Sunteți pe pagina 1din 12

W U U ...

Taxa poştală plătită în numerar conf. ord Dir. G-ie P.T.T. Nr. 185.3SC/946 li'

Anal XIII Nr. 39 12 pagini 10.000 Lei Giuj. 1 Iunie 1947

Apare săptămânal sub îngrijirea unui comitet Abonamentul pe un an 2 0 0 . 0 0 0 Lei, pe 6 Uni 100.000
Redacţia şi Administraţia Cluj, St?. Regina Marfa 10 Abonamentul de sprijin este dubiu.
Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din ¡946 Se poate plătişi prin contul C. E. C. Nr. 40646

B I S E E I
Să citim din nou din când în
C A
D a r u r i l e Spiritului Sfânt
•când această p a g i n ă a unui mare A Treia Persoană Dumneze- m s n g ă e în n e c a z u r i , El e vistie­
convertit (Bruntt;ere, deia Acade­ ească, Spiritul Sfânt „carele a rul b u n ă t ă ţ i l o r , El n e c u r ă ţ f ş t e
mia Franceză): g r ă i t prin p r o r o c i " . este D u m d e t o a t * s p u r c ă c i u n e a sufletelor,
„Cine învinuieşte, prin urmare, nezeu adevărat, ca şi D u m n e z e u El ni Ie c â n l u e ş t e . El plineşte
Biseiics, pentrucă cere credinţa Tatăl şi D u m n e z e u F i u l . „ T r e i în noi t o a e cele b u n e . El a fă­
î a ţ ă de învăţăturile sale d t s c o p i ­ sunt c s r e m ă r t u r i s e s c în cer: cui din nişte pescari ne învăţaţi
rile ? Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt, si ş i fricoşi vestitorii t a i n e ' o r lui
„Acei cari crfd cei-: r mal re ie aceştia trei — unul s u n t " , (St D u m n e z e u , f roi plini d e curnj,
g a z e t e şi tc'esea celor rrat de râs l o e n E v ) — s. T r e i m e p â n ă ia m o a r t e a d e martiri p e n ­
ere din je d e ş a r t e " . D u m n e z e u Tatăl a Crsiat lu­ tru n o u a religie creştină.
:
„ C i r e învinueşte B s e r t c a , c â ar mea şi o ţine în f i n t â : D u m ­ Spiritul Sfânt e l u m i n ă t o r u l
înjosi pe o t n ? " nezeu Fiu! a r ă s c u m p ă r a t şi a Bisericii. L u m i n a ţ i d e El a u p r o ­
. A c e i ca:i îşi d o n sc de tată p e m â n ' u i t lumea, — E3 este Isus p o v ă d u i t şî au scris s. A p o s t o l i
maimuţoi, întâmplarea d e cot:du­ Hrijtos Mântuitorul ; Spiritui a d e v ă r u l fără g r e ş , şi tot p r i n El
c ă t o a r e , plăcerea de rrgiilă, nhr.i- Sfânt, sfif'ţeş'e lumea, s d i c ă p e Biserica nu p o a t e rătăci în p r o -
cuî d e s c o p " . o a m e n i , El e s t e ; Sfinţitorul o o v ă d u rea E v a n g h e l i e i EI e s u ­
„ C i r e învinueşie Biserica, că nu S e r b â t o a r e a Lui s u n t Rusaliile, fletul şi a n i m a t o r o l Bisericii şl
este îngăduitoare ? " c â n d s'a c o b e r â t în f o r m ă de al creştinismului.
„Acei csri nu îngăduie r. IRR ar-ui limbă, d e foc peste s. A p o s t o l i
s ă aibă i\t& p ă r e r e decât a lor". P r i n ajutorul şl p u t e r e a Lui
şi ucenici, î m p l i n i n d p r o m i s i u ­
„Cine deci învinteşte Biserica, se p r o p a g ă c r e d i n ţ a , s e păstrează
nea V â n t u i t o r u l u r , că ie va t r i ­
b u n e l e m o r a v u r i , se p ă z e s c p o ­
c ă este duşmana l n m i c ă r i i ? " mite alt M â n g ă i t o r - c a r e ii v a
r u n c i l e D o m n u l u i , se d e s î v â r ş e s c
„ A c t i csr», dispretutnd libertatea, învăţa t o a ' e ri care v a r ă m â n e a
sfinţii şi m u c e n i c i i . .
a u î..chis şcolile ere ştir eşti de cu ei în veci. „ D e Ierusalim să
l«ama că le întrec p e sie l o t " . nu v i d e p ă r t a ţ i , p â n ă nu vă veţi El e flacăra c a r e a r d e păcaiuî
„Cine învinuieşte Bis* r i c , că î m b r ă c a cu pu fre c e sus"? A- şi ploaia c s r e face să r ă s a r ă şi
este duşmana p o p o r u l u i ? " ceasta r u t e r e s'a c o b o r â t p e s t e să crească fipfePe b u n e şt virtuţile.
Acei cari nu cunosc istoria şi ei în ziua d e Rusa'ii. Lui să n e î n c h i n î m si Lui ?ă
cari prigonesc lucrările milosteniei C ă t r e Spiritul Sfânt înălţăm ne r u g ă m totdeauna. împreună
făcute de religie". noi r u g ă c i u n e a : „ î m p ă r a t e ce­ cu T a t ă ! şi cu Fiul, d t r îmi
resc. V â n g ă t o r u l e " . în ea se ales la praznicul L u i : S. Rusali'.
„Cine dec i clevetesc mai cu în-
d r ă s s e a l â împotriva Bisericii şi s p u n e ce l u c r a r e face în sufletul
I. Agârblceanc
î m p o t r i v a învăţăturilor ei ? " o a m e n i l o r S p i r i t u l S f â n t ; El n e
„Acei cari nu ştiu nici un cuvânt
din n l i g i u n e sau p e cari îi stin­
g h e r e s c învăţăturile e i " .
!
Aceasta este de tot vădit. D e c ' RUGA MEA
s ă nu mă las înfricoşat de către (Sonet)
ebiecţiuni- Biserica este t a r e ;
Doamne, pentru toată sărăcia sfântă.
Hristos i-a făgăduit că atacurile Pectru calea albă de singurătate,
m vor putea face nimic împotriva Pentru istovirea cărnii sfâşiate,
ei. S ' o cunoaştem bine, ca s'o a-, Pentru cuiul cart'n palme mi se 'niplântă
p ă r ă m bine. S'o iubim pentru a
p r i m i , dacă e de Ups?, să suferim- Pentru dorul tainic, care'n suflet cântă,
Pentru strălucirea lacrimii curate,
pentru e a . Aşa cum'zicea cineva: Oasele sărmane bine ie cuvântă.
„Biserica, ni> v o i î n g S d u i niciodată Pentru toate-scestea.Dosmne, pentru toate.
s ă fie insultat»; ea r sie mcnui mea".
Penirucă Tu, Doamne, eşti nespus de mare,
Penirucă eşti unul în desăvârşire,
C r e ş t i n i l o r r.u vă bateţi joc Pentrucă eşti Însu-Ţi vatră de iubire,
d e D u m n e z e u , căci vă va m e r g e
rău. Cu:i nezeu în ä m b«,te cu Soare de dreptate, blândă desfătare,
b â t a cl cu s o a r e l e , pieile, v â n ­ Pentrucă eşti, D o m n e , mi!ă şi 'ndurare.
t u r i l e , g r i n d i n a , m i x t e l e , bclsle, Pentru toate-acestea Iţi aduc mărire.
r ă s b c a l e l e şi merv cu to*iă t r u d a
t a d i n lipsa d e h r a n ă şi s ă n i u ţ e . Sf. Francisc In nt?Z>~tiins ZORÎCA LAŢCU
LIMBA DRACULUI Ţ i n e la distanţă Franţa şi drepturile omului
Fragmente din discursul D-lui Edouard
Toate lucrurile ţine-Ie la oare­ Herriot, Membru al Academiei Fttncat
1
CRivroşn .; care distanţă, numai sufletul a p r o ­ Fost preşedinte de etnsiliu
pie- 1 cât mat mult de Dumnezeu.
Atitudinea Franţei, sau cel puţin a-
Daca torni a p ă peste foc, D U ceia a francezilor democraţi vor să lu­
Suntem mul­ vei mai avea nici a p ă , nici fcc. creze pentru a salva ordinea în libertate.
ţi p e spatele Daca doreşti averea altuia, vei Credem că pacea nu va fi stabilită
p ă m â n t u l u i ţi urî pe a ta şt pe a m â n d o u ă le decât în ziua când ea va fi însoţită d e
reîntoarcerea libertăţii.
vcrbim multe vei pierde. In aşteptare, ceeace noi francezii de­
limbi: româ­ Dacă te apropii tot aşa de mult mocraţii nu vrem să sacrificăm, liber­
nă, franceză, de servitoare cât de soţie, nu vei tatea persoanei umane, pentru care
g e r m a n ă şi a i - avea nici servitoare nici soţie. Franţa a luptat totdeauna şi pe care o
ide. Unii vor­ cerem pentru celelalte naţiuni ca şi
Dacă bei adesea în s ă n ă t a t e a pentru noi înşine. N u vrem ca indivi­
b e s c şi în l i m ­ altuia, vd pierde-o şi pe a t - . dul să fie sacrificat masei. Dacă n u
ba dracului. Dacă numt ri mereu banii altuia, putem obţinea incă deplina libertate a
A s t a se î n v a ţ ă tot mai puţ'ni vei avea tu schimburilor, vrem libertatea credinţei,
u j o r , fâră c a r ­ dreptul de a fi sau a nu fi religios, liberat
Dacă numeri mereu păcatele alegere a religiei şi libera ei practică,
te, f ară m i n t e , altora, e l e tale se vor înmulţi libertatea opiniei politice, libertatea d e
n u m i i Cu p r o ­ Dacă goneşti şi ajungi vulpea a scrie, libertatea cuvântului, libertatea
stia. C â ţ i s u ­ vei întoarce cocoşul îosâ dacă g o ­ de întrunire. Aceasta este ceeace c r e d
d u i e toţi v o r b e s c in limba d r a c u l u i . ; c* Regele Angliei traduce prin cuvin- .
neşti si ajungi ursul, nu eşti s g u r tele .sufletul civilizaţiei". Acestui ideal
S p u n e - m i frate, ce râu ţi-a tă­ că te vei întoarce şi tu. noi francezii îi rămânem credincioşi.
c u t D u m n e z e u sau p e n t r u c a r e Ideal care prelungeşte pe acela al ci-
b i n e f a c e r e îl sudui ? N u p e n t r u vilizaţiunilor cla«ice, acela al civiliza-
a c e e a e D a m n zeu în ceriu, ca Grâu nu sânge ţiunii Teştine. Ideal pentru care forţa
şi cantitatea nu sunt totul. Ideal care
t u aici p e p ă m â n t să ti baţi joc S f â n t a S c r i p t u r ă s p u n e : G/asul a grupat adeseori în jurul nostru mi­
d e ei O a r e n u e b a t j o c u r ă a- sângelui fratelui tău strigă oătră mine cile naţiuni şi care trebuie să le mar
c e e a , că ceri dela el p â i n e a d e din pământ. Acum tu eşti blestemat grupeze încă Ideal care se defineşte şt
t o a t e zilele, iar d u p ă c e .ai a p u ­ pe pământul care şi-a deschis gura se rezumă în această formulă: reîn­
c a t - o in g u r ă il s u d u ' , p e c â n d toarcerea dreptului uman.
sa, ca si primească sângele fratelui
nici câinele nu latră p e s t ă p â n u l tău dn mâne ta. Când vel lucra pă­
Z i a r e l e din C'uj s c r i u : .In
c a r e - ! d ă p â i n e a ? Ce ai zice tu mântul, acesta nu-şi va mal da roa­
t o a i t Duminecile muncitorii l a -
d a c ă c o p i i u l t ă u d u p ă c e l-ai să­ dele sale pe; iar tu vei fi pe pământ
b r i c e l o r clujene iau d r u m u l s a ­
turat, în oc d e m u l ţ u m i t ă ţi-ar sbuciumat şi fugar—a zis o m n u l
t e l o r cu e c h i p e d e ferarl, t â m ­
închina cu câteva s u d ă l m i ? Ai către Cain, c a r e a ucts p e fratele
plari, c u r e l a r i , c i z m t r i , etc p e n ­
p u t e a tu să suferi l u c r u l a c e s t a ? său (Fac. 4 , 10- 2).
tru a r e p a r a uneltele d e l u c r u
Stii b i n e , că . D u m n e z e u nu Au trecut d o i ani d e c â n d s'a a l e ţăranilor, c o n t r i b u i n d astfel
b a t e cu b â ' a " . t e r m i n a t r ă z b o i u l şi se tot t n o - Ja ridicarea satelor şi m ă r i r e a
Azi d ă p e s t e tine u n năcaz, • şeşte p a c e a . C i n e şi ar fi p u t u t producţiei".
rfâine altul Azi îţi p i e r e o o a i e , î n c h ' p u i că P a c e a p e n t r u c a r e N e p a r e b i n e c ă se face aju­
m â i n e Ui pică b o u l d i n j u g ; s u s p i n ă t o a t ă l u m e a s i se facă tor frăţesc Intre ţăranii şt m u n ­
m o a r t e a îţi s m u l g e din b r a ţ e c o ­ aşa g r e u . Ba mai m u l t . Din când citorii d e a o r a ş e , d a r d a c i c i ­
piiul cel m a i d r a g , ori se d e s ­ în c â n d se a u d p r e v e s t i r i d e n o i n e v a v r e a să jertfească o zi d e
c a r c ă norii şi-ţi î n t o r c p â i n e a in furtuni d e r ă z b o i C â n d v o r în­ lucru în ajutorul deapro*pelt»i
p ă m â n t . T e miri a p o i şi te în­ ţ e l e g e o a m e n i i c ă p e p ă m â n t ei său, atunci să si jertfească d i n
t r e b i s i n g u r : „ D o a m n e , d a r ce t r e b u i e să s a m e n e n u m a i r o d u l zilele sale nu din ale D o m n u l u i .
r ă u am f acut d e mă baţi aşa t a r e . b i n e c u v â n t a t al g r â c l u i d e c a r e In f o r m a aceasta t r u d a o m u l u i
Ei frate ! N u p e n t r u a c e e a ţi-a s i n e b u c u r ă m şi n u blestemul nu sporeşte ci s c a d e p r o d u c ţ i a .
d a t D u m n e z e u c a p ca să ai u n ­ s â n g e ' u i d e frate care n e a d u c e S c r i p t u r a s p u n e că . d e D u m n e ­
d e p u n e p i l ă r i a , c i în sfârşit perirea tuturor I. B. zeu nu ti poţi b î t e j o c " . D a c i
p ă l ă r i a poa*c sta si î n t r ' u n p a r . tu D u m i n e c a ţi-ai r e p a r a t u n e l ­
7fv f-a
T u c a r e eşti o m cu minte in cap tele d e p l u g , ori ai arat, d e c e
d e s c h i d e ti g u r a cu s o c o t e a l ă şi nu înţelegi b a r e m i c â n d vezi c i
ia limbă fă i r â n d u i a i â . E si ru­ d u n ă t r u d a ta si din z ' u a D o m ­
şine p e u n o m m a r e , c â n d nu nului, p ă r â n t u l nu-ţl a d u c e n i c i
ştie s t ă p â n i a limbă m i c ă atât cât a d u c e a părinţilor şi s t r ă ­
D e s v a ţ ă - t e d e obiceiul p ă c ă t o s moşilor tăi cari r e s p e c t a u z i u a
d e a înjura, d e a s u d u i . Fă-te Domnului.
creştin a d e v ă r a t , d u p ă r â n d u i a l a
iui Hristos. N u - ţ i încresta la r ă ­
