Sunteți pe pagina 1din 8

Anul XIII 2Vr. 41 Exemplarul 10.

000 Lei Cluj, 17 August 1947

Apare săptămânal sub îngrijirea unui cemitet Abonamentul pe un an 2 0 0 . 0 0 0 Lei, pe 6 luni 100.000
Redacţia şi Administraţia Cluj, Str. Regina Măria 10 Abonamentul de sprijin este dublu.
Aivtorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946 Se poate plăti şi prin contul C. E. C. Nr. 40646

aria, nădejdea noastră


Iubi',i Frcţi şi Fii în Domnul, dacă au pierdut pe îsus Hristos, tare, din limb. „In mijlocul iadului
dacă odată nu mai cred în El şi era o prăpastie d e întuneric; a-
Din zori în a m u r g , • csârdim Biserica Lui, dau să se apuce şi colo fu aruncat Lucifer cuprins de
luptând împotriva spinilor şi a %
de un ş a r p e , ca să nu se afunde lanţurii şi aburi negrii îl învăluiaa.
polomidei, ca sudoarea frunţii să A m aflat — spune această v ă z ă ­
ne fie binecuvântată şi roditoare. toare evlavioasă şi sfântă — că
Ş i când credem că m i n t e a ' n o a s ­ Lucifer va fi deslânţuit o bucată
t r ă iscoditoare ne- a u ş i n - t p o v a r a de v r e m e . Unii diavoli vor fi lăsaţi
zilelor cu invenţiile ti, ptr,â:.d la liberi din vreme în v r e m e , ca s ă
l a d s m â n ă fel de fel de maşini, pedepsească şi să ispitească lu­
care să ţină lecui braţelor şi a m e a . . . " . Aceste şire scrise a-
sudorii noastre, tocmai atunci p â - cum 64 ani, e o prorocire
catile îşi d â d u r ă a r a m a pe faţă, care ne îndeamnă să fim treji
i a r ă maşinile născocite de noi s'au în credinţă, tari în nădejde şi a-
întors împotriva coasîrâ, ajutând prinşi în sfânta dragoste, căci
ca oamenii să se ucidă cât trai suntem fiii Bisericii despre care
mult şi cât mai.crud unii pe alţii. Domnul a spus : . p o r ţ i l e iacului
Astfel, în loc de belşug tie r o a d e , nu o vor birui". Şi totuşi răsună
a m sfârşit într'un belşug de m o r ­ în urechile, noastre cuvânt de spai- /
minte, într'un belşug de plâns şi m ă : „Vai pământului şi mării î
jale, într'un belşug de foamete, şi Fiindcă diavolul a coborît la voi,
mulţi din scumpa noastră Ţ a r ă având mânie m a r e , căci şjie că
s'au l ă s a t pradă celui mai ţimpuî lui e scurt* ( A p c c . W-T.2).
n e m i l o s pScat, s'au dat des-
în apă s î u mâl. D a r ă ştiţi voi
nădejdii, uitând cuvântul sfintei m m- ***
care este şarpele ce le itse în
S c r i p t u r i : S t i m că pentru
r tei i Să nu se s p ă i r r â n i e z e sufletele
cale, şarpele ce! de demult arun­
ce iubesc pe Dumnezeu, toate n o a s t r e . In ora celei trai mari du­
cat pe p ă m â n t şi în m a r e , şarpele
laolaltă lucrează înspre bine" reri din istoria nearrului omenesc,
care a pornit râsbciu împotriva
(Sf. P a v e l . Rom. 8, 2 8 ) . D a r ă c â n d blestemul dumnezeesc n e v ă -
acelora ce păzesc poruncile lui
desnădejdea care este cea mai dia tot mai mult grozăvia p ă c a ­
Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus?
urgisită p o v a ţ ă , pe mulţi i-a î m ­ t u l u i ; când pierderea paradisului
Ii ştiţi numele ? Ii cunoaşieii icx>a-
p i n s înafară de staulul Adevărului na ? I-aţi simţit mireasma şi î m ­ vărsa în suflete a m a r şi dispe­
şi al Vieţii* ca ii pescuiască ,o rare ; în acea e r ă când lacrimile
p u n s ă t u r a ? O , da, îl ghiciţi: «se
coajă de p â n e sau un pumn de cheamă diavol şi Satana, cel ce erau năframa cea mai gingaşe
m ă l a i , î n î o v â r ă ş i n d u - s e cu înşelă­ î r ş e a l â toată l u m e a " , el şi îngerii
peste ochi, să nu mai vadă ce au
ciunea, cu viclenia, cu minciuna lui de p e p ă m â n t ( A p c c . 1 2 - 9 ) ,
pierdut în p a n d î s , în. acel cea?,
ş i silnicia, cum spune zicala : „ O - care sub ademenitoare forme, îm­ în prima carte a sfintei Scripturi,
mul care a căzut în a p ă şi nu b r ă c â n d chiar şi haina „îngerului Mila iui Dumnezeu ne surîse în
ştie s ă înoate, se prinde şi de un luminii" vi ea s ă înşele, d a c ă s'ar icoana unei Femei căreia i-s'a d ă ­
ş a r p e " . Aceşti nenorociţi care în putea, şi p e cei aleşi. ruit să sdrebească capul Şarpelui
ceasurile grele de faţă nu ştiu să
Ş a r p e l e de demult, Lucifer, lu­ (Facere : 3 — 1 5 ) : „Duşmănie vom
se apuce de scândura mântuirii,
crează fără să se arate. Cum a punt între tine şi femeie, acea­
nu ştiu s ă stea cu r ă b d a r e în
lucrat în inima Iui F a r a o n , c t m a sta va sdrobi capul teu"' O,
c o r a b i a Bisericii, ca strămoşii n o ş ­
lucrat în inima lui Irod, cum a sfânlă D o a m n ă , care feci strajă
tri de sute şi sute de ani, r u ştiu lucrat în inima Iui Iuda, cum a lângă toate durerile noastre, îţi
să-şi pironească privirea pe „Steaua lucrat în inima lui N e r o , aşa lu­ cunoaştem numele, îţi sorbim cu
strălucitoare a dimineţii" ( A p c c a - crează p e ascuns în inima multor sete zâmbetul curat, Tu eşti p r e a ­
l i p s a : 2 1 , 16), ca să cunoască oameni de azi. Aceştia sunt în- curata Măria, chivotul sfânt al
c a l e a cea b u n ă , luminată cu lu­ geţii lui p e p ă m â n t . Stă scris în îndurările r cereşti, marea fără li­
mina d e s u s , aceste suilete neno­ Cărţile ^vedeniei unui suflet cucer­ man a bunătăţii lui Dumnezeu faţă
rocite, care în v n m u i i l e de azi nic (Ana Ecaterina Emmerich) că de noi. In cel dintâi ceas al du­
se înmulţesc, spre paguba lor şi Isus coborînd cu sufletul la Iad rerii omeneşti, T u , Maică sfântă,
durerea noastră, căzute în marea a înlănţuit diavolii şi a slobozit ai fost de faţă în icoană şi nă-
învolburată a vieţii acestui ve?c, sufletele celor din îocul de aştep­ fcootinuare în p a g i n a t ) &t'.
Pentru cinstirea Maicii Domnului
(Din pastorala pentru postul Sfintei Mării J947 a I. P. S, S. Episcopului Dr. /uliu Hossu)
„ M ă r e ş t e suflete al meu pe Domnul şi s'a b u ­ mărire lui Dumnezeu şi a ferici pe Maica P r e a c u ­
curat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. r a t ă , împreună cu misie d i credincioşi, pe cari, cu
Căci a căutat spre smerenia roabei sale. C ă iată d r a g Ii voiu î.i'âhi dia nou, la picioarele Maicii
de acum mă vor ferici toate neamurile" (Luca 1,46-49). Domnul ;i, Făcătoare de minuni. Acolo na v o m
Aşa g'-ăeşte, a ş a cântă şi preamăreşte pe D u m ­ î m b r ă ţ i . a iarăşi sufleteşte şi vom înălţa la C e r
nezeu cel mai fericit suflet,' răsărit din atotputer­ rugăciunea no «stră înfrăţită, pentru p a c e a a toată
nicia lui Dumnezeu, învrednicit să primească, pli­ lamea, pentru bunăstarea sfintelor lui D u m n e z e u
nirea harului, bucuria mare ş! fericirea adevărata, biserici şi pentru unirea tuturor.
