Sunteți pe pagina 1din 4

Taxa poştală plătită In numerar conform ordinului

RNUUCIILRr. 37 Dir. G-ls P.T.T. Nr. 185.330^46

ÎS H5

SĂPTĂMÂNAL RELIQI05 ABONAMENTUL plătit tnalite: pe un an 40 0 0 0 Lei, pe 6 luni


Apare săptămânal sub îngrijirea unul c o m i t e t
R E D A C Ţ I A ai ADMINISTRAŢIA 20.000 Lei, pe 3 luni 10.000 Lei. Abonamentul de sprijin este dub>u.
înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 «Hn 1938
C1 u i, Str. Regina Măria Nr. 10 - Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal Nr. 40.646 —
Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

de Ion Agârbiceanu
Când se na face unirea Bisericilor Bunavestire
Mulţi c r e ş i n i ortodocşi şi catolici atunci ar fi uniţi şi între ei şi sVr Reavestire J—„Nu cumva ai
E cunoscută întâlnirea v i z â n d din Vieaţa Creştină c o ' a b o - arata ca aparţinători aceleiaşi Bise mâncat din pomul din care ţl-am
M â n t u i t o r u l u i c u f e m e e a sa- rarea dintre arhiereii şi preoţii ce­ rici a lui Hristos. Hristos a lăsat o
lor două biserici româneşti din G uj, spus să nu mănânci ?"
m a r i n e a n ă l a fântâna l u i singură Biserică şi fiindcă creştinii
in duhul iubirii frsţeşii şi în glasul nu sunt uniţi cu Hristos şi au făcut — Femeea pe care mi-ai dat-o
î a c o b . Sf. E v a n g h e l i e o i s t o ­ armonios de unire s'au aşteptat să o mu ţime de Biserici, care sunt să fie cu mine, ea mi-a dat din
riseşte pe larg. Aici voim se proclame îndată unirea. Era Insă ale lor dar nu sunt Biserica Iui pom şi eu am mâncat!
să n e oprim numai asupra O nădejde prea timpurie. In schimb Hristos. Iată dece preoţii care c o ­ — Pentru ce ai făcut acea; ta ?
cuvintelor D o m n u l u i spuse sunt alţii, şi durere chiar şi preoţi şi laborează la ~Vie*ţa Creştini atât
episcopi care văd unirea atât de ortodocşi cât şi catolici au iscălit un a întrebat-o Domnul Dumnezeu,
f e m e i i : „ D a c ă ai şti tu c i n e pe femee.
departe încât vorbesc de „sute de manifest c o m u n de unire pornind
e s t e cel ce vorbeşte cu tine ani, ba poşte milenii" pentru ca dela întrebarea: „Unitute-ai cu — Şarpele m-a am?gt*t şi eu
i - a i c e r e Lui să-ţi d e a a p ă unirea să s e poată face. Aceasta Hristos" ? am mâncat.
'vie, d i n care b â n d n u v e i apoi este o lipsă de convingere şi Dacă vrem să înfăptuim grabnic
0 de credinţă, o neîncredere în p u ­ — Voiu înmulţi foarte sufe­
m a i însetoşa niciodată . unire» B i s r i c i r r , să începem a
terea de vieaţa a creştinismului. rinţele sarcinii tale. Intru dureri
Apa vie, fântâna vecinică trăi puternic fîgădu nţele sfântului
Atunci, când se va face unirea Botez şi atunci nu ne vor trebui vei naşte fii...
despre care vorbeşte Mân­ bisericilor ? Cu trudă să vă hrăniţi
tute de ani ca să facem unirea bi­
t u i t o r u l , este a d e v ă r u l a d u s Unirea se va face atunci când sericilor Este imposibil ca cineva din pământ; spini şi pătâmidk
mm iiifrt
cuprins î n învăţăturile jlui anglican, luteran, cri calvin, va fi nu dorească unirea, să nu lucreze tale să mănânci pâine, până te
atât c u privire la articolele c u adevărat unit cu Hristos aşa cum şi să nu t e jertfească pentru ea,
s'a legat In Si. Botez. Unirea sin­ ţtird o aceasta este voinţa cea
vei întoarce în ţărână...
d e c r e d i n ţ ă cât şi l a m o r a l ă , ceră şi neîntreruptă a fiecirui b o ­ Intr'adevăr, Reavestire!
nai scumpi a Stlpânului siu :
l a tot c e p r i v e ş t e v i e a ţ a î n tezat cu Hristos va aduce in med „Ca toţi Bă fie una* (lo. 17, 21) Insă din nemărginita milă, ia
d e s ă v â r ş i r e pe p ă m â n t şi necesar unirea tuturor botezaţilor O n e işi dă seama de a n g a j a m e n t ! rădăcina răutăţii omeneşti încol­
mântuirea în vieaţa vecinică. intre ei, formând toţi trupul mistic luat la Botez t u b u e să fie un a ţeşte bunătatea dumnezeiască.
C ă c i El a z i s d e s p r e s i n e n u a lui Isus Hristos care unul este postcl al unirii tuturor creştinilor
precum şi Hristos unui este. Acest
Iată / Bunavestire l
n u m a i : „Eu s u n t adevărul", întt'o singură Biserică, şi fă-şi dea
trup este Biserica, evident una — toată contribuţia, folosind tcate —„Bucură-te ceeace eşti plină
c i ş i „Eu s u n t c a l e a şi viaţa". „Biserica mea" (Mat. 1 6 . 18) mijloacele pentru realizarea ei. Aci de dar; Domnul este cu tirîe,
Această fântână cu apă V i d i t este că acraslă unitate a iarăşi trebue să dăm dreptate Pă­ binecuvântată eşti tu între femei".
irie v e c i n i c ă s e află î n s. E- Trupului mistic a Iui Hristos ma­ rinţilor dela Sibiu că unirea nu se Iar Marla, Floarea Galileii,
v a n g h e l i e şi î n toate c e l e ­ nifestată în Biserica de pe pământ poate face cu mijloace „iezuite"
presupune — cum foarte nimerit
s'a spăimântat şi cugeta, ce în­
l a l t e cărţi a l e s. Scripturi a înţelegând ei prin această expresie
spun Părinţii dela Sibiu în Telegra­ şiretlic şi vicleşug. Ea se poate ff ce
chinare poate fl aceasta?
L e g i i n o u ă , p u s ă subt p a z a ful din 2 M a r t c .unitate de credinţă, numai cu mijloacele lăsate de — Nu te teme, Mărie, răci
ş i p r o p o v ă d u i r e a s. Biserici. unitate sacramentală şl u n i t a t e de Htistos şi aplicate de Bistrica Lui: ai aflat har la Dumnezeu. Şi
T o t c e este b u n , n o b i l organizare: aceeaş vieaţa furîcă, în primul rând desbrăcarea „ d e î n - iată vei naşte fiu şj vel chema
ş i f r u m o s , tot ce este drept aceeaş doctrina, aceeaş organizare". vechiiură": de patimi, de minciuna, numele lui Isus... — o linişteşte
Şi iarăşi spune „Telegraful": .a d e trufie şi de tot lucrul diavole c,
ş i dreptate, toate a ş e z ă m i n - crede Ci unirea e posibilă prin c u ­ îngerul Gavril.
şi îrr bracarea în Hristos prin ase­
t e l e d e m i l ă şi i u b i r e faţă vinte vagi, nebuloase este o e r o a r e " mănarea cât mai desăvârşită cu El. — „Cum va fi aceasta, doar
d e d e a p r o a p e l e , toată î n n o ­ şi noi a d ă u g i m : vădită eroare. U - La aceasta se adaugă rugăciunea eu nu ştiu de bărbat?"
bilarea simţemintelor ome­ nirea nu este posibilă decât pe smerită pentru unitatea tuturor ce­ — Spiritul sfânt se va po-
n e ş t i , toată a d e v ă r a t a c u l t u ­ temelia adevărului şi incă cum fo;rte lor ce cred în numele lui Hristos.
bine spun părinţii dela Sibiu pe Iar în cele din u r r r â dragostea ne­
gorî peste tine şl puterea Celui
ră, a c e e a a spiritului, — a u Preaînalt te va umbri., şi sfân­
„temelia adevărului ortodox" D a r precupeţită, nefăţăritâşi neţărmurită
I z v o r î t şi i z v o r ă s c d i n a- noi ştim cu toţii că Adevărul este tul ce se va naşte din tine, se
faţă de toţi cei zidiţi după chipul
ceastă fântână vecinică. H r i s t o s şi atunci unirea cu H r i s t o s şi asemănarea lui D u m n e z e u va chema fiul lui Dumnezeu.
D a o ă s'au î m b l â n z i t oa­ este unirea c u Adevărul însuşi şi
Acett suflet rugător, rupt din su­ — Iată eu roaba Domnului:
m e n i i ; d a c ă s'au făcut m a i cu cel mal O r t o d o x Adevăr, Sin­
fletul Iui Hristos şi plin de dragos fie mie după cuvântul tău, se
gurul AdevSr Acest „adevăr o r t o ­
omeneşti moravurile; dacă tea Iui este singurul capabil să ne dea
d o x " a d i c i d r e p t c r e d i n c i o s , nu
„împreunarea credinţei". Suntem
învoi Sfânta Măria.
s'au şters r o b i i l e şi iobâ'giile; p o a t e fi î n g r ă d i t în t i m p şi în spa
petfect de acord c u pSrfnţii dela Şarpele a minţit pe strămoşii
d a c ă a u a j u n s s'au v o r a- ţiu, nici nu p o a t e fi p a t r i m o n i u l
Sib'u că „aitudini e c h ' v o c e si noştrii, fiindcă era trimisul în­
j u n g e la biruinţa deplină u n u i p o p o r sau c o n t i n e n t ci acest
1 c h i a r ofensatoare" n'au ce ciuta în gerului întunecat; Gavril; căpe­
d r e p t u r i l e o m u l u i şi a l e p o ­ A d e v ă r este .catolic ', adică u n i ­
or era d e unire. C â n d acestea vor tenia îngerilor luminoşi şi-a ţ out ;