APOSTOLUL
vaş astfel d e fapte, că p e u r m ă
o să ieşi r ă u la cale cu s o c o a t a . E v a n g h e l i a este o forţă c a r e
d ă r â m ă şi zideşte. Aşa t r e b u e s i
L. P O P Aşa întind mâna de pace unele popoare. fie şi u n A p o s t o l : d ă r â m ă t o r ş i
Hârtie! h â r t i e ! câte fărădelegi zidar. (Ier. 1, 10), T r e b u e să d ă ­
mente", ai scâpat, n'ai „Harţii",
se săvârşesc în numele t ă u ! Totul r â m e toţi idolii acestei lumi şi să
eşti pierdut, ori câtă dreptate ai
prin h â r t i e ! este lozinca biurocra- zidească p e niatra din C a p u l u n ­
a v e a ! Toţi caută a avea la mână
ţ i d moderne. Fiecare umblă să g h i u l u i , pe Hristos, fiind s i g u r şi
o hârtie. Este slăbiciunea şi tăria
se descarce crintr'o hârtie, un or­ plin d e n ă d e j d e că Isus v a d o m ­
noastră: „ O HÂRTIE".
din sau o scrisoare. Ai . d o c u ­ ni p e s t e toţi vrăjmaşii săi. , B
Af. Florian
Minuni din v r e m e a noastră
Un preot stigmatizat. sferturi d i n G e r m a n i a va fi I« Z i a r u l catolic „La C r o i x ' a n u n ţ ă
P u ţ i n i c u n o s c cazul P ă r i n t e l u i pământ că dela e l i b e r a r e a satului, o m a r e
P i o de Pietrelcine, preot capucin D e a t u n c i naziştii au interzis m u l ţ i m e d e o a m e n i au vizitat p e
italian, c a r e din 1918 p o a r t ă în
t r u p u l său r a n e l e D o m n u l u i .
M â i n i l e şi p i c i o a r e l e îi s u n t
s t r ă p u n s e , d e a s e m e n e a şi i n i m a ;
i a r faţa sa palidă d o v e d e ş t e t a i n a
vieţii sale p e cari şi-a făcut o
p ă r t a ş ă la p a t i m a d u r e r c a s a a lui
Isus, care se t n r i e s t e In el.
P r i n aceste r ă n i s'au săvârşit
o m u l ţ i m e d e c o n v e r t i r i şi v i n ­
decări.
D e a s e m e n e a ; r e darul d e a fi
i n m a i m u l t e locuri d i n t r ' o d a t ă .
Astfel a fost văzut d e mai m u l t e
o r i la B o a - a şi chiar în A m e r i c a
i n acelaş t i m p c â n d .'e aila şi in
m ă n ă s t i r e a în cure este şi t z i .
P ă r i n t e l e d u c e o visţă s i m p l ă ,
n u m ă n â n c ă decât Ia s m e a z i . o
s u p ă d e l e g u m e şi o b u c ă ţ i t ă d e
p â i n e . P u t e r e a sa p a r e a p r o v e n i
d i n Sf C u m i n e c ă t u r ă . să ?e m a l v o r b e a s c ă d e s p r e e a T h e r e z a , din r e c a r e 12.0C0 a m e ­
S t i g m a t u ; tui a fost c o n s u l t a t şi au r ă s p â n d i t s v o n u l câ a m u r i t . ricani, mai a l e s militari.
d e mulţi m e d i c i vestiţi şi chiar A t u n c i am a n u n ţ a t ţ i n o i R ă z b o i u l nu i a făcut nici uri
n e c r e d i n c i o ş i ivulţi d i n t r e a c e ş ­ m o a n e a sa r?u S t i g m a t e l e sale a p a r ca şi
t i a s'au convertit. P r i n î n a i n t a r e a t r u p e l o r aliate înainte, cu r e g u l a r i t a t e , ea c o n ­
E i au d e c l a r a t c ă ştiinţa lor în G e r m a n i a , A m e r i c a n i i a u o - t i n u â n d să se h r i n e a s c ă n u m a i
c o n s t a t ă u n lucru m i n u n t p e care c u p a t satul din irunţii Bavariei c u Sf. C u m i n e c ă t u r ă .
nu-1 p o t explica. în c a r e trăieşte stigmatizata şi au
aflat o în viaţă. I. D U C A
Thereza Neumann trăieşte.
A m făcut c u n o s c u t cititorilor Când avem de toate?
n o ş t r i , încă d i n 1 Q 4 I , cazul bi­
n e c u v â n t a t e i fecioare din K o n - O m a m ă a m u r i t . C o p i l u l ei c u r i e a d e v ă r a t ă d e nimic.
« e r s r e u t h ("Germania), care din d e d o i ani, îngrijit şi d e s m i e r d a t , A ş a e ori c e ora. P o a t e a v e a
*nul 1 9 2 7 trăieşte absolut fără aşa c u m n u m a i a d e v ă r a t a m a m ă toate, d a r d a c ă n a r e p e D u m n e ­
nici u n fel d e hrană ci r u m a i c u ştie s'o facă, r ă m a s a c u m orfan, zeu, b u c u r i e d e p l i n i nu poate
Sî. C u m i n e c ă t u r ă . deşi p r i m e a tot felul d e jucării avea în n i m i c . V e ş n i c are în
P e l â n g ă aceasta st m a i p o a r t ă ş] era p u r t a t i n c o a c e şi î n c o l o să suflet u n g o l C i n e are nsă pe
î n t r u p u l său rănile M â n t u i t o r u l u i uite p e m a m a sa, totuşi se văzu D u m n e z e u are totul d e p l i n . . I n
Astfel în fiecare V i n e r i , T h e ­ m e r e u trist şi între cele mai calde El voi aveţi totul d e p l i n " CCoI.
r e z a N e u m a n n c a d e în e x t a z : ea d e s m i e r d ă r i striga c â n d şi c â n d : 2 , 10), Sf. Frar.cisc d e Assisi
v e d e şi a u d e desfăşurarea p a t i ­ „unde-i m a m a ? " s p u n e a : „Dumnezeul meu şi
milor Domnu'ui. A v e a d e t o a t e , d a r îi lipsea totul meu",
In î c e s t t i m p în p a l m e l e şi m a m a . F ă r ă m a m ă nu j>vea b u ­ I. B.
p i c i o a r e l e sale se deschid ranele
c u i e l o r . P e frunte se ivesc înţe­
păturile fîcute de c u n u n a de
s p i n i , iar în d r e p t u l inimii se
d e s c h i d e o tăietură l a r g ă .
S â n g e l e c u r g e din beJşi'g p r i n
d e s c h i z ă t u r a -rănilor în t i m p ce
stigmatizata p l â n g e cu lacrimi d e
sânge.
Cizul Thertzei Neumann a
p r o v o c a t în G e r m a n i a m a r e n e ­
linişte p e n t r u hulitorii Sf B i s e ­
r i c i , d e a c e e a au căutat u n mijloc
d e a o înlătura.
In a n u l 1939 fiind întrebată d e
situaţia G e r m a n i e i , T h e r e z a a
răspuns:
. — HiHer este fumul i a d u l u i "
fi c i nu va m u r i p â n ă când trei Aşa arată ultima fotografie pământească a oricărui muritor.
Vrea să se căsătorească Foarte important
Se p r e z i n t ă Ia r e d a c ţ i e u n o m d e ştiut pentru cititorii a c e s t e i g a z e t e
cu înfăţişarea şi g r a i u l plăcut.
— C e doriţi D - v o a s t r ă , î n t r e a ­ De când am început lucrarea r e n ţ ă sau m a i b i n e zis u n n o u
bă redactorul. la foâîa şi E d i t u r a . V i a ţ a C r e ş t i n ă " a b o n a m e n t , întrucât cel v e c h i
— A ş d o r i c ă s ă t o r i e cu fică d i n 1935, a m avut m u l t e p i e d e c i p o a t e fi s o c o t i t a n u l a t , n u î n s i
de preot pentru a întemeia u n şl g r e u t ă ţ i , d e cele m a i m u l i e din partea n o a s t r ă «i a a l t o r a .
c ă m i n liniştit. ori c h i a r d e l a acei cari a u a v u t Banii p r i m i ţ i dela cititori, l e u
— D a r c e n e p r i v e ş t e aceasta ? d a t o r i a d e a fi alături d e noi A - cu îeu i a m d e p u s la C e c , p â n i
— Mă priveşte pe mine iar c e s t e a n u le p o m e n i m a c u m ci lă­ se a d u n a o s u m ă m a i m ă r i ş o a r ă ,
p e D - v o a s t r ă v ă r o g să p u b l i ­ săm p e n t r u altă dală. deşi acestea pe care din c â n i î n când o tri­
caţi a c e a s t a Ia g a z e t ă sunt rădăcina nenorocirilor noas miteam s a u direct la Oficiul H â r ­
— N o i n u facem a n u n ţ u r i d e t r e d e azi. V o m e x p u n e p u ţ i n tiei d i n B u c u r e ş t i , sau Ia f a b r i c i ,
p u b l i c i t a t e şi c u atât m a i p u ţ i n d i n situaţia g r e a d e acum, deşi întrucât hârtja n u se p r i m e ş t e
pentru căsătorie. Oamenii sunt t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m Că în ra­ decât c u bani plătiţi înainte. N o i
d e s t u l d e nefericiţi c u d e ş e r t ă ­ port cu trecutul avem o poziţie ştiam că D i r e c ţ i u n e a P r e s e i d i n
c i u n i l e lumeştf, n u v r e m s ă i mult mai b u n . 5
Ministerul I n f o r m a ţ i l o r ne-a a-
m a i a m ă g i m şi n o i c u r e c l a m e , p r o b s t o m o d e s t ă cotă d e hârtie
Azi a p r o a p e t i a t ă p r e s a suferă,
încă d e căsltorîe. N o i recoman­ şi p e n t r u a n e as«gura p r i m i r e a
d a r n o i şi d e data a c e a s t i a m
d a m lumii c e r i u l u n d e s u n t e m ei, trimiteam regulat banii p e n t r u
fost m a i n e m i l o s loviţi d e s o a r ' ă .
s i g u r i c ă v a a j u n g e d e p l i n feri­ aceasta Din c o t a a p r o b a t ă î n s i ,
T o ţ i cei cari n e au vizita h Cluj
c i t o r i c i n e u r m e a z ă sfatul n o s ­ deşt p l ă i ă înainte, n o i n ' a r a
saU n e c u n o s c , ştiu b i n e c u m a r ­
tru, d a r li o c ă s ă t o r i e n'avem primit în trecut, nici a z e c e a
d e m d e setea d e a tipări ¡¡1 r ă s ­
curajul a p r o p u n e a c e a s t a ca parte, i r ce a m p r i m i t a fost
p â n d i î n v ă ţ ă t u r a b u n ă . şi m a i
ceva s'gur. n e r e g u l a t şi cu î n t â r z i e r e d i n
mult decât pe c t i t o r i n e doare
— E u în „ V i e i ţ a Creştini" ne n o i inim i când nu n e putem cauza multor formalităţi. Aşa s t â n d
am citit m i n u n a t e l e î n v ă ţ ă t u r i î n d e p l i n i acea tâ o b l i g a ţ i e luată lucrurile, azi n o i a m ajuns a fi
ale Păr. i Agârbtceanu despre faţă d e D u m n e z e u şi faţă d e o a ­ şi fără hârtie si fără b a n i .
.Familia Creşt'nă", cari v ă d că meni. Deşt a v e m d i n t r e c u t d i s p o n i ­
a c u m Ie-aţi scos şi în c a r t e s e ­ T o t u ş i , d i n această pricină, bil la Oficiul Hârtiei si Ia f a b r i c i
p a r a t ă , şi aici am aflat e u c ă s u n t e m siguri d e m â - d u i r e a su­ c â t e v a zeci d e m i l i o a n e L e i , p e
p o a t e fi fericită o familie c u fletelor n o a s t r e , d u p ă c u m t o t s c e ş î a n u p - i m i m azi nici hârlte
c r e d i n ţ ă în D u m n e z e u . S u n t func­ siguri s u n ' e m d e r ă s p u n d e r e a la i—3 n u m e r e d e ziar. Şi a z i
ţionar tehnic C F R d e 38 ani g r e a ce o a u t o i preoţii sau mi­ ni se c o m u n i c ă dela B u c u r e ş t i că,
crescut l â n g ă s t r a n a Bisericii g r . r e n i , credincioşi S Î U n e c r e d i n c i o ş i n e stă la dispoziţie s u m a d e urt
c a t o l i c e şi m ă g â n d e s c acum l a C*ri direct s a u i n d i r e c t n e îm­ m i i i o n şi trei sute mii lei d e p u ş i
c ă s ă t o r i e , d a r n u m a i î n t r ' o fami­ p i e d e c ă dela această sfântă slujbă în P r i m ă v a r a anului trecut ( T 9 4 6 ) .
lie p r e o ţ e a s c ă aş fi d i s p u s , căci a lui D u m n e z e u . s u m ă p e c a r e atunci p u t e a m p r i ­
a c o l o s p e r e z a afla o p e r s o a n ă C e l o r cari ni s e o p u n deschis mi hârtie p e n ' r u 10 n u n e r e d e
aşa c u m c r e d e u . P e n t r u alte le p u t e m s p u n e că dacă n u s e gazetă, iar azi nici d e zece o r i
c o n d i ţ i i şi calităţi s u n t c u foarte îndreaptă, osânda lor / e pece­ p e atâţia b a n i n u n e a j u n g la u n
modeste pretenţii. tluieşte. s i n g u r n u m ă r d e gazetă,
— N e p a r e r ă u , frate, d a r c u Fraţi» noştrii cititori cari a u a- D e a s e m e n e a , toate s u m e l e î n ­
acest a n u n ţ n u v ă p u t e m ' s e r v i . chitat t o t d e a u n a î n a i n t e a b o n a ­ casate p ? n t r u a b o n a m e n t p e 1 9 4 7
— Şi m i e î m i p a r e r ă u . T o ­ m e n t u l , ar fi îndreptăţiţi'a recla­ în valoare d e ¿ 0 0 0 0 . 0 0 0 L e i a u
tuşi, p e n t r u V i e a ţ a C r e ş t i n ă , fi­ m a să la d ă m g a z e t a In v a l o a r e a fost trimise Ia î n c e p u t u l lunei
i n d c ă este o foaie asa b u n ă c u m b a n i l o r d e atunci p? tot t i m p u l Ianuarie la Of. H â r t i e i B u c u r e ş t i
n u s e m a i p o a t e v e d e a , fac u n cât a u plătit a b o n a m e n t u l . Aces în c o n t u l c o t e l o r r e s a n t e şi s c a ­
a b o n a m e n t d e sprijin p e a d r e s a t o r a însă ie d a t o r ă m o explicaţie dente Cintru cât n o i î n t r e t i m p
mea. c u m a m ajuns a c e r e şi o dife­ urmare în pagina 8-a
Ş i a plecat o m u l , s u p ă r a t . P e
r o i t o c i ne-a mustrat conştiinţa
că am refuzat c e r e r e a u n u i o m .
A c u m p e n t r u a ni u ş u r a a -
c e a s t i p o v a r ă d e p e suflet a m
p u b l i c a t în l o c d e u n scurt a -
n u n ţ t o i t ă c o n v o r b i r e a avută,
n u m a i s ă ştim că s u n ' e m iertaţi
şi d e D u m n e z e u şi d e o m u l p e
c a ţ e I am s u p ă r a t , d a r n e r e z e r ­
v ă m l i b e r t a t e a d e a n u fi p r o ­
mis n i m ă n u i , n i c i o d a t ă şi in n i ­
m i c fericirea d e p l i n ă p e l u m e a
aceasta, p r e c u m nici în ca?ul d e
faţă. I. B .