pentru neamul omenesc întreg, pentru mântuirea Acolo ne vom împărtăşi de bucuria mare şi fe­
lumii, din robia întristării m o r ţ i i . . ricirea negrăită a Preacuratei Maicii Iui D u m n e z - a
Copleşită de fericire, cu care a căutat Dumnezeu şi a noastră, ia praznicul intrării s de ca î m p ă r ă ­
s p r e smerenia roabei sale, aleasa s ă fie tron de teasă şi Doamnă, îa î n p i r â ţ i a Fiului Sâa. La
primire a Mântuitorului lumii, cântă mărire lui dreapta Lui, în mărire aeapusă. Acolo Maica P r e a ­
Dumnezeu, Mântuitorul său şi al lumii. Aleasă îm­ curată va î nplini cuvântul sufletului Său preaferi­
preună — mântuitoare a lumii, rosteşte începutul cit : . E u voiu fe'rici, pe cei ce măjvor ferici pe m i n e " .
cântecului de preamărire a lui Dumnezeu, ce urma Veniţi cu toţii să o fericim, cum au ferictt-o moşit
să-1 rostească cei răscumpăraţi prin întruparea şi strămoşii'noştri şi să ne îm i8rtăş?m din sufletul
Domnului. Ei preaf rieit. Astfel întăriţi vom î i f r j n t a toate
Aşa ne-am născut, ca p o p o r creştin. Aşa ne-am greutăţile, cu biruinţă şi cu suflet mânglfat şi î m ­
trezit, cântând mărire lui Dumnezeu şi fericind p e p ă c a t vom putea da împreună lucrarea n o a s t r ă la
Maica P r e a c u r a t ă . Pecetea credinţei sufletului nea­ aşezarea păcii între popoare şi in lume.
mului n o s t r u : închinarea sfintei Cruci şi cinstirea Pecetluiţi cu peceîea credinţei adevărata : Crucea
Maicii Domnului. D j m n îlui, îmbrăţişată de Maica lui Preasfântă,
Cu sufletul care m'a dus în toţi anii la SI. M ă ­ urmaţi, cu î i c r e d e r e , calea vieţii biruitoare, făcând
năstire a Nicu'di voiu urca, cu ajutorul Domnului, bine şi dăruind pace tuturor.
şi în acest au dealul Mănăstirii, pentru a cânta Episcop IULIU

Răscumpăraţi vremea
.Fiul meu, foloseşte bine timpul" (Ecd. 4, 23).
Auzim des s o u n â n d u - s e : „ T i m ­ decât aceasta, d a r e îngrozitor ea ? Ştii tu că orice clipă e un
p u l e b a n i " . E foarte a d e v ă r a t cealaltă lăture a acestui a d e v ă r : crâmpeiu din eternitate purtând p e
pentru cei ce negustoresc cele lu­ In ti n p rău întrebuinţat câştigăm aripile ei un «trop din Sângele
meşti. D a r pentru noi creştinii iadul. P a r e că-i auz! pe osândiţi! Mie'ului nevinovat şi nefolosindu-o
timpul e mai mult decât bani : iadului tânguindu-se : „ O , de a ş tu laşi să cada acest strop sfânt
e veşnicie, căci în timpul scurt de mai avea numai un ceas .de vre­ p e p ă m â n t ? "Ştii tu câ fiecare
pe p ă m â n t ne agonisim veşnicia me". D a r acest ceas nu li se va clipă pierdută în lene, beţie, v o r -
fericită seu nefericită. d a niciodată. O, cât e de preţios be da ruşine se va transforma
Timpul îşi trage valoarea sa t i m p u l ! In cer, dacă ar putea într'un aspru judecător la învierea
dm scopul pentru care ni 1-a d a t plânge cineva, aceasta ar face-o cea m a r e ?
Creatorul. Dumnezeu- ne a pus numai pentru timpul ce 1-su pier­ S c r i a , p e un vechiu c a d r a n s o -
vremelnic pe un târîm străin ca dut zadarnic în vieaţa aceasta, în Iar din O x f o r d : „trec orele şi ţi
să ae mistuim râvnind spre lima­ care şt-ar fi putut câştiga o feri­
se impută". Timpul odată trecut
nul patriei eterne, îa care nu ne cire şi mai m a r e . O călugăriţă
nu se mai întoarce. Deci, la lucru.
lasă să intrăm p â n ă nu imprimă benedictinâ, a p ă r â n d după moar­
Nu sta cu manile îa s â a , plângârr-
în fiinţa noastră stigmatul probei, tea sa, unei Surori z i s e : „ A ş fi
voioasă, dacă aşi putea sâ viu' îa du-te ca o b a b ă s l ă b ă o o a g ă c ă - i
al muncii şl ai suferinţei, căci
vieaţa, să suport până în ziua ju­ rea lumea. Dumnezeu te vrea s ă
©umnezeu nu a voit să ee arunce
fericirea la picioare ca o simplă decăţii, boala grea în care am lucrezi î m p r e u n ă cu el ca să se
pomană, ci a rânduit ca să o murit, pentru ca în schimb «ă schimbe lumea, Et te cheamă, t e
câştigăm cu preţul eforturilor câştig numai atâta mărire câtă sfâtueşte şi te luminează In fie­
noastre, El ne va redbnosşte c ă se poate câştiga prin rostirea unei care clipă ce să faci. Ascultă-I
suntem ai Lui după rănile pe care sintrure rugăciuni. . câad îţi v o r b e ş t e , nu-i refuza che­
le-am primit îa lupta pentru cu­ Şi tu frate d r a g ă cu ce-ji p e ­ m a r e a . Vrei s â repari vremea
cerirea virtuţilor. Iată pentru ce treci timpul ? Pentru ce amâni tot­ pierdută ? Ai o singură cale : fă
ne este dăruit timpul. deauna pe mâne ce poţi face a s ­ p o c â i i ţ ă zi de zi şi lecrează clipă
Printr'o singură clipă folosită tăzi ? Nu eşti dintre acei ce în­ de clipa faptele cele b u n e : „So­
bine, mulţi şi-au câştigat coroana tâlneşti stând Ia colţ de s t r a d ă şi cotiţi drept aceea cum să umblaţi
fericirii cereşti. De aceea sf Brr de-i întrebi ce fac îţi r ă s p u n d : cu b ă g a r e de s e a m ă : nu ca nişte
narăm de Siena zicea : „Timpul „omor v r e m e a " . D a r tu %t» că neînj'lepţi ci ca înţelepţi, răscum-
e chiar atât de preţios cât D u m ­ vremea este scumpă, că o m o r â n - pîrănd vremea răci zilele rele
nezeu ; pentrecă în timp bine în­ du-o tu jigneşti pe Isus c a r e prin sunt" .(Efes. 5, 15).
trebuinţat îl putem dobândi- pe r ă s c u m p ă r a r e a înviat-o pentru ca
Dumnezeu". Nimic mai a d e v ă r a t tu să nu pierzi ni ci o fărâmă din Pr. GH. NEAMŢIU
Munca in lumina Evangheliei
Au fost în scurgerea vea­ piaţa s a " , nu numai c u m ju­ nă trează puterea şi sănătatea
curilor oameni şi mai sunt decă dreptatea o m e n e a s c ă : omului, şi nu o muncă peste
şi azi, cari spun că Evanghe­ fie care după lucrul săvârşii, puterile iui, o muncă bleste­
lia nu preţueşte îndeajuns după cantitate sau calitate, ci mată, care să-i surpe sănă­
munca omului şi pe munci­ mai mult chiar. tatea şi să-! ducă în mor­
tor; că resuifateie materiale Aşa vedem din pilda stă­ mânt înainte de vreme.
ale muncii materiale nu sunt pâni iui de vie, care seara a Munca trebue, deci, să ai­
considerate ca lucruri de mare plătit cu acetaşi salar pe lu­ bă şi intervale de odihnă. Ea
pret de către creştinism; că crătorii intraţi în vie ni mai trebue, apoi, să fie resplătiîă
Evanghelia apreciază mai pre­ la amiază sau ia vecernie, cu nu numai în măsura de a
sus de orice activitatea spi­ care a plătit pe cei ce a u asigura traiul .mater al de azi
rituală a omului şi a n i m e lucrat de dimineaţă. Din ce pe mâne pentru lucrător şi
aceea care luptă împotriva m o t i v ? Pentrucă pe cei din­ famiiia iui, ci şi pentru a-i
păcatului şi pentru sporirea tâi nu i eu chemat nimeni la da mijloace de a-şi cultiva
şi creşterea virtuţilor, Evan­ lucru, erau „ t e m e r i " , şi faţă spiritul şi a se cultiva.
