»Bl?
st(tnat este orntl
Apare si (»-<nBlrÎ8λub îngrijirea unui ctmilet"
Redacţia şi Adm'alttratla Cluj, Str. ReainasHcria 10
A u t o r i z a d e reapariţie N r . 3.65i din sţ^fi
De-o vreme încoace Clujul, ea
şi alte cetiţi de aitff I, a devenit
un furnicar plin de muriră. Noi,
ca ziar creştin, r u pute .1 trece
Dorinţa lui
An de an, se faa în întreaga
Biserică a Domnului, — între
18 şi 25 ianuarie, — rugăciuni
calde „os toţi >ă fie uns.". E ru­
găciunea Iu* h u - , din preajma
pătimirii sale; e acelsş isus, care
se roagă şi azi prin Biserica t a :
„cs ţi »î îstru noi ut:a ss f c~
ţ«OAK."I/,'*5;. A Ii Ull 1 CU (SiiS,
înseamnă a îe l-npărtSşi dsn vieaţa
Iul Isus, cum şi Isuî are aceesş
vie aţă cu Ta IL Aceeaşi vieatâ
ne-a câ$tigat o şl nouă; însă cu
un mare preţ. DaCâ «m înţelege,
ce înseamnă a îi om, ţ i mai a-
n a t e n ţ i u n e a
mm®
Ascultaţi glasul
Exftmpfarul Aiiitter,ttl pe Justltàte acci 2CP U i prin of, parohial, şri»iitd f n l a
îs aaer.et trltctiv. şl 220 Lei pe nume şi adresă p e r m t i i . •
?o LEI
Joc sau muncă ?
cu vederea munca binefăcătoare,
care se înalţi spre jcer din bra­
ţele tinere. Deoarece munca a
tos* ridicată din adâncui mşinci
i s u s
de Emihan Lemeiy
Ies re înseamnă g fi creştin. E
ci r e va care vrea să ne desparţi
de Isus,; acelaş, C i r e dela înce­
put a fost hulitor de Dumnezeu.
Şi lucrează mereu, în suflete şi
în iucre, Noi prin BcUz. o e - i m
i T j p r f u n a t cu Cristos, şi r.e-am
U - : . i ş t de .vp.U. Dgr i a r ^ n e - a i n
Botezat cu octezcl lui LrîWos
ne-am îi îmbrăcat întru EI, şi
acum El frăţeşte în noi: Aceasta
e Bi erica Biserica n'au fieut
oamenii, ci Dumnezeu a făcut o,
atunci Când ni s'a dat ncuă prin
feonOnnsriţ In p a g . 2\
p ă r i n ţ i l o r
copii/ar voştrii
caie se încrede îa om, « r e
se sprijneşte pe un mu­
ritor şi îşi abate inima
deia Dorrnu! Bihecuvâotat
este orr.til case se îiscrede
în Demnul şi a cărui nă­
dejde este Domnul*.
(iere mia 1 7 , 5—7)..
Se peste piati şi prin cortul C.E.C, Kr, 4EE4B
ant'c», ia locul de onoare ce î-se
cuvine, prin creştinism : Fiul lut
Dumnezeu: bus ca om este fiu
edeptiv si unui dulgher, ba Ei
însuşi muncitor în atelierul Fui
Iosif din Nizaret,
Trecătorul nepărtinitor, nu 0 -
dati a fost isbit re a unea stă­
ruitoare, care se depune de alun-
gul (rasului Cluj. Mai «ies pentru
introducerea gazului metan, D e
curând s'a înfiinţat o noua bri­
gadă a muncii voluntare, prin
tineretul muncitoresc C u aceasta
ocazie, Secretarul g e n e r a l a!
UTM Iui, dl VirgjlSto:aD.âvţ.l
Cft is» te\vi&*e> B- R ?
*_.^. ; ;
vredniefa rruncîi, îfr'ndusă re-
sfârşitui lint si pe'receri'cr d'n
Cluj t'ecîarând f ă :
, Clvjal oraşul petrecerilor
nesfârşite, r a trebui devină
o cedate a mvneii"!
