CAPITOLUL 6.

SISTEME INFORMATICE DE SPITAL

După parcurgerea acestui capitol veŃi avea cunoştinŃele care vă vor permite să:
o identificaŃi diversele tipuri de sisteme informatice utilizate în instituŃiile de
îngrijire a sănătăŃii;
o definiŃi următorii termeni: sistem informatic de spital, sistem informatic clinic,
sistem informatic administrativ;
o descrieŃi funcŃiile sistemelor informatice pentru asistente, pentru trimiteri,
radiologie şi farmacie;
o descrieŃi funcŃiile pe care trebuie să le aibă un sistem informatic de
înregistrare a datelor pacienŃilor.

Un sistem informatic poate fi definit ca un sistem care foloseşte componentele

hardware şi software ale unui calculator pentru a prelucra date care devin informaŃie în
scopul rezolvării unei probleme. Sintagma sistem informatic de sănătate (SIS) se
referă la un grup de sisteme folosite într-un spital sau într-o instituŃie care asigură
servicii de sănătate pacienŃilor pentru asistarea personalului medical în vederea
realizării unor servicii performante. SIS este alcătuit din două tipuri principale de
sisteme informatice:

o sisteme informatice clinice (SIC)

o sisteme informatice administrative (SIA).

SIC sunt sisteme mari, computerizare, de organizare a bazelor de date. Personalul

medical utilizează aceste sisteme pentru a avea acces la datele pe care le vor utiliza în
procesul de planificare, implementare şi evaluare a îngrijirii sănătăŃii pacienŃilor. SIC
pot fi referite şi ca SI pentru îngrijirea sănătăŃii pacienŃilor. Exemple de SIC pentru
spital sunt: SI pentru personalul medical-asistente, laborator, farmacie, radiologie, etc.

SIA asigură suportul pentru managementul serviciilor de îngrijire a sănătăŃii prin

organizarea informaŃiilor financiare şi generale despre pacienŃi şi prin facilităŃile de
raportare. Aceasta include organizarea datelor despre pacienŃi, finanŃarea, salariile şi
resursele umane şi sistemele de asigurare a calităŃii.

SIC şi SIA sunt proiectate pentru a asigura necesităŃile unuia sau mai multor
departamente sau funcŃii dintr-o instituŃie. Ele pot fi individuale sau conectate cu alte
sisteme. În Tabelul 6.1 sunt prezentate componentele unui SIS [6.1].
98 Sisteme informatice de spital - 6

Tabelul 6.1.
SISTEM INFORMATIC DE SPITAL
SISTEM INFORMATIC SISTEM INFORMATIC
CLINIC ADMINISTRATIV
SI pentru asistenŃă medicală (nursing) SI de înregistrare a pacienŃilor
SI de monitorizare SI financiare
SI pentru comenzi SI pentru salarizare şi resurse umane
SI de laborator SI pentru evaluarea şi managementul
riscului
SI de radiologie SI pentru asistarea asigurării calităŃii
SI de farmacie SI pentru managementul contractelor
SI auxiliare
Figura 6.1. evidenŃiază conexiunile dintre echipamentele aflate în diverse secŃii ale
unui spital, rezultând într-un sistem integrat de îngrijire a sănătăŃii într-un spital
[6.2].

Imagine furnizată prin amabilitatea autorilor, Adrian Byrne - Trust IT Manager, David Cable - HICSS Business Analyst

Fig. 6.1. Sistemul integrat de la Spitalul Universitar din Southampton, UK

 6.1 - Sisteme informatice clinice 99

În acest capitol vor fi tratate sistemele utilizate ca suport în activitatea clinică dintr-un
spital, fără să mai trecem în revistă sistemele informatice utilizate direct pentru
diagnoză (la care se asociază activitatea medicilor), deoarece au, în general, acelaşi tip
de funcŃii ca şi cele pentru cabinete medicale tratate în Capitolul 4.

6.1. Sisteme informatice clinice

Un sistem informatic pentru spital (SISp) include ambele tipuri de sisteme, ca

funcŃionalitate, fără ca acestea să fie în mod necesar separate şi fizic sau logic.

