c




  cc

Florile au devenit în timp o expresie vie a prosperităţii şi a gradului de

civilizaţie fiind simbolul universal al iubirii purtând in ele semnificaţii din cele
mai complexe, fiind mesageri ai gândurilor şi sentimentelor umane. Orice
eveniment, monden sau intim din viaţa noastră cere prezenţa florilor, iar
aceasta contribuie la dezvoltarea relaţiilor sociale, reflectân d în modul cel mai
strălucit, rafinamentul, gustul şi personalitatea omului.
Prezenţa florilor în apartamente, în birouri, în grădină sau în parcuri, fie
singure sau asociate, constituie numeroase prilejuri de linşte şi de bucurie,
speranţă, poftă de viaţă, căpătând multiple funcţii precum omul contemporan.
Astfel, pe lângă firmele specializate, tot mai multe persoane private practică
floricultura ca hobby, dorind să îşi înfrumuseţeza camera, curtea sau grădina.
Florile îmbină frumosul cu utilul, ajungând să ofere celor interesaţi o
gamă largă de activităţi cu rezultate din cele mai profitabile din punct de
vedere economic, dar şi posibilitatea de a-şi petrece timpul liber alături de
flori, îngrijindu-le şi admirându-le pentru frumuseţea lor. Astăzi, firme de
mare prestigiu din întreaga lume rulează prin intermediul burselor, cantităţi
impresionante de flori şi materialul săditor care sunt puse în slujba
frumosului.
Un loc aparte în comerţul cu flori şi plante ornamentale e ste deţinut atât
în ţara noastră, cât şi în străinătate, de producerea materialului biologic
necesar înfiinţării culturilor floricole şi putem spune că s-au născut adevărate
industrii în acest domeniu (CANTOR, 2009).
Lalelele, narcisele şi gladiolele sunt doar 3 dintre speciile de plante
floricole care sunt foarte cunoscute la noi in ţară.
(
 L sau laleaua, originară din Europa, Africa şi Asia, face parte
din familia Liliaceae, denumirea genului provenind de la ,,tulbend´ ± turban,
care sugerează forma florii.
 Genul cuprinde circa 100 se specii, erbacee, perene, cu bulbi şi frunze
dispuse în rozetă, cu flori solitare, cu perigonul format din 6 tepale libere,
divers colorate. Din tre acestea, mai importante sunt: (
 

 L.
Bulbul este ovoid sau piriform, acoperit de o tunică membranoasă, de culoare
cafenie, care-l protejează de uscăciune. Se reînnoieşte în fiecare an prin bulbilii
(1-5 bucăţi) care se formează la baza celui folosit la plantare.
Din mugurii situaţi pe discul bulbului porneşte tija florală, înaltă de 40 -
60 cm, care în vârf se termină cu o floare ovoidă, conică, cilindrică, colorată în
funcţie de soi. Înfloreşte în mai.
Înmulţirea lalelelor se face prin bulbi şi bulbili. Bulbul este anual şi
poate fi scos din pământ în fiecare vară sau la 2 -3 ani odată.
Plantarea se face toamna din septembrie până la mijlocul lunii
octombrie, în funcţie de zonă. Bulbii se acoperă cu 10-15 cm sol şi se plantează
la 20-30 cm între rânduri şi 10-15 cm între plante pe rând. În zonele reci şi
uscate, suprafaţa cultivată se mulceşte cu frunze, paie, care se înlătură
primăvara devreme.
Bulbii se scot din pământ în iunie-iulie, când frunzele se îngălbenesc şi
încep să se usuce, după care se curăţă de frunze şi rădăcini uscate şi se sortează
pe categorii de mărime. Păstrarea bulbilor se face în depozite uscate, bine
ventilate, la o temperatură de apoximativ 20Û C, până la jumătatea lunii
august. În acestă perioadă are loc d esăvârşirea iniţierii mugurilor florali în
interiorul bulbilor. De la sfârşitul lunii august şi până la plantare, temperatura
din depozite va fi menţinută la 8 -9ÛC.
 Fig. 1. (
L.
http://www.networlddirectory.com/blogs/permalinks/6-2007/tulipa-
queen-of-night.html

Lalelele decorează primăvara rondouri, grădini, parcuri. Se folosesc şi ca

flori tăiate, recoltatul florilor se face în faza de boboc bine colorat, dimineaţa
devreme înainte de răsăritul soarelui sau seara după apusul lui. Florile se
păstrează la întuneric. Sunt apreciate şi ca flori la ghivece pentru decorul
interioarelor.
   (narcise), familia Amaryllidaceae are aceleaşi origini ca şi
lalelele, Europa, Africa şi Asia.
Denumirea genului provine din mitologia greacă, narcisa evocându -l pe
Narcis, veşnicul îndrăgostit de frumuseţea chipului său.
Se cunosc circa 50 de specii de bulboase, perene. Bulbii sunt
multianuali, tunificaţi, de formă ovoidă, piriformă şi de culoare cenuşie.
Frunzele sunt liniare, canaliculate. Florile au perigonul tubular format din 6
diviziuni libere drepte, răsfrânte şi o formaţiune caracteristică numită
coronulă, cu dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva centrimetri.
Speciile de narcise se grupează după numărul florilor în:
a.???????specii uniflore:     
   
b.??????specii multiflore:   
 



 
 Înmulţirea se face prin bulbi şi bulbili care se scot din sol la 2-4 ani,
după uscarea frunzelor şi se păstrează în magazii până în lina octombrie, când
se plantează din nou la 10-25 cm între plante şi o adâncime de 10 -15 cm.
Narcisele sunt apeciate pentru decorul de primăvară a spaţiilor verzi în
grupuri pe peluze, în rondouri şi rabate. Se cultivă ca flori a căror recoltare se
face în faza de boboc colorat sau la deschiderea completă. De asemenea se
cultivă în ghivece sau în cultură forţată.

