Sunteți pe pagina 1din 8

^Blestemat este omul care se

încrede în cm, rare se sprijin:şt i

pe un muntor şi îşi abate inima


dela Domnul. Binecuvântat este
omul cere se încrede în Dom?ni!
şi a vurui ?u,cejoe etic Dtn;i,nl*
Ueremra 17,5-7).

Apare siptâmăca) sub îngrijirea u n u i t i milet ti««»(«tu fc Kev. şi Beccavr'.e EO Lei - Atorameyni (ie sprîjin dubiu
Redacţia şi Administraţia C!i>j, Str. Reg-.na Măria 10 Se poşte plătişi prin contul C. E . C. Nr. 4Cf 46
Autorizaţia de î-fanariţ^ Nr 3.65* din ^04f> m tnii'i HWlti în M w e r t r cc-nf. arii, pir. 6-leP.T.T. Nr. TB5.33C|94B

Am fost flămând. Sus i n i m i l e . . .


Aşa-mi voiu începe cuvântul S u n t flămând d u p ă slova cea de P r . A l . Nicula
d i n u r m ă la j u d e c a t a cea d t o b ş t e . b u n ă , C u v â n t u l lui C u m j i e z e u
A m fost f i l m â n d .. scris. Mi e foame d u p ă scrisul T o a t ă l u m e a e c o n v i n s ă de
C â n d a m flămânzit în pu*MÎ->, b u n , d u p ă g a z e t a b u n ă . D e luni p u t e r e a irezistibilă a prese şi ni­
d u p ă cele 4 0 d e ziie d e ajun, d e zile s u n t r h i n u h c e fesme. ŞI c i o d a t ă n u se va a c c e n t u a sufi­
S a t a n a s'a a c r o p i a t d e m i n e şi tu nu m ă saturi. A ş vrea ca s ă p - cient acest f ? p t Rolul ei e s t e
m»-a zis : . D e eşti tu F;ui iui î ă n â n ă d e s ă p t ă m â r â să-ţi t r i m i t ni--re şi ca auxiliară a. a p o s t o l a ­
D u m n e z e u , zi a c e s t o r p i e r e să c u v â n t u l m e u , con o a r a m e a , O tului.
se facă p â i n e " . D a r Eu ; a m r ă s ­ d e ai şti tu c o m o a r a m e a . Ai N i m e n i n u i g n o r e a z ă acest fapt,
p u n s : „ N u n u m a i cu p â i r e va trăi m e r g e d e ei v i n d e totui p e n t r u de t e l-am ignora n o i : credin­
o m u l , ci cu t o t c u v â n t u l ce iese a o cumpăra, Cuvârtt;! meu — cioşii şi păstorii bisericii r o m â ­
d i n g u r a lui D u m n e z e u * (Luca, Cr m o a r a m e a . Dar n u ţi c e r încă neşti.
4, 3 4). t o t u l . II las pe mai târziu. S u n t Concentrând toate energiile
A m luat, d e a t u c e t , i supt a m u l ţ u m i t cu un a b o n a m e n t . A - . V i e a ţ a C r e ş t i n ă " şl-a r e l u a t ar­
m e a f o a m e a tu u r o r o a m e n i l o r , tâta ţi cer. « t a t a a ş t e r t Ia . V f e a ţ a m u r a si r e î n c e p e l u p t a p e n t r u
d a r nu Inh'atât foamea după. Creştină". prt p ă ş i r e a u n e i vieţi creştine cât
p â i n e t r u p e a s c ă , cât foamea d u p ă C â t aş v r e a să î n r r u l ţ e s c -pâi­ mat c u r a t e . Mai mult ca n i c i o ­
c u v â n t u l iui D u m n e r e u n e a c u v â n t u l u i scris, c u m am în­ d a t ă Biserica şi n e a m u l are n e -
F l â m â n z s s c şi azî d e aceeaşi mulţit o d i n i o a r ă pâinile în p u s t i u . v o e să se lucreze, a r e n t F o e d e
f o a m e , care m'a mistuit a t t n c i ; A t u n c i s'a găsit u n băiat cu o p e r a p e care o săvârşeşte . V i e a ţ a
şi s u n t f l ă m â n d d e o p o t r i v ă in cinci pâini. Mi le-a d a t m i e şi Creştină*. F i i n d c ă ea n u «re altă
t o ţ i flâmârziţii şi în toţi î m b u i b a ţ i i l e - a m înmulţit. a m b i ţ i e decât p r o m o v a r e a b l n e ' u i
p ă m â n t u l u i . A d e s e o r i sunt m a i Azi m a i aştept încă a b o n a m e n ­ va î n v i n g e t o a t e dificultăţile. A -
f ă m â n d în cei sătui d e c â t In cei tul tău, sprijinul tău, p u ţ i n u l tău, •sturi d e ea este promisiunea
flămânzi. D a r î n z a d a r ast?pt cu­ şi eu îl voiu înn uiţi. v ^ i u în­ d i v i n ă a b i r u i n ţ e i finale.
v â n t u l ce iese d i n g u r a lui D u m ­ mulţi p â i n e a C u v â n t u l u i , c u m a m C h i a r in zilele g r e l e d e azi ea
n e z e u . N u mi-1 d a u . înmulţit pâinile în p u s t i u . va î n v i n g e dacă n o i a v e m c r e ­
Ş i sur.t flămând în cel flămânzi, S u n t i l i m â n d , d a r azi încă m a i dinţă în ea şi d a c ă n u - i p r e c u ­
d e o a r e c e foamea d e p â i n e , i-a aştept. p e ţ i m jertfele p e cari Ie c e r e .
făcut să uite d e lipsa lor cea a- D a r nu aştepta tu ziua d e m â i n e ; C r e d i n ţ ă în ziua d e Paşti, c r e ­
d e v i r a t ă , foamea d u p ă c u v â n t u l căci ar fi p r e a d u r e r o s să ţi s p u n , dinţă, a s e m e n e a în V i n e r e a m a r e .
lui Dumnezeu. cum îţi v o i u s p u n e : C r e d i n ţ ă în zilele s e n i n e ; c r e d i n ţ ă
Azi s u n t flămând şi tu p o a t e A m fost flămând şi tu n u mi-ai a s e m e n e a în zilele s u m b r e .
c e t i t o r u l e m ă poţi sătura. C ă s u n t dat de mâncat. Sus inimile...
f l ă m â n d a c u m in tine. Şi ^ n t Pr. N. Pura (continuare în pag. 6)
flămând după comoara cuvântu­
lui d u m n e z e e s c . D e c e - m i refuzi
p â i n e a ce ţi-o cer?esc ? Purtarea Crucii de I . Agârbiceanu
S u n t Isus, p r i e t e n u l t ă u b u n .
M â i n e n u - ţ i voi m a i fi p r i e t e n , Crucea în creştinism este sim­ Preacuratei Vergure M ă r i a , şl a
c i j u d e c ă t o r . Sl-U v o i u s p u n e : bolul lepădării de sine, a jertfei purtat'o în naştere, în fuga în E-
A m fost f l ă m â n d . O cât ai pofti de b u c ă voe p â n ă şt cu preţcl gipt, în copilărie şi tinereţe, îa
a t u n c i s i m ă saturi, şi n u vei vieţii. Mântuitorul a s p u s : , C e l Ispita din pustie, în osteneli şi a-
m a i p u t e a , c ă vei fi a s e m e n e a ce vrea să vină după mice, să se lergări, în lipsurile cele materiale,
u n u i calic. lapede de sine şi să-şi iea crucea în foame şi sete, în batjocurile la
S u n t lihnit d e f o a r t e d u p ă c u ­ sa şi să-mi urmeze M i e " . cari a fost supus de cei necredin­
v â n t u l Iui D u m n e z e u . Pilda jertfei celei mai mari, din cioşi, în necredinţa multora, în
F l ă m â n z e s c în tine d u p ă o dragostea peutru oameci, ne-a vânzarea lut Iuda.
v i e a ţ ă sufletească m a i a d â n c ă , m a i d a t ' o însuşi D o m n u l nu numai prin întreaga Lui viaţă p ă m â n t e a s c ă
curata, mai evlavioasă ; flămân­ patimile şi răstignii ea Sa pe C r u c e , a fost o umilire nespusă şi o cruce
z e s c in atâtea suflete f l ă m â n d e ci prin întreaga Sa vieaţă pămân­ g r e a . Pentrucă . f ă c â n d u - s e — c u m
d i n t r u cari c e ! m a i flămând e tească, . C r u c e a S a " şi-a iuat'o ne spune s . Pavel. — întru toate în
sufletul t ă u şi tu n u vezi, t u n u din clipa zămislirii Sale în farul a s e m ă n a r e omenească, afară de
auzi? fcontinuare în P*g- 2)
Crestă tur* pe răboj

