Sunteți pe pagina 1din 15

SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

6.ÎNCOVOIEREA BARELOR DREPTE

6.1.Generalităţi

Solicitarea de încovoiere se întâlneşte într-o bară dreaptă atunci când


în secţiunile ei transversale se dezvoltă momente încovoietoare şi forţe
tăietoare faţă de axele principale de inerţie. De aceea, studiul încovoierii
cunoaşte următoarele forme:
-încovoierea pură, este solicitarea cu moment încovoietor constant şi forţă
tăietoare nulă, producându-se în secţiune tensiuni normale. Barele solicitate
la încovoiere se numesc grinzi;
-încovoierea simplă, atunci când există, în acelaşi timp, moment încovoietor
şi forţe tăietoare, iar în secţiune se produc şi tensiuni tangenţiale.

P P

a l a

P
+
T
-
-P

-Pa -Pa

-
My

Fig. 6.1

145
6.Încovoierea barelor drepte

Cele două forme de încovoiere sunt evidente în cazul încărcării osiei


unui vagon pe porţiunea dintre cele două roţi, conform figurii 6.1.

6.2.Tensiuni normale în barele drepte solicitate la


încovoiere pură. Relaţia lui Navier

Se consideră o bară dreaptă, cu secţiune transversală constantă,


solicitată la încovoiere pură. Tensiunile care apar în secţiunea barei sunt
numai tensiuni normale . Pentru determinarea tensiunii într-un punct al
barei se consideră valabile următoarele ipoteze:

- se consideră planul forţelor de încărcare Oxz, conţinând axa principală


de inerţie Oz fiind şi plan de simetrie al barei;
- vectorul moment încovoietor M acţionează normal pe planul forţelor şi
este orientat pe axa principală Oy;
- axa longitudinală a barei Ox în stare nedeformată este o linie dreaptă;
- înălţimea secţiunii barei este relativ mică în raport cu lungimea ei.

Din bara dreaptă supusă la încovoiere pură se detaşează un element


de lungime dx. Prin încovoierea elementului, acesta se deformează, iar
secţiunile transversale se rotesc una faţă de cealaltă, cu unghiul d , ca în
figura 6.2.
Fibrele de deasupra axei barei sunt comprimate, iar cele de sub axă
sunt întinse, iar fibra corespunzătoare axei longitudinale a barei rămâne
nemodificată, având denumirea de fibră medie deformată. Fibrele care nu-şi
modifică lungimea se numesc fibre neutre. Axa barei în secţiune, Oy,
determinată de intersecţia planului neutru cu planul secţiunii este axa
neutră. După deformare fibra neutră devine un arc de cerc de rază şi de
lungime dx = d .
O fibră oarecare aflată la distanţa z de deformată se lungeşte cu dx.
Variaţia lungimii fibrei este
dx = ( + z)d - d = zd ,

146
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

rezultând expresia lungirii specifice a fibrei

dx z
= . (6.1)
dx

Fig. 6.2

Dacă se raportează unghiul d la distanţa dintre secţiuni se obţine


rotirea specifică

147
6.Încovoierea barelor drepte

d 1
= = , (6.2)
dx

adică unghiul cu care se rotesc, una faţă de alta, două secţiuni aflate la
distanţa egală cu unitatea de lungime. Relaţia (6.1) devine

z
= z, (6.3)

din care se remarcă variaţia liniară a alungirii funcţie de z. Alungirii îi


corespunde o tensiune normală , orientată în lungul fibrei oarecare.
Folosind legea lui Hooke, se obţine

= E = E z, (6.4)

unde E este modulul de elasticitate longitudinal al materialului.

Relaţia (6.4) arată variaţia liniară a tensiunii pe secţiune, funcţie de


z. Folosind această relaţie se poate trasa diagrama de variaţie a tensiunilor
normale pe înălţimea secţiunii. Pe direcţia fibrei neutre (z = 0), tensiunea
este nulă. Tensiunea maximă se produce în dreptul fibrelor cele mai
îndepărtate de axa neutră.

Tensiunea este normală pe planul secţiunii şi variază liniar pe


înălţimea secţiunii, funcţie de z.

Relaţia de legătură dintre tensiunea şi momentul încovoietor M


se obţine folosind ecuaţiile de echivalenţă din statică. Pentru forţele
elementare dA, conform figurii 6.3, ecuaţiile sunt:

148
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

X = 0; My = M ; Mz = 0, adică,

- suma proiecţiilor forţelor pe direcţia axei Ox, dA = 0;


A

- suma momentelor pe direcţia axei Oz, y dA = 0;


A

- suma momentelor pe direcţia axei Oy, z dA = M.