Intr'adevăr, cu cât este mai
înaltă şS frumoasă ideia călăuzi­
toare a dlui Virgii Stoian faţă cu
idealul bolnăvicios al celcr care
îji pierd nopţile şi îşi Irosesc
zilele fh pă imişe petreceri dan­
sante, care nu aduc decât stri­
căciune trupu ui, iar sufletului —
prin multele ocazii de păcat —
pun stăvi'are de nebiruit în ade-
vărtta ridicare a tineretului spre
culmi măreţe şi senine.
Când tineretul românesc va
înţelege că rostul său este aitui
decât să se consume nesăţios in
dansuri păcătoase importate din
spelunci barbare africane,— chiar
şi în.' trmpul postului. — când
e! va. păşi curajios şi energic pe
drumul muncii constructive, ca
să preschimbe Clujul, oraş al pe­
trecerilor nesfârşite de tot felul,
într'o cetate a muncii, se va ridica
plin de demni'ite şi tineretul nou
ai Ţârii, pe care încearcă să-1
făurească şi s ă i îndrumeze spre
bine toţi câţi vreau ca tineretul
Ţării să aibă trup şi suflet sănito

d o r i n ţ a ,
.(urmare din pagina 1)
Fiul său. E atât de uşor de a în­
ţelege acest lucru, că este un
singur Crfstos, care, aceiaş, tră­
ieşte în fiecare suflet răscumpărat
şl împăcat. „ Un trup şl un suflet,
precum şi chemaţi suntem întru o
nldtjde a chsm&rii noastre" (Efe-
senl 4, A).
9ar Vii, oamenii au strioat rân-
duiaia fui Dumnezeu. Isus ni s'a
dat nouă şi ne a împreunat pe
noi în a:eeiş vieaţă de iubire, şi
Si mărturisirea a c e l u i a d e v ă r .
Dumnezeu a făcut Biserica, dar
oa-nenii au făcut bisericile. Au
sfâşiat trupul lui Isus. Ceea ce
nu au cutezat, ostaşii păgâni, care
păşeau crucea cu trupul iuiIsus:
*-»-i dîrăburească cămaşa Sui cea
necusută şi neadausă, aceasta au
fâ2ut-o creştinii cu picatele lor.
Căci cămaşa, care i-a acoperit
trupul său cel sfânt, e icoana
Bisericii. Pentru ce au tor creş­
tinii atât da ră? ? pentru ;ă Dea-
volul tt?'f. pw >t:d treaz şi cum
i-a v.om.i pe strămoşi să fie
nesupuşi, î-a momit şi pe fii Iui
Isus, s i se răsvrâtească împotriva
Jui. p d ş fuda din Iscarloî şi până
azi, câţ nu au dtis suietele in
rătăcire. Mărturia e istoria: tru­
fia minţii, iubirea de argint şi
p»timi!e multe, acestea au stricat
B sarica Domnu'ui. Creştinii ştiu
ce spune Sfânt* Scriptură : Cina
st'isă, cssa Domnului şi Dmnul ii
va strica pe el", ca toate acestea,
nesocotind ameninţarea Domnu­
lui, orbiţi şi ei de patimi, i a u
urmat pe ace» pătimaşi. Păcatele
oamenilor au Înmulţit bisericile,
însă Domnul nu se împârichează,
căci nu poate Adevărul să se
nimicească pe sine însuşi. Dacă
sunt mai multe biserici, înseamnă
câ fiecare din ele îşi au învăţă­
tura lor. Cum poate Isus, care a
s p u s : .eu sunt adevărul, eu sunt
lumina lumii", să înveţe în fie­
care biserică altceva ? Dar să nu
n ; înşelăm ! Nu noi hotărîm unde
este Isus! Ci adevărul care ră­
mâne neştirbit, ace'a hptăreşte,
căci adevărul este 'sus. Daci ar
fi numai atât i Insă pentru ce a
murit Isus ? Pentru ce ne a lăsat
Biserica, in care trăeşte el mai
departe? Nu ştim noi, că dacă
dispreţuim adevărul, dispreţuim
sângele vărsat pentru n o i ! Isus
nu a făcut teatru, căci e prea
mare preţul sufletului n o s t r u !
Dacă a trebuit chiar să moară
pentru noi, atunci EI singur ştia,
liai
I s t j l s
dela ce lucru îngrozitor ne-a
scăpat pe nai. De aceea, când
s'a dat pe sine, să fie răstignit,
a avut main ca sa un singur gând,
o singură voinţă; „ca dintre câţi
i-a d;t lui Tatăl, să nu piară
nimeni.. ci foţi s l fie una, precum
u - a e EI şi cu Tatăl*. Iată ce
lucru mare înieplinim noi, când
ne rugăm In aceste zile după
gSndu! bisericii, căci acesta e
gândui iui Isus; şi aşs no' &i Iul
Dum ne zeu împreună lucratori suntem",
Emilian Lemeny
Anului nou îi dorim
Cititori mai fericiţi
Imităm o neobişnuită felicitare.
Credem a fi mai îndreptăţiţi ca
mulţi ia o asemenea urare citi­
torilor. Poate nimeni ca noi creş­
tinii nu şi plânge flră temei veş­
nica nefericire, în Ioc de a şi
plânge greşelile. Nu timpuri'e ci
noi ne făurim propria fericire.
Azi culegem roadele- ce le-am
sltnănat eri noi sau părinţii no­
ştri Dacă acum ne îngrozeşte
ispăşirea propriilor păcate,, cel
pui n s,ă se vadă odată şi îndrep­
tarea.
Suntem departe de vieaţ» sfântă
a vechilor creştini. Aceştia d?, su
fost prigoniţi pe nedreptul. Nu
s'au plâns însă ca noi, cari nu
suferim pentru practica credinţei.
Câ ne e slaba şi se împuţinează
credinţa nu e decât vina noastră.
Ateii, necredincioşii, sau ere­
ticii, personal nu ne pot face
vr'un r?u. Din contră Putem a-
junge mai sfinţi şi desăvârşiţi,
crezând mai mult Iui Dumnezeu
şi învăţăturilor Lui, decât oame­
nilor. Rugăm deci cititoriisâ nu-i
mai auzim tânguindu-se fără rost,
ci îâ-şi vadă de mântuirea su­
fletului lor şi al familiei.
Dacă întâmplător ne scapă şi
nouă din vedere ceva scris ne­
adevărat sau nepotrivit, suntem
oricând bucuroşi a face cuvenita
îndreptare, numai l â fie binevo­
itori cari să ne aducă aminte.
Acesta a fost şi până acum
duhul Călăuzitor al scrisului nos­
tru şi acesta vrem s i fie si de a-
cum înainte.
I. B .
Prin dragoste
la unire
Uniţi intr'un singur sentiment
de dragoste noi vrem să parti­
cipăm Ia acest apostolat, la a-
această cruciadă de rugăciuni in
care îşi găsesc locui bogaţi şi să­
raci, oameni de Stat, oameni de
litere., savanţi, lucrători, simpli
1
credincios , aplicând In practici
un program care este L îndemâna
tuturor.
Programul de. rugăciuni
întâi de toate, căci în faţa r u ­
găciunii plină de credinţă, u t n ' h ,
sinceri, care isvoreşte dintr'o i
nimâ curată, piedecile c<d. Mân­
tuitorul a spus: „Pururea vă
rugaţi. Cereţi şi veţi p r i m i *
Cereţi deci şi vă va fi dat s i
vedeţi şi să salutaţi ziua frumoasă
când nu va mai fi decât o sin­
gură familie sub cânducerea pă­
rintească a unui păstor. întoar­
cerea sufletelor este un dar su­
pranatural pe care nu I poţi primi
decât prin rugăciune.
Program de dragoste, de
h r g ă înţelegere frăţească. Trebue
să ne iubim. Când i u b i m pe
Dumnezeu din tot sufletul nostru
şi pe aproapele la fel, am împ'i-
nit toată legea. In ipiritul aces­
tei dragoste prejudecăţile, r b -
ftacoleie, neînţelegerile vor dis­
place
P r o g r a m , înitârşjt, de
exemplu bun în toste mani-
festiţiile publice şi familiare pen
truca dacă „verba tnovent", —
„exempla tahunt" {vorba mişcă,
exemplul atrage). Să fim deci
intre r?oi şi cu fraţii noştrii se­
paraţi „mişc-rea bună a lui Crfs­
tos". Dacă îi iub:'m sincer, d a c i
îi f icem să vadă, prin exemplul
unei vieţi sţinte, cum trebue să
trăeşti pentru a place Iui Dum­
nezeu pentru a fi adevăraţii copii
ai BIser'cii, ne va fi uşor a-i
face să vină Ia Părintele lor, a-i
atrage mai mult decât prin ar
gumentele ştiinţei, prin parfumai
frăţiei, care singură, poate mişca
sufle'eîe si să Ie orienteze către
centrul adevăru'ui şi să rea'izeze
astfel unitatea Bisericii, dorinţa
arzătoare a Dumnezeescului Stă­
pân : .să fie una".
— „O singură turmS, un sin­
gur Păstor".

Anul 1948 - „PlUglll lui
In primele ziie ale lui No-
emvrie am început din nou
munca agricolă. Trei zile de-a-
rândul am avut ce ara cu câte
două pluguri cu boi, şi ne-
rnuiţămît de rostui făcut, fiind
psmântu! crepătont de uscat
ce era, şi bătucit—-am alergat
ia Prefectură şi îa Pretură şi
mi-sa aprobat, tractorul pre­
fecturii, care Ia rândul său iar
a arat cu plug de trei brezde
alte zile încât nimic n'a rămas
ne ogorit.
Era vorba însă să sămânăm
grâu de toamnă, că mi-se a*
probase o cantitate de grâu,
doream s ă i samăn, că în anul
1946 nu avusei decât foarte
puţin grâu de primăvară. Se­
ceta însă ţinea. Am grăpat a-
rătura făcută de plugurile cu
boi, şi ieşea praf după grapă.
Sămânţa însăşi era plină de
neghină şi alte bolmogenii.
Trebuia aleasă şi
curăţ'tă la un trior. Trei cia-
suri fără întrerupere am tot
muncit cu cărăuşul meu şl cu
ajutorul meu, o bătrână de pe­
ste 60 de ani, şl cu un co­
pilaş de nici cinci ani, care
drăguţul de el, ne ajuU să a-
îegem neghina din grâu, să
putem pune în sânul pămân­
tului străban numai bob cu­
rat şi ales, care, cu binecu­
vântarea Domnului — să ro­
dească înzecit şi însutit..
Şi ştiţi ce s'a întâmplat? —
Seara când isprăvim cu să-
mânatul în praf uscat, a dat
Dumnezeeu, că a început să
picure şi toată noaptea pîoua
încetişor şi lin, de s'a udat
pământul adânc. De atunci
tot cam ploi au fost până că-
tră Dec. când iar a dat Du­
mnezeu un cer senin şi aier
caid. S e părea că o să răsară
grâul şi să îngheţe fără să fie
zăpadă care să-1 acopere sub
straiul său curat şi cald. Dar
tocmai când ne temeam mai
mult, a venit prima neaua şi
de atunci totul e sub cojoc
Vieaţa Creştină 3
ISUS" de Dr. ILIE BĂÎANU
aib de neaua moale care abia maramureşanul stăruitor, care
de acum va să îngheţe. cu dârzenia adevăratului cre­
Şi mi-am adus aminte de dincios iubeşte sufletele, le
parabola Mântuitorului: hrăneşte cu pâinea Cuvântului.
„A ieşit sămânătorul să sa- Dovada cea mai nouă a roa­
mcne sămânţa sa..." delor lucrării sale statornice
Şi de tâlculrea minunată a este: Calendarul „Vieaţa.
acestei strălucite asămânâri.... Creştina* pe 19Í8, scos şi
că., sămânţa este: ; C u v â n t u l anul acesta la vreme şi cu un
lut Dumnezeu..." preţ d"stu! dé ieftin de 6 0 iei,
Şi-mi mai vine în minte şi sau preţul a 4 ouă de găină.
giasul din popor rostit de o Ciñe şi-î va câştiga mare
femeie, care asculta predica folos sufletesc va avea, pentru
Mântuitorului: casa şi familia sa.
„Fericit pântecele care Te-a De anul nou—creştinii îşi
purtat şi sânul,care l-ai supt.."! doresc unii altora tot binele
— La acel glas de femeie, trupesc şi sufletesc.
mamă, Fiul Omului a răspuns, Eu ce urare să vă fac ? —
nlcuind de nou: dragi cititori ?