Fig. 2.   
http://www.sunset.com/garden/flowers-plants/sunset-garden-tour-
00400000044732/page19.html



 (gladiole, săbiuţe), face parte din familia Iridaceae.

Denumirea genului provine de la cuvântul latin ,,gladius´ ± sabie, cu
aluzie la forma frunzelor.
Origine: Africa de Sud, Europa, Asia.
Genul cuprinde peste 250 de specii perene, erbacee, semirustice.
În cultură se întâlnesc hibrizi obţinuţi prin încrucişarea diferitelor specii
şi grupate în 

   care însumează majoritatea soiurilor
cultivate.
 Subteran prezintă tuberobulbi globuloşi sau plaţi care servesc la
înmulţirea vegetativă şi care au o durată de viaţa de un an. Pe suprafaţa lor se
află 3-4 muguri, cei superiori dau naştere la frunze şi tulpini subterane, iar
bazali rămân dorminzi. Frunzele sunt sesile, liniare, sau lanceolate, cu nervuri
paralele, proeminte, ascuţite la vârf. Inflorescenţa este un spic, alcătuit din 10 -
11 până la 20 de flori, în formă de pâlnie, cu marginea dreaptă, ondulată sau
franjurată. Tija florală variază de la 50-150 cm, în funcţie de soi.
Culoarea florilor parcurge o paletă coloristică foarte bogată, începând cu
alb şi trecând prin toată gama, mai puţin albastru curat.
Gladiolele se înmulţesc cu preponderenţa prin tuberobulbi. Cei folosiţi la
înfiinţarea culturilor trebuie să fie sănătoşi, bine dezvoltaţi, având diametrul
de cel puţin 2,5-3 cm şi de preferinţă de 4-7 cm. Ei se curăţă de frunzele
pergamentoase protectoare, se dezinfectează şi se lasă la zvântat. Tuberobulbii
se plantează dacă temperatura solului are 10-12ÛC (aprilie), la o adâncime de
10-15 cm şi la o distanţă de 25-30 cm între rânduri şi 10-15 cm între plante pe
rând.
Toamna înainte de venirea gerurilor, tuberobulbii se recoltează, se
îndepărtează partea aeriană, păstrând 5-10 cm din tupinile florifere, se curăţă
de pământ, se zvântă şi se depozitează la temperatura de 5-8ÛC.
 Fig. 3. 

L.
http://www.blossomswap.com/forum/thread/19018/gladiolus

Gladiolele sunt cultivate pentru producerea de flori tăiate, dar şi pentru

decorul grădinilor. Recoltarea florilor se face în fazade boboc prin tăiere oblică
a tijelor florale şi lăsând 2-3 frunze pe plantă. Soiurile itice se folosesc şi în
parcuri pentru borduri, platbande sau grupuri izolate (CANTOR, 2008).

c cc

?????c







Boala a  a lalelelor ±    

Pe frunze, rareori pe tulpină şi flori, apar numeroase pete mici,
necrotice, de formă ovală sau alungită, dispuse izolat sau confluente. Petele
sunt adâncite în ţesut şi au marginea de culoare deschisă. Plantele tinere mor
datorită extinderii necrozelor şi numai rar se pot întâlni plante mature
bolnave. Pe bulbii nou formaţi apar pete mici de culoare brună.

Fig. 4. Tabacco Necrosis Virus

 https://www.rhs.org.uk/advicesearch/Profile.aspx?pid=254

Pentru a preveni aceasta boală, se recomandă plantarea de bulbi

sănătoşi, distrugerea plantelor infectate imediat după apariţia simptomelor,
evitarea cultivării lalelelor în sol infectat, cultivarea de soiuri rezistente la
această boală.

Pătarea bulbilor de lalele ± ã    ã 

Este un virus răspândit în culturile de lalele.
Frunzele sunt deformate, şi prezintă necroze de-a lungul nervurilor.
Florile avortează sau manifestă pe petale pete decolorate sau necroze.
Prevenire şi combatere: selecţia bulbilor înainte de plantare,
îndepărtarea plantelor infectate din cultură şi combaterea chimică a afidelor
vectoare.

Necrozarea aureolată a lalelelor ± 
 !
  ! 

Plantele infectate prezintă frunze deformate, cu pete necrotice,
asemănătoare cu cele produse de boala ,,Augusta´, dar sunt înconjurate de un
halou caracteristic, în care ţesutul, în care ţesutul devine aproape transparent.
Florile nu manifestă simptome. În contrast cu boala ,,Augusta´, pe bulbi nu
apar pete necrotice.
Se recomandă eliminarea din cultură a plantelor infectate.
Cancerul bacterian al lalelelor ± ã



