CAP II – RAPORTUL JURIDIC CIVIL

NOTIUNE, CARACTERE, STRUCTURA

RJC – este reatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglamentata de norma

de dr. civil.

Caractere:

1. caracterul social – reglementarea sa de catre norma de dr civil, sens in care

relatia dintre oameni nu-si pierde trasatura de a fi relatie sociala; norma de dr civil
nu se poate adresa decat conduitei oamenilor, in calitatea lor de fiinte sociale,
rationale.

2. caracterul volitional – RJC este intotdeauna rezultatul reglementarii relatiei soc.

prin norma juridica. Relatia sociala devine raport juridic civil pentru ca acest lucru
s-a voit de catre legiuitor la adoptarea normei juridice.
OBS.: caracterul dublu volitional – pentru rap. juridice ce izvorasc din acte
juridice civile (ex. contr v-c).

3. pozitia de egalitate juridica a partilor

- se refera la nesubordonarea unei parti fata de cealalta;
- nu tb confundat cu principiul egalitatii in fata legii civile care reflecta pozitia partilor
fata de legea civila;
- egalitatea dintre parti nu inseamna ca partile ar avea acelasi nr. de drepturi
subiective civile sau ca ar avea patrimonii egale.

Structura:

Se disting 3 elemente constitutive:

- partile – persoanele fizice si persoanele juridice;

- continutul – totalitatea dr si obligatiilor civile pe care le au partile;
- ocbiectul – actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite partile ori de care
acestea sunt tinute sa le respecte.
Acestea sunt elemente constitutive esentiale, lipsa oricareia dintre ele face sa nu
ne aflam in prezenta unui raport juridic civil.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND SUBIECTELE RJC

Subiect al RJC – calitatea de a fi titular al dr. subiective si al obligatiilor civile.

Persoana care dobandeste dr subiective civile ce intra in continutul RJC se
numeste subiect activ, iar persoana care si-a asumat obligatiile civile, subiect
pasiv.
In raporturile obligationale se distinge – subiect activ – creditorul;
– subiect pasiv – debitorul.

1
Categoriile subiectelor de dr civil

a) Persoana fizica – omul privit individual, ca titular de dr si obligatii.

In raport cu capacit de exercitiu distingem:
- pers fizice lipsite de capacit de exercitiu (minorii < 14 ani, pers puse sub interdictie
judecat);
- pers fizice cu capacit de exercitiu restransa (minorii intre 14-18 ani);
- pers fizice cu capacit de exercitiu deplica ( > 18 ani).

b) Persoana juridica – subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care,

intrunind conditiile cerute de lege, e titular de drepturi si obligatii civile. Se mai num
persoana morala.
Pentru a fi pers juridica tb indeplinite cumulativ 3 conditii:
- sa aiba o organizare proprie;
- sa aiba un patrimoniu distinct de al membrilor fondatori;
- sa aiba un scop determinat, in acord cu interesele generale.
Determinarea subiectelor RJC – titularii drepturilor ( subiectul A)
– titularii obligatiilor ( subiectul P)

c) Pluritatea subiectelor RJC. In genaral, RJC se stabileste intre 2 persoane (un

subiect A si un subiect P). Sunt, insa, si RJC care se leaga intre mai multe
persoane, raporturi in care mai multe persoane au calitatea de subiect activ sau pe
cea de subiect pasiv.
In raporturile jur nepatrimoniale:
– subiectul pasiv, fiind nedeterminat, este format din pluralitatea celorlalte sub de dr
civil, cu exceptia sub activ;
– pluralitatea activa este rara, se intalneste intr-un singur caz, cel al coautorilor.
Astfel, opera comuna este divizibila (fiecare autor are o contributie determinata)
sau indivizivila (contributia autorilor este nedeterminata).

In raporturile reale:
- sub pasiv este nedeterminat, dar constituit intotdeauna din pluralitatea celorlalte
sub de drept civil, in afara de titularul dr de proprietate;
- sub activ este fie o persoana (proprietate exclusiva), fie mai multe persoane
determinate (proprietate comuna).

Formele proprietatii comune

Coproprietate – mai multi titulari detin in proprietate un bun sau cateva bunuri
determinate, fiecare avand calitatea de coproprietar. Fiecare coproprietar isi
cunoaste cota ideala de drept (1/2; ¼), dar nu are parte determinata din bunul privit
in materialitatea lui.

