Sunteți pe pagina 1din 4

»Bl?

st(tnat este orntl


caie se încrede îa om, « r e
se sprijneşte pe un mu­
ritor şi îşi abate inima
deia Dorrnu! Bihecuvâotat
este orr.til case se îiscrede
în Demnul şi a cărui nă­
dejde este Domnul*.
(iere mia 1 7 , 5—7)..
Apare si (»-<nBlrÎ8λub îngrijirea unui ctmilet" Exftmpfarul Aiiitter,ttl pe Justltàte acci 2CP U i prin of, parohial, şri»iitd f n l a
Redacţia şi Adm'alttratla Cluj, Str. ReainasHcria 10 îs aaer.et trltctiv. şl 220 Lei pe nume şi adresă p e r m t i i . •
A u t o r i z a d e reapariţie N r . 3.65i din sţ^fi ?o LEI Se peste piati şi prin cortul C.E.C, Kr, 4EE4B

Joc sau muncă ?


De-o vreme încoace Clujul, ea cu vederea munca binefăcătoare, ant'c», ia locul de onoare ce î-se
şi alte cetiţi de aitff I, a devenit care se înalţi spre jcer din bra­ cuvine, prin creştinism : Fiul lut
un furnicar plin de muriră. Noi, ţele tinere. Deoarece munca a Dumnezeu: bus ca om este fiu
ca ziar creştin, r u pute .1 trece tos* ridicată din adâncui mşinci edeptiv si unui dulgher, ba Ei
însuşi muncitor în atelierul Fui
Iosif din Nizaret,

Dorinţa lui i s u s
de Emihan Lemeiy
Trecătorul nepărtinitor, nu 0 -
dati a fost isbit re a unea stă­
ruitoare, care se depune de alun-
An de an, se faa în întreaga Ies re înseamnă g fi creştin. E gul (rasului Cluj. Mai «ies pentru
Biserică a Domnului, — între ci r e va care vrea să ne desparţi introducerea gazului metan, D e
18 şi 25 ianuarie, — rugăciuni de Isus,; acelaş, C i r e dela înce­ curând s'a înfiinţat o noua bri­
calde „os toţi >ă fie uns.". E ru­ put a fost hulitor de Dumnezeu. gadă a muncii voluntare, prin
găciunea Iu* h u - , din preajma Şi lucrează mereu, în suflete şi tineretul muncitoresc C u aceasta
pătimirii sale; e acelsş isus, care în iucre, Noi prin BcUz. o e - i m ocazie, Secretarul g e n e r a l a!
se roagă şi azi prin Biserica t a : i T j p r f u n a t cu Cristos, şi r.e-am UTM Iui, dl VirgjlSto:aD.âvţ.l
„cs ţi »î îstru noi ut:a ss f c~ U - : . i ş t de .vp.U. Dgr i a r ^ n e - a i n Cft is» te\vi&*e> B- R ?
*_.^. ; ;
ţ«OAK."I/,'*5;. A Ii Ull 1 CU (SiiS, Botezat cu octezcl lui LrîWos vredniefa rruncîi, îfr'ndusă re-
înseamnă a îe l-npărtSşi dsn vieaţa ne-am îi îmbrăcat întru EI, şi sfârşitui lint si pe'receri'cr d'n
Iul Isus, cum şi Isuî are aceesş acum El frăţeşte în noi: Aceasta Cluj t'ecîarând f ă :
vie aţă cu Ta IL Aceeaşi vieatâ e Bi erica Biserica n'au fieut , Clvjal oraşul petrecerilor
ne-a câ$tigat o şl nouă; însă cu oamenii, ci Dumnezeu a făcut o,
atunci Când ni s'a dat ncuă prin nesfârşite, r a trebui devină
un mare preţ. DaCâ «m înţelege,
ce înseamnă a îi om, ţ i mai a- feonOnnsriţ In p a g . 2\ o cedate a mvneii"!