ghelia, zic unii, nu se ocupă de cei ce nu din vr.a !cr nu Ea, în lumina Evangheliei,
cu binele şi mulţumirea din -lucrează, altfel jt clecâ drep­ trebue să fie liberă, nu p o ­
viaţa trecătoare, ci caută co­ te tf a omenească, şi altfel cea runcită ca ia animale. Omul
mori pentru o altă lume, pen­ dumnezeească. e obligat să muncească din
tru viaţa viitoare. în lumina Evangheliei, deci conştiinţa lui, dar e liber sa­
E cunoscut de tortă !umea munca este intxpiiccbii obli­ şi aleagă felul muncii, şi ni­
că, da, creştinismul preţueşie gatoare pentru fostă j i r r e a : meni nu-! poale constrânge
mai mult sufletul decât frrpui, C>ne nu Incriază rdii sd nu ca să lucreze de silă. Evan­
v

bunurile spirituale mai muii ihărtănct", 5aiarul e c b ' i g a i c r ghelia a vestit şi vesteşte
de cât pe cele materiale. şi nu ori ce sa!a r ci unul ştergerea oricărei robii, iobă-*
„Căutaţi Iraritf de toate îm­ după care să se poată trăi gii sau silnicii. Omul trebue
părăţia lui Dumnezeu, şi omeneşte. Societatea, statui, să poată munci ca o fiinţă
toate ceh laltf-. vise vor'câcv- (stăpânul din Scripture) e o - liberă ce este.
ge vouă" (mâncarea, băutura, bligat să dea de lucru ia iată, pe scurt, cum trebue
îmbrăcămintea, e l e ) . „Ctici ţoală lumea, să fie munca în lumina Evan­
ştie Ta,'ăl nostru cel ceresc Dar în lumina Evangheliei gheliei. Departe de a o des­
că de toate acestea aveţi tre­ munca trebue să fie umană, considera, o apreciază în ce!
buinţă". adică să nu treacă peste pu­ mai înalt grad. Mai mult ca
Aşa învaţă Evanghelia, ni­ terile emulul. 5 ă f'e o mun­ orice doctrină omenească.
meni nu tăgădueşte. Dar a- că binecuvântată care să ţi- •I. A g â r b l c e & n t î
ceasta nu însemnează că creş­
tinismul n'ar aprecia munca
materială şi bunurile mate­
Descoperirile deia Fatima
riale ale vieţii I M a r e a făgădyinfa
Dimpotrivă! 'n ziua d e 13 Iunie 1 5 J 7 , P r e a ­ v e d e a şi j u z e a c u v ntele i a r
In morala .creştină lenea e curata F e c i o a r ă Măria se arătă F r a n c i s c o v e d e a n u m a i , fâră
aşezată între păcatele de a d o u a e r ă c o p i i l o r d e ' a F a t i m a , să a u d â n i m i c . A r ă t a r e a d u r a
Le r e c o m a n d ă să s p u n ă deseori între 10 şi 15 m i n u t e
moarte. Munca e o datorie Si. R o z a r i u şi la fiecare mister
13 Iulie — L a 13 Iulie a r ă t a ­
a fiecărui om. „Cn.e nu lu­ să a d a u g e d u p ă „ M ă r i r e T a t ă ­ rea este caracterizată p r i n .des­
crează, nici să nu mănânce", lui", u r m ă t o a r e a n g ă c i c n e : , 0 c o p e r i r e a u n u i m a r e secret, c s r e
spune s. apostol Pavel, M u n ­ isuse, iartă ne păcatele, fereşte-ne a fost d a t în v i l e s g n u m a i d u p ă
citorul este vrednic de „plata de focul iadului şi d u în c e r 25 d e ani,/ întrucât copiii atunci
t o a t e sufletele, m a i ales p e a c e ­ i m i s e r ă p o r u n c ă să nu-1 spuse
sa", „nimeni să nu lege gu­ lea care au m a i m a r e n e v o i e d e np irm ă n u i cu n i c i u n preţ. A c u r r a
1
ra boulvi care trieră' , isto­ tnîia t a " . D o a m n a iarăşi făgădui c ă in O c -
ria talanţilor e limpede: fie­ D o a m n a din cer, Sfânta F e ­ t o m v r i e a v e a să-şi s p ^ n â n u m e l e
care om e dator să munceas­ cioară, !e d e s c e p e r i e r o i u n s e ­ şi a v e a să săvârşească chiar o
că cu puterile şi darurile ce cret care îi privea n u m a i p e ei m a r e m i n u n e , p e n t r u ca să c r e a ­
dă t o ţ i .
Ie are, să câştige. Altfel îl trei. In < ceasta s r ă t a r e ca şi în
#
cea d e m a i înainte fi în cele 73—79 August — P ă s u i r e a s e ­
aşteaptă pedeapsa vecinică. u r m ă t o a r e , n u m a i Lucia v o r b e a c r e t u l u i li cestă p e copii rrulte
Muncitorul e „vrednic de cu D o a r m ă , p e c â n d l a c i r t a o fecmtltroiri In v»V. &
Măria, nădej dea noastră RUGĂCIUNEA
muncitorului c r e ş t i n
(Urmare din pagina 1)
lată rugăciunea muncitorilor italieni
dejde. Dumnezeu preadreptui ne-a ger să se închine; nu putem s ă de 1 Mai
nduJcit a m a r u l arâtandu-te pe Tine. nu, ne aşezam s u b scutul ei, să-t
C a r t e a suterinţ lor celor da pa cerem cu smerite rugăciuni p a z a , Isuse, Stăpânul iu mii, c a r e t e - a i
pământ se deschide cu această când însuşi Dumnezeu şt-a p u s făcut dulgher ia Nazaret s u p u -
promisiune de mângâiere. De a- pe Fiul său sub paza ei, iară nându-t2 legii muncii, câştigându-
tuaci Ea esce „nădejdea celor fără n o u ă ne-a dâruit o de M a m ă . ţt ca mâinile tale pâinea cea d e
d e nădejde" ; de atunci Ea înso­ toate zilele, te recunoaştem şi îe
De aceea d spum-m ca în ziua
ţeşte pe acei ce îşi poartă Crucea declarăm de Modelul şi Binefă­
de sfântă Vlaria M a r e s ă se r e -
şi stă de veghe lângă cei răstig­ cătorul nostru.
înoiascâ consfinţirea către Inima
niţi. Neprihănită a Preasfintei Fecioare Tu ai proclamat egalitatatea
Msria. tuturor oamenilor în faţa lui Dum­
T o t cu icoana Ei se înch'de şt
nezeu şi astfel a! rupt lanţurile
sfânta Carte, a ş a cum î n c e p e : Mai d i s p j n e m ca în întreg
cu cari erau legate mâi ai le m u n ­
Şi s'a arătat în cer un semn Postul sfintei Mării să s e celebre-'
9
citorilor. T u ne-ai mântuit d e
mare '• o femeie înveşmântată cu ze obligator sfântul Paraclis în
două o r i : în vieaţa viitoare Şt ta
soarele..." iarâ diavolul vrea s ă Biserica parohială în fiecare seară,
vieaţa d e pe p&mât, ne-ai m â n ­
înghită copilul ei, şi cum nu poate, ia o r ă p o t r i v u â , în fiecare p a r o -
tuit şi viaţa sufletească şi vieaţa
porneşte râsboîu femeii şi semin­ hie care are preot.
trupească.
ţiei ei, adică tuturor acelora care Tot deodată cu această închi­ Sărbătorind ziua muncii, noi
fiind ucenicii lui Isus au fost a ş e ­ nare Eparhia Metropolitană face muncitorii creştini, socotim că e
zaţi, In ziua de Vinerea M a r e , sub un V O T Pream'jostivului Damne- d s datoria noastră s ă ne a d u c e m
scatiii Inimii ei de Mamă, prin zsu prin sfânta Fecioară, vot al aminte de marile tale daruri c e
cuvintele rostite de Domnul către preoţilor şt al credincioşilor, că ni le-ai dat şt p e cari atâţia din­
Utenie : Jată Mama ta". Noi, vom ridic A O biserică închinată tre noi nu le cunosc. Pentru toate
cucernicii ei, suntem seminţia P r e a ­ Preasfintei Fecioare, „ A p ă r ă t o a r e i acestea îţi mulţumim din toată
curatei, împotriva c ă r o r a Cel P r e a - D o a m n a " , când vremea păcii s e v a inima.