p o a r e l o r ; dacă o m e n i r e a s $ versal, sau dacă vreţi e c u m e n i c şi


d i s p ă r e a mai ales dintre P r e o ţ i i ce­
v a s c h i m b a v r e o d a t ă într'd
sobornicesc. De unde urmează cl
lor d o u ă Biserici — căci p o p o r u l
făgăduinţa, fiindcă era trim V. I
Biserica aceea cere p o s e d ă A d e v ă Celui ce-şi ţine cuvântul.
singură comunitate, ajun­ nu le c u n o a ş t e — atunci u n i r e a se
rul t r e b u e să fie p ? cât d e „orlo
g â n d o t u r m ă şi u n păstor; va r e d u c e la o simplă tnun'are a Doamne, ajută-mă ca totdeau­
doxii* sau d r r p t c r e d i n c i o a s ă ne
ierarhiei ce'or d o u ă Biserici r o m a na să zic cu Maica Bunei vestiri:
d a c ă v o r î n c e t a odată toate atât d e „catolică" sau universală
r e ; t i cS suntem u n a . Să n e ajuie
r ă z b o a i e l e şi se v a s ă l ă ş l u i D a c ă creştinii din cele d o u ă bise Fie mie după cum vrei T u !
Dumnezeu !
î n t r e o a m e n i „pacea şi b u - rici o r t o d o x ă şi catolică mal stau
Pr. Piof. IO AN MIC LE
încă d e s n ă i ţ i ţ i "este evident că nu
fccntinuare în pagina 4) sunt îndeajuns uniţi cu Hristos, căci VIEAŢA CREŞTINĂ („Ecouri d!n veşnicie® voi, II)
4 »mmw} I El
Paj. 2 VlEAŢA CREŞTINA Nr. 3 7

