Sunteți pe pagina 1din 4

Redacţia şi Administraţia

5000 Lei, pe J .
Cluj Str. Nicolae l o r g a Nr. 6 — 8 — Se poate p l â u f N

C O N T I N U A ...
Continuăm misiunea noastră de vestitori ai mântuirii prii.
Hristos.
tunerec şi o « , l v
Potrivnicii au reuşit.să ne oprească un anumit timp. Noi
ţa Creştină" iese din nou tu
însă n'am fost singuri. Isus care ne-a pus în slujba sa era cu
lumină.
noi. Deşi ne simţeam siabl, ba uneori descurajaţi, Ei ne îm­
Cetitorii îşi vor aduce aminte
bărbăta mereu: „Îndrăzniţi căci Eu am biruit lumea"
cu câtă dragostt era primita, in
(loan 16, 3 3 ) .
fiecare săptămână, în toate ca­
Nelegiuiţii pot câştiga multe „biruinţe" p r o v i z o r i i . Fot răs­ sele bunilor creştini „Vieaţa
tigni Adevărul; îl pot îngropa, ba chiar şi străjui, dar acesta Creştină", acum 5-6 ani.
înviază,
Ea le aducea suflet nou, viea­
Hristos totdeauna învinge! ţa nouă, mângâiere şi fericire,
In războiul mântuirii sufletului, pe toţi cari vrem să bi­ „ V i e a ţ a C r e ş t i n ă " ne învaţă să
ruim puterea iadului, Isus ne cheamă la luptă. El este în frun­ ne trăim vieaţa creştineşte, adică
tea noastră. In numele lui noi suntem totdeauna biruitori. după învăţătura lui Hristos.
5 â fim toţi cu ochii ţintă la Isus, „căpetenia credinţei Vremurile cari au trecut peste
noastre" (Evrei 12, 2 ) . Cu El v o m birui şi dobândi şi ultima-i noi, dela suprimarea gazetei şi
făgăduinţă: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din până acum, ne-au învăţat dm
A T Ă-L E !
pomul vieţii, ca^e est* în Riiul lui Dumnezeu" ( A u o c . 2, 7 ) . belşug că tot ce se clădeşte
ueci, f r a ţ i l o r , s c r i i t o r i şi cititori ai a c e s i ° i g a z e t e , sâ aicuiiârîT
Da un an de zile se tot adună afară 4e Hristos este sortit veirii.
Cuvântul Domnului care zice: „Fii credincios până la moarte
•nai marii lamei", când ici, C&ace am scris noi'%n gazetă
şi-ţi voi da cununa vieţii" (Apoc. 2 , 10).
and colo şi întocmesc „ Trâ­ s'drjpdeveril cu vâj-f şi îndesat.
Pâr. V. Chindriş
nte de pace". N"oi aw strigat mereu, că dacă
Adevărata „Pace" nu se poate nu facejxAroade vrezmice d e
icc âcivu au esre prezidata de
Doaiauî Păcii" ( 2 Tes. 3 , 16). Pacea lumii p o c ă i n ţ ă (Mat., 3, 8), dacă nu
ne lepădăm de păcatele noastre,
Tratatul păcii adevărate, drep- de sudălmi, de hoţii, de desfrâu,
Toate neamuriie lumii aşteaptă cu
î şi veşnice este Evanghelia înfrigurare întemeierea unei păci sta­ de beţie şi de min ;iură, va veni
ii Hristos. Prin urmare şi oa- de P â r . Prof. D r . £ . L e m e n y peste noi prăpădul.
tornice p e p ă m â n t , lusâagerate, rui­
lenii, numai dupâ paragraîii nate, flămânzite de cele două războaie Vieaţa Creştină, nu e un cuvânt, Şi prăpădul a venit.
vangheliei pot în;heia „Pacea" mondiale, popoarele abea mai pot ci o trăire, dupâ asemănarea vieţii Noi am strigat, împreună cu
purta marile greutăţi ale zilei. lui Hristos. Aici e totul: „altă teme­ Evanghelia, „ I a t ă s e o u r e a s t ă la
ire să nu mai fie un nou
rilej de război. Toţi aşteaptă întemeierea unei păci lie nimeni nu poate pune, afară de rădăcina pomilor şi t o t p o m u l
statornice prin noua societate a n a j i u - ceea ce este pusă, carele este Isus
Isus a z i s : „Pacea mea o care n u face r o d b u n se taie
nilor unite. D a r puţini se gândesc că tirist&s". Cine îşi clădeşte casa vieţii
au vouă, nu cum dă lu­ sale, pe o altă temelie, o clădeşte pe ş i s e a r u n c ă î n f o c " . ( M a i . 3,10).