De prin satele noastre


Bădiţa P e t r u i u i Măriuţ e u n u i . chef să c h e l t u e s c şi p a r a l e şi să U n r ă s p â n d i t o r al p r e s e i b u n e
din oamenii mai cărturari c u m m ă şi-afum, d a n u şti că-s a b o ­ stă d e v o r b ă cu u n g o s p o d a r
s'ar zice d i n t r ' u n sat d e p e la n a t la „Vieaţa C r e ş t i n i " şi n ' a m m a i înstărit d e p e la n o i , farâ
noi. Â fost azi ia t â r g c r e ş t i n u l p r i m i t - o cam d e multişor. c o p i i , fără g r e u t ă ţ i , c ă r u i a îi d i .
d u p ă t r e b u r i , iar a c u m s t ă p e — C e f e i d e z i a r e ăsta, d o m ' i e , m â n a să t r a g ă m a i d e s cu p ă ­
p r i s p ă cu c u m ă t r u - s l u şi răsfo­ scrie i n t e r e s a n t ? se b a g ă ' n v o r b ă h ă r u ţ u l şi să fumeze ca u n t u r c .
i e ş t e p r i n cele v r e o trei j u r n a l e u n u l în h a i n e strâmte, fost ser­ — . E o d a t o r i e a sprijini p r e s a
c u m p ă r a t e cu chin să m a i afle vitor pe la Bucureşti, o m u m b l a t creştină c a r e face atâta b i n e s u ­
c u m stă l u m e a şi ţara sau — c u m cu alte c u v i n t e . fletelor..., aşa că n'ai v r e a să t e
zice el — ce i mai n o u Ia o r d i ­ — Da, şefule, tare i n t e r e s a n t ! a b o n e z i la v r e o r e v i s t ă sau g a ­
nea zilei. D u p ă c u m i-arată şl n u m e l e î n ­ zetă b u n ă , la Vieaţa C r e ş t i n ă , d e
P e p a g i n a întâia — cu litere vaţă o m u l c u m să trăiască o pildă?
d e - o ş c h i o a p ă — scrie cu d e a - v i e a ţ a cu a d e v ă r a t creştinească, — N u , d r a g ă , nu p o t I N u
mănuntul despre unui care şi-a ca a p o i să şi m â n t u i a s c ă sufletul, vezi ?
p u s c a p ă t zilelor. D i n c o l o , o p o z ă s i n g u r u l lucru t r e b u i n c i o s d i n t r e Moş G h e o r g h e e creş«in b u n
m a r e a cufărei „ a r t i s t e " — taai tonte p e n t r u c a r e n e sbatem n o i d e felul lui. iViuite l u c r u r i b u n e
mult g o a l ă d e c â t î m b r ă c a t ă . U r ­ atâta p e l u m e a asta, a făcut el în vieaţă, d a r u n a n ' t
m e a z ă a p o i lămuriri peste l ă m u ­ * î n ţ e l e â - o n i c i o d a t ă : să ajute p r e s a
riri c u m trăeşle . m a r e a a r t i s t ă " — D e ce a p a r e acum „Vieaţa b u n ă , N u - i v o r b ă , d e cetit m a t
la mare, cu ce-şi b o e s t e b u z e l e C r e ş t i n ă * aşa d e greu, otre? se cetea ei din c â n d în c â n d c â t e - o
şi altele d e acest soiu. î n t r e a b ă , răsfoind n u m e r e l e mai foaie po'itică. P e v r e m e a Iui a
Mai la vale u n u l se cârâie cu vechi ale g a z e t e i într'o scară din m a i foit m o ş u l şi primar* c u
c i n e v a dela alt ziar t o t la fel d e Septemvrie, un cântăreţ biseri­ averescanii.
b i n e scris. cesc c a r e n ' a plătit a b o n a m e n t u l '«otritanar* tu p»s 4*
încolo, scrie cu n e m i l u i t a d e s ­ dela r e a p a r i ţ i e . .
p r e spargeri, p r o c e s e , iar la u r m ă
c e v a i n t e r e s a n t d e t o t —- m i c a Purtarea Crucii (urmare din pag. 1)
p u b l i c i t a t e i u n a — să stai să te
p ă c a t " , e lucru firesc să fii purtat nici virtuţile nu se câştigă cu uşu­
prăpădeşti d î râs/—se laudă că
suferinţele şi neajunsurile firii o - rinţă, ci cu voinţă tare, cu î n d e ­
ia c u t a r e a d r e s ă , d e d i m i n e a ţ a
meneşt*, — crucea trupească şi cea lungă r ă b d a r e , purtând în fie c a r e
p â n ă seara . g h i c e ş t e " t o t t r e c u ­
sufletească a omului. El însuşi a ceas crucea luptei creştinului b u n .
tul, prezentul şi viitorul (\), iar
spus şi mai mult: „Vulpile au vi­ D a r câte alte cruci e u a v e m d e
alta — şi mai ş i ! — a n u n ţ a că
zuini şi paserile ceriului cuiburi, iar p u r t a t fie care ? Crucea slăbiciu­
şi-a p e r d u t o b u n ă t a t e d e c ă ţ e l
Fiul (Dmului nu are unde să-şi ple­ nilor şi a boalelor, crucea sărăciei
c u b o t u l aşa, c u c o a d a p e d i n ­
ce capul S ă u " . C e cruce trupească şi muncii necurmate, crucea î n t â m ­
c o l o şi că d ă o mare r ă s p l a t ă a -
mai grea decât aceasta poate fi ? plărilor nenorocite ce pot veni a -
c e l u i a c a r e i l-ar a d u c e .
S i tot El a z i s : „întristat e sufle­ supra noastră nu din vină proprie;
— Tiii, s e ' n c r u n t ă P e t r e a scăr- tul meu p â n ă Ia m o a r t e ! " Nu-i crucea ispitelor de tot soiul şi a
pinându-se după cap, numai rău­ aceasta cea mal grea cruce a su­ ostenelelor n e n u m ă r a t ' ; crucea d u ­
tăţi, prostii i i p o t l o g ă r i i ! Iacă p e fletului o m e n e s c ? Din d r a g o s t e rerilor şi a întristărilor sufleteşti a
c e lucru d r a c u l u i am d a t eu g o ­ pentru noi EI şi-a purtat Crucea nedreptăţilor, a prigonirilor p e n t r u
loganii... Ş i îndreptându-se către S a dela naştere p â n ă la m o a r t e . dreptate, a răzbunărilor nedrepte,
c u m i t r u său : G a z e t e l e b r e , i s c a Pilda Lui străluceşta ca un alt şi câte alte cruci nu ne încarcă
ciupercile d i n p ă d u r e : u n e l e — soare p â n ă în vecinicie. viaţa în s p i n a r e !
şi, D o a m n e , t a r e ' s o u ţ i n e ! — poţi Urmându-i pilda, noi vom merge P e toate crucile acestea t r e b u e
să Ie p u i Ia r a m ă , îţi m e r g v o r ­ pe urmele Lui. E datoria fiecărui să le poarte cu r ă b d a r e , cu î m p ă ­
b e l e d r e p t Ia i n i m ă c â n d le c i ­ creştin. carea în voinţa lui Dumnezeu, cel
teşti, aşa d e f r u m o s scrie î n t r ' i n - A ne lepăda^ de noi na însem­ ce vrea să m e a r g ă p e u r m e l e '
s t l e , altele — p u h o i u n u altă c e ­ nează î i s ă a ne face r ă u , a ne Mântuitorului. In toate î m p r e j u r ă ­
v a ! — UI o t r ă v e s c sufletul şi dori ori a ne grăbi moartea, ci a rile vieţii creştinul trebee să z i c ă :
p a c e b u n ă cu atâta v e n i n c e - î lupta numai împotriva părţii rele „ D o a m n e , fie voia T a " , cum a z i i
în ele... Ia u n u l , să ai în ce p a - din noi, împotriva slăbiciunilor, a însuşi Mântuitoml când se r u g a î s
cheta, n u m a i r u p e cărţile b ă i e ­ -pornirilor rele cari ne duc la păcat. g r ă d i n i Ghetsemani, la începutul
ţilor d e şcoală, i a r la celalte lasă Lepădarea de sine este o lucrare patimilor Sale mântuitoare.
că Ie găsesc e u locul potrivit... c a r e se aseamănă cu curăţirea au­ Crucea trebue să ne-o purtăm
c ă d e altăceva nici n u - s b u n e , rului: părţile rele, nisipul ş i " pie­ fără revoltă, fără a t r a g e la r ă s ­
* trişul se aruncă, să r ă m â n ă aurul pundere cerul, ci să ns-o ducem
— N ' a v e n i t p o ş t a ş u l azi, m o ş curat. In noi să rămână virtuţile, cu umilinţă si cu r ă b d a r e p â n ă la
l l i e ? î n t r e a b ă u n creştin p e cel şi pe acestea să Ie creştem ori cât capătul vieţii.
însărcinat d e p r i m ă r i e să î m p a r t ă de mult, să îaflorească cât pot de Aşa v o m birui şi noi în moarte
scrisorile p r i n sat tare. şi în î avi ere, şi chiar în lumea a-
— ' î n c ă nu, d a aştepţi c o t a d e D a r în aceste două lucrări e o ceasta v o m da pildă de caracter
tutun ? greutate m a r e , o cruce c u n p l i t â , frumos şi de viaţă model pentru alţii.
— N u , m i i o m u l e , că n ' a m pentrucă nici păcatele nu se btrue, I o n Agârblceanu
S ă m â n ţ a c e a bună prin presă R ă s c u m p ă r a r e prin
I n t t ' o pildă a Sa M â n t u i t o r u l a p u t e a . - d u n a — c r e d i n c i o ş i i unei lacrimi
a s e m ă n a t c u v â n t u l Iui D u m n e z e u î n t r e g i biserici — atâţia bani ca
cu sămânţa pe care o seamănă să b i r u i m aceste g r e u t ă ţ i , şi să Suferinţă p r o v o a c ă venirea o m u ­
p i u g a r u i cei h a r n i c . C u v â n t u l lui p u t e m scoate cei p u ţ t a o g a z e t ă lui p e lume, suferinţă este întreaga
D u m n e z e u e însăşi E v a n g h e l i a lui vieaţă în această vaie a p l â n ­
s ă p t ă m â n a l ă în c a r e să se p r o p o ­
D o m n u l u i si S ă m ă n â t o r u l e în­ gerii, prin suferinţă o p ă r ă s e ş t i ,
v ă d u i a s c ă principiile creştine ale
s ă ş i D o m n u l isus H r i s î o s . A ţ a , l ă s â - d In jurul lui dureri şi suie-
vieţii, şt să fie a p ă r ă t o a r e a c r e ­
n u p u t e m a v e a nici o î n d o i a l ă rinţă,
d i n ţ e i aşa d e p r i m e j d u i t ă azi din
c ă a d e f ă r u i sămâr.at d e M â n i u t - t o a t e ţările Dar, creştinul nu se teme de rău
t o r u l e s ă m â n ţ ă b u n ă T o t u ş i n'a Ştim că atâta ar fi puţin, c â n d şi nu alungă suferinţa. Ei Ştie câ
s d u s r o t d ă d e c â t una, c a r e a că­ râul poate fi biruit şi că suferinţa
i d e a l u l n o s t r u d e ani d e zile a
zut pe pământ bun Cea răzută este o cale spre bucuriile veşnice.
fost să p u t e m a v e a un c o t i d i a n
l i n g ă cale, cea d i n t r e spini şi d e Suferinţa creştină nu este josnică,
creştin. D a r decât n i m i c , — c u m
p e p i a t r ă nu au p u t u t ajunge sbuciumatâ, ci ea este înalta, calma,
a m r ă m a s azi — tot mai b i n e să
p â n ă ia r o d i r e . cerească. Isus ne a r a t ă că suferinţa
avem ceva.
poate fi unealtă sfinţită. Prinîr'însa
D a r d a c ă s ă m â n ţ a nu ar ii fost D e a c e e a toţi cari î n ţ e l e g n e ­ a r ă s c u m p ă r a t El, nevinovatul,
b u n ă , s ă n ă t o a s ă , ce s a r fi î n ­ cesitatea u n u i o r g a n d e p u b l i c i ­ toate păcatele neamului omenesc.
t â m p l a t ? D e s i g u r că nu ar fi tate p u s în slujba c r e d i n ţ e i şi a A vrut să înţelegem că durerea,
r o d i t nici u n fir. Bisericii, să sară In ajutorul a c e ­ prin r ă s c u m p ă r a r e a Lui au dararî
Pentruca o învăţătură aducă lora cari v o r să editeze s â p t ă ; nepreţuite.
r o a d e se c e r e câ şi ea să fie b u n ă , m â n a i u n ziar sau o revistă.
d r e a p t ă , şi p ă m â n t u l în car» c s d e Isus se găseşte într'o g r ă d i n ă
Să n u fim judecaţi de urmaşii d a r nu a plăcerilor ca A d s m , unde
«a fie r o d i t o r ; , a d e c ă mintea şi n o ş t r i ca unit cari nu n e - a m î n ­
I n i m a o a m e n i l o r s i fie cinstite, acesta se pierde şi In el toată o -
deplinit o d a t o r i e e l e m e n t a r ă în menirea, ci în grădina ehinurUcr ,
s i n c e r e şi g s i a d e a p r i m i c u v â n i u ' .
t i m p u r i asa d e g r e l e , c â n d dela
s

