Sunteți pe pagina 1din 8

280!

:' 1
Taxa poştalfi plătită în numerar cont, ord Pir. Q-lt P.T.T. Nr. 185.3SQ;946
Anul XIII Nr. 40 Exemplarul 10,000 Lei Cluj, 6 Iulie 1947

Apere siptămânal sub îngrijirea unui comitet Abonamentul pe un an 200,000 Lei, pe 6 Juni 100.000
Redacţia şi Administraţia Cluj, Str. Regina Mana 10 Abonamentul de sprijin este dublu.
Autorizaţia de reapariţie Nr 3,651 din 1946 Se poate plătişi prin contul C. E. C. Nr. 40646

Mănăstirea Clujului
Istoria mărăstirii Clujului, din năstirii. Rogerius în „ C a r m e n mi­ La anul 1 6 0 3 ditta ardeleacă d e ­
M ă n ă ş t u r , este îrsăşi sbuciumata zerabile" ne descrie tragica soarte cretează alungarea iezuiţilor din
istoiie a oraşului nostru. Din ne­ a Clujului, ceie a fost ars din te­ Ardeal Ast'el şi centrul cultural
gura vremilor, din întunecata h ă - melii. Rogerius a fost martor ocu­ din M ă n ă ş t u r ia sfârşit.
iTiâniare A omenirii în veacul de lar El vorbeşte de Mănâşlurul de întrucât regii unguri au slăbit,
mijloc, se despiinde luminos chi­ azi, ca d o v a d ă că îi că oraşul Roma apelează la sprijinul î m p ă ­
pul P r t a c u r a t t i Fecioare Măria, Cluj, pe care-1 ştim noi azi nu raţilor austrióci pentru recâştiga rea
p a t r o a n a modestului schit de lemn exista. poziţiilor pierdute în răsărit. Su­
de pe platoul Mănăşturului de azi. La anul 1263 regele Btla al veranitatea austriaca asupra Ar­
Peste veacuri, p i s t e nimicnicia IV-lea reclădeşte mănăstirea a r s ă dealului aduce cu sine renaşterea
frământaii!or omeneşti, peste urgia de Tătari, o înconjoară cu şarturi catolicismului. Amintirea vechilor
p o t oare lor care au străbătut în şi ziduri. aşezăminte catolice era încă vie in
uâvala Ier distrugătoare dt!a ră­ Intre anii 1 2 7 C - 1 2 7 2 centrul mintea locuitorilor şi mai ales a
sărit LA apu% A stat stânca neclin­ administrativ şi politic se mută din Românilor şi uşor se poate p r e ­
tita modesta mănăstire cunoscită M ă n ă ş t u r , din vechea vatră, pe supune că mulţi.dintre cei care au
în documentele ungureşti de mai locul u r d e e azi centrul Clujului. semnat Unirea cu Roma, r.u erau
t â r z i u : „ M o n a s t e r i i m Beatae M a - Oaspeţii germani aduşi de regii streini de binefacerile culturii p r i ­
î i a e de C l u s " . unguri clădesc cetatea Clujului, ca mite prin intermediul bisericii a -
Act st modest schit a fost nu­ un bastion în contra năvălirilor.din pusene.
cleul în juruî căruia s'a regrupat răsărit. Vechiul castru cu valuri de
- D u p ă frământări peiiiice şi reli­
viaţa cetăţenească după r e t r e g e n a p ă m â n t din actuaiul M ă r ă ş t u r trece
gioase, dupâce s'a rchimbat felul
EDN.mistrstieî r o m a n e ş i d u p â d i s pe pian secundar şi ce atunci în­
de gândire a generaţiilor mai coi,
trugerea eresului N a p c c a . Acest coace vechiul schit, renăscut prin
credinţa trecând pe alt plan, pe
modest s c h t A dat numele locali­ mănăstirea zidhă de Beîa ai IV-iee,
primul plan trecând criteriul de
tăţii, aci a fost vatra medievală a pieide din i n p o n a r ţ a politică ce
deosebire pe ..baza limbii vorbite,
oraşului Cluj de azi. o avea înainte.
raportul de forţe schimbându-se
Mănăstirea a fost românească, MiicStuea rămasă cu prcpiia ei
în Ardeal, vechea aşezare m ă n ă s ­
k g a t ă de ierarhia românească din gospodărie, mai apare în docu­
tire? scă în jurul căreia totdeauna
a c e k timpuri, sub influenţa Con- mentele vremii, fie în procesele
au locuit ruma* Români, a revenii
staniicopoiului. Ofersiva Romei dintre particulari ş< mănăstire, fie
în stăpânirea Românilor, care prin
s p r e răsărit, prin armele regilor între fraţii călugări şi ierarhia de
strămoşii lor au înfiinţat-o în cele
maghiar!, a cauzat înfiinţarea unei Alba Iulia. căreia îi aparţinu. La
mai întunecate vremuri din istoria
abaţîi catolice a ordinului benedictin anul 1437, cu ocazia răscoalelor
omenirii.
din M ă n ă ş t u r . Regele Bela 1 el ţărăneşti, mănăstirea prin capitiu!
Ungariei în a doua perioadă a ei devine arbitrul dintre ţcrănii Aici I. P . S. S. Episcopul D r .
expansiunii" maghfcre Fpre răsărit răsculaţi şi <dm nistraţia de stat luliu Hossu a a d u s călugării Or-
a înfiinţat între ansi 1C61—1C63 şi nobili. dului Sf. Vasile, şi la 2 9 Iunie, la
o abaţie btnedictinâ. Părerea s ă r b ă t o a r e a Sfinţilor Apostoli Petru
In timpul frământăriler religioase
n o a s t r ă este că nu în Jccuî mă­ şi Pavel, se inaugurează pelerina­
din veacul al XVI lea mănăstirea
năstirii româneşti, ci alături de ea. jul care se va ţ n e a de acum îna­
are un reî important. Reformaţii
C u timpul populaţia t n cu sub in— inte, an de an. Cu acest prilej se
,ard icoanele şi pornesc {.r'goana
m e n t a bisericii apusene, tocmai va duce în triumf de mare pro­
în contra catolicilor. Probsbii cu
datorită sşezării adminisirafiei în cesiune icoana Maicii Domnului
acea ocazie să îi a r s şi icoanele
acest centru. In jurul mănăsthii obţinută de I. P . S. Sa Dr. Iuliu
mănăstirii. Catolici se retrag din
înflorii un centru politic, adminis­ Hossu de la familia contelui Kornis
Cluj în mănăstirea din Mănăştur,
t r a t i v şi economic, mănăstirea în­ din Mănăstirea (Bem diug). Această
unde în scopul resistenţei lor în­
s ă ş i devenind un loc , d e încrede­ icoană p o a r t ă pe rama din jos o
fiinţează un iiceu catolic la a t u l
r e " unde se depuneau actele im­ inscripţie în 1. slavonă, care pe
1583, la care desigur cei mai mulţi
portante. româneşte sună aşa : „Robul lui
elevi nu puteau îi decât româm,
Dumnezeu Matfei cu soţia s a
Năvălirea Tătariloi la anul 1241 ştiut fiird c ă ungurii şi saşii î m ­
Anniţa şi copiii lor Griga, Ştefan
aduce cu sine devastarea localităţii brăţişează rtformaţiunea. Piedecă
şi lona au făcut această icoană şi
C L U J , deci a localităţii desvoltate nu putea fi pentru aceştia, deoa­
au cfaruit-o bisericii Sf. loan din
î n jurul mănăstirii pe platou! M ă - rece limba de predare era latina,
nâşturului de azi p r e c u m şi a mă­ c a r e se asemăna cu limba română. fcoctinuare în pagina 2)
C u m s e c a d e a f a c e pelerinajul la M ă n ă s t i r e ?
C i n e m e r g e ia pelerinaj, mer­ p i e r d e , b a se p o l n i m e r i chiar N J se p o a t e s p o v e d i nici un
g e ca să se r o a g e şi să ia p a r t e şl tâlhari, cari să-i fure. creştin, c a r e l o c u i e ş t e cu v r e o
ia sfintele slujbe, sâ-şi c u r i t e a s - P ă r i n ţ i i să ia s e a m a la copiii femeie, f i r i s i fie c u n u n a t c u
c i sufletul cu sfintele taine şi lor, ce fac F e t e l e să nu plece ea ; d--asemene a nici femeia, p â n ă
să se h o t ă r a s c ă tare la o viată d e acasă fără n u m i lor, sau m ă ­ nu se c u n u n ă . P e o a m e n i p o t
m a i c r e ş t i n e a s c ă , m a i p l ă c u t ă lui car v r e - o m i t u ş e , b u n i c ă sau să i înşele, p ; D u m n e z e u n u !
D u m n e z e i i . D e aceea o r i c i n e ar v r e - o s o r ă mai b i : r â n ă a lor. E s t : o p r i t a c u m p ă r a cărţi d e
c o n t u r b a p e alţii în rugăciune Fetele să nu se p r e u m b l e cu r u g ă c i u n i s i u alte cărţi r e l i g i ­
o r i in c â n t a r e , se face v i n o v a t feciorii d e b r a ţ nici p r i n târg. o a s e , c a r e - n u au a p r o b a e a sfin­
d e păcat, iar cine s'a d u s la nici p*in. c u r t e a tnăni>t'rii, sau tei n o a s t r e b i s e r i c i .
m ă n ă s t i r e , şi a c o l o nu s'a s p o ­ a bisericii, nici ziua, cu atât m a i Nu-ti p i e r d e v r e m e a curios
vedit şi c u m i n e c a t , ci a m e r s p u j n noaptea. prin t â r g , c ă c i nu d e a c e e a a i
n u m a i ca să v a d ă lume multă, C â n d pleci d e a:asă, nu pleca plecat h M ă n ă s t i r e .
mai bine rămânea a c a s ă / Pele­ c u mânie cu vrajbă. I m p i c â - t e M e r g â n d acasă, fii cu g r i j i ,