Indivizine – mai multi titulari ai dreptului de proprietate detin o universalitateta de

lucruri, fiecare avand calitatea de coindivizar. Fiecare isi cunoaste cota ideala de
drepturi, dar nu detin exclusivitate asupra anumitor bunuri.
EX. Cazul mostenirilor unei persoane pana in mom realizarii partajului succesoral.

Devalmasia (in cazul sotilor) – casatoria este singurul sau izvor juridic; titularul
dreptului de proprietate nu au cunoscuta cota parte ce ar reveni fiecarui drept.
2
OBS: proprietatea comuna, in oricare din cele 3 forme, inceteaza prin partaj in
raporturile obligationale (de creanta), pluralitatea poate fi activa (mai multi creditori),
pasiva ( mai multi debitori), mixta (mai multi creditori si debitori).
- pluralitatea activa – mai multi creditori si un singur debitor.
EX. Doi soti imprumuta o suma de bani unui vecin. Fiecare dintre creditori nu poate
pretinde de la debitor decat acea parte ce i se cuvine (regula divizibilitatii creantei).

- pluralitatea pasiva – un creditor si mai multi debitori.

EX. O banca imprumuta 2 fati cu o suma de bani. Fiecare debitor nu este tinut
decat pentru partea sa din datoria comuna (divizibilitatea datoriei).

- pluralitate mixta – mai multi creditori si mai multi debitori.

EXCEPTII de la principiul divizibilitatii creantei/datoriei:

- indivizibilitatea – un creditor poate lua tot;
- solidaritatea – un debitor poate fi silit sa dea toata suma.
Ambele pot rezulta din lege sau din intelegerea partilor.

Schimbarea subiectelor RJC

- in cazul rap civile nepatrimoniale – nu se pune problema schimbarii subiectului

activ care este titularul dreptului, intrucat dr nepatrimoniale sun inalienabile, iar
subiectele pasive sunt nedeterminate;
- in cazul rap reale – poate interveni o schimbare a subiectului activ printr-un mod
legal de transmitere a bunului aflat in circuitul civil (prin acte intre vii si acte cu
cauza de moarte);
- in cazul rap de creanta – sub activ poate fi schimbat prin cesiunea de creanta
(vanzarea datoriei); subiectul pasiv poate fi schimbat (novatie prin schimb de
debitor) cu acordul creditorului.

CAPACITATEA CIVILA

Este aptitudinea generala de a fi titular de dr si obligatii civile.

Capacitatea juridica a persoanei fizice:

- de folosinta – aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea dr si
obligatii civile. Incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea
acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai
daca el se naste viu.
- de exeritiu – aptitudinea omului de a-si exercita dr civile si de a-si indeplini
obligatiile civile prin incheierea de acte juridice civile. Este necesar ca
persoana sa aiba discernamant. Nu au capacitate de exercitiu minorul <14
ani si persoana pusa sub interdictie. Pentru cei care nu au capaitate de
exercitiu, actele juridice se fac de catre reprezentantii lor legali. Minorul de
14-18 ani are capacit de exercitiu restransa. Actele juridice se incheie de
catre acesta cu incuviintarea prealabila a parintelui/tutorelui. Minorul > 18 ani
are capacit deplina de exercitiu. Prin exceptie, minorul de 16 ani care se
casatoreste, dobandeste prin aceasta capacitate deplina.

3
Capacitatea civila a pers juridice:
- de folosinta – aptitudinea subiectului colectiv de a fi titular de drepturi si obligatii
civile. Incepe in momentul dobandirii pesonalitatii jur (data inregistrarii). Pers
juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin
lege, actul de infiintare sau statut (principiul specialitatii).
- de exercitiu – aptitudinea de a-si exercita dr civile si de a-si indeplini obligatiile
civile, prin incheierea de acte juridice de catre organele sale de conducere. Incepe
in momentul desemnarii organelor de conducere.

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Cuprinde totalitatea dr subiective si obligatiilor civile ce revin partilor acestui raport.

- dr subiective civile – latura activa a continutului RJC
- obligatiile – latura pasiva a continutului RJC
Ambele se afla in stransa corelatie.

