din uretere
- leucocite rare
- cilindrii, elemente ce rezulta din coagularea substantelor albuminoide sau mucoasei secretata la
nivelul tubilor renali
- cilindrii hialini, care nu sunt semnificativi daca sunt in numar mic
- flora microbiana, cand este in cantitate mare, se impune urocultura
In urina pot sa mai apara: paraziti, oxiuri, tricomonas, filamente si mucus, celule neoplazice.

In anumite stari patologice in urina pot sa apara pigmentii sanguini, reprezentati de hemoglobina
libera (hemoglobinurie) si cea continuta in eritrocite (hematurie).
- Hematuria poate fi microscopica sau macroscopica (in cazul prezentei >0.5 mL sange/litru de urina)
si se intalneste in afectiuni ale rinichilor si tractului urogenital: litiaza, glomerulonefrita, tumori renale,
ureterale sau vezicale, cistita, pielonefrite, adenom de prostata, necroza papilara, infarct renal,
traumatisme, rinichi polichistic, hematuria benigna familiala sau recidivanta etc.
Mai rar, hematuria poate fi un semn de diateza hemoragica: hemofilie, trombocitopenii, tratament
anticoagulant.
- Hemoglobinuria survine in hemolize intravasculare severe cand este depasita capacitatea sistemului
reticuloendotelial de a metaboliza hemoglobina libera si aceasta este filtrata glomerular.
Hemoglobinuria poate aparea si ca urmare a lizei hematiilor in tractul urinar.

Proba Addis - este un test de laborator folosit pentru a stabili, existenta hematiilor in urina
(hematuria), existenta leucocitelor in urina (leucocituria), in cazul diagnosticarii si monitorizarii
afectiunilor renale si ale tractului urinar.
Stabileste numarul de globule rosii (eritrocite) si de globule albe (leucocite) eliminate in urina pe
minut prin numararea elementelor celulare continute in esantionul de urina.
Numarul de elemente celulare gasite se exprima pe mililitru de urina si pe minut.
Tehnica:
- cu o zi inainte, de a efectua proba, se recomada pacientului regim sec ( fara lichide)
- dimineata (6 - 7), pacientul este rugat sa urineze intr-un borcan
- i se explica ca trebuie sa ramana in repaus, la pat, timp de 3 ore, in acest timp nu bea si nu mananca
nimic
- dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun, apoi este solicitat sa-si
goleasca vezica prin mictiune spontana intr-un cilindru gradat. Se trimite la laborator toata urina.
Interpretare: valori normale:
- hematii 1000-5000/min
- leucocite 2000-10000/min
- elemente figurate - cilindri hialini 1-2/min
NU SE FAC RECOLTARI LA FEMEI IN PERIOADA MENSTRUATIEI.

EXPLORAREA CAPACITATII DE DILUTIE SI CONCENTRATIE A RINICHIULUI


Aceasta are la baza faptul ca un rinichi sanatos are capacitatea de a produce urina mai concentrata sau
mai diluata, in functie de gradul de hidratare a organismului.
1. Proba de concentratie (regim sec): se administreaza pacientului la ora 12 alimentatie solida,
formata din: oua, sunca, carne. Recoltarea urinii se face 14-16-18-20 (4 esantioane de urina). Dupa ora
20 pana la 8 dimineata, se colecteaza toata urina. Se noteaza pentru fiecare esantion de urina, volumul
si densitatea.
Interpretare:
- normal - in cursul dupa-amiezei si noptii, diureza scade iar densitatea creste 1028
- se considera valori patologice daca predomina diureza nocturna iar densitatea este sub 1028-1010
2. Proba de dilutie: se supune pacientul cu 2 zile inainte probei, la un regim alimentar mixt si lichide
cate doreste. In ziua efectuarii probei - repaus la pat. La 7 dimineata, evacueaza vezica, urina se