„Din adânc d e Perspectivele păcii


dalbe datini..." T Ă C E R E încă de pe acuma se pot clă­
„Nimeni nu poate vorii sigur, daeit nu
di dealuri întregi, din literatura,
tace cu piacere". Toma de Kempis U,20,l 1 ). din articolele, scrise asupra con­
Sib acest titlu a apărut un
solidării păcii. Dacă în multe
frumos studiu datorit tir. ăfului Toate lucrurile mari îşi au Iul ui care te târăşte de multe articole, de care ar depinde o
cmfrate al condeiului Anton începutul in clipele de linişte, ori fără rost pe acelaşi drum viitoare pace, sunt arătate prin­
Crişan, secretar de redacţie la în tăcere Frumosul se creiază bătătorit de vremuri şi de oa­ tre cele mai adevărate, nu-f mal
„V.eaţa Creştină" a escdtntei în tăcere, adevărul se descoperă meni. Au fost şi sunt oameni puţin adevărat că unele coride-
foii săptămânale a stăruito­ în linişte, iar binele nu se poate despre care stă scris că „noaptea iuri ajung şi la concluzii ab­
rului Pr. Vast le Chindriş, care săvârşi decât în taină. Numai întreagă o petrecuse în studiu surde şi ridicole. Şi este foarte
se face luntre şi pante centru în momente ca acestea te-ar şi rugăciune". Cfici: este o dureros acuma, când după atâ­
unirea bisericilor române; — putea lumina un gând mare sau vreme da vorbit; dar este şi o tea suferinţe cauzate de răsbo-
•atâta stăruinţă trebuie să is- vreo hotărîre fericită. „In tăcere vreme când trebue să taci, după iuî trecut, se mai găsesc şl dea-
buteascâ pentracă nu e numai şi linişte sufletul evlavios înain­ cum spune înţelepcinnea lui cela care au timp de a lua peste
stăruinţa omenească, ci e ru­ tează pe calea virtuţii şi pătrunde Solomon. De altfel cauza însăşi picior problema păcii.
găciune preoţească pentrvca tainele Scripturii" (T. de Kempis a mizeriei şi sărăciei spirituale
— „una să fie pe cum şi noi" In general lumea crede că ©
I, 20, 27). a veacului prin care trecem este
(sf. Ev. Ioan. c. XVII. v. 11). viitoare pace, ar pretinde ca
înţelepciunea unor popoare au că se vorbeşte prea mult şi se
bază, în mod necesar, libertatea,
Dl Anton Crişan, suflet de­ cristalizat adevărul acesta în cu­ gândeşte prea puţin. A petrece
bazată pe demnitatea de ora
licat de ţăran român din ju­ vinte mari. Inscripţia elveţiană în tăcere este folositor şi pentru
Noi credem că nu orişicare li­
rai Clujului, — secondează cu ne păstrează zicătoarea: „Vorba acuma şi pentru veşnicie. Sf.
bertate este bună, în complexuf
înţelegere pe şeful său şi scoate e de argint, tăcerea e de aur". Scriptură ne îndeamnă şi ea la
de perspective a păcii. 5 e afir­
din folklorul românesc motive Thomas Carlyie, unul dintre cei tăcere. Vorbind despre una din
mă mai mult, nişte noţiuni ne»
religioase, istorice, dn Colinzi, mai, mari gânditori ai lumi şi tapteb bune şi anume despre
clare, în jurul noţiunii de suf­
straşnice argumente pentru u- un mare apostol al tăcerii, scrie: milostenie, Mântuitorul spune:
let, tot aşa de vag conturate,
nitatea noastră culturală-su- „Vorba e omenească, Tăcerea e „să nu ştie stânga ta ce face
dar nimeni n'are curajul, diplo­
fleieascâ, p> care na există dumnezeiască". Iar mai departe: dreapta ta" (Matei 6, 3).
mat sau ziarist, a preciza mai
cauze' care să o poată dis­ „Albinele nu lucrează decât în Aşa dar nu prin gălăgie şi înamănunt, în ce constă această
truge — decât, poate, nepăsa­ întuneric. Cugetarea nu lucrează alarmare se fac lucrurile care perspectivă a păcii.
rea şi nesimţirea noastră. decât în Tăcere; şi virtutea nu ne-ar putea lega cu veşnicia şi N u o libertate vagă, neînca-
Na putem desful îndemna lucrează decât în Taină". Şi are cu voinţa Divină; ci dimpotrivă, drată într'o normă de conduită,
pe tinerii noştri învăţători şt mare dreptate. In clipele de tă­ arma prin care se învinge cu o libertate anarhică. Suntem pe
profesori să ajute pe toate cere şi în deosebi în liniştea adevărat este arma tăcerii. In lângă libertatea ce o dă disci­
căile pe ţăranii noştrii dragi, plăcută a nopţii se pot făuri tăcere şi prin tăcere sufletul se plina spirituală, bazată pe lu­
ca să-şi unească şi preţulască idealurile, numai atunci iau naş­ înalţă către Dumnezeu. minile creştinismului. Luând vir­
comoara colinzilor, documinte tere gândurile alese; şi nil în tuţile creştine, sfaturile evanghe­
Grfcore Topan
religioase şi istorice de mare toiul sgomotelor de afară, a va- lice, ca bază a libertăţii avem o
importanţă. perspectivă sigură a păcii şi
lată anele, găsite scrise pe poate unica în mod necesar. Ş l
foile unui „Catechism mare": Taina iertării pomenind, mai sus de mult
trâmbiţata libertate, noi creştinii
Colinda are strofe de aces­
Pe un băiat din Tineretul nu permit niciodată ca să fie şl pe lângă noi şi cei binein-
tea :
Muncitoresc Creştinesc din Pa­ luată în râs. tenţionaţi, vom spune eu sf. Au-
D a l b ă jupâneasă
ris, un ortac îl desmânta dela Mai întâiu pentru un motiv gustin „iubeşte pe Dtwnnezru
Mare boereasâ; şi fă ce-ţi place!"
Şi ea că mi ş are sf. Spovedanie şi încerca să-1 de reparaţie. Sunt unii cari a-
% D ' o fiică frumoasă, ia în bătaie de joc. El însă nu- flă o plăcere să huiduie reve­ In cadrele virtuţilor creştine,
D e frumoasS m a r e şi pieidu curajul, cl zise: „Da, renda. E u să-i mărturisesc um lumea, dacă vrea în adevăr pa­
S o a ţ ă ' n lume n'are, eu mă duc! Şi apoi ? Mă duc respect făţiş şi ales. cea, cu siguranţă că o va găsi-
B s , mai a r e - ş ' , a r e , pentru trei motive: întâiu pen­ Depinde numai, ca să nu se
D'o rază de soare...! Pentru ura motiv de credinţă. ferească, cei ce vorbesc de pace*
tru că-mi place m i e ; apoi pen­ Preotul este omul harului lui
tru că mă priveşte; însfârşit în a preciza sensul adevărat al
Şi pe ea mi-o cere Dumnezeu, omul iertării lui libertăţii ca o perspectivă ne­
Trei inşi din (rei părţi... pentrucă nu te priveşte pe tine!" Dumnezeu, omul cuvântului! lui
Bine a lovit cuiul în cap. Mi­ cesară a păcii. Şj acest sens»
Dumnezeu-; el este cel cara ne este cel dat de credinţa şi filo­
Mai v â r t o s mi-o cere
nunat! comunică viaţa supranaturală,
iFiul Francilor
Cât este de pnţioasii, dacă sof ia creştină. Accentuăm, c ă
prin boţea; el ne-o restitu* prin libertatea creşthaă, nu pretinde»
te gândeşti, taina iertării! Bo­ deslegare când am pierdut a-
M a i vârtos mi-o cere tezul a făcut să între în noi numai cuvinte goale, ci mal
ceastâ comoară dumnezeiască; mult o trăire practică.
Fiul de 'mpărat viaţa dumnezeiască. Această vi­ el este cel care a prinait dela
€ ă - i mai bun bărbat,.. aţă dumnezeiască o ucide par­ Hristos misiunea de a predica Libertatea creştină, nu este
şi aşa mai departe... catul de moarte. Dacă după un Evanghelia îh lume. Nu este o încătuşare, nu o înlănţuire ar
păcat de moarte n'ar mai fi pu­ oare tot preotul, cel care pre­ facultăţilor omeneşti, ci din c o n ­
Colinda a fixat-o pe hăt tie tră o cerinţă a unei activităţi^
tinţă de a se împăca cu Dun> face pănea şi vinul In trupul şi
dascălul Dionisie Obregeanu a unei desfăşurări de energii,
nezeu, ce jalnic ar fi! Domnul sângele Iul Hristos ?
A'onescv, fost învăţăcel sub pe o cărare creativă. Să ne n -
n'a îngăduit acest lucru; El a
mai mulţi: sub Moisoni, sub Motiv de exemplu, în sfârşit. ducem aminte, de ceeace a sjpus
întemeiat anume, (după betez,
Dambrăvă şi sub Moisi Ilea. Trebue să punem iarăşi la loc Mântuitorul, „de vrei să intri
care ne comunică pentru prima
Era învăţător în]„ Grădişte"din în viaţa noastră, obicinuinţele la viaţă, ţine poruncile". Deci
dată viaţa Dumnezeiască) taina
Peşteana, 1856—1865, (pe lân­ creştineşti de altă dată. Nouă acţiune, desfăşurare a energiei
iertării care ne-o dă de fiecare
gă Haţeg- Sarmisegetuzo). tinerilor ni-se cuvine să le pu­ creatoare, însă pusă sub liber­
dată când, din nefericire, no*
Studiul d-lui A. Crişan re­ am fi putut s'o pierdem.*) nem. Câţi nu vor fi, care vă- tatea disciplinată, conturată de
tipărit şi în broşurică se reco­ Să nu tn'apropiu deci nicio­ zându-ne că salutăm pe preoţi, preceptele şl poruncile evanghe­
mandă dela sine, fiind în plină dată de taina Iertării fără de un îşi vor opri pe buzele lor nu­ lice.
actualitate — bine venit. sentiment de recunoştinţă şi să mai insulta care era să isbuc- Este ceeace se cere acum,,
nească! Câţi nu vor primi într'un grad foarte mare, când
Pr. pens. Dr. ILIE DĂIANU •) Aceasta nu înseamnă că nu trebue
jost protopop ortodox-unit al Ctvjului sau că nu se poate să te spovedeşti de­
prin aceasta o lecţie folosi­ vorbim de perspectivele păctf.
cât dacă ai picate de moarte pe conşti­ toare de respect religios! Bineînţeles dacă omenirea vrea
inţă. Păcatele uşoare sunt deajuns pentru
Fiecare cititor este ru­ a îndreptăţi deslegarea; şi este recoman­ pace durabilă.
gat să ne câştige un nou dabil de a o cere adesea Pe lângă aceea, Râul Plus S. 1.
mai esle folosul de a putea primi dela
abonai. duhovnic îid'wnUti potrivite *> trad, P,of. V. I. Oprişu Luca Manchi
Nr. 37. VIEAŢA CREŞTINA P.1ÍT

