Sunteți pe pagina 1din 21

SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

5.CARACTERISTICILE
GEOMETRICE ALE SECŢIUNILOR PLANE

5.1.Definiţii

În relaţiile utilizate în calculul de rezistenţǎ intervin expresii care


nu au un sens fizic şi a cǎror configuraţie este dependentǎ numai de forma şi
dimensiunile secţiunii barei.
Fie o secţiune de arie A şi un element de arie dA de coordonate y1
şi z1, în sistemul y1O1z1 şi de coordonate y şi z în sistemul yOz, ca în figura
5.1.

Fig. 5.1

Momentele statice ale suprafeţei de arie A în raport cu axele O1y1 şi


O1z1, care nu trec prin centrul de greutate al suprafeţei, se definesc prin
relaţiile:

125
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

Sy1= z1dA , Sz1= y1dA . (5.1)


A A

Momentele statice ale suprafeţei în raport cu axele Oy şi Oz paralele


cu axele O1y1 şi O1z1 sunt:

Sy= zdA = (z1 a)dA ,


A A

Sz= ydA = ( y1 b)dA , (5.2)


A A

sau

Sy = Sy1-aA, Sz = Sz1-bA. (5.3)

Dacă Sy1 = aA şi Sz1 = bA, rezultă Sy = 0, Sz = 0.


Pentru o suprafaţǎ compusǎ, momentul static este:

n n
Sy = A i z i , sau Sz = A i yi , (5.4)
i 1 i 1

unde i este numǎrul suprafeţei simple, Ai este aria sa, iar zI, yi sunt
coordonatele centrului sǎu de greutate.
Ecuaţia de dimensiuni a momentelor statice este L3, iar unitatea de
mǎsurǎ uzualǎ, mm3.

Momentul static al unei suprafeţe faţǎ de axa ce trece prin centrul


sǎu de greutate este nul.

Momentul static al ariei de deasupra axei neutre este egal cu


momentul static al ariei de dedesubtul ariei.

126
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

Din relaţiile de mai sus rezultă coordonatele centrului de greutate:

S z1 S y1
yG = , zG = . (5.5)
A A

Poziţia centrului de greutate la o suprafaţă compusă din mai multe


suprafeţe simple, faţă de un sistem de coordonate ales arbitrar, se determină
cu relaţiile:

Ai yi Aizi
yG = , zG = . (5.6)
Ai Ai

Ecuaţia de dimensiuni a momentelor statice este L3, iar unitatea de


măsură uzuală este mm3.

Momentele de inerţie se definesc pentru o suprafaţă plană în


raport cu axele centrale Oy şi Oz şi faţă de un pol. Ele au următoarele
denumiri:

- momente de inerţie axiale, definite prin relaţiile:

Iy = z 2 dA , Iz = y 2 dA ; (5.7)
A A

- moment de inerţie polar

Ip = r 2 dA = (z 2 y 2 )dA = Iy+Iz, (5.8)


A A

- moment de inerţie centrifugal

127
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

Iyz = yzdA . (5.9)


A

Momentele de inerţie axiale şi cel polar sunt întotdeauna pozitive,


iar momentul de inerţie centrifugal poate fi pozitiv, negativ sau nul
(atunci când una din axe este axă de simetrie a secţiunii).

Ecuaţia de dimensiuni pentru momente de inerţie este L4, iar


unitatea de măsură uzuală este mm4.
Axele faţă de care momentele de inerţie au valori extreme se
numesc axe principale de inerţie, iar momentele de inerţie sunt principale.
Momentele de inerţie ale suprafeţei faţă de sistemul y1O1z1 paralel
cu sistemul de axe central yOz (Fig. 5.1) sunt:

2
Iy1= z12 dA (z a ) dA = z 2 dA + 2a zdA + a 2 dA ,
A A A A A

2
Iz1= y12 dA (y b) dA = y 2 dA + 2b ydA + b 2 dA , (5.10)
A A A A A

Iy1z1= (z + a)(y + b)dA zydA + a ydA + b zdA + ab dA .