Celor neînsuraţi si văduvelor le spun că


este bine pentru ei să »amână am, dar dacă
nu se pol în/râna, slt se căsătorească (I Cor. IATĂ CINE CÂŞTIGĂ SIGUR D I N ORICE PROCES ŞI C U CE ESTE
7, 8—OK SIGUR CĂ SE ALEGE ORICE PÂRÂT S A U PÂRÂTOR,
Fă ce ar face Isus O r e ş t i i r u . 1 c u d.c-u.ă f e ţ e
Mulţi creştini c â n t ă şi se r o a ­ C r e ş t i n i l o r cu 2 feţe, t r e z i ţ i - v i
U n r e n u m i t r e g e a fost î n t r e ­ g ă cu evlavie, mai aies in B i s e ­ căci s u n t e m d e batjocura p ă g â ­
b a t o d a t ă c u m d e a ajuns el atât r i c ă ; iar *poi a c e i a ş i creştini, nilor şi d i n această cauză n u
d e î n ţ e l e p t , cu p u r t ă r i a ş a fru­ cu aceiaş g u r ă c u c*re s ' a u r u ­ s p o r e ş t e creştinătatea iar p e u n
m o a s e şi cu i s b â n d â b u n ă în g a t o r i p o a t e s'au şi c u m i n e c a t ,
t o a t e lucrurile sale. R e g e l e a s u d u i e , m i n ţ e s c , c l e v e t e s c şi s e
răspuns că are un obicei b u n pe ceartă. Ba îşi mai afumă p i e p t u l
care-l r e s p e c t ă cu sfinţenie. cu t u t u n o r i işi a m e ţ e s c c a p u l
— Şi c e obicei r e s p e c t a ţ i M a ­ c u b e u t u r ă , p a t i m i de cari u n
iestate? creştin t r e b u e să se d e s r o b e a s c ă ,
— P o r t t o t d e a u n a la p ' e p t fo­ întrucât sunt de potolit suferinţe
tografia tatălui m e u , c a r e a fost şi lipsuri cu c e - « c e se r i s i p e ş t e
p e acestea, d e ş e r t ă c i u n i .
u n o m ales cu-n r a r s e p o a t e
p
v e d e a pe faţt p ă m â n t u l u i . u b l i c a ţ i a aceasta care apare
— Şi Cum V ă ajută aceasta ? szi asa g r e u , a r p u t e a a p ă r e a
— D e câte o r i m ă aflu in faţa zilnic în fjrmat m a r e şi cu p a ­
u n e i h o t ă r i r i î n s e m n a t e m ă uit Ia gini m u l t e , dacă s'ar jertfi d e
icoana tatălui m e u . şi-mi î n c h i p u i cătră creştinii noştri barem o
c i e v i u şi-1 î n t r e b c e să fac. p a r t e din ce a r u n c ă în fum, fără
Atunci eu nu mai vreau s i gân­ s ă m a i p o m e n i m şi d e altceva.
d e s c , să v o r b e s c s a u să fac c e v a C i n e n u v r e a s ă înţeleagă a c e s t astfel d e creştin cu d o u ă feţe
ce ştiu că n ' a r fi p e p ' a c u l lui- lucru, va r ă s p u n d e o d a t ă g r e u n u m a i o s â n d a v e ş n i c ă il a ş t e a p t ă ,
înaintea înfricoşatei judecăţi a Căci „ n u poţi sluji lui Dum­
*
a Iui O u m n e z e u nezeu şi Mamona" (Mat. 6, 2 4 ) .
* *
C e b e l ş u g d e r o a d e s'ar v e d e a
între n o i creştinii, d a c ă am a v e a
v e ş n i c în faţă «coana iui I-us, Un „ c â ş t i g " c u pierdere şi o „ p i e r d e r e " cu câştig
d u p ă c u m n e î n d e a m n ă Apostolul ti" şî să pieizi" totul în l u ­
Isus a z i s : „ c e / c e va voi sa­ n
P a v e l t „Să n e uităm ţintă la m e a aceasta.
şi soape vieaţa, o va pierde,
Căpetenia ş i Desăvârşirea T r e b u i e să-ţi pierzi o d i h n a fc,
dar cel oe-şi va pierde vieaţa
credinţei noastre, adică la pentru mine şi pentru evan- liniştea t a , b u c u r i a ta T r e b u i e
Isus < Evrei 12, 2) şi I-am î n t r e b a gelie, o va câştiga" (Mat,'l9,39>. să-ţi pierzi c h i a r şi v i e a ţ a d i n
m e r e u c a r e este voia Lui, s a u c e l u m e a aceasta în v e s t i r e a e v a n -
In celea trupeşti, p e n t r u c a u n
ar face El în locul n o s t r u . geliei şi î n d e m n â n d Ia f t p t e t b u -
o m să a j u n g ă b o g a t , t r e b u e să
I. B. ne. T o c m a i în această p i e r d e r e
a g o n i s e a s c ă m e r e u si să s t r â n g i
averi şi b a n i . T r e b u e să a d u n e stă câştigul. N u m a i p i e r z â n d aici
D-l A N T O N CRiŞAN, fostul nostru
secretar de redacţie, redactor princi­ fără să risipească şi să c â ş t i g e totul câştigi a c o l o t o u l .
pal, corector, ba chiar şi la serviciul' fără să p i a r d ă . T r e b u e să ia m e ­ Aceasta-i s o c o t e a l a bunului
administraţiei acestei gazete, ne-a pă­ r e u dela toţi, fără c a să d e a n i ­ creştin : P i e r d aici, c â ş t i g a c o l o .
răsit, pregătindu-se pentru a pieca în-
curând la Universitatea de ziaristică mănui nimic. C â ş t i g â n d aici p i e r d a c o l o .
din Milano (Italia), Ne rămâne însă şi în cele sufleteşti este întors. (Extras d i n b r o ş u r a fr. O r i
pe mai departe, de ori unde se va C a să c â ş ' i g i averi în cer, „ u n d e gore Peteanu despre „Adeverirea
afla, cum se vede şi în acest număr, furii nu le sapă şi rugina nu c r e d i n ţ e i " scrisă în spirit p a u l i n ,
un bun colaborator. Va fi greu de
afiat persoana destoinică sâ-1 înlocu­ le m a n c ă " t r e b u i e să „risipeş­ g a t a p e n t r u a fi t i p ă r i t ă ) .
iască Cu toate acestea, citUorii roştri
să fie siguri că „Vieaţa Creştină" va Asociaţia Generală a Românilor Uni­ Excel, Sa Nunţiul Apostolic din Bu­
avea ca întotdeauna, un cuprins şi o ţi — A.G.R.U. — de pe lângăpa>-ohia cureşti, Garald Patriciu O'Mara, des­
prezentare superioară celor mai multe Sf. Ioan Damaschin din Bucureşti or­ pre care am scris încă acum un an
publicaţii de genul acesteia. ganizează în sala mare a Ateneului Ro­ când a fost n u m t de Sf, Părinte Papa
mân un ciclu de conferinţe, sub formă ca reprezsntant pentru România, c a
„Elemente de Politică Creştină" se de anchetă, asupra problemei: în alte centre mari bisericeşti a făcut
întitulează noua operă a Părintelui Ion Mai e p o s t u l a credinţa în Isus. o vizită neoficială şi Ex. Sale E p . D r .
Miclea. Autorul „Kvanghelii-Ior din E- Hristos? Iuliu HOÎSU. Cu toate acestea a fost
vanghelie", a „Ecouri-lor din veşnicie" întâmpinat şi încunjurat cu mult drag
La această problemă va răspundă
e t c . „ ne aduce în noua sa operă ds elita clerulw şi credincioşilor Bise­
ŞTIINŢA, ARTA, FILOSOF1A, şi TE­
gânduri v i i şi adânci. Pe drumul OLOGIA prin următoarele personali­ rici catolice şi ortodoxe din loc.
lui Jique3 Mîritain. filosof de largi tăţi ale culturii româneşti: In ziua întâi şi a 2-a de Rusalii, fraţii
orizonturi c e a reînviat filosofi? Sf. Dl.prof. univ. Ioan Zamfirescu din Ordul Sf. Pocăinţi vor avea a d u -
Toma din Aquino, Păr. I. Miele ple­ „ « D r . Gr. T, Popa ~ njre la Cluj, ca anul trecut, u n i e s e
dează pentru o corelaţie 'legătură, în­ „ 0 Dimitrie Pompeiu • vor primi msmbri notii şi vor face
trepătrundere) între politică şi morală. Miestrul Tudor Arghezi profesiunea pe vieaţa cei cari au trecut
Numai în cadrele morale, politica DI. orof. univ. I. D . Stefănescu anul de noviciat şi s'au dovedit vred­
poartă pecetea sărătăţii, duDe cumcea „- . G-ral Dr. C Mihăilescu nici. S u i t invitaţi cari pot veni şi cei
în afară de morală sau contra ei, işi . Petre n h a ţ ă ;
din satele vecine Clujului.
dărâmă propriul edificiu după ce mai „ Dr, Liviu Câmpsanu *3
întâi a distrus puterea de trăire a bi­ „ Vasile Băncilâ
nelui, frumosului şi adevărului în sâ­ Eoiscop D r Ioan Suciu
nul societăţii ce i-a urmat chemarea. Conferinţele vor fi urmate de un»bo- DIN NICI 0 F A M I L I E C R E Ş ­
Printr'o politică anticreştină o socie­
tate îşi prohodeşte puterea de trăire.
gat program artistic. TINĂ SĂ LIPSEASCĂ NU fOfflft
Primele conferinţe au avut loc şi au
Societatea nu noate fi mântuita decât fost ţinute în faţa unui select şi nume­ $1 C A L E N P A R UL .1/1E A T R
printr'o politică creştină. ros public. C R E Ş T I N Ă".
Vjeata C r e s t i n a