Rău poartă răsboiu. O simţim a- simţi, când bunăstarea se va restabili, Fă isuse, ca lumina religiei tale
ceasta în zilele d e acum. D a r scris în cessul crezut mai potrivit de să lumineze totdeauna lumea mun­
* e spre mângâierea dulce a n o a s ­ mai Marii Bisericii în semn de cii, sfâşiată d e o luptă necurmată,
t r ă , spre spaima vrăşmaşilor şi recunoştinţă, că prin sfânta F e ­ căci religia ta e condiţia şi g a r a n ­
spre umilirea trufaşilor, că o fe- cioara am trecut vadul răsboiului ţia unei păcî durabile, întemeiate
rneie va sfărma capul' Şarpelui. iară Neamul şi Ţ a r a stă pe aşezare pe dreptate şt libertate.
Cerul şi pământul pot s ă treacă, de creştinească pace.
a iest cuvânt nu trece. Prin sfânta La zidirea acestei Biserici care
Fecioară vom izbândi asupra v r ă j ­ v a , a v e a destinaţia să fie Ioc d e
maşului sufletelor noastre, cum pelerinaj M i r i a n , vor contribui Ia Cerc sufletul
cântăm în sfântul Acatist: „Bucu­ vremea sa toate parohiile, toate Frate, făptura ta mi-e indiferentă.
ră-te, cu care se ridică biruinţele; fiii le, toţi cucernicii credincioşi, C a -eşti gârbov sau eşti fecior
b j e a r ă - t e , prin care se surpă măcar cu o cărămida, cu u a pumn frumos ?
duşmanii*. de nisip sau o rugă caldă. F o r m a capului, coloarea părului
Ce mai aşteptăm ? Dumnezeu încredinţaţi că „Dumnezeu nu-şi t ă u nu m â priveşte.
ne a r s t ă cu degetul mijlocul de ia înaooi darurile şi chemarea C ă ochiul (i-e negru, albastru
. scăpare al nostru, în scumpa Ţ a r ă lui" (sf. Paveî, R j m î n i : 1 1 — 2 9 ) , sau c ă p r i u ?
iaatâ îa izbelişte. Când bezna din că prin sfânia Fecioară Dumnezeu Faţa ţi-e rumenă, palidă sau negrie?
Vinerea M a r e încinge pământul, a venit p e pământ să na mântu­ Glasul t ă u e subţire ca a coptlulai?
c î n d Iuda vânzătorul s ' a înmulţit, iască, tot prin Ea ne va mântui Sau e sonor ca tunetul ceriului?
când brezle de vânzători a tot şi astăzi. Calea la Hristos îsus, Că mâna ţi-e moale şi fină ca
ce-i sfânt, când Isus, din suf!e:ele soune sl O r i i , este numai prin mătasa ?
capiilor e osândit Ia răstignire, sfânta Măria. Prin mijlocirea ei Sau e dură şi de"muncă scorţoasă?
ba primele piroane s'au şi înfipt Mila Păcii să se reverse peste C â pe umeri tăi e haină simplă,
în braţe, să privim spre Aceea noi toţi. Amin. dura ?
care „ s t ă " , neclintită, neîntunecată,
Sau că străluceaţi în a u r şi p u r p u r ă ?
oesdruncinată lângă toţi p-roniţii, Dat, în Reşedinţa Metropolitană T o a t e aceste, F r a t e , nu m ă ' n t e -
lângă toţi osândiţi! pentru d r e p ­ din Blaj la 2 9 Iunie 1 9 4 7 , resează.
tate, lângă acei ce strigă : „ M t - e
Privesc în oglinda ochiului tău.
S 5 t e " , lângă toţi al căror sânge 10AN SUCIU
Să descoper acolo adâncimi. *
se v a r s ă pentru binele altora, d e Episcop titular al Moglenei şi Luceş'e oare acolo scânteia
haine şt împăgânite suflete, p e un Administrator Apostolic al
pământ lacom şi nesătul. In Vi­ Arhidiecezsi de Alba-Iulia bunătăţii.
nerea M a r e a poporului nostru, Ei şi Făgăraş Chipul şi a s e m ă n a r e a Z i d i t ^ r u l u ?
li sună c u v â n t u l : „Iată fiii t ă i " . F r u r m s ţi-e sufletul scânteia c e a
divină ?
Fierbinte să ne fie ruga către
D-l Bobeş O'favian, colabo­ Sau murdăritu-l-ai cu a p ă m â n t u ­
Ea, cuprinsă în minunatele flori
ratorul nostru din B r a ş o v , a fost lui tină ?
ale sfântului Paraclis, căci nu p u ­
promovat doctor în drept s î c ţ i u - D r a g ă F r a t e acesta'l cerc în tine.
tem s ă nu ne închinăm aceleia
căreia Dumnezeu i-a trimis un î n - nea juridică. Felicitări. Vaier Fllipan
Descoperirile delà Fatima. M a r e a făgăduinţă
(urmare din, pagina 3)
suferimi, m a i ales d i n cauza p r e ­ era d e a s u p r a m i c u ui stejir. C o ­ cioară mai întâi s u b c h i p u l M a i ­
fectului d e Vilia N o v a . A c e s t a piii o v e d e a u , p e c â n d m u l ţ i m e a cii î n d u r e r a t e , dar fără s a b i a d i n
p e n t r u a s m u l g e secretul din g u ­ nu v e d e a decât u n n o u r a ş c a r e inimă, a p o i î m b r ă c a t ă in a l b , c u
r a copiilor. îi p u s e la î n î h i s o a r e se mişca în j u r u l lor si alte c i u ­ o m a n t i e albastră. - ,
şi-i a m e n i n ţ ă că d a c ă nu I v o r d a t e feno nene atmosferice; La , \m văzut m i n u n e a ! " iată a -
s p u n e , îi va a r u n c a î v.r'o căl­ î n t r e b a r e a L u c i e i : cine era şi ce mtntirea p e care o ¡ d u c e a c u
d a r e cu uieiu fierbinte. C o p i i i c e r e a dela ea, D o a m n a r ă s p u n s e sine, cu sufletul a d â n c s g u d u t t ,
fură speriaţi, d a r nu s p u s e r ă d e s c o p e r i n d u - ş i n u m e l e si voinţa m u l ţ i m e a nesfârşită la î n t o a r c e -
nimic s a : „ E u sunt R e g i n a Rozariului r e i d i n acel loc n e u i t a t .
M a n e v r a acestui o m î m p i e d e ­ şi a m venit să î n d e m n p e c r e ­ Dnooparma mirelui saoret.
c a s e î n t r ' a c e a s t a p e copu" d e a dincioşi c i să-şi s c h i m b i vieaţa U n a din cele mai f r u m o a s e
îi d e faţă Ia „ C o v a d e Iria" la si s i nu m a i î n d u r e r e z e cu p ă ­ m i n u n i d e ' a F a t i m a a fost, d u p ă
13 August. L u m e a a d u n a t ă , care cate pe Mântuitorul nostru, c a r e c u m am o b s e r v a t mai sus, t r a n s ­
în fiecare lună e r a tot mai n u este deja atât d e supărat Să r e - f o r m a r e a iâuntrică ce a d u s p â n ă
m s r o a s ă , v ă z u totuşi s e m n e l e citeze Sf. Rozariu şi să facă p o ­ la c u l m s a d e s ă v â r ş i r i i p e cei trei
c a r e însoţeau ar*tarea : se auzi căinţă p e n t r u păcatele l o r " . A p o i c o p i i privilegiaţi c a r e a u v ă z u t
u n tunet, se vă?u u n fulger si a d i j g i : „ E u d o r e s c în acest Ioc p e tfaica D o r i n u l u i . D o i d i n t r e
a p o i un n o u r a ş alb stătu d e a s u ­ o c a p e l ă în cinstea m e a " . c o p i i , F r a n c i s c şi Iacinta. s u n t
p r a stejarului. D o a m n a se arătă î n a i n t e d e a se ' n t o i r c e î n a ­ d e mult î i slava raiului, d u p ă
si c o p i i l o r , însă m a i târziu» ia poi, Maica D o m n u l u i salută cu f ă g ă d u i n ţ a Maicii D o m n u l u i , c u ­
19 A u g u s t Se plânse d e p r i g o ­ g i n g ă ş i e pe copii şi făcu un prinsă în p r i m u l secret, c a r e îi
nire» la care fuseseră s u p u ş i şl s e m n către soare. F ă r ă să-şi dea privea p e ei, Maica D o m n u l u i
ie ye«ti că p e n t r u acest lapt s e a m a , Lucia ficu acelaşi semn s p u s e s e Luciei în a d o u a a r ă t a r e :
m i n u n e a din O c t o m v r i e a v e a să s t r i g â n d : „ P r i v i ţ i s o a r t l e ! " „ Oa p e Iacinta şi p e F r a n c i s c
fie mai puţin u i m i t o a r e Înainte voiu v e n i în c u r â n d să-i i a u " .