  (Saaltink and
Maas Greesteranus).
Este o boală care afectează toate organele plantei.
Pe tunicile bulbilor apar numeroase pete albicioase care cu timpul devin
galbene. Ţesuturile din zona atacată se dezorganizează, crapă, formându -se
ulceraţii, pe care apare exsudatul bacterian. În secţiune prin bulb se observă
îngălbenirea vaselor conducătoare. Bulbii atacaţi dau naştere la plante slab
dezvoltatecare nu ajung la înflorire.
Atacul caracteristic produs de bacterie se manifestă pe organele aeriene
ale plantei. Frunzele plantelor atacate au suprafaţa rugoasă cu numeroase pete
albicioase rotunde sau neregulate de 1-4 mm sau chiar mai mari. Petele
confluează şi dau naştere la striuri argintii care ocupă uneori întreaga
suprafaţă a frunzei. Epiderma frunzelor atacate crapă, formând ulceraţii tipice,
cu deschiderea în lungimea frunzei şi înconjurate de un ţesut tuberizat.
Pe tijele florale şi pe butonii florali atacul se manifestă tot prin pete
albicioase care pot sa conflueze, iar la umiditate atmosferică ridicată apar
ulceraţii pe butonul floral, care se necrozează şi putrezeşte. În secţiune prin tija
florală se poate observa îngălbenirea şi apoi brunificarea vaselor con ducătoare
iar ţesutul medular se macerează şi se colorează în galben până la brun -roşcat.
Tijele florale atacate se pot rupe cu uşurinţă în dreptul ulceraţiilor.
Se recomandă să se ia măsuri de igienă culturală, să se respecte un
asolament al culturilor de 3-4 ani, iar bulbii folosiţi la înfiinţarea culturii să fie
trataţi chimic.

Mucegaiul cenuşiu al lalelelor ± c 
 

  (Lib.) Lind.
Mucegaiul cenuşiu este o boală frecventă în culturile de lalele în anii cu
precipitaţii abundente şi temperaturi moderate.
Pe frunze apar pete mici, gălbui, uşor alungite în direcţia nervurilor,
înconjurate de o zonă mai închisă cu aspect hidrozat. Petele sunt uşor
depresionare şi dau frunzelor un aspect pestriţ. Petele se măresc, se adâncesc
în ţesuturi, devin cenuşii albicioase cu o tentă brunie şi sunt înconjurate de o
zonă translucidă umedă. În condiţii favorabile petele se extind, confluează şi
acoperă parţial sau total suprafaţa frunzelor.
La umiditate atmosferică ridicată, la suprafaţa ţesuturilor atacate, apare
o eflorescenţă prăfoasă, de culoare cenuşie, formată din miceliul, conidioforii şi
conidiile ciupercii.
Pe flori apar pete mici, alburii sau cafenii. Pe măsură ce atacul
evoluează, leziunile se măresc şi devin brune închise, iar petalele se zbârcesc şi
se ususcă. Când infecţia are loc în stadiul de boboci florali, aceştia nu se mai
deschid.
 Fig. 5. c 
 (Lib.) Lind.
http://www.infojardin.com/foro/showthread.php?t=47668

Leziunile de pe tulpini sunt asemănătoare cu cele de pe frunze, dar sunt

mai alungite şi mai adâncite în ţesuturi.
Pe tunicile exterioare ale bulbilor apar corpusculi mici, de culoare
neagră ± scleroţii ciupercii. Îndepărtând tunicile externe, pe bulbi se pot
observa leziuni circulare, de culoare intensă galbenă sau brună.
Prevenire şi combatere: respectarea unui asolament de cel puţin 3 ani,
recoltarea bulbilor cel târziu la 3 săptămâni după scuturarea petalelor si
depozitarea lor, în timpul verii, în camere răcoroase (4 -5ÛC) cu umiditatea
atmosferică de 60-70%. Înainte de plantare bulbii vor fi sortaţi, iar
manipularea lor se va face cu grijă pentru evitarea lezării acestora. Înainte de
plantare, bulbii pot fi trataţi prin îmbăiere timp de 30 de minute în Benlate.
Fundazol 0,2%, Topsin M, Metoben 0,3%, Bavistin sau Derosal 0,25% sau
timp de 60 de minute, în Tiuram 0,5%, Ronilan 0,2% sau Euparen 0,5%.
Când plantele au înalţimea de 10 cm, se începe aplicarea de tratamente
foliare cu Dithane M45 0,2%, Euparen 0,2%, Tiuram 0,3%, Ronilan 0,1%,
Rovral 0,1%, Captadin 0,3%, Ziram 0,3%sau Benlate, Fundazol, Top sin M,
Metoben, Bavistin sau Derosal 0,2%. Se vor aplica cel puţin 4 tratamente, la
intervale de 7-10 zile, alternându-se produsele. După înflorire, efectuarea a 1-2
tratamente împiedică trecerea infecţiei de pe organele aeriene pe bulbi.
 
Fu
i
l
lelel ± „
  
  ð
 O  ?
t.?
????????????Fu
i
?e te??bl?ec ent?întlnit?în?cultuile?e?llele.?
???????????? ulbii? blni?
e int ? ? cule? lb? mt? i? ţe utuile?
ute ite?
unt?
mi,? înceţite? i? nte.? ub? tunic,? în?
te?bl ? ? bulbului,? 
e? un?
muce i?lb?
u?,?cu?

ect?
 
,? c?ume??m ii?

il.? ltei,?
ţe
utuile?
uteite?c
t ?cn
i
tenţ?cetei.?
?
?

?
??????
 
Fi.?.?„        .

