Sunteți pe pagina 1din 4

<Q U V ».

••< '

Taxa poştală plătită tn numerar conform ordinului


Oir. 6-le P.T.T. Nr. 185 330|94B
JHMIL.XIII Nr. 38 CLUJ, 13 fl PRILIE _1947

S Ă P T Ă M Â N A L R E L I QI 0 5 ABONAMENTUL plătii înainte: pe un an 40 000 Le!, pe 6 luni A p ă r a s ă p t ă m â n a l s u b î n g r i j i r e a unui c o m i t e t


R E D A C Ţ I A si A D M I N I S T R A Ţ I A 20.000 Lei, ps 3 luni 10.000 Lei. Abonamentul de sprijin este dublu. înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 din 1938
C l u j , S t r . R s g i n a H a r f a I r . 10 - Se poate plăti şi prin cecul nostru postai Nr. 40.646 - - Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

I.P..S S Jr.iEiiiu Hcssy Din pastorala P.S.S.NicofsECoiai


ils pastonia

Fericiţi cei ce primesc lumina


HRISTOS A ÎNVIAT! •
Aiivărat că a înviat! învierea Domnului ne'mbură
învierii şi se împărtăşesc din cu nădejdea că vcm î n v i a ţ i roi
lată nimbul celei mai strâlucitcare pfgir.i din Ctriea min
Izvorul nestricăciunii! Toate s'au tuirii. Veste scumpă ce străbate sufletul < mu mi ţe lărana în ziua cea de apoi. Ea ne'nvaţă
umplut de lumină. Izvor de lu­ oeior nouăsprezece veacuri până la ptrţile zilelor noastre. că „pătimirile vremii de ac: m
mină şi de nestricăciune, bogat Prăsnuim c e a m a i m a r e biruinţă din istoria lumii, luda
nu se pot asemăna cu slava vii­
Ş\ nesecat, s'a deschis din mor­ pierde ambele vieţi, cad taşeie dui eroase şi peceţile netrebnice,
i&r Adevărul ce a strălucit în fulgerele de pe Sitai şi în lacri­ toare care va să se descopere
mântul Mântuitorului. Izvor de nouă" (Rcm. 8, 18). Ea ne în­
mile de sânge de p e Golgotha îşi arată faţa înnoită. TJn cer nou,
jrkaţăvecinică, pentru toate sufle­ al bir ui n ţii şi al păcii, coboară Doamnul în sufletul cmtnirii. dulceşte inima cu credinţa ne­
tele, pentru toate popoarele, pe niru Stăpânul morţii a învins puterea morţii. zdruncinată, că Cel ce din iu­
neamul omenesc întreg. Izvorul Firea mvie. Mieluşelul c e păzeşte tuima de lupi şi pe Cart bire n'a lăsat priericiunii pe Fiu!
învierii noastre a tuturor, Hris- durerea singura ar fi fost în atare să L facă din om. Dumnezeu
Său, din aceeaş iubire nu ne
tos Domnul înviat din morţi. — Mielul brand — isvor al vieţii, în viază
A înmugurit primăvara, A înviat Cel deapururi în vieaţă, va lăsa nici pe noi cei ce ne
Biruitor asupra morţii ni se Pastile !. . m o m e n t d e logodire a naturii cu Divinitatea. silim să umbl?m în căile Lui.
înfăţişează, înaintea ochilor su­ E un răstimp evlavios Dela rugăciunile cernite dm jurul Hristos, care „cu moaitea pe
fletelor noastre, Mântuitorul Isus. Patimilor mântuitoare, cu steagul biruinţij în funte, t r e c e m spre
isvorul de vieaţă vie. . moarte a călcat", puternic este
Cu biruinţa asupra morţii, a Hristos a înviat I a ne ajuta sâ biruim şi noi r;e-
întărit, pe vecie, tot ce a pro­ Adevărat că a înviat I — e salutul viu a i întrigii creştină­
povăduit, a chezeşuit tot ce a tăţi, e t&îaa sfântă rostită 'de a i / i / u a t f e r J g ft -~-~.~^ -..-v g a z u r j l e ^ r e ne 'nyăltfe şi să
qggr r