P a g i n i s p e c i a l e
F I L I P I C Ă
IN O L I M P U L CULTURII de A N T O N CRIŞAN
P e n t r u a ne apropia de înâlţi- care ei, uscături ale societăţii, le nu se va introduce o selecţie ptm>
mele ameţitoare ale culturii d e azi. aruncă cu lopata în popor. virtute, Dumnezeu va fi departe de
v o m porni dela un exemplu, luat Aici, d r a g ă cititorule, dacă nu vorbele celor ce mânuiesc ideii
d i n istoria acelui o r a ş din care au numai mintea, ci şi inima t ) e la „înalte".
p o r n i t acum 2 0 0 0 de ani pajurile locul ei, te întreb ce părere ai d e s ­ In faţa acestei stări de fapt e-
d e a u r s ă cucerească toată lumea pre filosofia acestor calfe ce se legitimâ revolta naturii noastre si­
cunoscută. ocupă cu zoologia? Lamennais, ma­ luite. Se impune deci o înnoire, o
C a r n e a d e a ţinut încordată aten­ rele apostol al democraţiei, a s p u s primenire socială, începând d e s u s . ,
ţia cetăţenilor din Roma timp de că „în numele raţiunii infailibile dela c a p .
m a i bine de o s ă p t ă m â n ă , cu o creştinii au fost aruncaţi fiarelor Adevărul nu poate fi adevăr în
l u n g ă şi lată cuvântare asupra vir­ sălbatice, d u p ă cum în numele afară de Dumnezeu, dreptatea m
tuţii. Romanii auziră din g i r a lui poporului răsculat, lumea a in­ poate fi dreptate înafarâ de reli­
t o a t e argumentele posibile şi in- ventat ghilotina." Aşa cugetă toţi gie. Trebuie s ă aşezăm concluziilor
posibile, şi p r o şi contra, redate cei cu creerul în b u n ă rândaîală. noastre premise eterne, o bază re­
c a o măiestrie r a r ă . Insă la urmă D u p ă ce ştiinţa şt filosofia s'au ligioasă, un t â r â m de granit a!
nimeni nu mai ştia să aleagă a d e ­ făcut de r â s cu teoria lui Darwin, unei h g i veşnice.
v ă r u l d e e r o a r e . înţeleptul b ă t r â n care a ieş't pe dos, liliputanii r ă ­ Călătorule, ce vii dintr'o lume
C a t o n e propuse atunci singura so­ tăciţi pe Olimpul culturii noastre necunoscută şi peregrinezi spre »•
luţie salvatoare: alungarea lui C a r ­ ne îmbieaceassă punte de salvare: recunoscută lume, să ştii că r e ­
n e a d e din R o m a . un nou Dumnezeu, care să încapă zolvarea vieţii tale e dincolo de raza
Societatea zilelor noastre p o s e ­ în cercul raţiunii, în celulele ma­ gândului omenesc Inima ta, acord
d ă multe copii ale vestitului Car­ teriei noastre, s u b oglinda micros­ prelung al veşniciei, se a d a p ă d i n t : '
n e a d e d e odinioară. Ca şi p e m a ­ copului nostru. un tropism supranatural şi nu în­
estrul avocat al antichităţii, socie­ Elevii să nu mai fie . . . plicti­ cape îo pledoariile lui Carneade,.
t a t e a urcă aceste copii pe c a ­ siţi cu basmele religiei. Am intrat nici In cuvintele . . . zeilor noştri!,
t e d r e universitare, le p u n e sub nas într'un secol mai avansat. Trebuie să devenim nişte aflu­
u n p a h a r d e a p ă şi apoi ... ascul­ Dacă- i v o r b a să vorbim de enţi ai sfinţeniei, trebuie să'ne e v a n ­
t ă , ascultă cu evanghelică toleranţă. voinţa poporulus, atunci cs c a u t ă ghelizări viaţa. Numai în acest
Savanţi de bâlciu, echipaţi în iar- aceste cuvinte în vocabularul . . . chip tinereţea n o a s t r ă îşi înplineş-
rrraroace străine, unde neamţul în­ zeilor noştrn? Ţăranul nu strigă te menirea.
ghite bastoane şl scuipă bani, un­ „jos Dumnezeu*.muncitorul DU stri­ Priviţi pe toţi paraziţii lui Voi-
d e francezul scoate panglici şi t e ­ g ă „jos religia", pentrucă nici ţă­ taire ce umplu istoria gândirii ome­
orii p e n a s , din b u r t ă , din călcâie, ranul nici muncitorul nu e ... p r o ­ neşti ce blânzi devin pe patul mor­
sosesc, gâfâind de năduşaia dru­ fesor universitar. Ei vreau p e D u m ­ ţii, îşi simte viermele neputinţa.
mului, batalioanele noastre de das­ nezeu aşa cum e, întreg, neştirbit, Cine ştie? P o a t e mai speră în v i ­
căli. aşa cum L-au moştenit dela s t r ă ­ aţa fără de sfârşit, unde nu este
Cortina se ridică. Priviţi Apare m o ş i îngropaţi sub glie. nici durere, nici întristare, . . . nici
s a v a n t u l călare p e microscopul P â n ă când, p e Jângă diplome, polemică.
său. A căutat p e Dumnezeu prin
sticlele etichetate, prin toate celu­
lele, prin c a d a v r e , dar microsco­ Fragmente din discursul Papei
p u l a refuzat să i-L arate. Nu-i adresat celor 2000 tineri francezi caro au fost luna trecuta în pelerinaj la Roma
şi pace bună.
,..Şi strănepoţii maimuţelor p u n „Este în j o c tinereţea voastră. v e r s a r p r e a m u l t înclinat să m l n -
eticheta precis: omenirea e o p r ă - V o r s'o a i b ă toţi. D s r daca spi­ ţească, să v o r b e a s c ă aiurea, să
silă d e gorile (rătăcite în labora­ ritul răului c a u t ă să v ă intimideze c a l o m n i e z e , p r i n t r ' u n r ă s p u n s în-
tor). A ş a au ajuns multe catedre sau să vă s e d u c ă p e n t r u a vă cu­ drăsneţ, p r i n t r ' o sinceră i s b u c -
d e r â s şi plâns în ochii lumei. ceri, p e n t r u a vă î n r o l a în a r ­ n i r e în r â s sglobiu.
— D a r trebuie să hrănim cu m a t a sa, in g r u p e i e sale d e şoc, ' In tot decursul istoriei sale Bi­
ceva fantezia celor ce ne privesc Biserica d e a s e m e n e a vă c h e a m ă serica s'a arătat atentă la vieafa
d e j o s , se rosteşte indulgentă mai­ la acţiune, şi N o i înşine vă s p u ­ intelectuală a tinerilor, nu numai
muţa savantă. Trebuie să cioplim nem tare, că şi noi c o n t ă m p e pentru a salva dreapta credinţă,
un nou Dumnezeu, mai după firea voi. D e aceia n e i n t e r e s ă m în­ ci pentru a o promova în toate
şi a s e m ă n a r e a noastră, o nouă re­ d e a p r o a p e d e fot ceea c e p r i ­ domeniile ştiinţei, atât profane cât \ t

ligie, mai omenească, n a i fără tai­ veşte apărarea, o c r o t i r e a voastră, şi sfinte. Se spune că ideile cele
ne, ca s'o putem examina la m i ­ p r o g r e s u l şi activitatea v o a s t r ă mai înalte, idei filosofice, conduc
croscop. fizică, i n t e l e c t u a l ? , m o r a l a , s u ­ lumea. Unde o conduc? Fiice ale
Ş i dau p r o b l e m a p e mâna fi­ p r a n a t u r a l i . Da. c h i t r si fizică, ştiinţei, dar reflexii ale Adevărului
losofilor. (Ori cum ei mâruiesc p e n t r u c ă t o a t e se ţin d e o t i n e ­ veşnic, raze ale luminii necreat',
mai bine sofismul). Au în spate p e reţe v i g u r o a s ă şi creştina, întă­ ele o conduc spre perfecţiune pen­
retorii Romei şi pe sofiştii Atenei, rită p r i n exerciţii fizice înţelese tru binele şi fsricirea ei. Despăr­
şi-i ajută dindărăt un secol plin de şi practicate s ă n ă t o s , cari a d u c ţite de focarul lor divin ele nu
fală raţîonalistă. Dialectica lor sca­ c u sine voioşie, r ă b d a r e , iar su­ sunt altceva decât întunerec : ne­
p ă r ă scântei. Călcând cu labele în fletele Ie p u n în serviciul l u p t e ­ norocire pentru lume din ziua când
straiele d e milenii înflorite, s e a m ă ­ lor spiritului, a c a u z e l o r sfinte, înşelată, numeşte lumina întune­
n ă în ogorul sufletului pleavă d e t o t d e a u n a gata, c â n d se p r e z i n t ă rec şi îctunerecul lumină. (Is. 5,
teorii, uscături ale spiritului, p e o c a z i u n e a d e a d e r u t a p e un a d ­ 20). [(Din „La Croix" P.P.)
jp e n ,t r 13. t i n e r e t

