Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Factorii care influenţează oferta de muncă
Oferta de muncă are, în genere, un caracter relativ rigid care se explică prin două
categorii de factori: pe de o parte, factorii economici iar, pe de altă parte, factorii
demografici, profesionali, ocupaţionali. Datorită influenţei acestor factori curba ofertei de
muncă are o aliurã atipicã (figura 2).
Dintre factorii mai semnificativi care influenţează oferta menţionăm:
a) dimensiunea salariului;
b) sistemul de educaţie şi formare profesională;
c) conţinutul şi durata muncii;
d) securitatea ocupării.
2
Figura 2: Curba atipică a ofertei de muncă
Efectul de substituţie redă o situaţie în care o persoană salariată are tendinţa de a înlocui
o parte mai mare sau mai mică din timpul său liber cu timp de muncă suplimentar, ceea
ce are ca efect un venit mai mare.
Efectul de venit reflectă o situaţie în care o persoană salariată are tendinţa de a înlocui
timpul de muncă cu timp liber, în condiţiile în care salariul atinge un nivel care îi permite
să aibă condiţii de viaţă apropiate de aspiraţiile sale.
3
muncă dacă salariile sunt mai mici şi invers. Curba (dreapta) cererii este C-C', reflectă
relaþia invers proporþionalã dintre cererea de muncă şi nivelul salariului.
CEREREA DE MUNCĂ reflectă nevoia de muncă salariată ce se formează într-o
economie de piaţă, la un moment dat sau pe o anumită perioadă, exprimată prin numărul
locurilor de muncă. Condiţia fundamentală pentru includerea nevoii de muncă în cererea
de muncă este salarizarea, astfel încât persoanele care nu îndeplinesc această condiţie nu
sunt incluse în cererea de muncă.
Figura 3: Curba cererii de muncă
2. Salariul minim
Pe unele pieţe, guvernul stabileşte un preţ minim, sub care bunurile nu pot fi
vândute. Salariul minim pe economie este cel mai frecvent exemplu de preţ minim.
Teoretic această măsură are rolul de a garanta un venit minim anumitor categorii de
4
muncitori slab calificaţi sau fără experienţă în muncă. Conform acestei reglementări,
angajatorii (consumatorii de muncă) nu pot plăti nici unui angajat o sumă mai mică de
salariul miminim garantat pe ţară.
Piaţa muncii poate fi analizată ca orice altă piaţă. Bunul tranzacţionat este munca,
preţul bunului este constituit de salariul lunar, consumatorii acestui bun sunt angajatorii,
iar ofertanţii persoanele care doresc să se angajeze. Pentru a avea sens, salariul mimim se
stabileşte peste salariul de echilibru care ar rezulta pe o piaţă nereglementată. Dacă ar fi
stabilit sub nivelul de echilibru, nu ar avea nici un efect, deoarece salariile oricum ar
atinge un nivel mai mare, corespunzător celui de echilibru. In figura 4.2, salariul lunar de
echilibru generat în lipsa reglementării salariului mimim este S*, iar salariul minim este
notat cu Sm. Numărul de muncitori anjaţi la S* şi Sm este de M*, respectiv Mm. A, B, P,
N şi E sunt puncte de interes în grafic.
Efectele impunerii unui salariu mimim obligatoriu sunt următoarele:
1. Firmele vor angaja mai puţini muncitori, deci ocuparea scade de la M* la Mm.
Cantitatea de muncă Mm pe care firmele o cer la salariul Sm este mai mică
decât cantitatea oferită de către cei care doresc să se angajeze la acest salariu
(Mo). Prin urmare, pe aceasta piaţă, reglementarea a introdus un dezechilibru
manifestat prin exces de ofertă.
2. Surplusul consumatorului (în acest caz, angajatorii) este redus de la AES* la
AMSm.
3. Noul surplus al producătorului (în acest caz, forţa de muncă) este aria
SmPNB. Deşi in figura 4.2 acesta este mai mare decât surplusul initial S*EB
totuşi, în general, efectul salariului minim asupra surplusului producătorului
poate fi atât de creştere cât şi de reducere, depinzând de forma particulară a
curbei cererii şi a curbei ofertei de muncă. Efectul net depinde de raportul
dintre mărimea surplusului pierdut ca urmare a reducerii numărului de
muncitori angajaţi şi mărimea câştigului în surplus datorat salariului mai
mare.
5
Figura 5: Efectele salariului mimin pe economie
Salariu
Surplusul
A consumatorului
Pierderea
de bunăstare Oferta
P de muncă
Salariul minim Sm
Salariul de
echilibru
S* E
Surplusul
N
Cererea de
producătorului B muncă
Mm M* Mo Numar
O
Muncitori Muncitori ce muncitori
angajati la Sm doresc sa se angajeze
la Sm
Excess de ofertă
doresc sa se
angajeze la Sm
4. Bunăstarea totală scade. Surplusul total este redus prin introducerea salariului
mimin de la AEB la APNP. La nivelul Mm, beneficiul marginal al unei unităţi
de muncă pentru angajatori este mai mare decât costul marginal al acestei
unităţi. Prin urmare, această alocare este ineficientă: există câştiguri din
schimb care nu sunt valorificate datorită introducerii salariului mimin la Mm.
Pierderea de bunăstare datorată limitării schimbului mutual avantajos este aria
PEN.
5. Pe lângă efectul asupra bunăstării generale şi a bunăstării părţilor implicate în
tranzacţie, o chestiune esenţială este aceea a modului cum se alocă excesul de
ofertă. O ipoteză plauzibilă este acea că angajatorii, confruntaţi cu creşterea
preţului muncii, vor limita numărul de muncitori mai puţin calificaţi sau fără
experienţă. Prin urmare, unul din efectele legislaţiei referitoare la salariul
minim obligatoriu este o creştere a şomajului chiar în râdurile categoriei pe
care această legislaţie urma să o protejeze. O altă posibilitate este aceea ca
angajatorii să evite legislaţia prin munca la negru, caz în care reglementarea
este în cel mai bun caz ineficace. Există însă două grupuri de angajaţi care
6
sunt beneficiari neţi ai introducerii sau creşterii salariului mimim obligatoriu:
membrii de sindicat ale căror locuri de muncă sunt relativ protejate şi
muncitorii relativ calificaţi, care iniţial lucrau la salariul de echilibru.