rinaj f ă r l î n d r e p t a r e a vieţii, n u cu c i n e ai m â n i e , căci a l t c u m să nu p i e r d din suflet c o m o a r a
este pelerinaj, ci t i m p p i e r d u t . n u ai folos d e pelerinaj C*re s c u m p ă ce ţi-ai c â ş t i g a t - o cu
D a c ă v'aţi h o t â r î t s i p o r n i ţ i î n v o i r e a soţului sau a soţiei ori atâta t r u d a ;
ia d r u m d e p o c ă i n ţ ă , lăsaţi tu­ a părinţilor. D i n . C a l e a Mântuirii*
tunul, ţ i g a r e t e l e sau p i p i . C e ?
Nici atâta să n u ştiţi r ă b d a p e n ­
t r u suflet, ca să vă r e ţ i n e ţ i d e l a
Mănăstirea Clujului
famat ? Satul Saliste în anal Domaul.il 1673 şi j u n ă t a t e chema dela Roma p e
D a c ă aţi p o r n i t în p r o c e s i u n e , luaa F e b r u u i e " . îndepârta{ii strămoşi hirjuiţi fiind
c u c r u c e ori p r a p o r i , mergând Acum, Biserica n u n i : ă . C a l v a ­ de popoarele năvălitoare.
p e d r u m , a j u n g â n d la ioc d e o - ría", îşi reia locul sau predestinat, A'ci în această mănăstire, icoana
d i h n â , nimeni s i n u i n t r e în misiunea s a d î îndeplinit. Ia vremile făcătoare de minuni a Precuratei
c r â j m î , nici să c â n t e c â n t ă r i d e de azi a veacului de miibc a spiri­ Fecioare Măria, patroana s î r â v e ­
l u m e . C â n d ajungeţi la c r u c e tului omenesc, măreaţa mănăstire îşi chiului schit, shăluceşte tot atât d e
s a u la v r e o icoană sfânta, d a ţ i - i reia rolul de far călăuzitor de su­ vie pentru noi, a ş a cum a strălucit
cinstea ce I se c a d e . Iar d a c i flete, peste veacuri, peste nimic­ îa decursul veacurilor-fi ne a aju­
a j u n g e ţ i la v r e - o b i s e r i c ă d e le­ nicia zadarnicului sbucium omenise, tat să r ă s b a t e m peste primejdii şt
g e * noastră, i n t r a ţ i în ea p e o peste copilăreştile n o a s t r e î i c h i - necazuri ş i - v a străluci şi ne v a
c l i p ă şi vă r u g a ţ i , căci a c o l o pairi p e care le decretăm cu v a ­ a p i r a . îa negura viitorului, d u p ă
e s t e d e faţă insuş D o m n u l Isus loarea absolută. Aci ia porţile de credinţa noastră şi d i p ă n e ţ ă r m u ­
H r l s t o s p e altar, şl se c a d e să-I a p u s a Clujului clopotele m ă n ă s ­ rita Ei milă pentru suferinţele c r e ­
cercetaţi. tirii c h e a n ă pe cei de azi la r e ­ dincioşilor Ei.
c u r g e r e şi întărire, tot aşa cum
D a c ă aţi isprăvit cu r u g ă c i u ­ ; Dr. Iulian Chitta
modestul sch t de acum un mileniu
n i l e , p u t e ţ i cânt* R o z a r u l ori
P a r a c l i s u l , ori alte cântări, ori
să v ă r u g a ţ i p e n t r u p a c e , B ' s e -
r i c i , p e n t r u cei r i m a ş i acasă,
P a c a t u /
Noi oamenii sunten „Trupul nezeu păcatul nu p o a t e să s p u ­
p e n t r u cei ce m o r în ziua a c e e a ,
m i s t i c " a iui H-istos. Suntem nă n i m e n i decât n u m a i E(. A
sau p e n t r u alte s c o p u r i bune.
m i d i i ' a r e e Lui. E! este viţa, iar t r e b u i t să sufere Isus H r i s t o s
Să fie u n u l î n t r e voi, c a r e si
n o i mlădiţele. C â n d păcătui n ne chinuri groaznice, plată pentru
c i t e a s c ă d i n c a r t e c u v i n t e l e Cân­
r u p e m d e l a T r u p u l lui H r h t > s p ă c a ele n o a s t r e . S'a făout ps sine
t ă r i l o r , a p o i să le cântaţi d u p ă el.
şi n e u n i m cu d o m n u l p l c a t u l u ' , păoat şl biăstim — z i c e S c r i p t u r a .
D e c o n d u c ă t o r t r e b u e să as­ cu d i a v o l u l P i c a t u l este o r ă s - Cui maţi aseminit pe mine de ee
cultaţi, î n c ă şi cei mal b ă t r â n i . o a l i î m p o t r i v a lui D u m n e z e u , m'aţi aiamânat cu poftele voastre ?
T i n e r i i s i nu p r e a g r t b e . s c ă , ci Este o d e s p ă r ţ i r e de l u m i n ă şi De ca v'aţi gândit îa atâtea când eu
s i se a c o m o d e z e b a r ă n i l o r . In­ i n t r a r e în î n t u n e r e c P e c u m u n vreau paee? — B o l n a v u l c a r e n u
t r e tineri şl fete s i nu fie g l u m e , soldat d i s p r e ţ u i t e pe d u ş m a n i i se mai p o a t e a p ă r a d e m u ş t e s e
r â s u r i , căci stă foarte r ă u . Aceia, Iui şi d i c â ar p u t e a I a r o m o r i , v e d e că e a p r o a p a m o r t . A sa e
cari fac a ş i , d a u altora smin­ tot aşa t r e b u e să facem şi noi, şi sufletul c a r e nu se l u p t ă î m
teală, iar ei nu a u nici u n folos c u d u ş m a n u l sufletului n o s t r u , potriva picatului. Prin păcat
d e peierinaj-ul lor p i c a t u l . S i - I o m o r a m ca nu c u m ­ t o a t e m e r i t e l e le p i e r d e m . A t n
M, In p r o c e s i u n e se c a d e să c â n t e va să n e o m o a r e el p e noi Si perdut cerul, ne-am î m p r e u n a t
toţ«. C i n e v r e a s i f a c i c u m îi n u n e a s e m ă n ă m cu copiii c a r e cu î n t u n e r e c u l şi d e a v o l u l î n a ­
p l a c e Iui, să nu v i n ă Ia p e l e r i ­ si-au dai a v e r e a p e n i m i c u r i . inte d e păcat s u n t e m p o t i r e p l i ­
naj, N u m a i aşa va p r i m i D u m - U n potop aduce mare pagubă n e d e D u m n e z e u . Isus * t i i n
n e z e u jertfa ta, d a c i vei asculta. şi dezastru, risipind s ă m â n ă t u r i l e . inima n o a s t r ă , S u n t e m c e r . Si
N i c i i r i s i n u fie vrajbă stu T o t aşa d e z a s t r u face şi păcatul nu ne facem iad ! U n t r u p c a r e
sfadă. î n t r ' u n suflet p e care-1 r o b e ş t e . are viaţă in el n u l a s t ss se fa­
F i e c a r e să g r i j e a s c ă d e b a n i P r i n el o m u l a p e r d u t t o a t e v ' r - că v e r m i . V e r m i i sunt p e c i d a v r e
şi d e tot ce are, căci în rou'ţi- tuţile şi s'a făcut v r e d n i c d e p e ­ şi p i c a t e l e p e sufletele m o a r t e .
m e şi î m b u l z e a l ă u ş o r se p o t d e a p s a veşnică. C â t urăşte D u m - V. M U Z U R
Solia Sf. Fecioare Maria delà Fatima
I n t i m p ce r ă z b o i u l din vintele îngerului: „Dumnezeul irite lor şi m â n g â i ţi p e D u m ­
19 4 b â n t u i a cu furie, înlt'un meu, eu crtd, ele", s l â r d în g e ­ n e z e u '. Şi a r u n c â n d u - s e d i n n o u
c o l ţ ai p a ş n i c e i P o t t u g a l i i se n u n c h i şi cu fjţa Ia p l m â r t aşa în g e n u n c h i , mai r e p e t ă de trei
p e t r e c e a un fapt care a v e a să c u m fuseseră învăţaţi. ori r u g ă c i u n e a d e m a i s u s ; „ P r e a
i n t e r e s e z e înlr'o zi t o a t ă l u m e a . D u p ă c â t e v a luni î n g e r u l li se Sfântă T r e i m e , . . ' , a p o i d i s p ă r u .
In v a l e a n u m i t ă „Cova de Iria' arătă şi o l u m i n ă n e o b i ş n u i t ă ii A c e stă a r ă t a r e săvârşi în c o ­
d e lângă F a t i m a , c a m la 130 î n v ă l u i Î n g e r u l ţ i n e a î c u m în pii o s c h i m b a r e a d â n c ă Se s i m ­
km. s p r e N o r d d e L i s a b o n - . t r e i m â n ă un p o t i r cu o ostie ( A g ţeau atraşi fa r u g ă c i u n e ş i la
c o p i i p ă ş t e a u oile, a d u n a t e î n ­ neţul ssu Sf P â i n e a c u m i n e c ă ­ r e c u l e g e r e , a v e a u o m a r e d o ­
t r ' o mică t u r m ă Ei e r a u : Luoia turii) d e a s u p r a , d i n c a r e c ă d e a u rinţă d e a plăcea lui D u m n e z e u
î n v â r s t ă d e 9 ani, şi doi v e r i ­ în potir picături d e s â n g e . în­ . s i d e a ispăşi păcatele o a m e n i ­
ş o r i ai e i : Franciso d e 8 ai i — g e r u l lăsă o t t i a şi p o t i r u l atâr­ lor, mai aîes r e p e t â n d deseori
şi lacinia, sora Iu', d e 7 ani. nate în aer, se p u s e în g e n u n c h i in g e n u n c h i , cu frun.ea la p ă ­
Intr'o zi din p r i m ă v a r a a n u l u i alături d e copii şi-i făcu î â r e ­ m â n t , c u v i n t e l e I n g e r u ui.
1916, c o p i i i îşi r e c i t a s e r ă Rcza- p e t e de trei ori a c e a s t ă r u g ă ­
fiul şi a c u m a se jucau, c â n d ia­ ciune : A r ă t ă r i l e Sfintei F e c i o a r e
t ă că v ă z u r ă o lumină l i m p e d e „ P r e a S f â n t ă T r e i m e , T a t ă l , - 13 Mal, C a d e o b i c e i u , la Î S
x