P ă r e r i l i " b e r e
P r o f . Giorge P a s c u

Greu este drumul unirii L t articolele D-Iui p-of. Q i o r g e


P a ; : u , d e s o r e Unificarea biseri­
naia utiliziîd
şîn legitură
e Gli^ore
cu to%te
U:eaoi
letopiseţe!
cilor româneşti, p u b l i c a t e d e noi molloveieşti fi sJavoneşie.
In coloanele acestei gazete s'a tăcire. Deci la muncă căci pri­ la „Păreri libare", unele gazete 10 Cilători străini în Moldove
deschis o rubrică întitulată „ Pă­ mejdia e aproape! p r e a confesionale dela Sibiu şl C l u j , şi Muntenia: Garra, Baumt
reri libere", care evident n a Iată deci că aşa punându-se r ă s p u n d mai m u ' t î n ' o c u i n d j u d e ­ Struwe.
angajazâ însăşi gazeta, ci pe problema în loc să se facă o - cat* cu o s â n d a . La ocările ce n e fac, 1 1 . Di itionnaire é'ymologiqyx&$
cel ce semnează respectivul ar­ peră de apropiere între fraţi, să deşi se a ş t e a p t ă u n r ă s p u n s , îi r u ­ miïéioroumani, 2 volume.
g a n să n î ierte că n u ne o c u p ă m \2. Rim'ànishe Elemente in de
ticol. Această rubrică până în seamănă neghină, căci semănă­
cu astfel d e lucruri, ci în fruntea Balkansprachen
prezent a fost mai mult susţi­ torul acestei seminţe, Doamne^ acestei g a z e t e Ie a p r o b ă m toate 13 Ba itrăge zur Gas^hicht
nută de d 1 profesor universitar abil mai este la învrăjbire şi cele scrise bine şi în c a r e s u n t e m der ramanischen Philoh gie.
Giorge Pascu, D Sa î n calitate împărechere. d e a c o r d cu ei, i i r la , Păreri li­ 14. L% Philologie roumain*»!
de „ortodox" militează pentru Cer iertare ilustrului profe­ bare' lăsăm şi în acest n u t n i r , p e dani les pays germaniques êé*
unirea ortodocşilor cu catolicii, r ă s p u n d e r e a celui Ce subscrie, d i s ­ en France.
sor universitar dacă îmi iau
cuţia l u c r u r i l o r cari p i t e u n o r a , sau b) D-sa a c o l a b o r a t Ia r e v i s t e l e *
arătând că „singurul punct de cutezanţa să spun că problema d i s p ' a ; a'tora. A r h i v a şi Viata Romîneaică dmf
deosebire vizibil este P a p a " şi a fost greşit şi prematur pusă. R u g i m mai a'es pe D-l profesor Iaşi, C o n v o r b i r i literare d'n Bsr-
;