Intr'adevăr, cu cât este mai
înaltă şS frumoasă ideia călăuzi­
toare a dlui Virgii Stoian faţă cu
n a t e n ţ i u n e a p ă r i n ţ i l o r idealul bolnăvicios al celcr care
îji pierd nopţile şi îşi Irosesc
mm® zilele fh pă imişe petreceri dan­
sante, care nu aduc decât stri­
căciune trupu ui, iar sufletului —
prin multele ocazii de păcat —
pun stăvi'are de nebiruit în ade-
vărtta ridicare a tineretului spre
culmi măreţe şi senine.
Când tineretul românesc va
înţelege că rostul său este aitui
decât să se consume nesăţios in
dansuri păcătoase importate din
spelunci barbare africane,— chiar
şi în.' trmpul postului. — când
e! va. păşi curajios şi energic pe
drumul muncii constructive, ca
să preschimbe Clujul, oraş al pe­
trecerilor nesfârşite de tot felul,
într'o cetate a muncii, se va ridica
plin de demni'ite şi tineretul nou
ai Ţârii, pe care încearcă să-1
făurească şi s ă i îndrumeze spre
bine toţi câţi vreau ca tineretul
Ascultaţi glasul copii/ar voştrii Ţării să aibă trup şi suflet sănito
liai
d o r i n ţ a ,
.(urmare din pagina 1)
I s t j l s
Prin dragoste
Fiul său. E atât de uşor de a în­
ţelege acest lucru, că este un
dela ce lucru îngrozitor ne-a
scăpat pe nai. De aceea, când la unire
singur Crfstos, care, aceiaş, tră­ s'a dat pe sine, să fie răstignit,
ieşte în fiecare suflet răscumpărat a avut main ca sa un singur gând, Uniţi intr'un singur sentiment
şl împăcat. „ Un trup şl un suflet, o singură voinţă; „ca dintre câţi de dragoste noi vrem să parti­
precum şi chemaţi suntem întru o
i-a d;t lui Tatăl, să nu piară cipăm Ia acest apostolat, la a-
nimeni.. ci foţi s l fie una, precum
nldtjde a chsm&rii noastre" (Efe- această cruciadă de rugăciuni in
u - a e EI şi cu Tatăl*. Iată ce
senl 4, A). lucru mare înieplinim noi, când care îşi găsesc locui bogaţi şi să­
9ar Vii, oamenii au strioat rân- ne rugăm In aceste zile după raci, oameni de Stat, oameni de
duiaia fui Dumnezeu. Isus ni s'a gSndu! bisericii, căci acesta e
dat nouă şi ne a împreunat pe litere., savanţi, lucrători, simpli
gândui iui Isus; şi aşs no' &i Iul 1
credincios , aplicând In practici
noi în a:eeiş vieaţă de iubire, şi Dum ne zeu împreună lucratori suntem",
Si mărturisirea a c e l u i a d e v ă r . un program care este L îndemâna
Dumnezeu a făcut Biserica, dar tuturor.
oa-nenii au făcut bisericile. Au Emilian Lemeny
sfâşiat trupul lui Isus. Ceea ce Programul de. rugăciuni
nu au cutezat, ostaşii păgâni, care întâi de toate, căci în faţa r u ­
găciunii plină de credinţă, u t n ' h ,
păşeau crucea cu trupul iuiIsus: Anului nou îi dorim sinceri, care isvoreşte dintr'o i
*-»-i dîrăburească cămaşa Sui cea
necusută şi neadausă, aceasta au nimâ curată, piedecile c<d. Mân­
fâ2ut-o creştinii cu picatele lor. Cititori mai fericiţi tuitorul a spus: „Pururea vă
Căci cămaşa, care i-a acoperit rugaţi. Cereţi şi veţi p r i m i *
trupul său cel sfânt, e icoana Imităm o neobişnuită felicitare. Cereţi deci şi vă va fi dat s i
Bisericii. Pentru ce au tor creş­ Credem a fi mai îndreptăţiţi ca vedeţi şi să salutaţi ziua frumoasă
tinii atât da ră? ? pentru ;ă Dea- mulţi ia o asemenea urare citi­ când nu va mai fi decât o sin­
volul tt?'f. pw >t:d treaz şi cum torilor. Poate nimeni ca noi creş­ gură familie sub cânducerea pă­
i-a v.om.i pe strămoşi să fie tinii nu şi plânge flră temei veş­ rintească a unui păstor. întoar­
nesupuşi, î-a momit şi pe fii Iui nica nefericire, în Ioc de a şi cerea sufletelor este un dar su­
Isus, s i se răsvrâtească împotriva plânge greşelile. Nu timpuri'e ci pranatural pe care nu I poţi primi
Jui. p d ş fuda din Iscarloî şi până noi ne făurim propria fericire. decât prin rugăciune.