c a r e , p e m ă s u r ă ce se a p r o p i a Fiul şi Sfântului Spirit, eu T e Mai 1917 cei trei copii e r s u cu


d e ei, luă ferm» u n u i t â n ă r c a m a d o r din a d â n c u l sufletului m e u t u r m a Ia C o v a d a Iria, Ia 3 K m
î n t r e 14 şi 15 ani, d e o f r u m u ­ şî Iţi ofer p r e a p r e ţ i o s u l T r u p , d e F a t i m a . La a m i a z ă ( d u p ă o r a
seţe fermecătoare. C r p i i i r i m a ­ S â n g e , suflet şi t o a t ă d u m n e z e i ­ a s t r o n o m i c ă ) , d u p ă c e spuseseră"
s e ă înlemniţi, d a r t â n ă r u l îi li­ r e a D o r r n u l u i n o s t r u Isus H r i s - Sfântul Rozariu, se p r e g ă t e a u să
n i ş t i s p u r â n d u - l e : „ N u vă te­ tos, d e faţă în t o a t e c h i v o t e l e se j o a c e c l ă d i n d o căsuţă d e
m e ţ i ! Eu sunt Î n g e r u l păcii. din l u m e , s p r e ispăşirea insulte­ piatră. D s r d e o d a t ă u n fulger
R u g a ţ i - v ă cu m i n e !" S p u n â n d lor cu care El e b a t j o c o r i t ; şi p e s t e m ă s u r ă d e l u m i n o s îi t i n -
ace .-te c u v i n t e , i e p u s e în g e ­ p e n t r u meritele nesfârşite ala tui în i o c . C e r u l era s e n i n şi
nunchi, se p l e c ă a t i r g â n d pă­ P r e a Sfintei Sale In mi şi prin d e a s u p r a a r d e a u n s o a r e fier­
m â n t u l cu fruntea şi r e p e t ă d e mijlocirea N e p r i h ă n i t e i Inimi a binte. L u c i a se g â n d i Ia o fur­
trei ori cu g l a s t a r e ¡ . . D u m n e ­ h ariei,* Iţi cer î n t o a r c e r e a săr- t u n ă care p u t e a să vină d e d u p i
z e u l m e u , eu cred, rrâ î n c h i n , nimilcr păcătoşi". deal şi se g r ă b i să a d u n e oile
n i d i j d u e s c şi te i u b e s c . Iţi cer D u p ă această r u g ă c i u n e , î n g e ­ p e n t r u p l e c a r e a acasă P e d r u m
i e r t a r e p e n t r u cei ce nu cred, rul se seu ă, luă ostia şi o d ă d u î m ă un alt fulger ii sperie şi
nu se î n c h i n ă , nu n ă d ă j d u e s c şi L u c i e i , i r r d i n potir d ă d u să m a i mu t. î n c e p u r ă să fugă, t e -
n u te i u b e s c » . b e i e lacintel şi lui F r a n c i s o s p u ­ m â n d u - s e d e ptoaie, d a r c â n d
n â n d : „Primiţi T r u p u l şt S â n ­ ajunseră în fundul văii, ei v ă ­
A p o i se ridică şi a d a o g ă p ă s ­
g e l e Iui Isus H r i s t o s , b i t j c c c r i t zură înaintea lor, d e a s u p r a u n u i
t o r a ş i l o r : „ R u g a ţ i - v ă a<a i Ini­
în c h i p î n g r o z i t o r d e o a m e n i i tufan d e stejar, o a>atare c e r e a s ­
mile P r e a flinte a lui Isus şi a
n e r e c u n o s c ă t o r i . Ispăşiţi r e l e g i u - că n e s p u s de frumoasă: o
Măriei se v o r m i ş c a la glasul
r u g ă c i u n i l o r v o a s t r e " . Z i c â n d a- D o a m n ă t â n ă r ă , e v â n d între 15
cestea, dispăru. şi 18 ani, m a i s t r ă l u c i t o a r e ^ d e
C â t e v a luni m a i târziu, călre Spovada cât soarele, cu o m a n t i e tivită
sfârâitul iui Iulie sau p e !* în­ cu aur, stătea în p i c i o a r e ţ i n â n -
S p c v a d a es e n u m i t ă p o a r t a du-şi Ia piept r, âinile împreu­
c e p u t u l lui A u g u s t , p e c â n d co­ raiului.
piii se jucsu în g r ă d i n ă acasă nate, d i n care atârna u n R o z a r i u
InU'adevsr, poarta raiului, p e n - cu b o b i t e albe şi cu o cruciuliţă
la Lucia, v e d e n i a se arătă din trucă printt'însa, ca prin o poartă, d e a r g i n t Ia c a p ' t . F a ţ a ei n e ­
n o u . î n g e r u l le s p u s e r u oare­ p o c ă i t u l este î r . t r c d u s să s l r u t e î n c h i p u i t d e frumoasă, era î n ­
care dojani : . C e faceţi? Ruga­ p i c i o a r e l e milei d u m n e ; eeşt;; este conjurată de u n cerc d e l u m i n ă
ţi vă, r u g a ţ i - v ă m u l t . Inimi'e ridicat fă sărute m â n a h a r u l u i s t r ă l u c i t o a r e , totuşi o u m b r ă d e
P r e a Sfinte a lui ' s u s şi -a M ă ­ c e r e s c ; este primit Ja s ă r u f u l î m - tristeţe se p u t e a citi în p r i v i r e a
r i ţ i a u cu voi p l a n u r i d e milă. păcăr i părinteşti. O casa lui ei.
Oferiţi Dctrnuiui încertinuu D u m r e z e u ! O poarta C e s u ' u i !
r u g ă c i u n i şi jertfe, p e n t r u ispă­ O m ă r t u r i s i r e a păcatului „ N u vă temeţi ! ^ le s p u s e E a
şirea a t â t o r p ă c a t e cu c a r e E! e Fericit cine va lecui în tine ! c o p i i l o r . ..Nu v r e a u să vă fac
s u p ă r a t , şi p e n t r u î n t o i r c e r e a Fericit cine va intra prin t i n e ! niciun r ă u " ,
p ă c â t o i i l c r . A t r a g e ţ i în c h i p u l Fericit cine se va smeri în l i n e ! C o p i i i se g â n d i r ă î n d a t ă : E
a c e s t a pacea a s u p r a ţării v o a s t r e .
S m e r i . i - v ă , aşa dar, fraţilor p r e a Marca D o m n u l u i , Lucia, m a i c u ­
E u sunt î n g e r u l Portugaliei.
i u b ţ i , şi intraţi p r i n p o a r t a s p o - rajoasă, î n t r e b ă : „ D i n ce ţară
r