.?
 ?
t?

htt
// .
e.tym.j
/bnche
/11/enn en/tb
e/
ym
tmtb

e/uni/u
ium/u
.html? ?
?
ltei,?
e?tunic?e ten ?c n
??bulbil?
?
ete?e
e
ine,?e?
cule?bun ,?ce?
e?e tin? i?
e?une
c?înte?ele.?
???????????? Funele? ce?
e? elt ? in? bulbii? blni?
e? ile
c,?
e? în e
c? i? în?

cut?tim
?
e?u
uc .?
????????????eenie? i?cmbtee?bulbii?
e?einecte ?tim
?e?30?e?minute?l?
0 ,? imeit? u
? eclte,?
in? ime
ie? în?
u

en
ie? e? enlte?
u?
ibenl?0,,?e
l?
u?i
tin?0,5,?

in?M?
u?Metben?0,3.?
???????????? ulbii?
e? e
ite ? în? înc
ei? bine? ei
ite? i?
e? eiic ?
eiic? în?
eee?îne
t ii?cel?blni.????
?
   
c c  " #  ?
?
 Bolile gladiolelor sunt provocate, în general, de ciuperci, bacterii şi
virusuri, dar pot fi provocate şi de accidente fiziologice.
Cu toate că agenţii sunt diferiţi, de multe ori simptomele sunt atât de
asemănătoare încât sunt greu de recunoscut.
Mijloacele de combatere se bazează, în mare măsură, pe tratarea
bulbilor după recoltare şi înainte de plantare cu substanţe de bază de mercur
sau dezinfectarea solului cu vapori şi substanţe chimice.

Fig. 7. 2
 

http://www.viarural.com.ar/viarural.com.ar/agricultura/aa -
enfermedades/septoria-gladioli-01.htm

Pătarea brună a frunzelor - 2
 

Este o ciupercă care atacă frunzele şi bulbii. Pe frunze se formează mici
pete circulare, brune sau roşietice, vizibile pe ambele părţi. Cu timpul, centrul
petelor devine cenuşiu, aproape negru, iar apoi frunzele rămân ciuruite.
Uneori, datorită leziunilor multiple, frunzişul poate fi distrus tolal. Pe bulbi se
manifestă tot ca pete mici şi circulare, roşcate, care apoi se măresc şi devin
negricioase. Ţesuturile se înnegresc şi devin tari, uscate.
Septorioza se combate prin folosirea unor bulbi sănătoşi dezinfectaţi cu
substanţe organo-mercurice sau cu formalină, cultivarea unor soiuri rezistente,
îngrijiri culturale, rotaţia culturilor şi stopiri cu fungicide. În acest sens,
rezultate mai bune dau zeama bordeleză 1% şi Captanul 0,2%.
Pătarea neagră a frunzelor - ÷ 


 


Atacul se manifestă pe frunze şi tije florale sub forma unor pete ovale
difuze, de culoare neagră. La suprafaţa petelor se observă o pulbere
negricioasă.
Ca metode de combatere se recomandă igiena culturală şi stropiri cu zeamă
bordeleză 1%, mai ales înaintea înfloririi.

Putregaiul uscat al bulbilor -   

 
Boala se manifestă sub formă de pete adâncite pe bulbi, care iniţial au
culoarea brun roşcată, apoi cenuşie. Dacă boala avansează, bulbii se usucă
total.

Fig. 8.   
    pe bulbi
http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/dg1154.html

Atacul este favorizat de umiditate şi temperaturi ridicate, mai ales în

depozite. Se recomandă, ca măsuri de combatere, folosirea pentru plantare a
unui material sortat şi dezinfectat, igienă culturală, depozitarea bulbilor în
condiţii optime.

Putrezirea bulbilor - 


  

.
 Este o boală întâlnită în toate zonele de cultură ale gladiolelor, provocată
de o ciupercă ce se propagă prin sol sau bulbi. Atacul se manifestă pe bulbi în
cursul păstrării sau imediat după recoltare.
Simptomele pot fi diferite:
-????????? pete brune pe bulbi zona rădăcinilor, acestea fiind nişte depresiuni datorate
ţesuturilor.
-?????????păstrarea şi putrezirea interiorului bulbului, cu sau fără formarea unor radiaţii
laterale
-????????? mici pete sub solzişori care dau depresiuni, deşi în aparenţă bulbii sunt
sănătoşi.
Totdeauna, în urma îmbolnăvirii, apare o brunificare a ţesuturilor
interne, care se exteriorizează, mai mult sau mai puţin, în funcţie de gradul de
contaminare a solului şi bulbului şi de condiţiile climatice.
În cazul bulbilor cu leziuni periferice sau a bulbilor contaminaţi după
pornirea în vegetaţie, când creşterea, când creşterea plantei nu este complet
împiedicată, manifestarea bolii are loc pe frunze prin îngălbenirea şi
decolorarea extremităţilor, uscându-se progresiv. În cazul atacurilor avansate
este întârziatăînflorirea. Florile rămân mici, iar tijele scurte.
Dezvoltarea acestei ciuperci este favorizată de umiditate şi temperatură
ridicate. Temperatura optimă de dezvoltare este 20 -30ºC.
Metodele de combatere ale fuzariozei se aplică în primul rând la sol şi
bulbi, deoarece solul şi bulbii constituie mediul de conservare şi propagare a
fuzariozei.
Bulbii se sortează şi se dezinfectează. Imediat după recoltare vor fi
uscaţi, curăţaţi de noroi şi de alte resturi, apoi depozitaţi şi controlaţi mereu
pentru ca cei bolnavi în soluţii de Captan 1,5%, Maneb 1%, formalină.
În ceea ce priveşte solul, se aplică rotaţia culturilor; dacă solul a fost
infectat puternic se aplică un asolament de cel puţin 5 ani, se respectă igiena
culturală şi se aplică taratmentele chimice.

Uscarea frunzelorù


 
 Această boală produce uscarea frunzelor începând de la vârf, mai ales în
perioade calde, cu precipitaţii abundente. În combaterea ei dau rezultate bune
stropirile cu substanţe pe bază de cupru, ca zeama bordeleză 1%.