făgăduit. Cu această putere şi mHristos a înviat" înseamnă că moartea e mai slabă decât plutim neînfricaţi pe măea v: e ţi i
c a această chezăşie răsună peste vieaţa. cu viforul ei de ispite.
, Adevărat că a înviat" înseamnă că învierea e o lege, ca
veacuri cuvintele Domnului: şi moartea. împărăţia Iui Dumnezeu nu e
m Eu sunt învierea şi Viaţa*. Pastile să ne găsească şi pe noi înviaţi la o vieaţă nouă, 0 împărăţie fără poiţi, cu drumul
Cel ce-tni urmează mie nu mai plină de vieaţă Celui înviat. Împărtăşiţi din acthbtâ taină, deschis la ea pe seama celor
umblă in întuneric, ci are lu­ sufletul nostru să cânte t>m:onia cereasca: .Sâ se s c c a J e D u m ­ netrebnici. Dimpotrivă, după cum
mina vieţii. Chemare dumne- n e z e u şi să se risipească vrăşmaşii Lui şi sa fvgă dela faţa Lui
toţi cei ce L urăsc pe Dânsul*. spune sfântul evanghelist Luca,
zească este aceasta, pentru su­ „împărăţia lui Dumnezeu se ia
Atunci se vor deschide larg porţile sufletului nostru şi va
flete şi pentru popoare, pentru intra „împăratul Măririi". cu năvală", se cucereşte cu răz-
a intra pe calea luminii, pentru, A N T O N CRIŞAN bo'u cumplit. Atâta doar, că
a intra pe calea vieţii. Chemare ostaşii prinşi în acest râzboiu
ia împărtăşirea vieţii, pentru nu se luptă cu armele lumii a-
care a venit în lume, se în­
dreaptă, peste veacuri, tuturor Să Învie D u m n e z e u . . . cesteia, făcute de mână ome­
nească, ci cu armele cele duhov­
celor însetaţi de vieaţă. Sâ învie Dumnezeu şi Bă se nui moimânt IBJ g şi adânc, adâc niceşti, cu care s'a luptat împo­
risipească vrăjmaşi j Lui... de tot, în care îigropăm pe I s u s
triva răului cel mai brav dintre
Chemare la vieaţă, din pri­ Aşa glăsueşte una din cântă­ Dowi ui în tiecare zi, în fiecare
RILE sfintei şi izbăvitoarei noas­ c e a s , în fiecare clipă, după ce ostaşii Domnului, sf. Ap. Paveî.
sosinţă, pentru care a venit în
tre BIBERICI, LA Praznicul Praz i - a m u c i s cu să getâturile tvtur or
îume. Aceasta-1 bunavestire, e- învierea Dcjmnului chezmâ a-
nicelor ŞI la Sărbătoarea Sărbă­ poftelor trupului ctre aunt pro-
vanghelia mântuirii. Aceasta-i torilor, tivnice Duhului ( O s i a t . 5, 17). casă pe toţi cei risipiţi, pe toţi
calea de lumină şi de vieaţă, a Dar noi creştinii credem ca Aşezăm peste uşa mormâttului cei dcspâtt'ţi de sânul Maicii
Mântuitorului lumii. Isus Domnul şi Dumnezeul nos­ piatra grea foarte a p ă c a- Biserici. Pe toţi ii> cheamă la
tru a înviat şi învierea Lui o telor, o peceVuim tu pecetea „împreunarea credinţei" pentru
Cine însetoşează să vină şi
sărbătorim, O cântăm şi o slav m, fărădelegilor şi aşezăm dt veghe
s 9 bea. Să vină şi să bea toî întâi în fiecare Duminecă, prin străjile neadormite ale patimilor.
care ne rug?m'şi pentru este s'a
sufletul însetat, din izvorul ne­ înălţătoarele de suflete cântări Aceştia sunt vrăjmaşii Lomnului rugat fierbinte însuşi Mântuitorul
stricăciunii : Hristos înviat din ale Utreniei siprin cetirea Sfm împreună cu tot neamul lor a- nostru Isus Hristos în preajma
morţi. telor Evanghelii ale învierii, răt&t la Galateni 5, 19- 21 înfricoşatelor Sale patimi, spu­
JAR în AL doilea rând, îndeosebi Şi după cum odinioară Dcm- nând: „Părinte sfinte, păzeşte-i
„Ziua învierii, să ne lumi­ odată PE an . i a Sfintele Paşti. nul a îl viat dm mormânt; pia­
năm popoare. Să ne curăţim pe dânşii întru ni mele tău, pe
Aşa fiind, dece se spune în tra a fost dată la o parte, pece
simţirile", C â n t a r e : S ă învie Dumnezeu, şi ţile s'au rupt şi străjerii au fugit care mi i-at dat mie, ca să fie
Să-L vedem pe Hristos în­ n a Domnul Dumnezeu a înviat, cuprinşi de spaimă. Biserica una, precum suntem noi" (Icîn
viat din morţi. Să aşezăm pe
ci vrăjmaşii Lui s'au risipi.. ? doreşte eşa să învie Dumnezeu 17, 11). Că unui neam înfrăţit
Dece cântat ea exprimă dorirea din mormintele inimilor noastre în credinţă şi în dragoste, aşa
cale de lumină pruncii noştrii,. Bisericii arătată în cuvintele: şi vrăjmaşii lui şi ai mântuirii
tineretul nostru. Să creştem prin cum a mai fost neamul nostru,
S ă învie r?urane2«u, când e a crede noastre să se risipească
el neam luminat şi sănătos, în şi propcvtdufşte că Isus Dom Iubite / r a t e şi soră, împlineas­ 1 se vor împlini apoi, djn mila
suflat şi trup, pentru a lua, cu nul a înviat cu adevărat ? că s e această dorire minunată şi Tatălui, şi celelalte cereri înăl­
puteri înolte, parte aleasă, în Răspundem; pentrueă Biserica aceasta minune dorită şi în ini­ ţate către cer, „pentru bunt,li­
doreşte cu dorire sfântă ca Isus ma ta ca ş& Iii părtfş învierii niştea văzduhurilor, pentru
aşezarea păcii în lume şi a înăl­ Domnul să învie şi în sufletele şi vieţii.
ţării vieţii popoarelor, spre paş­ 'mbeîşugarea roadelor pământu­
şi inimile ntastre. ¥i. m u r e ş a n u
nică şi rodnică bunăstare. Inima NOASTRĂ e a s e m e n e a V- protopop»! ortodox si Clujului
lui şi pentru vremi ca pace".
. • 6 PAGINI 5 0 0 0 . L E I '
Paj;. 2 VIEAŢA CREŞTINĂ.
Nr. 38
ÎNVIERE R â d e cu mine,
April,
cu, d ă r n i c i e d e c o p i l
a v i t şi răsfăţat,
RAI.U S I I A D
Există amândouă. Cum a- Vrei mai mult ? Eşti curios
nu râde d e mine e