M a i p r e s u s de toate primiţi şi
vezii. iVărturisiţi vă p ă c a t e l e şi eşti d u m n e a t a ? " — „ Ţ a r a mea
I n d u r a ţ i c u s u p u n e r e suferinţe e este c e r u l " r ă s p u n s e Doamna.
î m p r e j u r ă r i l e lor.
p e care D o m n u l v a v o i s i vi Sf Anton Lucia iarăşi î n t r e b ă : „Şi ce d o ­
le t r i m i t ă ' .
D u m n e z e u a lăsat s p o v e d a n i a reşti d e l a m i n e ? " — iar D o a m ­
P ă s t o r a ş i i r ă m a s e r ă a d â n c sgu- p e n t r u a ierta p e cel umilii; dar na r ă s p u n s e : „ A m venit să v ă
rJuîti d e cuvintele î n g e r u l u i , d s r o s â n d e ş t e p e cel ce n u vrea să cer ca să veniţi aici, la a c e a s t ă
d i n c a u z a vârstei lor, neştiind se u n i l e a r c ă mărturisindu-şi p ă ­ oră, în ziua d e 13 a fiecărei
c e se î n ţ e l e g e p r i n jertfă, se catele sale. luni, şase luni de-a r â n d u l , până
mărginiră să r e p e t e mereu cu­ Sf, Âugustin (continuare în pag. 4)
Solia Sf. Fecioare Maria delà Fatima cu amuţirea pentrucă n'a cre­
(urmare din pagina 3) zut; s'a amestecat în viaţa
8. Fecioare Măria, hotărând
în O : t o m v r i e In O c t o m v r i e vâ cer, d i s p ă r â n d în lumina s o i r e - Bă o fază mamă a Mântuito­
v o i u s p u n e cine s u n t şi c e v r e a u Iui. rului lumii. Pildele di a s.
deia voi". Siripturâ despre acest ames­
D u p ă o clipă d e tăcere, Lucia tec sunt nenumărate.
î n t r e b ă din n o u : „Vii din C e r . . Dar pildele despre ameste­
d a r eu v o i u m e r g e în cer ? — cai lui Dumnezeu în viaţa
Da, r l s p u n s e D o a m n a — Şi Ia- poporului evreesa şi a altor
c i n t a ? — Ş i ea — Şi F r a n c i s e ? neamuri! E plină s Scriptură
— Şi el — şi aici D o a m n a privi de ele. însuşi Domnul spune.
c u un fel d e m u s r a r e p ă r i n t e a s ­ I a tot pasul, prin proorocii
c ă pe copil, a d ă o g â n d : d a r m a i sii cam v a pedepsi pe Israil
întâi va t r e b u i s ă s p u n ă m u l t e pentru p ă c a t e / e sale, trimi­
rugăciuni. ţând a s u p r a lui neimuri stră
A p o i D o a m n a î n t r e b ă pe toţi ine ai 1 cotropească şi să-l
trei : „Voiţi să v ă daţi lui Du m robească.
nezeu, să faceţi jertfe* şi să p r i ­ Este den limpede că Dum-
miţi b u c u r o ş i t o a t e suferinţele Q3Ziu ai există ţnir'un turn
p e c a r e vi Ie « a trimite D o m n u l , din care priveşte nepăsător
c a ispăşire p e n t r u atâtea p ă c a t e ce ie întâmplă pe pământ. El
c u c a r e o a m e n i i s u p ă r ă Majes- intervine mereu, conservând
tatea dumnezeiască, p e n t r u a d o i u m a a , păstrând legile date
b â n d i î n t o a r c e r e a păcătoşilor şl da El lucrurilor ; uneori in­
i s p ă ş i r e a b l e s t e m e l o r şi a t u t u ­ tervine în viaţa singuratici­
r o r ofenselor a d u s e Inimii N e ­ lor sa'i a poooarelor întregi.
v
prihănite a "atiei ?" Din ziua a c e e a Lic?pu p e n t r u
Prin aiest amestec El însă
L u c i a r ă s p u n s e p e n t r u toţi : copii un calvar da d u r e r i , mai n'i nimiceşte voinţa singura­
„ D a v o i m * — D o a m n a făcu un ales du )ă ce i a c n t a destăinui ticilor oameni sau al neamu­
g e s ' de m u l ţ u m i r e şi le făgădui n u m ; ! sale vedam'a avută Cei rilor. Noi rămânem mai de­
ajutor din cer p e n t r u cele ce m i i r ă r i ţ i din jarul lor nu-i în- parte liberi
a v e i u să sufere, apoi r e c o m i n ţ e l e g e a u şi-i învinuiau de m i n -
Nu ne prea gândim, nu sun­
d â n d u Ie să s o u n ă R o z i r i u l în -ciună, ceea ce îi flcu s i sufere
tem prea geloşi de libertatea
fiecare z\ începu ?ă ?e u r c e Ia şi să p l â n g i nu!-.* *tQ
noastră când Dumnezeu in­
Cine vrea s i cunoască mti deaproape evenimentele delà Fatimi, va putea tervenind în lume, ne ajută*
citi în limba română lucrările: Maic* Domnului delà Fatima da Pr, Dr. D. Lu- ne face bine.
caciu. Săbăoani 1942. Fecioara din Fatima de P. S. I. Suciu, Oradea 1944 şi Dar ne răzvrătim de dra­
Inima Neprihănită a Măriei şi mare ei făgăduinţă, delà Luizi Cilugăra—Bacău,
editat de Soc. „Bonaventura" 19<7, din care am extras şi noi aceste puţine gul liberei voinţe când Dum­
date. In Nr, viitor vom publica descoperirea marelui secret şi făgăduinţa cea nezeu ne ceartă, când ne pe­
mare delà Fatima. depseşte, când vedem cam
triumfă fa . i u n i e râul'şi cei
blestemaţi.
A m e s t e c u l lui D u m n e z e u în lume Nu putem suferi certările
Una dntre ce/e m a i grele lume este neîndoios. El este, Domnului fără murmur, fără
întrebări ale minţii şi injmei înainte de toate „Tatăl atot- s& nu punem vina pe El ei
ţjnătorul*. El păstrează, con­ ne în c e a r c ă şi ne pedepseşte
omeneşti este de a cunoaşte
servă, în fiecare clipă, cea- fără nici o vină
şi înţelege amestecul lui Dum­
nezeu în lume, în viaţa oa­ £ i u n e a s a . . . Toate d e / a T i n e Dar s S iriptură ne spun»
menilor. Există acest ames­ aşteaptă să le dai Ier nutre- c ă „Dumne'eu pe omul pe
tec} Dacă există, cum se ma­ mânt la timpul potrivit. „fn- care 1 iubeşte, îl ceartă". Ni
tinzânduţi mâna Ta toate se s e ' a i u c e pilda părintelui ca­
nifestă el? Dacă există cum
vor umplea de bunătăţi". Re- re chiar din motivul că îşi
mai putem spune că voinţa
trâgâidu şi dreapta Si toate iubeşte pe fiul său, când. a-
omului e l i J f l l r ă ţ D a s ă Dum­
, g e v o r f n t o a r - c e în pământ". cestn cade în greşaîă, îl pe­
nezeu se amestecă în lume,
depseşte.
însemnează că El, — c a r e n u El ne ţine şi pe noi oame­
trăieşte în timp — a hotărât nii în viaţă. El ne dă. de/a Dacă Domnul ştie din ve­
El ns vine „toată darea cea cinicie vine va fi bun şi cine
din vecinicie toate, ca şi fe­
bună şi tot darul de sus', r ă u , pe cin9-1 v a c e r t a şi pe
lul de viaţă al tuturor oame­
<fe/a El părintele luminilor. cine nu, — a s t a n u î n s e m n e a ­
nilor. Există, deci, predesti-
El „ s ' a a m e s t e c a t î n v i a ^ a ză predestinare, anume că
naţie? Unii oameni nu pot fi
lai Avram, porunzindu i să Dumnezeu a hotărât s ă fie
deoât răi, jan alţii nu pot ti
a d u s a jertfă ce va avea mai a ş a . oi s u m a i atâta c ă El, —
decât virtuoşii Şi asta pen­ p e a t r u c a r e nu există timp,
tru simplul motiv, că Dum­ drag; în viaţ% lui Moisi po-
runoindu-i să snoată pe Evrei — a văzut din veci cum s e
nezeu^ am estecându se în via­ v a folosi unul sau altui de
ţa oamenilor, a hotărât de/a din Egipt; în viaţa lui Zaha-
ria vestindu-i naşterea s Ioan libera sa voinţă,
început cum să fie fiezare.
Amestecul lui Dumnezeii în B itizătoral şi pedepsiniu 1 _ I. A g â r b l c e a n a
Vîeaţa C r e s t i n a