5 P l o a i a î n t r ' a c î a s ' a încetase ca
d e a disoărea le s p u s : . R u g a ­ Mai este în v i e a ' ă Lucia, c a r e
p-in m i n u n e şi n o r i i se r i s ' p i s e -
ţ i - v ă mult şi faceţi pocăinţă p e n ­ s'a făcut c ă l u g ă r i ţ ă in o r d i n u l
ră. L u n e a văzu soarele ca u n
t r u păcătoşi : uitaţi-vă că m u l t e Sf. O o r o t e ñ , l u î n d u - ş i n u m e l e
disc, de argint rostogolindu-se
suflete m e r g la iad p e n r u c ă nu d e sora Măria a Maioli îndurerate*
' v e r t i g i n o s în j u r u l său, a r u n c â n d
e s t e cine să se jertfească şi să Azi se află Ia P o n t e v e d r a i n
d e j u r î m p r e j u r lumină d e dife­
se roage pentru e'e". Spania. L î cererea Episcopului
rite c u l o r i : g a l b e n ă , roşie, v e r d e ,
13 Septemvrie. — In această a albastră, violetă, care dădeau din Leiria şi cu î n v o i r e din p a r ­
c i n c e a a r ă t a r e , D o a m n a !e r e c o ­ copacilor, stâncilor şi l u c r u r i l o r tea Maicii D o m n u l u i . î n t r ' o s c r i ­
m a n d ă să fie statornici în r e g ­ î n c o n j u r ă t o a r e înfăţişări din b a s ­ s o a r e din 31 A u g u s t 1941 s o r a
l a r e a Sf. Rozariu si c h e m ă p e m e . M a i a a Maicii Î n d u r e r a t e a d e s ­
c o p i i !a u l t i m a î n t â l n i r e din 13 S o a r e l e se o p r i o clipă p e n ­ tăinuit secretul cel m a r e în p a r ­
O c t o m v r i e , în c«re a v e a să se tru a şi r e l u a a p o i m i ş c a r e a sa tea sa principală, care cu o c a z i a
î n t o a r c ă cu Sf. losîf şi cu P r u n - a m e ţ i t o a r e cu . a c e e a ş i p l o u e d e împlinirii a 2 5 d e ani dela a r i
c u ş o r u l Isus L u m e a a d u n a t ă , l u m i n i . Se mai o p r i încă odată, ţările d i n Fatima, a fost d a t p u ­
p â n ă la 30.000 d e p e r s o a n e , p u ­ p e n t r u a-şi r e î n c e p e jocul a treia blicităţii prin t i p a r .
t u să vadă, în afară d e f e n o m e ­ o a r ă , c â n i d i n t r ' o d a t â m u l ţ i m e a « S e c r e t u l , scrie ea, constă d i n
n e l e o b i ş n u i t e , u n g l o b d e lu­ văzu că s o a r e l e se r o s t o g o l e ş t e trei părţi d e o s e b i t e , d i n t r e c a r e
m i n ă foarte frumos o p r i n d u se în zîg z i g a s u p r a ei. Din ţ o i t e acuma voiu descoperi două. î n ­
• d e a s u p r a stejarului şi a p o i r i d i - piepturile ţâşni atunci u n strigăt tâia este v î d e r e i i a d u l u i ( s u n ­
c â n d u - s e iar s p r e înălţimi, în unic, i m e n s d e g r o a z ă a p o i se t e m la a treia a r ă t a r e ) Maica
d i r e c ţ i a răsăritului p u t u r ă auzi diferite e x a l a t i a ţ i u n i ; D o m n u l u i îşi d e s c h i s e mâinile,
13 Octomvrie. — V e s t e a d e s p r e „ M i n u n e , m i n u n e 1" sau . C r e d din care plecau m ă n u n c h i u r i d e
m i n u n e a f ă g ă d u ' t ă se r ă s p â n d i s e în O u n n e z e u " sau „ N ă s c ă t o a r e l u m i n ă ; acestea p ă t r u n z â n d p r i n
r e p e d e în t o a t ă P o r t u g a l i a şi d e D u m n e z e u !" Cei mat m u l ţ i p ă m â n t , ne făcură să v e d e m o
f o a r t e multă l u m e din t o ^ t e stra­ s t r i g a u : „ O D u m n e z e u l meu, ai întinsă m a r e d e foc ce p ă r e a să
t u r i l e societăţii venise chiar din milă d e noi I" a p o i c ă z â n d în stea s u b p ă m â n t C u f u n d a ţ i î n
d e p ă r t ă r i m a r i p e n t r u a p u t e a fi g e n u n c h i , s p u n e a u cu glas tare acest foc, diavolii şi sufletele, c a ,
d e faţă. Z i u a e r a p l o i o a s ă şi r e ­ actul d e căinţă şi c u m ar fi fost nişte t ă c i u n i
ce, d a r cu toate a c e s t e a în m a ­ Această privelişte d u r ă zece străvezii si î n n e g r i ţ i d e f o r m ă
r e a v a l e delà Iria se o u t e a n u ­ m i n u t e şi fu v ă z u t ă şi d e lumea o m e n e a s c ă , se clătinau în i n c e n ­
măra p â n ă Ia 70 0 0 0 d e p e r s o a n e . care e r a la 3 0 sau 4 0 km. d e ­ diu ridicate în s u s d e flăcări ş i
Veni m o m e n t u l s o l e m n al p ă r t a r e . S o a r e l e fu fotografiat. d e nori d e fum, care ieşeau d i n
arătării. C o p i i i e r a u Ia locul lor, î n t i m p ce l u m e a p r i v e a Ia ei înşişi, căzând aoot în t o a t e
a l ă t u r i d e stejar, în mijlocul lu­ această mare m i n u n e , cei trei lautrile aşa cum cad scânteile,
mii î n g h e s u i t e . L u c i a s p u s e . c a copii v e d e a u în direcţia soarelui fără g r e u t i t e ş' echilibru, ale
l u m e a să î n c h i d ă ploiereie si să P î Sfântul Iosif şi p e Pruncul u n u i m a r e incendiu, între s t r i g ă t e
î n c e a p ă Sf. Rozariu, c e e a c e se Isus î m b r ă c a ţ i în r o ş u , alături şi g e m e t e d e d u r e r e si d e s u e r a r e
şi făcu. d e Sfânta F e c i o a r ă . Lucia văzu î n s p ă i m â n t ă t o a r e , c a r e făceau s t
Şi iată că, exact la amiază. însă p s M â n t u ' t o r u l b i n e c u v â n ­ t r e m u r e de groază. Diavolii *e
D o a m n a cea a l b i şi l u m i n o a s ă t â n d m u l ţ i m e a şl p s S f â n t a F e , d e o s e b e a u prin f o r m î l e lor g r o s z -
n i c e şi r e s p i n g ă t o a r e d e a n i m a l e şi p l â n g e a " . Afară era atâta lu­ întâile s â m b e t e din cinci I U T J
m o n s t r u o a s e şi n e c u n o s c u t e , d a r me... ; unii a r u n c a u cu pietre, n u m ă r a t e u n a d u p ă alta se vor
t r a n s p a r e n t e şi n e g r e . A c e a s t ă alţii blestemau... A p o i . . c e i b u m s p o v e d i şi vor primi Sfânta î m ­
v e d e n i e d u r ă o clipă şi t r e b u e prigoniţi... m u ţi ucişi, intre care părtăşanie, v o r s p u n e Rozariul
s ă m u l ţ u m i m b u n e i noastre M a ­ atâţia p r e o ţ i . . p â n ă ce s â n g e l e (a treia parte,) şi-mi v o r ţ i n e a
m e din cer care î n i i n t e n e p r e ­ mucenicilor nu va fi potciit m â ­ t o v ă r ă ş i e timp d e u n sfert d e
v e n i s e c u făgăduinţa Că n e v a nia lui D u m n e z e u " 1 ceas. m e d i t â n d a s u p r a celor 15
d u c e în P a r a d i s , că n ' a m m u r i t * * ' m i s t e r e ale Sfântului Rozariu, cti
d e s p a i m a şi d e groază. R e p e d e P e d e a p s a prezisă a fost în a- g â n d u l d e a-mi a d u c e i s p ă ş i r e " .
n e r i d i c ă m p r i v i r e a către iv aica nii din u r m ă o teribilă r e a l i t a t e , Cine este acel fiu ai Măriei
D o m n u l u i , care n e s p u s e cu o ale cărei răni încă sunt deschise. care nu va voi să m â n g â i e Ini­
b u n ă t a t e plină de m â h n i r e : Aţi In mijlocul a t â t e r d u r e r i unica m a M a m e i sale, să I facă b u c u ­
v ă z u t iadul, u n d e m e r g suf'etele n ă d e j d e este Maica Domnului, rie şi să r e p a r e j i g n i r i l e care o
s ă r m a n i l o r păcătoşi, p e n t r u a care sirfigură ne p o a t e d o b â n d i rănesc ca nişte spini ? E c h e ­
Căror m â n t u i r e D u m n e z e u v r e a dela D u m n e z e u ca să fim scoşi m a r e a unei , v a m e care nu v r e r
s ă î n t e m e i e z e în 'urne e v l a v i a cât mai c u r â n d din t o a t e g r e u ­ decât cei mai m a r e b i n e al fiilor
c ă t r e inima mea Neprihănita. tăţile care n e m a i apasă. T r e b u e ei. Practica p r i m e i s â m b e t e din
D a c ă se va face ceea ce vă v o i u să c e r e m dela ea acest har, d a r lună n e a p r o p i e d e Inima Marici­
s p u n e , rruite suflete se v o r m â n ­ e n e c e s a r din partea n o a s t r ă să şi ne Ejută să p e t r e c e m o zi în
t u i $i va fi p a c e î n d e p l i n i m ceea ce Ea n e c e r e . tovărăşia ei cu fapte d e o s e b i t e
. R ă z b o i u l e pe sfârşite (era Sfânta F e c i o a r ă r e c h i a m â Ia d e evlavie, care sunt de mare
î n 1 9 1 7 ) ; d a r dacă o a m e n i i r u r u g ă c i u n e şi p o c ă i n ţ ă ; ne arată folos sufletului nostru şi î m b u
v o r înceta d e a s u p ă r a p e D u m ­ a p o i Inima sa ca o scăpare si­ cu ă în acelaşi*timp pe M a s a .
nezeu, sub păstorirea următoru­ g u r ă în mijlocul acestui u r a g a n n o a s t r ă cerească
lui Sf. P ă r i n t e , va începe unul şi ca o r o m o a r ă d e haruri p e n ­ F a p t e l e cerute d e Maica Dom"
şi m a i c r â n e r n C â n d veţi v e d e a tru t o a t e greutăţile no:.sire. nuîui se r e d u c la u r m ă t o a r e l e :
o noapte luminată de o lumină 1 S p o v a d a şi î m p ă r t ă ş a n i i .
i Marea făgăduinţă 2. Recitarea Sfântului Rozariu
t a i n i c ă ) , să ştiţi că acesta e
m a r e l e s e m n p e care D u m n e z e u P r i n solia sa de?a Fatirra Sfânta {cinci m u t e r e ) .
vî-1 trimite înainte d e a p e d e p s i F e c i o a r ă ne a chemat Ia r u g ă ­ 3 . Meditaţia t i r p d e un sfert.
t u n : e a p e n t r u atâtea păcate cu ciune şi la p o c ă i n ţ ă p e n r u în­ d e ceas d e s p r e misterele Sf, R o ­
r s z b o i u , foame şi prrgoniri î m ­ toarcerea ia D u m n e z e u a tu u r e r zariu
p o t r i v a Bisericii şi a Sf P ă r i n t e . . . o a m e n i l o r . T o t atunci Inima sa •4. G â n d u l de a a d u c e is??ş?re
N e p r i h ă n i t ă n e - a ară at calea cea Ini? ii N e p r i h ă n i t e a Maicii D o ­
Pentru a împiedeca aceasta,
mai scurtă şi sigură p e n t r u a n e nului.
e u voiu veni să cer consfinţirea
a p r o p i a d e D u m n e z e u şi a atra­ In privinţa acestor fapte e bi­
l u m i i la Inima m e a N e p r i h ă n i t ă
g e a s u p r a r o a s ră toate h a r u r i l e n e fă ştim u r m ă t o a r e l e :
si I m p ă r t i ş a m a d e ispăşire in
ce n e s u n t t r e b u i n c i o a s e . Dar cu î, S p o v a d a se p r a t e face în
s â m b ă t a întâia din fiecare lună.
atâta E a nu a fost m u l ţ u m i ţ i . t i m p u ! celor o p t zile dina'nte
D a c ă se v a da ascuitsre cererilcr
D u p ă câţiva a r i , d r a g o tea ei sau d e d u p ă s â m b ă t a întâia, n u ­
m e l e , va fi p a c e ; altfel.. / a i c i
n e ţ ă r m u r i t ă faţă d e noi a voit mai Sfânt* î m p ă r t ă ş a n i e să se
faţa Sfintei Fecioare se î n t u n e c ă j
să n e m a i p u n ă la î n d e m â n ă în­ facă în starea h s r u l u i .sfinţi'cr.
g r e ş e l i m a r i se v o r r ă s p â n d i în
că u n mare mijloc p e n t r u a ne 2. Meditaţia sa p o a t e face »•
lume, pornind războaie ţ i pri­
asigura mântuirea veşnică: prac­ s u p r a u n u i a sau a n ai n u tor
g o n i r i î m p o t r i v a Bisericii / m u l ţ i
tica p r i m e i s â m b e t e din cinci mistere.
d i n t r e cei trai b u n i v o r fi făcuţi
luni u n a d u p ă alta în cinstea 3 C e l e cinci s â m b e t e se pot
m u c e n i c i şi Sf P ă r i n t e va t r e b u i
Inimii ei N e p r i h ă n i t e , p e n t r u a î n c e p e în orice l u n i , n u m a i să
să sufere m u l t ; diferite naţiuni
r e p a r a ofenseie şi insultele ce se ţină cinci luni u n a d u p ă 'alta.
v o r fi distruse,.. Dar la u r m ă
Ea Ie p r h x e ş t e dela atâţia oa­ D a c ă l e - a m î n t r e r u p e î n r o lună
I n i m a m e a N e p r i h ă n i t ă v a tri­
meni nerecunoscători. chiar fără v o i a noastră, ar t r e ­
umfa. . şi va fi dăruit omenirii
• Această practică n e - o învaţă bui să Ie î n c e p e m din n o u .
c n răstimp de pace".
Ea însăşi prin Lucia, v s z ă t o a r e a Această practică, cerulâ chiar
Lucia p o v e s t e ş t e că copiii vă­ " d e l a Fatima, care a c u m a in vie-
zură „un t ă / b o i u îngrrzitor", d e JV'aica D o m n u l u i , se înca­
aţa de m ă n ă s t i r e şi a luat n u ­ drează ca u n m ă r g ă r i t a r preţios
. n a ţ i u n i n i m i c i t e " , . e t a t e a case m e l e d e sora M ă r i t a Maicii
d i s t r u s e " , . m o r ţ i n e n u m ă r a ţ i " şi în totalitatea cultului p e care n o i
Îndurerate. — . P r i v e ş t e , fiica t r e b u e s i l d ă m Inimii ei N e -
. a p r o a p e t c ţ i m e r g în i a d ' , . , au mea, — aşa i-a vorbit Sfânta
v ă z u t s râzi şi câmpii pline de p r i h i n i t e , n ai a'es d u p ă consfin­
F e c i o a r ă într'o ară are din 10 ţirea fiinţei n o a s t r e făcută Ei,
l u m * c ă u t â n d câte ceva p e n t r u D e c e m v r i e . 9 2 5 — priveşte Ini­
«vşi p o t o l i foamea... „Sf. P i r i n t e ea n e va ajuta să p ă s t r ă m viu
m a m e a s t r ă p u n s ă toată de spini, spiritul acestei consfinţiri şi să
f r a î n t r ' o casă foarte m a r e în­ p e c a r e o a m e n i i mi-i servesc în
g e n u n c h e a t î n a i n t e a unei m ă s u ţ e înaintăm tot mai m u l t sufleteşte
t o a t e clipele prin hulele şi ne- s u b ocrotirea Măriei, R e g i n a Ini­
1) L u c i a identifica acest s e m n r e c u n o ş t i n ţ e i e lor. T u cel puţin milor,
c a u t ă şi m ă m â n g â i e şi fă cu­
in lumina neobişnuită din n o a p ­ Să a l e r g ă m deci la Inima N e
n o s c u t o a m e n i l o r căci eu făgă-
t e a d e 2 4 — 2 5 lan. 1938, văzută p r i h ă n i t ă a Măriei, să c ă u t ă m
d u e s c să le stau în ajutor, In
a d ă p o s t Ia i u b i r e a ei, să ascul­
în t o a t ă E u r o p a şi p e c a r e a s ­ ceasul morţii, cu harurile tre­
t ă m lecţiile ce ni Ie d ă . M ă r i a
tronomii o secotiră o auroră b u i n c i o a s e p e n t r u m â n t u i r e a cea
v r e a să v o r b e a s c ă la inima n o a s ­
veşnică, t u t u r o r a c e l o r a cere în
boreală neobişnuită. tră cu Inima e i ; vrea s l n* că-
lăuzească p e căile m â n t u i r i i s«
ale desăvârşirii readucându-ne Nădejdi bune
ia meditarea marilor mistere ale
Sfântului Rozariu ; v r e a să ne Cetitorii noştri şi-au pus între- promis sprijinul b r material, p e n ­
î m p ă r t ă ş e a s c ă b o g ă ţ i i l e inimii Iui b s r e a î n d r e p t ă ţ i t ă : da ce nu ne tru a ne putea ridica hârtia la
î s u s , a căror vistiernică şi im» vine regulat Vieaţa C r e ş t i n ă ? timo şi a face fiţă cheltuielilor
p ă r ţ i t o a r e este. Noi am ficut tot ce ne-a stat în multe cari ni se cer spre a putea
Să n e d e s c h i d e m sufletul Ia patinţâ ca să scoatem g i z e t a ca tipări gazeta.