pacea lumii atârnă de pacea sufletelor
lea vă dau eu* (io. 14, 27). pe care nu o poate da decât E v a n ­ nisip. (continuare m p a g , 2)
>e aceia noi trebue să facem ghelia lui Isus Hristos. Rânduiala aceasta nu şi-a ales-o
u numai tratate de pace, ci Drumul spre pace ar trebui să în­ omul, ci aşa a fost lăsată de Dum­ SLĂBĂNOGUL
ipte de pace. Şi legi se fac ceapă cu reincreştinarea fiecărui o m , nezeu. In multe şi felmrite chipuri,
din hotărîrea, voinţa şi lupta fiecăruia însă într'un mod mai desăvârşit în Săvârşirea răului este o slăbiciune
lulte şi totuşi câţi oameni
de-a merge pe u r m d e Mântuitorului. Cărţile cele sfinte: „cercetaţi scrip­ nu o putere. Făcătorul de rele este
.rădelege sunt. Aceasta numai turile, căci se pare că întru ele
Popoarele sunt alcătuite din oameni, un slăbănog, nu un viteaz.
mtruc-ă omenirea nu vrea să este vieaţa vecilor, şi acelea sunt
şi sunt a ş a cum e fiecare membru a Deaceea socoteşte totdeauna pe
i â Legea lui Dumnezeu. cari mărturisesc de mine". Nimic nu răufăcătorul tău mai slab decât tine
lor în parte. Dacă stăpâneşte lăcomia este mai însemnat pentru trăirea în f

Mântuitorul nostru nu spune de avere şi putere, ura şi duşmănia, ş , precum nu te răzbuni asupra unui
Hristos şl înaintarea vieţii unui creş­ copil neputincios, tot aşa nu căuta să
ericiţi făcătorii tratatelor de dorinţa d e răzbunare şi mărire în om
tin, ca citirea şi cunoaşterea Sfintei te răzbuni pe făcătorul de r ă u .
ice" ci „fericiţi făcătorii de şi în neamuri, pacea lumii v a rămâ­
Scripturi. Sănătatea sufletului, biruinţa M a r e a nu se re /arsă să înece p e
nea şi de data aceasta numai o d o ­
ace că, a c e i a iiii lui Dumne- asupra păcatului, creşterea în desă­ copilul care aruncă p k t r e într'ânsa.
rinţă, numai un vis.
iu se vor chema" (Mat. 5 , 9 ) . vârşire, apropierea şi pacea în Hiistos, Ep, Nic, VtHnm ovici
Deci noi toţi cari spunem Pacea lumii e în Evanghelia Dom­ toate îşi au călăuza, îndreptaru din
nului, în adevărul şi porunca ei. E în citirea, adâncirea Cuvântului lui Dum­
i Dumnezeu „Tatăl nostru" Pawa creează bogăţia; bogă­
Hristos. E l e „calea, adevărul şi viaţa", nezeu.
. ne dovedim cu adevărat „fii şl pentru o pace a sufletelor şi pen­ ţia-trufia; trufia - dispreţul;
Rugăciunea şi Biblia sunt cele două
lui Dumnezeu" şi atunci se tru pacea lumii. Vor înţelege p o p o a ­ braţe ale sufletului: în rugăciune, dispreţul - nedreptatea; nedrep­
i realiza pe „pământ pace rele acest adevăr ? Îşi vor întocmi vorbim lai Dumnezeu; în Biblip, ne tatea - răsboiul; răsboiul- sără­
viaţa privată şi publică dupâ el ? vorbeşte Dumnezeu. Biblia e cartea
între oameni hună învoire" cia ; sărăcia - smerenia; smere­
X. 2, 14). I. BOBIAN S ă se milostivească Dumnezeu şi în care Dumnezeu ne-a desvăluit rân­ nia -pacea; şi pacea iar răs­
s ă ajute lumii să ajungă la pacea duiala sa cu privire la mântuirea boiul.
Sfârşitul tuturor s'a apropiat. omului, căci „ne-a ales întru Dân­
cea adevărată. (Aceitea sau aflat scrise pe o veche
iţi dar cuminte şi priv&ghiaţi sul mal înainte de alcătuirea lumii, piatră în Turda, şi arată minunat chipul
i rugăciune. (I, Petru 4, 7). S. A g â r b t c e a n u (continuare în pag, 2) pieii f i r i D u m n e i e u ) .
*4
a c e s t e sfaturi

r t f l f a o stftpâ:
sâ obţină o situaţie
cela Îşi ia o d o a m r
Soţia te va iubi, stap;
na te va stăpâni, it
Canina te va îogadu
k>ţia o ai pentru tmt
siăpitaa pentru g o s u c M
Jâria ta şi prietenii tăi,
.*'ţt pomi: multe iar doamna pentru lu­
me şi societate.
. * 'iruncaie in focul
Daca vei fi bolnav &o-
, războiului. Şi cine va putea şti (ia <e va îngriji, stă­
'• numărul de suflete aruncate tn pâna te va vizita, iar
1
\ focul iadului i doamna se va interesa Stăpâna
a?a cu de stare> ta.
A trecut războiul peste noi şi
.iiucnii tot nu s'au cuminţit, waiiu vel muri, soţia te va plânge, stăpâni
cap le fomâi
va fi întiistaiă, iar doamna se va îmbrăca îi
| Pe multe ori ne vine să credem VOamn" sculăndu-se dă un telefon doliu.
Si ce e mai ros* ! Fraţii întiu '•"'ar c-X oamenii sa~ /ucui mai
T
•i '. . ' •)! ii • două s rane răi. îseţiile s'au înmulţit; peste şezând în căruţa sa, citea din Isa
'I ga-
tot, dar mai ales la otaşe, lu­
îndreptarul nostru proorocul. La întrebarea lui Fiii
. n u o nnorĂţişare duhovnicească ( U r m a r e din Pagina 1) diaconul „oare înţelegi ce citeşti'
şi 'nti'un acord frăţesc al Iubirei de mea nu se gândeşte decât la
ca sâ fim noi sfinţi si fără de pri­ acesta r ă s p u n d e : „cum aş putea, d
Dumnezeu şi de aproapelui săa, încât plăceri şi la baluri; desfrâul e nu mă va poveţui cineva"? Şi 1
hană înaintea Iul întru dragoste,
mi-se părea că eu nu mai trăiesc în în creştere; minciuna vrea să rânduindu-ne mai înainte să-i fim povăţuit Filip A : e e a ş povaţă o a da
carne şi oas?, bătătorind străzile ia locul adevărului; hoţiile se fit prin Isus Hristos, spre lauda chiar Mântuitorul, celor doi ucenici,o
Clujului româr.es: de oarecând, ci că măririi darului său' (Efesenil,4 6 ) . în ziua învierii, mergeau spre Emau
ţin la drumul mare.
„le tâhuia lor toate ScripturiU
Emoţiile jUii.iicl n.i-au pricinuit oare Deacea, dând din nou la lu- Ceea ce e pâinea pentru trup, e
Cuvântul lui Dumnezeu pentru suflet: Biblia e Cartea lui Dumnezeu pei
care urmări şi prie'.e^i mei medici, . mină, gazeta „Vieaţa Creştină*, tru om, iar nu, cartea omului desp
mă s!.%iia'.!. să m i odihnesc câteva ne păzeşte de păcat, ne d ă putere în
noi o trimitem, cu toată dra­ rugăciune, ne dă putere asupra rău­ Dumnezeu. Biblia ne învaţă Calea c
zile în clinii.: nieiiira'l şi sa-mî tară
gostea, la toate casele creştini­ lui ţL»~i«MLatfltnr)lor mincinoase, ne rului care nu se aseamănă m Cal*
dă biruinţă în luptă şi ne umple icl- pâmântulu*; e adevărul cel vtşn
lor, ca să le arate şi să le îno-
ma de pace şi de bucurie. Acest desvâluit în vreme; e înţelepciunea
i iască toate învăţăturile noastre Dumnezeu, îmbrăcată în vorbe om
Cuvânt a lui Dumnezeu, e lumină în
date altă dată. mijlocul întunerecului, e mângâiere in neşti. C u m va putea omul cu mint
•..ijj.. ,
Noi le spunem şi acum: „Iată năcazuri, e putere în încercări şi is­ mărginită, să înţeleagă ştiinţa Dure
ii înf.u Hristos,
securea e la rădăcina pomilor" pite. Din Biolie cunoaştem, cum să ne nezeului celui nemărginit? Iasă tr
° " t_^luliu Hossu
mântuim, ce trebue s ă credem, să jMÊÊiÊi^Jatulfara, cari de aca
înşişi au dat -pfat. 3, 10).
săvârşim, să nădăjduim. Prooroclile i s'a dat lui actl Cuvânt. Biblia
\ obştei româ- întoarceţi-vă!
despre Măria, înfăptuite In Isus, C u ­ untul de lemn, leacul tămăduitor, ca
pllduitoare ce Dacă nu vă veţi întoarce, vântul cel întrupat; vieaţa şi învăţă­ vindecă rănile ! Şl d x ă un bolna
toţi veţi pieri. tura Mântuitorului; Biserica, înteme­ nu ştie cum să întrebuinţeze leaa
lumină"
Ş l întorcăndu-ne, să trăim o iată pentru sfinţirea celor aleşi; sfâr dela farmacie, în ce m l s u r ă să 1
— in lumina lui Hristos!
şitul lumii în preamărirea celor r ă s ­ şl între cari recerioţe, dispoziţii?
„ C a doi brazi într'o tulpină" vieaţă cu adevărat nouă. 1

plătiţi : „noi avem mângăere, căr­ loc s ă se vindece, se poate înbolnă


— în tulpina neamului românesc! Mult se scrie şi se vorbeşte
ţile cele sfinte, care sunt în mâinile mai rău, şi în loc să-i fie uşurare
Intru adevăr, Fraţilor creştini, nea­ azi despre o lume nouă; dar lu­ vieaţă, îi devine unealtă spre moar
mul nostru este unicul în lume, care noastre" (I Macav. XII, 9 ) .
mea nouă nu va fi până nu Biblia e Cartea inimii: Spiritul lui E nevoie de povăţuitor! Dacă
s'a ivit sub Soare deodată : creştin te poţi deprinde, nici înti'o mesei
şi r o m â n ! Şi e unicul între popoarele vom începe să trăim o vieaţă Dumnezeu, care o a inspirat, i-a îm­
brăcat cuvintele cu o tainică şi ce­ omenească, fără o pregătire da
ce urmează îndrumările Sfinţilor Apos­ creştină.
rească mireasmă, cu o putere sfântă, nu poţi înţelege cunoştinţele aces
toli, care are faf Biserica sa, în sluj­ Vom lupta în „ Vieaţa Creş­ lumii, fără şcoală, cum vrei să în
bele sale, limba vie a poporului aşa care atinge şi curăţă corzile inimii,
tină" împotriva răului, a fără­ descătuşează sufletul de legăturile po­ legi Cartea lui D u m n e z e u ? Măr
cum ştie, şi o cântă, o grăieşte şi o ria e trecutul: Biblia care a fo
delegii^ păcatului, a Diavolului. vara ce ale lumii, ii dă aripi să se
doineşte el, I m b ă dul:e şi sonoră, data ca îndreptar pentru om, a (
ca o s;umpă şi dulce comoară, p e Ş i vom clădi in sufletele ce­ avânte spre nemărginire, spre veşni­
cie. Biblia e Cartea Vieţii, şi va ră­ venit—prin trufia omului, — pril-j
care a stipi'o dela sânul maicii sale, titorilor noştri, prin scrisul pe vrajbă între cei ce t n b u i a u să fie,
— „ M a i c a Roma cea b ă t r â n ă " — după mâne până la sfârşitul veacurilor, căci
care-l vom stoarce din Inima lui Dumnezeu.
cum sug toţi pruncii, d e la sânul de e Cartea lui Dumnezeu.
lui Hristos, „Vieaţă creştină, Atâtea secte, cu numiri feliur
lângă inima mâicuţii lor. *
vieaţă nouă, vieaţa cwată, viea­ Cine caută însănătoşarea sufletului, toate tşi au obârşia, din tâlcuirea g
Şi se vede că vremile de oprimare
ţă cinstită, vieaţă fericită". slobozirea din păcat, vieaţa, calea Ce­ sită a Cuvântului lui Dumnezeu. Ave
şi apăsare ale războaielor, nouă R o ­
rului, desăvârşirea, pe Dumnezeu nevoie de povăţuitor. Ei bine,
mânilor ne sunt maipriitoare sufletului. Cunoaştem toate dorinţele ce­
chiar, află călăuza în Biblie. Biblia cine vom merge? Cine are cuvint
Multe sunt tâlcuirile acestui minu­ titorilor. vieţii de veci ? La acela care a
nat fenomen dovedit în Istoria R o ­ e îndreptarul nostru. Atunci va fi
Şi le vom da tot ce are Hri­ vieaţa creştinului, Vieaţă Ceştină, „cine-mi urmează mie, nu umblă
mânilor de totdeauna. întunerec, ci are lumina vieţii: Ia Isi
stos mai bun. Pr. N. Pura când îşi va adăpa toate simţurile,
Dar una locală şi foarte importantă Dar cum să se audă cuvântul lui?
e că aici a apărut publicaţia: , V i e a ţ a graiul, fapta, inima, la isvoarele C u ­
vântului Domnului. In toate împreju­ „Iată eu, cu Vai sunt până
C r e ş t i n ă " , care d e mulţi ani ca
un amvon viu a susţinut aici în mij­
Spun Scripurile rările vieţii: singur sau în adunări, sfârşitul veacurilor, cela ce vă à
S'răjerule, cât mal este din noap­ în zilele de lucra sau în sărbătoare, cultă pe vot, pe mine mă ascult
locul obştei creştineşti steagul Iul
t e ? Acesta r ă s p u a d i . Soseşte Dimi­ in biserică şi în c a s ă , la lucru şi in Voi învăţaţi toate neamurile,
Cristos alături de cel naţional şi a
călătorii. Ce a r fi, dacă Dumineca de păzească, toate câte am porun
cultivat duhul E v a n g h e l i e i a „ B u - neaţa, d i r este întunecoasă ca N o a p ­
fapt ar fi ziua Domnului, şi în Ioc eu vouă". Aceasta e Biserica, nu
n ă v e s t i r e i " poruncită de Cristos tea! (Is. 2 1 , 11-12).
să deschidem uşa crâşmelor şi a p a ­ oameni alcătuita, ci de Dumnez
aleşilor săi — pe care a început-o Dar Isus zice: Eu sunt Lumina lu-
lavrelor fără rost, am desch de C a r ­ lăsată. Cuvântul Bisericii e cuva
într'o zi de praznicul „Buneivestiri" mei. Celce vine după mine nu va
tea Vieţii?! I n s ă : de câte-ori nu ni tul lui Hristos, care se rostq
şi „Răvaşul" meu dela 1 9 0 3 — umbla in întunerec. (Io. 8 , 12).
s'a întâmplat, ceea ce s'a întâmplat până la sfârşitul veacurilor. Avi
propovăduind Iubirea, cătră Dumnezeu Cu proorocul Isaia strigăm şi noi:
famenu'ui împărătesei Arapilor (dela deci povăţuitor. Păzeşte-i povaţa,
i cătrâ de-aproapele său — pentru „Aceasta i Calea! Umblaţi pe ea, fără
vei avea cu adevărat, Vieaţă creştlt
Î )umnezeu — a ţinut umăr la umăr,
mână 'n mână, pe toţi Creştinii ro>
a vă abate la dreapta sau la stânga'
(Îs. 3 0 , 2 1 ) .
, F a p t e " VIII), care Intorcându se din
Ierusalim, unde a fost s ă se închine,
„Fă acestea şi vel fi viu",
4

TI, SURN

na \ •
drale, uni fumaase
altele. put
/-•in cruci Constata*
n:'a laudă, ci ar"
a cap Dr căzuţi r- cutremure şi să ne tr •:<•<
M ALT Din această pricină, a absen­
Şi am , . îşira multe ţei unei t>rese creştine, aşa cum 6 m i
Şl* d u p V * y r I A»»?* «Seta
semne ui re vreau să ar trebui să.'o avem, -nunei lată că din nou iasâ"L j i]
' • 83 sîin !9:«S
, apună ca suntem o )b a Iui când gazeta V;e»ţ& Crvştiuâ, noi-tru dr*g. dm 1946 1

1
Prtristos, căci le avem Un lu­ îşi reia apariţia, aici la Cluj, B j c u m noastră aşidir este bure *
cra însă na putem spune câ nu putem fâc< a ci cu frăţească întemeiată. Şi d<> această bucurie vrem citiate raspimi»
să împâitaşim cât Vom putea şi pe 1
a v e m : G ppes& creştin®. bune.
a iţii uni jurui nosiru. ui accai stup Iată din cele auzite în multe - părţi—
După o statistica a Acade­ lutăm plecarea ei la lucrul pro- iată ce făgăduim acelora, cari se vor
miei Române pe 1935, aveam deia cititor îi ziarului Vieaţa creştină.
povedaniei. osteni cu tipărirea l u i :
118 ziare zilnice, 1258 săptă­ Din „Vieaţa Creştină* săptă­ 1. Nu numai că îl vom cumpăra P ă r . Slmeon Chisiu
mânale şi 974 reviste. In total mânală (adică odată pe săptă­
2350. Azi tot cam atâtea sunt, mână!) dorim să o vedem
ba poate şi mai multe, căci
dispărând unele au apărut alt­
„Vieaţă Creştina* zilnică —
pentrucă vrem presă creştina.
UNIŢI-VA CREŞTINII !
ele. Cele zilnice ies ca albinele Ajungă veacurile multe Eu pentru voi Mi-;?m d'.i vieaţa
FL MUREŞANU Şi m'am jerifit pe Oolgola.
din stupul tiparniţelor şi duc PROTOPCPUL ORTODOX » 1 CIUJULUL
In care fost-am despărţiţi!
Azi glasul lui isus ne chiamă
Veniţi să împlinim dorinţa
Creştini de ce nu vă uniţi ?
Ce a arătat-o Domnul siânt
In rugăciunea către Tatăl
M a r i a ! Prea mult în uri şi vrăjmăşie
In cete fost-am despărţiţi Ce ne-a lâsat-o l e g ă m â n t !
— Sâ ne trezim! E ceasul ultim, Veniţi creştini din lumea largă,
Suntem în c e a m a i frumoasa lu­ Preasfântă F e c i o a r ă Măria, Maică ~_Să ne iubim, sâ fim uniţi, Din Răsărit şi dia A p u s !
nă a anului, L u n a c u soare b l â n d a lui D u m n e z e u şi R e g i n a a păcii,
Luna cu flori şi b u ­ Roagă-te pentru noi ! Iubirea Golgotei ne chiamă
Lăsaţi de-acuma v r ă j m a ş a !
curii,.- C u s p e r a n ţ a plină d e curaj Roagă-te pentru Patria noastră Să ne unim întru Isus,
Mândria, ura lepădaţi;
pe care (i-o insuflă v e r d e a ţ a să­ România ! Urmaţi de-acum porunca s f â n t ă : Căci vine încurând Stăpânul
nătoasă a p r i m ă v e r i i . . . C u fluturi Roagă-te pentru pacea lumii/ lubiţl-vă căci suntem fraţi! Să-şi cerceteze-al său popor.
zburdalnici albi ş i . c o l o r a ţ i , cu j o c
Pr TeofilA Baltbanu Fiţi gata să-i ieşiţi 'nainie
de c u r c u b e u în s t r o p i i p l o i l o r bi­ Căci Adevărul este Unul Cântându 1 sUvft toţi, în c o r !
necuvântate ce a d a p ă p ă m â n t u r i Cum Unur este şt Hristos, —
m&noase... C u pomi înfloriţi Şi î n ­ De ce noi, despărţiţi în cete, Lăsaţi în lături tot ce poate
cărcaţi d e r o a d ă . C u miei z g l o b i i
ce sir sprinteni şi b u c u r o ş i p e li­
Adunarea l-a ales Sâ ne luptam fără folos ? Să vâ mai ţină despărţiţi
Şf să rămănâ doar iubirea
vezi I n v e r d t e . C u mii d e p ă s ă r e l e Lupul ceru odată regelui ani­ Veniţi creştini de pretutindeni In care toţi să vă uniţi!