Este recomandat ca un SISp să aibă următoarele caracteristici:

• flexibilitate - posibilitatea de adaptare la orice tip de spital;

• capacitatea de a configura secŃiile conform cerinŃelor specifice;
• asigurarea securităŃii datelor şi utilizarea semnăturii electronice;
• gestiunea datelor despre pacienŃi: crearea fişei de internare, a foii de
observaŃie a evoluŃiei stării pacientului, şi a fişei de externare;
• să includă cel puŃin un SIR, un SIL şi un SIF (care au funcŃiile specifice, v.
Capitolul 5), integrate cu celelalte aplicaŃii din SISp;
• raportări personalizate după criterii multiple;
• tipărirea, dacă este stric necesar, a formularelor curente (foaia de observaŃie,
fişele de internare/externare, reŃete, buletin de analize);
• stocarea datelor în arhive corect organizate;
• furnizarea de informaŃii utile pentru deconturi şi probleme financiare.

6.1.1. Sisteme informatice pentru asistenŃă medicală

Sistemele informatice pentru asistenŃă medicală (SIAM) asigură suportul pentru

procesul de asistenŃă medicală. Un SIAM asigură în principal două obiective:
• suportul pentru activitatea de asistenŃă medicală, oferind flexibilitate pentru a
vizualiza date (istoricul medical, alergii, rezultatul analizei, evoluŃia stării de
sănătate), a strânge informaŃia necesară, a realiza o îngrijire a sănătăŃii de calitate,
a furniza starea pacientului şi istoricul său;
• acces îmbunătăŃit din punct de vedere clinic la informaŃie. Aceasta implică acces
on-line la literatura de specialitate disponibilă (de exemplu: Cumulative Index of
Nursing and Allied Health Literature, Medline), posibilitatea de a afla informaŃii
despre medicamente şi reguli/proceduri de spital.
SIAM sunt disponibile în diverse instituŃii care furnizează servicii medicale, cum sunt
policlinicile şi cabinetele medicale individuale, dar ele sunt cel mai bine puse în
evidenŃă într-un sistem informatic de spital.
100 Sisteme informatice de spital - 6

Avantajele utilizării unui SIAM sunt următoarele:

• asistentele pot sta mai mult de vorbă cu pacienŃii;
• accesul rapid la informaŃie;
• calitatea mai bună a documentelor;
• calitate medicală în îngrijirea pacientului;
• productivitate mare a asistentei;
• comunicare mai bună;
• reducerea erorilor de omisiune;
• reducerea cheltuielilor de spitalizare;
• satisfacŃii profesionale mai mari ale asistentelor;
• dezvoltarea unor baze de date clinice comune;
• percepŃie mai bună din partea pacientului;
• o mai bună imagine a spitalului.

În general, există două abordări ale îngrijirii sănătăŃii relativ la asistenŃa medicală într-
un spital:
• abordarea tradiŃională - include documentarea în cadrul asistenŃei prin folosirea
formatelor clasice, cum sunt documentele de intrare, listele de probleme, planurile
de îngrijire.

• abordarea prin drum critic sau protocoale - este o abordare mai recentă şi foloseşte
drumul critic ca set de reguli de multidisciplinaritate şi documentare. Aceste
protocoale indică tratamente specifice legate de diagnosticul pacientului şi scot în
evidenŃă rezultatele anticipate.

Abordarea tradiŃională în cazul documentaŃiei automate se bazează pe formatul

uzual al documentaŃiei pe hârtie, utilizat de către asistente:

• Documentele necesare pentru evaluarea pacientului la internare şi instrucŃiunile

de urmat după externare. O abordare bazată pe meniuri poate ajuta la obŃinerea
informaŃiei esenŃiale generale despre pacient. De exemplu, un meniu poate include
posibilităŃi de selecŃie cum ar fi antecedentele medicale ale pacientului, istoricul
psihosocial, medicaŃia şi o trecere în revistă a sistemului organismului uman. De
asemenea, în acest mod pot fi furnizate informaŃii utile pacientului după ce a
plecat din cabinetul medicului sau la externare: următoarele date când trebuie să se
prezinte la medic, instrucŃiuni legate de diagnostic, restricŃii de dietă şi activitate
fizică, îngrijirea rănilor, informaŃii despre medicamente (nume, administrare,
efecte secundare). Se recomandă ca toate acestea să fie tipărite pentru a-i fi de
folos pacientului acasă.
 6.1 - Sisteme informatice clinice 101