OBS: - raportul juridic real este intotdeauna un raport simplu dpdv al continutului
sau, in sensul ca subiectul activ (titularul dr civil) are in principiu numai drepturi, iar
subiectul pasiv (nedeterminat) are numai obligatia negativa de a nu aduce atingere
dr reale.
- rap obligational poate fi atat simplu (contr de depozit gratuit), cat si
complex, intrucat ambele subiecte ale raportului au atat drepturi, cat si obligatii
(contr de v-c, dreptului vanzatorului de a obtine pretul lucrului vandut ii corespunde
obligatiei cumparatorului de a-i plati pretul, iar obligatiilor vanzatorului de a
transmite proprietatea si a preda si garanta lucrul vandut).

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL

Posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ, pers fizica sau juridica, in
virtutea careia acesta poate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita
conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea, sa faca sau sa nu faca
ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului in caz
de nevoie.

Clasificarea dr subiective civile

a) in functie de opozabilitate - absolute

- relative

b) in functie de natura continutului lor:

- dr patrimoniale - reale
- de creanta

- dr nepatrimoniale – dr care privesc existenta si integritatea persoanei

– dr care privesc identificarea persoanei
– dr ce decurg din creatia intelectuala

4
c) dupa corelatia dintre ele – principale
– accesorii

d) dupa gradul de certitudine – pure si simple

– afectate de modalitati

a) Drepturi subiective civile absolute si relative

Dreptul subiectiv civ absolut – titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a
face apel la altcineva pentru a-l realiza.
EX. Toate dr personale nepatrimoniale si dr reale.
Caracteristici:

- rap juridic, care are in continutul sau un drept absolut, se stabileste intre
titularul dreptului, ca sub activ, si toate celelalte persoane, ca sub pasiv,
nedeterminate;
- opozabil tuturor (tuturor subiectelor de drept civil le revine obligatia de a nu-l
incalca);
- continutul obligatiei subiectelor pasive nedeterminate este indatorirea lor
generala si negativa de a nu aduce atingere dreptului absolut al subiectului
activ.

Dreptul subiectiv civ relativ – titularul poate pretinde sub pasiv o conduita
determinata, fara de care dreptul nu se poate realiza.
Caracteristici:

- rap juridic care are in continutul sau un drept relativ se stabileste intre titularul
dreptului, a subiect activ, si una sau mai multe persoane determinate din
insasi momentul stabilirii rap juridic, ca subiecte pasive;
- obligatia corelativa a unui asemenea drept: de a da, de a face, de a nu face;
- opozabil numai sub pasiv determinat.

b) Drepturi subiective civ patrimoniale si nepatrimoniale

Dr patrimonial – continutul sau poate fi exprimat baneste. Se imparte in dr reale si

dr de creanta.

Dr real – acel dr patrimonial in virtutea caruia titularul isi poate exercita

prerogativele asupra unui bun, fara concursul altcuiva. Se refera intotdeauna la un
lucru (res).
Caracteristici:

- iau nastere din rap juridice stabilite intre titularul dreptului, ca sub activ, si
toate celelalte sub de drept, ca sub pasive nedeterminate;
- confera sub activ puterea de a-si exercita prerogativele (posesia, folosinta,
dispozitia) direct asupra lucrului, fara concursul altei persoane;
- ii corespunde obligatia generala si negativa ce revine subiectelor pasive
nedeterminate de a nu face nimic de natura sa aduca atingere exercitiului
dreptului;
- absolute, opozabile tuturor;
5
 - confera titularului atat - dr de urmarire – posibilitatea de a urmari bunul si de
a cere restituirea lui din mainile oricui s-ar afla in mod nelegitim;
- dr de preferinta – posibiliatatea titularului dr real de
a-si satisface cu prioritate creanta garantata cu acel dr real, inlaturand
concurenta altor creditori care nu dispun de o garantie reala;
- dr reale sunt limitate ca numar, fiind expres reglementate de lege, partile
neputand crea prin conventia lor alte drepturi reale.