Fig. 9. ù


 
http://jardin-nature.over-blog.fr/article-18320576.html

Putregaiul cenuşiu al frunzelor şi bulbilor - c 
     c 
 

 
.
În cursul perioadei de vegetaţie, când vremea este caldă şi umedă, apar
pe frunze pete mici de culoare roşcată, mai ales spre vârf, iar altele brune-
gălbui pe ambele feţe ale frunze.
 Fig. 10. c 
  
http://www.dpi.nsw.gov.au/aboutus/services/collections/scientific-
illustrations/senior/bacterial-scab-gladi

Pe flori se observă, de asemenea, leziuni brune. În stadii mai avansate

este atacat coletul, care putrezeşte şi întreaga plantă capătăo culoare galbenă.
Se dezvoltă în condiţii de temperatură şi umiditate ridicate, mai ale pe
terenurile grele, rau aerisite.
Scleroţii acestei ciuperci pot rezista mult timp în sol sau bulbi,
începându-şi ciclul de viaţă când condiţiile de temperatură şi umiditate devin
prielnice, adică ating o valoare ridicată.
Pentru combaterea putregaiului se recomanda evitarea solurilor grele, a
excesului de umiditate şi a îngrăşămintelor azotoase. În timpul perioadei de
vegetaţie se fac stropiri cu fungicide, Permidin 0,2%, Captan 0,2-0,3%,
Orthofaltan 0,2-0,3%.

Putregaiul uscat - 2
   

Această boală, denumită stromatinioză, se manifestă prin pipernicirea
plantelor, îngălbenirea frunzelor şi, apoi, uscarea întregii plante. La nivelul
solului, se observă putrezire tijelor şi a frunzelor, din care, într -un stadiu
avansat, rămân numai nervurile.
 Înte?tecile?unel?
e?elt ?un?muce i?lb,?cn
tituit?in?miceliul?
ciu
ecii.? e? bulbi?
e? b
e ? leiuni? e? cule? închi
? l? înce
ut? mici,? 
i?
mi? mi,? i

u
e,? mi? le
? l?
unctele? e? in
eţie? ?
li il.? u? tim
ul,?

in?e tinee?
ute iului,?bulbul?
e?mumii .?

Fi.11.2 !" O   # $ ?

?
?
& &
tcul? e? 2
% 
'? e
te? it? e? tem
etuile? iicte,?
cleţii?
iin? ei
tenţi,?
e?

te ? în?
l?
e
te? 10? ni.? ele? mi? mi?
ube?
e?
b
e ?în?
luile?ele,?
lb?ei
ite? i?ente?
u?în?cniţii?e?iie.?
? mete? e? cmbtee?
e? ecmn ? einecte?
lului? cu? 
i?

u?
ub
tnţe?chimice,?
te? i?einecte?bulbil?cu?
ub
tnţe?n
mecuice? ( (emi
n,? i
tin),? i
tuee?
lntel? tcte? în? c )m
,?
cultu?lilel?în?
lment.?
?
?
, - / ,0
une? lb ? ? lilel? ±? c
 $ % *

+  .
 c$*  &
12 , ,0 /
'.+. *

+ 
 '* ??
l?
e? mnie
t ?
in? 
iţi? un?
ete? ieui?  lbui?
e? une,?
ce?i

?

e?
 itul?
eiei?e?eetţie.?e?li?
?
tiui?e?cule?
lb ,?i?
u?
u
uie.?
lntele? ite?
uc? li? mici,? e? clitte? inei ? i?
unt? mi?

uţin?iu
e? i?mi?
uţin?
uctie.??
? mete? e? cmbtee?
e? ecmn ? l
ie? unui? mteil? e?

lntt?
n t
,? cmbtee? in
ectel? ce? tn
mit? bl,? iien? cultul .?
 Fig. 12. Dungarea albă a gladiolelor
http://www.extension.umn.edu/distribution/horticulture/dg1154.html

Bolile fiziologice pot fi cauzate de carenţa sau excesul unor elemene

nutritive principale sau microelemente. Ele se manifestă prin apariţia unor
decolorări şi necrozări ale frunzelor, apariţia unor pete roşii sau brune, iar în
faza mai avansată, prin încetinirea creşerii, lipsa înfloririi sau pieirea plantei.
Pe bulbi pot apărea malformaţii, dezvoltarea slabă a bulbişorilor,
maturarea bulbilor în faza tânără, când n -au atins încă mărimea normală.
Aceste îmbolnăviri se pot datora, de asemenea, temperaturilor prea
ridicate din timpul verii înperioada de creştere a bulb ilor şi bulbililor.
Înlăturarea neajunurilor provocate de bolile fiziologice constă în găsirea cauzei
care provoacă boala respectivă şi tratarea ca atare, prin aplicarea
îngrăşămintelor complexe, înlăturarea exceselor sau mulcirea solului în zilele
călduroase şi secetoase (PREDA, 1979 ).

( (ãcc

Coropişniţa - Ô
  
  consumă bulbii sau îi

dezrădăcinează prin săparea galeriilor. Zboară foarte bine pe distanţe mici şi
este uşor atrasă de lumină, de anumite vibraţi i sonore, de mirosul de amoniac,
etc. aceste insecte taie cu uşurinţă rădăcinile plantelor, distrugându -le.
???????????? ee ?
luile? u e,? umee,?  meile? e? uni,? 
niţele.?
ctiitte? ei?  un te?
e? e
imte?
im ,? t ? cu? înc lie? eului,?
in?iin?în?
te?e?mţie.?
????????????????????? ?