• Se pot genera documente care conŃin activităŃile de rutină programate pentru

fiecare pacient. Aceste activităŃi pot fi grupate după programare sau după nivelul
de competenŃă.

• Se pot furniza documente care conŃin semnele vitale, greutatea sau diferite
măsurători – acestea pot fi oricând revăzute sau transmise.

• Poate fi dat pacientului planul de tratament; el poate exista într-o formă standard
şi poate fi uşor personalizat pentru fiecare pacient.

• Se pot genera uşor documentele pentru administrarea medicaŃiei.

Abordarea prin drumul critic/protocoale – este asociată cu „managed care” (v.

Anexa B). Este utilă atunci când documentele sunt folosite de către o multitudine de
furnizori de servicii de sănătate care au acces la sistem pentru a obŃine informaŃii:
medici, asistente, dieteticieni, asistenŃi sociali, terapeuŃi în tehnici de respiraŃie, pentru
recuperare fizică, administratori. Utilizatorul poate selecta unul sau mai multe drumuri
critice (trasee de tratament) pentru pacient. Dacă sunt selectate mai multe sisteme se
alege un singur drum/protocol „master”. Pentru fiecare protocol poate fi inclus un set
standard de recomandări ale medicului, recomandări care vor fi preluate automat de
sistemul informatic.

6.1.2. Sisteme informatice de monitorizare

SI de monitorizare includ echipamente care realizează înregistrarea valorilor unor

semnale biologice în cazurile critice sau în domenii de specialitate (de exemplu,
cardiologie sau obstetrică). Într-un spital, aceste echipamente pot fi conectate cu
sistemul la care lucrează asistenta. Spre exemplu, un sistem de monitorizare poate
transmite direct valoarea unei măsurători, cum este tensiunea arterială, fără ca
asistenta să mai trebuiască să o introducă manual în sistemul său.

Alte beneficii ale sistemului de monitorizare sunt enumerate în continuare:

• alarme care să semnalizeze asistentei valori anormale ale înregistrărilor transmise;

• existenŃa sistemelor portabile de monitorizare;

• posibilitatea de a înregistra şi apoi de a consulta ulterior rezultatele înregistrărilor

cu valori anormale şi ca urmare stabilirea tendinŃei de evoluŃie a acestora folosind
şi reprezentări grafice.
102 Sisteme informatice de spital - 6

6.1.3. Sisteme informatice pentru comenzi

Folosind sistemele informatice pentru comenzi (SICo) asistenta sau furnizorul

serviciului de sănătate poate atenŃiona toate departamentele să execute indicaŃiile
medicului. De exemplu, când un medic prescrie o analiză cu bariu, sistemul de
prescriere transmite automat acelaşi lucru către departamentul care se ocupă de dietă şi
astfel micul dejun pentru pacientul respectiv nu va mai fi servit, către farmacie care va
trimite medicaŃia potrivită şi către secŃia de radiologie care va programa analiza
respectivă.

O altă proprietate a unui SICo este aceea de a verifica dublarea comenzilor. După ce
se transmite o comandă sistemul verifică dacă nu există deja o astfel de
comandă emisă
într-un interval de timp prestabilit. Dacă aceasta există, sistemul va transmite
utilizatorului un mesaj de avertizare sau va combina în mod automat cele două
comenzi, transmiŃând doar o singură comandă combinată.

SICo pot reflecta starea curentă a fiecărei comenzi transmise asociind un indicator
care să arate stadiul în care se află comanda: în desfăşurare, încheiată sau anulată.
Astfel, utilizatorul poate vedea în orice moment care este starea tuturor comenzilor la
un moment dat.