Sfânta de 1 2 ani: M A R I A GORETTI


D u m i n e c a , 2 7 A p r i l 1947, l u n ­ N e n o r o c i t u l î n c e p e a o lovi, A d o u a zi m u r i : a v e a 1 2 a n i .
g u l p o neinic al sf i n j l o r a fost „ c u m loveşti într'un b u t u c " , s p u ­ Ş t i r e a martiriului se r ă s p â n d i
m ă r i t cu n u m e . e Fericitei Măria n e asasinul la p r o c e s u l d e b e a ­ c a f u l g e r u l . P e l e r i n i se r o a g ă i a
Goretti. tificare. m o r m â n t u l ei. Mii d e c r e ş t i n i ,
E a a fost poreclită Agneza Măria strigă din t o a t e puterile, p r e o ţ i şi episcopi cer c a n o n i z a ­
v e a c u l u i al X X - I e a . Ca sfânta dar nimeni n'o aude. Asemenea r e a ei
Agneza, Măria Qotetti moare mar­ fecioarelor din amfiteatre, M ă r i a Astfel t â n ă r a m a r t i r ă , in 2 7 A-
t i r ă p e n t r u a şi a p ă r a c u r ă ţ a îşi a c o p e r e pieptul cu b r a ţ e l e , prilie d i n acest an a a j u n s la
Fiica d e ţ t r a n î c u c e r n i c i d*la vrea s a ş i apere mai curând pu­ cinstea altarelor.
g u r i l e T i b r u l u i , a trăit în m i j l o ­ d o a r e a d e c â t să înlăture b v i t u r i l e M a m a sa trăieşte încă. A r e 8 0
cul naturii, în h o t a r u l o r ă ş e l u l u i d e a n i . E în p u t e r e încă şi d u c e
N e t t u n o , u n d e familia G o r e t t i o viaţă creştină p i l d u i t o a r e . î n ­
c o n d u c e a o fermă a g d c o i ă . T»tăl trebată, cum a putut da o creş­
ei m u r i în 1900. lăsând o v ă d u v ă tere aşa d e aleasă fetiţei s a l e , c u
c u şase c o p i i . u m i l i n ţ ă ea s p u n e : E u a m î n v ă ­
Mica Măria a v e a a t u n c i a b e a ţat o r u g ă c i u n i l e , să p ă z e a s c ă p o ­
10 ant şi-şi încuraja m a m a d e s o - r u n c i l e şi să u r a s c ă p ă c a t u l . T o t
lată, s p u n â n d u - i ; . C u r a j m a m ă , ce-a mai u r a i i t e l u c r a r e a I u l
n u te t e m e ! N o i v o m c r e ş t e E Dumnezeu.
de ajuns ca b u n u l D u m n e z e u să O a r e , ce d a r mai d e p r e ţ p u ­
ne dea sănătate. Providenţa ne t e a face C e r u l veacului nostru
v a ajuia". c u f u n d a t în m o c i r l a d e s f r â u i u i ,
F a m i l i a S e r e n e l i, c u c a r e G o ­ d e c â t p i l d a acestei copile, m a r t i ­
retti lucrau î m p r e u n ă la fermă rizată p s n t r u a şi a p ă r a c r i n u l
a v e a un s i n g u r copil, A l e x a n d r u nevinovăţiei ?
d e 19 ani. P i l d ă mai ales p e n t r u t i n e r e t u l
A c e s t a într'o zi ii s p u s e Măriei d e azi. * .
nişte c u v i n t e c u d o u ă înţelesuri. D. Gh. Anastasia soia la Tribuna
D a r ea „ n e v i n o v a t ă ca a p a n u I Românească Nr 133:
înţelese. El voi să t r e a c ă l i îapie. MĂRIA Q O R E I T I Drama sgjduitoare a ţărăncit
Măria înspăimântată, fuge A- d e d o i s p r e z e c e ani, c a r e şi-a a-
l e x a n d r u o a t n e n i i ţ i : „ D a c ă vei d e Cuţit. U c i g a ş u l o loveşte c r u n t p ă r a t fecioria c u preţul vieţii, a r
s p u n e m a m e i t a l e te voi u c i d e " . în a b c h m e n şi i n i e s t i n e l e - i c u r g . t r e b u i să c o n s t i t u e p e n t r u l u n e a
De r u ş i n e , da t e a m ă , copila Măria c a d e . A l e x a n d r u o c r e d e desfrânată d e azi, u n p o p a s o
t i c u . Se feri cât p u t u d e Alexan­ m o a r t ă şi v r e a să plece. Măria î ş i . oprfre d i n g o a n a s p r e p r ă p ă s t i i l e
d r u şi începu a se r u g a mat fier­ a d u n ă forţele şi strigă încă o d a t ă cu c h e n ă r i dulci d a r c u r e z u l t a t e
b i n t e î n d a t ă ce şi t e r m i n a lucrul d u p ă a j i r o r . F u r i o s , flăcăul se dezastruoase.
î}l lua r o t a r u l , i n d r e p t â n d u şi î n t o a r c e , o p r i n d e de g â t şi o A u d e învăţat d i n e x e m p l u l a -
S'.'fletui srjre inima iui Isus ş i s p r e ^ s p i n t e c ă d e mai m u l t e ori cu cu­ cast i fete, cu a d e v ă r a t sfântă,
nepătata Fecioară. ţ i t u l in s p a t e . atât b ă r b a ţ i i cu s u ' l e t e l e r ă t ă c i t e ,
această situaţie d u r a câteva C â t e v a o r e mai târziu, asasinul cât m a i ales femeile, c a r e zi d e
s ă p t ă m â n i p â n J în 5 Iulie 1902. fu arestat. Măria n u m a i răn^ şi zi uită t o t m a i m ă t d e D u m n e ­
In a c e a s t ă zi. d u p ă a m i a z ă , s â n g e fu d u s ă la spital- Medicul zeu şl d e morală
M ă r i a er« s i n g u r ă a c a s ă ; r e p a r a se m i r ă că fetiţa mai trăieşte d u ­ N e i m a g i n ă m scena In c a r e
nişte albituri şi l e g ă n a u n c o p i ­ p ă 14 lovituri d e cuţit, u n e l e t â n ă r u l orbit d e p a t i n ă s'a n ă ­
laş Era o zi d e a r ş i ţ i , U j a se foarte a d â n c i , p ă t r u n z â n d p â n ă pustit asupra nî^inovatei copile.
d e s c h i d e r e p e d e şi î n a i n t e a M ă ­ ia inimă, p l ă m â n i , o a s e . O vedem pe micuţa Măria G o ­
r i e i a p a r e A U x a n d r u . — Mărie, C a prin m i n u n e M ă r i a m a i retti l u p t â n d u - s e cu s l a b e l e e l
v i n o cu m i n e , s p u s e el cu g l a s trăieşte o zi. Ma na stă la c ă p ă ­ f
b a ţ ? p e n r u a ş i salva t r u p u l ş i
c a r e î n s p ă i m â n t a copila. E a tace. tâiul ei. E m u n c i t ă d e u n g i n d : sufletul şi p r i ? i m c u g r o a z ă s â n ­
E l o a p u c ă d e b r a ţ e şi între ei — M i r i o a r â , ierţi tu din i n i m ă g e l e ce-i ţ â ş n e ş t e din p i e p t .
se î n c i n g e o l u p ' ă . n e ucigaşul t ă u ? — Da, m a m ă , Numai doisprezece ani a v e a
— N u , nu, e păcat, zice Marla îi zice, îi iert, în cer m ă voi r u ­ M ă r i a G o r e t t i şi totuşi ştia c e -
' D u m n e z e u n u vrea. Dacă-1 fa:i, g i P e n t r u î n t o a r c e r e a Iui. e a c e alţii z a d a r n i c î n v a ţ ă d i n
v e i m e r g e în i a d ! N u , Alexan­ In închisoare A l e x m d r u se cărţile d e m o r a l ă . Ş t i a c ă e o
d r e , n u face..; vei m e r g e în iad! p o c ă i şi d u p ă o t e m n i ţ ă d e 2 7 fiinţă p u r ă şi că r e p r e z i n t ă a i c i
M ă r i a se a p a r â cu puteri su­ d e ani fu graţiat p e n t r u p u r t a r e a pe Dumnezeu.
p r a o m e n e ş t i . Flăcăul n ' o p o a t e e x e m p l a r ă ce o avu, El d e p u s e N u s u n t e m catolici, d a r i n faţa
s c o a t e d i n b u c ă t ă r i e . Mielul e ca m a r t o r în favorul victimei la curăţiei sufleteşti a M ă r i e i G o r e t t i
m a i tare d e c â t l u p u l . D a r atunci p r o c e s u l d e beatificare. si a jertfei ei, n e p r o s t e r n ă m c a
d i a v o l u l necurăţiei se s c h i m b ă în Suferinţele Măriei fură d e n e - în faţa u n e i i c o a n e .
d a v o l u l c r u z i m i i . A l e x a n d r u î:i d e scris. P r e o t u l îi a d u c e viattcul. C r e d e m că e x e m p l u l sfintei v a
s c o a t e din b u z u n a r u n cuţit l u n g — Şti tu p e c i n e p r i m e ş t i ? o î n ­ z g u d u i m u l t e c o n ş t i i n ţ e şi v a
s< o a m e n i n ţ p e ^ a r i a . D i r ea t r e b ă p r e o t u l . — „Da, voi p r i n i d e s c h i d e porţile s p r e d o m u r i l e
n u se lasă î i f r i c a t ă şi i mai s p u - p e Isus şi în c u r â n d o să-l v ă d curate'şi l u m i o a s e , p ă r ă s i t e a s t ă z i
aie u n N U , cu t o a t ă tăria. în c e r " . d e atâţia... Curierul Creştin
P a g 1 n i s p e c i a, 1 e
FILIPICA