Dr de creanta – subiectul activ (creditor) poate prtinde sub pasiv (debitor) ca

acesta sa dea, sa faca si sa nu faca ceva, respectiv sa indepl o obligatie corelativa
prin executarea careia se realizeaza dreptul creditorului. Izvorasc din acte juridice,
din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Sunt opozabile numai anumitor persoane
determinate (debitor).
Caracteristici:

- rezulta din rap juridice care se stabilesc intre una sau mai multe persoane
determinate, ca sub activ, si una sau mai multe persoane determinate, ca
sub pasiv;
- confera creditorului posibilitatea de a cere debitorului ca acesta sa dea, sa
faca au sa obtina sa faca ceva;
- implica obligatie din partea debitorului in a da, a face, a nu face;
- sunt relative (opozabile doar sub pasiv determinat);
- izvorasc din acte juridice si fapte juridice in sens restrans (fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii, plata nedatorata).

Comparatie intre dr real si dr de creanta

Deosebiri
- dpdv al subictului: in cazul dr real subiectul activ este determinat, sub pasiv
fiind nedeterminat (fiind format din toate celelalte subiecte), in cazul dr de
creanta, atat sub activ, cat si cel pasiv sunt cunoscuti.
- dpdv al continutului obligatiei: pe cand dr real ii corespunde obligatia
generala de a nu face nimic de natura sa aduca atingere dreptului de catre
titularul sau, dr de creanta ii corespunde obligatia sub pasiv cunoscut de a
da, a face, a nu face.
- dpdv al numarului – pe cand dr reale sunt limitate ca numar, dr de creanta
sunt nelimitate.
Numai dr real este insotit de prerogative urmaririi si de cea a preferintei, iar nu si dr
de creanta.

Dr personal nepatrimonial – are un continut moral, nu poate fi exprimat in bani si,

fiind strans legat de persoana ca subiect de dr civil, ajuta la individualizarea
acesteia.
Caracteristici:

- dr care privesc integritatea si existenta: dr la viata, dr la onoare;

- dr care privest identificarea persoanei: - pentru persoane fizice – dr la nume,
la pseudonim, la domiciliu.

6
 - pentru persoane juridice – dr la
denumire, la sediu, la marca.
- dr care decurg din creatia intelectuala.

c) Drepturi subiective civ principale si accesorii

Dr principal – are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun

alt drept.
Caracteristici:

- dr de proprietate publica (titularul – statul, unit adm-terit) si privata ( titularul –

pers fizice, pers juridice, statul, unit adm-terit);
- dezmembramintele dr de proprietate:
1. Uzul – titularul se poate folosi de un bun mobil/imobil pentru nev lui si ale
familiei sale, si ii poate culege frunctele.
2. Uzufructul – dr cuiva de a se bucura de lucrurile care sunt proprietatea
altuia, cu conditia de a le conserva substanta;
3. Abitatia – are ca obiect numai o casa de locuit, in sensul ca cel ce locuieste
in locuinta proprietate exclusiva a celuilalt se bucura de un dr de folosinta
asupra casei de locuit;
4. Superficia – dr de folosinta asupra constructiilor, plantatiilor ce apartin altei
persoane;
5. Servitutea – sarcina impusa unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil
avand alt stapan.
- dr de folosinta al regiilor autonome si institutiilor publice;
- dr de folosinta a unor bunuri proprietate publica apartinand statului sau unit
adm-terit, conferit conform legii unor pers fizice sau juridice;
- dr de concesiune;
- dr de preemtiune (conferit unor persoane de a cumpara cu prioritate un teren
agricol din extravilan atunci cand proprietarul sau s-a hot sa il instraineze
prin vanzare).

Dr accesorii – dr de ipoteca;
- dr de gaj (amanetul);
- privilegiile (anumiti creditori au prioritate fata de alti creditori pentru
ca asa prevede legea);
- dr de retentie (dr creditorului de a rrtine lucrul pana cand va fi
despagubit de debitorul sau);
- garantia rela mobiliara.

d) Dr subiective civ pure si simple si dr agectate de modalitati

Dr pure si simple – confera o deplina certitudine titularilor sai, intrucat nici

existenta, nici exercitarea lor nu depind de vreo imprejurare viitoare. Un asemenea
drept poate fi exercitat indata dupa nasterea lui, in mod definitiv si irevocabil.
EX: dr de proprietate dobandit de donator printr-un dar manual.

Dr afectate de modalitati – existenta sau exercitarea lor depinde de o imprejurare

viitoare, certa sau incerta.