?
Fi.?13.?Ô
 O 3
 O?
5
htt
//444 .tutune

e..t/tey/h
/h
l.htm??
?
???????????? ele? i? ulţii?
e? h ne
c? cu?
ub
tnţe? nimle? i? eetle? în?
e
cm
unee,?
ecum? i? cu? ieite?   cini,? bulbi,?
inte? ce? i? bulbii? e?
lile,? llele?
u? nci
e.? 
i niţle?
unt? mi? ctie? în? l? ile? n? e? l?
iţ .? le?
t? tc?
lntele? în? cm
,? 
niţe? i?
ee,? une?
unt? intu
e?
t ? cu?
mntul?
u? uniul? e? j? l
it? l?
e
e?
ub
ttului? e?
cultu .?entu?cmbtee?l?
e?l
e
c?mmelile?
im
le?
u?t ite.?
????????????
tel,?
unt?

te?tmn?leii?nci,?c
eite?cu?uni?e?j,?în?
ce?
e??ete?ulţii?
entu?iene.?
u
?
uenie?înheţuil,?n?uniul?l??
te,?c
i niţele?
t?
i?unte? i?i
tu
e.?
entu? cmbtee?
unt? l
ite?
luţiile? e? 
enit? e? clciu?
u?
iu?
,?în?me
tec?cu?t ţe?
u?
u ?e?inc? i?cu?ie
e?e
tui?e?l?m it,?
în?cntit ţi?e?300?/h.?
?
Viemele?
m ?? 3 O

 
O
.??

te?un? un t?te?

nit?în?cultuile?e?lile.? n
ect?e?un?
i

iti?cctei
tic?tit ?c ui?
te?
i.? ulţii?ce?
?în?
ilie?nu?

u
t ? c luile? i? in
lţiile?
utenice,? e? cee? ei? tc ? mi? mult?
e? i?
imineţ,?iu?iin?
cun i.?Î i?e
un?u le?
e?teenui?mi?umbite,?umee,?
l? 5? cm? ncime.? tcul? lel? e
te? mi?
utenc? 
u
? tineel?
lnte?

n ? l? 
iţi?
imel? une,? mi? le
? în? eiune? cletului? i? e? e
t?
ume?în lbenie?
u?chi?
ieee?
l ntuţel.?

?
?
?
Fi.?1.?? 6 O

 
O

tii?e?elte?
???????? ?
ele?
tun,?e?
emene?în?bulbii?lilel,?cen?
tel?cniţii?

entu?elte?ieitel?ciu
eci.? În?cul?tcuil? mi?
lbe,?m
uile?
? i? cele?tehnice,? cu? 
lice? în mintel? nminele?
entu?

timule? ce teii?
lntel,? înteţinee? teenuil? cute? în? eee?

lnt ii?in?
im  ,?etc.?
Metele?chimice?cn
tu?în??l
ie?menmentel?
entu?cee?
unui?meiu?nebil?elt ii?lel,?tte?mteilului?e?
lntt?cu?
!e7 cln? i?tte?
lului?cu?!e7 cln?
u? lin?100/m,?
ub?m ?
e?
ulbee.?
?
  bu ul? e? mi? ? 
  O 
  O? e
te? 

nit? în? tt ? ţ.?
Mi?
eicul
e?
unt? lele? ce
tui.?
?
?
?
?
?

?
Fi.?15.?
  O
  O
tii?e?elte?
htt
//888 .
b
te./tehnic.html??
?
 bu ii?
?in?
l?în?lunile?
iliemi,?în?m?e lnt? i?
e?h ne
c?
mi?mult?
e.?Ou le?
unt?e
u
e?în?
l?
n ?l?30?cm?ncime.?in?ce
te,?
u
??lun ,?
e?elt ?le?
ub?un?cm?lunime,?ce?
e?h ne
c?cu?  cini?
tinee.?ele?mi?mi?une?
unt?
u
e?în?l?le? i?mi?le
?în?l?3le?n?
e?elte.?ele?
uc?
ube?
in?cn
ume?bulbil? i??tul
inil?
e? nci
e,? llele? i? lile.? M
uile? e? cmbtee?
e? îne
t ? tt? 
u
?
lel? ct? i? 
u
? ulţil? i? cn
tu? în? mete? mecnice? e? eclte? i?
i
tuee??ncil?
u?lel? i?mete?chimice,?e?înc
e?în?
l??
!e9 clnului,? 100/m.?
?
?
 Fig. 16. Bulbi atacaţi de (
 
http://www.ct.gov/caes/cwp/view.asp?a=2823&q=377714

Tripsul ± (
  . Este unul dintre dăunătorii cei mai periculoşi
pentru cultura bulboaselor.
Pe timp călduros şi uscat atacă şi distruge florile şi frunzele. Ca urmare,
plantele se îngălbenesc, iar în unele cazuri mor.
În cursul perioadei de vegetaţie, tripşii sunt combătuţi prin stropiri cu
Hexatox, Hexacloran, după ce s-a adăugat acestora un liant pentru a uşura
aderarea la frunze.
Înainte de plantare, bulbii vor fi trataţi cu naftalină în încăperi închise şi
încălzite, după care vor fi aerisiţi 2-3 săptămâni sau vor fi trataţi cu
Hexacloran.
Substanţele pe bază de mercur folosite în combaterea ciupercilor sunt
nocive şi pentru tripşi.