A A A A A

Ţinând seama că:

z 2 dA =Iy, y 2 dA =Iz, yzdA =Iyz, (5.11)


A A A

iar

zdA = Sy = 0, ydA = Sz = 0
A A

128
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

şi întrucât axele Oy şi Oz sunt axe centrale, rezultă

Iy1 = Iy + a2A,
Iz1 = Iz + b2A, (5.12)
Iy1z1 = Iyz + abA.

Modulele de rezistenţă ale unei suprafeţe se definesc în raport cu


axele centrale şi cu un pol. Acestea pot fi:

- axiale (Fig. 5.2), definite prin relaţiile

Iy Iz
Wy = , Wz = . (5.13)
z max y max

Fig. 5.2 Fig. 5.3

- polare (Fig. 5.3), definite pentru secţiuni circulare sau inelare prin
relaţia

129
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

Ip
Wp = . (5.14)
rmax

Ecuaţia de dimensiuni pentru modulele de rezistenţă este L3, iar


unitatea de măsură uzuală este mm3.

Razele de inerţie, sunt definite sub forma:

Iy Iz
iy = A , iz = . (5.15)
A

Ecuaţia de dimensiuni a razelor de inerţie este L, iar unitatea de


mǎsurǎ uzualǎ, mm.
Profilele laminate sunt standardizate, iar caracteristicile lor
geometrice sunt calculate şi indicate în literatura de specialitate.

În cazul suprafeţelor compuse se descompune aceasta într-o serie


de figuri geometrice simple (dreptunghiuri, cercuri etc), se determină
poziţia axelor centrale şi apoi se calculează caracteristicile geometrice faţă
de aceste axe.

5.2.Variaţia momentelor de inerţie faţǎ de schimbarea axelor

5.2.1.Translaţia axelor

Momentele de inerţie faţǎ de un sistem de axe oarecare sunt


exprimate cu ajutorul acestora faţǎ de axe paralele cu primele, care trec prin
centrul de greutate al suprafeţei, rezultând relaţiile lui Steiner (5.12), astfel:

Iy1 = Iy+A b2;


Iz1 = Iz+A a2;

130
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

Iy1z1 = Iyz+A a b,

unde:
Iy, Iz, Iyz sunt momentele de inerţie faţǎ de axele sistemului central
(sistemul care trece prin centrul de greutate al suprafeţei);
a, b sunt coordonatele centrului de greutate al suprafeţei şi
reprezintǎ distanţele între axele paralele y-y1, iar respectiv z-z1.

5.2.2.Rotaţia axelor

y
O

y'
z
z1

dA
y1

z' y

Fig.5.4.

Momentele de inerţie faţǎ de un sistem de axe rotit cu un unghi


(Oy’z’), în raport cu momentele cunoscute Iy, Iz, Iyz (Fig.5.4), sunt calculate
cu relaţiile:

131
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

Iy Iz Iy Iz
Iy = cos2 I yz sin2 ; (5.16)
2 2

Iy Iz Iy _ Iz
Iz = - cos2 I yz sin2 .
2 2

5.2.3.Momente de inerţie principale şi direcţii principale

Se numesc direcţii principale de inerţie, direcţiile (notate, de obicei,


cu 1 şi 2), faţǎ de care momentele de inerţie au valoari extreme (maxim,
minim), cu rotaţia axelor cu un unghi . Ştiind momentele de inerţie Iy, Iz,
Iyz faţǎ de un sistem de axe oarecare (Oyz), atunci momentele de inerţie
principale şi unghiul pe care sistemul principal de axe (Oy’z’) îl face cu
sistemul Oyz sunt date de:

Iy Iz 1 2I yz
I1,2 = (I y Iz )2 4I 2yz , tg2 . (5.17)
2 2 Iz Iy

Ecuaţia (5.17/2) are două soluţii care diferă cu două cu 180°. Deci,
există doua unghiuri α care diferă cu 90° şi care defines direcţiile principale
care trec prin originea sistemului. Originea sistemului fiind central de
greutate al secţiunii, atunci, în acest caz, axele poartă numele de axe
principale centrale de inerţie.
Dacă Iyz=0 atunci I1=Iy şi I2=Iz şi axele Oy şi Oz devin axe
principală de inerţie.