7
 OBLIGATIA CIVILA

Indatorirea subiectului pasiv al RJC de a avea o anumita conduita corespunzatoare

dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face sau a nu
face ceva si care, la nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.

Clasificare:

1) Dupa CONTINUT:
a. obligatia de a da, de a face sau de a nu face ceva;
b. obligatii pozitive (a da, a face) si negative (a nu face);
c. obligatia de rezultat si obligatia de diligenta (de mijloace).

a. Obligatia de a da, a face, a nu face

- oblig de a da – a transmite un drept, obligatie abstracta;
- oblig de a face – a executa o prestatie;
EX: oblig vanzatorului de a preda lucrul vandut cumparatorului; oblig locatorului de
a pune la dispozitia loatarului lucrul inchiriat; obligatia asumata de o anumita
persoana de a presta anumite servicii.
- oblig de a nu face – abtinerea la care este indatorat debitorul, de la ceva ce ar fi
putut sa faca in lipsa obligatiei asumate.
“A nu face” ca obligatie corelativa unui drept absolut – indatorirea generala si
negativa ce revine tuturor celorlalte persoane decat titularului dreptului de a nu face
nimic de natura a aduce atingere acelui drept.
“A nu face” ca obligatie corelativa unui drept relativ – indatorirea debitorului de a
se abtine de la ceva ce ar fi putut face daca nu si-ar fi asumat o asemenea
obligatie.
EX: obligatia pe care si-o asuma nepoata fata de unchi, printr-un contract de
donatie, de a nu se casatori pana la terminarea facultatii.
Obligatia de a da are intotdeauna natura patrimoniala.

b. Obligatii pozitive si negative

- pozitive – a da, a face;
- negative – a nu face

c. Obligatii de rezultat si obligatii de diligenta (mijloace)

- de rezultat – obiectul si scopul urmarite de parti sunt bine precizate astfel incat
debitorul se obliga sa obtina insusi rezultatul intelegerii partilor. Obligatia se
considera executata numai daca rezultatul la care s-a obligat debitorul a fost
obtinut.
EX: obligatia vanzatorului de a transmite dr de proprietate asupra lucrului vandut in
patrimomiul cumparatorului (a da).
Obligatia antreprenorului de a preda beneficiarului constructia contractata (a
face).
Daca nu se obtine rezultatul dorit, se pp ca debitorul s-a aflat in culpa si e
razpunzator de urmarile cauzate.

- de diligenta – debitorul de obliga sa depuna toate eforturile pentru obtinerea

rezultatului, dar daca nu-l obtine, nu raspunde (culpa e prezumata).

8
EX: obligatia sportivelor, oblig medicului fata de pacientul sau, oblig profesorului
fata de student.

2. Dupa GRADUL DE OPOZABILITATE:

- obligatii obisnuite;
- obligatii opozabile tertilor;
- obligatii reale.

Obligatiile obisnuite – revin debitorului (celui care s-a obligat); e opozabila numai
intre parti, marea majoritate.

Obligatiile opozabile tertilor (scriptae in rem) – strans legate de posesia unui

bun si se transmite odata cu bunul noului dobanditor.
EX: oblig noului proprietar al imobilului de a respecta contr de inchiriere incheiat
intre chirias si fostul proprietar daca sunt respectate 3 conditii: contract incheiat pe
max 3 ani, are data certa, i s-a facut publicitate imobiliara.

Obligatiile reala (propter rem) – acele obligatii care se transmit odata cu posesia
unui bun, aflandu-se in stransa legatura cu dr asupra bunului, avand in vedere
valoarea deosebita a bunului.
EX: obligatia detinatorului de teren agricol de a conserva calitatea solului si de a
efectua lucrari de imbunatatire funciara; obligatia detinatorului unui bun din
patrimoniu de a-l conserva.

3. Dupa SANCTIUNE:
- obligatii perfecte;
- obligatii imperfecte

Obligatii perfecte – debitorul este chemat in judecata si fortat sa isi execute

obliagtia.
Obligatii imperfecte – debitorul nu mai poate fi chemat in judecata si fortat sa isi
execute obligatia, pt ca aceasta s-a perscris.

APLICATIE

A ii vinde lui B un autoturism de 10000 Euro.

Partile se inteleg – termenul de predare de o saptamana de la data contractului.
Enumerate drepturile si obligatiile partilor si clasificati-le.