Păianjenul roşu comun ± (




 Koch.
Este răspândit pe toate continentele. În ţara noastră este frecvent în
Moldova, Muntenia şi Dobrogea.
Dăunătorul prezintă 6-10 generaţii pe an. Iernează mai ales în stadiul de
adult, mai ales, ca femelă, masculii fiind, în general, rari, sub buruienile uscate
din câmp. Femelele hibernante apar primăvara devreme, în unii ani începând
din luna aprilie, odată ce pornirea vegetaţiei. La început, femelele migrează pe
diferite plante spontane, iar apoi trec la diferite plante cultivate.
?
?
?
?
?

?
??????????????Fi.?1.?(
O 

 O 
"ch?
???

te? un?  un t?
li.? tc ?
lnte? cultite? in? multe? milii?
btnice,?e?l?iţ eie?
i?leume,?
n ?l?
lnte?licle.? ulţii? i?l?ele?
clnie ?
te?inei ??unel#?în?um?înţe
tuii? i?
ueii?
ucului?
celul?in?ce
te,?celulele?ţe
utului?
e?ee ? i?
e?le
c?e?cnţinut,?i?
în? intei?
tune? e.? Funele? tcte?
eint ?
ete? cctei
tice,? e?
cule?lb cenu ieluci
?
u? ietic ? i?
unt?u ?cubte.??
????????????e? ecmn ?tul? i?

tul?
lului?în?tmn ,?
entu??i
tue?un?
num ? ct? mi? me? e? ulţi? hibennţi.? În? ecu
ul?
eiei? e? eetţie?
teenul??i?
 it?(mnul? i?mecnic)e?mi?multe?i?în?
c
ul?e??i
tue?
buuienile?
e?ce?
e?înmulţe te?ce
t?cin.( :! $ V? i?clb,?1;;)?
?
<
 injenul?lt?±? 
= O


O
?n
?
???????????? 
eci?e
te? 

nit ?
e?tte? cntinentele?în? ţ ile? cu?climt? t
icl?

utn? ti? în? cm
? e
chi
,? iin? un? inte?
inci
lele?

ecii? e? cieni?

lii.? În? ţ ile? cu? climt? tem
et,? inclu
i? în? %mni,? e
te? un? im
tnt?
 un t?
li,?
ucn?
ube? mi? în?
imul? n?
entu? cultuile? e?
leume?
lncee? i?
lntel?nmentle?cultite?în?
ee.?
???????????? În?cniţiile? ţ ii?n
te,?

eci?
e?elt ?numi?în?cniţii?e?
e .?
În?
eele? înc lite,?

ulţiile?  un tului?
e? elt ? cntinuu,? în? cee i?

ei ?cleni
tic ?
e?cultui?iin?
eente?tte?
tiile?e?elte.?
???????????? tc ?tt?ulţii?ct? i?lele,?ce?me ?clnii?nume
e?
e?ţ?
inei ??unel,?
e?l
ti,?bbci?lli,?li? i?ucte,?une?
e?h ne
c?

in? înţe
e? i?
uee?
ucului? celul,? c? ume? ?
ueii?
ucului? celul?
in?ţe
utuile?nel?tcte,?ce
te?
e?e
imente ,?mi?le
?cele?bte?
în?clil ,?
t?ce?etemin ?ebilite?înteii?
lnte.?

?
?
????????????Fi.?1>.?` 
? O


O
?n
?
???????htt
//@@@ .ent.c
i.u/icn/nme
/b33.htm??
?
e? ce? mi? me? im
tnţ ?
entu?
tecţi? cultuil? in?
ee?
unt?
m
uile?
eentie.? e? im
une? menţinee?
eel? în?
eect ?
te? e?
cu ţenie? i? iien ? it
nit ? i? eectue?
eiic ? ? lucil? e?
eine
te? temic ? (tem
etui? j
e,?
ub? 10 A? i/
u? tem
etui? te?
iicte,?
e
te? 55 A),?
u? chimic ? (
lice?
in? e,?
u?
t
ie? cu?

e
ticie?cu?

ectu?l??
u??ciciel).?
???????????? 
te? nece
? c? în?
ee?
?
e? intuc ? numi? mteile? e?
lnte?
(imi,? bulbi,? 
ui? etc.)? neine
tte,? libee? e? cieni.? În? c? e? ubiu,?
mteilele?e?
lntt??i?eine
tte?iic?
u?chimic?
in?ime
ie?în?
luţii?
(emul
ii)?e?cicie?(inclu
i?ime
iune?
ub?cuum)?(B! $ V,?00).?
?
uh?
em n tuil??? O



O .???
uce?
ube?mi,?mi?le
?unel? i?bbcil?lli.?
 Flutuii? iu?
tu? 
cun i?
e?
ub? une,? i? c ?
unt? enjţi?
e?
e
l
e ?în?b?te?

e? i?i?
e?
cun.?c ?cntl m?
lul?l?3?
cm?ncime?
e?
e
c?miile?ce
tui?lutue?e?n
te,?ce?enjte?e?
e?

iţiile?
ubtene?le?
lntel?tcte,?
e?încl ce
c?c te?intei.?