„Cu adevărat fericiţi cei ce Fiori ie lui Dumnezeu: —
ascultă Cuvântul lui Dumne­ Pacea, iubirea, b*înăvo''rea,
zeu şi-i păzesc pe EL.!* un'rea, n u a l t r ^ l o g : ;?u şi prin
Căci nu numai cu pâine se m i r ^ î - i â v.eţii trăită cu ele,
hrăneşte omul, ci cu tot Cu­ fericirea tuturor oamenilor!!!
vântul care vine dela Dum In semnul acestei urări ne
nezeu. conduce şi zodiacal tâicaitor
Dar * Cu vantuT acesta, viu al anului ce vine.
şi dătător de vieaţă, de unde
să-1 audă, să l asculte şi să
v e convinşi şi înduplecaţi a-1 Rugăciuni
păzi şi plini în vieaţă, a l
hrăni, dacă nu li-se va pre­ Suni acum atâtea veacuri,
dica şi propovădui ? De câni s'a născut Cristos;
Nu numai cu cuvântul cald Ca de sus, din Cer s'aducă,
şi încălzitor de suflete, cum Pace şi 'nfrăţire jos.
se face în biserică de pe am­
vonul stăpânit de preoţi har­ Dar vai\ Paze şi'nfrăţire
nici şi pătrunşi de chemarea lot nu-i încă pe pUmânt.
lor sfântă, ci şi prin cuvântul
Tot nu s'a 'mplinit nici astăzi,
tipărit, al presei şi al cărţii
bune, care rămâne şi poate Dorul lui măreţ şi sfânt.
trece din mână în mână, din
Vino, Doamne, în că-odată,
casă în cas5, spre a ajunge şi
ia aceia cari nu cercetează sf. Mai coboară-te 'nire noi,
B serică din cine ştie ce pie- Gtici şi azi e rătăcită
decă, binecuvântată, sau ne­ Turma Ta scumpă de oi.
întemeiată.
In privinţa aceasta revista Fă din toată omenirea,
„Vieaţa^Creştină" împlineşte Un ferice 'ntins popor;
un mare rol public: e un Dă-ne pace şi 'nfrăţire
amvon al presei bune. Mă
B>x>i şi scump Mântuitor.
bucur că se mai poate s jsţine
şi stăruie pe cărarea deschisă
de vre-o 14 ani. Citiţi şi răspândit/
Nu pot decât să fericesc pe
păr. şi fratele V . Chindriş, foaia „Vieaţa Creştină"
 - S ± s t t \ a r i grcspcd-âxcişti Li rauaeă fraţi plusări
ififJURRIE "• Se repiră uneltele şi maşinile Se curăţă pomii de iască
şi uscături, Adună zăpadă !a rădăcină. Începe pregătirea răsadniţei La muncă fraţilor plugarii
Femeia ţese, Voi, oastea mai viteaza,
F E B R U A R I E : Cară gunoi Guriţă sămânţa. Pe timp bun ară. Sideşte Căci truda voastrd Dumn(z(n
pomi. Via se reteaiâ S i m ă n ă salată, spansc, mizare, O blnecuvinteoxă.
M f t R T I E : Se seamănă grâu, erz, ovăs lucerna, legume, in, cânepă,
cieoase, cartofi, napi. Se fac altoiri. Se taie via. se sădesc viţe, pă­ La muncă fraţilor p'ugarîl
tlăgele. Pomii se văruesc. L a muncă pe 'ntrecute
APRILIE: Se s t a c a n ă grâu secară, trifoi, cucuruz, f.sole. Lucru Ia De sunteţi încă mulţi Vpsiii,
vie. Se văruesc şi'casele. Domnul o să v'ajute.
