Sunteți pe pagina 1din 6

LP 12.

Diagnosticul de laborator al teniazei, cisticercozei, hidatidozei

OBIECTIVE:
1. Prezentarea diagnosticului de laborator al teniazei, cisticercozei, hidatidozei.

1.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN TENIAZE


Agentul etiologic: Taenia solium, Taenia saginata
-viermi plati, segmentati
T.solium- egentul etiologic a teniazei de carne de porc
T.saginata- agentul teniazei de carne de vita
Morfologie:
Taenia saginata:
Adultul:
- are o lungime de 4-10 m,
- este alcătuit din trei părţi:
 un scolex (cap), piriform, de 1-2 mm, dotat cu organe de fixare (4 ventuze
ovalare); nu prezinta rostru şi cârlige,
 un col (gat) subţire, cu rol proliferativ,
 strobila (corp), alcătuită din proglote foarte tinere în apropierea gâtului,
mature la mijlocul corpului şi bătrâne la cealaltă extremitate.
- Proglotele bătrâne conţin un uter cu numeroase ouă.
- Uterul are numeroase ramificaţii laterale (20-30), care se divid secundar dicotomic.
- Porii genitali laterali alternează neregulat.
- Proglotele bătrâne, gravide, se desprind şi sunt eliminate izolat sau în lanţuri ce
cuprind până la 10 proglote pe zi.
Oul:
- ovalar, de culoare galben-brun, măsoară 35 - 40 μm/ 20 –30 μm;
- este înconjurat de un perete gros, cu striaţii radiare.
- conţine un embrion hexacant (cu 6 cârlige).
Taenia solium:
Adultul:
- are o lungime de 7-8 m
- Scolexul globulos prezinta, ca organe de fixare, în afara celor 4 ventuze sferice şi
două coroane de croşete.
1
- Colul este subţire, cu rol proliferativ,
- Strobila prezintă pe marginile laterale porii genitali dispuşi regulat alternant;
proglotele bătrâne au uterul cu puţine ramificaţii laterale (5-7), arborescente.
Oul:
- este sferic, cu diametrul de 40 μm;
- învelişul striat brun este gros,
- conţine embrionul hexacant
- nu se poate deosebi de oul de T. saginata.
Clinic: teniaza
- Teniaza este, de obicei, asimptomatică.
- Eliminarea de proglote este semnul principal după ce paraziţii devin maturi. Infecţia
cu T. saginata este adesea evocată de pacient, care găseşte proglotele pe lenjerie.
- Uneori, teniaza se caracterizează prin tulburări digestive: greţuri, dureri epigastrice,
episoade diareice, modificarea apetitului (bulimie sau anorexie) sau scădere în
greutate.
Diagnosticul parazitologic:
-se bazeaza pe decelarea proglotelor si extrem de rar a oualor in materii fecale
- La T.saginata: proglotele gravide, mature, se desprind de strobila si se elimina activ
prin orificiul anal intre defecatii. Au musculatura foarte dezvoltata si sunt foarte active
chiar si dupa ce au fost eliminate. Sunt colectate de pe lenjeria intima.
- La T.solium proglotele gravide, mature, se desprind de strobila si se elimina impreuna
cu materiile fecale, in momentul defecarii.
a.Examenul unui lant de proglote:
-cand avem la dispozitie un numar de 10-15 proglote ne orientam pentru diagnostic dupa
pozitia porilor genital;
-acestia apar sub forma unor proieminente mici (cat o gamalie de bold), dispusi pe partile
laterale ale proglotelor:
- La T.saginata- porii genitali alterneaza neregulat
- La T.solium- porii genitali alterneaza regulat
b.Examenul unei proglote:
-se introduce tus de India prin orificiul genital al proglotei, se preseaza proglota intre doua
lame cu ajurorul unor cleme si se priveste cu lupa pentru a vedea prin transparenta
ramificatiile uterine caracteristice specie:

2
- La T.saginata- uterul segmentelor terminale prezinta un numar de 20-30 ramificatii
orizontale, de fiecare parte a axului median, bifurcate la capatul distal (dicotomice)
- La T.solium- uterul prezinta 5-7 ramificatii orizontale, de tip arborescent
c.Examenul scolexului:
-tenia se elimina in intregime numai dupa tratamentul etiologic;
-in aceste cazuri examenul scolexului este deosebit de important pentru controlul vindecarii;
-se pune intreaga tenie intr-o cutie Petri cu apa; cu o pensa se deruleaza corpul teniei
inaintand spre capatul subtire. Uneori, la capatul cel mai fin al teniei, se poate vedea o
umflatura de 1-2 mm, pigmentata- scolexul, care se examineaza cu lupa sau la microscop cu
ob.x10 pentru detalii de structura:
- La T.saginata- scolexul este piriform, cu un diametru de 1-2mm si 4 ventuze de forma
ovala,
- La T.solium- scolexul este globulos, de ~1mm, prezinta un rostru cu doua coroane de
crosete si 4 ventuze sferice.
d.Examenul coproparazitologic:
-este de regula negativ in toate perioadele bolii;
-exceptional, cand o proglota se distruge in lumenul intestinal, sunt eliberate ouale in masa
fecala care pot fi puse in evidenta la examenul microscopic direct sau dupa concentrare;
-ouale de T.saginata sunt greu de diferentiat de ouale de T.solium.
Ouale:
-contin un embrion hexacant (cu 6 carlige), inconjurat de o membrana groasa cu structura
radiara, si o membrana externa subtire, transparenta;
-membrana externa se distruge de obicei si in materii fecale se intalnesc numai embrioforii;
-embrioforul este constituit din embrion hexacant inconjurat de coaja striata radiar.
e. Examenul amprentei anale:
-este o buna metoda de diagnostic in teniaza cu T.saginata;
-ouale eliberate prin contractia proglotei, in timpul eliminarii active, raman acolate de
marginea anusului de unde pot fi recoltate cu celofanul adeziv.