azi, câţ nu au dtis suietele in Azi culegem roadele- ce le-am Program de dragoste, de
rătăcire. Mărturia e istoria: tru­ sltnănat eri noi sau părinţii no­ h r g ă înţelegere frăţească. Trebue
fia minţii, iubirea de argint şi ştri Dacă acum ne îngrozeşte să ne iubim. Când i u b i m pe
p»timi!e multe, acestea au stricat ispăşirea propriilor păcate,, cel Dumnezeu din tot sufletul nostru
B sarica Domnu'ui. Creştinii ştiu pui n s,ă se vadă odată şi îndrep­ şi pe aproapele la fel, am împ'i-
ce spune Sfânt* Scriptură : Cina tarea. nit toată legea. In ipiritul aces­
st'isă, cssa Domnului şi Dmnul ii Suntem departe de vieaţ» sfântă tei dragoste prejudecăţile, r b -
va strica pe el", ca toate acestea, a vechilor creştini. Aceştia d?, su ftacoleie, neînţelegerile vor dis­
nesocotind ameninţarea Domnu­ fost prigoniţi pe nedreptul. Nu place
lui, orbiţi şi ei de patimi, i a u s'au plâns însă ca noi, cari nu
urmat pe ace» pătimaşi. Păcatele P r o g r a m , înitârşjt, de
suferim pentru practica credinţei. exemplu bun în toste mani-
oamenilor au Înmulţit bisericile,
Câ ne e slaba şi se împuţinează festiţiile publice şi familiare pen
însă Domnul nu se împârichează,
căci nu poate Adevărul să se credinţa nu e decât vina noastră. truca dacă „verba tnovent", —
nimicească pe sine însuşi. Dacă Ateii, necredincioşii, sau ere­ „exempla tahunt" {vorba mişcă,
sunt mai multe biserici, înseamnă ticii, personal nu ne pot face exemplul atrage). Să fim deci
câ fiecare din ele îşi au învăţă­ vr'un r?u. Din contră Putem a- intre r?oi şi cu fraţii noştrii se­
tura lor. Cum poate Isus, care a junge mai sfinţi şi desăvârşiţi, paraţi „mişc-rea bună a lui Crfs­
s p u s : .eu sunt adevărul, eu sunt crezând mai mult Iui Dumnezeu tos". Dacă îi iub:'m sincer, d a c i
lumina lumii", să înveţe în fie­ şi învăţăturilor Lui, decât oame­ îi f icem să vadă, prin exemplul
care biserică altceva ? Dar să nu nilor. Rugăm deci cititoriisâ nu-i unei vieţi sţinte, cum trebue să
n ; înşelăm ! Nu noi hotărîm unde mai auzim tânguindu-se fără rost, trăeşti pentru a place Iui Dum­
este Isus! Ci adevărul care ră­ ci îâ-şi vadă de mântuirea su­ nezeu pentru a fi adevăraţii copii
mâne neştirbit, ace'a hptăreşte, fletului lor şi al familiei. ai BIser'cii, ne va fi uşor a-i
căci adevărul este 'sus. Daci ar Dacă întâmplător ne scapă şi face să vină Ia Părintele lor, a-i
fi numai atât i Insă pentru ce a nouă din vedere ceva scris ne­ atrage mai mult decât prin ar
murit Isus ? Pentru ce ne a lăsat adevărat sau nepotrivit, suntem gumentele ştiinţei, prin parfumai
Biserica, in care trăeşte el mai oricând bucuroşi a face cuvenita frăţiei, care singură, poate mişca
departe? Nu ştim noi, că dacă îndreptare, numai l â fie binevo­ sufle'eîe si să Ie orienteze către
dispreţuim adevărul, dispreţuim itori cari să ne aducă aminte. centrul adevăru'ui şi să rea'izeze
sângele vărsat pentru n o i ! Isus astfel unitatea Bisericii, dorinţa
Acesta a fost şi până acum arzătoare a Dumnezeescului Stă­
nu a făcut teatru, căci e prea duhul Călăuzitor al scrisului nos­
mare preţul sufletului n o s t r u ! pân : .să fie una".