că piedecă în calea unirii sunt Că este prematur pusă se un^efiitar Qiorge P a s c u să n e cureşti, a p o i Ia reviste occident*'^
„prelaţii ortodocşi care nu vor vede din faptul că a stârnit via ierte că d î data aceasta nu-i p u b ­ d e s p e c i a l i t a t e : Revue de D i a / e t H f
să spue c u r a t : ne unim cu ' reacţiune şi nemulţum're. Opera licări în g i z e t ă nici c u v â n t u l D-sale tologie romane, Archivnm R<f^i
d s a p ă r a r e , întrucât aceasta ar p r o ­ manicum (Rom t), Zaitschrift fût»l^
Papa". dela „Vieaţa Creştină" este mult v o c a noui şi z a d a r n i c e discuţii din Namsenforsîhung, Sud-ost For^W;
Lucru de sine înţeles că a- mai modestă. E i se mirgineşte p a r t e a a c e h r a care n'au înţeles r o s ­ sshungen. Europa Orientale (Ro^f§|
cest fel de a grăi satisface pe să arate nevoia unirii tuturor t a ! p î n t r u care s'a î n g i d u t în c o ­ m a / , P e r i a st'idio e i'uso defW
;
catolici şi pe greco-catolici, dis­ creştinilor, că unirea este vo nţa loanele acestei g a s e t e şi o . Tribună latino ( R o m a ) — A fost M'nguru^^'
place însă mult ortodocşilor, Mântuitorului şi deci datorinţa liberă". R o m î n care a c o l a b o r a t Ia v o l u m u l ^
In c h e s t i u n e a unirii Bisericilor, festiv p u b l i c a t Ia Barce'oti în a~M
mai ales celor de- bună credinţă, dâ căpetenie a creştinului. J u ­
a m soco it că şl în foaia n o i s t r ă , n o a r e a u n u i m a r e filolog s p a n î o l J | |
care ar vrea să aducă pe Papa decarea în concret a lucrurilor b iremi p e r s o a n e l o r mai cu autoritate, La 1927 D-sa a scos la 'aşi fle»-™
la ortodoxie. N u se va mira că oare ne un m cu Papa, ori s l le lăsăm I b e r t a ' e i s ă - ş ' e x p r i m e v i s é » Critică (trime-trial, 1927-$!
nimeni dacă această atitudine a Papa sa fice ortodox, au doară idsiie şi g â n d u r i l e î n t r ' o c o l o a n ă t g 4 0 ) şl Cetatea Moldovei (săp'-ip
unui profesor universitar orto­ şi ortodocşii şn catolicii trecem la care nu ne angajează g i z e t a ci d o a r tămân'l). K
anglicani, la luterani, la calvini n u m e l e c i u l subscris. B i mai mult. c) C u tot r ă z b o i u l p r i n c a r e a w ; X
dox a stârnit indignare în su­
P e n t r u c a în r u b r i c a „ p ă r e r i l o r li­ trecut, si cu toate g r e u t ă ţ i l e a c t u a l e , ^
fletele multor ortodocşi şi chiar s'au la baptişti, ori şi unii şi
b e r e " , să ave n liniştea că cele scrise JD I P a s c u a l u c r a t intens 'a o p e n r Ş
presa s'a sesizat da acest lucru, alţii ne facem nestorieni sau s u i t cât s ; p o a t e mai sincere şi importante: H
cum facî „Renaşterea" dela Cluj monotiziţi nu mai cădea în d e s i n t e r é s a t e , a n lăsat să fie p u b l i ­ 1. Brtanica populară, ^
î n Nr. din 10 Februarie şi 23 sarcina colaboratorilor dela Vie­ cate n u m a i ale catolicilor care scriu
favorabil p e n t r u o r t o d o x i e sau a'e 2. f u r i e s Catolicismului te
Martie şi „Telegraful" din Sibiu aţa Creştini, ci este da compe-
o r t o i )x lor care scriu favorabil Moldova şi Munieniea
În-Nrul 7-8 din 2 Martiec. U n tinţa viitorului Conciliu E c u m e ­
p e n t r u catolicism şi n e arată p u n e 3. Probleme de Istoriea Rt*^$
om care a auzit o vieaţă întregă nic. tal lor d e v e d e r e d u p ă care a c e s t e i mînilor din seo XII, XIII fi XIV, %
spunându-se că numai Papa Opera noastră este opară de biserici se p o t uni mai u ; o r , căci 4 Studii de Istoriea ş' Limb»^
este de V i n ă că s'a produs rup­ Inainte-meTgaTbrT După noi va Toţr wmff, ^HUhieirtOTramim lîonYnJlôf'Jîh Transilvania (CfS* 1f
tura între cele două Biserici, veni Hristos şi cu autoritatea sa, se v o r uni, caci t r e b u : să se unească. ^ e ' i n a V a r g - a , A v r a m Iancu; to-
că imperialismul bisericii r o ­ Intre s u t e l e d e secte şi confesiuni ponimie; documente). M
printr'un organ competent, va creştine ce sunt astăzi, s i n g u r între
mane întruchipat în dorinţa ne­ compune lucrurile spre mulţu­ 5 Zlatn% (monografie) e t c . . m
confesiunea catolică şi o r t o d o x ă este
săţioasă de dominare şi supre­ mirea tuturor. a p r o p i e r e a cea mai mare, pe c â n d RED\CTIA 1
maţie a Papei, izvorâtă dintr'un Problema este apoi greşit î i i r e ace tea şi o r i c a r e alta, p r ă p a s ­
orgoliu neîmblânzit, a sfâşiat pusă fiindcă un bun cred ncios ; tia este m a r e Acestea u n l a d a i e ,
cămaşa cea necusută a lui Hris­
tos, şi că şi azi Papa şi teolo­
îşi expune cu supunere părerea
vor p u t e a a t r a g e la n u r e a u n i r e şi
alte s u f k t e care mărturisesc pe
„Lanţul Sf. Antoniu" i
şi s î roagă de mai marii săi să Hristos
gia papală tace imposibilă apro­ fie ascultat, dar nu merge dea- L a d o r i n ţ a m a i m u l t o r credirf-
Cât p r i v e s ' e pe Dl prof Q i o r g e
pierea dintre cele două biserici, dreptul cu ameninţări, care sun­ Pascu vizat cu p u t i n ă c u v u n ^ ă de „ T e - cioşi, c r e d e n că e potrivit să l i m ­
fără îndoială că se va sminti IegrafuIRo n â n " d e l a S i b i u ş i . R e n a ş ­ p e z i m şi c h e s t i a . l a n ţ u l u i Sf. A n ­
tem siguri că n'au impresionat t o n i u " . D e u n t i m p î n c o a c e s'm
citind în Nr. ocazional din 15 pe nici un prelat ortodox şi t e r e a " d e ' a C l u j , noi nu-1 v o m a p ă r a ,
H d : ă D sa ştie să se a p e r e s i n g a r . înmulţit, prin biserici bileţelele, c i ^ .
Martie 1947 din „Vieaţa Creş- nici cel ce le-a spus n'a fost acest aşa n u m i t l a n ţ : pe b ă n c î şi"^
t nă", referitor la unirea cu N e simţim însă o b l i g a ţ i , pentru
convins de eficacitatea lor. cetitorii noştri, să a r ă ' ă m că D I pe la i c o a n e se văd în fiecare zi»
P a p a această ameninţare: „Un Qiorge P a s c u , profesor Ia U n i ­ p*rcă isvorîte . i n p ă m â n t sute d e
Pornind pe drumul unirii să hârtii prin care se cere s c r i e r e a d e
lucru trebue să 1 înţeleagă pre­ versitatea din laşi, este u n s a v a n t
"pornim pa vreme senină şi nu mai m u ' t e ori a unei r u g ă c i u n i In
laţii ortodocşi: dacă unirea nu c u n o s : u t în ţară şi în s t r ă i n ă t a t e
c â n i e înorat şi cu atât mai c ' n s t e a sf ' n t o n i u , s u b a m e n b t a r e a
vor face-o ei, vom face o noi De 45 de ani, d e c â n d l u c r e a z ă în
vârtos când tună şi trăsneşte. d o m e n i u l ştiin'ei, O-sa a p u b l i c a t d e păcat g r e u şi b ' e s t e m n e i e r t a t
credincioşii". în caz d e n e î m p ' i n i r e . Ba unii s e
Drumul acasta este foarte col- n u m e r o a s e o p e r e d e v a l o a r e din
m i i folosesc şi de poştă, t r i m i ţ â n d
Orice ortodox de bună cre­ ţuros şi fiindcă de mult n'a care m e n t i o n i m :
Ia adresele c u n o s c u ţ i i - r scrisori şi
dinţa educat în duhul ostilităţii fost bătătorit au crescut pe el a) 1. Cimiliturile Rymîneşti,
cărţi poştale cu p o m e n i t a r u g ă c i u n e .
faţă de catolici se va simţii jic­ studiu filologic şi folkloric, în 2
mulţi spini şi mărăcini. Cu La acest val djs scrisori care
v o l u m e şi a n e x ă , din care v o l u m u l
nit. C u m în loc ca Papa să-şi multă răbdare, tnţălepciune, dar ai 2-lea şi a n e x a au fost p u b l i c a t e î m p â n z e s c oraşele şi satele n o a s l r e ,
recunoască greşeala şi să se re­ mai ales cu dragoste şi umi­ de A c a d e m i a R o m â n ă . ţinem să a t r a g e m a t e n ţ i u n e a c i t i t o ­
întoarcă la vechea stare dinainte linţă trebue desfundat, căci alt- 2 Sufixele Romîneşti, premiată rilor noştri c i e v o r b a d e o s u p e r ­
de 1054, noi ortodocşi să ne stiţie sau c r e d i n ţ ă deşartă c u m l-se
mintreli cădem între spini şi în m a n u s c r i s d e A c a d e m i a R o m â n ă
cu 5 . 0 0 ) d e lei aur şi a p o i p u b l i ­ mai zice, i s c o d ' t ă d e cine ş t e c e
plecăm Papei ? Se poate ca din ne rănim fără a ne fi ajuns suflet b o l n a v . O r i d e câte ori s e
capul unui profesor universitar cată d e A c a d e m i e
scopul. găsesc astfel d e b i l e ţ e ' e p r i n b i s e ­
3, Istoriea literaturii romîne
ortodox s ă iasă atare gândire ? din secolul XVI. rici o r i se p r i c e s c scrî o r i c u a « t f e l
Fără îndoială este vândut iezui­ Silviu Augustin Prunduş de l u c r u r i e b i n e să fie ivm'cite
pr. gr,-cita/ic
4 Istoriea literaturii romîne
ţilor sau un cumpărat cu bani ori a r u n c a t e în foc.
din secolul XVII.
de papism. Trebue trezit ia re­ 5 Istoriea literaturii romîne Creştinii t r e b u e să aibă o credinţă
din secolul XVIII. în 3 v o ; u m e : l u m i n a ' ă şi să nu se lase speriaţi
alitate şi demascat! r
.ori în ricaM d e atari c r e d i i ţ e d e ­
ATELIERUL Ş T E F A N C0P1LU I, Crolicării moldoveni şi mun­
Preoţii vor spune : să căutăm teni. şarte şi copilăreşti, căci Bunul
pe toate căile şi cu toate mij­ Execută d u p ă cele mai n o u i D u m n e z e u nu vrea pieirea n ' m ă n u l
ó — II, Viata şi Operele lui
loacele să luminăm credincioşii c r e a ţ i i : Z u g r ă v e l i şi decoraţii
Dimitrie Cantemir.
p e n t r u bi erici, p r e c u m şi v o ­
noştri asupra primejdiei papa- psi orie fină şi auritor p e n t r u
7 — III Epoca lui Clain,
latriei şi să arătăm faptele n e ­ iconostase.
Şincai şi Maior. Citiţi şi răspândiţi pa-
8. Gligorie Ureaohe şi Miron
trebnice ale papilor pentru a Cluj, Str. Neiruzu Nr 13 Conţin, Vieaţa Creştina".
nu se lăsa poporul dus în ră­ Vh-h-vis r Spitalul Ortopedic
u Q Le<itop 9eţul:
cel moldove-
BWKI. '
fi: • ••: -
p .
Fallili miniti
furmare din pag. 1)