TINERI, Cristos are un OOnştiinţă şi trăire c r e ş t i n ă


plan pentru fiecare din voi • E v o r b a d e u n i i d i n acel c r e ş ­ noi, c a r e ţ i u r m r e ş t e p a s d e p a s
tini cari n u n u m a i c ă a c c e p t ă o r i c e a c ţ i u n e s>t¡ sesizează d e ­
de FR/ÍNCOIS MAUR1AC
fără r e z e r v e d o c t r i n a Bisericii, vierile. Este conştiinţa c a r e n u
S ă v ă gândiţi, t i n e r i , la H r i s ­ d a r uzează în viaţa zilnică d e d o a r m e , m e r e u d e v e g h e spre a
t o s c a Ia o p e r s o a n ă v i e , c a r e t o a t e acele practici m e n i t e să d u c ă î n r e g i s t r a c u sensibilitatea ei t o a t e
t r ă i e ş t e ţ i azi în iun e şi c a r e v'a la p e r f e c ţ i o n a r e spirituală, i n s ă oscilaţiile n o a s t r e . în jurul p i l o ­
ales p e v o i d i n t r e milioane d e c a r e priviţi m a i atent n u fac d e ­ nilor pe c a r e îi c o n s t i t u e marile
t i n e r i ; s i m p l u l fapt că-1 c u n o a ş ­ cât să-ţi creeze d e s a r a ă g i r i a d e v ă r u r i d e d o c t r i n ă şi trăire î n
teţi, e dovada că sunteţi „aleşi". D e s a m ă g l r i , fiindcă o b s e r v â n - spiritul c r e d i n ţ e i .
Să v ă g â n d i ţ i la H r i s t o s c a Ia d u - i prin pris n a inflexibilă a r e a ­ Şi mulţi o neglijează voit i n ­
s i n g u r u l prieten, c a r e , c u p r i v i ­ lei trăiri creştine, iţi d a i s e a m a conştient pentrucă repetând m e ­
r e a s a v ă s:rutează t o a t e tainele c ă aceşti s ă r m a n i a u d o a r iluzia r e u această p r a c t i c ă s á o facă sa­
vieţii, c u n o a ş t e chiar şi acel c o l ­ că trăiesc i n t e g r a i c r e d i n ţ a l o r . şi p i a r d ă facultatea ei de-a s e m a ­
ţişor al sufletu ui v o s t r u în care Şi zic f a r m s n i , fiindcă î n t r e ei nifesta c a u n j u d e c ă t o r i m e d i a t
nu p o a t e p ă t r u n d e n i m e n i şi p e sunt mulţi o a m e n i s i n c e r i , lipsiţi a oricărei acţiuni, totul r e d u c â n -
care, p o a t e , v o i înşivă n u - I c u ­ d e făţărnicie şi artificii m e ş t e ş u ­ d u - s e la răbufniri s p o r a d i c e c a r e
noaşteţi gite. n u m a i p o t d e t e r m i n a însă î n ­
O r i cine aţi fi, El a r e u n p l a n Este acea î n t r e a g l m u l ţ i m e c a r e c h e g a r e a u n u i tipar d e viaţă.
p e n t r u v o i . El ştie c ă in fiecare nu î n ţ e l e g e c ă împlrtăşstnia d e a s ă Aşa se e x p l i c ă c ă p u t e m v e ­
din v o i se a s c u n d e u n g e r m e n r u g ă c i u n i l e rostite c u orice o c a ­ d e a atâtea p a r o d i i d e trăire ereş-
d e sfânt şi, d a c ă n'aţi o p u n e r e ­ zie, lectura religioasă, r e c l a m ă o tină, c u coexistenta h i b r i d ă a e l e ­
zistenţă iubirii, ei ar crea, c u c e - t r a s f o r m a r e integrală a vieţii, a m e n t e l o r m i i t i c religioas» şt a c e ­
ace e m a i b u n şi c u ceace e c o m p o r t a m e n t u l u i , p â n ă la c e l lor m o d e r n e , î n t r ' o î m b i n a r e care
«nai r ă u în voi, u n e r o u , u n sfânt. din u r m ă gest. t r a d u c e a b s e n ţ a u n u i real punct
D a r i u b i r e a lui e d e a ş a n a ­ S u r t aceia care n u simt c ă p r a c ­ d e sprijin, a b s e n ţ a b u s o l e i c a r e
t u r ă încât u n s i n g u r g â n d , o ticarea cred nţii n u p o a t e coexista t r e b u i e să indice d r u m u l n e g r e -
s i n g u r ă p r i v i r e , o s i n g u r ă d o r i n ­ cu o fire m â n d r ă şi plină d e v a ­ şelnic s p r e a d e v ă r u l care e s t e
ţă o p o a t e t r ă d a . El n u vă c e r e nitate, p l i n ă d e r ă u t a t e şi spirit unul singur.
n u m a i o ţ i n u t ă externă, formali­ d e r e v a n ş ă . Deci, î n t o a r c e r e în n o i înşine,
tăţi şi r i t u r i ci şi o inimă c u r a t ă . S u n t a c ia care nu-şi d a u s e a m a întoarcere l â n g ă conştiinţa n o a s ­
El v ă c e r e t o t u l / d a r v a p r i ­ c ă o trăire religioasă Iţi i m p u n e t r ă c a r e t r e b u i e să fie p r e z e n t a
m i atât cât îi veţi d a . o r e v i z u i r e a prieteniilor, a p r e o ­ In t o a t ă nizuirea spre D u u n e z e u .
EI v r e a ca p r i e t e n i a lui să v ă c u p ă r i l o r m a i mult s a u m a i p u ­ C u n o s c â n d î n v ă ţ ă t u r a şi culti­
d e t e r m i n e ţ i n u t a chiar în cele ţin serioase, a ţinutei în orice vând glasul tainic al s u f l e t t i a t
m a i m i c i î n p r e j u r â r i a l e vieţii. î m p r e j u r a r e . nostru, v o n a v e a t o a t ă c e r t i t u d i ­
F ă r ă d e el n u veţi p u t e a rezolva , .'.Şi toti aceştia p o a t e sunt n e a că v o m trăi i n t e g r a l c r e ş t i ­
nicîo c h e s t i u n e , o r i c â t a r fi e a sinceri cu ei înşişi. S i n c e r i , d a r neşte, fără reticenţe şi fără apa­
d e n e î n s e m n a t ă . Dealtfel p e n t r u inconştienţi N u - ş i d a u s e a m a c ă r e n ţ e care p o t să n e Înşele p e
un creştin n i m i c n u e n e î n s e m ­ nu e suficient să vezi n u m a i l e ­ noi şi p e alţii d a r n u p e C e l
n a t ; totul p o a t e fi o r i e n t a t s p r e g e a m o r a l ă si să ai i m p r e s i a c ă de Sus.
eternitate. o respecţi. Ei neglijează glasul
H r i s t o s v ă oferă o c u n o ş t i n ţ ă acela Intim sădit în fiecare d i n CAIUS SUCIU
c l a r ă d e s p r e fiinţa v o a s t r ă : c o n ­
v i n g e r e a Că aveţi u n suflet n e ­
m u r i t o r , iar a l ă t u r e a d e v o i alte INTOAIţCE DBS AGII g ă şi păcatele altora, ci întoar-
ce-ţi d e s a g i i
suflete p e o r e le puteţi infiuien- P e c ă r a r e a vieţii, o m u l , mai
ţ a î n b i n e s a u în r ă u , aşa fel c ă ales femeile, s e uită, c e r c e t e a z ă
enicşorîndu se h a r u l în v o i , se şi discută m e r e u p ă c a t e l e a l t o r a
v a m i c ş o r a în toţi aceia c a r e se p e cari v e ş n i c le a u în faţă î n
raztmă pe voi.
desaga dinainte, pe când ale
Să n u socotiţi c ă Hristos v ă sale şi le a r u n c ă în d e s a g a d i ­
c o n d a m n ă la s o m n . El v r e a să n a p o i şi n u le v e d e n i c i o d a t ă .
t a c ă d i n v o i s e n t i n e l e între t i ­
nerii d e vârstra voastră, A c e s t e a î n s ă ni l e v ă d şi d i s ­
P ă c a t u l a d u c e plictiseala, „ m e - c u t ă alţii. D e m u l t e o r i î n c ă n e
«anizează v i e a ţ a " . P r i e t e n i a Iui s u p ă r ă m , d a c ă u n b i n e v o i t o r ,
Isus n i m i c e ş t e v r a i a păcatului. p r i v i n d în d e s a g a d i n d ă r ă t n e
C ă c i c e e a c e n e plictiseşte m a i a r a t ă c i n e s u n t e m . O m u l e , ţ i n e
m u l t în viciu, e t o c m a i m o n o t o ­ scăderile tale î n a i n t e şi v ă z â n -
nia s a . d u - l e t e î n d r e a p t ă , i a r ale altora
D e p i n d e d e voi, p r i e t e n i t i n e ­ le a r u n c ă în d e s a g a dinapoi,
ri ai lui Hristos, ca tinereţea v o a ­ c i c i v e i fi j u d e c a t n u m a i d u p ă
stră să d u r e z e î n veci. D e p i n d e c e ai în d e s a g a faptelor t a l e , şi
d e v o i , să n u v ă lăsaţi să d e v e ­ Ja p o v a r a s c e s t o r a n u m a i a d a o ­
niţi î n t r ' o zi nişte m o ş n e g i , care
n u i p o t oieri lui H r i s t o s decât Zis-a Domnul: „Nu judecafi ca să nu f.ţi judacap, căoi ouce/udeettă
o i n i m ă p e care l u m e a n u o m a i veţi judeca veţi fi şi voi judecaţi şi cu ct mătura veţi măsura ri sa va
vrea, rămăşiţele u n e i b e s t i i . mişun vouă.*. ( M » t e i 7, 1).
V'eata Crestina

F o a r t e important de ş t i u t pentru eititorii a c e s t e i gazete C e r e m scuze că n u p u t e m ti­


pări t o a t e articolele p r i m i t e sau
urmare din fagina 4-a
informaţiile a ş t e p t a t e d e u n i i ,
a m şi î m p r u m u t a t hârtie şi t r e ­ cu trimiterea b a n i l o r şi p a c h e t u l u i p r e c u m şi că u n e o r i r e p r o d u c e m
b u i a restituita,). D a c ă p r i m e a m iar cStrâ 100.000 Lei a?a că p e n ­ din articole sau clişeele n o a s t r e
a t u n c i h â r t i a cu b a n i i ce-i m s i t r u cărţi d e 6 0 . 0 0 0 Lei cine Ie delà c a l e n d a r e l e vechi sau cei
a v e a m s t ia fabrică, n e a s i g u r a m c o m a n d ă v a avea cheltueli p â n ă viilor. S u n t motive p e n t r u acest
a p a r i ţ i a g a z e t e i u n j u m ă t a t e d e an. Ia 2 0 0 0 0 0 Lei. C o t r e n z i d e c S r ţ i l u c r u şi uni» înţeleg.
A z i insă cu cele circa 3 0 d e în colete p e p o ş t ă deci nu se C u a c e s t nume r s'a încheiat u n
m i l i o a n e Lei câţi a v e m d e p u ş i merită a face d e c â t in v a l o a r e an d e l à r e a p a r i ţ i a g a z e t e i . R e s -
mai d e m u l t , fabrica n e avizează delà 50D.C00 Lei în sus tanţierii. mai aies aceia cari i u
c ă n u n e ajung nici p e r t r u cota P e n t r u p a c h e t e l e cu r a r r b u r s p r i m i t 3 9 N u m e r e d a r n'au d a t
d e h â r t i e n e c e s a r ă p e o l u n ă ci r e plăteşte 30 0C0 Lei m a i mult î n c ă nici u n b a n ci n u m a i p r o ­
să m a i t r i m i t e m b a r e m Incă p e Deci să n u se m i r e cetitorii cari misiuni, ii r u g ă m să-şi achite d r -
a t â ţ i a c a să a j u n g ă să n e p o a t ă n e c o m a n d ă cărticele d e 5 sau t o r l a în v a l o a r e a banilor şi a b o ­
t r i m i t e ceie 6 0 0 k g . cât a v e m a- 10 mii Lei că acestea n u Ie p u ­ n a m e n t u l d e acum P e viitor n u
p r o b a t la o lună, şi d e a c u m ni tem trimite, întrucât n e costă rr ai v o m m a i p u t e a trimite p e d a t o ­
s e p r o m i t e a primi cota l u n a r ă m u l t p o ş t a decât v a l o a r e a cărţilor rie, căci d i n c a u z a c e l o r cari n u
î n t r e a g ă şi r e g u l a t . D a c ă c i n e v a v r e a cu orice plătesc n u p u t e m s c o a t e g a z e t a
N e n o r o c i r e a însă a c u m este că p r e ţ să-i t r i m i t e m ceva, atunci nici p e n t r u cititorii m a i cinstiţi.
a c e a s t ă hârtie la noile p r e ţ u r i n e p e l â n g ă preţui cărţilor va mai D a c ă cineva are m a r e p l ă c e r e
c o s t ă p e s t e 5 0 milioane lunar. socoti şi cheltuelîle n o a s t r e d e d e foaia n o a s t r ă d a r cu nici o
N u t r a i p o m e n i m şi t i p a r u l , cli­ peştă şi p a c h e t a t şi n e va trimite jertfă n u p o a t e p l ă t i n i m i c , este
şee sau cerneală. Destul' să p o ­ banii înainte. r u g s t să n e scrie p e n t r u a o tri­
m e n i m p o ş t a c a r e n e ia d e fie­ T o ţ i cititorii acestei gazete mite g r a t u i t ori cu p r e ţ r e d u s ,
c a r e g a z e t ă 1000 lei adică t r e b u i e d i n t r ' u n sat n e p o t trimite banii a ş a cum a m făcut şi în t r e c u t ,
s ă plătim poştei înainte d e fie­ laolaltă pe un singur mandat, a c o p e r i n d noi acestea cheltuieli
c a r e m i e d e gaze te câte un m i ­ c h i a r d a c ă e d e mai m u l t e m i ­ d i n a b o n a m e n t e l e d e sprijin si
lion !ei şi cu t o a t e acestea mulţi l i o a n e Lei, iar p e c u p o n u l m a n ­ ajutoarele cari ni Ie fac c â t e u n i r
p o s t a ş i n u şi fac d a t o r i a cinstit. d a t u l u i scriu în faţă n u m e l e u n u i credincioşi mat înţelegători d e s ­
T o a t e cheltuielile şi plăţile ce a b o n a t , iar in d o s , dacă nu î n c a p e p r e r o s t u l presei b u n e .
s é cer Ie v o m face î n t r u c â t s u n ­ n u m e l e şi N - r u i t u t u r o r *ă scrie N o i abia a c u m am t e r m i n a t
t e m s i g u r i că şi cititorii n e v o r că e p e n t r u m a ' m u l ţ i şi u r m e a z ă d e tipărit a d r e s e l e t u t u r o r pe
t r i m i t e b a n i p e n t r u acestea: D a c ă scrisoarea c u explicaţii t i t r p d e cinci ani. D e c i d e a c u m
alte ziare cari folosesc anual sute En condiţii mai u ş o a r e c r e d e m n e g â n d i m la treaba m a i b u n ă .
d e v a g o a n e d e h â r t i e p o t rezista că se p o t trimite banii prirţ C o n t D a c ă totuşi, c i n e v a n u v r e a să
s c u m p e t e î şi greutăţilor, noi cari C e c N r . 4C646 şi s i g u r m< i u n é m a i t i n i foaia si să o p l ă ­
n u folosim ia gazeta aceasta nici ş o r e p e n t r u cei d ' n j u d e ţ c â n d tească, atunci este r u g a t c a acest
u n v a g o n d e h â r t i e p e an, încă a u ocazie d e a v e n i la C ' u j , să n u m ă r , c u t o a t e 12 p a g i n i l e , să
frebuie să ieşim c u m v a . s e p r e z i n t e atunci şi la A d m i - ni-i trimită î n a p o i , scriind p e e a
E a d e v ă r a t că acest n u m ă r s'a r i s i r a ţ i a g a z e t e i sau trimit prin Retur sau (înapoi; iăsându-şi a-
s c ô s m a i m u l t prin b u n ă v o i n ţ a c i n e vine şi au î n c r e d e r e . d r e s a lipită p e gazetă ca să ş t i m
u n u i ţ ă r a n c r e d i n c i o s care n e G a z e t a a p a r e în format s c h i m ­ p e cine să ştergem din registre.
c u n o a ş t e bine situaţia şi şi-a v â n ­ b a t p â n ă la sosirea abonamen­ N u v r e m ca n i m e n i să-şî bată
d u t u n j u g ă r d e p ă m â n t d e ne-a t e l o r şi apariţia ei regulată. F i ­ joc d e t r u d a n c a s t r ă şi dacă n e - a u
î m p r u m u t a t b a n i ca b a r t m d e x ă m acu m n o u l a b o n a m e n t d e p ă g t b i t cu m u l t în trecut, a c u m
Rusalii să n u r ă m â n ă credincioşii 2 0 0 . 0 0 0 Lei anual şi 100 0C0 p e p r e t i n d e m cel p u ţ i n restituirea
fără fcaiâ „ V i e a ţ a C r e ş t i n ă " . , 6 luni. S p e r ă m ca n u v o r mai fi acestui n u m ă r , care o r i c u m n e
t n acest n u m ă r p u n e m m a n ­ urcări in t o t cazul gazeta aceasta costă preţul d e lOOfO Lei scris
d a t e p o ş t a l e Ia toţi cititorii şi p r e c u m şi alte tipărituri s c o a s e p e ea, şi d a c ă o primim î n d ă r ă t
s i g u r că aşteptăm delà ei noi a d e noi n u v o r fi niciodată mai o v o m d a altui suflet însetat d e
b o n a m e n t e ridicate aşa d u p ă c u m s c u m p e d e c â t cele s c o a s e d e ade vă r, sau în cel m a l rău caz c
s u n t la t o a t e gazetele. alţii, ca d e ex ; „ U n i r e a P o p o ­ v i n d e m ca h â r t i e d e p a c h e t a t şi
C e i cari p r i m e s c e x e m p l a r e d e r u l u i " d e l à Blaj sau .Lumina tot r ă p ' t ă m 3 — 4 mil d e Lei şi
o n o a r e , c o l a b o r a t o r i i ori cari S a t e l o r " delà Sibiu. m a i s c o a t e m ceva din p a g u b ă -
n e - a u t r i m i s deja a b n a r r e n t u l in ce p r i v e ş t e r e d a c t a r e a însă N o u ă p e r s o n a l nu ne face nirreni
ridicat ori ajutoare, sunt r u g a ţ i n e v o m sili a o face ca cea m a i nici u n r ă u căci tot atât s u n t e m
a p r e d a acest m a n d a t altor cu­ b u n ă p u b l i c a ţ i e religioasă d e b o g a ţ i sau săraci şi cu a b o ­
n o s c u ţ i p e n t r u a-şi p u t e a a b o n a N o i cei d e l à „ Vieata C r e ş t i n ă " n a m e n t e l e p'ătîte sau f.ep'ătite,
a c e a s t ă gazetă. a v e m o c u p a ţ i a p r i n c i p a l ă lucrul d a r cine p o a t e şi n u plăteşte a-
d e tipar, şi in orice împrejurări, ctr. stă gazetă pe c a r e o. citeşte,
T a x e l e poştale fiind mari, nu
m u l t puţin p e l â n g ă g i z e t ă v o m acela î m p i e d e c ă fn Sume p r o g r e ­
m e r i t ă a trimite s u m e s u b 2CO.0CO
m a i tipări carii şi c a l e n d a r e , aşa sul E y a r g h e f i e i şi t e t Banul jert­
L e i . căci p â n ă Ia o sută d e mii
că cititorii noştri ne p o t trimite fit dei?. s ce-a stă g r z e t ă se va r s c a
L e i c r i c e s u m ă m i c ă trimiteţi -a-
cu t o a t ă î n c r e d e r e a c r i c e ; un e pe sufletele acelora cari şi a c u m
v e t i n u m a i fpese poşfa'e de
cât d e n ari, cid î n s e m r S m tot ca şi în t i n t e d e 1940 au c o m s n -
3 0 . 0 0 0 Lei, iar delà ÎCaOOO Lei
ce p r i m i m şi nu v c m lăsa pe dat g s z e i a , s u citit-o ani d e zf-e
în sus n u m a i c i n c i m i i la fiecare
n i m e n i p ă g u b i t cu nimic ci-i firă să o plătească, deşi ait putut,
sută de mii.
D e a s e m e n i cine c o m a n d ă cărţi, v c m trimite din gazeta sau căr­ Dumnezeu să ne ejuie la top.
s i zicem de 60 0 0 0 Lei. ? re spese ţile şi Calendarele n o a s t r e . Administraţia galetei
Redactor responsabil Pr. V. Chindriş T i p . .înfrăţirea" Cîuj
A n u l XIII N r . 3 9 Vieaţa Creştină Cluj, 1 Iunie 1947