a sudorilor de sânge, unde păti­


Dar p o a t e fi şi s ă m â n ţ a b u n ă fiecare c r e ş t i n se c e r e m a i mult mind, salvează întregul neam o-
şl i n i m ă p i i m i t o a r e , şl totuşi în­ decât în v r e m u r i b u n e . menesc. Acolo, El, cu prietenii
v ă ţ ă t u r a b u n ă să nu p r a t ă d a
adormiţi şi duşmanii în veghe, s e
roade Şl a n u m e c â n d nu este
îndreaptă cu totul spre Tatăl spu­
s ă m ă n ă t o r , sau el nu a r e mij'oace Citiţi şi răspândiţi nând : „Fie voia T a ! "
p o t r i v i t e prin c e r e să s a m e n e , să
înveţe. foaia , Vieaţa Creştină" T . R-
S e ştie ci azi cel m a i p o t r i v i t
fi m a i p u t e r n i c mijloc pentru
răspândirea învăţăturii adevărate
e s t e p r e s a : g * z e t 3 , re vis la, car­
t e a . S'a s p u s că apostolii D o m ­
n u l u i d u c ă ar u m b l a azi la p r o ­
p o v ă d u i t s'ar face g a z e t a r i , ar
întemeia o presă creştină puter­
nici.
U n început b u n i ţ o r de presă jf - ii- u
c r e ş t i n ă a m avut, p â n ă în ultimii Do a m a e vieaţa T u mi-ai dat, Iară astăzi p e a l i a r ,
a n i şi n o i . D a r g r e u t ă ţ i l e d e t o t D i n i u b i r e m'ai creat, Aliluia. T e jertfeşti ca p e câivar, Aliluia.
felul c a r e s'au ivit în u r m a î m ­
p r e j u r ă r i l o r desfăşurate dela 1939, R e f r e n u l : Al Tău s l fiu mereu D e aceea, cât trăiesc,
a u făcut să d i s p i r ă r â n d p e r â n d Scump Mântuitorul mi u ! N u v r e a u să ie părăsesc, A l i l u i a
toţi aceşti lugeri tineri, p l ă p â n z i
î n c ă ai p r e s e i n o a s t r e creştine M'ai t r i m i s , p e - a c e s t pământ, C i ca u n u i Bún Stăpân,
Aşa că a2i a m r ă m a s a p r o a p e S ă ţi u r m e z al T i u cuvânt, Aliluia. C r e d i n c i o s v r e a u săţi r ă m â n Aliluia
n u m a i cu publicaţiile oficiale ale Fie j u g u l cât de greu
In Crisfos m ' a r a botezat
episcopiilor. Gazetele săptămâ­
Ş i in Ei m'am î m b r ă c a t , Aliluia. V r e a u să-l d u c , Isuse-al m e u , AH.
n a l e scrise p e n t r u p o p o r , au mai
a p ă r u t şi m a l «par ia o lună, M'ai c o n d u s , Preabon Păstor Doamne, vreau ca'n via^a m e a ,
s a u d o u ă - t r e i o d a t ă , şl sunt şi C a p e - o oaie Ia isvor, Aliluia. Să-ţi p o r t şi eu c r u c e a g r e a , Aliluia
ele p e p u n c t u l d e a ş i înceta cu
t o t u l apariţia, ca şi r e v i s t e l e ce C â n d am fost fiu rătăcit, P e G o l g o t a sâ-ţi urmez
am avut. C u i u b i r e m'ai primit, Aliluia. Şi cu T i n e să 'nviez, Aliluia,