A

Fig. 6.3

Introducând relaţia (6.4) în condiţiile de echivalenţă se obţine

E zdA =E zdA =E Sy = 0, (6.5)


A A

149
6.Încovoierea barelor drepte

unde Sy este momentul static al secţiunii în raport cu axa neutră;

E z 2 dA = E z 2 dA = E Iy = M, (6.6)
A A

unde Iy este momentul de inerţie axial în raport cu axa neutră Oy;

E yzdA = E yzdA = E Iyz = 0, (6.7)


A A

unde Iyz este momentul de inerţie centrifugal.


Relaţiile (6.5) şi (6.7) confirmă că sistemul folosit este central
(trece prin centrul de greutate) şi principal, dar relaţia (6.6) poate fi scrisă
sub forma

M 1
= , (6.8)
EI y

unde EIy poartă numele de modul de rigiditate la încovoiere.


În relaţia (6.4) se înlocuieşte (6.8), rezultând

M
= z. (6.9)
Iy

Relaţia (6.9) permite determinarea tensiunii normale în orice punct


al secţiunii transversale. Ea face legătura dintre tensiunea dintr-un punct al
secţiunii, momentul încovoietor M, forma şi dimensiunile secţiunii, prin Iy.
Relaţia (6.9) constituie formula lui Navier. Tensiunea are o variaţie
liniară în lungul axei Oz, este nulă în axa neutră şi are valori maxime în

150
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

fibrele cele mai îndepărtate de axa neutră, variind funcţie de distanţa z.


Ţinând seama de caracteristica geometrică a secţiunii faţă de axa neutră,

Iy
Wy = , (6.10)
z max

numită modul de rezistenţă la încovoiere, rezultă:

M
= . (6.11)
Wy

Cu formula lui Navier se rezolvă următoarele categorii de


probleme:
a) probleme de dimensionare, la care se determină modulul de
rezistenţă necesar, astfel încât bara să reziste

M max
Wynec = . (6.12)
a

Trebuie stabilite forma secţiunilor şi dimensiunile acestora, deci trebuie


căutată forma optimă a secţiunilor;

b) probleme de verificare, la care se calculează tensiunea maximă de


încovoiere şi se compară cu tensiunea admisibilă. Bara rezistă, dacă

M max
max = a; (6.13)
Wy

151
6.Încovoierea barelor drepte

c) probleme de determinare a momentului încovoietor capabil al barei,


cu

Mcap = aWy. (6.14)

Calculul de rezistenţă al barelor solicitate la încovoiere se


realizează pentru secţiunea periculoasă a barei, adică acolo unde
tensiunea normală este maximă.

6.3.Forme raţionale pentru secţiunile barelor solicitate la


încovoiere

Este necesară cunoaşterea formei secţiunilor şi dimensiunile


acestora, deci trebuie căutată forma optimă a secţiunilor.

Fig.6.4

Astfel, forma unei secţiuni este mai corect aleasă cu cât modulul de
rezistenţă are o valoare mai mare. Dacă raportul dintre modulul de rezistenţă
şi aria secţiunii transversale este mai mare cu atât secţiunea aleasă este mai

152
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

bună. Astfel, forma I este mai raţională (economică) decât forma


dreptunghiulară, deoarece pentru aceeaşi arie, modulul de rezistenţă este
mai mare şi acest lucru este datorat şi într-o bună parte a secţiunii care este
aşezată în vecinătatea fibrelor extreme, unde tensiunea este maximă
(Fig.6.4).
Deci, în cazul barelor solicitate la încovoiere sunt indicate formele
de secţiuni la care materialul este cât mai îndepărtat de axa neutră.
Secţiunea circulară are un modul de rezistenţă mic, deoarece cea mai
mare parte a materialului se află în apropierea axei neutre, unde tensiunile
sunt mici, dar ea prezintă avantajul că are acelaşi moment de rezistenţă în
raport cu orice axă. Bine folosită este secţiunea inelară.

6.4.Probleme rezolvate
Problema 1
Bara dreaptă, încărcată cu forţa concentrată 2P, are secţiunea din
figura 6.5. Se cere:
1. diagramele de eforturi T şi Mi;
2. dimensionare, t=?, dacă P = 6kN, a= 0,6m, σa= 160MPa;
3. tensiunea σ din punctual N şi secţiunea periculoasă ( SP
N ).