V e n i r e a lui Antihrist şi sfârşitul lumii de Sf. Efrem Şirul


E u Efrem cel prea mic şi plin ascunde. C ă p r e a pângăritul nu va să fure şi să junghie şi să piarză
d e greşale, voiu grâi întru dureri înceta căutând p r e Shnti pe p ă - turma cea aleasa a iui Hristos,
v

ş l voiu spune întru suspinâri pen- mâot şi pe mare socotind că a adevăratul păstor; că va lua asu-
iru sfârşitul iumti acestea de acum, împărăţit de «cum pe p ă m â n t . Şi praşi chipul adevăratului p ă s t o r e a
ş i p e n t r u cel fără de ruş ne şi pre toţi îi va supune, şi va socoti să înşele oile turmei lui Hristos.
cumplit balaur (adică Antihrist) cel ticălosul a sta împcîrivă in ceasul Balaurul se va naşte dintr'o fe
c e v a să tulbure pe toate ctle de acela înfricoşat, când va veni meie spurcată, care va fi unealtă
s u b ceriu, şi să b a g e temere şi Domnul din certuri, neştiind tică­ a lut, şi cu acest fel de chip va
împuţinare ţ i cumplită necredinţa losul a sa neputinţă şi mândrie veni prea pângăritul, ca un fur,
l a inimile oamenilor. . O să facă pentru care a c?zut. ca să înşele p e t o ţ i ; fiind smerit,
a r ă t ă r i , semne şi înfricoşări, încât Va turbura pămâmul, va înfri­ liniştit, urând cele nedrepte, d e s ­
fie a r putea să a m ă g e a s c ă şi pre coşa pe toate cu înfricoşatele pre idoli întorcându-se, blagoces-
cei aleşi.-.. semne vrăjitoreşti: şi rfu va fi în tia mai mult cinstind, buu, iubitor
Căci după slobozirea lui D u m ­ vremea aceea slăvire pre p ă m â n t , "de săraci, frumos, cu bună a ş e ­
nezeu, va lua stăpânire ca s ă în­ ci m c a z m&re, turburare şi a m e s ­ zare, cinstind cu covârşire pe nea­
şele lumea, fiind că s'au înmulţit tecare, moarte şi foamete întru mul iudeilor. Iară hitru toate a-
p l g â n ă t ă ţ i l e oamenilor. Pentru a- toate marginile;"căci însuşi D e m ­ cestea, va face semne, arătări şi
ceasta preacuratul S t ă p â n , va slo­ nul a z i s : Că unele ca acestea
n înfricoşeri cu multă stăpânire, şi
b o z i a, fi ispitită lumea cu duhul nu s'au făcut de la începutul se va meşteşugi cu vicleşug ca să
înşelăciune), pentru p â g â r â f a t e a lor.- zidim". placă tuturor, şi să fie iubit d e ­
D e vreme ce a ş a au voit oamenii Viteaz suflet va fi, carele v a g r a b ă de mulţi, şi daruri nu va
a se d e p ă r t a dela Dumnezeu şi a putea să-şi ţie vieaţa «turcea în lua, cu mânie nu va grâi, mâhnit
iubi p e vicleanul. M a r e neveinţă mijlocul sminte/elor. De multe r u ­ nu se va erffa, şi cu chipul b u ­
v a fi fraţilor în vremile acelea, mal găciuni şi lacrimi avem trebuinţă, nei rândueli va amăgi lumea, p â n ă
a l e s celor credincioşi când se vor o fraţilor'1 ca sâ fie cineva din noi ce se va face împărat. Şi după ce
s ă v â r ş i semne şi minuni de însuşi întemeiat lutru ispite. vor vedea multe noroade nişte
balaurii 1 cel cu multe stăpâniri; Luaţi arnicte fraţii m e i ! C o v â r ­ fapte b u n e , ca acestea şi p r t e r i ,
c â n d se va arăta ca un Dumnezeu. şirea ilarei şi meşfeşugirea vicle­ toţi împreună cu o socoteală se
Alunei se vor vf dea toate feţele niei ei, cum dela pântece încep?, vor face, şi cu bucurie mare îl
lăcrimând şi cu durere î n t r e b â n d : căci dupăce se va sirâmfora cineva, vor propovădui pe el î m p ă r a t ,
Nu cumva se află vre-un graiu lipsir.duse de b i c a t e , să fie silit a zicând unii către a l ţ i i : Au doară
a lui Dumnezeu pe pământ ? Si primi pecetea lui; nu cum s'ar se mai afjâ vre-un om ca acesta
nu se va auzi de nicăirea! Cine întâmpla, peste toate mădularele bun şi drept ? Şi mai mult n o r o ­
o a r e va suferi zilele acelea ? Şi trupului ci pe mâna d r e a p t ă , a- dul iudeilor îl vor cinsti şi se vor
cine va r ă b d a necazul csl nesufe­ şişderc a şi p e frunte păgânescul bucura de î m p ă r ă ţ ' a l u i . , . Pentru
rit ? Se va vedea amestecarea n o ­ chip va fi pus, ca să nu mai aibă aceea Şi ca unul ce va cinsti mai
roadelor celor ce vor veni dela stăpânire omul a se pecetlui cu mult locul şi biserica ludaicească,
marginile pământului, pentru v e ­ mâna dreaptă, cu semnul Sfintei v a arăta tuturor că face purtai e
d e r e a tiranului. Mu ţi închinându- Cruci, nici iarăşi pe frunte nici de de grije pentru dânşii. Şi c â n d v a
s e înaintea spurcatului, vor striga cum a se însemna cuSf. nume al împăraţi balaurul pe pământ, cu
c a cutremur, încât şi locul se va Domnului, nici cu prea slăvită şi mare sârguinţă noroadele ajută­
clăti de strigătele lor, zicând : Tu cinstita Cruce a lui Isus H i i s t o s t o a r e t-se vor face,
eşti mântuitorul nostru. Luând Mântuitorul nostru. Căci ştie tică­ Apoi se va întări îndată î m p ă ­
atuncea obraznicul stăpânirea, va losul că cu Crucea Domnului dacă răţia acestuia, şi va bate cu mâ­
trimite p e draci în toate marginile se va pecetlui cineva, îi risipeşte nie pre trei împăraţi mari. Iar
p ă m â n t i l u i , ca să propovăduiască toată puterea Iui. Deci fraţii mei, după aceasta se va înălţa inima
c a Indrăsneală, că s'a arătat cu înfricoşată uevoiiiţă o să fie tuturor Iui, şi va vărsa balaurul a m ă r ă ­
s l a v ă : veniţi de-1 vedeţi p r e el, oamenilor celor iubitori de Hristos, ciunea sa, turburând lumea, va
C i n e va avea suflet de diamant, şi p â n ă la ceasul morţei s ă nu se clăti marginile va necăji toate, va
c a sâ sufere vitejeşte toate srrin- teamă nici s ă stea cu moleşite, pângări sufletele; nu ca un cu­
telile acelea ? G ă c i eu fraţilor, d e ­ când va începe a închipui balaurul cernic se va arăta, ci cu totul î n ­
s ă v â r ş i t rri'am înfricoşat numai pecetea sa în locul Crucei M â n ­ tru toate fără de o m e n i e : iuţos,
dintru însuşi pomenirea balaurului, tuitorului nostru Isus Hristos să nu mânios, cumplit, neststornic, în­
cugetând întru sine-mi necazul cel se mai pemânească în vremea lui. fricoşat, slut, urâcios, greţos, săl­
c e va sâ fie oameniler în vremile Eu prea micul, fraţilor, vă rog batic, pierzători şi sârgulndu-se a
acelea, însă Sfinţilor mult trai cum­ p e voi iubitori de Hristos să nu arunca în g r o a p a păgânătăţei pe
plit v a fi celor ce ver putea a-i ne moleşim ci mai ales puternici tot neamul omenesc, prin a ş a ne­
birui nălucirile lui. Vor fi mulţi cei s ă ce facem cu puterea Crucii. bunie... Şi stând mulţimea înain­
c e se vor afla atuncia plăcuţi lui Netrecuta nevoinţă lângă uşă t ste, tea lui şi alte noroade multe, iâu-
Dumnezeu, cari vor putea a se platoşa ere dinţii să o luăm cu toţii; dându-I p e el pentru năluciri vor
mântui prin munţi şi dealuri şi în să scoatem cu dragoste din izvo­ striga cu glas m a r e , încât se va
locuri pust'i, cu multe rugăciuni şi rul ce! dumnezeesc, nădejdile mân- clăti locul în care noroadele vor
cu plângere nesuferită. C ă v ă z â n - tuirei sufletelor noastre... sta înaintea lui, şi va grăi cu în­
d u - i D u m r e z e u pre ei aşa întru Deci fiţi gata ca nişte credin­ drăzneală : Cunoaşteţi toate noroa­
p l â n g e r e nemângâiată şi întru cre­ cioşi robi, neprimind p e altul; c ă dele stăpânirea m e a ?
d i n ţ ă curată, se v a milostivi s p r e de vreme ce ferul şi pierzătorul şi Şi mulţi vor crede întru el şi-1
d â n ş i i ca un P ă r i n t e iubitor de cel f£ră de omenie, mai întâi v a v o r slăvi ca p e un Dumnezeu tare...
Si, şi-i va păzi pe ei tinde se vor să vie întru ale sale vremi, v r â n d fără cei ce vor avea p e a d e v ă -
râtul D o t m e z e u , ii se vor lumina şi va avea în inima lui credinţă ceriul cel sfânt, cel prea curat şt
ochii inimei lor şl cu deamănuntul fâra de îndoială către D u m n t z e u , înfricoşat şi p r e a slăvit, Dumne­
vor privi pria credinţă curată şi că fără d ; frică vor lepăda între­ zeul nostru şi I n p ă - a t u l şi Mirele
vor cunoaşte înşelăciunea lui. bările lui, dtfafmând muncile şi cel fără de m o a r t e ; p r e noi cu
Acestea aşa fă-ându-se şi n o ­ nălucirile lui. slavă neasemănata, alergând î n a ­
roadele închinându- se lui, ca pre Puţini vor fi atuncea cari vor intea lai rândueliîe îngerilor şi a t e
un Dumnezeu lâudăndu-l, din zi vrea să asculte învăţăturile lui Arhanghelilor, toţi v ă j â i de foc
în zi se va mânia cel Preaîaalt în Dumnezeu şi să creadă Proroci lor. fiind, H-ruvimil având ochii în
ceriuri şi i şi va întoarce faţa sa Cel pururea legat cu lucruri lu­ jos, şi Serafimii sburâ»'d şi feţ le
despre dânsul. Şi după aceea se meşti, chiar daca aude nu crede şi picioarele a s x n z â n d u - ş t îotre
vor face compute s e m n e : foamete şi urgiseşte pe dne-î spune de aripele sale cele de toc, strigând
necurmată, cutremur neîncetat, credinţa î.i Hristos. D a r Sfinţii şi unul către altul şi z i c â n d : Sfânt,
morţi necontenite şi temeri înfri­ în s t â m t o r ă r i şi necazuri se vor Sfânt este Domnul Ş glas d e
coşate. Atunci cerul nu va mai bucura, căci tente d.ş;rtă;iunile trâmbiţă grăind cu frica : Scula
ploua, pământul nu va mai rodi, acestei vieţi le r u lepădat, ((•vă cei ce dormiţi, iată a venit
izvoarele vor seca, râurile se v o r Atuncea v* plânge tot p ă n ă n t u l . Mirele.
usca, iarba nu v a răsări, verdeaţa M a r e a şi aerul vâ plânge împre­ Atjnc'a se v o r deschide m o r -
nu va fi, copacii din rădăcină se ună, şi dobitoacele cele sălbatice rrâmurile şi va auzi ţarina cea
vor usca şt nu vor odrăsli, p ş t i i cu paserile certuri!: r ; vor p l â r g e putrezită, acea mare şi î f.- c şatA ;