Dr si obligatiile vanzatorului

- dr de a incasa suma de 10 000 Euro – relativ (poate cere pretul numai de la

comparator; patrimonial de creanta; principal (rezulta din contract), pure si
simple.
- Obligatia de a transmite dr de proprietate - obligatia de a da, pozitiva, de
rezulat, obisnuita, perfecta.;
- Obligatia de a preda bunul – obligatia de a face, pozitiva, de rezultat,
obisnuita, perfecta.
9
Dr si obligatiile cumparatorului

- dreptul de a primi bunul – relative, patrimonial de creanta, principal, afectat

de termen suspensiv;
- dr de a i se transmite dr de proprietate – relativ, patrimonial de creanta,
principal (rezulta din contract), pur si simplu (se transmite pe loc).
- Obligatia de a plati pretul – de a face, pozitiva, de rezultat obisnuita, perfecta.

OBS: Obligatia de a da nu are loc mereu concomitant cu cea de a face. Riscul

pierderii fortuite a bunului este suportat de catre proprietar (in acest caz,
cumparatorul). Pentru a evita acest risc este indicat ca predarea bunului sa fie
simultana cu transmiterea dr de proprietate.

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Actiunea sau inactiunea, adica conduita (comportamentul) la care este indreptatit

subiectul active si cea de care este tinut subiectul pasiv.

Actiunile oamenilor se indreapta adesea spre lucruri. Lucrul nu este obiect al RJC
pentru ca raportul este o relatie sociala stabilita intre oameni, iar obiectul actiunii
umane il constituie lucrul.

Bun – valoarea economica patrimoniala (evaluabila in bani) susceptibila de a face

o trebuinta omului (de ordin material si spiritual), dar si susceptibila de apropiere
sub forma de drept patrimonial.
Bunul se deosebeste de lucru pentru ca un lucru nu poate fi insusit sub forma dr de
proprietate. Raportul dintre bun si patrimoniu (ansamblul de dr si obligatii cu
continut economic al carui titular poate fi o persoana fizica sau juridical) este de la
parte la intreg.
Bunul reprezinta o parte din activul patrimoniului.
O persoana poate avea un singur patrimoniu.

Clasificarea bunurilor

1. Dupa NATURA si CALIFICAREA DATA DE LEGE:

a. bunuri imobile
b. bunuri mobile

Bunurile imobile – se clasifica in bunuri:

- prin natura lor: fructele si recoltele neculese, terenuri, constructii cu fundatii,

poduri;
- prin destinatia lor: sunt mobile prin natura lor, dar proprietarul le da o anumita
destinatie care dobandesc regim juridic de imobil.
EX: accesoriile unui imobil – tevi, conducte, statui, albinele din stupi.

10
- prin obiectul la care se refera: drepturi asupra bunurilor imobile (EX: dr de
proprietate asupra terenului) si actiunile in justitie prin care se apara dr reale (EX:
actiunea revendicare imobiliara).

Bunurile mobile – se clasifica in bunuri:

- prin natura lor: se pot deplasa dintr-un loc in altul prin forte proprii sau exterioare
(animal, masina, bani).
- prin calificarea data de lege: drepturi asupra bunurilor mobile, actiuni,
obligatiuni, titluri de valoare.
- prin anticipatia partilor: o recolta viitoare.

2. Dupa REGIMUL CIRCULATIEI JURIDICE:

a. bunuri aflate in circuitul civil
b. bunuri scoase din circuitul civil.

Bunuri aflate in circuitul civil – pot forma obiectul actelor juridice. Cuprind:
- bunuri care pot circula liber, neingradit
- bunuri care pot fi dobandite, detinute ori instrainate in conditii restrictive: armele
de foc si munitiile, materialele explozive, plantele si substantele stupefiante,
deseurile toxice, metalele, pietrele pretioase, obiectele de cult.

Bunuri scoase din circuitul civil – nu pot forma obiect al AJC, sunt inalienabile
(terit. Romaniei, domeniul public).

3. Dupa INDIVIDUALIZARE:
- bunuri individual determinate (res certa).
- bunuri determinate generic (res genera).

Bunuri individual determinate – se individualizeaza prin insusiri proprii, speciale

(un auto Dacia 1310, an abricatie 1979, nr inamtriculare).