5.2.4.Caracteristicile geometrice pentru suprafeţe simple

Caracteristicile geometrice pentru câteva suprafeţe simple sunt:


a) dreptunghi (Fig. 5.5)

132
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

h
2
2 2 bh 3 hb 3
Iy= z dA z bdz = şi similar Iz= , (5.18)
A h 12 12
2

iar modulele de rezistenţă

bh 3 hb 3
Iy 12 bh 2 Iz 12 hb 2
Wy= , Wz= . (5.19)
z max h 6 y max b 6
2 2

Fig. 5.5 Fig. 5.6

b) cerc (Fig. 5.6)

d
2
2
d4 Ip d4
Ip= r 2 dA = r 2 rdr d = , Iy = Iz = , (5.20)
A 0 0
32 2 64

133
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

d4 d4
Ip 32 d 3
Iy 64 d3
Wp= , Wy = Wz = . (5.21)
rmax d 16 rmax d 32
2 2

c) inel circular (fig. 5.7)

D4 d4 (D 4 d 4 )
Ip = ,
32 32 32

(D 4 d 4 )
Iy = Iz = , (5.22)
64

(D 4 d 4 )
Wp = ,
16 D

(D 4 d 4 )
Fig. 5.7 Wy = Wz = . (5.23)
32 D
d) suprafaţǎ semicircular(Fig.5.8)

Fig. 5.8

134
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

2
D4 D 2 2D
Iy = = 0,00686D4,
128 8 3
D4
Iz = . (5.24)
128

e) suprafaţǎ triunghiularǎ dreptunghicǎ(Fig.5.9)

b/3
h

y
G
h/3

Fig. 5.9

bh 3 hb 3
Iy = ; Iz = . (5.25)
36 36

5.3.Probleme rezolvate

Problema 1

Sǎ se calculeze caracteristicile geometrice ale suprafeţei din figura


5.10, în raport cu sistemul central de axe Oyz.

135
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

2a
3.5a
y
G
a a

8a
6.5a
a 4a a

Fig.5.10
Rezolvare.
Se determinǎ poziţia centrului de greutate al suprafeţei compuse din
dreptunghiuri. Observându-se simetria suprafeţei faţǎ de axa O’z,
coordonata zG se determinǎ faţǎ de axa O’y’, aleasǎ arbitrar, astfel:

A i zi 8a 2a a 2 8a a 6a
zG = 3,5a .
Ai 16a 2 16a 2

Momentele de inerţie axiale faţǎ de axele Oy şi Oz sunt:

(2a) 3 8a (8a) 3 a
Iy = 16a 2 (2,5a) 2 2 8a 2 (2,5a) 2 290,66a 4 ,
12 12

(8a) 3 2a a 3 8a
Iz = 2 8a 2 (2,5a) 2 186,66a 4 .
12 12

Momentul de inerţie centrifugal, Iyz = 0, deoarece suprafaţa conţine o


axǎ de simetrie.

136
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

Modulele de rezistenţǎ, sunt:

290,66a 4 186,66a 4
Wy = 4,7a 3 , Wz = 46,6a 3 .
6,5a 4a

Razele de inerţie, sunt:

290,66a 4 186,66a 4
iy = 3,01a , iz = 2,41a .
32a 2 32a 2

Problema 2

Sǎ se calculeze caracteristicile geometrice ale suprafeţei din figura


5.11.
Rezolvare. Se determinǎ poziţia centrului de greutate. Datoritǎ
simetriei suprafeţei, se determinǎ coordonata zG, astfel:

160 240 120 140 100 60 2 100 70 180


zG = 120mm .
160 240 140 100 2 100 70

Momentele de inerţie axiale, sunt:

160 240 3 140 100 3


Iy 100 140 60 2
12 12
100 3 70
2 100 70 60 2 60,18 10 6 mm 4 ,
12

137
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

160
140

10
120
100
240

20
G

70 70

100
160

Fig.5.11

160 3 240 140 3 100


Iz
12 12
3
70 100
2 70 100 45 2 24,986 10 6 mm 4 .
12

Modulele de rezistenţǎ axiale, sunt:

60,186 106
Wy = 501,55 103 mm3 ,
120
24,986 106
Wz = 312,32 103 mm3 .
80

138
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

Razele de inerţie, sunt:

60,186 106
iy = 76,07mm ,
10400

24,986 106
iz = 49,01mm .
10400

Problema 3

Pentru secţiunea oarecare din figura 5.12, să se determine toate


caracteristicile geometrice care o descrie.