intrai şi chiţii într'insa vor muri munţii ş dealurile şi lemnele c â m ­ venire a Mânt< itoru'ut, şt că î n -
şi p u t o s r e pierzătoare va trimite pului ; vor plânge şi luminătorii tr'o clipeală de ochi se vor scula
m a r e a , şi sunetele înfricoşate şl ceriului dimpreună cu stelele pen­ toste seminţiile şi v o r căuta la
d e huetul valurilor vor muri o a ­ tru neamul o m j n e s c ; că toţi s'au frumuseţea cea Sfântă a M i r e l i r .
menii de frică, Atuncea va plânge abătut dala Dumnezeu cel Sfânt Şi trilioane şi mii de mii de în­
va suspina cumpl't tot sufletul;- şi şi ziditorul tuturor, şi au crezut geri şi de Arhsngheli şi n e n u m ă ­
vor avea necaz necontenit cuprin- înşelătorului, primind pecetea spur­ rate oşti se vor bucura cu bucu­
zându-i pre dânşii ziua şi noaptea. catului Antihrist, în locul făcătoa­ rie mare. Afunda Sfinţii şi drepţi'
Nicăirea nu vor afla să se saturé rei de vieaţă Crucii Mântuitorului. foarte se vor bucura ! , . Şt se v a
de mâncare căci povăţuitorii de Va plânge pământul şi marea şi duce tiranul legat de îngeri cu
noi03de tirar;!, se v e r p u n e în tot cu fotul va înceta glasul P s a l m u ­ dracii dimpreună înaintea d v a n u -
l o c u l ; şi dacă cin»va va aduce lui şi al rugăciune! "din gura omu­ lul. (ar cei ce vor fi h a * pecetea
cu sini p-cella tiranului însemnată lui ! . . Vor plânge toate biserl- lui şi toţi păcătoşii se vor aduce
5
pe frunte şi pe mână, va cu m p ra cele lui Hristos cu oiângere mare, b g a ţ i ; şi va da împăratul h o t ă -
puţine din cele ce se vor afla. că na va mai sluji sfinţirea şi rîre asurjra lor aceea a osânde!
Atuncea vor muri prunci la m a ­ prinosul! . . Iară după ce se vor <-H veş ice în focul c I n ? s t i n s ! . .
n i d a f o r ; vor muri şi maicels d e ­ împlini trei ani şi jumătate ai s t ă ­ Şi t$ţi cei din peşteri se v o r b u ­
asupra pruncilor l o r ; va muri t a ­ pânire! spurcatului şi a. faptelor cura împreună cu Mirele, cu b u ­
tăl cu fiii şi cu femeia pre uliţă, lui, şi după ce se vor împlini toate curie negrăită, în î m p ă i a ţ i * cea
şi nu va fl cine s ă i î i g r o a p e sau smintelele în tot pământul după veşnică, împreună cu toţi Sfinţii
să-? strângă în mormânturl. cura-zice gura Demnului, atuncia întru nesfârş ţii vecii vecilor.
va veni Domnul şl Mântuitorul
Atuncea se va veşteji frumuse­ in^tru ca un fnlcer «trălurind din Amin.
ţea feţei a tot trupul, se vor faca
feţela lor greţoase ca de morţi, şi
AVEM PENTRU CINE l i p s i d e sprijinul şi i u b i r e a u n e i
şi va fl urîtă. frumuseţea femeilor,
ŞI PEMTRU CE TRĂ! I n ' m i b u n e şi c r e d i n c i o a s e l. B .
Şi toţi ce! ce 5'au plec-at cumplitei
fiare, alergând către dânsul vor Intr'o zi u n preot, obosit d e u n
zice cu d u r e r e : d ă n e nouă să
Lacrimile sunt mărgăritare
r o d n i c a p o s t o l a t eşi la p l i m b a r e
mâncăm şi s ă b e m , că toţi murim Ea m a r g i n e a o r a ş u l u i fntr'un colţ Numai credinciosul adevărat
d e foame şi goneşte dala noi fia­ dosit v e d e o femeie foarte n e î n ţ e l e g e taina d e ce t o c m a i c e i
rele celé venfnate 1 Şi neavând ce liniştită. P r e o t u l o î n t r e b i ce m a i b u n i şi p r e d a ţ i lui D u m n e ­
răspunde ticălosul, va zice cu p o v o t r ă a r e p e suflet. E a s p u n e zeu au parte d e u n p a h a r m a i
multă asprime: de unde să vă p l â n g â n d că fiind v ă d u v ă i-a m a r e d e a m ă r ă c i u n e In a c e a s t ă
dau eu oamenilor ca să mâncaţi m u r i t si s i n g u r u l copil p e n t r u vieaţa D e a c e e a aceştia beau
şi să b e ţ i r c i ceriul nu voeşte să c a r e trăia si dela care s p e r a m â n ­ p a h a r u l suferinţei c u m a i m u l t ă
dea p ă m â ' t u l u î ploaie, şi pămân­ g â i e r e ia b ă t r â n e ţ e ; d a r ? c u m p l ă c e r e , d e c â t cei n e c r e d i n c i o ş i
tul iarăşi n'ci de cum n'au dat n e a v â n d p e n i m e n i , tocmai îsi p a h a r u l plin d e dulceaţa a p i c a ­
seceriş sau r o a d ă . Şl auzind aces­ p r e g ă t e a o t r a v a s t o b e a să s c a p e t u l u i . C r e d i n c i o ş i i ştiu. d u p ă c u m
tea norodul, vor plânge şi se vor d e l u m e » aceasta. P r e o t u l îi arată zice psalmJstu! că D u m n e z e u 2a
tângui cu totul, ne a v â n d m â n g ă - g r o z ă v i a p ă c a t u l u i ce e r a s ă i strânge lacrimile în potirul
ere de necaz Necaz peste necaz facă şl c i n u u ş u r s r e ci n e n o r o ­ Său. Ei sunt fericiţi şi c â n d p l â n g ,
v a fi lor nemângăiat, căci de bună cire şi o s â n d ă veşnică o aştepta căci îşi d a u b i n e s e a m a c ă i n
voe, au crezut tiranului. Toţi ce? d a c ă savârşe* această n e l e g i u i r e . c u r â n d se v o r m â n g s i s . I. B .
ce vor lua pecetia lui Antihrist şi O c h e a m ă la Biserică, i-a pu> In
se vor tachina lat, ca lui D u m n e ­ m i n t o BibHe şl i-a arătat c â t ATELIERUL 8TEFAN COPILU
zeu celui bun, nu v o r avea nici o s t citească în fiecare zi C r e d i n ţ a
p a r t e întru împărăţia Iui Hristos, şi i n i m a ei se întări zi d e zi şi Execută după cele mai noui c r e a ţ i i :
ci dimpreună cu balaurul vor fi Zugrăveli şi decoraţii pentru biserici,
D u m n e z e u l-a arătat că are p e n ­ precum şi vopsitorie fină şi auritor-
aruncaţi In G h e e n a . . . tru cine şl p e n t r u ce trăf, jert- pentru iconostase.
Fericit va fi acela ce se va a- flndu şl v i a ţ i p e n t r u m â n g â i e r e a ,
OlttJ^mr. Negruzii Nr. 13
i a prea sfânt şi p r e a credincios, ajutorul şl b i n e l e t u t u r o r cari au
Vh-a-vis tu Spitalul Ortfpatic
Cs spun Scripturile despre oamenii veacului din urmi VEI VENI ISUSE
Vel Veni Isuse. ştim că vai veni
. Ş i aceasta să ştiţi, că în zilele vegherii şi să fim treji, î m b r ă c â n - Şi pa nori cu slavă Tu vei răsări!
celî de apoi vor veni vremi cum­ d u - n e ta platoşa credinţei şi a — Mare va fi ziua, când ai să c o b o r i :
Sărbătoarea celor fără sărbători :
plite. C ă vor fi oameni, iubitori dragostei, şi în coiful nâd.jdii de
de sine, iubitori de argint, măreţi, m â n t u i r e : căci nu ne-a pus ©utu­ Plâng în strâmtorare, plâng copiii Tăi,
trufaşi, hulitori, da părinţi n e a s ­ ne zeu spre mânie, ci ca să d o ­ Alungaţi de lume, şi de oameni răi.
cultători, nemuiţumitori, necuraţi; bândim mâituirea prin Domnul Suspinând Te cheamă fiii asuprit'
îără d r a g o s t e , neprimitori de pace, — Tu dreptate celor neîndrentăf {i,
nostru, Isus Hristos. ( I . T e s . 5 1-9).
clevetitori, neîafrânaţi, sălbatici, Mare-i jalea celer care gem şi plâng'
neiubiiori d« bine, vânzători, o- Şi'n amare lacrimi, chinul lor şi-I stâng
braznici, îngâmfaţi, iubitori de des­ „Iar de zi ia aceia şi ceasul a- Aşteptându-ţi ziua, când iar ai să vji:
— Bucuria celor fără bucurii !
fătări mai mult de cât iubitori da cel s, nimeni nu ş t i e ; nici îngerii
D u m n e z e u ; având chipul evlaviei, din ceruri, fâră numai singur T a ­ Cad sub greul Crucii mii de oropsiţi.
iar puterea ei făgăduind. Da a- tă). Câ pre cum a fost în zilele Veşn'c fâră milă, veşnic prigoniţi
lui Noie, a ş a va fi şi la venirea Şi aşteaptă. Doamne, siua Ta cu d o r :
ceştia te fereşte"... (2 Tim. 3 , 1 - 5 ) ,
— Ajutorul celor fă^ă ajutor !
* Fiului Omu'ui. Şî precum era în
Iar de vremi şi de ani, fr»ţ ler, : zfklî cele msi înainte de p o t o p , Qem p : drumuri grele bieţii Tăi copiî
mâncau şl beau, se î îsurau şi se Şi cu dor Te cheamă aşteptând să vti.
na aveţi lipsă să vă scriem, căci Să le stângi în suflet multele dureri :
înşivă ştiţi, că z'ua Domnului, ca măritau... şi n'au ştiut nimic p â n ă
— Mângâiere celor fără mângâieri !
un hoţ noaptea aşa va veni. Căci când a vecit p o t o p u l , şi î-a luat
T.D.
când vor z i c e : „ P a c e şi l i n i ş t e ! " pe t o ţ i ; a ş i va fi şi venirea Fiu­
atonei fără da veste va veni peste lui Omului,.,
ei perliea, ca şi durerea ce'ei ce Deci priveghiaţ! câ nu ştiţi fa N'a arunca în altul, nici
a r e în p â n t e c e , ' ş i nu ver s : ă p a . care ceas Bomnul vostru va ve­ cu vorba nici cu piatra
Voi însă, fraţilor, nu sunteţi în ni... Fericită este sluga aceea pe
întunerec, ca să vă spuce ziua a- care venind Domnul său, îl va „Cine dintre voi e fără pă­
ceia ca un fur. Deci. dar să nu afla priveghind"... cat, acela să arunce întâi câ
dormim, ca şi ceilalţi, ci să pri­ (Mateiu 2 4 , 3 6 — 4 6 ) . piatra', ( l o a n 8, 7).
Credinciosul nu adună pîetri
ca să le a r u n c e in s e m e n i i săi, c t
Vino, D o a m n e , Isuse ţine ia c u v â n t u l S c r i p t u r i i c e z i c e :
„ dragostea asoperă o mulţime
Venit-a vremea să nl te arăţi voe fără t ă g a d ă de-a ne vedea de păcate". C u n o i c â n d u ne p r o ­
iarăşi tuturor Isuse, spre a i da mântuiţi! p r i i l e slăbiciuni n u v o m j u d e c a