A r fi o a d e v ă r a t ă n e n o r o c i r e D e - s m căzut, m ' a i ridicat S ă mă 'nalţ de pe pământ


tft r ă m â n e m fără niciun o r g a n C u - al T ă u s â n g e m'ai ipăiaf, Aliluia La P ă r i n t e l e Preasfânt, Aliluia,
de p r o p o v S d u i r e creştină prin
t i p a r . Şi n o i si biserica a m r ă ­ Patria m e a e'n c e r sus
m â n e a c u totul dezarmaţi. Ar fi Şi-al m e u R e g e e Isus, Aliluia.
şi un m a r e s e m n d e slăbiciune,
Ion Puşcaşiu
s a u cei puţin d e d e s i n t e r e s a r e din
p a r t e a noastră- D a c ă am N, B. Ultimele cuvinte scrise cursiv din primul vers e fiecărei strofe se
avea simţul d e jertfă necesar, am repetă, Apoi urmează refrenul: Al tău să fiu mereu, Scump Mântuitorul meu.
Ce este Sfânta .Tradiţie
Tofi oamenii trăiesc în şi' din 3 . Cano siiele sau h oţărî» ile d o g ­ J o s şi c o n t i n u a t ă — ca valurile
Tradiţie. Toţi se bucură d e bine­ matice ale soboareior ecumenice. a p t l o r ~~ dealungul veacurilor, în­
facerile Tradiţiei. Cei mai mulţi 4 . Crezul şi mărturisirile de săşi Biserica vie, trăită şi m o ş t e ­
dintre ei suat gata sâ o apere cu credinţă ale Bisericii dia « l e din­ nită din ne*rn în neam.
preţul vieţi» lor. Numai puţini o a ­ tâi veacuri creştine. Acesta iste răspunsa! cel b u n
meni, m*i muît din neştiinţă sau 5. Scrierile Sfinţilor P^rmţi p â ­ despre Sf. Trad-ţie. Cine vrea s ă
dm răutat«,< a a curajul să t * g â - nă la Sinodul al şaptelea ecume­ curioasa). St. Tradiţie, să <i-
daiască sau să bârfească Tradiţia. nic, ţir.ut ia a n u l 7 8 7 . teas-.:â Noul Testament, toate c ă r ­
Ce este Tradiţia ? 6 Biserica. C e a mai arătată ţile bisericeşti, toate canoanele şi
mărturie a S t i n f i Tradiţii e*te ioate sciieriie sfinţilor Părinţi, şt
Prjn Tradiţie înţelegem toată
însăşi B i s e r c a . Vieafa Bisericii se va l a m u r i Cu alte cDviuie, s ă
munca şi toată zestrea ps csre
* sie vieaţa creştină organizată şi se ţină de St. Biserică, de toate
urmaşii o moştenesc delà î i a i a -
m o ş t e n i i di i veac în veac p â n ă cărţile, darurile şi comorile ei sfinte,
taşi. T o t ce moştenim delà p ă ­
: astăzi. Tradiţia este vieaţa Bise • (Din „Cal» a Mântuirii").
rinţi şt delà m oş -strămoşi este
ricii îosâşi Biserica, cu valul ei
Tradiţia sau Predaoia (predare (

de vieaţa începută dela I s u s H r i s Pi-, D r . 1LARION V . FELEA


' delà înainta ii la urmaşi). Obice­
iurile pământului sunt Tradiţie,
moşia oărfoiească e Tradiţie, lim­
b a e Tradiţie, s t n g e î e e T r a d i ţ ' e ,
îavăfătura e Tradiţie, vieaţa v. tra­ De prin satele noastre
diţie, Biserica e Tradiţie, cea mai (Urmare din pagina 2)
veche, cea mai venerabilă şi cea
mal puternică Tradiţie. Nici cul­ Acum i-a ajuns funia la p ă r . î n t o a r s e p e cealaltă p a r t e si s e
tură nici civiHzaţie, nici stat, nici E eu u n p c i o r în g r o a p a , cu u trezi şi c u i n i m a î n g h e ţ a t ă d e
sacietaţe, nici-familie nici istorie, s'ar zice şi v r â n d , n e v r â n d îşi frica n u m a i a ţ i p i p â n ă Ia ziuă.
;
nici p r o g r e s , nici B serlcă, nici aşteap.ă ceaiul d e pe urmă. Limineaţa veni bătrânul c u
vie aţă nu p o t ex'sta fără de T r a ­ Sntr'o n o a p t e a a d o r m i t cu faţa n o a p t e a în c a p d e - m i povesti
diţie. Cine rupe legaturile — prin în s u s şi p e u r m ă să vedeţi v ' s u l şi m ă r u g ă s ă i a b o n e z c u
miile de fire văzuta şi nevăzut™ . . M e ' g e el c â t m e r g e , ca a c u m câte d o u ă e x e m p l a r e — ca să m a t
ale Tradiţiei — cu trecutul, rupe t r e c u s e în ceea 'urne,, şi ajunge d a a şi Ia alţii sâ citească — la
firul progresului, rupe firul culturii. la p o a r t a r a i u l u i . Aici Sf Pe*ru t o a t e publicaţiile ce Ie c r e d e u
rupe tirul vieţii, Noi tofi. trăim si cu cheile ' n t r ' o mână şi cu o mai bune
p r o s p e r ă m prin munca înaintaşi­ carte g r o a s ă în alta. — C ă iaca a c u m v ă d e u ce
lor, prin Tradiţie, — Ce e frate creştine, ce v r e i ? mare prostie a m fîcut că n ' a m
In B s e r i c ă prin Tradiţie înţe­ îi întreba Sf. P e t r u blajin ajutat la sprijinire», şi r ă s p â n i r e a
legem toate învăţăturile şi rându- — D'apoi, d i n mila T a t i l u i , p r e s e i b u n e , zise m o ş G h s o - g ' n e
eiile p e care Isus Mântuitorul şi m i a n i s p ăvit si e u zilele p e drept rămas b u n de plecare.
sfinţit Apostoli le-au lăsat uceni­ p ă m â n t şi a c u m d ă , . Cine are urechi de auzit să audă t
cilor şi urmaşilor lor. — V v e a i s l intri în fericirea R o m a n , ia 8 O c t , J 9 4 7 .
Ştim sigur că Isus Hristos n ' a v e ş n i c ă făcută d e b u n u l D u m n e ­
scris nimic, iar Apostolii au scris zeu p e n t r u toţi oamenii, îi ia Badea Vaaile
foarte puţin din ceea ce au pre­ v o r b a d i n g u r ă Sf. P e t r u , d a r
dicat. Atunci ca s'a ales din în­ stai s i v e d e m Cartea Vieţii e a l b ă v
Comandaţi dela i e a ţ a
văţăturile Domnului şi sie A p o s ­ sau n e a g r ă ? . . Şi d u p ă u n r ă s t i m p :
C-eştînă din Cluj, Str. R e g .
t o l i l o r ? Au r ă m a s rescrise, în — C e p o m e n i ai făcut, c r e ş ­ M ă r i a 10, broşurile noastre ficnpîe,
graiu viu, şi" astfel s'au păstrat tine, cât t e - a lăsat D u m n e z e u p e de format mic, d a r minunat d e bune
între creştini, din neam în neam, pământ?' şi cari n ' a r trebui să lipsească din
delà părinţi la copii şi delà copii — A p o i Sf. P e t r e , î n g â n ă s p e ­ casa şi dela sufletul nici unui
Ia nepoţi, cari a p o i le-au scris riat m o ş O h e o r g h e , a m d a t Ia creştin:
T o * t ă comoara aceasta d e învă­ biserică, a m ajutat p e câte u n 1. D e s p r e Antihrist şi sfârşitul
ţături şi rândueli sfinte, care ne-a s ă r a c . . d u p ă cât am p u t u t şi e u . lumii de Sf. Efrem S. 3 2 p a g . 10 Lei.
r ă m a s delà Mântuitorul şi Apos­ •— D u p ă cât am putut... n u - s 2. Cântări de procesiuni, 3 2 p g .
tolii săi sa p ă s t r e a z ă în Sfânta p r e a Ia locul lor aceste v o r b e , 10 Lei.
Tradiţie. d a r p r e s a creştină ai sprijinit-o ? 3 . Cântări de procesiuni cu i a -
Cu vremea Sf. Tradiţie s'a scris — C u m ? zice m o ş n e a g u l , t r e ­ s t r n c ţ h n i şi rugăciuni. 4 8 pg. 15 L.
şi astăzi ne s t ă Ia îndemână ca m u r â n d ca v a r g a . 4. Măria nădejdea n o a s t r ă d e
să ne folosim d e luminile ei. — Cărţi b u n e ai c u m p ă r a t , re­ P . S . S . Ioan Suciu şi Fecioara din
Bine, răspund şi ne întreabă viste, ziare, foi c r e ş t i n e ai a b o ­ Fatfm*. 4 8 p a g 15 Lei.
ereticii, d a r unde patern noi afla n a t le-ai d a t şt altora să citească? 5. Rândoială de rugăciuni pentru
Tradiţia scrisă, ca s ă vedem şi îi s p u n e d i n c e tn ce mai apăsat unirea în credinţă, 16 p g , 10 Lei»
să luăm cunoştinţă de cuprinsul Sf. P e t r e . 6. Din adânc de d'albe datini,
ei ? lată răspunsul : M o ş O h e o r g h e î n l e m n i s e şi de Anton C r i ş a n , 16 p a g 10 L e ' ,
1, C e a dintâi Tradiţie creştină orice v o r b ă d e r ă s p u n s i se o - 7. Fie Voia Ta., de Sf. Alfoos,
scrisă este Noul Testament. p r e a în gât, 6 4 p a g . 2 0 Lei.
2. Cărţile Bisericeşti care se A t â t m a i p u t u auzi m o ş G h e o r - 8. Familia Creştină d e I. A g â r -
folosesc la slujbele dumnezeeşti. g h e , căci t o t s v â r c o l i n d u - s e se biceanu 160 p i g . 5 0 Lei.
isiunea L s e n c i i Valoarea singurătăfii
Ia această l u m e p l i n ă d e r e ­ au m u r i t atâtea g e n e r a ţ i i . Vâltoarea vieţii aruncă zilnic
forme, social*-, Biserica l u c r e a z ă - Biserica azi l u p t ă pen ru a p ă ­ biata pleavă omenească în haosul
p e n t r u o trăire mai Intensă a r a r e a acestei libertăţii c u c e r i t e şi tuturor patimilor.
m o r a l e i c r e ş t i n e . I.-:us H r i s t o s şi c o n d mnă pa toţi aceia care, sub Rodul strivit al unei trăiri nefi­
lnv2ţă?urile Lui, & r n t m a i a .tiiale r
o forraâ sau alta, caută î n g r ă d i reşti în tumultul gloatei nu p o a t e
azi c i o r i c â n d r e t ei. ii lecuit decât în retragere din
i s u s Hristos, vr?a o t r e b u să p
P o p o a r e l e azi tind spre u n i r e larma d e ş a r t ă a zilei.
J t l ' r e în vfesfa p o p o a r e l o r . P o ­ şl ititeiegera. T o t u ş i s c e a s t l u n i r e Mai ales, omul vremii noastre,
p o a r e l e t r e b u e să-i primească şi lipssşte. B i s e r i : a are u n rol h o - atât de f r â m î n i a i de griji şi g â n ­
câpeieniile !or sî-1 i-a ca «ro'de!, tărîtor fa instaurarea acestei u n i ­ duri cu care este îngrozit şi d e
căci însuşi Isus z i c e : »Fărâ d e tăţi in l u m e . E ă r ă c o n c u r s u l e! mu'{im ea desechiîîbrată, t r e b u e s ă
•mine nu puteţi face n i m i c ' . F l r ă u n i t a t e a lumii nu se va p u t e a se r e t r a g ă în sine, în singurătate.
Isus Hristos, f î r l biserică şi fără c o n s t r u i . A c e s t a este u n m a r e DÍT r e î r ă g â n d a - s e de gloată si
j n v ă ţ i t u r a Lui. p o p o a r e l e oricât a d e v ă r , Gr^e se îndoieşte se în- ÎTipotrivind'i-se ei, în aceiaş t i m p
s ' t r n£zui s p r e o lume mai b u n ă , şea'ă. D î s m ă ţ u ! , păcatul şî f ă r ă ­ să se apropie cu atât mai mult d e
n u o pot realiza. In î n v ă ţ ă t u r i ' e d e l e g i l e p e n t r u H uiţi h r a n ă zil­ suf'ftiîl marei obşte umane, r e î n -
E v a n g h e l i e i v o m gă*i d r e p t u r i l e nică. S o c i e t a t e a este c o r u p t ă . T i ­ irăţindu-şi-o în aceea d r a g o s t e a-
si datoriile fiecăruia. Biserica a neretul nu d o r e ş t e decât distracţii. tot-biruitoare, şi cu adevărat o m e ­
fost, este şi v a fi t o t d e a u n a a- T r ă i r e a virtuţilor e s ' e dispreţuită, nească, ne care numai tfătrea s i n ­
•părătosrea c e ' c r cari m u n c e s c : gurătăţii o poate aprinde.
Biserica c o n d a m n ă toate a c e s ­
.„căci v r e d n i c es e l u c r ă t o r u l d e Monos
tea, făcând u n apel c ă t r e toţi să
p l a t a sa*. Ea s s t e aceea c a r e
se întoarcă la î n v ă ţ ă t u r i l e ei.
p e n t r u p r i m a datS,.a c o n d a r n a t
T i n e r e t s ă n ă : o s nu p u t e m a v e a
sclavajul şi a făcut ca femeea
— unealtă d e v â n z a r e si c u m p ă ­
decât daca, este crescut în t i n d a Vorbe înţelepte
bisericii B u n ă s t a r e şi p r o g r e s nu
r a r e — a altor v r e m u r i , să fie
aflăm d»>eât t r ă i n d intens c*»t» Foarte r a r ai să te căeşti c ă af
.ridicată ia ia d r e p t u l şi
ce Isus H r i s t o s n e - a învăţat. Bi­ vorbit prea puţin. D a r c â t ' d e d e s
c i n s t e a cc--î r e v i n în soci -fate.
serica este m a m a n o a s t r ă a tu­ te căeşti că ai vorbit prea mult.
Biserica a fost m e r e u î n p o t r i v a
t u r o r L a sânul ei n e a m n r i l e v o r Cei mai mulţi oameni întrebuin­
tiranie» şi cu p r e ţ u ! s i n g e i u i a
găsi „Vîaţa". ţează o bună paste din viaţa lor
a p ă r a t libertatea. L i b e r t a t e a cu­
c e r i t ă a consfinţit-o c o n d a m n â n d IOBTÎ O p r e a ea să nenorocească pe alţii (La
p e toţi aceia cari lucrează Ia d ă - Bruyère).
r î r ă r e a ei. P o p o a r e l e toate, azi D o u ă lucruri îmi umplu sufletul
In E g i p t a i s b u c n t t h o l e r a .
sunt dornice d e l i b e r a t e . Pentru de aumiraţie : cerul înstelat de'a-
Intr'o s i n g u r ă zi, în 3 0 Sept., a u
e a a fost vărsat p t â t a s â n g e si supra mea şi legea morală din i n ­
murit 37 oameni.
teriorul meu. (Kani).
— Rămân încredinţat că m c e a ­
sornic dovedeşte existenţa umri
Omul Ziua de azi, ziua de mâine .ceasornicar, iar Universul d o v e ­
„Zilnic începem a t r ă i ! " — a deşte exsistenţa lui Dumnezeu.
Din lut s>f'ostfScut de Do v nul Sfânt spus Moataigne. (Voltaire).
Tu omule fiinţă trecătoare; Cu ziua de azi nu suntem nici­ — Oamenii cugetă puţin, citesc
¥ieaţa ta se stinge ca o fiosre, n
o d a t ă p deplin mulţumiţi. Totuşi, superficial; judeca cu g r a b a si p r i ­
Bând mori şi intri iarăşi in pământ sub" mâinile noastre, ziua de mâine mesc opiniile aşa cum primesc ş i
devine u.i azi tot atât de a s e m ă ­ banii: pentrucă sunt moneda c a r e
Ta eşti a Creatorului fiptură nător şi neizbutit. are curs (Voltaire).
f*i ie ridici de-asupra tuturor Vieafa nu este o epocă l â n g ă , — Bogăţia a p a s ă p e oameni ş i
Făpturilor, măreţ, impunător, m ă s u r a t ă - d u p ă , a n i : e s c u r t a ş i două moarte : cu piatră şi fier.
-Priveşti pe lume câte sg făcură, valorează numai o zi. (N. Iorga).
In fiecare zi încercăm să facem — Conştiinţa noastră este c e a
adeseori de-a vieţii crude valuri din vieaţă ceva valoros şi ne p r ă ­ mai bună carte : s'o consultăm c â t
•Eşti clătinat, dar lupţi din răsputeri buşim în fiecare noapte pentru a mai d e s . ( P a s c a l ) .
Seerând o soartă mai bună ca ieri dobândi noui puteri pentru o nouă — Libertatea este dreptul de %
Tu te isbeşti mereu de-a lumii maluri. încercare. Ş i astfel începem me­ face tot ce tăgăduiesc legile. ( M o n ­
reu, din nou, a trăi întocmai ca tesquieu).
S'&tunoi durerea care. te frământă, şlefuitorul de lentile, care de n e ­ — Acel care a căutat o d a t ă
•Ai spune-o cu sete, insă cui? n u m ă r a t e ori freacă cristalul, pentru P u m n e z e u , sfârşeşte prin a-I g ă s i
€&si s'o 'nţeleagă'n lume nimerinu-i, a-i d i luciul necesar. pretutindeni (Novalis).
Speranţa 'n Domnul doarte mai îneântă; Un om care s p u n e : totul a — U Q popor' fărâ religie s ' «
trecut, e un nătărău. Nici un om putea conduce numai cu tunurile.
Te'noh'mi la ea ca la-o Icoană Sfântă nu e complect sfârşit, a t â t a timo (George W a s c h i n g t o n ) .
cât i-a. mai r ă m a s încă o zi, pen­ — Ambiţiosul nit se mulţumeşte
Sperând o soartă mai bună ea teri,
tru a încerca din nou. cu nimic, nici chiar cu fericirea.
Ta lupţi, înoţi mereu din răsputeri Căci fiecire zi e o naştere — şi (Bismark).
Şi uiţi durerea care te frământă! fiecare a p u s de soare — o zi a -*- Munca are avantajul d e a
judecăţii, scurta zilele şi de a lungi v i t a ţ a .
Aurel P u s t a i Delasălaj - F . C . (Diderot).
V i e a ţ a creştină in pilde Două catedrale
Adevărurile de c r e d i n ţ ă p e cart t r e b u e s ă le ştie Aproape de căsuţa noastră
toţi c a menii s u n t : Se 'nalţă d o u ă c a t e d r a l e . . .
Din fiecare c â t e ' u n c l o p o t
1. Este un singur Dumnezeu- îngropat aci. Nu-1 pot uita, fiindcă
Înalţă g l a s u r i l e sale...
a murit pentru mine.
— E a nu c r e d e a este Dumnzezeu.
— Şi penfru ce nu crezi ? U n u ! fa c a t e d r a l a n o a s t r ă ,
— Fiindcă nu-1 văd, Aşa Restignirea, Crucea, ne a- Altoi la c a t e d r a l a — î o r :
— Atunci nici t u nu cred că duce aminte că şi Isus Hristos a C â n d Je-sscuit în p a c e a serii,.
eşti o m cuminte. murit pentru mine, pentru noi toţi! Se u m p l e inima d e 'dor.
, — Şi pentru ce nu crezi ?
— Fiindcă nici eu nu ţi-sm v ă ­ 4. Dumnezeu este drept-jude- O r u g ă fără de cuvinte
s u ţ mintea. căior. El răsplăteşte binele şi K'aude trist în g l a s u l ior ;
pedepseşte răul. E tânguirea — omului
2. In Dumnezeu sunt trei per- S p r e Tatăl siânt al — tuturor-.,..
Sfânta Euialla din Spania (abia
smne: Tatăl, Fiul st Spiritul d e 12 ani) a fost aspru prigonită Şi c r e d şi simt în clfpa-aceasta.,
Sfânt. şi crunt bătută, pe timpul lui D i o ­ PSrinteîe c e ! ban şl m a r e ,
Sf. Augsstin a scris o carte d e s ­ cletian, pentru credinţa creştină, C u m le î r c p s r i î — fiecărui
p r e s. T r e i m e . Înainte d e - a scrie de către ofiţerul Capurnian. P e r â n d — cereasca îndurare,,*
c a r t e a a meditat (s'a gândit) mult, Cu faţa piioâ de sânge, sfânta
c a s ă p o a t ă explica creştinilor t r a i privi spre călăul s ă u , z i c â n d :
M a e , cum se poate ca să fie trei — Priveşte- mă bine în faţă ca M o $ n e a g b ă t r â n r î m a s în lumV
feţe dumnezeeşt», fiecare D u m n e ­ să m ă recunoşti, când ambii vom V ă d î m p l i n i r e a rugilor.*
zeu adevărat, totuşi sumai un sin­ 'apărea în faţa judecăţii lui Crîstos. Âceleaş? d o u ă c a t e d r a l e
g u r Dumnezeu. Având o turmă şi-un păstor !
Şi p e când se g â n d e a aşa, d e ­ 5. Sufletul emulai este nemu­ Al. A, M&erişte&mp
p a r t e d e o r a ş , pe malul mărit, ritor.
văzu un copiiaş, care cu o scoică Necredincioasa şi desfrârata re­
purta a p ă într'o mică g r o a p ă . gină Elisabeta a Angliei s'a rugat Sus inimile...
— C e faci aici, dragul meu ? aşa: (urmare din pagina 1)
— P o r t a p ă în groapa aceasta. „ D ă - m i D o a m n e , patruzeci ani
— Şi pentru ce ? „Vieaţa Creştină" pltacă din
de domaie şi renunţ la cer".
— Vreau ca apa aceasta din n o u la d r u m . T o p cei cu s t i l a t ,
Rugăciunea îi fu ascultată. Dup?.
m a r e să o vâr toată în gropica creştină faceţi-vă slujitorii şi slu­
4 0 ani de domaie muri în erezie
aceasta. j i t o a r e l e ei, a o p e r e i u r g e n t e ,
D e atunci au trecut peste 3 0 0 aci.
— D a r acest lucru e cu nepu­ foarte u r g e n t e , căreia i-se c o n ­
Ce f o l o s ?
tinţă. Apa aceasta este multă, cât sacră,
Ce a r folosi omului dacă ar câş­
vezi cu ochi şi mai încolo, şi a- Acei Sari formează astăzi c o ­
tiga lumea toată, d a r şi-ar pierde
d â a c ă foarte. mitetul d e r e d a c ţ i e şt a d m i n i s t r a ­
sufletul său ! ?
— Adevărat, Părinte, grăi co­ ţ i e a G a z e t e i s u n t hotărîţi să
pilaşul. D a r d a c ă acest k c r u e cu p u n i tot ce au m a i b u n în s u ­
* 6. Harul lui Dumnezeu este
neputinţă, deşi marea aceasta cri fletul idr p e n t r u a d u c e Ia î n d e ­
neapărat de lipsă pentru mân­
cât este de mare, are sfârşit, cu p l i n i r e o p e r a începută. Ei nu v o r
tuire.
cât este mai cu neputinţă ca M i s ­ p r e c u p e ţ i nimic, s u n t mulţi şi r e ­
terul Sfintei Treimi, adecă D u m ­ „Eu sunt vieaţa, voi mlădiţiîe, prezintă c e e a c e are m a i b u n b i ­
nezeu, care este fără de sfârşit, să mlâdiţa nu poate aduce roadă dacă serica n o a s t r ă , p r i n u r m a r e t r e ­
Sntre în capul Sfinţiei Voastre. nu este în v i t ă " (loan 15, 4 ) . b u e să reuşească.
„ F ă r ă mine nimic nu puteţi face* Rostul . V i e ţ i i C r e ş t i n e " în a t ­
Ş i copilaşul se făcu nevăzut.
a zj8 Isus fio. 1 5 , 5), mosfera d e astăzi, este să formeze
A fost un înger trimis d e D u m ­
Harul lui Dumnezeu este lumina o mentalitate creştină, să a t r a g ă
nezeii, c a r e să ne înveţe că Taina
supranaturală în noi. atenţia a s u p r a p r o b l e m e l o r g r a v e
Sfintei Treimi va rămânea veşnic
Cineva nega necesitatea luminii spirituale d e cari restul p r e s e i n u
a taină pentru mintea omenească.
supranaturale, adecă a harului di­ se p r e o c u p ă . Ea v a face să i u b i m
.Fericiţi cei ce n'au v ă z u t , dar
vin. Prietenul său îi aşeză o carte Biserica, a d o u a patrie a n o a s t r ă ;
a u crezut..." (Io. 2 0 , 2 9 ) . ea va sluji conştiinţa n o a s t r ă .
în faţă s p u n â n d u - i :
— Citeşte. C â n d va v e d e a v r e - o n e d r e p t a t e
" *3. A doua persoană dumne-
v a p r o t e s t a , v a j u d e c a în l o c u i
zeească, Fiul s'a făcut om, ca Şi prietenul său citi, în timp ce
n o s t r u ; c e e a c e simt inimile n o a s ­
prin moartea Sa de pe cruţe, să celălalt închise bine obloanele fe­
tre, ea va s p u n e cu v o c e î n a l t ă .
ne răscumpere pe noi oamenii. restrelor, de se făcu întunerec.
Şi însiârşit „Vieaţa C r e ş t i n ă * v a
într'un cimitir fu vSzut un om — Ce faci, prietene. Nu pot susţine curajul, va a p r i n d e e n e r ­
plantând flori pe un mormânt. cid aşa. giile, va mişca inimile.
— P e cine ai îngropat aici ? — T e las cu puterea propriei Sprijiniţi cu tot sufletul i n v i ­
Vre-un fiu? întrebă un trecător. tale lumini. taţia c o m i t e t u l u i d e iniţiativă şi
— Nu, ci când a început r ă s - Precum ochii trupului, ca să r e o r g a n i z a r e c a r e este o b u n ă
boiul a m fost chemat sub a r m e . p o a t ă citi, au nevoie de lumină chezăşie a reuşitei.
E u a v e a m copii mulţi. Un creştin externă, aşa şi ochii sufletului au Sus inimile...
se oferi s ă m e a r g ă în locul m e u , nevoie de o lamina internă: harul
S ' a dus, dar în luptă a murit. Este divin. P r . Al. Nieula
Sunteţi plictisit? Intunerec şi Lumină lt
* sfârşit... Vestea bună
Calendarul Vieaţa Creştină p e
Nimeni nu se p o a t e simţi bine, întunecarea omului, înstrăinarea anul 1948 este în lucru la t i p a r .
chiar; în petrecerile cele mai vioaie, inimii de adevăr, d î dreptate şi de Na i-am putut încă stabili precis
d a c ă nu p o a r t ă în sine un isvor oace, întunecă firea însăşi; şi în formatul, deci nici preţui din cauza
d e pis cere. îatunîreeul acesta, omul pierde l e ­ că momentan avem puţină hârtie
C â n d unele lucruri nu ne sunt gătura via cu lucrurile, cu semenii şi nu ştim câte şi cum le putem
•plăcute, atunci imaginaţia noastră h i , cu sine. O.nu! se pierde fiindcă, face. în tot cazul nu v a trece d e
poate s ă le înfrumuseţeze şi să le negâadu-şi conştiinţa, nesocoteşte 6 9 Lîi exemplarul. C a m atât var
coloreze. legea păcii şi d r e p t ă ţ i , şi lasă să îi chiar da proporţii mai reduse ca
Na există b u c u r i ; î n t r e a g ă ş! i-se cuibărească în inimă porniri î n t r e c u t . Noi I-am - vr«a m a r e ,
•durabila decât în religie. Religia streine şi o a r b e . frumos, b o g a t şi variat, d a r p e n ­
î n s ă trebue să ne preocupe neîn­ Şi astfel, omul îngheaţă într'o tru tehnica necesară şi hârtia c a r e
cetat. Atunci ea ne t: riceşte în iot t r ă g ă t o a r e izolare, dintr'ala căreia azi d î ş i se g ă s e ş t e , lipsesc b a n i i
•impui si nu numai ta zilele de ghiare nu se mai poate dasprinde d i investit înainte, iar pentru p r e s ă
-sărbătoare. decât s t r â d a i i d u - s e să-şi r e d o b â n ­ na sunt credite. In o formă s a s
O copilită, ca să fie mulţumită dească conştiinţa. 4 alta, cât na va permite D u m n e z e u
n ' a r e nsvoie de o p ă ş u n e scumpă: N t m a i prlntr'un a:t de î a ţ d e ­ e sigur că va a p ă r e a . R u g ă m deci
an tieac d e jucărie o face fericită» gere şi de v o i n ţ i , contopită cu pe toţi fraţii preoţi şi desfăcători
petşirucă toată plăcerea ei vine de voinţa lui Dumnezeu, se poate r i ­ cari şi î i trecut au fost mulţumiţi
la ímagínstjuné. dica flecare la o a d e v ă r a t ă şi r o d ­ de lucrul nostru, şi cari doresc s ă
Acel isvor de plăcere, care se nică dragoste de oameni, la acea aibă calendarul Vieaţa Crrşttnă
g ă s e ş t e în noi trebuie întreţicuî. dragoste străluminată a sufletalu», să ne trimită bani înainte pentru a
D a c ă s'a sleit să ţâşnească cu care nu poate ţ â s n i d >cât d n stră­ le putea face cât mai bine şi ter­
p a t e r e , ca să na î m p o d o b e a s c ă fundul inimii scăldate îa 'lumina mina cât mai repede şi să ajungă
v i e a ţ a , prin forţa imagmaţiunii şi Evangheliei Iui Hristos.^ţ îa m i n a cititorilor baremi de Cră­
a f i c i va alunga plictiseala cea o-
u
ciun. In comision, adică fără bani
m n d t o a r e de energie. F; C Saoîens trimişi înainte nu se mai dau c a ­
lendare decât bunilor desfăcători
cari Ie ridică personal deia Cluj ş i
Dă-mî Doamne... în cantităţi mai mari şt cari îa tre­
cut ne-au înţeles şi sorijinit cauza
Dă-mi Doamne binecuvântarea Ta
luptei noastre, trimiţându-na b a n i
Să intru in Ierusalim şi eu — cândva
la o ' s ă p t ă m â n ă sau d o u ă d e l t
Oum a intrat „Nazarineanul" pe aain
orimirea calendarelor. Ne î n g r o ­
In ziua de Florar! sub cer aenin!
zim g â n d i n d i - n e la mulţimea r e s -
Dă-i cugetului meu azi „harul Tău' tantierilor, na nu nai Ia g a z e t i c i
Şi mă fereşte sfinte de c$l rău... şl la calendare î i c ă dinainte d e
Cădi am dorit a'ajung şi eu... odată ! 194"). i l ai ales aşteptăm s ă ni se
In „turma Ta" de oi nevătămată.,. achite d î platnicii prea întârziat?,
calendarele trimise p e anii, 1 9 4 6
Dă-mi Doamne binecuvântarea Ta şt 1947, din vina cărora a p a r e
Şi te mai rog amerît — de a'ar putea a ş a d e cu greu şt cel de p e amil
Să-mi dai putere sfântă —ia „beţie"; 1948. La fel ca aiţii, azi nici rioi
Să fac din vinul negru; apă vie! nu mat trimitem calendare ramburs
Iar când voi fi chemat pe a morţii cale... din cauza taxelor poştale m a r i , c ă c i
Fiindcă adori lumina „gliei tale". mulţi din cerce fac c o m a n d a nu-şf
Dă-mi Doamne binecuvântarea Ta S30t delà p o ş t ă pachîtul, fie c ă
3ă mor ca şi Griatoa; — pe Golgotha. s'au răsgândît, fie că nu mai v r e a u
Nicu Mitrache sau nu pot, iâr pe când îl primiră
noi fnapat, spesele poştale se u r c ă
a d e s î o r l oests valoarea pachetului
D i n c a l e n d a r u l n o s t r u ce tărî ţi a o scoate săptămânal. T o ­
cam ni-s'a întâmplat în trecut.
s ă tipăreşte pentru anul 1948 am tuşi anunţăm înainte că vom scoate
r e p r o d u s şi în acest n u m ă r din atâtea numere cât va fi posibil în Ni s'ar face un mare serviciu
adevărurile de credinţă în pilde măsura abonamentelor.sau ajutoa­ dacă odată cu calendarele s ' a r c o ­
precum şi altele din sutele de mici relor primite. Ia tot cazul banii m a n d a şi minunatele n o a s t r e b r o ­
articolaşe, pentru a-şi da seama cititorilor îi asigurăm cu diferite şuri tipărite în timpul din n r m l şi
cîîiiorii de minunatele comori de broşuri ce le avem deja gata, pre­ din cart patern trimite şi în c o m i ­
î n v ă ţ ă t u r ă ce va aduce acesta în cum şi cu calendarul nostru p ; sion îatracât acestea la avem deja
casele celor ce-1 vor avea. Să se anul 1948 care este sub tipar. g a t a , şi eu m aşteaptă la noi c ă r ­
coiTsânde cât mai multe şi din timp. La sfârşitul acestui an vom ve­ ţile cititori, aşa putem şi noi a ş t e p t a
* dea cu câţi cititori şi aooaaţi sta­ puţin bani? Ia oamenii cinstiţi, c a r i
Explicaţie importantă. Pentru tornici r ă m î n e m , ca să ştim ce a b o ­ au d î gând să ni-i trimită î n d a t ă
fiitíméie două luni ale anului 1947. nament se p o a t î fixa p': anul 1948. ca îi au, întrucât acum banii c r e ­
cerem 6 0 Lei î n ' a b o n a m e n t , întru­ * dem că s'au stabilizat şi nu se v o r
cât avem de gând a scoate un nu­ La L o n d r a s'a ţinut între 7-10 devaloriza.
m ă r frumos de Crăciun cu calen­ O c t o m v r i e a, o , al 38-lea p e l e ­ P r o o o r ţ i o n a ! cu m ă r i m e a c o *
d a r de p e r e t î . Gazeta cum a m rinaj al R o z a r u ' u i . A a î m i p a r t e mînz\\or facem şi reducerea î s
a n u n ţ a t de atâtea ori, suntem h o ­ pelerini din t o a t ă l u n e a . cărţi su la t a x d a poştale.
I2ed.a,ctioxiale S T I R