Rezolvare
2 4
1. Reacţiunile sunt V1= P 0,66 P şi V2= P 1,34 P şi se
3 3
trasează diagrama forţă tăietoare T şi momente încovoietoare M, conform
figurii 6.5.
2. Poziţia centrului de greutate este dată de relaţia

6t 4t 3t - 6t 2 2,5t
zG 3,16 t
18 t 2

153
6.Încovoierea barelor drepte

şi se poate calcula momentul de inerţie şi modulul de inerţie

Fig.6.5

3 3
6t 4t 2 2 3t 2t 2
Iy 24 t 0,16 6t 2 0,66 65,5t 4
12 12

65,5t 4
Wy 20,7 t 3 .
3,16 t

154
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

4 4
Pa 6 10 3 600
Dimensiunea t 3 3 3 3 11,3mm.
20,7 a 20,7 160
Se alege a= 12mm.

4 4
Pa 2,16 t 6 10 3 600 2,16
SP M max 3 3
3. N 91,6MPa.
Wy 65,5t 4 65,5 12 3

Problema 2
Pentru grinda din figura 6.6, cunoscând t= 6 mm, a= 0,3 m,
a=150MPa, să se determine:

1. valoarea sarcinii distribuite q,


2. să se traseze diagrama de variaţie a tensiunilor şi
3. să se calculeze tensiunea în punctul N, din secţiunea 1.

Rezolvare
1. Reacţiunile V1 şi V2 rezultă din ecuaţiile de echilibru static

M2 = 0; V15a-2qa2-3qa 3a-2q 3a 1,5a = 0, de unde V1 = 4qa;


M1 = 0; V25a-2q 3a 3,5a-3qa 2a+2qa2=0, de unde V2 = 5qa;

iar verificarea

Fv = 0; V1+V2 = 3qa+6qa.

155
6.Încovoierea barelor drepte

Forţele tăietoare pe intervalul 4-2 se anulează la distanţa x = 0,5a,


valoare obţinută din expresia Tx= 0, V1-3qa-2qx = 0. În acest punct pe
diagrama de momente există un punct de extrem

Fig. 6.6

Mx = V1(2a+x)-3qax-2qx x/2-2qa2 ,

rezultând pentru x= 0,5a, Mmax= 6,25qa2.

2. Centrul de greutate al secţiunii este

12t 2t t 20t 2t 12t


zG = 7,875t .
12t 2t 20t 2t

156
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

Momentul de inerţie este

12t(2t) 3 (20t) 3 2t
Iy 12t 2t(7,875t t) 2
12 12
2
20t 2t(14,125t 10t) 3156,33t 4 .

Folosind expresia (6.14) rezultă

3156,33t 4
6,25qa2 = , de unde
14,125t a

3156,33t 4 a 3156,33 63 150


q= 12,87 N/mm.
6,25qa 2 14,125t 6,25 3002 14,125

3. Tensiunea variază liniar funcţie de coordonata z, conform


relaţiei (6.9) şi este reprezentată în figura 6.6.
În punctul N, tensiunea rezultă,

M1z N - 2qa 2 ( 5,875t)


N
Iy 3156,33t 4
2 12 300 2 5,875
18,6 MPa.
3156,33 6 3

Problema 3
Pentru grinda din figura 6.7, ştiind valoarea sarcinii distribiute
q=2N/mm, a= 500mm, a= 180MPa,
1. să se traseze diagramele de variaţie a eforturilor;

157
6.Încovoierea barelor drepte

2. sǎ se verifice grinda;
3. să se traseze diagramele de variaţie a tensiunilor .

Fig.6.7

Rezolvare
1. Reacţiunile rezultă de forma V1= 1,875qa şi V2= 1,125qa.
Diagramele de eforturi T şi M sunt trasate în figura 6.7.
2. Pentru secţiunea dată, cu centrul de greutate determinat pe
figură, momentul de inerţie rezultă

158
SOLICITĂRI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

404 30320
Iz 1600( 3) 2 600(8) 2 14,43 104 mm4 .
12 12
Tensiunea maximă este de forma

1,75qa 2 y max 1,75 2 (500 ) 2 23


max 139 ,46MPa a .
Iz 14,43 10 4

Rezultă verificare.
3. Diagrama de variaţie este reprezentată în figura 6.7, cu valorile
calculate după relaţia (6.9)

1,75qa 2 y max
sup 180 MPa ,
Iz
.
1,75qa 2 y min 1,75 2,58 500 2 17
inf 133 MPa
Iz 14,43 10 4

159