Bunuri determinate generic – pot fi identificate dupa genul (specia) caruia ii

apartin. Un bun de gen se individualizeaza prin cantarire, masurare, numarare. Un
bun viitor este un bun de gen (contr de antrepriza).

4. Dupa TITULARUL PATRIMONIULUI:

- publice – statul si unit adm-terit, aici intra bunuri din proprietatea lor private.
- private – apartin particularilor (persoane fizice si juridice).

5. Dupa CUM POT FI SAU NU IMPARTITE:

- divizibile – pot fi fractionate fara sa li se schimbe destinatia (terenuri, o suma

de bani, o buc de stofa)
- indivizibile – nu pot fi fractionate (autoturism, aparat electronic).
Aceasta clasificare e importanta in materie de partaj si obligatii. Partajul se aplica in
caz de proprietate comuna. Cand bunul este indivizibil, fie se atribuie unuia din
proprietari, cu obligatia lui la o sulta catre ceilalti, fie scos la vanzare prin licitatie si
se imparte pretul.
11
6. Dupa CUM PRODUC FRUCTE:

- frugifere (produc fructe).

- nefrugifere.
Fruct – castig periodic rezultat din exploatarea unui bun care nu consuma
substanta materiala a bunului respective. Fructele pot fi: naturale (produse fara
interventia omului), industriale (pp interventie – recoltele de orice fel), civile (chirii,
dobanzi, dividende).

Product – castiguri obtinute din exploatarea unui bun care consuma substanta sa
materiala (cherestea, sumele de bani investite in jocurile de noroc).

7. Dupa CUM POT FI SAU NU INLOCUITE in executarea unei obligatii civile:

- fungibile – pot fi inlocuite unele cu altele, fara sa afecteze valabilitatea platii

(banii, cerealele, bun determinate generic).
- nefungibile – nu pot fi inlocuite unle cu altele (un tablou, o casa, un auto,
bun individual determinate.

8. Dupa FOLOSIREA LOR – NECONSUMAREA LOR:

- consumptibile – prima lor utilizare implica consumarea substantei, ori
instrainarea (alimente, combustibili, bani).
- neconsumptibile – pot fi folosite in mod repetat, fara ca prin aceasta sa se
consume substanta lor sau sa fie implicate instrainarea (terenuri, cladiri,
masini).

9. Dupa CORELATIA DINTRE ELE:

- principale – pot fi folosite independent de alte bunuri

- accesorii – servesc la utilizarea altui bun, nu pot fi folosite independent (cureaua
pentru ceas, husa pentru vioara).
Cand se datoreaza un bun, detinatorul trebuie sa predea atat bunul principal, cat si
pe cel accesoriu, in caz ca nu exista stipulatie exprsa in acest caz.

10. Dupa MODUL DE PERCEPERE:

- corporale – au o existenta materiala, fiind usor perceptibile simturilor omului.

- incorporale – au o existenta ideala, abstracta (dr patrimoniale, cu exceptia
dr de proprietate).

IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CONCRET

Sunt acele fapte (evenimente sau actiuni) de care norma juridica leaga nasterea,
modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile.

Un fapt social nu este producator de efecte juridice. Pentru a produce asemenea

efecte, e necesar ca legea civila sa-I confere valoarea de fapt juridic.

12
Izvoarele se clasifica in:
- actiuni omenesti, ce depinde de vointa omului.
- fapte naturale (evenimente), independente de vointa omului.

Actiunile omenesti – sunt faptele comisive sau omisive ale omului savarsite cu
sau fara intentia de a produce efecte juridice:
- actiunile savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea,
modifica sau stinge un RJC, rezulta acte juridice.
- actiunile savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar totusi
acestea se produc, in puterea legii, rezulta fapte juridice.
In functie de cum sunt sau nu premise de lege, distingem:

- actiuni licite – cu respectarea dispozitiilor legale;

- actiuni ilicite – fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.
Faptele naturale (evenimentele) – sunt acele imprejurari care se produc
independent de vointa omului, dar de producerea carora legea civila leaga nasterea
de raporturi juridice concrete.
EX: nasterea – inseamna aparitia unui subiect de dr civil
trasnetul – poate avea ca effect pierderea fortuita a unui bun si stingerea dr de
proprietate asupra acestuia.

13