D e s p r e presă ş i ziarişti_ de A N T O N CRIŞAN

S e repetă zilnic şi nedesmin- superficialitatea. „ T i m e s " nu mai Gazetarii mercenari, samsari af


\it ca o j x i o m ă c ă p n s a e a p a t ­ răstoarnă guverne, miniştrii Austriei muzelor.fără cultură şi obraz, mai
ra putere din stat. Şi pe bună d r e p ­ pot conduce şi pot dormi lin ştiţi ieri binecuvântau şarturile de lacri­
tate. O presă slăbănoagă, o ma­ (chiar în fotolii) fără asentimentul mi şi de s â n g e , iar astăzi pledează
culatură mediocră, anemică, e a lui „Neue freie P r e s s t " . pentru p a c e . Ieri au luptat pentru
p a t r a putere dintt'un stat. Unii au pus această progresivă tiranie, astăzi tet cu aceiaşi indi­
S e întâmplă în unele c a z u r i ca slăbiciune a presei în cârca mer­ ferenţă pentru libertate; ieri pentru
celelalte puteri sâ-şi plece steagul cantilismului. Ziarul a ajuns o fir­ cfzaTizmul despotic, astăzi pentru
î n faţa maestăţii presei. Şi cazurile mă comercială. democraţie n d i c a l ă . Unii ziarişti
îs foarte dese. E fcarte adevărat. Ziariştii rrâ- susţin cu aceaşi c o i v i n g e r e azi p a ­
Eu cred în omnipotenţa hârtiei nâncă capul presei^ E~~paradoxaI triotismul, mâice t r ă d a r e ? ; azi pe
tipărite. Pestaîozzi zicea: Daţi-mi dar reâTiTătea o "confirmă. cei cinstiţi, mâine pe i x : r o d ; azi
şcolile ş i v ă reformez lumea. Eu In vremurile d e m a r m o r ă ale cauza lui Dumnezeu, mâine a di­
zic: Daţi-mi presa şi reformez, stă­ tiparului se lucra o pagină cum avolului. ( A . C Pcpovici) Itrf
p â n e s c şt conduc lumea. Izols ţi m ă lucra sculptorul o statue. >ş» după vorbea despre mitul şi logica s â n ­
unde doriţi, dacă vreţi în M d a - corn pretinde Niefzsche. Astăzi p a ­ gelui cu acelaş tupeu cu care gpe--
g a s c î r , daţi libertate cuvântului ginile sunt lucrate din ceară. P l o ­ culează astăzi la bursa dfmocra-
destinat pentru tipar, iar mie aur ile le desconpun, so; rele le topeşte. ţiei. Priviţi ia încrucişeri de epoci'
cu c a r e s ă a d a p setea potenţaţilor Peste noapte domnul individ, cu şi "destine şi vedeţi i cum trec cu
din redacţii şi prin simple convor­ nădragi internaţionali, s e simte b i ­ armele şi bagajul dinti'o tabăiă-
biri telefonice voiu răsturna guver­ necuvântat de muze, de ir bolduri îrttr'alta.
ne, voiu aprinde războaie şi r e v o ­ apostolice. Se s c c a ' ă şi" înainte de Spunea cineva că va veni oda ă
luţii, voiu forţa iscăiirea tratatelor a r e spăla pe faţă îşi ascute con­ ziua în care lumea se va îngrozi
de pace. deiul şi bastonul, şi cerşeş'e un de progresul p n s e i şi a tiparu'ui.
rr D e când Europa s'a lăsat con­ post în s t a ţ i i major al opiniei pu­ Cavalerii verbului, dacă nu s'au
d u s ă d e ziare puterea a fost în blice. născut cu alte însuşiri, să fie cel
m â n a presei. Ea a fost poarta lar­ Mintea are Irgi, d i p ă cum a r e puţin jpostoli ai bunului simţ. E
g ă a parlamentelor. Altă uşă, în- şi toane. D d a logică la absurd, d e cea mai umilă evarghelie ce poate
afară d e voinţa monarhului şi fur­ la -f-ubl'm Ia r'd'ccl, dela om la prinde rădăcini îa inima poporului.
tul d e voturi, era închisă. beste ru-i decât un pas.
P r e s a creiază şi dirijază opinia
publică. E a ridică în slavă auto- •
ritatea politicienilor, după cum o
M U N C A
poate sfărâma. Bagheta ei m?gică Cea din u r n ă evanghelie pe b o r a r e est o r a r e " Iar î n ţ e l e p c i u ­
p o a t e spulbera reputaţii şi poate lumea aceasta este: Cunoaşte-ti n e a iui S o l o m o n î n v a ţ ă că „cea
construi statue mediocrităţîlcr. Ea a u n e a t a şi fă-o. , A c e ta va fi mai s c u m p ă c o m o a r ă p e n t r u c m
a r e putere de-a semăna (ele mai ţelul t ă u c e l m a i b u n " , Sfune este m u n c a " , ( P i ! d e 1 2 - 2 7 /
josnice s a u cele mai înalte idti. Si Carlyle, prcfetul vieţii active. Ş i M u n c e ş t e căci în m u n c ă v?i
Ie poate I n p ă r r â r t e r i pe toate. pe bună dreptate. Timpul trece, g ă i m u l ţ u t irea. Ia p i l d ă d e l a
P r e s a dispune de o. putere d e s ­ o m u l t r e c e şi trăieşte peste v e a ­ .furnică şi vezi t r u n c a ei şi p r i n ­
potică. C ă l a r e pe opinia publică, c u r i n u m a i m u r e a Iui. P r i n m u n ­ d e m i n t e " . ( P i l d s 6 6) Iar . d a c i
p e c a r e o conduce de căpăstru, că s u p r a v i e ţ u i e ş t e c i r u l şl fot nu v r e a c i n e v a să lucreze, nici
acolo unde loveşte cu ciocanul se p r i n e a se înfrăţeşte cerul cu să nu m â an e". (!! Tes. 3-107.
d ă r â m ă încheieturile sociale, guver­ p ă m â n t u l , clipa cu veşnicia. . A ş a ca o I t u r g h i e care m e r i t a
nele se r e t r a g în vizuini, monarhii M u n c a este v i a ă şi viaţa este să fie p l s t r a t ă este acea a R u g ă ­
îşi fac val/'zele. Clemance au, acest muncă. ciunii prin M u n c ă " , (Carlyle)
Atiîa modern, teroarea Camerei, A v â n d o m u n c ă ai u n tel în P r i n m i n c ă r e înnobilează s u ­
n ' a fost înzestrat cu prea multe v i a ţ i . N u există sfânt, erou, m a r ­ fletul, îndoiala, d o r ' n ţ s , remuşca-
d a r u r i dela natură. Şi totuşi Ia u r ­ tir şi nici c h i a r < rn cu a d e v ă r a t rea, m â n i a , d e s n ă d e j d e a , — toţi
;
letul îul de tigru, min ştrii şi minis­ fără p u t e r e d e l u p t ă şi d e s a c r i ­ aceşti câini ai iadului se risipesc şl
terele cădeau claie peste g r ă m a d ă . ficiu. N u m a i arifel eşti r u p u s u l pier d i n c l i p a în c a r e Incepr să
Forţa Iui stătea în condeiele celor infeicpciunei, al Divinităţii şi s i munceşti.
m a i puternici ziarişti înprăştiaţi ia tău. „ O r i c e r r u n c ă a d e v ă r a ' ă e Fericească Dumnezeu pe ortul
redacţiile Franţei. ' sfântă, e c e v a d u m n e z e e s c " . c a r e se străduieşte p e n t r u n e v c i î e
T u r m a p a ş t e răzorul Ia care o „ M u n c a , n a t r r ă vitejească, n a ­ cele mai u m i l e ale s a l e şi se luptă
conduci. t u r ă r e l i g i o a s ă . " (Carlyle) eroic î n ă u n t r u p e n J r u cele mai
Lumea modernă se a d r p ă din ideile . . O viaţă c o n f o r m ă virtuţii e înalte.
ziarelor. Ea rezolvă toate proble­ o viaţă d e m u n c ă s e r i o a s ă * . . . Să muncim deci, făcând d i n
mele prin ochelarii gazetei. Bune, (AristoteD viaţa n o a s t r ă u n altar iar d i n
rele, ea îşi hrăneşte, spiritul din . M u n c a v a l o r e a z ă cât r u g ă c i ­ m u n c ă u n cult d e î n c h i n a r e C e ­
acestea şi se lasă dusă de n a s de ele. u n e a ... eite a d e v ă r a t ă r u g S c i u n e . lui Preaînalt,