19
arunca. Pacientul ingiera apoi 1500 ml ceai sau apa, timp de 30 min. Se recolteaza 8 esantioane de
urina, din 30 in 30 de minute, incepand cu ora 8.
Interpretare:
- normal - in primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se elimina intreaga cantitate ingerata. In primele 2
ore, se elimina mai mult de 1/2 din cantitatea totala. In probele de dimineata, volumul urinei depaseste
300ml, densitatea scade sub 1ooo.
Contraindicatii:
- afectiuni renale
- edeme
- epilepsie
- hiperTA
- insuficienta cardiorespiratorie
- sarcina
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE (Sumar de urina)
Examenul constantelor fizice si chimice ale urinei informeaza despre starea functionala a rinchilor si a
intreg organismului. Din urina recoltata se efectueaza:
- examen fizic - se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul
- examen biochimic: se cerceteaza albumina, glucoza, puroiul, urobilinogenul, pigmentii biliari,
amilaza, acetona, ionograma etc. Se adauga examenul sedimentului urinar.
1. In spital, pe urina de 24 de ore:
Recoltarea urinei se face in urinar, plosca, bazinet. In aceste sens se face educatia sistematica a
bolnavului si personalului auxiliar privind utilizarea bazinetului, in sesul ca bazinetul folosit trebue sa
fie gol si uscat, sa urineze fara defecatie, sa verse imediat urina in borcanul colector de urina, sa nu
urineze in timpul toaletei organelor genitale.
De retinut: analizele se efectueaza pe urina emisa in 24 de ore, care se colecteaza corect astfel:
- la ora stabilita, bolnavul urineaza si urina se arunca
- urina de la celelalte mictiuni, timp de 24 de ore, este colectata in borcanul curat si pastrat la rece
- a doua zi, la sfarsitul celor 24 de ore, bolnavul urineaza si urina se aduna in borcan
- se trimit 500 ml de urina omogenizata la laborator cu urmatoarele date: numele si prenumele
bolnavului, volumul de urina pe 24 de ore, varsta, greutate, sexul, adresa, natura regimului, volumul de
lichide ingerate, digestia si analiza ceruta, sectia unde se trimite rezultatul, medicamentele luate sau
particularitatile tratamentului.
Recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore este necesara pentru anumite teste de laborator (ex.
glicozurie, proteinurie, microalbuminurie) prin care se face o dozare cantitativa a substantelor prezente
in urina (ex. glucoza, creatinina, proteinele, calciu, magneziu, sodiu, potasiu).

2. Sau direct din prima urina de dimineata:


Pentru a recolta corect sumarul de urina, trebuie sa se respecte urmatoarele indicatii :
- se foloseste doar urocultor primit de la laborator sau cumparat din farmacie
- se va recolta urina proaspata de dimineata, imediat dupa desteptare, dupa toaleta locala, direct in
recipient, din jetul din mijloc; volumul necesar de urina este de 30 - 50 ml; nu are importanta daca
persoana a mai urinat in timpul noptii.
- proba se va aduce la laborator in maxim 2 ore
- in laborator, pe urocultor se va lipi o eticheta cu numele si prenumele persoanei
- concomitent se poate recolta si pentru examenul urocultura
20
Sumarul de urina din prima emisie, de dimineata,  reprezinta metoda prin care se analizeaza
urina din punct de vedere fizic, chimic si microscopic. Sumarul de urina este o analiza completa de
urina care include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, greutate specifica), chimice (pH,
proteine, glucoza, corpi cetonici, hematii, bilirubina, urobilinogen, leucocite, nitriti) si examenul
microscopic al sedimentului. Modificarile care pot apare in sumarul de urina pot semnifica stari
patologice ale aparatului urinar, hepatice sau metabolice. Este un test utilizat atat pentru screening
cat si pentru diagnostic.Sumarul de urina se foloseste de rutina si pe scara larga datorita usurintei cu
care se poate recolta si a sensibilitatii si specificitatii crescute.

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXEMENE BACTERIOLOGICE (UROCULTURA)


Urocultura cerceteaza prezenta bacteriilor in urina: de aceea se impune ca recoltarea urinei sa se
realizeze in conditii de asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata.
Scop: explorator, pentru depistarea bacilului Koch, tific, colibacil etc
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa:
- direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterila cu dop
- prin sondaj vezical, dupa ce se arunca primele picaturi de urina, se introduc 10-20 ml urina in
eprubeta sterila prin sonda.
Gura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata.
Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare.
Recomandari pentru recoltarea probei de urina pentru urocultura :
- Pentru adulti :
o se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata sau se accepta un esantion de
urina obtinut dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii)
o se face toaleta riguroasa a regiunii urogenitale cu apa si sapun (nu se utilizeaza
substante sau solutii dezinfectante) si se sterge regiunea cu un prosop curat sau compresa sterila;
o la barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu decalotarea glandului

21
o la femei, in cazul in care este prezenta o secretie genitala abundenta, alaturi de toaleta
riguroasa se va introduce in vagin un tampon steril
o se recolteaza o cantitate de cca 20 ml de urina din jetul mijlociu direct in recipientul
steril (primul jet se lasa sa curga in toaleta)
o nu se vor atinge peretii interiori ai urocultorului;
o la sfarsitul recoltarii, capacul se infileteaza strans pe urocultor pentru evitarea scurgerii
urinei si contaminarii acesteia
Pentru sugari :
 se spala zona urogenitala cu apa si sapun si se tamponeaza cu comprese sterile
 se fixeaza punguta sterila prin intermediul benzilor adezive in jurul orificiului urinar
 se verifica fermitatea aderarii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita
scurgerea urinei pe langa punga si contaminarea acesteia
 dupa recoltare, punga se dezlipeste de tegumentul copilului si cele doua benzi adezive se lipesc
intre ele asigurandu-se astfel inchiderea pungii; este recomandat ca punga sa se transporte la laborator
in interiorul unui urocultor steril pentru adulti

De retinut:
- nu se administreaza antibiotice 5- 7- 10 zile inainte de recoltare
- bolnavul nu va consuma lichide cu 12 ore inainte de recoltare
- bolnavul nu va urina4-6 ore inainte de recoltare
- recoltarea se efectueaza de preferinta dimineata, la sculare

22