6.1.4. Sisteme informatice de laborator

Sistemele informatice de laborator (SIL) au următoarele avantaje:

• scurtarea timpului de returnare a rezultatelor;
• asigurarea că nu există o dublură a unei analize deja efectuate;
• scăderea numărului erorilor făcute de personalul medical;
• identificarea rezultatelor anormale Ńinând cont de vârstă, sex şi standardele
spitalului. În plus, în urma analizelor culturilor microbiene şi a testelor de
sensibilitate, SIL poate furniza medicului sugestii pentru tratamente.

SIL pot genera şi etichetele necesare atunci când se comandă efectuarea unei analize
de laborator. Acestea pot conŃine date despre pacient, informaŃii despre analizele care
trebuie efectuate şi diverse alte indicaŃii specifice (culoarea tubului, cantitatea
necesară, mediul de tratare – pe gheaŃă, de exemplu). Etichetele pot fi tipărite pentru
asistentă sau la laborator. După realizarea analizelor de laborator rezultatele pot fi
transmise direct de le aparatură la SIL sau către alt sistem informatic automatizat (SI
al asistentei sau al medicului). Rezultatele pot fi tipărite fie la laborator, fie direct la
cabinetul medicului.
 6.1 - Sisteme informatice clinice 103

Dacă este necesar, la comandă, SIL poate furniza rapoarte Ńinând cont de toate
rezultatele analizelor pe care le conŃine şi de diverse criterii. SIL pot fi folosite în
conexiune cu dispozitive „hand held” de la care se transferă datele preluate pe teren.
Unele SIL au implementată posibilitatea analizelor bazate pe reguli. Aceasta înseamnă
că, după ce s-a realizat o analiză şi s-au obŃinut anumite rezultate, dacă este cazul, SIL,
pe baza unor protocoale pe care le conŃine, recomandă alte analize. Aceasta are ca
efect economia de timp atât pentru medic cât şi pentru pacient.

6.1.5. Sisteme informatice pentru radiologie

Sistemele informatice pentru radiologie (SIR) asigură programarea investigaŃiilor

necesare în vederea stabilirii unui diagnostic, transmiterea informaŃiei despre pacient,
generarea instrucŃiunilor şi pregătirii pentru pacient, înregistrarea rezultatelor,
observaŃiilor şi imaginilor cu posibilitatea uşoară de a le regăsi [4.1]. Trimiterea poate
fi introdusă direct în SIR sau poate veni de la alt SI. Pe baza trimiterilor se
programează pacienŃii pentru investigaŃii. După ce acestea au avut loc radiologul
interpretează rezultatele şi scrie un raport fie direct în SIR, fie în alt sistem. SIR poate
genera automat chitanŃa pentru investigaŃia realizată şi o poate lista sau trimite mai
departe altui SI pentru decontare. Rapoartele sunt memorate în SIR şi transmise SI al
medicului sau asistentei. Spre exemplu, în cele ce urmează se prezintă procedura
urmată atunci când se realizează o investigare de tip MRI (Magnetic Rezonance
Imaging). Primul pas îl reprezintă completarea unui formular care conŃine întrebări
importante pentru o MRI (dacă clientul este cooperant, dacă suferă de claustrofobie,
dacă are cumva în corp obiecte metalice rezultate în urma unor operaŃii sau probleme
anterioare). După ce asistenta completează aceste date obŃinute de la pacient, va plasa
cererea de trimitere în sistem. Medicul radiolog va parcurge trimiterea şi formularul şi
va aprecia dacă pacientul îndeplineşte condiŃiile pentru investigaŃia MRI. Această
procedură are avantajul că vor fi programaŃi pentru MRI doar pacienŃii care au nevoie
fără a se mai pierde timp şi bani cu programarea pacienŃilor care nu au nevoie sau nu
sunt potriviŃi pentru aceasta. Tot mai mult, filmele din radiologie sunt înlocuite cu
imagini numerice. Acestea pot fi transmise şi vizualizate cu ajutorul unor echipamente
care să asigure o calitate foarte bună a imaginilor. Calitatea tot mai bună a imaginilor
medicale conduce la diagnostice mai precise.