a risipit b u c h e t e d e l u m i n ă nume, nu ştim. Se numesc aşa, dacă într'adevăr vei ii spânzu­ Dacă râzi cu mine suntem
în l u n g şi'n lat ; tovarăşi îa veselie, mergem mâ­
şi înţelegem prin acestea feri­ rat de gât sau de limbă ? dacă
p e c â m p şi p r e t u t i n d e n i î n g r ă d i n ă ,
p e dealuri, p e n e vii, peste c o l i n e , . cirea şi osânda veşnică. te vor roade viermii şi dacă, nă în mână în ritmul melodiei
în calea învierii c a r e vine, Raiului i se mai zice cp,riuri, în timp ce tu te vei svârcoli, râsului, ca doi buni prieteni.
a risipit b u c h e t e d e l u m i n ă paradis: acea minune de gră­ dracii vor juca râzând în jurul Când râzi de mine te înalţ!
noul; dină nevăzută de ochiu şi to­ tău? N u ţi-e destulă cunoştin­ deasupra mea pe scaunul bat­
iar picurii d e r o u ă — jocorii, iar eu mă simt Jignit,
tuşi visată atâta. ţa că fapta rea, oricât de mică,
m ă r g e l e mici d e d i a m a n t
Căzute d i n şiragul P r i m ă v e r i i , D n moment ce sufletul nos­ ţi-1 aduce aminte? Şi că vier­ înjosit.
căzute din ş i r a g u l copilei z â m b i t o a r e , tru atinge înăiţimea în perfec­ mele conştiinţei începe încă de Dacă râzi cu mine râsul nos­
a d u s ca dar, în zori d e zi, d e s o a r e , ţiune, în sfinţenia din care nu-i pe acuma să te sfâşie ? Ori tru este sănătos, înviorător ca
s'au risipit în c a l e a Învierii mai rămâne decât să facă ul­ vrei altă dovadă? N u uita însă şi apa cristalină din isvor, ca
c s r e vine,. şi cerul senin, albastru deasupra!
timul salt, să se îndumnezeia- că şi aceea n'ar putea fi decât
In d e p ă r t ă r i , p e dealuri p e c o l i n e , scă, dacă se poate spune, ne tot o pedeapsă ; o nouă faţă a noastră.
prin sate nveşmântate este cu totul indiferent cum se nefericirii ca şi mustrarea con­ Când râzi de mine simţi nu­
in strai d e s ă r b ă t o a r e , petrece acea trecere şi acea ştiinţei tot un nume al osândei mai tu plăcerea, însă otrăvită
s ' a u d e svon d e clopote. L a denii trăire în Dumnezeu. Cu alte iadului. de veninul batjocorei şi ai des­
sătenii considerării
cuvinte, este fără însemnătate Sâ nu ne întrebăm prin ur­
în v e ş m i n t e n o u ă .
tari în c r e d i n ţ a lor c ă t r e mai b i n e să ştim cum anume vom fi fe­ mate cum e îa cer sau în iad,
trec r â n d p e r â n d către biserica riciţi. Să tim numai şi e destul ci cum suntem pe pământ. Şi Numai cei înfumuraţi, cei în­
din d e a l de mult. aceasta cu atât mai mult azi, chipuiţi, cei stupizi pot râde
să se î n c h i n e . Iadul ? Chestiunea e şi mai când Hristos sfarmă cu moar­ de tine. Amicii tăi, camarazii
lămurită. Absolut sigur că există. tea Sa cătuşele iadului, şi prin tăi râd cu tine.
Va fi a p o i atâta b u c u r i e
în d i m i n e a ţ a cu l u m i n i — p r i n o s — , Ei bine, dar oare să fim tot strălucirea învierii Sale, deschi­ Fata căreia îi faci curte, sol­
iar clopotele 'n d a l b ă simfonie nepăsători şi să nu ne intere­ de larg porţile împărăţiei lui datul cu care lupţi cot la cot,
v o r r ă s p â n d i în d i m i n e a ţ a c e - o să vie, seze cum este el ? Răspunsul, Dumnezeu. camaradul tău cu care munceşti
solie —, este: n u ! Şi, sa se ştie, e rău! alăturea, toţi aceştia râd cu tine.
solia învierii Iu H r i s t o s . . . Grigore Tosian
Când stai cu cineva la masă,
Al. Strâoneanu-Balaş poţi râde împreună. învăţătorul
care îşi bate joc de noi, îi urîm;
acela care râde cu noi, îl iubim.
La Paşti A râdt cu cineva însemnează
libertate, egalitate, frăţietate.
Pământul e în clocot
Risună glas de clopot După Frank Crane
Ci sbo&ră'n lung şt 'n lat
Vestind I a 'ntre&ga, îire
Câ Domnul cu mărire Oârţl şd IRe-viete
Din morţi a înviat. „Osana Luminii". Sub acest titlu a a p ă r u t
îti editura episcopiei ortodoxe român»
La tainica chemare din Cluj u i volum de poezii, datorit d-re>
Zorica Lat-u, cea mai valoroasă poetâ d<rt;
Creştinii,
Mmunea
mic şi mare
contemplând,
R u g ă d e copil m i c toată literat J r a româneasca. Versurile d-re.
Zjrica Leţcu se adapă din cete m*i înalţe
pentru Teoîil îsvoare, dm însăşi lum na Divinităţii.
Aleargă să se'nchine
„Tinereţe Creştină" a apărut volumul V
In căsi de rugăciune Domnule Cristos, te rog din m-nunata revistă „Tinereţa Creştină"
Pi Domnul lăudând. să vii odată pe la mine. reda tală U Cărei Mari de Pr. D r , iom
S ă l â g a n u şi Al. Negreanu. In acest s u ­
Ş i toţi cu voioşie Ne vom juca sub prunii înfloriţi, mar s-mneazS: P . S . S . loan Suciu, ProL
udaţi de raze 'n asfinţituri line. loan Vultur, Dr. Simion I. Cnşan. Ste-
Ş? plini de bucurie ban Ssgarcea, Alexandru Negreanu, Anton
Zic anul celuilalt Criş-an. loan Ştir, Vetuţa Supura: AL.
Vom fi întotdeauna prieteni buni Varhaniovch , Ing. Agr. N . Vasilach»
In, mmea sărbătoare şi când vei merge sâ te răstigneşti, luliu Henciu şi Aurel Varhaniovchi
Când se'ntâlnesc pe cale am să-Ţi aduc din Cluj o cruce nouă „Proptwedanu", culese de Petru Maîoc
Hnstos a înviat. de aur — peste dealuri să luceşti. de D x i o Sân Martin, şi editate de Dr,
Elie DSianu se găsesc de vânzare la r e ­
G, BOLOG dacţia g-zetei noastre. Preţul unui exem­
Dumitru C. Micu
plar este de 25 000 Lei, plus cheîttietite
pentru poştă.
Isus „Gând Tineresc"

C a toţi sl se m â n u î a s c ă .
C u h a r u l şi cu b u n ă t a t e a
isus in slavă a venit
C a să d e a lumii libertate
Cine suni im
. T r i b u n a R o m â n e a s c ă " din 2 A- vlădici m a r i ca V a r l a m şi Venia-
La Albi Iulia apare sub conducerea
d!or prof. Gr Ciuleanu şi Ar. Păsăresc»,
o revista latură de ştiinţă şi literatură,
cu titlu „Gând Tineresc".
Semnează: E. B , Furtună, Anton Crişar.,
Tarasie Seghedin, Alexandru Brăneica,
Şt fericirea ' n infinit. prilie 1947, „cotidian independent m i n ca s i fie calificat aşa d e o d i o s Valsriu Bora, Rodica Tufan, etc.
d e informaţie şi atitudine na iio- şi s u b o r i c e d e m n i t a t e d e o m ? Iată Se poate comanda la Administraţia r e ­
P l a n â n d EI î n v ă ţ a d e a p u r u r i nală", p u b l i c ă un articol ce stâr­ însăşi cuvintele p r e t i n s u l u i . c o t i d i a n vistei : Albi Iulia, Str. Prof. Muntaanu 2 ,
„Gând Tineresc" reprezint! o victoria
i u b i r e a sacră, a d e v ă r u l , neşte r e v o l t ă in sufletul o r i c ă r u i independent", p e n r u lămurirea ce­ a tinerei spiritualităţi roniâtieşti, în aceaatS
D e s c u l ţ b ă t e a p o t e c i şi d r u m u r i , cetitor d e b u n simţ. Mitropolitul titorilor: epocă de secetă literară.
Acoperiş a v e a d o a r c e r u l . M o l d o v e i I P S. S. Irensu M i h i l - „ C u v o s u l lerodiacon, Teodos'e
cescu, c u n o s c u t n u n u m a i în ţ a r ă O o f o a i a . fost u c e n i c al M i t r o p o l i ­
loar oamenii drept mângâiere, ci şi in străinătate, atât Intre o r t o ­ tului şi i n t e n d e n t al P a l a t u l u i Mi
Cu v o r b e a s p r e L au hulii, docşi cât şi între catolici şi p r o t e s ­ tropolitan, a d e c l a r a t s u b p r o p r i e
„Zlcămlnte de eroism se gă­
Si 'n loc d e a p ă i au d a t fiere, tanţi, p e n t r u o p e r i l e sale t e o l o g i c e , s e m n ă t u r ă că şeful Bisericii M o l d o ­ sesc în fiecare suflet. In anu­
P e cruce-apoi L au r ă s t i g n i t . c a r e d e atâtea ori ne-a r e p r e z e n t a t v e n e ş i - a însuşit o p a r t e d i n lu mite ore ale istoriei, sub lovi'
cu m u l t ă cinste şi d e m n i t a t e Ia crurile P a l a t u l u i ; c ă s'a ficut v i n o ­ turi şi împrejurări neaşteptate
In b u n ă t a t e a Lui c e a m a r e c o n g r e s e l e i n t e r n a ţ i o n a l e , al cărui vat d e mărturie ftlsă — ca o r i c e
El paşnic totuş n e a iertat. n u t n e este p r o n u n ţ a t cu veneraţie se deşteaptă în mulţi eroul,
b o r f a j d e r â n d — s p u n â n d că o
La nemurirea lucitoare — d e învăţaţii a p u s e n i , este astăzi p r e ­ c a n a p e a d e pluş m a r o n a fost fu­
Ulii trăesc, alţii mor eroic. S'e
C ă r ă r i l e n e a arătat. zentat In p o s t u r ă d e . m a r t o r min­ vide că nu răspundem eroie
rată în t i m p u l evacuării, p e n t r u : a . %

c i n o s şi d e g ă i n a r " şl t a x a t d r e p t d u p ă d e s : o p e r i r e a c a n a p e l e i Ia fer­ decât la anumite sunete de clo~


S b v i ţ i , cântaţi dfici exaltate .jefuitor şi falsificator d e acte p u ­
Şi-L l ă u d a ţ i p o p o a r e n veci; ma doamnei Chiriachiţa Petreanu pot... II auzi cum răsună prin
b l i c e " şi „ b s r f t ş d e r â n d * . D e ce să d e a o r d i n p r o t o s i n g h e l u l u i M e l -
Din inimile voastră c a l d e , vină s'a făcut părtaş acest C h l r i a r h văi, prin munţi, prin dumbră­
D i n sufletele voastre ' n t r e g i . chisedec Manoilescu s'o t r i m i t ă la m
aşezat în fruntea ctitoriei lu Ale- Iaşi™. P e n t r u aceasta Chiriarhul
vile sufletului tău?.. Râspunăel
GEORGE POPESGU-SCHUEANU x a n d r u cel Bun şi u r m a ş u l a t â t o r E p i s c o p D r . ÎOAN S U C I U
('continuare în pagina 5>
Nr. 3 8 „VIEAŢĂ CREŞTINĂ" Pag 5

împrejurările în care se face.

Poţi ceti Biblia?


B o t o ş ă n e a n u , vicarul Sfintei Mitre
înolrea omului din România poîii, p u s d e I P . S. S . I r i n r u , «
i 'st î n s l r c i n a t cu e v a c u a r e a Pa*
poartă pecetea românească, pe­
'ului în a n u l 1944 D-I T e o d o r P e
cete cu carii noi ne prezentăm t r e a n u . „ P r i n t r e b u n u r i l e eva-uart? 1

Mai sunt unii oameni, care flşa bună oară celui ce ce­
în faţa lumii cu ceeace îi- al se aflau si doua" lazi m a r i şi g efer
spun că Biserica opreşte ceti­ teşte şi altora şi vrea s'o ex
nostru şi nu împrumutat. De d e a b e a le p u t e a u ridica d o i cm*-
rea Bibliei. E adevărat? Nu! plice, i se cere să cunoască m e n i Aceste lăzi au fost date d e
aceea să ţinem seamă de acest
E o mare minciună, Biserica nu bine învăţătura Bisericii, să fie Hetreanu în g a r a fast. Iui G h Mt
lucru şi sâ ne croim cămara
opreşte cetirea nici a Vechiului un fiu bun şi ascultător de Bi­ ton, om d e serviciu a Sfintei M&
nouă după cum ni sa potriveşte t r o p o l i i şi însoţitorul v i g o n u ' u i , cx..
Testament, nici a hbului Testa­ serică. Altcum ce se va întâm­
mai bine. C ă m a ş a noului o r d i n din p a r t e a Mitropolitului «A
ment. Cere numai atât ca textul pla ? Cel ce ceteşte, neînţele-
suflet românesc trebuie să fie le lase U B u : u r e s t i " . „ ..Ce «u c e r .
Bibliei să fie aprobat de auto­ gând, va explica B blia după ţinut aceste I8zi ce obiecte d e « v
ţesută din toate firişoarele de :
ritatea b s,ericească. capul său şi va ajunge în con­ loare v o r fi fost p u s e în e e c»
gândire şi simţire care ne leagă
Dar această rezervă ce-o face trazicere cu învăţătura Bisericii. ştirea M i t r o p o l i t u l u i şi a lui P r
de Hristos. de Biserica Sa şi t r e a n u nu se p o a t e şti". T o t u ş i z*-
de neamul nostru. Aceasta-i Biserica e foarte binevenită. Bi­ lată dar ce voieşte Biserica. pretinşi curăţitori d e b i s e r i c ă : A* <
cămaşa ce n i ' s e potriveşte. serica e rânduită de Domnul vVea să apere Biblia de tălmă­ tropolitut a c o m i s furt şi este „ t
Nostru Isus Hristos pentru a ciri false şi pe credincioşi de borfaş d e r â n d " .
Biserica şi Neamul sunt două
păzi adevărul descoperit şi a rătăcire. Căci tuturor creştini­ In anul 1942 cu prilejul u n u i in­
puncte cardinale care ne arată
nu-l lăsa să fie amestecat cu lor le suni cuvintele Sf. Petru: c e n d i u — p r e s u p u n e m la P a l i t c r
drumul sigur spre mâ tuirea ;
Mitropoliei — o C o m i s i e a întew-
greşeli. Dacă B serica nu-ţi ga­ „dar mai înainte dî toate tre-
veşiică. Iubindu-ne Biserica şi mit u n p r o c e s v e r b a l — zice zî»
rantează că textul B* bl iei pe care bje să ştiţi că nicio prorocire
'trăind după învăţătura predicată rul —, d e v e n i t act p u b l i c , ilrc
o ceteşti este cel adevărat, ci- a Scripturii nu se tâlcueşte
de apostoli şi urmaşii lor, ne politu! a făcut per on^l m o d i f i c ă r i
ne-ţî garantează că nu ai îna­ după cum îl taie capul pe fie­ a d ă o g â n d ca p i e r d e r i în plus c â t e ­
Iubim neamul. Noi, cei tineri,
inte un text greşit ? care* (Ep. II. Cap, 1. v. 2 0 ) . va cearceafuri, ffţe d e p e r n e , „ ş a r
avem sfânta şi marea datorie vete d e cea?, patru p â n z e de s t e
să î nplântăm în sufletele noas­ Sjnt unii oameni care cred Iar despre cei ce nu t'n şea- 4
r u r i , e t c " . P e n t r u aceste „ r â r e v .
tre fragede aceste două stele că toate cărţile mari pe care i m i d» înţelepciunea Bisericii, l u c r u r i Mitropolitul este făcut d r e p t
călăuzitoare în vieaţă: Biserica scris Biblia suni la fel. Dar nu despre eret'ci, care tălmăcesc „falsificator d e a c e p u b l i c e "
r
-şi Neamul. „Vi aţa Creştină* o e a ş a . Dică comparăm Bibliile B blia djpă cum îi taie capul, Aceste sunt vinele g r o z a v e p e i . •
putem socoti o „tribuiă a uni­ tipărite de Biserică cu acelea se poate spune, ceeace spunea tru care un înalt Ierarh a l - B h e r i c i s
pe care le tipăresc ereticii, gă­ noastre R o m â n e ş t i este târât pi
rii Bisericilor noastre naţionale". acelaş apostol Fetru despre banca a c u r a ţ i l o r O canapea ţ,
Gârîd mare şi sfânt, căci uni­ sim d'osebiri adeseori destul de m jlţi neştiutori din vremea sa, d o u ă P z i în c r e nici chiar acuz»
rea în credinţă a tuturor Ro- miri. Biserica doreşte, Biserica pentru care cetirea Bibliei era torii nu ştiu ce era, a p o i câttv*
< ni inilor şi sub aceeaş eondaeere vrea s ă ne nutrim cu cuvântul numai prilej de osândă, căci în cearceaf ari, f-te de p e r i n e , ?f >-veţi.,
ar aduce şi în sânul întregului Scripturii, dar vrea să ni-1 dea „epistolele lui (a lui PaWl) sunt introduse într'un nroces verbal.
N e a m tăria în lupta cu vremu­ curat, nefalsificat. In acest scop unele lucruri cu anevoie de în­ O r i c e om serios şi b i n e e d u c a i
Biserica noastră a trebuit să ia p o a t e vedea că nu este cazul a st
rile grele prin care trecem. ţeles, pe care cei neştiutori şi t r a g e c l o p o t u l într'o d u n g ă , şi a s e
anumitf măsuri, anumite res­ , neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi
Biserică şi Neam, două puncte târâ în n o r o i u un A r h i e r e u , p e n t r ©
tricţii. De altfel asa face şl 'sta­ pe celelalte Scripturi, spre a p r e s u p u n e r i şi b ă n u e l i ii p e n t r a
cardinale care trebuiesc împlân­
tul când interesul general o lor perzanie" (II Petru, cap. 3 lucruri ee a j t e a p t ă să fie d o v e d i t e
tate în sufletul fiecăruia din
cere: intervine cu censura, face ~ v . - t 6 ) . ~ - - şi l ă m u r i t e .
noi şi trăite din plin. Atunci
restricţii la circulaţie, la alimen­ C e e a c e ne m f r O o i r t e "nrort: esfisr—
nu m u vom putea ii siguri de f i p t u l că feţe bisericeşt : un „ C u ­
taţie, ş. a. m. d. Pr. N. P u r a
trăirea în veşnicie a neamului cernic f e r o d ' a c o n * şi u n «P. S - V i ­
nostru obidit. car», fii sufleteşti şi s u b a l t e r n i d e
!
Ion Bota ai I. P . S. S n loc s* r e f e r e z e

ABONAMENTE DE SPRIJIN
î n ţ e l e g â n d g r e u t ă ţ i l e cu care se
UNIREA BISERICILOR
Cei ce se străduesc pentru şi-î uneşte cu sfânta ta uni-
carul o r g a n e l o r bisericeşti, s i n g u r e
c o m p e t e n t e să j u d e c e un a r h i ^ r e a , .
îl d e n u n ţ ă ziarişti or. Uită că Bise­
rica este o instituţ'e c u legi şt c a ­
l u p t a g a z e t i noastră, p e n t r u a-şi n o a n e , care j u i e c â şî p e d p s e ş t e
unirea bisericilor, lucră în spi­ vi'^silă (sabornîcească) şi apos­ p e slujitorii ei care se află v i n o v a ţ i
m e n ţ i n e şi î n b u n ă t ă ţ l i apariţia, o
s e a m ă d e cetitori s'au g r ă b i t a' sări ritul lui Hristos. El, Păstorul tolici Biserică..,' 1
Biserica însăşi este c h e m a t ă s i ş>8
in- sprijinul nostru, irimiţându-ne cel bun, a voit să fie o turmă 2. In rugăciunea ce o zice a p e r e b u n u r i ' e s i l e p r o p r i i şi nu
d o n a ţ i i în a c e s t s c o p . Astfel am şi un păstor, iar în rugăciunea preotul duoă „întâi pomeneşte, înalta C u r i e d e Casaţie.
p r i m i t în ultimul timp u r m ă t o a r e l e arhierească, din noaptea sfinte­ Dozmne...", când se cântă „Pe N o i n u vrem s i s'abilîm v i n o v ă ­
su ne dela d-nil : Dr £• Nicoară, ţia sau n e v i n o v ă ţ i a C h î r i a r h u î u i i -
lor Sale patimi, s'a rugat Pă­ arătătorul...", ne rugăm şi pen­
R e g h i n : 200 0 0 0 Lei; Virgii G h cuzat, căci nu este în p u t i n ţ a n o a s ­
Popa, Făgăraş 100.000 Lei; Dr rintelui Său, ca nu numai pe tru un'rea bisericilor: „Fă, să tră, d a r v r e m să s p u n e m r ă s p i c a t
Vasile Trifu, B u c u r e ş t i : 100X00 Lei; Apostoli să-i păziască să fie înceteze desbinările bisericilor ; că nu aceasta este calea de urmat
D r . R o m u î u s F e r s i g a n . avocat, Buc. una. ci pe toţi, care vor crede stinge îndrăzneala păgânilor ; R e g r e t a t u l dascăl »1 N e a t n u ' u i lor
C i t e a D o r o b a n ţ i l o r I » ; iCO.OOOLei; în El prin cuvântul Apostolilor. răsoulănle eresurilor de grab ga, într'un caz similar a declarat
D r . Vasile F â r c a ş , Cluj; 100.000 Lei; „rufele n u s? s i a l ă în văzuftu u r o r
D r . Vaier Vicaş, Şioileul Silvaniei:
Potrivit cuvintelor Domnului nor le risipeşte, cu puterea sfântu­ t

nici m u r d ă r i a din casă nu se a


5 0 0 0 0 Lei; E ' g e n I. lonescu, Bu­ ne rugăm pentru împreunarea lui Tii Spirit. r u n c ă în s t r a d ă " . Cei ce vrpau s t
c u r e ş t i : 5 0 . 0 0 0 Lei; P e t r i ş o r Vasile | sfintelor Iui Dumnezeu biserici Credincioşii, ştiind, că în a- facă o p e r ă de „purificare a Biseri­
C l u j : 50.000 Lei; L u n g P e t r u , j şi cerem unirea credinţei, în au­ cest timp noi ne rugăm şi pen­ cii" să ia aminte că prin aceste
R o m s n : 4 0 . 0 0 0 L e i : P a r o h i a Pria, zul credincioşilor, pentruca şi metode se f a : profanator»! ei Nu
S ă l a j : 4 0 . 0 0 0 Lei. tru unirea bisericilor, să-şi u-
ei să ceară acelaş. lucru. s : r v e ş t e nici Bisericii'nici N e a m u ­
niască rugăciunile lor cu ale lui aceste balcanisme i z v o r â t e d i n
S u n t e m s i g u r i că b u n ă t i t e a Iui
D u m n e z e u Ie va răsplăti jertfa a- Acum, când cu apropierea noastre şi rugăciunea credinţei suflete p ă t i m a ş e şi strâmte la v e ­
d u s â pe altarul iiterilor sfinte si Paştilor vine timpul, ca ne va aduce pacea mult dorită dere, care p r o d u c g r e a ţ ă In ori c e
s a e r ă m că p i l d t lor g r ă i t o a r e va fi să slujim sf. Liturgie a Marelui în sfânta Biserică, pentruca să o m cu bun simţ
u r m a t a şi d e alţi cititori, c a r e în­ Vasile, vreau să "atrag atenţ'a se împlinească voinţa Domnului, Numai" din c o n d e i u l u n o r o a m e n i
ţ e l e g rostul a d â n c a i presei creştine. credincioşilor la două rugăciuni, „mici la suflet şi m a r i d e p a t i m i "
de a fi o turmă şi un păstor.
C u n u m ă r u l d e faţă d e s c h i d e m a putut ieşi astfel d e şire ce fac
a c e a s t ă r u b r i c ă în c a r e v o m tipări
pe care Ie zice preotul în taină, Pr., Odavian Popa să-ţi c r a p e o b r a z u l d e r u ş i n e c â n d
n u m e l e t u t u r o r d o n a t o r i l o r şl su­ Ia aceasta sf. Liturgie, pentruca ştii că a j u n g şi p e m â n a s t r ă i n i l o r .
mele t r i m i s e ştiind credincioşii, ce cerem — U n p o p o r civilizat nu p o a t e t o ­
între altele multe — în acestea lera atâta n e o m e n i e . La noi se
ATELIERUL ŞTEFAN C0PILU rugăciuni, să-şl uniască şi ei C i n e sunt p o a t e permite această „ ţ i g ă n i e " ce
rugăciunile cu ale preoţilor. n e discreditează In faţa lumii, fi­
Execută d u p ă cele m a i n o u l 1. In rugăciunea, pe care o
zarafii Bisericii indcă este p e p ' a c u l duşmanMor
c r e a ţ i i : Z u g r ă v e l i şi decoraţii p o p o i u l u i . c a r e s'au făcut nu n u ­
p e n t r u biserici, p r e c u m şi v o ­ zice preotul în timpul, când se /urmare din pag. 2) m a i „zarafi" Bisericii, ci şi ai N e a ­
psi o r i e fini şi t u r i t o r p e n t r u cântă „De line se bucură", mului
este făcut „ m a r t o r m i n c i n o s şi g ă i ­
iconostase. preotul cere dela Domnul şi ur­ n a r " , „ p â n g ă r â t o r d e biserică şi M e r i t ă să fie scoşi afară.
«MuJ, Str. Negi-uzli Nr. 13 mătoarele: ».-.pe cei risipiţi li n e v r e d n i c slujitor ai e i " .
Vis-a-vis cu Spitalul Ortopedie adună, pe cei rătăciţi îi întoarce D u p ă declaraţia P. S . Valeriu REDACŢÎT
Pag. 6 VIEAŢ4 CBgŞJINÂ Nr. 3 8