mii învoirea"; d a c ă v a v e n i m i - a ţ i dat s ă m â n â n c , î n s e ­


§ ' M Mă î m p ă r ă ţ i a l u i D u m - tat şi mi-aţi dat de băut, g o l Guvernul Angliei a h o t ă r â t să 0 mare r ă s c o a l ă populară s a

: u 7f u p e p ă m â n t , a ş a c u m şi m'aji îmbrăcat, b o l n a v şi d o n e z e 5 0 0 . 0 0 0 t o n e d e al m e n t e p r o d u s In inrula F o r m o s a . In u r m *


; r< Î i g ă m î n „Tatăl nostru", î n î n c h i s o a r e şi m'aji cerce­ diferite, p e n t r u M c l d o v a înfometată, ciocniri'or cu pol.(ia şi a r m a t a s'a
d m stocurile armatei b r i U n i c e d i n p r o d u s un n u m ă r de 4 0 0 0 Ce m e r ţ i .
— 'onte a c e s t e m a r i bunuri tat*?, „tot c e aţi făcut u n u i a
italia şi a n u m e : 2 0 0 t o n e cartofi,
.-*•< vieţii o m e n e ş t i a u i z v o ­ d i n fraţii m e i m a i m i c i m i e 100 t o n e c a r n e conservată, 8 0 t o n e 0 m i ş c a r e r e v o l u ţ i o n a r ă s'a î n r e ­
r a >au v o r i z v o r î d i n „apa mi-aji făcut". l e g u m e c e n s e t v a t e . 5 0 t o n e o u ă în gistrat în P a r i g u j y . P r e f e c t m a p o ­
' v v", d i n fântâna c e a v e c i - In l u m i n a a c e s t o r c u v i n t e praf, 5 0 tor.e şocolată şi 2 0 t o n e litiei capita'ei a fost o c u p a t ă d e
rebelii civili.
p.icfl: c r e ş t i n i s m u l , E v a n g h e - * p r o g r e s u l î n r e f o i m e l e s o ­ e x t r a s d e carne.
i/'va D o m n u l u i I s u s Hristos. c i a l e e fără sfârşit, dacă S t a t e l e Unita a'e A m e r i c i l r e a u S'a r u p t negocierile u n g a r c - c e -
z a d a r n i c azi, — c a şi î n m a i întâi î n s ă ş i i n i m a o mu- a c o r d a t u n î m p r u m u t d t 50 m i l i o a n e h o s l o v a c e . ce u r m ă r e a u s c h i n b u l d e
lăi v a e v o l u a , s e v a u m p l e a d e dolari. minorităţi.
eu.» sul v r e m i l o r d e a p r o a p e
de tot m a i multă d r a g o s t e A u t o r i t ă ţ i l e militare an ericane
•£'V>i ă mii de ani — se re- Uniunea S o v i e t i c ă n e a a c o r d a t din G e r m a n i a au arestat pe H o i t h y ,
jpoHă u n i i , n u r e c u n o s c al{ii, fajă d e d e a p r o a p e l e , s e v a mărfuri p e credit in v a ' o a r e d e 2 5 fostul r e g e n t al U n g a r i e i .
%fl buQurile s u p r e m e a l e o*- î m b r ă c a î n t r u n o b l e ţ e şi u - m i l i o a n e de d o ' a r i .
m anitate. Un p r o f e s o r din O l a n d a a d e s ­
m e n i r i i p l e a c ă toate d i n d o o - (n cadrul ajutoru'ui american c o p e r i t o substanţă n o u ă m i i d u l c e
t r m » , d i n a d e v ă r u l creştin,— Pentrucă ori c i n e î n c e a r c ă p e n t r u r e g i u n i l e înfometate din R o - d e 4 0 0 0 d e ori d e c t t z; harul,
&*vsta este faptul d e n e ­ o d e s ă v â r ş i r e a vieţii Fale
x