?
?
Fi.?1C.? O



O ?
htt
//DDD .tl
.u/en/cntent/
e
t
/ ti

eetum/??
?
Omiile?
e?h ne
c?cu?
etlele? i?
lenul?lil.?
Flutuii? 
?
im ? i?
e? h ne
c? numi? n
te,? 
i? î i? e
un?
u le?
e?
lnte.? ? ?

t mni? ie
? lele? ce?
e? h ne
c? cu? e
iem?
unel,? l? înce
ut,? 
i? cu? un? în? înteime,? c? l?
 it,?
?
tun ?
chi?în?bulbul?lilel.?
inte? metele? mecnice? e? cmbtee?
e? menţine ?  tu? e?
tmn ,?
in?ce?
unt?i
tu
e?lele?et
e?
entu?hibene,?
 ilele,?etc.?
himic,?
unt? cmb tute? cu? jutul? in
ecticiel?
e? b ? e?
!eE cln,?
eniţi?
ub?m ?e?
ulbee?
u?
t
ii.?
?
Melcii?  ?cchilii?? .??
uc?
ube?mi?
in?tcul?unel? i?bbcil?lli,?mi?le
?l?
cultuile?in?
ee? i?
niţe.?
elte? melcil? e
te? let ? e? umiitte? i? tem
etu ,? e? bicei?

n??eneţii?
e?n.?e?elt ?bine?l??umiitte??
lului?e?30? i??
tem
etu ?e?15F,?în?cniţii?e?u
c ciune?min?în?
l?l?ncimi?mi.?
 ubele?
cte? e? melci?
unt? mi? mi? în? nii?
li i.? tcul? e
te?
eienţit? e?
eenţ?
e? une?
u? li? ? un? ume? intii?
enite? in?
u
ce?
ub
tnţel? mucilin
e?
ecette? e? ei.?
?
?

?
?
Fi.?0.?imc i?
htt
//eltintey.cm/bitm/GGG /limci.htm??
?
? m
ui? e? cmbtee?
e? menţine ? nece
itte? înteţineii?
teenuil? cute? e? e
tuile? cultuil? nteie,? înl tue? eH ce
el? e?
umiitte,? l
ie? c
cnel? in? unele? e?  ? u? ? mmelil? cu?

ub
tnţe?t ite.?ub
tnţele?chimice?l
ite?mi?mult?
unt?
ul?e??
ne
tin
,?
u
e
tul,? 0/m.,? !eH cln? 3,? cenu ,?
it? n t ? te?
m unt ?(1015?/m),?
ultul?e?ie?
i
t,?m unt?(1015/m).?tmentele?

e? 
lic ? imineţ? eeme?

u? n
te,? cn? melcii? bi nuie
c?
?
e?
h ne
c .?
?
?
I JK L MK J J K K
 ' ) ( N   ( ?
P Q R P
???????????? Ô
O 
   ? înle te? in? iunie?
n ? în? ctmbie? (l? &010?
ile?e?l?
lnte).?ijele?lle?
e?eclte ?cn?
unt??bbci?clţi?l?
b?tijei? i?
n ?l?1?bbci?
emie
chi i?l?b #?
e?ecmn ?c?eclte?

?
e?c ?imineţ,?i?în?
eiele?
ecet
e,?
entu??
iu?tue
cenţ?
lil,?
e? ecmn ue?cu?? i?îninte.?e?tim
?
li
?nu?
e? ecmn ?
eclte
entu? c ?
e?
t? in
tl? blitit ? umiit ţii.? Fiin?
en
ibile? l?
c pe parcursul valorificării, se recomandă tratamente preventive sau să
se evite excesul de umiditate.
Recoltarea se face prin tâierea tijei oblic, cu un cuţit ascuţit deasupra a
2-4 frunze care ămân pe planta, astfel încât tăietura sa fie netedă. Tijele
trebuie să fie cât mai lungi, cele de ca litatea extra au 60 cm, iar cele de calitatea
I, 50 cm.
Se recomandă o prerăcire la 4ÛC, ambalare în hârtie cerată şi saci de
polietilenă, manipulare în poziţie verticală.
    înfloreşte primăvara, în martie şi aprilie. De preferat este
ca recoltarea să se facă prin rupere în faza de boboc închis, aproape necolorat,
aplecat (gât de gâscă). Soiurile involte, cu mai multe flori, se recoltează în
momentul deschiderii florilor. Culturile de câmp se recoltează dimineaţa pe
rouă. Narcisa secreteă un suc cu proprietăţi alelopatice care micşorează durata
de păstrare a altor specii.
După recoltare, florile se ambalează în folie de polietilenă şi se aşează în
lăzi deschise sau cutii de carton necăptuşite. Narcisele se pretează atât pentru
păstrare umedă cât şi uscată, suportând temperaturi de 0 -1ÛC. Sunt sensibile la
etilenă, în prezenţa căreia florile rămân mici şi îmbătrânesc.
(


este o planta perenă care înfloreşte din martie pânîn
mai, în funcţie de perioada de forţare. La hibrizii Darwin, recoltarea se face
când ½ din boboc este colorat, iar la celelalte grupe, când bobocul s-a colorat
în întregime. Culturile de câmp se recoltează dimineaţa pe rouă, restul
culturilor la ore de dimineaţă şi/sau seara. Recoltarea se face prin rupere, cu
tija cât mai lungă (extra 30 cm, sera/câmo 25 cm). Se efectuează tratamente
pentru evitarea alungirii şi aplecării. Se doreşte ca manipularea şi valorificarea
să se facă în poziţie verticală, în termen de 3 -6 zile de la recoltare.
Suportă temperaturi de depozitare de 0-1ÛC, dar se recomandă 4-5ÛC şi
păstrare temporară în bacuri cu apă.
Prezintă sensibilitate la etilenă (opreşte deschiderea florilor şi provoacă
îmbătrânirea) şi la c  de aceea contactul prelungit cu apa nu este
recomandat (BECEANU şi colab., 2003).
?
?

?
???????
?????????????????????????????????????????????????? ?Fi.?1?e
ite?lil?t ite?
imiteţi?
in?emil?
tţi?
e?bl'i
tibuiţi?
e?(ittei
tibuiţi?
e?Fcebi
tibuiţi?
e?
)le?u?