D a r odată cu răspândirea tot (Guyau). >Munca e adorare".
jaai mare a presei se întinde şi Vechil c ă l u g ă r i s p u n e a u ; ,1a- Grigore Ţopao
p e n t x i x t i a a e r e t
S ă n e p l e c ă m genunchii Catolicismul
Dacă cineva a r ieşi p e corsourile divid, ce pasionat î a căutarea 1 j - în S t a t e l e U n i t e
o r a ş e l o r ia o oră când lumea bună minii solare a r fugi în peşterile
se plimbă şi a r pune trecătorilor întunecoase ala munţilor, îndată N j mărul credincioşilor catolici
întrebarea cea mai elementară din ce soarele a r a p a r e d e după o r i ­ în Statele Unite trece azi d e 2 6
catechism — t e a t r u ce vieţueşti zont şi a r îmbrăca natura îa d a n ­ milioane. Sânt î npărţiţi în 2 2 a r ­
tu — pietonul probabil cu' diplo­ telăria lui splendidă. hiepiscopi şi 122 episcopii, a v â n d
ma universitare, n ' a r putea r ă s ­ O.nenirea refuză voit „Lumiua 3 6 0Q0 preoţi.
punde şi s'ar uita la interlocutorul Eternă ce stă în inima ş;'n snf- Deşi catolicismul nu reprezintă
sâu ca la un ora din altă lume. Ictul fiecărui m e m b r u al ei, refuză decât 2 0 la sută din populaţia
Dacă un glas extraterestru, a r sa accepte legea naturală sădită Statelor Unite, totuşi este c o n f e ­
sbiera către bieţii pitici ai globu­ în noi, odatâ cu ieşirea noastră siunea cea m i i numeroasă, î n t r e -
lar : „ce urmăriţi ? " — ei a r r ă ­ din nefiinţă, încercând cu forţe când cu mult p e fiecare dintre
mâne cu ochii mari s ă admire diabolice ciădirea unei umanităţi sectele protestante.
noutatea întrebării. ce nu a r e nimic comun cu ce* O p e r a sociilă şi culturală d e ş -
A : e a s t a îaseamaă, că omenirea
;
ex stentă*. voltată de catolicii americani e
p î r ă s i n d pe Dumnezeu, şi a pier­ R e n e d i i l a e s t e i boale : „ R u g ă ­ fâră pereeff?:
dut orice busolă de orientare. Se ciunea". Nu vom amin ii decât câteva
sbaie neputincioasă întt'o anarhie Sjîerinţa omenirii, valurile da date sumare. Astfel, catolicii, prin
a spiritului, care indică lipsa ori­ ură ce nasc, v i l u d i e d e sânge, diverse ordine călugăreşti, î a t r e ţ n
cărei certitudini. r t z b D l u l turbat economic, naţiona- 7 0 0 spitale, 180 ospicii şi 3 0 0
Frământările zilelor actuale nu listiji feroce şl intransigent, aceste orfelinate.
sunt decât dibuiri ale umanităţii, colosuri d ; suferinţă s a aibă r e ­ BsBrica fiind s e p a r a t ă d e s t a t ,
după sensurile lurmi. Aceste d i ­ mediul o n g e n u n c h e r e într'ua colţ întreţinerea spitalelor precum şi a
buiri, după a x * existenţială, sunt îa'unecos de c a t e d r a l ă ? şcaalelor. profesorilor, î n v ă ţ ă t o r i ­
tragice, sunt extraordinar d ; tra­ Răspunsul e acelaşi. U i „ D a " , lor, a bisericilor şi a preoţilor
gice pentru miopia ce le caracte­ categoric, certitudine' de creştin cade în sarcina exclusiv a credin­
rizează. o ş i trăieşte relig'unea. cioşilor.
Omenirea e asemenea unui in­ IOAMRUSU Şi sunt de tot multe universi­
tăţile şi şcoalele întreţinute d e c a ­
tolici.
RUGA NOASTRĂ Necredincios s a u ignorant Amintim doar universităţile c a ­
S u n ă c l o p o t u l m a r e al Biseri­ tolice libere mai î n s e m n a t e : U n i ­
BinecuvinteazA, Doamne, versitatea din W a s h i n g t o n cu 5 0 0
cii. Este s ' m n a l u l d e r u g i într'o
paşii a ne duc spre Tine S â m b ă t ă seara la o r a 6. U n p r o
;
profesori ş 5 3 0 0 s t u d e n ţ i ; Paul
şi aprinde-ne in inimi fesor destins în ştiinţa şi c a r i e r a U ii verşi ty din C h ' c a g o , 11 0 0 0
c%%iil% luminii line. sa a f â n d u se în m t g i z i a u n u l s t u d e n ţ i ; Loyola Uaiversity tot din
„ E c o n o m it*, î n i i ţ l a t u n c i p r i ­ C h c i g j cu 7 3 0 0 studenţi, p r i m a
'Diniio lumj'n care ura varea spre c e r şi s thiţă m o d e s t condusă d e călugării lazarişti, tar
şi c u v i n c i o s s e m n u l crucii. a doaa da călugării iezuiţi. Iezuiţii
îşi zideşte noui altare mai c o n d j : universităţile din N e w
— Şi tu, Marcel, t o t b i n e stai
pocăiţi, vmim, Părinte, York ( 8 0 0 3 stud), din M l w i n k e
cu sfinţii ? T o t bisericos c a m \-
dipă bine cuv Unt are. m ă t a ? — z i s e fuiclionarul dela cu 70 30 s t u d , d n Detrolt cu 700O
b i r o u l m a g a z i e i c ă t r e tânărul s t u d , din B jston cu 4 6 0 0 stud.,
Pe-alhe drumuri de lumină v â n z ă t o r c a r e cântărea Tiarfa p r o ­ etc Total catolicii americani a a
oohii Tăi de-awm ne vadă; fesorului. 24 universităţi, 5 2 cămine p e n t r u
studenţi şi 120 camiae pentru s t u ­
prin preoţii prea cucernici Nici d e c u m E u n u c r e d în
bas ne e del i Biserici. S t u d i i ' e dente, cu un n u m î r total d e 1 8 0
Tu disleagî-ne'n spovadă, de mii studenţi
m'au î n v ă a t s l n u cred decât
c e v ă d şi'nţeleg Mai au 9 3 seminarii mari fi
Cam gustat şi noi păcatul 9 0 sîtn'narh' mici cu 2 2 0 0 0 d e
— Bine, t i n e r e , intervine p r o ­
şi-i purtăm încă povara; clerici.
fesorul, d a r D-ta ai studiat r e l i ­
însetaţi de dreapta pace gia, în d e o s e b i creştnismul? Ai 3 2 şcoli normale cu 1 1 . 0 0 0
dă-ne'n suflet primăvara. C u n o ş t i omenie savanţilor c r e ş ­ elevi; 2 1 1 9 licee cu 4 3 3 . 0 0 0 e l e v i
ş? 8 3 1 9 ş:oli primare cu 2 mili­
EMIL AL MîCLE t i n i ? Mărturisirile m a r i l o r c o n ­ oane 125 mii e'evi.
vertiţi I n y ă ţ i t u r i ' e şi vieţi'e sfin-
ţ lor ? Ş i c u n o ş t i b ' n e Biblia d e Numărul catolicilor e în c r e ş t e r e .
FEIţlCIIţEA vorbeşti c u atât» u ş u r i n ţ ă d e l u ­ Anual se întorc la catolicism circa
c r u r i a s a m a r i şi s e r i o a s e ? 8 0 . 0 0 0 persoane. D a r c r e ş t e r e a
Feiicire cum te caut şi mereu mă sbat
Să-ţi ascult şi zi şi noapte glasul fe mec ¡1! — E u n u m ' a m o c u p a t şi n u num Irului catolicilor provine d i n
m l o c u p cu deacestea, naşteri. Catolicii nedivorţând ş i
Fwarea mândra, (rangul vesel, stelele cereşti nipracticând birth controlul aa
îmi vorbesc de taiul veşnic unde locueşti, —- A t u n c i să m i ierţi, t i n e r e ,
d a r D - t a n ' a l d r e p t u l să t e n u ­ m i i imiţi copii decât alţii, astfel
Insă drumul e Calvarul cu urcuşul greu meşti n e c r e d i n c i o s , şi s p u n ? la că se prevede ca p c s ' e 1 0 0 a n i
Şi-mi arată Răstignirea unui Dnmntzeu. catolicii v o r forma majoritatea a b ­
lume d r e p t c i eşti u n ignorant.
Ion Fragă J. B. solută î a Statele Unite. (N. P.)
partizarea materialului de a l e n d a r .