p o v e ţ e l e ei d e M a m ă ; s i n e lă­ şi mai înainte. Gândul bun şt su­ Totodată ţinem să asigurăm c e ­
s ă m CU' î n c r e d e r e fiiască în mâi­ fletul nu ne-a lipsit. D a r ue-âu titorii noştri că vom face g a z e t a
nile ei, să-i î n c r e d i n ţ ă m Ei s o a r ­ lipsit mijloacele. Cea mai mare tot m i i plăcută şi mai folositoare»
ta n o a s t r ă aici p e p ă m â n t şi în parte dintre abonaţi nu şi-au fă­ întrucât Ia gazeta noastră vor c o ­
veşnicie cut d î t o r i a . Neachitâad abona­ labora cei mat buni scriitori ai
Evlavia la i n i m a Neprihănită mentul, care şi a ş i era mi:, noi noştri preoţi şi mireni.
a Măriei, înţeleasa şi p r a c t i c a t ă nu ne-am p ă t a t aproviziona cu Gazeta V e a ţ a Creştină v a a#
ca o d ă r u i r e d e p l i n ă d e noi î n ­ hârtie. dace î i fiecare casă lumină pentru
ş i n e făcută Maicii D o m n u l u i , v a Da. data aceasta suntem în mă­ minte, căldură pentru suflet ş i
fi calea d e s c h i s ă nent.ru triumful sură să asigurăm pe dragii noştri pace în familie. V o n da învăţături
l u i isus a s u p r a inimilor n o a s t r e cetitori c ă de acuma înainte vor desore gospodărie şi economie şi
si p e n t r u î n t e m e i e r e a tot m a i avea gjzeta regulat şt anume p â n ă vom aduce ştiri şi noutăţi dia ţ a r ă
a d â n c ă a I r p i raţiei sale în sufle­ la întâi Octomvrie va a o a r e câte şi din lumea î n t r e a g ă .
tele n o a s t r e şi ale altora. odată pe lună iar din Octombrie Dar, pentruca gândul n o i t r u
Trăiască P r e a Sfânta I n i m ă a va a p a r e , ca şt mai îiainte, în bun şi truda de fiecare zi s ă fie
l u i Isus! Trăiască inima Nepri­ fiecare săptămână- încununată de succes, avem n e ­
hănită a Măriei! Aceste nădejdi de mai bine ni voie da sprijinul cetitorilor. SS nu
le îndreptăţesc pe de o oarte b u ­ r ă m î i ă niciun a b o i a t cu a b o n a ­
Un muncitor s f â n t năvoinţa cu care O.i. Oficiul de
aprovizionare a hârtiei ne purfe
mentul ne.achitat. Toţi sunt rugaţi
să ni I ach'fe înainte fiindcă şi noi
Anul acesta v a fi trecut de sf. la dispoziţie cota care ni s'a a- le plătim toate înainte.
Părinte d*la Roma în şirul „ sfin­ probat pentru fiecare luaă, iar pe Abonamentul pe lunile ce mai
ţilor muncitorul Mait Talbot. De de altă p s r t e înţelegerea ce ne-o r ă m â n , p â n ă la sfârşitul acestui
naţionalitate irlandez, ani d e a r â n - a r a t ă Episcopii şi bunii noştri an, este de 100.000 Lei, plătiţi
duî a fost ruşinea părinţilor săi. preoţi şi credincioşi, cari ne-au înainte. Vieaţa Creştină
Era un beţiv nemaipomenit p â n ă
într'o S â m b ă t ă din anul 1894,
câad avea 3 3 ani. Luminat de Formula prescurtată, prin c a r e sufleteşti a colaborat şi activul
darul lut Dumnezeu, Se hotărăşte na consfinţim Inimii Neprihănita preot local M O i . Şt. Ciufudean.
5â- şl sch'mbe vieaţa. Dar cum să Cu această ocazie s'a sfinţit un
a Sfintei F e c i o a r e Măria f
treacă peste stăruinţele şt batjocu­ fr'itms s ? 3 g Rsnn'unei.
rile prietinilor s ă i ? Numai decât Fecioară puternică şi M a m ă Işi fac de cap tinerii d e azi
Matt află soluţia. Va face o fă­ preamiiostivâ, Regină a Cerului şi o r i fug d e Biserică şi s u n t c r e s ­
găduinţă lui Dumnezeu. Se duse scăpare a păcătoşilor, ne consfin­ cuţi în . ş c o a l a " c i n e m a t o g r a f e l o r ,
h biserici, ascultă sf. Liturghie ţim Inimii taie Neprihlnite. Iţi în­ teatrelor şi r o m a n e l o r d e a v e n ­
şi se cuminecă. Şi de aci înainte chinăm, tot ce avem, tot ce iubim t u r i . Scriu ziarele că mulţi băieţi
m fiecare dimineaţă era la bise­ şi tot ce suntem Ale Tale să fie şi fete d e liceu fură b î n i dela
rică. Era convins că sf. Liturghie trupurile noastre, inimile şi sufle- părinţi şi dela alţii a p o i fug în
s un îsvor de târfe şi harcri de t;le noastre, silaşurile noastre, l u m e a largă să-şl petreacă d u p ă
cari nu se poate lipsi. f imiliile ţioîsire şi Nea m l nostru. poftă ca fiu! rătăcit. Aşa eleva de
De la un timp Liturghia nu se Voim c j tot caeace este în noi şi cl. IV d e liceu C o n s t a n t a Chiriac
mai făcea la 5, ci la ora 6 Ce în .jirul nostru să Ţ i aparţină şi d e 15 ani, şt S a n d a Ro^aru cl. V.,
să f a c ă ? Ei trebuia să în.ceapă să se î npărtăşeascâ de binecu­ :
a m b i din Bucureşti, d u p ă c e a u
lucrul de zidar to:mai la 6 ore. vântările T i l a de mamă. Amin. luat câteva zeci de m i l i o a n e
F ă r ă a sta la îndoială renunţă la c a ei au plecat în l u m e . D u p ă c e
fl.ijba Sui şi se a n g a j i z ă ca sim­ au cheltuit toţi banii, t â n ă r u l Ro­
Zile de p r i m e n i r e s u f l e t e a s c ă
plu muncitor la un negustor, unde tarul a venit acasă şi a furat alţi
începea lucrul ia ora 8. în Alba-lulia
b a n i pe cari i a cheltuit d i n n o u
De aci înainte, p â r ă la sfârş'tul L i Iniţiativa Rjaiiunei Mariane in d e s t r ă b ă l ă r i , A o o î au fost
vieţii, în fiecare dimineaţă la orele dia A b i - l u i i a - M u e r i , P ă r . D r . prinşi. A c u m părinţii acestora se
6 era la sf. Liturghie. Duminecă SimîOT Gris-n a ţinut un cura de j u d e c ă , unii c e r â n d d e s p ă g u b i r i
7 Iunie 1925, fiind în' drum spre exerciţii spirituale în zîîdă da d e b i n i i cheltuiţi; iar alţii c e r â n d
b'serică Domnul îl chemă la sine. 2 4 - 2 7 Iulie 1947. In predici fru­ ca fata s i fie luată în c ă s ă t o r i e ,
Voia să meargă la biserică şi a- mos şi d >:im;;itit e x o n s , o r a ­ p e n t r u c a a fost n e c i n s t i t ă .
j j a s e în Cer. torul a arătat rolul femaii în pla­ P i r i n ţ i l o r , preoţilor şi p r o f e ­
Orice meserie ai avea, dacă na! iii Dumnezeu, c a f e n i e c r e ş ­ sorilor, cari aveţi d a t o r i a de a
lucrezi, cu harul dumnezeesc, te tină, ca soţie, m i m ă şi apostol face b u n a e d u c a ţ i e a copiilor, nu
do ti mântui, poţi a j u n g e -sfânt. La aceste exî-rciîii cu frumos v l î n g r o z ' ţ i d e r ă s p u n d e r e a mare
rod sjîletesc au participat ş! ere» ce o aveţi înaintea iui D u m n e ­
Citiţi şi răspândiţi diacioîse bune din B serica o r t o ­ zeu p e n t r u r u i n a acestor suflete
foaia , Vieaţa Creştină" d o x ! . La succesul deprinderilor din cauza neglijenţei v o a s t r e ?!