2.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN CISTICERCOZA


Agentul etiologic: larva Taeniei solium- Cysticercus celullosae
-complicatie a infectiei cu T.solium, caracterizata prin dezvoltarea larvelor (Cysticercus
celullosae) in viscere sau tesuturi umane.

3
Morfologie:
Cysticercus celullosae are forme variabile in functie de organul parazitat:
- fusiform: in localizarile musculare;
- lenticular: in localizarile subcutanate;
- sferic: in forma ocular sau cerebrala;
- ciorchine de strugure: in forma ventriculara.
Clinic: cisticercoza
- cerebrala;
- ocular;
- musculara;
- cutaneo-submucoasa;
- cardiaca.
Diagnosticul de laborator:
1. Diagnosticul parazitologic: se bazeaza pe examenul direct, macroscopic si
microscopic al unui cisticerc extras prin biopsie, cutanata sau musculara:
- Cisticercul extras prin biopsie chirurgicala se preseaza intre doua lame pentru
evaginarea scolexului si se examineaza cu lupa sau la microscop cu ob.x10
- Cisticercul este o formatiune veziculara, ovoida, transparenta, de marimea unui
bob de mazare (~1cm), plina cu lichid vascos care protejeaza un scolex. Locul
scolexului este indicat printr-o pata opaca, bine vizibila.
2. Diagnosticul imunologic: detectarea anticorpilor sau antigenelor specific in ser, LCR
(cisticercoza cerebrala) sau umoare apoasa (forma oculara).
3. Diagnosticul oftalmoscopic: permite vizualizarea cisticercului cu localizara
intraoculara.
4. Diagnosticul imagistic:
a. Radiografii- forme musculo-cutanate;
b. CT- leziuni hipodense sau calcificate;
c. RMN- in formele ventriculare.

3.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN HIDATIDOZA


Agentul etiologic: Echinococcus granulosus
-hidatidoza (chistul hidatic) este o cestodoza larvara cauzata de prezenta si dezvoltarea in
tesuturi a stadiului larvar a Teniaei echinococcus

4
Morfologie:
Adultul:
- este un cestod mic, de 3-6 mm lungime;
- Scolexul: are 4 ventuze şi o coroană dublă de croşete;
- Colul: este foarte subţire, cu rol proliferativ;
- Strobila este alcătuită din 3 proglote; ultima, mai mare, conţine uterul plin cu ouă
embrionate (asemănător cu a celorlalte tenii). După ruperea proglotei terminale,
ouăle se elimină cu materiile fecale.
Oul:
- este ovoid, cu diametrul de 30-40 μm;
- are un perete dublu cu striaţii radiale;
- conţine un embrion hexacant, de 25-30 μm.
Hidatida (chist hidatic)- este larva de E. granulosus.
- este un chist ce conţine lichid hidatic şi scolecşi.
Clinic: hidatidoza, echinococoza, boala hidatica
Se disting două forme:
- hidatidoza primară sau de primă localizare- este asimptomatică mulţi ani;
- hidatidoză secundară, ca urmare a ruperii spontane sau traumatice a chistului şi
diseminării scolecşilor- determină dureri toracice violente, însoţite de dispnee, febră,
fenomene alergice generale.
Diagnosticul de laborator:
1. Diagnosticul imunologic: prin detectarea anticorpilor specifici (ELISA,
imunoprecipitare, hemaglutinare indirecta) sau a antigenelor circulante specifice
(antigenul 5 si antigenul B).
2. Diagnosticul parazitologic, de certitudine:
- În mod obişnuit, diagnosticul parazitologic nu este utilizat, deoarece puncţia
chistului este formal contraindicată.
- Este posibilă, totuşi, sub control ecografic şi asigură diagnosticul preoperator.
Diagnosticul parazitologic se recomandă:
- pentru identificarea elementelor unei vomici hidatice sau pentru confirmarea
etiologiei unui chist operat.
 Examenul microscopic al lichidului poate pune in evidenta scolecsi
sau resturi de membrana chistica. Scolecsii se recunosc dupa marime

5
(150µm), de forma ovalara, cu un pol usor ingustat, continutul incolor
fin granulat, in care se observa o coroana de crosete.
- pentru aprecierea vitalităţii (şi deci riscului unei hidatidoze secundare) scolecşilor
prezenţi în chistul fisurat sau rupt.
3. Diagnosticul imagistic: radiografii, echografii, CT, RMN.

La lucrarea practica studentii vor observa:


1. Proglote de Taenia solium si Taenia saginata.
2. Oua de Taenia solium si Taenia saginata (preparat nativ cu solutie lugol).
3. Paraziti adulti -Taenia solium, Taenia saginata (preparat formolizat).
4. Cisticerci (preparat formolizat).
5. Chist hidatic (preparat formolizat).