R c g ă m să ne s c t z e c t i î 0 0 ci­ Cei a r e au m t i plătit câte ceva
I m p l i n l n d u - s e ia 3 0 Septe r . v r i :
titori caii a u plătit feaia îbairîe puţin şi p e 1947 îa Lei v a hi, că
a. c , 5 0 d e a n i d e l a m o a r t e a si,
şt n ' a u primit-o. Aceasta este i.v- ne «.chite pe trecut baremi 4 0 Lei.
T e r e r a s'a făcut u n m a r e p e l e ­
rxai din vins ceicr c â t t v a mii de Unde se va v*dta c i t de puţicâ
rinaj Ia L i î i t u x , u n d e a trăit sfânta,
datornici şi restarţieri. Un ziar, o bunâ\ oirţâ g?z*ta noastră nici la
C u acea ocazie s'au sfinţit d o u *
i ev istă sau o t a r t e r u se poate un caz no v a îi o p n t ă . Cine poate
: c l o p o t e p e n t r u măreaţa, biserică
tipări niciodată în c â ţ i v a s i t e , ci şi nu e r e datorie, s r ii b -m să ne
n u m a i în câteva mii de e x e m j i a r e trimită i jutor pentru page bele ce i i d i c a i l în cinstea sfii t e i . U n
pentru a s e vie c e ia i n p n ţ r.cr- £.vtm d e a cei caii diu i / a u d t c l o p o t e d e 3 6 0 0 r . g , iar altoi
m a l . D a c ă t t n tipări această g a ­ t â t d sâ p l ă u a s t ă , ConurJcâriîe' d e 2 4 0 8 kg. N a ş e la sffnţhrea c i o -
zetă numai pentru c t i 100 de ci­ situaţiei intiivicusie ru putem fece p o t í i e r a fost cele d o u ă s u r o r i
titori plttn.ci înaii tr, atutci i n la toţi cititorii în g> z»tâ şi nici ale sfjnít í Tereza, care sunt încă
e x e m p l a r dfn ace* stă fci-ie r u mai chiar d e s p r t f c h h a i c a - simplelor in vi«Mâ: C u v i c a s a A-iaică A g -
p o a t e fi d a t cu 5 Lei. nici cu 5 0 abonamente d t t s t în cazuri spe­ n e s a şs S o r a G e n o v e v a - P e l e r i ­
şt nici chiar c u 1 0 0 , ci preţul de ciale, căci r u e Icc. P t viitor, cine najul â lest p r e z i d a t d e c a r d m a -
cost a r fi între 150— 2 0 0 Lei e x e m ­ v a primi gazeta c â r d ş i c v m a p i r e iul P a r i s u l u i S u h a r d
plarul. P a r e lucru c u dat şi de n e ­ va şti câ tî-t'," in regulă cu a b o -
crezut. Sgtî că cu p o t înţelege Eamentu!, căci p e d a t e r i e , i r c & j n i • Lt Bufîalo în A m e r i c a a ţ v a i
aceasta cititorii di cât d c ? r eceia de zile ca în trecif, r o mai putem Ioc u n c o n g r e s euharistie; h p r o ­
cari ştiu şi cum sa lucrează exem­ trimite, ci fâiâ site p i o v r c s i i se c e s i u n e a u luat p a r t e 42 COj- per- -
plarul original de mStiâ în câte o p r « ş t i tea!?. L? pe;ta gîzete» s o a n e c u făclii a p r i n s e .
4, 5 s a c 6 zile d e către 10, 15 vcm publica doar supr*şoiviri?e, A m i r a l i i francez d'ArgenFeti-p
sau 20 de cement în tipografie, ajutoarele şi abccamer.teie d e spri­ d u p ă r ă z b o i u l m o n d i a l s'a r e t r a s
redacţie şi administraţie, pinfruca jin prectm şi corespordtuf.", de
la m ă n ă s t i r e a din Orc&n ( F r a n ţ a ;
d u p ă ce este gata acesta sâ s e interes deosebit s?u obştesc; ier
f"Cându-se c ă i u g i r ctrateiitan.
p u n ă îa maşini şi «ă se multiplice s e n s o ; r e specia/ă v c m f^ce r.tmai
In c u r s u l acestui r S ? b c i u , fHn?:-
mecanic cu miile ia c r â . celor cari n e v e r trimite spesele
mobilizat, a r e p u r a t î n v i n g e r i
de poftă
Iată dece nici gazeta noastră ca s t r ă l u c i t e c o n d u c â n d flota d e
o r i c a r e alta nu poate frai decât r ă z e c l u fritsce; â. D u p ă d e t n o b i - •
s a u prin abonaţi mulţi şi platnici, Hoşta gazetei
V. M a t e e s c u - Straja- Râdsuti Nr. 41 lizare s'a r e t r a s iar m mănăstire
sau prin subvenţii şi ejutoare. ne-» venit înapoi cu menţiunea necu­ ' î m b r ă c â n d h a i n a d e c ă l u g ă r .
H â r t i a , cerneala şi poşta sunt cele noscut.
mai ieftine spese afe zif-rrlci s o ­ I. Oprea teol.—Sâsaim. Am primit
C u r s d e T e o l o g i e . P e lângS-
cotite la un cxeruplar. Totuşi, rrai materialele pt. gazeta, Pe rârid se vor E p i s c o p i a de L u g o j , a fur.C.ic nat
puţine p a g u b e sunt, şi barem» cu publica. In v a r ă , u n curs d e p r e p a r a r e
Abonamente vechi nepublicate, mei p e n t r u dorit- rii d e a s e face
u n strop d e mângâiefe, dacă se sunt dela următorii:
trimite gazeta numai la abonaţii p r e c ţ i Cursul s'a ţ i n u t p e d u r s t ă
Parohia corn. Msieru ( I . P o p ) f c o . o o o
platnici în 1C0 exemplare câte cu lei,- Popescu A.—RSdăuţi, i i r o . o o o ; d e o lună. A u Iu t p a r i e mai-
5 s a u 10 Lei, căci b s r e r r i s'ar şi I. Mihâilaş— Morăreni. 3.Sco.oco; Of. mulţi c a n d i d a ţ i , r e c r u t s ţ i d i n t r e
încasa 5 0 0 sau 1000 Lei la o Paroh. Ocna Dejului l . o o o o c o ; D . î n v ă ţ ă t o r i A c e s t c u r s d e p r e p a ­
M i r o n - O p r i s e ni, i o o . o o o ; V, Chira—
cheltuială de 10—20 mii Lei. Dacă Braşov 2.000.00c; R. Turcu— Năsăud r a r e la T e o l o i i e a fost î n t o c m i t ,
însă trimitem 5 0 0 0 de gazete la i o o . o o o ; D r a notar E. Fop— Bozieş c o n d u s şi s u p r ^ v e g h i a t d e par,
neplătitori, deşi avem cu aceştia Ioo.ooo; C. Popescu— Gotuneşti—Vâl­ prepozit Dr Hic. Brănzeu. D u p ă ter­
n u m a i o cheltuială p â n ă către 50 cea 2oo.ooo; T P e ş t e i e u - Ban 2 o o . o o o m i n a r e a acestui Curs t e o l o g i c ,
mii Lei, totuşi este absurd să ri­ D . Sălâgeanu-Petroşeni Eoo.cco; J.M. c a n d i d a ţ i i u r m e a z ă să p r i m e a s c ă
B o g o s i e i u 5 c o ooo; M. Cristea—Cluj taina preoţie» şi să fie r â n d u i ţ i
sipim hârtia, cerneaia şi taxele ? o o . c o o .
poştale pentru cititorii cari n'au şi V. Grasu— Buzău. Aveţi de plată in slujba D o m n u l u i .
bunăvoinţa dea plăti cât p e t până la_31-Xil a. c. !60 lei, iar despre
ce ne-ati scris se tflă cu 6oo lei. In ziua d e 29 O c t . 1947, s ' a
D e aceea înştiinţăm abonaţii Pr. I. Cbezan—Sâmboieni. Aveţi res­ stin* d i n v î e a ţ s , îa vârsta d e 81
noştri d e p e acum că vom începe tanţă 130 iei. Ziarul se va trimite.
a împuţina din trimiterea foii ' ă r ă Iloş L e o n - V k o v u l de s u s - R ă d ă u ţ i . ani P r o t o p o p u l A n t o n i u B â l i b a n .
A fost u n l u p t â t o r p e n t r u b i n e l e
b a n i datoraşilor rrai vechi. Vom Vă trimitem cele 3 t x m p . Dati fi 1»
cei 2 abonaţi. poporului Fie-i ţ ă r â n a u ş o a r ă !
a ş t e p t a însă pe cei cu btmSvomţă, Fr. I. B- Calendarul nostru va «pare.
chiar şi p â n ă cătră Crăciun, numai E. Ciungan p r o t . - M e d i a ş . Ziarul
s ă fim siguri c ă vom vedea odată până la 31 -XII cost» Co lei. Se poate In lei stabilizaţii: Dela V. Chira—
şi banii. Restanţt'crii csri pot şi «chita şi pr'n CEC Nr. 40646. Braşov 5 o o lei; Parohia Mintiu 86o;
Măguţ Chelemen - Corvineşt' — St M. P, D a n - B u c u r e ş t i 5o; A. C o l e a - B u ­
v o r s ă şi facă datoria d e conştiinţă Trimiteţi pentru calerdar 8o lei. cureşti l o o ; Parohia Cuzdrioara 156o;
ne v o r trimite câte 5 Lei d e un loan I. luga—Mociui de sus—Braşov, Parohia Orheiul Bistriţii 162o; Parohia
n u m ă r primit. C e i caii nu ştiu ce aveţi de plată 13o lei pâră la 31-Xlls c, Şintereag 4o; Parohia Tihău 6 o o ; Pa­
restanţă a u , d a r ştiu că n ' a u ' plătit Pr, V Gh. S i m a - Mesteacăn. N o i am rohia Poiana Ilvei 480; Şt. Bălan—Lu­
goj l o o ; Al. L i p o v a n - C I u j 2oo; D r .
nimic p e 1947 n e vor trimite în trimis toate ziarele.
Lt. Col. O. B a s a r a b - S i b i u . Nr. 41 A. A c i u - C l u j 2oo; Med. Col, Bran—
datorie 140 Lei (adică 2 8 numere) a venit înapoi cu menţ. pleest din l o c . Cluj 6o; Lucia Bugnariu—Cluj oo; llie
C e i cari n'au plătit nimic dela în­ Din corn. Rădăşeni—Fălticeni, ne-a I l i u ţ â - C l u j 6o; Pr. A.Silaghi —Cuble-
ceputul reaparitifi (30 Mai 1946) venit l o o mii lei, iar numele nu se şul Someşan 2oo; Pr. I. Mânzat—Cri-
v o r trimite în datorie 200 Lei, s a u poate descifra. S i ne scrie cine esfe. stur-Şieu 6o; Parohia Moigrad l 2 o -
Iar pe viitor să ne scrieţi mai citeţ pt. Parohia Petreştîfoo; Parohia Târlişua
p â n ă la sfârşitul acestui *n 260 Lei. a n u face greşeli în registre. 410; of. Parohial Botin—Someş 3oo lei.

T i p , ,înfrăţirea" Cluj aş