rrânia a sosit la C o n s t a n t a u n va­


z d r u n c i n a t a l istoriei bimi- por american, c a r e a a d u s 4 5 ( 0 t c n e Î P a l e s t i n a a fost pusă s u b stare
sau a deaproapelui e a S o ­ de ased u . Autorităţile e r g t o e au
raţii şi 25C0 t o n e fascie.
Ie n.-i re. cietăţii, a n e a m u r i l o r , s c o ­ t r i m i s aici o întărire de 6C0O d e
Şi reformatorii care n ' a u ţ â n d i d e i d i n E v a n g h e l i e şi D i n B u ' g a r i a i u roşit 13 v a g o a n e soldaţi cu ordinul d e a stârpi m i ş
n u s e v a î n t e m e i a in a c ţ i u ­ cu a l i m e n t e şi In b r ă c i m i n t e p e n t r u carea evreiască de rezistentă, cu c a r e
şşrezut în H i i s t o s , ori îl n e a ­
înfometaţii d i n reg u r i l e Incecetate in u ' t i m a lună t u avut - 8 a i c u r i .
g ă a z i , în r e f o r m e l e l o r c â n d n e a l u i p e iubire, — n u v a In s c u t t t i m p u r n t a z â să roşească
S ' i n t ou adevărat folositoare r e u ş i s ă r e a l i z e z e n i m i c sta­ alte v a g o a n e . C o l e c t a c o n t i n u ă în La c o n f e r i n ţ a de la V osc o va m i ­
desăvârşirii vieţii, pleacă tornic şi folositor. toată Bulgaria. niştrii a l i a j au d a t cifrele oficia'e
dela a d e v ă r u r i ş i principii N u numai adevărul tre­ L a C o n s t a n t a au sosit u n v a p r r
ale prizonierilor g e r m a n i ce s u p r a ­
vieţuiesc şi se află t n c l in afară
a d u s e în l u m e ş i p r o p o v ă ­ b u i e să-l l u ă m d e l a Hristos, cu a l i m e n t e d i n F r a n ţ a şi liaPa d e g r a n i ţ e l e G e m aniei. N u m ă r u l l o r
d u i t e o a m e n i l o r m a i întâi d e ci ş i calea. Iar c a l e a p e ca­ d e s t i n a t e p e n i r u jVoldova. Acest este 3 0 3 0 . 4 6 7 .
I s u s Hristos. re a m e r s El este i u b i r e a v a p o r mai c o n ţ i r e 10 t o n e d e aii
m e n t e şi m e d i c a m e n t e d i n partea In t i m p c e i r t r e a g a E u r o p ă s u f e r e
S ă ne p u n e m o s i n g u r ă de oameni, n u u r a şi dorinţa d e foame, în Statele U n i t e rrii d e
Vaticanului.
^ î n t r e b a r e : cât v o r trebui F ă de r ă z b u n a r e . N u m a i a d e ­ v a g o a n e d e cartofi au fott î m p r ă ş ­
s e m e i d e s ă v â r ş e a s c ă refor­ v ă r u l c e m e r g e p e calea l u i Consiliul e u r o p e a n de al menfaţie tiaţi p e c â m p p e n t r u î n g r ă ş a r e .
m e l e sociale, împărţirea drep­ a aprobat Ronâniei 222 5 0 0 tone
Hristos, d ă c a resultat final:
de cereale. I Din minele de la Brad s'au f u r a
tăţii prin d r a g o s t e d e d e a - v i e a t a c e a desăvârşită. „Eu 3 0 0 0 k g r . a u r , d e câ r e mai m u l t t
proapele, p â n ă v o m a j u n g e s u n t c a l e a , a d e v ă r u l şi v i e ­ S t a t e l e Unite n e v o r tr mite în
mineri, conc*uşi d e câţiva i n g i n e r i
l a cee ice v a constata D o m ­ fiecare l u n a cantităţi m a r i d e cerea'e
ata". din c o n d u c e r e a societăţii-
şi a n u m e : p e n t r u lunile F e b r u a r i e ,
n u l I s m s la judecata d i n u r ­ M a r t i e şi April 54.CC0 t o n e . T o t In
' A s r f i r b l c e a n u P o ş t a s'a s c u m p i t dela 15 r a r f e
au „Am fost f l ă m â n d ş i A p r i l i e v o r sosi In tară 2 4 . 0 0 0 t o n e 1 0 0 0 Lei o carte poştală, 2 5 0 0 scri­
- pentru inslmântări. $ s o a r e a simpla, 6C0O u n a r e c o m a n ­
dată şi 9 0 0 0 u n a expres. La p a c h e t e
ConsMIul n a ţ ' o n a l al catolicilor
Rânduri dintr'o s c r i s o a r e d i n a m e r i c a a trimis p e n t r u copiii
5 0 0 0 taxă f.'xi plus câte 2 0 0 0 Lei
Ia kgr. In jud. nelimitrofe. T e l e g r a m a
Sf nite Pirlnte Chindriş, înfometaţi d i n România 5 0 0 lăzi cu simpla 8C0 Lei c u v â n t u l şi I6CO
IBp-
lapte, 1000 saci cu mălai, 7 5 0 saci u r g e n t . L a m a n d a t e 25C0 taxă fixă
k r t i i r r i g e s ul c ă v l scriu, c a m a c u toţi cei c h e m a ţ i , m a l Marii cu făină şi 9 0 0 0 0 k g r . alimente.
Dn [• c u n o s c u t . C a u z a , p e c a r e n o ş t r i A r h i e r e i , p â n ă s e va g ă s i plus taxele p e v a l o a r e .
v â d b ne c i o s e r v i m î m p r e u n a ; p u n c t u l d e r e i n t e g r a r e a totalităţii Soldaţii din garnizoana Plevna A c e s t N r . apare întârziat Mate­
unirea rredin.ci î-mi d l imboldul sufletului r o m â n e s c In fata u n u i din B u l g a r i a au r e n u n ţ a t la felul rialul e r a cules d e mult d a r n a iost
sa înd '.esc Şi v l r o g s i bine­ s i n g u r Altar al S t ă p â n u l u i şi Iz- d o i d e m â n c a r e în folosul copiilor posibilitatea d e tipar. D i n acest
3J ' v o i ţ i a publica in „ V i e a t a C r e ş t i n i " b â n d i t o r u l u i nostru Isus H r i s t o s români. motiv n ' a m p u t u t p u b l i c a p r e ţ i o a s e
p r e a n odesta m e a lucrare, alăturata. A ş a de putin n e desparte. N u artico'e primite, ci urmează in N r ,
S i t u a t a d i n India este t o t g r a v ă .
M'aş b cura d a c ă a-ti g ă s i - o şi n u m a i In a p a r e n t ă , ci şi in înălţime viitor d e Paşti. R u g ă m scuze câ n u
şi in a d â n c i m e s u n t e m a p r o a p e T r u p e l e engleze au intrat in acţiune
D - v o a s t r a v r e d n i c i să a p a r i , c a s'a p u b l i c a t nici „ P o ş t a g a z e t e i " t i
• stfei !ă fi a d u s şi e u o n e î n s e m ­ u n a . D a c ă şi P r e a Sfânta T r e i m e In c â t e v a oraşe. In c u r s d e trei zile
alte informaţii ce se aşteptau şi s e
nată cuntribuţiune d e apropiere in­ vrea, o a r e d e c e să n u se r e d u c i s'au înregistrat 165 rr.orti şi 4 5 0
c ă d e a să a p a r ă . Vine r â n d u l la toate.
t r e bisericile n o a s t r e şi aş fi înlă­ la z e r o distanta d i n r e c r e d i n ţ e l e răniţi. •
t u r a t m v : a r o m i c ă pietricică d i n noastre ? I
lai. c a l e a regăsirii n o a s t r e . Deci, c a u n b r a v p u r t ă t o r de
D u m ezeu a voit c a să « m i l i t ă m
ţ i noi. in acest c o l ţ i ş o r al gliei
s t e a g , treceţi m e r e u cu D r a p e ' u l
D o m n u l u i H r i s t o s şi al N e a m u l u i
A v i z
s t r ă b u n e , deja d e m u l t , in c a m p a n i a in fruntea oştirii t u f l r t u i u i r o m i In Editura .Vieaţa Creştină*, din broşurile şi cirţile publicate nu mai avem
d e tm r f u n a r e a Bisericilor-surori. nesc N o i toţi Vâ însoţim Vă u r ­ decât cele notate mai jos, care cu noua scumpete se pot da acum numai la preţul
minimal de 2 o o o Lei chiar şi acele care au numai 16 pagini.
P r e a Si nţJa S a Dr. I, H o s s u , d a c ă m ă m . Vă înălţăm, c u toate puterile
1. Mântuirea sufletului de Sf. Alfons M. de Ligouri — — <ooo Lei
doriţi v ' a r p u t e a d i d a t e c o n c r e t e n o a s t r e spirituale şi materiale, r â n ă
2 Cu moartea toate se gată „ . . . — — *ooo ,
i n a i e . - v â privinţă. D u p ă acest a- la ziua biruin.ii D o m n u l să b i r u 3. Preţul timpului — . . . . — - * • 0 0 0