6.1.6. Sisteme informatice farmaceutice

Sistemele informatice farmaceutice (SIF) oferă avantaje care reflectă în costuri mai
mici şi în creşterea calităŃii serviciului de sănătate. SIF sunt folosite de personalul
medical care realizează comanda, eliberarea şi administrarea medicamentelor.
O farmacie de spital poate folosi un SIF pentru a avea acces la datele pacientului (date
generale, istoric medical, diagnostic, istoricul medicaŃiei, alergii, interacŃiuni posibile
între medicamente). Un SIF este mai precis în cazul sesizării alarmelor legate de
104 Sisteme informatice de spital - 6

alergii sau posibile interacŃiuni între medicamente decât o persoană (aflată mai ales
într-o stare de stres). Un alt avantaj al SIF îl reprezintă urmărirea informaŃiilor despre
modul de utilizare (posologia), costul şi decontarea (compensarea costurilor)
medicamentelor. Această capacitate asigură corectitudinea informaŃiilor şi scade
cheltuiala faŃă de metoda clasică, neinformatizată.

SIF pot elibera în mod automat medicaŃia fiecărui pacient în doze specifice realizând
şi etichete necesare fiecărei doze asociind numele pacientului şi alte informaŃii
necesare. Eliberarea practică a medicamentului poate fi făcută de către farmacist sau
direct, automat în pachete care vor fi plasate într-un anumit loc în dulap după care vor
fi duse pacientului. Există deja şi roboŃi medicali care pot prelua medicamentele şi le
duc chiar la patul pacientului în cazul farmaciei de spital.

Cu ajutorul SIF se poate face un inventar corect şi la zi al tuturor medicamentelor

(nume, cantitate), cine a luat din magazie un medicament, când şi cui l-a dat, ce
cantitate a luat, etc. În cazul substanŃelor mai deosebite (narcotice, de exemplu)
această posibilitate devine foarte importantă. În acest caz în SIF este important ID-ul
şi parola cu care intră utilizatorul pentru a se asigura protecŃia sistemului. SIF asigură
şi semnalizări atunci când este necesară aprovizionarea cu o nouă cantitate dintr-un
anumit medicament.

6.1.7. Alte sisteme informatice de spital

În diverse departamente medicale există SI specifice: sisteme pentru înregistrări

medicale-coduri şi stocare (coduri pentru diagnostice, memorarea pe suport fix a
înregistrărilor pacienŃilor), sistemele din sălile de operaŃie (programarea intervenŃiilor,
organizarea instalării instrumentarului şi echipamentelor pentru fiecare medic),
sisteme ale unităŃilor de terapie intensivă, sisteme de îngrijire la domiciliu (acces la
informaŃii despre client şi resurse externe şi pentru asigurarea unei îngrijiri
documentate).

Un regim mai special în cadrul SISp îl au SI din departamentele de intervenŃie de

urgenŃă datorită cantităŃii şi varietăŃii categoriilor de date/pacient implicate, şi mai ales
datorită timpului strâns în care trebuie manipulate acestea (aici contează timpul de
acces la informaŃii, disponibilitatea informaŃiilor, etc) [6.3]. De asemenea, utilizatorii
acestui sistem vor face parte din categorii diverse de specialităŃi medicale şi care
trebuie să coopereze în beneficiul pacientului. Sistemul va trebui astfel construit încât
să includă diferite viziuni ale unei game destul de largi de utilizatori şi să nu încarce
deloc munca acestora. Un SI pentru urgenŃe trebuie să fie orientat pe utilizator
focalizat pe locurile în care se desfăşoară activitatea şi să asigure suport pentru toate
prelucrările de date, fie de tip clinic, fie administrativ. FuncŃiile acestui SI sunt:
 6.2 - Sisteme informatice administrative 105

• colectarea şi gestiunea datelor pacienŃilor;

• analiza datelor pentru prelucrări statistice şi interpretări;
• controlul tratamentelor cu asigurarea calităŃii procedurilor urmate;
• asigurarea managementul administrativ al departamentului.