tru şi acesta vrem s i fie si de a-
Dacă a trebuit chiar să moară
cum înainte. — „O singură turmS, un sin­
pentru noi, atunci EI singur ştia,
I. B . gur Păstor".
Vieaţa Creştină 3

Anul 1948 - „PlUglll lui ISUS" de Dr. ILIE BĂÎANU


In primele ziie ale lui No- aib de neaua moale care abia maramureşanul stăruitor, care
emvrie am început din nou de acum va să îngheţe. cu dârzenia adevăratului cre­
munca agricolă. Trei zile de-a- Şi mi-am adus aminte de dincios iubeşte sufletele, le
rândul am avut ce ara cu câte parabola Mântuitorului: hrăneşte cu pâinea Cuvântului.
două pluguri cu boi, şi ne- „A ieşit sămânătorul să sa- Dovada cea mai nouă a roa­
rnuiţămît de rostui făcut, fiind mcne sămânţa sa..." delor lucrării sale statornice
psmântu! crepătont de uscat Şi de tâlculrea minunată a este: Calendarul „Vieaţa.
ce era, şi bătucit—-am alergat acestei strălucite asămânâri.... Creştina* pe 19Í8, scos şi
ia Prefectură şi îa Pretură şi că., sămânţa este: ; C u v â n t u l anul acesta la vreme şi cu un
mi-sa aprobat, tractorul pre­ lut Dumnezeu..." preţ d"stu! dé ieftin de 6 0 iei,
fecturii, care Ia rândul său iar Şi-mi mai vine în minte şi sau preţul a 4 ouă de găină.
a arat cu plug de trei brezde giasul din popor rostit de o Ciñe şi-î va câştiga mare
alte zile încât nimic n'a rămas femeie, care asculta predica folos sufletesc va avea, pentru
ne ogorit. Mântuitorului: casa şi familia sa.
Era vorba însă să sămânăm „Fericit pântecele care Te-a De anul nou—creştinii îşi
grâu de toamnă, că mi-se a* purtat şi sânul,care l-ai supt.."! doresc unii altora tot binele
probase o cantitate de grâu, — La acel glas de femeie, trupesc şi sufletesc.
doream s ă i samăn, că în anul mamă, Fiul Omului a răspuns, Eu ce urare să vă fac ? —
1946 nu avusei decât foarte nlcuind de nou: dragi cititori ?
puţin grâu de primăvară. Se­ „Cu adevărat fericiţi cei ce Fiori ie lui Dumnezeu: —
ceta însă ţinea. Am grăpat a- ascultă Cuvântul lui Dumne­ Pacea, iubirea, b*înăvo''rea,
rătura făcută de plugurile cu zeu şi-i păzesc pe EL.!* un'rea, n u a l t r ^ l o g : ;?u şi prin
boi, şi ieşea praf după grapă. Căci nu numai cu pâine se m i r ^ î - i â v.eţii trăită cu ele,
Sămânţa însăşi era plină de hrăneşte omul, ci cu tot Cu­ fericirea tuturor oamenilor!!!
neghină şi alte bolmogenii. vântul care vine dela Dum In semnul acestei urări ne
Trebuia aleasă şi nezeu. conduce şi zodiacal tâicaitor
curăţ'tă la un trior. Trei cia- Dar * Cu vantuT acesta, viu al anului ce vine.
suri fără întrerupere am tot şi dătător de vieaţă, de unde
muncit cu cărăuşul meu şl cu să-1 audă, să l asculte şi să
ajutorul meu, o bătrână de pe­ v e convinşi şi înduplecaţi a-1 Rugăciuni
ste 60 de ani, şl cu un co­ păzi şi plini în vieaţă, a l
pilaş de nici cinci ani, care hrăni, dacă nu li-se va pre­ Suni acum atâtea veacuri,
drăguţul de el, ne ajuU să a- dica şi propovădui ? De câni s'a născut Cristos;
îegem neghina din grâu, să Nu numai cu cuvântul cald Ca de sus, din Cer s'aducă,
putem pune în sânul pămân­ şi încălzitor de suflete, cum Pace şi 'nfrăţire jos.