FEL DE FEL A m scris că pria mandat p o s ­


tai nu s e merită a trimite decât
sumele mari, totuşi ne sosesc mul­
I. P . S S. Alexei, Patriarhul tul nostru mare ce-1 avem. Aşa te mandete câte cu 5 0 mii Lei,
R u s i e i a vizitat tara n o a s t r ă A am m a i apSrut cum se v e d e . A - la care tnmiţatorul a mai plătii
fost Ia B u c u r e ş t i , C l u j Sibiu, cum noi tre-buie s ă restituim în­ 3 0 mii poşta.
e t c L a S i b u I. P . S. S. şi-a e x ­ treit ş i s u m a datoriei făcută cu Pentru a scuti abonaţii de spese
p r i m a t d o r i n ţ a d e a s e întâlni, scoaterea N-rului trecut, întrucât poştale am deschis cont la C E C
î n t o a m n ă , ia M o s c o v a c u toţi banii s'au devalorizat, iar datora- Nr. 4 0 6 4 6 .
C a p i bisericii o r t o d o x e d i n R o ­ ş i i | n o ş t r i nu fac toţi tşa. Totuşi, p e S e pot trimite banii fără nici o
mânia. cititorii buni ş i plstnici îi asigu­ t a x i prin C E C Cont N r . 4 0 6 4 6 ,
C e b i n e ar fi s t s e facă o î n ­ r ă m c a să fie cu încredere, că la Vieaţa Creştină, C ' u j , dacă se
tâlnire undeva a tuturor mai gazeta aceasta, deşi mai r a r peste complecteazâ un buletin gri d e
m a r i l o r bisericilor creştine d i n v a r ă , totuşi ca alte publicaţii n e - vărsămânf, la orice oficiu poştal,
l u m e , catolici, o r t o d o c ş i şi p r o ­ subveroţionaie regulat v o m apărea
t e s t a n ţ i , p e n t r u a se r e v e n i Ia şi numai bazaţi p e abonamente. Veniţi toţi credincioşilor din Cluj şi
u n i t a t e a Bisericii lui H r î s t o s p e Ne scrie unul ca să nu-i m a i tri­ satele din jur la marele pelerinaj ce s e
î n t r e a g ă suprafaţă a p ă m â n t u l u i : mitem foaia că el vrea să-şi abo­ face la Mănăstirea din Cluj-Mănăştur f

Duminecă la Sf, Ap, Petru şi Pavel.


m 8â fie o turmă ţi un Phtor". neze una ce apare mai regulat. Altă Toţi acel cari doresc a participa ia
foaie, d e felul acesteia, cu apariţie noaptea sfântă de priveghere din aju­
S e r i e ziarul „ U n i v e r s u l " d i n mai regulată, sau poete m a i ief­ nul sărbătorii la Mănăstire, vor sosi la
14 I u n i e 1647, că d i n t r ' o g r i n d ă tină, noi ştim bine că nu p o a t e Cluj de Sâmbătă,
d i n c a s a Iui N V . C ă p â ţ i n a afla nimeni, căci şi alţii curoai La Biserica cea mare şi nouă din
Cartierul Iris se vor face Sâmbătă
(corn". S i o e n e ş t i ju . Ialomiţa) a ş a p o t face ca şi noi, şi tot atât dela ora 3 după masă pregătirea cântă­
picuti sârge. îi costă ş i p e ei, rilor de procesiune, iar la oţele 6 fix
A n u l t r e c u t î n a i n t e de Sf P e t r u va fi plecarea piocesiunei dinspre gară
S u n t anumite foi eretice p e care spre Centrul oraşului, apoi pe Calea
d i n aceiaşi l o c p i c u r a a p ă . s ă nu le primeşti isici gratis, căci Mojilor până la Mânăştur şi nu nurcai
L u m e multă aleargă t ă vadă îţi fac mai mult r â u , chiar dacă cu credincioşii parohiei Iris, ci cu foţi
acest semn. îţi faci tu socoteala că poţi folos! credincioşii din Cluj cari doresc a par­
Specialiştii a u aflat că s â n g e l e aceiaş hârtie pentru foiţă de ţi­ ticipa la această procesiune de ispăşire
adunat ce picură din grindă, are şi mulţumită, precum şi cu cei sosiţi
gări sau p a c h e r a t din satele v e d r e .
t o a t e calităţile u n u i s â n g e o l t e ­ Şi dacă N-rul viitor al acestei Duminecă dimineaţă vor porni atât
n e s c , D i n a c e a s t ă cauza, casa e ca
gazete v a ieşi i urrai de Sântâ- dela Bisei"' din Cart Iris cât şi de'a
sigila ă şi nelocuilă, p e n t r u a se m ă r i a M a r e , totuşi cititorii pot ii toate celelalte Biserici din Cluj şi de
face t o a t e c e r c e t ă r i l e c u această pe sate procesiuni pentru a sosi pe
siguri că acela va avea o valoare orele 8 în faţa Reşedinţei Episcopiei
î n t â m p l a r e . N u se ştie încă ce cât d e zece ori a multor g?zefe Unite din Calea Moţilor T6, r*e rnde
p o a t e fi cauza, P e toamnă când seceră şi culeg se va duce în triumf de mare proce­
Vin f i a r e l e v e n i n a t e . JWarţi ţăranii, sigur o s ă vină abona­ siune icoara Mănăstirii, în frunte cu
d u p ă masă, 17 Iunie c m a i m u ' ţ i mentele şi atunci nici r o i nu v c m I. P, S, Sa Episcopul şi mare sobor de
preot' până la Mănăstire, unde se va
o a m e n i a u fost m u ş c a ţ i d e u n şchiopăta. Credm că deşi a scă­ pontifica apoi liturghia Arhierească şf
lup T o ţ i aceştia se g ă s e s c ezi zut valoarea banilor, totuşi urii va predica E p i s c o p i i .
fa Cluj în Institutul A n t i r a b i c In cititori n ' a u p e ce i face şi să
hotarul comunei Turea a fost plătească mc destul nou abonament. Să redeschide pe toamnă „Biblioteca
Vieaţa Creştirâ' pentru consultare şi
m u ş c a t u n fecior şi 2 vite, în D u p ă cum a m scris î a nunţărul împrumut Deja dela 15 Mai c. lucrează
C o n t e ş t i 3 o a m e n i , iar în Ş a r d trecut î d e v â r u i şi nu poveşti, că distinsul nostru înv. director pens.
3 o a m e n i şi 19 vite U n i i sunt banii noştri îrc£S£ţi îreinte pe Nicolae P o p la inventarul general al
m u ş c a ţ i foarte r ă u d e c a p şi d e abonament?, toţi ni s'au d e ­ cărţilor, căci s'au împrăştiat şi împu­
faţă. valorizat s t â t d d e p t ş i îa Fabrică ţinat mult în cursul ultimilor 7 ani, din
Sept. 1940, de când a trebuit să ne
L u p u l a fost o m o r i t a b ' a în şi Îs Of. Hârtiei din Bucureşti, «cbimbăm locuinţa de 8 ori. Puţine
S â n m i h a i şi c ? p u l l a fost a d u s totuşi cititorii sunt rugaţi iar ca b a ­ cărţi ne-au fost râmase în Cluj Cele
la Cluj, u n d e s'a c o n s t a t a t c ă rem diferenţa de complecta rea e - mai multe au fost transportate cu ca­
e r a turbat.; bonamentuiui să ni se trimită i n c ­ mionul la Juc şi altele la Făureni. ba
unele chiar şi în Maramureş, de pe
inte, întrucât din cauza restanţie- unde abia le-am adunat la olaltă.
30.000 d e fete t i n e r e , d i n 2 2 rilor suferă şi plătitorii buni.
d e ţări, a u m e r s în pelerinaj ia In Cluj sunt toane multe biblioteci
Şi noi tot i r t b t e să plătim publice la diferite instituţii, asociaţii ţi
Patima, unde o noapte î n i m g i şcoli. Avem insă puţine biblioteci cre­
s'au r u g a t Sf. F e c i o a r e M a n a înainte hârtie, p o ş t ă , cerneală, cli­
ştine şi cu cărţi religioase. Afară de
p e n t r u „ o p a c e drtaptă şi ade­ şee, tipar, iar dacă nouă nu ni Biblioteca frumoasă a Episcopiei orto­
vărată". D u m n e z e u şi M a i c a se plăteşte înairte s e u la- timp, doxe, mai avem modestele biblioteci a
Sfântă să ie p r i m e a s c ă r u g ă c i u n e a întârziem apariţia. S i r g u r din acest corului „Sf. Cecilia" din cartierul Iris
l o r şi a n o a s t r ă p e n t r u această motiv, p e viitor nu v o m putea de sub conducerea neobosită a Păr,
m a r e cauză. trimite foaia decât aceicra cari o »V. Cuteanu, precum şi biblioteca tine-.
retului universitar din asoc. „ A s t r u " ,
plătesc regulat, afară de e x c e p ­ und^ în majoritatea cărţilor sunt tot
in n u m ă r u l viitor vom publica ţiile specificate în nr, trecut. cele împrumutate numai spre folosinţă
donaţiile ce s'au mai primit la g a ­ Cine a r e ceva bun de publicat dela „Vieata Creştină",
la viitorul nostru calendar sau d o ­ Prin Octomvrie, dacă vcm avea cel
z e t ă . Ne-au sosit ajutor dela unii puţin un bibliotfcar bun şi un ajutor,
silitori dela cari nici nu b ă r u i a m reşte l ă scrie ceva, să ne trimită va putea fi pusă şi biblioteca noastră
c ă n e p o t înţelege situaţia şi r o s ­ din tîrrp, căci se lucrează ia r e ­ în folosinţa publică.
Redactor responsabil Pr. V, Chindriş Tip, „înfrăţirea" Cluj: