<Q U V ».

••< '

Taxa poştală plătită tn numerar conform ordinului

Oir. 6-le P.T.T. Nr. 185 330|94B
JHMIL.XIII Nr. 38 CLUJ, 13 fl PRILIE _1947

S Ă P T Ă M Â N A L R E L I QI 0 5 ABONAMENTUL plătii înainte: pe un an 40 000 Le!, pe 6 luni A p ă r a s ă p t ă m â n a l s u b î n g r i j i r e a unui c o m i t e t

R E D A C Ţ I A si A D M I N I S T R A Ţ I A 20.000 Lei, ps 3 luni 10.000 Lei. Abonamentul de sprijin este dublu. înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 din 1938
C l u j , S t r . R s g i n a H a r f a I r . 10 - Se poate plăti şi prin cecul nostru postai Nr. 40.646 - - Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

I.P..S S Jr.iEiiiu Hcssy Din pastorala P.S.S.NicofsECoiai

ils pastonia

Fericiţi cei ce primesc lumina

HRISTOS A ÎNVIAT! •
Aiivărat că a înviat! învierea Domnului ne'mbură
învierii şi se împărtăşesc din cu nădejdea că vcm î n v i a ţ i roi
lată nimbul celei mai strâlucitcare pfgir.i din Ctriea min
Izvorul nestricăciunii! Toate s'au tuirii. Veste scumpă ce străbate sufletul < mu mi ţe lărana în ziua cea de apoi. Ea ne'nvaţă
umplut de lumină. Izvor de lu­ oeior nouăsprezece veacuri până la ptrţile zilelor noastre. că „pătimirile vremii de ac: m
mină şi de nestricăciune, bogat Prăsnuim c e a m a i m a r e biruinţă din istoria lumii, luda
nu se pot asemăna cu slava vii­
Ş\ nesecat, s'a deschis din mor­ pierde ambele vieţi, cad taşeie dui eroase şi peceţile netrebnice,
i&r Adevărul ce a strălucit în fulgerele de pe Sitai şi în lacri­ toare care va să se descopere
mântul Mântuitorului. Izvor de nouă" (Rcm. 8, 18). Ea ne în­
mile de sânge de p e Golgotha îşi arată faţa înnoită. TJn cer nou,
jrkaţăvecinică, pentru toate sufle­ al bir ui n ţii şi al păcii, coboară Doamnul în sufletul cmtnirii. dulceşte inima cu credinţa ne­
tele, pentru toate popoarele, pe niru Stăpânul morţii a învins puterea morţii. zdruncinată, că Cel ce din iu­
neamul omenesc întreg. Izvorul Firea mvie. Mieluşelul c e păzeşte tuima de lupi şi pe Cart bire n'a lăsat priericiunii pe Fiu!
învierii noastre a tuturor, Hris- durerea singura ar fi fost în atare să L facă din om. Dumnezeu
Său, din aceeaş iubire nu ne
tos Domnul înviat din morţi. — Mielul brand — isvor al vieţii, în viază
A înmugurit primăvara, A înviat Cel deapururi în vieaţă, va lăsa nici pe noi cei ce ne
Biruitor asupra morţii ni se Pastile !. . m o m e n t d e logodire a naturii cu Divinitatea. silim să umbl?m în căile Lui.
înfăţişează, înaintea ochilor su­ E un răstimp evlavios Dela rugăciunile cernite dm jurul Hristos, care „cu moaitea pe
fletelor noastre, Mântuitorul Isus. Patimilor mântuitoare, cu steagul biruinţij în funte, t r e c e m spre
isvorul de vieaţă vie. . moarte a călcat", puternic este
Cu biruinţa asupra morţii, a Hristos a înviat I a ne ajuta sâ biruim şi noi r;e-
întărit, pe vecie, tot ce a pro­ Adevărat că a înviat I — e salutul viu a i întrigii creştină­
povăduit, a chezeşuit tot ce a tăţi, e t&îaa sfântă rostită 'de a i / i / u a t f e r J g ft -~-~.~^ -..-v g a z u r j l e ^ r e ne 'nyăltfe şi să
qggr r

făgăduit. Cu această putere şi mHristos a înviat" înseamnă că moartea e mai slabă decât plutim neînfricaţi pe măea v: e ţi i
c a această chezăşie răsună peste vieaţa. cu viforul ei de ispite.
, Adevărat că a înviat" înseamnă că învierea e o lege, ca
veacuri cuvintele Domnului: şi moartea. împărăţia Iui Dumnezeu nu e
m Eu sunt învierea şi Viaţa*. Pastile să ne găsească şi pe noi înviaţi la o vieaţă nouă, 0 împărăţie fără poiţi, cu drumul
Cel ce-tni urmează mie nu mai plină de vieaţă Celui înviat. Împărtăşiţi din acthbtâ taină, deschis la ea pe seama celor
umblă in întuneric, ci are lu­ sufletul nostru să cânte t>m:onia cereasca: .Sâ se s c c a J e D u m ­ netrebnici. Dimpotrivă, după cum
mina vieţii. Chemare dumne- n e z e u şi să se risipească vrăşmaşii Lui şi sa fvgă dela faţa Lui
toţi cei ce L urăsc pe Dânsul*. spune sfântul evanghelist Luca,
zească este aceasta, pentru su­ „împărăţia lui Dumnezeu se ia
Atunci se vor deschide larg porţile sufletului nostru şi va
flete şi pentru popoare, pentru intra „împăratul Măririi". cu năvală", se cucereşte cu răz-
a intra pe calea luminii, pentru, A N T O N CRIŞAN bo'u cumplit. Atâta doar, că
a intra pe calea vieţii. Chemare ostaşii prinşi în acest râzboiu
ia împărtăşirea vieţii, pentru nu se luptă cu armele lumii a-
care a venit în lume, se în­
dreaptă, peste veacuri, tuturor Să Învie D u m n e z e u . . . cesteia, făcute de mână ome­
nească, ci cu armele cele duhov­
celor însetaţi de vieaţă. Sâ învie Dumnezeu şi Bă se nui moimânt IBJ g şi adânc, adâc niceşti, cu care s'a luptat împo­
risipească vrăjmaşi j Lui... de tot, în care îigropăm pe I s u s
triva răului cel mai brav dintre
Chemare la vieaţă, din pri­ Aşa glăsueşte una din cântă­ Dowi ui în tiecare zi, în fiecare
RILE sfintei şi izbăvitoarei noas­ c e a s , în fiecare clipă, după ce ostaşii Domnului, sf. Ap. Paveî.
sosinţă, pentru care a venit în
tre BIBERICI, LA Praznicul Praz i - a m u c i s cu să getâturile tvtur or
îume. Aceasta-1 bunavestire, e- învierea Dcjmnului chezmâ a-
nicelor ŞI la Sărbătoarea Sărbă­ poftelor trupului ctre aunt pro-
vanghelia mântuirii. Aceasta-i torilor, tivnice Duhului ( O s i a t . 5, 17). casă pe toţi cei risipiţi, pe toţi
calea de lumină şi de vieaţă, a Dar noi creştinii credem ca Aşezăm peste uşa mormâttului cei dcspâtt'ţi de sânul Maicii
Mântuitorului lumii. Isus Domnul şi Dumnezeul nos­ piatra grea foarte a p ă c a- Biserici. Pe toţi ii> cheamă la
tru a înviat şi învierea Lui o telor, o peceVuim tu pecetea „împreunarea credinţei" pentru
Cine însetoşează să vină şi
sărbătorim, O cântăm şi o slav m, fărădelegilor şi aşezăm dt veghe
s 9 bea. Să vină şi să bea toî întâi în fiecare Duminecă, prin străjile neadormite ale patimilor.
care ne rug?m'şi pentru este s'a
sufletul însetat, din izvorul ne­ înălţătoarele de suflete cântări Aceştia sunt vrăjmaşii Lomnului rugat fierbinte însuşi Mântuitorul
stricăciunii : Hristos înviat din ale Utreniei siprin cetirea Sfm împreună cu tot neamul lor a- nostru Isus Hristos în preajma
morţi. telor Evanghelii ale învierii, răt&t la Galateni 5, 19- 21 înfricoşatelor Sale patimi, spu­
JAR în AL doilea rând, îndeosebi Şi după cum odinioară Dcm- nând: „Părinte sfinte, păzeşte-i
„Ziua învierii, să ne lumi­ odată PE an . i a Sfintele Paşti. nul a îl viat dm mormânt; pia­
năm popoare. Să ne curăţim pe dânşii întru ni mele tău, pe
Aşa fiind, dece se spune în tra a fost dată la o parte, pece
simţirile", C â n t a r e : S ă învie Dumnezeu, şi ţile s'au rupt şi străjerii au fugit care mi i-at dat mie, ca să fie
Să-L vedem pe Hristos în­ n a Domnul Dumnezeu a înviat, cuprinşi de spaimă. Biserica una, precum suntem noi" (Icîn
viat din morţi. Să aşezăm pe
ci vrăjmaşii Lui s'au risipi.. ? doreşte eşa să învie Dumnezeu 17, 11). Că unui neam înfrăţit
Dece cântat ea exprimă dorirea din mormintele inimilor noastre în credinţă şi în dragoste, aşa
cale de lumină pruncii noştrii,. Bisericii arătată în cuvintele: şi vrăjmaşii lui şi ai mântuirii
tineretul nostru. Să creştem prin cum a mai fost neamul nostru,
S ă învie r?urane2«u, când e a crede noastre să se risipească
el neam luminat şi sănătos, în şi propcvtdufşte că Isus Dom Iubite / r a t e şi soră, împlineas­ 1 se vor împlini apoi, djn mila
suflat şi trup, pentru a lua, cu nul a înviat cu adevărat ? că s e această dorire minunată şi Tatălui, şi celelalte cereri înăl­
puteri înolte, parte aleasă, în Răspundem; pentrueă Biserica aceasta minune dorită şi în ini­ ţate către cer, „pentru bunt,li­
doreşte cu dorire sfântă ca Isus ma ta ca ş& Iii părtfş învierii niştea văzduhurilor, pentru
aşezarea păcii în lume şi a înăl­ Domnul să învie şi în sufletele şi vieţii.
ţării vieţii popoarelor, spre paş­ 'mbeîşugarea roadelor pământu­
şi inimile ntastre. ¥i. m u r e ş a n u
nică şi rodnică bunăstare. Inima NOASTRĂ e a s e m e n e a V- protopop»! ortodox si Clujului
lui şi pentru vremi ca pace".
. • 6 PAGINI 5 0 0 0 . L E I '
 Paj;. 2 VIEAŢA CREŞTINĂ.
Nr. 38
ÎNVIERE R â d e cu mine,
April,
cu, d ă r n i c i e d e c o p i l
a v i t şi răsfăţat,
RAI.U S I I A D
Există amândouă. Cum a- Vrei mai mult ? Eşti curios
nu râde d e mine e

a risipit b u c h e t e d e l u m i n ă nume, nu ştim. Se numesc aşa, dacă într'adevăr vei ii spânzu­ Dacă râzi cu mine suntem
în l u n g şi'n lat ; tovarăşi îa veselie, mergem mâ­
şi înţelegem prin acestea feri­ rat de gât sau de limbă ? dacă
p e c â m p şi p r e t u t i n d e n i î n g r ă d i n ă ,
p e dealuri, p e n e vii, peste c o l i n e , . cirea şi osânda veşnică. te vor roade viermii şi dacă, nă în mână în ritmul melodiei
în calea învierii c a r e vine, Raiului i se mai zice cp,riuri, în timp ce tu te vei svârcoli, râsului, ca doi buni prieteni.
a risipit b u c h e t e d e l u m i n ă paradis: acea minune de gră­ dracii vor juca râzând în jurul Când râzi de mine te înalţ!
noul; dină nevăzută de ochiu şi to­ tău? N u ţi-e destulă cunoştin­ deasupra mea pe scaunul bat­
iar picurii d e r o u ă — jocorii, iar eu mă simt Jignit,
tuşi visată atâta. ţa că fapta rea, oricât de mică,
m ă r g e l e mici d e d i a m a n t
Căzute d i n şiragul P r i m ă v e r i i , D n moment ce sufletul nos­ ţi-1 aduce aminte? Şi că vier­ înjosit.
căzute din ş i r a g u l copilei z â m b i t o a r e , tru atinge înăiţimea în perfec­ mele conştiinţei începe încă de Dacă râzi cu mine râsul nos­
a d u s ca dar, în zori d e zi, d e s o a r e , ţiune, în sfinţenia din care nu-i pe acuma să te sfâşie ? Ori tru este sănătos, înviorător ca
s'au risipit în c a l e a Învierii mai rămâne decât să facă ul­ vrei altă dovadă? N u uita însă şi apa cristalină din isvor, ca
c s r e vine,. şi cerul senin, albastru deasupra!
timul salt, să se îndumnezeia- că şi aceea n'ar putea fi decât
In d e p ă r t ă r i , p e dealuri p e c o l i n e , scă, dacă se poate spune, ne tot o pedeapsă ; o nouă faţă a noastră.
prin sate nveşmântate este cu totul indiferent cum se nefericirii ca şi mustrarea con­ Când râzi de mine simţi nu­
in strai d e s ă r b ă t o a r e , petrece acea trecere şi acea ştiinţei tot un nume al osândei mai tu plăcerea, însă otrăvită
s ' a u d e svon d e clopote. L a denii trăire în Dumnezeu. Cu alte iadului. de veninul batjocorei şi ai des­
sătenii considerării
cuvinte, este fără însemnătate Sâ nu ne întrebăm prin ur­
în v e ş m i n t e n o u ă .
tari în c r e d i n ţ a lor c ă t r e mai b i n e să ştim cum anume vom fi fe­ mate cum e îa cer sau în iad,
trec r â n d p e r â n d către biserica riciţi. Să tim numai şi e destul ci cum suntem pe pământ. Şi Numai cei înfumuraţi, cei în­
din d e a l de mult. aceasta cu atât mai mult azi, chipuiţi, cei stupizi pot râde
să se î n c h i n e . Iadul ? Chestiunea e şi mai când Hristos sfarmă cu moar­ de tine. Amicii tăi, camarazii
lămurită. Absolut sigur că există. tea Sa cătuşele iadului, şi prin tăi râd cu tine.
Va fi a p o i atâta b u c u r i e
în d i m i n e a ţ a cu l u m i n i — p r i n o s — , Ei bine, dar oare să fim tot strălucirea învierii Sale, deschi­ Fata căreia îi faci curte, sol­
iar clopotele 'n d a l b ă simfonie nepăsători şi să nu ne intere­ de larg porţile împărăţiei lui datul cu care lupţi cot la cot,
v o r r ă s p â n d i în d i m i n e a ţ a c e - o să vie, seze cum este el ? Răspunsul, Dumnezeu. camaradul tău cu care munceşti
solie —, este: n u ! Şi, sa se ştie, e rău! alăturea, toţi aceştia râd cu tine.
solia învierii Iu H r i s t o s . . . Grigore Tosian
Când stai cu cineva la masă,
Al. Strâoneanu-Balaş poţi râde împreună. învăţătorul
care îşi bate joc de noi, îi urîm;
acela care râde cu noi, îl iubim.
La Paşti A râdt cu cineva însemnează
libertate, egalitate, frăţietate.
Pământul e în clocot
Risună glas de clopot După Frank Crane
Ci sbo&ră'n lung şt 'n lat
Vestind I a 'ntre&ga, îire
Câ Domnul cu mărire Oârţl şd IRe-viete
Din morţi a înviat. „Osana Luminii". Sub acest titlu a a p ă r u t
îti editura episcopiei ortodoxe român»
La tainica chemare din Cluj u i volum de poezii, datorit d-re>
Zorica Lat-u, cea mai valoroasă poetâ d<rt;
Creştinii,
Mmunea
mic şi mare
contemplând,
R u g ă d e copil m i c toată literat J r a româneasca. Versurile d-re.
Zjrica Leţcu se adapă din cete m*i înalţe
pentru Teoîil îsvoare, dm însăşi lum na Divinităţii.
Aleargă să se'nchine
„Tinereţe Creştină" a apărut volumul V
In căsi de rugăciune Domnule Cristos, te rog din m-nunata revistă „Tinereţa Creştină"
Pi Domnul lăudând. să vii odată pe la mine. reda tală U Cărei Mari de Pr. D r , iom
S ă l â g a n u şi Al. Negreanu. In acest s u ­
Ş i toţi cu voioşie Ne vom juca sub prunii înfloriţi, mar s-mneazS: P . S . S . loan Suciu, ProL
udaţi de raze 'n asfinţituri line. loan Vultur, Dr. Simion I. Cnşan. Ste-
Ş? plini de bucurie ban Ssgarcea, Alexandru Negreanu, Anton
Zic anul celuilalt Criş-an. loan Ştir, Vetuţa Supura: AL.
Vom fi întotdeauna prieteni buni Varhaniovch , Ing. Agr. N . Vasilach»
In, mmea sărbătoare şi când vei merge sâ te răstigneşti, luliu Henciu şi Aurel Varhaniovchi
Când se'ntâlnesc pe cale am să-Ţi aduc din Cluj o cruce nouă „Proptwedanu", culese de Petru Maîoc
Hnstos a înviat. de aur — peste dealuri să luceşti. de D x i o Sân Martin, şi editate de Dr,
Elie DSianu se găsesc de vânzare la r e ­
G, BOLOG dacţia g-zetei noastre. Preţul unui exem­
Dumitru C. Micu
plar este de 25 000 Lei, plus cheîttietite
pentru poştă.
Isus „Gând Tineresc"

C a toţi sl se m â n u î a s c ă .
C u h a r u l şi cu b u n ă t a t e a
isus in slavă a venit
C a să d e a lumii libertate
Şt fericirea ' n infinit.
P l a n â n d EI î n v ă ţ a d e a p u r u r i
i u b i r e a sacră, a d e v ă r u l ,
D e s c u l ţ b ă t e a p o t e c i şi d r u m u r i , cetitor d e b u n simţ. Mitropolitul
Acoperiş a v e a d o a r c e r u l .
loar oamenii drept mângâiere,
Cu v o r b e a s p r e L au hulii,
Si 'n loc d e a p ă i au d a t fiere,
P e cruce-apoi L au r ă s t i g n i t .
In b u n ă t a t e a Lui c e a m a r e
El paşnic totuş n e a iertat.
La nemurirea lucitoare —
C ă r ă r i l e n e a arătat.
Cine suni im
. T r i b u n a R o m â n e a s c ă " din 2 A-
prilie 1947, „cotidian independent
d e informaţie şi atitudine na iio-
nală", p u b l i c ă un articol ce stâr­
neşte r e v o l t ă in sufletul o r i c ă r u i
M o l d o v e i I P S. S. Irensu M i h i l -
cescu, c u n o s c u t n u n u m a i în ţ a r ă
ci şi in străinătate, atât Intre o r t o ­
docşi cât şi între catolici şi p r o t e s ­
tanţi, p e n t r u o p e r i l e sale t e o l o g i c e ,
c a r e d e atâtea ori ne-a r e p r e z e n t a t
cu m u l t ă cinste şi d e m n i t a t e Ia
c o n g r e s e l e i n t e r n a ţ i o n a l e , al cărui
n u t n e este p r o n u n ţ a t cu veneraţie
d e învăţaţii a p u s e n i , este astăzi p r e ­
zentat In p o s t u r ă d e . m a r t o r min­
vlădici m a r i ca V a r l a m şi Venia-
m i n ca s i fie calificat aşa d e o d i o s
şi s u b o r i c e d e m n i t a t e d e o m ? Iată
însăşi cuvintele p r e t i n s u l u i . c o t i d i a n
independent", p e n r u lămurirea ce­
titorilor:
„ C u v o s u l lerodiacon, Teodos'e
O o f o a i a . fost u c e n i c al M i t r o p o l i ­
tului şi i n t e n d e n t al P a l a t u l u i Mi
tropolitan, a d e c l a r a t s u b p r o p r i e
s e m n ă t u r ă că şeful Bisericii M o l d o ­
v e n e ş i - a însuşit o p a r t e d i n lu
crurile P a l a t u l u i ; c ă s'a ficut v i n o ­
vat d e mărturie ftlsă — ca o r i c e
b o r f a j d e r â n d — s p u n â n d că o
c a n a p e a d e pluş m a r o n a fost fu­
rată în t i m p u l evacuării, p e n t r u : a .
La Albi Iulia apare sub conducerea
d!or prof. Gr Ciuleanu şi Ar. Păsăresc»,
o revista latură de ştiinţă şi literatură,
cu titlu „Gând Tineresc".
Semnează: E. B , Furtună, Anton Crişar.,
Tarasie Seghedin, Alexandru Brăneica,
Valsriu Bora, Rodica Tufan, etc.
Se poate comanda la Administraţia r e ­
vistei : Albi Iulia, Str. Prof. Muntaanu 2 ,
„Gând Tineresc" reprezint! o victoria
a tinerei spiritualităţi roniâtieşti, în aceaatS
epocă de secetă literară.
„Zlcămlnte de eroism se gă­
sesc în fiecare suflet. In anu­
mite ore ale istoriei, sub lovi'
turi şi împrejurări neaşteptate
se deşteaptă în mulţi eroul,
Ulii trăesc, alţii mor eroic. S'e
vide că nu răspundem eroie
%

c i n o s şi d e g ă i n a r " şl t a x a t d r e p t d u p ă d e s : o p e r i r e a c a n a p e l e i Ia fer­ decât la anumite sunete de clo~

S b v i ţ i , cântaţi dfici exaltate .jefuitor şi falsificator d e acte p u ­
Şi-L l ă u d a ţ i p o p o a r e n veci; ma doamnei Chiriachiţa Petreanu pot... II auzi cum răsună prin
b l i c e " şi „ b s r f t ş d e r â n d * . D e ce să d e a o r d i n p r o t o s i n g h e l u l u i M e l -
Din inimile voastră c a l d e , vină s'a făcut părtaş acest C h l r i a r h văi, prin munţi, prin dumbră­
D i n sufletele voastre ' n t r e g i . chisedec Manoilescu s'o t r i m i t ă la m
aşezat în fruntea ctitoriei lu Ale- Iaşi™. P e n t r u aceasta Chiriarhul
vile sufletului tău?.. Râspunăel
GEORGE POPESGU-SCHUEANU x a n d r u cel Bun şi u r m a ş u l a t â t o r E p i s c o p D r . ÎOAN S U C I U
('continuare în pagina 5>
 Nr. 3 8 „VIEAŢĂ CREŞTINĂ" Pag 5

împrejurările în care se face.

Poţi ceti Biblia?

B o t o ş ă n e a n u , vicarul Sfintei Mitre
înolrea omului din România poîii, p u s d e I P . S. S . I r i n r u , «
i 'st î n s l r c i n a t cu e v a c u a r e a Pa*
poartă pecetea românească, pe­
'ului în a n u l 1944 D-I T e o d o r P e
cete cu carii noi ne prezentăm t r e a n u . „ P r i n t r e b u n u r i l e eva-uart? 1

în faţa lumii cu ceeace îi- al
nostru şi nu împrumutat. De
aceea să ţinem seamă de acest
lucru şi sâ ne croim cămara
nouă după cum ni sa potriveşte
mai bine. C ă m a ş a noului
suflet românesc trebuie să fie
ţesută din toate firişoarele de
gândire şi simţire care ne leagă
de Hristos. de Biserica Sa şi
de neamul nostru. Aceasta-i
cămaşa ce n i ' s e potriveşte.
Biserica şi Neamul sunt două
puncte cardinale care ne arată
drumul sigur spre mâ tuirea
veşiică. Iubindu-ne Biserica şi
'trăind după învăţătura predicată
de apostoli şi urmaşii lor, ne
Iubim neamul. Noi, cei tineri,
avem sfânta şi marea datorie
să î nplântăm în sufletele noas­
tre fragede aceste două stele
călăuzitoare în vieaţă: Biserica
r
-şi Neamul. „Vi aţa Creştină* o
putem socoti o „tribuiă a uni­
rii Bisericilor noastre naţionale".
Gârîd mare şi sfânt, căci uni­
rea în credinţă a tuturor Ro-
< ni inilor şi sub aceeaş eondaeere vrea s ă ne nutrim cu cuvântul
ar aduce şi în sânul întregului
N e a m tăria în lupta cu vremu­
rile grele prin care trecem.
Biserică şi Neam, două puncte
cardinale care trebuiesc împlân­
tate în sufletul fiecăruia din
noi şi trăite din plin. Atunci
nu m u vom putea ii siguri de
trăirea în veşnicie a neamului
nostru obidit.
Mai sunt unii oameni, care
spun că Biserica opreşte ceti­
rea Bibliei. E adevărat? Nu!
E o mare minciună, Biserica nu
opreşte cetirea nici a Vechiului
Testament, nici a hbului Testa­
ment. Cere numai atât ca textul
Bibliei să fie aprobat de auto­
:
ritatea b s,ericească.
Dar această rezervă ce-o face trazicere
Biserica e foarte binevenită. Bi­
serica e rânduită de Domnul
Nostru Isus Hristos pentru a
păzi adevărul descoperit şi a
nu-l lăsa să fie amestecat cu
greşeli. Dacă B serica nu-ţi ga­
rantează că textul B* bl iei pe care bje
o ceteşti este cel adevărat, ci- a Scripturii nu se tâlcueşte
ne-ţî garantează că nu ai îna­
inte un text greşit ?
Sjnt unii oameni care cred
că toate cărţile mari pe care i
scris Biblia suni la fel. Dar nu
e a ş a . Dică comparăm Bibliile
tipărite de Biserică cu acelea
pe care le tipăresc ereticii, gă­
sim d'osebiri adeseori destul de
miri. Biserica doreşte, Biserica
Scripturii, dar vrea să ni-1 dea
curat, nefalsificat. In acest scop
Biserica noastră a trebuit să ia
anumitf măsuri, anumite res­ , neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi
tricţii. De altfel asa face şl 'sta­ pe celelalte Scripturi, spre a
tul când interesul general o
cere: intervine cu censura, face ~ v . - t 6 ) . ~ - -
restricţii la circulaţie, la alimen­
taţie, ş. a. m. d.
Ion Bota
flşa bună oară celui ce ce­
se aflau si doua" lazi m a r i şi g efer
teşte şi altora şi vrea s'o ex
d e a b e a le p u t e a u ridica d o i cm*-
plice, i se cere să cunoască m e n i Aceste lăzi au fost date d e
bine învăţătura Bisericii, să fie Hetreanu în g a r a fast. Iui G h Mt
un fiu bun şi ascultător de Bi­ ton, om d e serviciu a Sfintei M&
t r o p o l i i şi însoţitorul v i g o n u ' u i , cx..
serică. Altcum ce se va întâm­
o r d i n din p a r t e a Mitropolitului «A
pla ? Cel ce ceteşte, neînţele-
le lase U B u : u r e s t i " . „ ..Ce «u c e r .
gând, va explica B blia după ţinut aceste I8zi ce obiecte d e « v
capul său şi va ajunge în con­ loare v o r fi fost p u s e în e e c»
cu învăţătura Bisericii. ştirea M i t r o p o l i t u l u i şi a lui P r
t r e a n u nu se p o a t e şti". T o t u ş i z*-
lată dar ce voieşte Biserica. pretinşi curăţitori d e b i s e r i c ă : A* <
vVea să apere Biblia de tălmă­ tropolitut a c o m i s furt şi este „ t
ciri false şi pe credincioşi de borfaş d e r â n d " .
rătăcire. Căci tuturor creştini­ In anul 1942 cu prilejul u n u i in­
lor le suni cuvintele Sf. Petru: c e n d i u — p r e s u p u n e m la P a l i t c r
;
Mitropoliei — o C o m i s i e a întew-
„dar mai înainte dî toate tre-
mit u n p r o c e s v e r b a l — zice zî»
să ştiţi că nicio prorocire
rul —, d e v e n i t act p u b l i c , ilrc
politu! a făcut per on^l m o d i f i c ă r i
după cum îl taie capul pe fie­ a d ă o g â n d ca p i e r d e r i în plus c â t e ­
care* (Ep. II. Cap, 1. v. 2 0 ) . va cearceafuri, ffţe d e p e r n e , „ ş a r
vete d e cea?, patru p â n z e de s t e
Iar despre cei ce nu t'n şea- 4
r u r i , e t c " . P e n t r u aceste „ r â r e v .
m i d» înţelepciunea Bisericii, l u c r u r i Mitropolitul este făcut d r e p t
despre eret'ci, care tălmăcesc „falsificator d e a c e p u b l i c e "
B blia djpă cum îi taie capul, Aceste sunt vinele g r o z a v e p e i . •
se poate spune, ceeace spunea tru care un înalt Ierarh a l - B h e r i c i s
noastre R o m â n e ş t i este târât pi
acelaş apostol Fetru despre banca a c u r a ţ i l o r O canapea ţ,
m jlţi neştiutori din vremea sa, d o u ă P z i în c r e nici chiar acuz»
pentru care cetirea Bibliei era torii nu ştiu ce era, a p o i câttv*
numai prilej de osândă, căci în cearceaf ari, f-te de p e r i n e , ?f >-veţi.,
„epistolele lui (a lui PaWl) sunt introduse într'un nroces verbal.
unele lucruri cu anevoie de în­ O r i c e om serios şi b i n e e d u c a i
p o a t e vedea că nu este cazul a st
ţeles, pe care cei neştiutori şi t r a g e c l o p o t u l într'o d u n g ă , şi a s e
târâ în n o r o i u un A r h i e r e u , p e n t r ©
p r e s u p u n e r i şi b ă n u e l i ii p e n t r a
lor perzanie" (II Petru, cap. 3 lucruri ee a j t e a p t ă să fie d o v e d i t e
şi l ă m u r i t e .
C e e a c e ne m f r O o i r t e "nrort: esfisr—
f i p t u l că feţe bisericeşt : un „ C u ­
Pr. N. P u r a
cernic f e r o d ' a c o n * şi u n «P. S - V i ­
car», fii sufleteşti şi s u b a l t e r n i d e
!
ai I. P . S. S n loc s* r e f e r e z e

ABONAMENTE DE SPRIJIN
î n ţ e l e g â n d g r e u t ă ţ i l e cu care se
UNIREA BISERICILOR
Cei ce se străduesc pentru şi-î uneşte cu sfânta ta uni-
carul o r g a n e l o r bisericeşti, s i n g u r e
c o m p e t e n t e să j u d e c e un a r h i ^ r e a , .
îl d e n u n ţ ă ziarişti or. Uită că Bise­
rica este o instituţ'e c u legi şt c a ­
l u p t a g a z e t i noastră, p e n t r u a-şi n o a n e , care j u i e c â şî p e d p s e ş t e
unirea bisericilor, lucră în spi­ vi'^silă (sabornîcească) şi apos­ p e slujitorii ei care se află v i n o v a ţ i
m e n ţ i n e şi î n b u n ă t ă ţ l i apariţia, o
s e a m ă d e cetitori s'au g r ă b i t a' sări ritul lui Hristos. El, Păstorul tolici Biserică..,' 1
Biserica însăşi este c h e m a t ă s i ş>8
in- sprijinul nostru, irimiţându-ne cel bun, a voit să fie o turmă 2. In rugăciunea ce o zice a p e r e b u n u r i ' e s i l e p r o p r i i şi nu
d o n a ţ i i în a c e s t s c o p . Astfel am şi un păstor, iar în rugăciunea preotul duoă „întâi pomeneşte, înalta C u r i e d e Casaţie.
p r i m i t în ultimul timp u r m ă t o a r e l e arhierească, din noaptea sfinte­ Dozmne...", când se cântă „Pe N o i n u vrem s i s'abilîm v i n o v ă ­
su ne dela d-nil : Dr £• Nicoară, ţia sau n e v i n o v ă ţ i a C h î r i a r h u î u i i -
lor Sale patimi, s'a rugat Pă­ arătătorul...", ne rugăm şi pen­
R e g h i n : 200 0 0 0 Lei; Virgii G h cuzat, căci nu este în p u t i n ţ a n o a s ­
Popa, Făgăraş 100.000 Lei; Dr rintelui Său, ca nu numai pe tru un'rea bisericilor: „Fă, să tră, d a r v r e m să s p u n e m r ă s p i c a t
Vasile Trifu, B u c u r e ş t i : 100X00 Lei; Apostoli să-i păziască să fie înceteze desbinările bisericilor ; că nu aceasta este calea de urmat
D r . R o m u î u s F e r s i g a n . avocat, Buc. una. ci pe toţi, care vor crede stinge îndrăzneala păgânilor ; R e g r e t a t u l dascăl »1 N e a t n u ' u i lor
C i t e a D o r o b a n ţ i l o r I » ; iCO.OOOLei; în El prin cuvântul Apostolilor. răsoulănle eresurilor de grab ga, într'un caz similar a declarat
D r . Vasile F â r c a ş , Cluj; 100.000 Lei; „rufele n u s? s i a l ă în văzuftu u r o r
D r . Vaier Vicaş, Şioileul Silvaniei:
Potrivit cuvintelor Domnului nor le risipeşte, cu puterea sfântu­ t

nici m u r d ă r i a din casă nu se a

5 0 0 0 0 Lei; E ' g e n I. lonescu, Bu­
c u r e ş t i : 5 0 . 0 0 0 Lei; P e t r i ş o r Vasile |
C l u j : 50.000 Lei; L u n g P e t r u , j
R o m s n : 4 0 . 0 0 0 L e i : P a r o h i a Pria,
S ă l a j : 4 0 . 0 0 0 Lei.
S u n t e m s i g u r i că b u n ă t i t e a Iui
D u m n e z e u Ie va răsplăti jertfa a-
d u s â pe altarul iiterilor sfinte si
s a e r ă m că p i l d t lor g r ă i t o a r e va fi
u r m a t a şi d e alţi cititori, c a r e în­
ţ e l e g rostul a d â n c a i presei creştine.
C u n u m ă r u l d e faţă d e s c h i d e m
a c e a s t ă r u b r i c ă în c a r e v o m tipări
n u m e l e t u t u r o r d o n a t o r i l o r şl su­
mele t r i m i s e
ATELIERUL ŞTEFAN C0PILU
Execută d u p ă cele m a i n o u l
c r e a ţ i i : Z u g r ă v e l i şi decoraţii
p e n t r u biserici, p r e c u m şi v o ­
psi o r i e fini şi t u r i t o r p e n t r u
iconostase.
«MuJ, Str. Negi-uzli Nr. 13
Vis-a-vis cu Spitalul Ortopedie
ne rugăm pentru împreunarea
sfintelor Iui Dumnezeu biserici
şi cerem unirea credinţei, în au­
zul credincioşilor, pentruca şi
ei să ceară acelaş. lucru.
Acum, când cu apropierea
Paştilor vine timpul, ca
să slujim sf. Liturgie a Marelui
Vasile, vreau să "atrag atenţ'a
credincioşilor la două rugăciuni,
pe care Ie zice preotul în taină,
Ia aceasta sf. Liturgie, pentruca
ştiind credincioşii, ce cerem —
între altele multe — în acestea
rugăciuni, să-şl uniască şi ei
rugăciunile cu ale preoţilor.
1. In rugăciunea, pe care o
zice preotul în timpul, când se
cântă „De line se bucură",
preotul cere dela Domnul şi ur­
mătoarele: ».-.pe cei risipiţi li
adună, pe cei rătăciţi îi întoarce
lui Tii Spirit.
Credincioşii, ştiind, că în a-
cest timp noi ne rugăm şi pen­
tru unirea bisericilor, să-şi u-
niască rugăciunile lor cu ale
noastre şi rugăciunea credinţei
ne va aduce pacea mult dorită
în sfânta Biserică, pentruca să
se împlinească voinţa Domnului,
de a fi o turmă şi un păstor.
Pr., Odavian Popa
C i n e sunt
zarafii Bisericii
/urmare din pag. 2)
este făcut „ m a r t o r m i n c i n o s şi g ă i ­
n a r " , „ p â n g ă r â t o r d e biserică şi
n e v r e d n i c slujitor ai e i " .
D u p ă declaraţia P. S . Valeriu
r u n c ă în s t r a d ă " . Cei ce vrpau s t
facă o p e r ă de „purificare a Biseri­
cii" să ia aminte că prin aceste
metode se f a : profanator»! ei Nu
s : r v e ş t e nici Bisericii'nici N e a m u ­
lui aceste balcanisme i z v o r â t e d i n
suflete p ă t i m a ş e şi strâmte la v e ­
dere, care p r o d u c g r e a ţ ă In ori c e
o m cu bun simţ
Numai" din c o n d e i u l u n o r o a m e n i
„mici la suflet şi m a r i d e p a t i m i "
a putut ieşi astfel d e şire ce fac
să-ţi c r a p e o b r a z u l d e r u ş i n e c â n d
ştii că a j u n g şi p e m â n a s t r ă i n i l o r .
U n p o p o r civilizat nu p o a t e t o ­
lera atâta n e o m e n i e . La noi se
p o a t e permite această „ ţ i g ă n i e " ce
n e discreditează In faţa lumii, fi­
indcă este p e p ' a c u l duşmanMor
p o p o i u l u i . c a r e s'au făcut nu n u ­
m a i „zarafi" Bisericii, ci şi ai N e a ­
mului
M e r i t ă să fie scoşi afară.
REDACŢÎT
 Pag. 6
|- Eliza B o d o c a n
•n 7 Ianuarie 1 9 4 7 , s'a stins
Îân v\ri fosta profesoară şi direc-
î.*Bre Eliza B o d o c a n . C u m o a r t e a
** s'a stins încă o l u m i n ă c a r e a-
# o r saflete p r i b e g e ' n n o a p t e , le-a
*«îa calea ce d ă în zer;le învierii.
N . s u t ă la Cluj la 1 Aprilie 1874,
Hc, a u n e i familii d e funcţionari
n 11 copii, d u p ă p r i m i r e a d i p l o -
•ÎV. i d e profesoară, plecă la Blaj,
si d e făşura r o d n i c a activitate
t»jp de 35 de ani.
.i 1929 r e v i n e la Cluj, u n d e m a i
n ' - r f o n i a z i u n a n şi a p o i se p e h -
i ^ n t a z ă r e t r ă g â n d u se d i n l u m e ,
%r n u din a d m i r a ţ i a , r e c u n o ş t i n ţ a
I d<"goslea c u c a r e cele crescute
'£ ea au u r m ă r i t - o şi d u p ă r e t r ă ­
i r e a in vechiul c u i b clujan
r r f ş t i n e i de adânci convingeri,
s d a g o g e i distinse şi r o m â n c e i cu
•r»trs m a r e , la p r o h o d u l d i n 10
t î i t l i e crt. i au a d u s ultimul o -
s r u , elita celor care a u c u n o s -
»t-o.
Ofpâ cuvântul preotului, a vor-
-r foarte frumos D n a E l e n a D r .
A
Î îU»din a cărei v o r b i r e d ă m câfeva
«ze. ~
„Ari mai pleacă d i n t r e n o i o
•:~mmpi t o v a r ă ş ă d i n v r e m u r i . n o -
i-le eroice, c e p u r t a u p u l s a ţ i a d u -
ţîiui r o m â n e s c , e l a n u l m â n d r i e i
R e s p e c t a ţ i p e cei bătrâni
Tineri, respectaţi cununa bă-
••Mneţelor.
Cinstiţi pe toate persoanele
-laintate în vârstră. Ei sunt pă-
»nţii şi străbunii voştri. Bătrâ-
•eţea are drept la cinstea tutu-
; »r inimilor bine crescute.
In vechea Grecie era o lege
sre poruncea tinerilor să te
oaie la apropierea unui bă-
ân, să tacă când bătrânul vor-
' ea, să-i facă loc să treacă când
; , întâlnea în cale. Dacă Ia noi
gea nu porunceşte acest lucru,
ă-1 facem în numele bunei cu­
minte şi cu atât mai bine va fi.
Alexandru cel Mare, pe tim-
ul celor mai strălucite isbânzi,
tia totuşi în faţa băfrânimei să
••-€ arate umil. Odată într'o ex­
pediţie triumfătoare, se aşeză pe
scaunul împărătesc să se încăl­
zească la un foc. Şi iată că ve­
de printre soldaţii săi un om
împovorat de vârstră, tremurând
de frig. Se repezi la el şi cu
jîîâinîîe. sale nebiruite, care răs-
furnaseră imperiul lui Darius,
ridică pe bătrân şi-1 aşeză pe
propriul său tron.
„Nu există om rău decât a-
cela ce-l neomenos faţă de bă­
trâneţe şi acela pe care neno-
ocirea altuia nu 1 mişcă", zice
Parlni.
Să respectăm mai ales bătrâ- 1
neţele celor care au îndurat ne­
ajunsurile copilăriei şi tinereţei,
bătrâneţele celor care s'au sâr-
imit pe cât au putut să ne cul­
tive mintea şi inima. Să fim
îngăduitori faţă de metehnele
<or şi să preţuim cu. mărinimie
osterr Iele ce le-am pricinuit,
iubirea ce ne-au arătat-o şi dul­
cea răsplată aşteptată de la sta­
tornicia iubirii noastre.
Redactor responsabil Pr. Vasile Chindriş
VIEAŢ4
naţionale, c r e d i n ţ ă fecundă, frăţeas­
că solidaritate.
Pietcft să-şi d u c ă c o m o a r a virtu­
ţilor alese, d u p ă c e a p a r c u r s căile
vieţii c u d e m n i t a t e ,
M u n c a ei n e o b o s i t ă — ca p r o ­
fesoară, d i r e c t o a r ă şi ca Prezidentă
a R e u n i u n e i F e m e i l o r şi o desfă­
şoară în b ă t r â n u l Blaj, c a r e n e v a
r ă m â n e a p u r u r e a si > bol al luptelor
p e n t r u d r e p t a t e şi a d e v ă r .
Icoana ei n e v a r ă m â n e a în a-
mintite c u apariţia m o d e s t ă , p u r u ­
rea senină, cu d u i o a s a t i pi ivire
ce d e s t ă i n u i a sentin c n e delicate,
fineţe, g i n g ă ş i e . S o c i e t a t e a p i e r d e
u n sufUt distins, o inimă . sinceră,
u n caracter ferm
U n i u n e a A ariană a F e m e i l o r R o ­
m â n e U n i t e şi R e u n i u n e a Sfânta
Măria din C l u j prin graiul m e u îi
a d u c e on agii.
A d i o Eliza noastră iubită. R i g a
n o a s t r ă c a l d ă p e n t r u fericirea d e
veci c u c e r n i c se înalţă s p t e plaiu­
rile u n d e pleci. Acolo, c u suiletele
drepţilor, r u g a t i - v ă p e n t r u noi, pen­
tru N e a m u l şi Ţ a r a noastră, p e n t r u
idealul vieţii T a l e m a t e şi sfânt,
u n i c m â n t u i t o r c e erai. U n i r e a tu­
t u r o r sufletelor. A d i o " .
E L E N A D r . AC1U
Să avem faţă de toţi mai
marii tioştrii un respect filial,
pentrică sunt tocmai nai msrii
noştrii.
Critica faptelor strămoşilor
noştri trebuie sâ fie înţeleaptă,
nu crudă. Ea ru trebuie nici
să defaime, nici să-şi precupe­
ţească respectul;arătându-se dis­
preţuitoare faţă de cei cate ru
pot ieşi din morminte şi să ne
zică: „Raţiunea purtărei noas­
tre, copiii noştri, iată care-i".
Se ştie vestita zicere a bă­
trânului Calon : „E lucru greu
de a face pe nişte oameni care
vor trăi în alte veacuri să în­
ţeleagă înprejurările care îndrep­
tăţesc viaţa noastră de azi".
Din Silvio Pellico
Tu, care eşti în veci de daruri plină,
Fecioară Sfântă, Maică Preacurată,
Din cerurile Taie de lumină.
Trimite-o rază binecuvâttaiă
Asupra mea, sărmană, tristă slugă.
Pierdut în noaptea oarbă'nfricoşaiă.
Ascultă-mi astăzi urni/fia rugă,
Căci nu mai am acum nlci-o putere
Şi lanţuri mari şl grele mă subjugă.
Mi-e Inima sdrobiiă de durere
Când răd atât de multă jale'n lume
Şl atâta nedreptate ce nu piere..-.
In sbuc'iumul acesta fără t, um$,
Al luptei crunte dintre rău şi bine,
Eu sunt un biet vâslaş pe-o mare'n spume.
Speranţa mea e astăzi doar la Tine,
Căoi Tu eşti Mamă bună, iubitoare ; B o m b a atomică Insă n u v a fi în­
O, mântuie-ne din adânci suspine!
t r e b u i n ţ a t ă p e n t r u distrugerea o m e ­
nirii, întrucât s p e r ă m că fii d ' a v o -
De-apururi sS ne fii mijlocitoare
lului v o r fi biruiţi d e puterea
'Naintea tronului Dreptăţii Sfinte, binelui, care vine dela D u m n e z e u .
Ca să Te preamărim In veci sub soare.
(Dintr'o scrisoare a Susorilor „Auxî-
AUG. CIPEANU llatices du Purgatorie ).
CBgŞJINÂ
Comis.a d e afaceri străine a s e ­
natului a m e r i c a n a a p r o b a t Greciei
şi T u r c i e i u n ajutor d e 4 0 0 m i l i o a n e
dolari, ajutor r e c o m a n d a t d e preşe­
dintele T r u m a n
La S m i r n a (în T u r c i a ) a u avut
Ioc m a n testaţii s â n g e r o a s e . Peste
l o . o o o p e r s o a n e au fost î m p r ă ş t i a t e
d e poliţie. S'au făcut nuneroase
arestări.
S'a m ă r i t salariul funcţionarilor
publici şi particulari C e l mai mare
salariu este d e 7 : o 5 t o o o , iar cel
m a i m i c d e 1 3 3 1 . o o o , Lei Iun r
Dl W Chiurcbill a d e s c r i s lupta
î m p o t r i v a g u v e r n u l u i laburist. D sa
într un discurs a s p u s : . S t r u c t u r a
economiv â şi financiară a ţării n o a s ­
tre este p r i m e duită d i n cauza
proastei legislaţii şi greş'tei a d m i ­
nistraţii a g n v e r n u l u i socialist Im­
periul englez se scufundă. C r e d că
- 1
— oi, 3 0 . 0 0 3 vite a u . f o s t p i e r d u t e şi
Bomba atomică
In u timul t i m p s'a v o r b i t şi sc
v o r b e ş t e aşa d e m u l t d e s p r e b o m b a
atomică, care a p u s c a r a t celui mai
înfiorător r ă s b o i u d i n istoria lumii.
B o m b a a fost a r u n c a i ă d e câtre
aviaţia i m e r i c a n ă a u p r a oraşului
H i r o i h i m a din Japonia.
P e n t r u a arăta grozăviile acestei