tului străban numai bob cu­ se face în biserică de pe am­
rat şi ales, care, cu binecu­ vonul stăpânit de preoţi har­ Dar vai\ Paze şi'nfrăţire
vântarea Domnului — să ro­ nici şi pătrunşi de chemarea lot nu-i încă pe pUmânt.
dească înzecit şi însutit.. lor sfântă, ci şi prin cuvântul
Tot nu s'a 'mplinit nici astăzi,
Şi ştiţi ce s'a întâmplat? — tipărit, al presei şi al cărţii
Seara când isprăvim cu să- bune, care rămâne şi poate Dorul lui măreţ şi sfânt.
mânatul în praf uscat, a dat trece din mână în mână, din
Vino, Doamne, în că-odată,
Dumnezeeu, că a început să casă în cas5, spre a ajunge şi
picure şi toată noaptea pîoua ia aceia cari nu cercetează sf. Mai coboară-te 'nire noi,
încetişor şi lin, de s'a udat B serică din cine ştie ce pie- Gtici şi azi e rătăcită
pământul adânc. De atunci decă, binecuvântată, sau ne­ Turma Ta scumpă de oi.
tot cam ploi au fost până că- întemeiată.
tră Dec. când iar a dat Du­ In privinţa aceasta revista Fă din toată omenirea,
mnezeu un cer senin şi aier „Vieaţa^Creştină" împlineşte Un ferice 'ntins popor;
caid. S e părea că o să răsară un mare rol public: e un Dă-ne pace şi 'nfrăţire
grâul şi să îngheţe fără să fie amvon al presei bune. Mă
B>x>i şi scump Mântuitor.
zăpadă care să-1 acopere sub bucur că se mai poate s jsţine
straiul său curat şi cald. Dar şi stăruie pe cărarea deschisă
tocmai când ne temeam mai de vre-o 14 ani. Citiţi şi răspândit/
mult, a venit prima neaua şi Nu pot decât să fericesc pe
de atunci totul e sub cojoc păr. şi fratele V . Chindriş, foaia „Vieaţa Creştină"
- S ± s t t \ a r i grcspcd-âxcişti Li rauaeă fraţi plusări
ififJURRIE "• Se repiră uneltele şi maşinile Se curăţă pomii de iască
şi uscături, Adună zăpadă !a rădăcină. Începe pregătirea răsadniţei La muncă fraţilor plugarii
Femeia ţese, Voi, oastea mai viteaza,
F E B R U A R I E : Cară gunoi Guriţă sămânţa. Pe timp bun ară. Sideşte Căci truda voastrd Dumn(z(n
pomi. Via se reteaiâ S i m ă n ă salată, spansc, mizare, O blnecuvinteoxă.
M f t R T I E : Se seamănă grâu, erz, ovăs lucerna, legume, in, cânepă,
cieoase, cartofi, napi. Se fac altoiri. Se taie via. se sădesc viţe, pă­ La muncă fraţilor p'ugarîl
tlăgele. Pomii se văruesc. L a muncă pe 'ntrecute
APRILIE: Se s t a c a n ă grâu secară, trifoi, cucuruz, f.sole. Lucru Ia De sunteţi încă mulţi Vpsiii,
vie. Se văruesc şi'casele. Domnul o să v'ajute.
M A I : Săpatul cucuruzului. Răiădirea zarzavaturilor Stropeşte via.Cu­
răţă pomii de omizi. Vitele ia păşune. Copiii rămân la şcoală. Venî-va ţara noastiă'n r£nâ
IUNIE: Cosim lucerna, trifoiul. Via se sapă a doua eră se stropeşte. Prin legi mântuitoare,
Pune compoturi. Ajută roiurile slabe. începe secerişul, Cu vremea toţi veţi avea ? ost
IULIE: Udă legumele în seceri. Sca'dă vite'e. închide porcii şi găi- Pământ şi viti soare.