Ş T I R I Posta Gazetei
în ultimul timp au sosit în ţ a r ă B. V . — S a g n t — M i n u n a t e sfaturi.
Ana Munteanu-Călăraşi - numai
glte 1 3 3 2 tone de b u m b a c sovie­ Se publică.
pt. Dv. vă trimitem gazeta fără a
tic. Astfel până în prezent avem
mai avea ceva de plata anul acesta.
în total din Rusia 6 9 3 0 tone de V Bucu—Chizeni— Se publică;
b u m b a c , după cum scriu ziarele Gâlca Const.—Stricoviţa — A-
veţi 107.000 lei restanţă veche. 1 Puşcaşiu—Arieşui de C â m p .
fi mai multe mii de v a g o a n e de
La Calendarul nostru pe 1948 a-
g r â u şi porumb. Din jud. Dâmboviţa of. Potlogi veţi loc rezervat. Scrisul Dv. maj
La 1 Septemvrie vor î a c t p e ni s'au trimis în Noemvrie 1946, a l t s în versuri, pentru popor şi
cursurile la şcolile s e c u n d a r e . ! suma de 8.000 iei, fără să treacă în spiritul acestei gazete este neîn­
numele pe cupon. Cine i- a trimis trecut. Aceasta o spunem i;u nu­
Impozitele, taxele şi amenzile să ne comunice. mai noi ci şi cititorii. Toţi vâ a ş ­
d a t o r a t e Statului de comercianţi teptăm colaborarea. Ne doare râu
şi industriaşi vor putea fi pl tite D ş . Lucia Rotaru—Alba Iulia —
s'a a p r o b a t reducerea. Vestea că nu vă merg toate Nr. g a ­
In n a t u r ă . zetei desi noi o trimitem, aşa cum
P r . T . Mihalcea—Tarcea—achi­ a p a r e . Cu luna Oct. gazeta va ff
Un nou tip de locomotive au
tat p â n ă Ia 3 1 Dec. 1947. scoasă regulat s ă p t ă m â n a l . P â n ă
eşit din fabricaţie în ţara noastră.
H. Autohi-Ccdăeşti, săt Rfdiu atunci punem la punct toate lu­
Termenul k c r ă r i l o r de compri­ Gâdălin—Vaslui—fiţi liniştit g a z d a crurile administraţiei, ca abona­
m a r e a salariaţilor particulari a vi se trimite. mentele, datoriile, restanţe !e, h â r ­
expirat. tia, tiparul etc.
I. Mere 1. Vasiliu—Marca—am
1 0 . 7 5 6 tone minereu de fier a primit suma. In ultimul timp s'au primit abo-
sosit în ţ a r ă din U. R. S . S,
A. T . Tânase — Popricani—jud. ' namente de sprijin sau ajutoare
In Palestina tulburările continuă. Iaşi—am primit suma şi am tri­ dela următorii cititori ai gazetei r
In ziua de 7 Aug. au fost a r e s ­ mis regulat ziarul. P r . G. Moldo van Î0.0C0.0C0
taţi 7 0 d e evrei. Trei poliţişti en- Lei, Pr. Gr. P o p Telciu-2 0 0 0 . 0 0 0 ,
F a r c s ş — P e t r i ş — A r g d — primit
g k z i au fost ucişi, iar al parrulea P ă r . V Dunca-l.ud, P â r V. Hen-
suma trimisă.
g r a v rănit. ciu şi Ing. Ifie Dunca-Cuhea- câte
P r . P ă d u r e a n u — S ă i m a s — a w ţi l.OCO.OCO Iei, P i r . Dr. V. Aşti-
Ia Ierusalim a fost aruncată în 7 0 . 0 0 0 Jei restanţă. leanu-Cluj-500 OC-0 iei, câte 1C0
aer o clădire în care autorităţile
britanice bănuiau că funcţionează Cocoş E . — C ă i n ţ i — B a c ă u — s u n ­ de m i iei, au dat u r m ă t o r i i : A.
o ascunzătoare a teroriştilor. teţi achitat p â n ă la 31 Dec, 1947. T. Tanase-Pcpricanii-ifŞ!, Al. M o ­
rar înv.-Btciean, din Sân;ejud.y
i
Gică P . Sin: ion— Săpunari—Ia­ M . Osioiheaau, I. Chezan 1. Petru,,,
in toamna acestui an se va
lomiţa sunteţi achitat Dv. totdea­ A. Bărbos, A. Bindea - Cluj, V'
p u n e în circulaţie un tren Bucu­
una aţi fcst unul din cei mai buni Băiăian-Aruncuta, D-şoara Â. L ă -
reşti—Viena—Paris şi va parcurge
platnici şi cititor. pu§an-Gilsu, Pr. A. Bacotiu-Sân-
a c e a s t ă distanţă în 5 zile.
paul, Aug. şi E n t a P c p - O r t d e a ,
G h . Morar*şu'—Vaslui — anul
Nouăzeci la sută dintre evreii D-na M . Crăciun Oradea. P . Sân-
acesta ziarul vl se trimite gratuit.
refugiaţi în Germania doresc să erăianu-Srabcr 20-000, Mere I.
plece în Palestina. A. Duma—Sălciua d e ' j o s - g a ­ Vasiliu Marca 5 0 0 0 0 , Gâiciu V -
zeta vi se trimite gratuit. Năsâud 50OC0, M. Cazan i. P a -
Un vas care transporta 8 2 de Iane'ti-Sânte- jude 2 0 . 0 0 0 st G h .
copii s'a lovit de o mină. Copiii N. Corbu — Arad — Grădişte,
N-rul 4 0 ne-a venit î n d ă r ă t cu Dan pant.-Turda 4C0.000 iei.
căutând salvarea s'au a g ă ţ a t de
scândurile care pluteau la supra­ menţiunea „necunoscut" în Strada
f a ţ a apei. Ivrian Nr. 4 0 .
O n . Of. P a r o h . r. unit— Botiza, La mănăstire
in zilele a c e s t e a s e face
j . M a r a m u r e ş , ziarul cu nr. 3 9
s c h i m b a r e a leilor vechi în lei Pe vârful de munte, în zile senine
ne-a venit înapoi, cu menţiunea p e
stabilizaţi. La sfânta mănăstire, vină creşiine;
ei „ î n a p o i " motivul nu-1 ştim.
Pe calea mântuirii pe ea/ea cea dreaptă
R E C O M A N D A M spre citire Ioan C a r o l — M a r c e l i n S a s k — Asculţi de Domnul şl paşi-ţi îndreaptă.
u r m ă t o a r e l e cărţi nou a p ă r u t e : America — am primit Vă mulţu­
înfrânând sau mortificarea creş­ mim. Acolo pe munte, acolo mai sus
tinească de P r . Gh. P a t r a ş c u , Vel fi mai aproape de Bunul Isus,
I. Codarcea — B a r d — Se vor
Porunca unirii de P r . Dr. D-tru La sfânta mănăstire aleargă cu drag
publica din cântări şi poezii. Sunt
Lucaciu, Secretul mântuirii, Ini­ Aoo/o-ţi începe al fericirii prag,
bune.
ma neprihănită a Măriei şl ma­
na ei făgăduinţă de P . I. But- P ă r . I. Man—Reghin—Articolul La sfânta mănăstire pe vârful de munte,
nariu şi Paraclisul Maicii Dom­ D v . deşi f. bun nu s'a publicat Suie creştine şi pleacă-a ta frunte,
nului Predicat de P . A. Bişoc. fiind din altele prea mult cules Nu socoti că ar fi prea târziu,
S e p o t p r o c u r a dela F. Ion M . înainte. M a i scrieţi şi trimiteţi. Primii vei fi şi tu de-al Tatălui Fiu,
Bălan, Str. Lucreţia Suciu Nr. 3 Articolele lungi însă cu 2 - 3 s ă p ­
Oradea. tămâni înainte. ELISABETA BENŢA
Tip, «înfrăţirea" Clujaa