|- Eliza B o d o c a n
•n 7 Ianuarie 1 9 4 7 , s'a stins naţionale, c r e d i n ţ ă fecundă, frăţeas­
Îân v\ri fosta profesoară şi direc- că solidaritate.
î.*Bre Eliza B o d o c a n . C u m o a r t e a Pietcft să-şi d u c ă c o m o a r a virtu­
** s'a stins încă o l u m i n ă c a r e a- ţilor alese, d u p ă c e a p a r c u r s căile
# o r saflete p r i b e g e ' n n o a p t e , le-a vieţii c u d e m n i t a t e ,
*«îa calea ce d ă în zer;le învierii. M u n c a ei n e o b o s i t ă — ca p r o ­ Comis.a d e afaceri străine a s e ­ e o d a t o r i e a fiecăruia sâ i u â n
N . s u t ă la Cluj la 1 Aprilie 1874, fesoară, d i r e c t o a r ă şi ca Prezidentă natului a m e r i c a n a a p r o b a t Greciei toate m ă s u r i l e ce stau în p u t e r e a
Hc, a u n e i familii d e funcţionari a R e u n i u n e i F e m e i l o r şi o desfă­ şi T u r c i e i u n ajutor d e 4 0 0 m i l i o a n e noastră, să a d u c e m cât m a i r e p e d e
n 11 copii, d u p ă p r i m i r e a d i p l o - şoară în b ă t r â n u l Blaj, c a r e n e v a dolari, ajutor r e c o m a n d a t d e preşe­ sfârşitul acestei g u / e r n â n .
•ÎV. i d e profesoară, plecă la Blaj, r ă m â n e a p u r u r e a si > bol al luptelor dintele T r u m a n
F r a n ţ a , prin r e p r e z e n t a n t u l s â »
si d e făşura r o d n i c a activitate p e n t r u d r e p t a t e şi a d e v ă r . La S m i r n a (în T u r c i a ) a u avut p e r m a n e n t la O N U a cerut r e t r a -
t»jp de 35 de ani. Icoana ei n e v a r ă m â n e a în a- Ioc m a n testaţii s â n g e r o a s e . Peste g e r e a forţelor aliate a r m a t e d i n
.i 1929 r e v i n e la Cluj, u n d e m a i mintite c u apariţia m o d e s t ă , p u r u ­ l o . o o o p e r s o a n e au fost î m p r ă ş t i a t e străinătate.
n ' - r f o n i a z i u n a n şi a p o i se p e h - rea senină, cu d u i o a s a t i pi ivire d e poliţie. S'au făcut nuneroase
i ^ n t a z ă r e t r ă g â n d u se d i n l u m e , ce d e s t ă i n u i a sentin c n e delicate, arestări. In P o l o n i a , în u r m a topirii z ă ­
%r n u din a d m i r a ţ i a , r e c u n o ş t i n ţ a fineţe, g i n g ă ş i e . S o c i e t a t e a p i e r d e pezilor, s'au p r o d u s mari i n u n d a ţ i i ,
I d<"goslea c u c a r e cele crescute u n sufUt distins, o inimă . sinceră, S'a m ă r i t salariul funcţionarilor Peste 3 o d e sate se află s u b a p ă .
'£ ea au u r m ă r i t - o şi d u p ă r e t r ă ­ u n caracter ferm publici şi particulari C e l mai mare
salariu este d e 7 : o 5 t o o o , iar cel A m u r i t G e o r g e al 11-lea, r e g e l e
i r e a in vechiul c u i b clujan U n i u n e a A ariană a F e m e i l o r R o ­ G eciel, T r o n u l a fost o : u p a t d r
r r f ş t i n e i de adânci convingeri, m â n e U n i t e şi R e u n i u n e a Sfânta m a i m i c d e 1 3 3 1 . o o o , Lei Iun r
fratele lui, regele P a u l 1.
s d a g o g e i distinse şi r o m â n c e i cu Măria din C l u j prin graiul m e u îi Dl W Chiurcbill a d e s c r i s lupta
•r»trs m a r e , la p r o h o d u l d i n 10 a d u c e on agii. î m p o t r i v a g u v e r n u l u i laburist. D sa Noui tu'fourari s â n g e r o a s e au i s -
t î i t l i e crt. i au a d u s ultimul o - A d i o Eliza noastră iubită. R i g a într un discurs a s p u s : . S t r u c t u r a bucnit în India. S u n t 2 6 d e m o r ţ i
s r u , elita celor care a u c u n o s - n o a s t r ă c a l d ă p e n t r u fericirea d e economiv â şi financiară a ţării n o a s ­ şi 15 răniţi, jar 15 sate au f o s t .
»t-o. veci c u c e r n i c se înalţă s p t e plaiu­ tre este p r i m e duită d i n cauza p r ă d a t e şi a p r i n s e .
Ofpâ cuvântul preotului, a vor- rile u n d e pleci. Acolo, c u suiletele proastei legislaţii şi greş'tei a d m i ­
-r foarte frumos D n a E l e n a D r . nistraţii a g n v e r n u l u i socialist Im­ ' Ang ia, în u i u m u l t i m p . a suferit
drepţilor, r u g a t i - v ă p e n t r u noi, pen­
A
Î îU»din a cărei v o r b i r e d ă m câfeva periul englez se scufundă. C r e d că foarte m u l t d n cauza viscolelor- A
tru N e a m u l şi Ţ a r a noastră, p e n t r u
«ze. ~ p i e r d u t c i n această cauza 2 0 0 0 0 0 0
idealul vieţii T a l e m a t e şi sfânt,
„Ari mai pleacă d i n t r e n o i o u n i c m â n t u i t o r c e erai. U n i r e a tu­ - 1
— oi, 3 0 . 0 0 3 vite a u . f o s t p i e r d u t e şi
80.OCO t o n e cartof» au fost distruse,
t u r o r sufletelor. A d i o " .
•:~mmpi t o v a r ă ş ă d i n v r e m u r i . n o -
i-le eroice, c e p u r t a u p u l s a ţ i a d u - Bomba atomică teasemenea, cantitaea de grâu
pierdut in u r m a ti i p u ' u i r ă u , e s t e
ţîiui r o m â n e s c , e l a n u l m â n d r i e i E L E N A D r . AC1U In u timul t i m p s'a v o r b i t şi sc
egal cu raţia d e pe o s â p l ă m â n ă p e n ­
v o r b e ş t e aşa d e m u l t d e s p r e b o m b a
tru î n t r e a g a A n g l i e .
atomică, care a p u s c a r a t celui mai
R e s p e c t a ţ i p e cei bătrâni înfiorător r ă s b o i u d i n istoria lumii.
B o m b a a fost a r u n c a i ă d e câtre
Guvernul englez a hotărât să r e ­
d u c ă durata serviciului militar d T s
Tineri, respectaţi cununa bă- Să avem faţă de toţi mai aviaţia i m e r i c a n ă a u p r a oraşului 18 luni la 13 luni.
••Mneţelor. H i r o i h i m a din Japonia.
marii tioştrii un respect filial, Cei m a i m u l ţ i , m i n e r i din r e g i u ­
P e n t r u a arăta grozăviile acestei
Cinstiţi pe toate persoanele pentrică sunt tocmai nai msrii b c m t b e . t'pârim m a i j c s o scrisoare nea R u h r au încetat sâ l u e n z e .
-laintate în vârstră. Ei sunt pă- noştrii. a călugăriţelor din o n ş u l Mirojhi p r o t e s t â n d î m p o t r i v a lipsei d e ali­
»nţii şi străbunii voştri. Bătrâ- Critica faptelor strămoşilor rra, care a fost prezerite la n e n o m e n t e . Cantitatea d? cai b i n e p i e r ­
rocirea ce s'a abătet a s u p r a oraşului dut din cauza acestei g r e v e ri­
•eţea are drept la cinstea tutu- noştri trebuie sâ fie înţeleaptă,
lor : dică Ia 2 ? 0 C f 0 t o n e z I n i e G r e v e
; »r inimilor bine crescute. nu crudă. Ea ru trebuie nici neoficiale s'au s e m n a l a t şi In alte
„La e r a şapte si u n sfert s'a d a t
In vechea Grecie era o lege să defaime, nici să-şi precupe­ a l a r m a . D u p » 10 m i n u t e r a d i o a r » m u n d e industrie d i n r e g i u n e a .
sre poruncea tinerilor să te ţească respectul;arătându-se dis­ a n u n ţ a t sfârşitul. D t r către e r e l e o p t Ruhr.
oaie la apropierea unui bă- preţuitoare faţă de cei cate ru un fulger g r o a s n i c a l u m i n a t ceru) HÖ8S, fostul c o m a n d a n t al lagä>
ân, să tacă când bătrânul vor- pot ieşi din morminte şi să ne c a r e a p r i m i t culoarea v e r d e - a l t ă s - rului d e e x e r n i n a r e dela A u s c h ­
' ea, să-i facă loc să treacă când t r u e A p o i am auzit o e x p ' o i i e în­
zică: „Raţiunea purtărei noas­ witz a fost c o n d a m n a t la m o a r t e
g r o z i t o a r e C â t c u p r i n d c a i cu ochii El a frst găsit v i n o v a t de uciderea
; , întâlnea în cale. Dacă Ia noi tre, copiii noştri, iată care-i". n u v e d e a i d e c â t uşi, ferestre şi a-
gea nu porunceşte acest lucru, a 4 milioane de oameni.
Se ştie vestita zicere a bă­ c o p e r i ş i r i aruncate în toate p î r ţ t l e .
ă-1 facem în numele bunei cu­ trânului Calon : „E lucru greu O r a ş u l fu acoperit c e o pânză d e a ă Insulele Japoniei din O c e a n u l P a ­
minte şi cu atât mai bine va fi. de a face pe nişte oameni care d e fum, în t i m p ce t e m p e r a u r a se cific au trecut s u b tutelă americană.»
ridica a p r i n z â n d t e u l . Casa noastră
Alexandru cel Mare, pe tim- vor trăi în alte veacuri să în­ n'a luat foc d e c â t la 2 0 d e m n u t e ; I n t r ' u n o r a ş din Australia ( S y d ­
ul celor mai strălucite isbânzi, ţeleagă înprejurările care îndrep­ d u p ă explozia b o m b e i . N o i am ney) g r o p a r i i din c i m i t r e , o r g a n i ­
tia totuşi în faţa băfrânimei să tăţesc viaţa noastră de azi". luat o la fugă s p r e r â u , î n t r ' o în­ zat» în s n d i c a t au făcut g r e v ă Dir>'
:

••-€ arate umil. Odată într'o ex­ v ă l m ă ş e a l ă d e n e d e s c r i s E r a ca în cauza aceasta au r â m a m 130 d e


Din Silvio Pellico iad. A m întâlnit loca'nici arşi din morţi ne ngropaţi. ;

pediţie triumfătoare, se aşeză pe


creştet p â n ă in ;ălpi, alţiii turtiţi d e
scaunul împărătesc să se încăl­ pereţii caselor, p ă r i n ţ i c e şi p i e r d u ­ In z o n e l e a r g l o - a t r e r i c a n e ă'm
zească la un foc. Şi iată că ve­ seră copiii, copiii in căutarea m a ­ G e r m a n i a o fost d e s c o p e r i t ă o m a r e
de printre soldaţii săi un om m e l o r . In u r m a n o a s t r ă , oraşul d e ­ o r g a n i z a ţ i e secretă, c a r e svea d e
Tu, care eşti în veci de daruri plină, v e n e a jăratec r o ş u , cu miros acru, s c e p r e î n v i e r e a naţional socialismu­
împovorat de vârstră, tremurând lui, eliberarea hitleriştilor din lagăre,
de frig. Se repezi la el şi cu Fecioară Sfântă, Maică Preacurată, usturător. Şi t o a t e acestea efectul
Din cerurile Taie de lumină. u n e i u n e i s i n g u r e b o m b e , p e o în­ o p r i r e a plăţii r e p a r a ţ i i l o r d e r â z b o i u ,
jîîâinîîe. sale nebiruite, care răs- tindere de 20 km B c m b a a razul reorganizarea naţiunilcr e u r o p e n e -
furnaseră imperiul lui Darius, Trimite-o rază binecuvâttaiă Ia o r a ş a p t e şi j u m ă t a t e , s u s ţ i n u t ă î m p o t r i v a U n i c n i i Sovietelor şi p r e ­
ridică pe bătrân şi-1 aşeză pe Asupra mea, sărmană, tristă slugă. de trei p a r a ş u t e şi n'a e x p l o d a t de­ gătirea războiului bacteriologic;.
Pierdut în noaptea oarbă'nfricoşaiă. cât d u p ă o j u m ă t a t e d e o r ă . D u p ă Şeful acestei o r g a n i z a ţ i e r a u n g e ­
propriul său tron. neral.
ce a t r e c u t furtuna s'a p u ' u t v e d e a
„Nu există om rău decât a- Ascultă-mi astăzi urni/fia rugă, iadul ce a r ă m â i . Iţi e r a g r o a z ă s ă
Căci nu mai am acum nlci-o putere Intre Franţa ş i Anglia s'a încheiat '
cela ce-l neomenos faţă de bă­ te uiţi Ia H i r o s h i m a , oraşul t r u m o s
Şi lanţuri mari şl grele mă subjugă. u n tratat d e alianţă m i l i t a r i p e t i m p ^
trâneţe şi acela pe care neno- d e o d i n i o a r ă fmai m a r e ' d e patru
de 5 0 ani.
ocirea altuia nu 1 mişcă", zice ori d e c â t Clujul) d i n care n ' a ră­
Mi-e Inima sdrobiiă de durere m a s piatră p e piatră; n u poţi ghici
Parlni. In cursul săptămânii t r e c u t e 4 5 0 0 '
Când răd atât de multă jale'n lume locul u n d e a u f o s t casele, nici stră­ d e copii d i n r e g i u n i l e s e c e t o a s e a l e
Să respectăm mai ales bătrâ- 1
Şl atâta nedreptate ce nu piere..-. zile. T o ' u l s'a p r e f i c u t în cenuşe. M o l d o v e i a u frst t r a n s p o r t a ţ i tn
neţele celor care au îndurat ne­ In sbuc'iumul acesta fără t, um$,
Din cei 400.000 d e locuitori, peste diferite localităţi d i n ţară.
ajunsurile copilăriei şi tinereţei, 2 0 0 0 0 0 a u m u r i t chiar în ziua
Al luptei crunte dintre rău şi bine, Rugăm colaboratorii noştrii, a căror
bătrâneţele celor care s'au sâr- aceea D u p ă aceea o furtună u r m a t ă
Eu sunt un biet vâslaş pe-o mare'n spume. material n'a văzut lumina tiparului, s&
d e inundaţii a distrus t o t c â m p u l
imit pe cât au putut să ne cul­ din î m p r e j u r i m i i " . . . ne ierte, că fără voia noastră, nu s'a
Speranţa mea e astăzi doar la Tine,
tive mintea şi inima. Să fim putut publica Tot materialul bun va apare
Căoi Tu eşti Mamă bună, iubitoare ; B o m b a atomică Insă n u v a fi în­
îngăduitori faţă de metehnele O, mântuie-ne din adânci suspine! rând pe rând.
t r e b u i n ţ a t ă p e n t r u distrugerea o m e ­
<or şi să preţuim cu. mărinimie nirii, întrucât s p e r ă m că fii d ' a v o -
osterr Iele ce le-am pricinuit, De-apururi sS ne fii mijlocitoare
lului v o r fi biruiţi d e puterea Urâm
iubirea ce ne-au arătat-o şi dul­ 'Naintea tronului Dreptăţii Sfinte, binelui, care vine dela D u m n e z e u . colaboratorilor şi
Ca să Te preamărim In veci sub soare. cititorilor noştri
cea răsplată aşteptată de la sta­ (Dintr'o scrisoare a Susorilor „Auxî-
tornicia iubirii noastre. AUG. CIPEANU llatices du Purgatorie ).
s sărbători fericite
Tipografa .înfrăţirea' Cluj
Redactor responsabil Pr. Vasile Chindriş