n le dacă este boală. Stupii lă nu roiască. Stropeşte via des, dacă
sunt ploi. La muncă fraţilor plvgaii,
AUQU5T: Stupii sl»bi se unesc fată matcă Aitotste în ochi. Ară pf,
toamnă. Alege mioarele dintre miei A d u r ă în săculeţe seminţe de Ptţi vrednici de moşie —
legume, Tunde mieii. Iar unde-s mulţi copii săraci,
5 E F T E M U R I E : Culesul poamelor. Gropi pt. pomi. A d u r ă nutreţ. Car­ Să-i daţi la meserie.
tofii, taie varza Smulge cânepa. începe semănatul. Sideşte căpşunii. G, B,
p
Starea stupilo , regina să fie prezenta.
G C T Q M U R I E : Scoate cartofii, morcovii, etc pe timp uscat, Culege
poamele şi cucuruzul. Strugurii. Curăţă pomii, strop trunchiul cu
var s'.ins şi lut cleios. Scoate mierea Curiţă stupii şl corrpledează
STIRI
proviziile. Varza la murat. D-i Prof C. !. Parhon a fost
flOEMURIE: Când a căzut frunza, răsădeşte pomi. Ouno'eşte pomii numit preşedinte al Înaltului P r e ­
cu gunoi putred. Spoieste pomii. Femeile torc. zidiu provizoriu al Republicii
Populare Române, care va avf a
42£C£MtfRlE: Aeri-eşfe pivniţa, afumi o cu pucioasă Onjeste vitele,
iasă ie în aer, dl-le sarr, apă stimpărstâ. Da g â l n r î c r fojt de car­ atr. batiste cel? ttt'-* în'H? în s t t t a

tofi fierte cu fărâte. ca să ouă Taie porcii grajf Acoperă via, până ia alegerea primului pre­
Curăţă pomii de omizi. Socotea-a anului P r c g n m de muncă pen­ şedinte aî R. P. R
tru anul viitor, Noul drapel a! ţării es e toi
TOTDEAUNA •' SI nu u?ţi că nici cel ce a r i , nici cel ce seceră esfe albastru, g a l b e n şi roşu, d*r ci:
ceva ci Dumnezeu csre dă creşterea şi ioad§. Deci toate să Ic faci culorile aiezate vertical — cu o;
cu Dumnezeu şi să n u i necinsteşti Numele ziua şi poruncile. era odinioară drapelul Transil­
vaniei — avâ-d ia mijloc nou&-
siemă a R P R
XjîmToile TrorTolte î n l ' a m e Cărţile : Ordinul Pocăinţei,Că­
Iată în m e d i e o statiscă a l i m b i l o r vorbite p e suprafaţa lăuza vieţii creştine ş* Cartea în-
iatei cuminecări, în scurtă vreree
pământului: vor fi complect gata de tipStit
Limba c h i n e z ă e vorbită de 4 0 0 milioane o a m e n i . şi broşa*. Vom enunţa la vreme..
îlindiană » » 200 « In Câmpia Turzli, biserica pă
» rusă » 140 n B sioriti de către Păr. Savu a fost
engleză 115 jefuită de răufăcători, csrl au fu­
» » n s 9
rat albiturile, au ciopârţit orna»
a germană 0 n 78 n } e tele ş; cu securea au sfărâmat
n spaniolă » » 50 ii » băncile, profanând lăcaşul sfânt
» franceză II 48 9 ai iui Dumnezeu.
italiană » » 45 II Recensământul agricol şi aJ-
română yi 20 populaţiei se face dela 25 Ianu­
n II
16 arie la 3 Februarie El se face
polonă » » II » spre binele piperului şi spre c
» ungară II ti 10 II m i i bună clrvermsire a bunu­
* sârbă r> 8 II rilor
bulgară B 6 « u
greacă » i; 5 » On. Of: P a r o h i a l R o m â n Ikrit
Din întreagă popu!laţia României, cam 15 milioane
Comuna _
besc româneşte şi se poate evolua Ia 5 milioane numărul
Românilor din Macedonia, Ucraina, America, Rusia etc. cari P u :
îşi vorbesc bine limba maternă. Judeţui - _
T i p . .înfrăţirea" Clwj