În urma utilizării SI toată documentaŃia pe hârtie poate fi înlocuită cu documente pe

suport electronic, mai uşor de manipulat, urmărit şi prelucrat.

Sistemele informatice sunt folosite în diverse secŃii ale unui spital, şi anume: medicină
internă (exemplu care foloseşte elemente de grafică, în Figura 6.2), cardiologie,
chirurgie, diabet şi nutriŃie, neurologie.

6.2. Sisteme informatice administrative

SIA sunt utilizate în instituŃiile de îngrijire a sănătăŃii pentru a asigura suportul

activităŃilor medicale. Ca un exemplu, SIA utilizate în spitale pot include următoarele
[6.1]:
• Sisteme financiare care rezolvă problemele legate de contabilitate şi asigură
urmărirea necesară decontărilor între instituŃii;
• Sisteme de personal şi retribuŃie care urmăresc prezenŃa şi timpul de lucru al
personalului, recomandări, evaluarea performanŃelor, compensări.
• Sisteme de management al contractelor;
• Sisteme de management al riscului care urmăresc şi dau soluŃii în situaŃii
neobişnuite sau când apar incidente;
• Sisteme de asigurare a calităŃii care urmăresc rezultatele şi furnizează rapoarte
în urma cărora se iniŃiază acŃiuni de creştere a calităŃii;
• Sisteme în cabinetele medicilor (înregistrare pacienŃi, programare, decontare);
• Sisteme informatice executive care furnizează administratorilor spitalului
informaŃie în rezumat relativ la situaŃia financiară şi la acŃiunile clinice desfăşurate în
spital;
• Sisteme de management al materialelor care facilitează controlul inventarului
şi aprovizionării.
106 Sisteme informatice de spital - 6

Imagine furnizată prin amabilitatea autorilor, Adrian Byrne - Trust IT Manager, David Cable - HICSS Business
Analyst

Fig. 6.2. Fişa pacient vizualizată în vederea unei intervenŃii, într-o secŃie de spital

Sistemul de înregistrare a pacienŃilor (SIP) este unul foarte important pentru buna
funcŃionare a tuturor celorlalte SI din spital. Acest sistem este folosit pentru preluarea
şi stocarea identităŃii pacientului şi a datelor sale generale. Datele despre pacient sunt
verificate şi actualizate la fiecare vizită a acestuia. SIC foloseşte datele din SIP pentru
managementul pacienŃilor în spital şi pentru plata serviciilor medicale. SIP
gestionează toate acŃiunile legate de internarea/externarea/transferul pacientului,
precum şi eventuale programări pentru analize şi proceduri.

Un aspect important al SIP folosit în reŃele de spital este codul unic al pacientului prin
care acesta este identificat în toate SI din sistemul medical. În România pacienŃii sunt
identificaŃi în mod unic prin codul numeric personal (CNP) existent în cartea de
identitate (sau buletin). ExistenŃa lui este foarte utilă pentru sistemul sanitar. În multe
Ńări acest cod unic trebuie stabilit, lucru care determină discuŃii încă nefinalizate.
 6.3 - Suportul hardware 107

6.3. Suportul hardware pentru un sistem informatic de spital

Suportul hardware este asigurat de echipamentele numerice care execută prelucrarea

datelor referitoare la anumiŃi pacienŃi, legătura fizică între acestea (cablarea între
diferitele secŃii ale spitalului), echipamentele periferice conectate la calculatoare. În
general sistemele de calcul care sunt cumpărate într-un spital sunt achiziŃionate astfel
încât să fie compatibile cu sistemele existente. Se recomandă atenŃie atunci când este
vorba de garanŃia oferită de firme, să nu fie cu o durată prea mică. Sistemele
achiziŃionate trebuie să fie robuste şi fiabile, având în vedere că pe baza lor se iau
decizii importante pentru sănătatea pacienŃilor. Pentru a preîntâmpina
disfuncŃionalităŃi atunci când are loc o pană de curent, pe lângă sistemul alternativ de
producere a energiei electrice care trebuie să existe în spitale, se mai folosesc sursele
neîntreruptibile (UPS) care asigură funcŃionarea normală a echipamentelor şi în
absenŃa energiei electrice din reŃeaua principală. De asemenea, este necesar ca
echipamentul să aibă asigurat un back-up, astfel încât dacă un echipament cedează,
sarcina sa să fie preluată de alt echipament. În acelaşi context, stocarea informaŃiilor
nu se face doar pe un dispozitiv deoarece există posibilitatea ca acesta să fie avariat
prin acŃiuni mecanice, electromagnetice sau incendii, spre exemplu. Datele sunt vitale
pentru toate activităŃile din spital (evidenŃierea asigurărilor de sănătate, simptome,
analize, etc). De obicei, există un echipament central, un server care oferă posibilităŃi
de back-up. StaŃiile de lucru sunt calculatoare de tip PC sau staŃii de lucru performante
specializate pentru anumite domenii de activitate (în cadrul departamentului de
radiologie, spre exemplu). În ceea ce priveşte conectarea în reŃea a echipamentelor,
aceasta se realizează prin cabluri (UTP, fibră optică), folosind plăci de reŃea,
dispozitive wireless sau dispozitive mobile. O reŃea wireless conferă unui medic
avantajul de a fi atenŃionat pe calculatorul mobil sau chiar pe telefon (smartphone) în
orice moment, oriunde s-ar afla în spital, că este nevoie de el pentru o urgenŃă.

În general, spitalele din România sunt dotate cu calculatoare, dar nu au instalate

programe complexe, integrate care să elimine fluxul documentelor pe hârtie şi prin
urmare să eficientizeze activitatea acestora. La nivel central există documente teoretice
care prezintă nevoile unui sistem modern de îngrijire a sănătăŃii, dar în realitate
încurajarea implementării acestora prin criterii şi cerinŃe care trebuie respectate de
către dezvoltatorii de sisteme informatice nu sunt vizibile. La nivel local, izolat, sunt
iniŃiative care au condus la implementarea unor sisteme în spitale, dar mai sunt de
îndeplinit atât condiŃii de management cât şi condiŃii de implementare efectivă care să
determine o activitate coerentă, clară şi eficientă. Spre exemplu, în Spitalul JudeŃean
din Timişoara există un sistem informatic care deserveşte internările şi o parte din
secŃiile spitalului, dar nu este integrat cu întreaga reŃea spitalicească. De asemenea,
clinica de diabet are un sistem de gestiune a datelor pentru pacienŃii săi, asigurând
astfel un management mai bun în acest domeniu.
108 Sisteme informatice de spital - 6

Problemele legate de SISp sunt complexe şi implică un grad înalt de

interdisciplinaritate atunci când trebuie rezolvate.

Rezumat

• Un SIS este compus din SIC şi SIA.

• SIC bine precizate au ca rezultat calitatea ridicată a serviciilor medicale pentru
pacienŃi.
• SIC măresc posibilităŃile furnizorilor de servicii de sănătate.
• SIA care folosesc abordarea clasică în asistenŃă trebuie să asigure funcŃiile
specifice şi documentarea în procesul de asistenŃă şi să furnizeze instrumente
pentru managementul şi asigurarea serviciilor de asistenŃă.
• Drumul critic / protocoalele folosite pentru SIA asigură un format
multidisciplinar pentru planificarea şi documentarea în servicii de sănătate.
• Alte SIC cum sunt: SIT, SIL, SIR, SIF asigură medicului sau asistentei
suportul şi instrumentele pentru a realiza servicii de sănătate mai bune către
pacienŃi.
• SIA sprijină procesul de îngrijire a sănătăŃii pacienŃilor prin organizarea şi
controlul asupra informaŃiilor neclinice ale pacientului (date generale şi despre
asigurarea medicală).
• SI dau posibilitatea persoanelor de decizie să examineze tendinŃele şi să ia
decizii fiind informate bine şi la zi în condiŃiile reformei curente.