Rezolvare.
Poziţia centrului de greutate este dată de expresiile următoare:

3a 2 1,5a 3a 2 3,5a
zG 2,5a,
6a 2
3a 2 0,5a 3a 2 1,5a
yG a.
6a 2

Momentele de inerţie axiale devin,

3
3a a 2 2 a 3 3a 2
Iy 3a a 3a 2 a 8,5a 4 ,
12 12

3
a 3 3a 2 2 3a a 2
Iz 3a 0,5a 3a 2 0,5a 4a 4 .
12 12

139
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

2.5a
4a

G 26.56° y

1.5a
a

3a

a 2a

z II

Fig.2.12

Momentul de inerţie centrifugal este

I yz 3a 2 a 0,5a 3a 2 0,5a a 3a 4 .

Momentele de inerţie principale se determina conform relaţiei


(5.17/1), rezultând

140
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

8,5a 4 4a 4 1 2 2
I1, 2 8,5a 4 4a 4 4 3a 4 ,
2 2
4
I1 10a , I 2 2,5a 4 .

Unghiul α se determină cu relaţia (5.17/2),

2 3a 4
tg 2 , 26,56 .
4a 4 8,5a 4

5.4.Probleme propuse
Aplicaţia 1
Să se determine yG, zG, Iy, Iz, Wy, Wz, iy, iz pentru secţiunile simetrice
următoare:

3a
a

R:zG=1,5a (superior), yG=0,


Iy=8,5a4, Iz=2,5
3a

Fig.5.13

141
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

R:zG=2,6a

3a
(superior), yG=0,
Iy=22,72a4, Iz=24a4,
Wy=8,73a3,
Wz=12a3, iy=1,375a,
iz=1,41a

a
a

a 2a a
z

Fig.5.14

6a
2a

R:zG=6a (superior),
yG=0, Iy=576a4, Iz=328a4,
Wy=96a3, Wz=54,66a3,
6a

iy=3,46a, iz=2,614a
2a

12a

Fig.5.15

142
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

4a

2a
R:zG=2,4a
(superior), yG=0,
Iy=39,2a4, Iz=18,233a4,
a a Wy=39,2a3,
Wz=9,1199a3,
iy=1,518a, iz=1,035a
3a

Fig.5.16

R: zG=1,6a (superior),
yG=0, Iy=3,36a4,
2a

Iz=2,416a4, Wy=2,1a3,
Wz=1,61a3, iy=0,81a,
iz=0,69a
a

a a a

Fig.5.17

143
5.Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane

R:zG=1,75a
(superior), yG=0,

2a
Iy=6,16a , Iz=14,66a4,
4

Wy=3,52a3, Wz=7,33a3,
iy=0,87a, iz=1,354a

a 2a a

Fig.5.18
a

R: zG=3,7a
(superior), yG=0,
Iy=100,86a4, Iz=34,66a4,
Wy=27,26a3,
Wz=17,33a3, iy=2,24a,
4a

iz=1,316a
2a

a 2a a
z

Fig.5.19

144
SOLICITARI SIMPLE ÎN REZISTENŢA MATERIALELOR

R: zG=0, yG=0,
Iy=13,37a4,
G
y Iz=20,548a4,
4a

Wy=6,685a3,
Wz=10,274a3,
iy=1,02a, iz=1,26a
a

z
4a

Fig.5.20

Aplicaţia 2
10
Să se determine
toate caracteristicile
geometrice pentru
secţiunea oarecare din
figura 5.21.
40

R: zG=41,42mm
(superior),
40 yG=19,28mm,
Iy=343,809mm4,
Iz=325,952mm4,
Iyz’171,428mm4,
I1=506,541mm4,
20

I2=163,22mm4,
α=-43,509°.

Fig.5.21

145