M A I : Săpatul cucuruzului. Răiădirea zarzavaturilor Stropeşte via.Cu­
răţă pomii de omizi. Vitele ia păşune. Copiii rămân la şcoală. Venî-va ţara noastiă'n r£nâ
IUNIE: Cosim lucerna, trifoiul. Via se sapă a doua eră se stropeşte. Prin legi mântuitoare,
Pune compoturi. Ajută roiurile slabe. începe secerişul, Cu vremea toţi veţi avea ? ost
IULIE: Udă legumele în seceri. Sca'dă vite'e. închide porcii şi găi- Pământ şi viti soare.
n le dacă este boală. Stupii lă nu roiască. Stropeşte via des, dacă
sunt ploi. La muncă fraţilor plvgaii,
AUQU5T: Stupii sl»bi se unesc fată matcă Aitotste în ochi. Ară pf,
toamnă. Alege mioarele dintre miei A d u r ă în săculeţe seminţe de Ptţi vrednici de moşie —
legume, Tunde mieii. Iar unde-s mulţi copii săraci,
5 E F T E M U R I E : Culesul poamelor. Gropi pt. pomi. A d u r ă nutreţ. Car­ Să-i daţi la meserie.
tofii, taie varza Smulge cânepa. începe semănatul. Sideşte căpşunii. G, B,
p
Starea stupilo , regina să fie prezenta.
G C T Q M U R I E : Scoate cartofii, morcovii, etc pe timp uscat, Culege
poamele şi cucuruzul. Strugurii. Curăţă pomii, strop trunchiul cu
var s'.ins şi lut cleios. Scoate mierea Curiţă stupii şl corrpledează
STIRI
proviziile. Varza la murat. D-i Prof C. !. Parhon a fost
flOEMURIE: Când a căzut frunza, răsădeşte pomi. Ouno'eşte pomii numit preşedinte al Înaltului P r e ­
cu gunoi putred. Spoieste pomii. Femeile torc. zidiu provizoriu al Republicii
Populare Române, care va avf a
42£C£MtfRlE: Aeri-eşfe pivniţa, afumi o cu pucioasă Onjeste vitele,
iasă ie în aer, dl-le sarr, apă stimpărstâ. Da g â l n r î c r fojt de car­ atr. batiste cel? ttt'-* în'H? în s t t t a

tofi fierte cu fărâte. ca să ouă Taie porcii grajf Acoperă via, până ia alegerea primului pre­
Curăţă pomii de omizi. Socotea-a anului P r c g n m de muncă pen­ şedinte aî R. P. R
tru anul viitor, Noul drapel a! ţării es e toi
TOTDEAUNA •' SI nu u?ţi că nici cel ce a r i , nici cel ce seceră esfe albastru, g a l b e n şi roşu, d*r ci:
ceva ci Dumnezeu csre dă creşterea şi ioad§. Deci toate să Ic faci culorile aiezate vertical — cu o;
cu Dumnezeu şi să n u i necinsteşti Numele ziua şi poruncile. era odinioară drapelul Transil­
vaniei — avâ-d ia mijloc nou&-
siemă a R P R
XjîmToile TrorTolte î n l ' a m e Cărţile : Ordinul Pocăinţei,Că­
Iată în m e d i e o statiscă a l i m b i l o r vorbite p e suprafaţa lăuza vieţii creştine ş* Cartea în-
iatei cuminecări, în scurtă vreree
pământului: vor fi complect gata de tipStit
Limba c h i n e z ă e vorbită de 4 0 0 milioane o a m e n i . şi broşa*. Vom enunţa la vreme..
îlindiană » » 200 « In Câmpia Turzli, biserica pă
» rusă » 140 n B sioriti de către Păr. Savu a fost
engleză 115 jefuită de răufăcători, csrl au fu­
» » n s 9
rat albiturile, au ciopârţit orna»
a germană 0 n 78 n } e tele ş; cu securea au sfărâmat
n spaniolă » » 50 ii » băncile, profanând lăcaşul sfânt
» franceză II 48 9 ai iui Dumnezeu.
italiană » » 45 II Recensământul agricol şi aJ-
română yi 20 populaţiei se face dela 25 Ianu­
n II
16 arie la 3 Februarie El se face
polonă » » II » spre binele piperului şi spre c
» ungară II ti 10 II m i i bună clrvermsire a bunu­
* sârbă r> 8 II rilor
bulgară B 6 « u
greacă » i; 5 » On. Of: P a r o h i a l R o m â n Ikrit
Din întreagă popu!laţia României, cam 15 milioane
Comuna _
besc româneşte şi se poate evolua Ia 5 milioane numărul
Românilor din Macedonia, Ucraina, America, Rusia etc. cari P u :
îşi vorbesc bine limba maternă. Judeţui - _
T i p . .înfrăţirea" Clwj