b c m t b e . t'pârim m a i j c s o scrisoare
a călugăriţelor din o n ş u l Mirojhi
rra, care a fost prezerite la n e n o
rocirea ce s'a abătet a s u p r a oraşului
lor :
„La e r a şapte si u n sfert s'a d a t
a l a r m a . D u p » 10 m i n u t e r a d i o a
a n u n ţ a t sfârşitul. D t r către e r e l e o p t
un fulger g r o a s n i c a l u m i n a t ceru)
c a r e a p r i m i t culoarea v e r d e - a l t ă s -
t r u e A p o i am auzit o e x p ' o i i e în­
g r o z i t o a r e C â t c u p r i n d c a i cu ochii
n u v e d e a i d e c â t uşi, ferestre şi a-
c o p e r i ş i r i aruncate în toate p î r ţ t l e .
O r a ş u l fu acoperit c e o pânză d e a ă
d e fum, în t i m p ce t e m p e r a u r a se
ridica a p r i n z â n d t e u l . Casa noastră
n'a luat foc d e c â t la 2 0 d e m n u t e ; I n t r ' u n o r a ş din Australia ( S y d ­
d u p ă explozia b o m b e i . N o i am
luat o la fugă s p r e r â u , î n t r ' o în­
v ă l m ă ş e a l ă d e n e d e s c r i s E r a ca în
iad. A m întâlnit loca'nici arşi din
creştet p â n ă in ;ălpi, alţiii turtiţi d e
pereţii caselor, p ă r i n ţ i c e şi p i e r d u ­
seră copiii, copiii in căutarea m a ­
m e l o r . In u r m a n o a s t r ă , oraşul d e ­
v e n e a jăratec r o ş u , cu miros acru,
usturător. Şi t o a t e acestea efectul
u n e i u n e i s i n g u r e b o m b e , p e o în­
tindere de 20 km B c m b a a razul
Ia o r a ş a p t e şi j u m ă t a t e , s u s ţ i n u t ă
de trei p a r a ş u t e şi n'a e x p l o d a t de­
cât d u p ă o j u m ă t a t e d e o r ă . D u p ă
ce a t r e c u t furtuna s'a p u ' u t v e d e a
iadul ce a r ă m â i . Iţi e r a g r o a z ă s ă
te uiţi Ia H i r o s h i m a , oraşul t r u m o s
d e o d i n i o a r ă fmai m a r e ' d e patru
ori d e c â t Clujul) d i n care n ' a ră­
m a s piatră p e piatră; n u poţi ghici
locul u n d e a u f o s t casele, nici stră­
zile. T o ' u l s'a p r e f i c u t în cenuşe.
Din cei 400.000 d e locuitori, peste
2 0 0 0 0 0 a u m u r i t chiar în ziua
aceea D u p ă aceea o furtună u r m a t ă
d e inundaţii a distrus t o t c â m p u l
din î m p r e j u r i m i i " . . .
s sărbători
Nr. 3 8
e o d a t o r i e a fiecăruia sâ i u â n
toate m ă s u r i l e ce stau în p u t e r e a
noastră, să a d u c e m cât m a i r e p e d e
sfârşitul acestei g u / e r n â n .
F r a n ţ a , prin r e p r e z e n t a n t u l s â »
p e r m a n e n t la O N U a cerut r e t r a -
g e r e a forţelor aliate a r m a t e d i n
străinătate.
In P o l o n i a , în u r m a topirii z ă ­
pezilor, s'au p r o d u s mari i n u n d a ţ i i ,
Peste 3 o d e sate se află s u b a p ă .
A m u r i t G e o r g e al 11-lea, r e g e l e
G eciel, T r o n u l a fost o : u p a t d r
fratele lui, regele P a u l 1.
Noui tu'fourari s â n g e r o a s e au i s -
bucnit în India. S u n t 2 6 d e m o r ţ i
şi 15 răniţi, jar 15 sate au f o s t .
p r ă d a t e şi a p r i n s e .
' Ang ia, în u i u m u l t i m p . a suferit
foarte m u l t d n cauza viscolelor- A
p i e r d u t c i n această cauza 2 0 0 0 0 0 0
80.OCO t o n e cartof» au fost distruse,
teasemenea, cantitaea de grâu
pierdut in u r m a ti i p u ' u i r ă u , e s t e
egal cu raţia d e pe o s â p l ă m â n ă p e n ­
tru î n t r e a g a A n g l i e .
Guvernul englez a hotărât să r e ­
d u c ă durata serviciului militar d T s
18 luni la 13 luni.
Cei m a i m u l ţ i , m i n e r i din r e g i u ­
nea R u h r au încetat sâ l u e n z e .
p r o t e s t â n d î m p o t r i v a lipsei d e ali­
m e n t e . Cantitatea d? cai b i n e p i e r ­
dut din cauza acestei g r e v e ri­
dică Ia 2 ? 0 C f 0 t o n e z I n i e G r e v e
neoficiale s'au s e m n a l a t şi In alte
r » m u n d e industrie d i n r e g i u n e a .
Ruhr.
HÖ8S, fostul c o m a n d a n t al lagä>
rului d e e x e r n i n a r e dela A u s c h ­
witz a fost c o n d a m n a t la m o a r t e
El a frst găsit v i n o v a t de uciderea
a 4 milioane de oameni.
Insulele Japoniei din O c e a n u l P a ­
cific au trecut s u b tutelă americană.»
ney) g r o p a r i i din c i m i t r e , o r g a n i ­
zat» în s n d i c a t au făcut g r e v ă Dir>'
:
cauza aceasta au r â m a m 130 d e
morţi ne ngropaţi. ;
In z o n e l e a r g l o - a t r e r i c a n e ă'm
G e r m a n i a o fost d e s c o p e r i t ă o m a r e
o r g a n i z a ţ i e secretă, c a r e svea d e
s c e p r e î n v i e r e a naţional socialismu­
lui, eliberarea hitleriştilor din lagăre,
o p r i r e a plăţii r e p a r a ţ i i l o r d e r â z b o i u ,
reorganizarea naţiunilcr e u r o p e n e -
î m p o t r i v a U n i c n i i Sovietelor şi p r e ­
gătirea războiului bacteriologic;.
Şeful acestei o r g a n i z a ţ i e r a u n g e ­
neral.
Intre Franţa ş i Anglia s'a încheiat '
u n tratat d e alianţă m i l i t a r i p e t i m p ^
de 5 0 ani.
In cursul săptămânii t r e c u t e 4 5 0 0 '
d e copii d i n r e g i u n i l e s e c e t o a s e a l e
M o l d o v e i a u frst t r a n s p o r t a ţ i tn
diferite localităţi d i n ţară.
Rugăm colaboratorii noştrii, a căror
material n'a văzut lumina tiparului, s&
ne ierte, că fără voia noastră, nu s'a
putut publica Tot materialul bun va apare
rând pe rând.
Urâm
colaboratorilor şi
cititorilor noştri
fericite
Tipografa .înfrăţirea' Cluj