pocaiiptic război, constelaţiunea iasca prin l u p t a c e d u c e ţ i ! 4. Căile Domnului de Păr. Viorel Bujore*nu — - - Zooo .
p e n t r u Unire, a d e v nit r r u t m a i Iertaţi ml şi scrisul c a m încâlcit, 5. Porunca cea mai mare de Păr. L. P o p - — - - 2ooo ,
favorabi i şi a p r o a p e palpabila. d i n care s e v e d e că l'am scris cu 6. Vieata Mariană (cu 4 frumoasa cântări) de P i r . O . Wureşan / o o o .
6 a . Din adânc de dalba datini de A. Crişan — - — - 2ooo „
Vă i licit p e n t r u m . r e a D - V o a s ­ întrerupere, c u m mi-au dat răgaz 6 b. Calendar mic pe 1947 în 16 pag. cu tipic scurt, fazele
t r ă strădanie, p r i n care a ţi r e a c ­ alte p r e o c u p ă r i în serviciul sufe­ 3ooo
lunei şi mersul vremii - - — — — —. ~
5ooo
tualiza' p r o b ' e m a . Ne b u c u r ă t o t rinţelor omeneşti, ca unui medic Prohodul Mântuitorului cu toa'e stările pe note muzicale 5ooo
c u v â n t u l Ce a p a r e în presă în p r i ­ d e spital 8. Postul, o urmă de luptă creştinească - - — — -
9. Un Sfârt pribeag român de Dr. F. Dăianu - — — â — 8 c c o
jr- vinţa a p r o p i e r i i n o a s t r e Şi n e r u ­ Cu p e r m i s i u n e a D v v o i u fi fe­ 10. îndreptar practic pentru examen de conştiinţă - — — 8ooo
Boc o
g ă m D o m n u l u i , — p r i n p o s t şi ricit ă Vă d a u c o l a b o r a r e a m e a in 11. Chestionar practic (pentru preoţi) de Dr. S. Chişiu — 8ooo
r u g ă c i u n i — să n» ajute ţ i să n e viitor p e acest t e r e n 12. Viflaimul, dramă religioasă de P. B. Dăncuş - —• — 8 o o o !
a d u c ă . Z i u a " în c a r e să ne î m b r ă ­ D e o o m d a i ă V ă trimit 2C0 d e mii ¡3. închinătorii la Baal - — - — - —. — —

14. Rugăciuni pentru toate trpbuinţtle creştinului - £ooo


ţişări: Ifl d r a g o s t e a D c m n u ' u i H r i s ­ Le?, u n m o d e s t sprijin p e n t r u ga­ — -
15. , Calendare pe anii 1041. 194'', 1944 şi 1915 (transformate
tos, într'o s i n g u r ă Biserică. zetă pentru anul 1947) fiecare an câte — — — - - lsooo —
?
Vă r o g să nu p î r ă s ţ i tranşeele A c u m , V â r e g , primiţi a s i g u r a r e a 16.. Din colecţiile de gazetă avem numai puţine pe anii 19-9
d e luptă. M o b i l l r ş ' i p e b a r i c c d e stimei ce Vâ datorez, cu respect şi şi 1940. Preţul unei colecţii legate simplu este de - — 5o.coo .
bune urări. Cărţile se expediază numai dacă sunt plătite înainte sau comandate ramburs,
t o a t e forţele v ' i ala Transilvaniei
R e g h i n 16 F e b r . 1947, adică se plăteşte pachetul la sosire. Deasemenea şi taxa poştală ndicandu-şe de :C ori
(căci cauza este mai m u l t d e a ' c 9 ca până acum, la preţul cărţilor să ni se trimită, pentru cel mai mic pachet şi zece
şi seri ţi. discutat», ilrnuriti r r o h ' e - D. E. N I C O A R A mii Lei taxa poş ală.
Kcdjctor responsabil Pr. Vasiîe Chir.driş Tipografia „înfrăţirea* Cluj