un semn hotărîtor şi neîndoios g e ­ Niciodată, decând se pomeneşte p e altul fără m i r i . Să l ă s ă m j u ­
neraţiei noastre omul, păcătoşenia n'a fost mai p ă ­ d e c a t a şi o s â n d a să o facă D u m ­
Avem nevbe de tine, numai de cătoasă şi arsura mai a r z ă t o a r e . nezeu, iar no? să s j u t l t n fratelui
tine, de nimeni alt J . Singur tu, P ă m â n t u l e Iad luminat de î n g ă ­ să iasă din p i c a t e , căci aşa n e
cel ce ne iubeşti, poţi simţi pen­ duinţa soarelui. Ci oamenii m o c ­ r i d i c ă m şi n o i m a i s u s .
tru noi toţi cei ce pătimim, poţi nesc cufundaţi într'o căldare de I. B .
simţ! mila p e care fiecare dintre murdărie s t â m p ă r a t â cu lacrămi,
noi o s i m t : faţă de sine însuş. rimă.
din care se scoală î t răstimpuri,
Nimeni altul, nicfeunul d'ntre ne­ Niciodată ca'n ziua de azi n'a
apucaţi şl hâzi la c h ' p , spre a se fost mai mare nevoe d e Cuvântul
număraţii cc sunt în vieaţă, nici
Erunca în clocotul roşu de sânge, tău, mai uitat şi călcat în picioare
unul dintre cei ce dorm în g'odul
cu nădejdea să se spele. Nu de ca totdeauna. împărăţia Satanei
gloriei nu ne p o î t e da nouă, n e ­
mult au ieşit dintr'o asemenea ajuns-a azi la deplina-i înflorire;
voiţilor, covârşiţi de cumplita s ă ­
scaldă ş! s'au scufundat i a r ă j . N e ­ iar mântuirea pe care toţi o caută
răcie în cea mai cumplită mizerie
sfârşite cirezi de stârvuri, a c o p e ­ nu poate fi găsită decât în î m p ă ­
— a sufletului — binele care mân-
rind, de le-ai pune cot la cot, în­ răţia ta.
tue. T o ţ i au nevoe de tine, chiar
c<l ce nu ş t i u : cei ce nu ştiu mai tinderea unei ţări. Şi toteş. caşi M a r e a încercare s'aprople d e
amarnic ca cei ce ştiu. Flămândul cum acei morţi n'ar fi decât cea sfârşit. O m e n i r e a , d e p â r t â n d u - s e
îşi închipue câ umblă după pâine: dintâi arvună a obşteştii nimiciri, d e Evanghelie, s'a ales cu p u s ­
ci li e foame de t i n e ; bolnavul se o m o a r ă de zor între-ei şi-s tiul şi moartea. Multe făgădue'i
s ă m â n g ă e că râvneşte sănătatea: puşi p e omor. Naţiile îndestulate şi ameninţări s'au împlinit. D e - a -
ci boala lui nu-i decât lipsa ts. le osândesc la înfometare pe cele cuma, nouă desnădăjduiţtîor, mi
C i n e caută frumuseţea pa lume ta s ă r a c e ; răzvrătiţii îşi omoară stă­ ne aaaf rămâne decât nădejdea în­
caută fâră să-şi dea seama pe tine, pânii d e I e r i ; stăpânii cun să-i toarcerii -tale. De nu vii să-i t r e -
cel ce eşti frumuseţea întreagă şi ucidă pe răzvrătit i simbriaşllor z e ş i p e adormiţii cuibăriţi în m o -
d e s ă v â r ş i t ă ; cine urmăreşte cu lor ; noi dictatori, folosindu-se d e / cirla stătută a iadului nostru, e
g â n d u l adevărul te doreşte fără destrămarea tuturor sistemelor şi s e m a că osâr.da-ţi p a r e prea s c u r t a
voia lui pe tine, cel ce eşti singu­ regimurilor, mână ţărf întregi spre şi uşoară, faţă cu trădarea n o a s ­
rul a d e v ă r vrednic să fie c u n o s - foamete, s p r e măcelărire şi p r ă ­ t r ă ; că nu vrei să schimbi o r â n ­
*A; tar cine se sfrădueşte să buşire. duirea legilor tala. Ci facă-se voia
statornicească pacea te caută p e ta, precum în cer a ş a şi p r e p ă ­
In anii din urmă speţa u m a n ă ,
tine, singura pace fn c a r e pot o- mânt, de-acum şi pururea ş f n
c s r e şi mai înainte 6e zvârcolea
"dihai inimile cele mai neostoite. vecii vecilor. Amia.
în aiureala a o sută de fierbinţeli,
Venit-al cea dintâi oară ca să a înebanft. întreaga lume răsună GÎOVANNI P A P I N I
mântui. Iar noi, astăzi, avem n e ­ de trosnitura ruinelor ce se d ă - ( T r , A. M a r c a 1925)
Din minunăţiile naturii SUB CRUCE
Sub Cruce n e s t r â n g e m
Albina singuratică cu c r u c e a n e ' n c h i n â m
Exiită un fel d e albină ( x i l o - a r m ă r i ale î n t â m p l ă r i i o a r b e sau Cristos ne e Rege
c o p â ) care roade lemnul Această însuşiri ale m a t e r i e i . o r i c â n d II u r m ă m .
a i b i n i , ce t e v e d e sburând pri­ In toate lucrurile din l u m e C â n d D o m n u l ne c h e a m ă
măvara î n c o a c e şi încolo, trăeşte (natură) m â n a lui D u m n e z e u r ă s p u n d e m fără t e a m ă .
singuratică şi moare îndată după p o a t e fi văzută d e ochiul î n ţ e l e Azi C r u c i i credinţă j u r ă m ! ( b i s ) .
c e Işi d e p u n e ouăle. N u şi-a v ă - g â t o r . C â n d îndoiala turbură Cristos stăpâneşte
i ut părinţii niciodată şi nu trăe­ m i n t e a n o a s ' r ă , n ' a m face altceva întregul pământ;
şte nici atâta timp, ca Jă vadă năs- mai b i n e d e c â t să studiem N a ­ Cristos ne p ă z e ş t e
cftndu-se micile larve din care t u r a cu luare a m i n t e , căci, p e n ­ c u b r a ţ u l Său S f â n t ;
i e s viermişori. Larvele trebue tru o a m e n i i c a r e au în ei s i m ­ Cristos azi n e c h e a m ă
s i trăiască în odihnă timp de ţ ă m â n t u l f r u m o s u l u i şi al a d e v ă ­
r ă s p u n d e m fără t e a m ă
aproape un an, înir'o locuinţă r u l u i , priveliştea încântăfoare a
Ş i C r u c e a e steagui cel sfânt! (bis>
a p r o a p e închisă. Când se vor N a t u r e i le va risipi n u m a i d e c â t
naşte viermişorii, ei irebue să fie n o r i i îndoelii şi Ie v a a d u c e d i n Cristos n e e Rege,
aplraţi şi să şi aibă hrana la î n ­ nou lumina. oricând vom birui;
demână. A tcum specia aceasta Şi t r e n u l Satanei
C FLAMARION
d e insectă s'ar stinge. îl v o m n i m i c i !
C u ochii spre Cruce !
Care e explicarea faptului că
tânăra m a m s , înainte de a oua Vestea cea bună Cristos ne conduce 1
C h i a r m o a r t e a o v o m b i r u i ! (bis).
primul ou, a putut să ghicească
care vor fi trebuinţele familiei '•- „Qât svnt de f r u m o a s e pi-
viitoare si ceea ce trebue fă fa­ cioarele celui ce aduce veşti Care-i calea bună ?
c ă pentru a-i asigura buna stare ? bune, care vesteşte pacea". D e m u l t e ori p l ă n u i m să facem
Ea nu are minte, nici judecată (Is. 52, 7). c e v a b u n , d u p ă socotelile n o a s t r e .
omenească. N'a putut să înveţe U n p r e o t m i s i o n a r vestea E- Dar t u m n e z e u care cunoaşte
n i m i c ; totuş ea pregăteşte totul, v a n g h e l î a în I n d i a U n b ă t r â n m a i b i n e ca noi, ce e m a i b i n e
lucrează fără şovăire, ca şi cum i- a z i s : p e n t t u r o i , ssu omenire, n e p u n e
viitorul ar fi deschis privirilor — Pârfnte, m ă b u c u r că n'am predici. Fericit e o m u l c a r e s e
sale. ca şi cum o minte prevă­ m u r i t î n a i n t e d e a ?uzi a c e a s t ă lasă călăuzit d e D u m n e z e u , căci
zătoare i-ar li servit de călăuză, v e s t e b u n ă . D a r aş p u n e şi o căile alei e n u m a i de inima n o a s ­
A b i a s'a desvoltst aripile, şi al­ întrebare. tră, fără a t'tiea s o c o t e i l ă d e
bina x i l o c o p i începe lucrul p e n ­ — Pofteşte 1 p l a n u l lui D u m n e z e u , n u d u c lg
tru a construi locuinţa copiilor. — N e - a i s p u s că . D u h u l C e l fericire. 1. B.
C u fălcile sfredeleşte o bucstă M a r e " , D t m n e z e u , noi ii p u t e m
d e l e m n aşezată la soare sapă socoti ca „ T a t ă " . Aci asta v e s t e
un c o r i d o r lung, apoi merge în este fot rte b u n ă şi scuir p s p i n t r u
depărttri, să-şi găsească p c l e n o r i c e c m . Ş i - d a c ă n e ai învăţat
(praf g a l b e n ) de flori şi lichide să z i c e m . T a t ă l n o s t r u ' , atunci
zaharate, pe care le depune în n o i o a m e n i i toţi n e p u t e m socoti
fundul coridorului. Acesta este fraţi?
alimentul primu'ui său născut. — S i g u r că d a a r ă s p u n s mi­
Ei li va fi îndestulător, pentru a sionarul.
trăi bine până Ia primăvara vii­ —- Atunci d e ce n u g r i b e s c
toare. fraţii noştri creştini n a i m u l t să
M a g a z i a fiind pregătită, albina r ă s p â n d e a s c ă această veste b u n ă .
d e p u n e numaidecât un ou şi, — P e n l r u c ă e p u ţ i n ă asculta­
adunând de pe pământ fierăs- r e a d e Tatăl c e r e s c şi p r e a p u ­
trăituri de l e m n , punându-Ie Ia t i n ă i u b i r e a frăţească.
o parte cu prevedere, formează I. B.
u n fel d e tencuială şi zideşte
leagănul în aşa fel, încât plafo­
nul acestei prime celule să fie
ca pardoseală pentru a doua
m a g a z i e de hrană, leagănul lar­
v e i , care se va naşte din un ai
d o i l e a ou. Albina c o n s t w e ş t e
astfel o clădire cu mai multe
etaje, in care se află câte un o u
In fiecare cameră şi care va ser­
vi m i i târziu larvei, care v a pro­
d u c e acest o u .
| £ T r e b u e să ne mirăm că în faţa Dobitocul bea numai c â t ii trebue. Omul, nu înţelege a ş a c e v a .
m
acestor fapte aşa de minunate şi
aşa d e numeroase se mai găsesc
o a m e n i , care spun Că toate mi­ N u daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi dacă duhurile sunt
nunăţiile naturii nu sunt decât d ela D u m n e z e u , căci in lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi [l.loAl)*