Ce se înaltă în s b o r n e b u n ca o Să ne unim întru H r i s t o s !
rugăciune, spre cer. Şi cu atâtea malelor ca să i i e numit el Veniţi creştini de pretutindeni
In jurul Crucii Sale sfinte
nenumărate alte f r u m u s e ţ i , p e cari primar l a oi. Se duse dar la Ne chiamă glasul Lui duios: Din orice neam şi-orice popor
Creatorul ie a d ă r u i t lunei Mai, p e leu şi-1 rugă. In acelaş timp Să fim pe veci uniţi în Domnul
care Biserica A p u s e a n ă a î n c h i n a t - o trimise ş i pe vulpe ca să stârue Să fim o Turmă şi-un P ă s t o r !
Venin copiii Mei la Mine
celei mai frumoase c r e a t u r i : M ă r i e i ,
pe lângă leoaică. Şi vă înfrăţiţi î î jertfa M e i ! /. Mar/ni
mama lui D u m n e z e u şi m a m ă a
noastră. Dar leul răspunse:
— Lupule, eşti deochiat, nu
Ce frumoasă eşti M ă r i e , ce fru­
moasă eşti I De f r u m u s e ţ e a T a se pot să-mi iau asupra mea răs­ Care-s mai mari dobitoace?
bucură „toată făptura : a d u n a r e în­ punderea, voi aduna toate fia­
gerească şi n e a m u l o m e n e s c " . P e rele pădurei, să aud şi părerea Proorocul Pavid zice că: „Omul în cinste fiind pus, s'a
l i n e Sf. Spirit te n u m e ş t e plină d e lor. asemănat dobitoacelor cari te taie". (Ps. 48, 20).
har (Lc. 1, 2 8 ; , D o m n u l pururea
Au fost adunate toate ani­ Aşa era probabil pe vremea proorocilor. Azi omul ră-
este cu T i n e . Eşti b i n e c u v â n t a t ă
între femei. malele sălbatice. Nimeni nu zimat pe „mintea" lui a „progresat". Priviţi!
vorbi de rău pe lup şi toţi vo­
Astăzi bisericile î n t r e g u l u i pă­
mânt sunt pline d e cântări ee s l ă ­
tară pentru această numire. Nu­
vesc n u m e l e T ă u , M ă r i e ; d e r u g i mai oile nu au fost întrebate;
fierbinţi cari c e r ş e s c a j u t o r u l şi s'a uitat să fie chemate ş i e l e
mijlocirea Ta — şi cari, a s e m e n e a la adunare.
lămiiei, se înalţă c u c e r n i c s p r e cer. L. T O L S T O l
Fie-ţi m i l ă d e noi M ă r i e , şi n e
ajută I
Priveşte b l â n d Ia m i z e r i a n o a s ­ Creştinul adevărat no urăşte
tră! Dă-ne minte ca să î n ţ e l e g e m
că nu n e p u t e m izbăvi d e cele Daca cineva ţi-a făcut numai rău,
rele. n u m a i d a c ă n e v o m î n t o a r c e de ce vrei să adăogi la toate relele
de pe căile p i e r z ă r i i , p e cari r ă t ă ­ ce ţi-a făcut, pe acela de a-1 urî, Dobitocul bea numai cât îi trebue. Omul, (fi'ndoă are
cim ca nişte o r b i fără d e m i n t e , c a t e este mai mare din toate. Vrăş­
maşul ţi-a răpit doar bunuri trecă­ minte) nu poate înţelege aşa ceva.
la s i n g u r a cale c a r e d u c e s p r e F i u l
[Tău lsus: calea l e p ă d ă r i i d e l u m e toare şi neînsemnate, dar tu urându-1
şi de mire jele ei a d e m e n i t o a r e ! îţi p i e r d b u n i i cel mai mare şi veş­
nic : mântuirea sufldului. Nu daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi
Tu care ai fost sprijin celor din De altfel, religia creştină nu ne
Zâna, fii şi n o u ă scut şi a p ă r ă t o a ­ las* nădejdea iettârii greşelor noastre, dacă duhurile sunt de/a Dumnezeu, căci în lume au
re în v r e m u r i l e d e g r e a c u m p ă n ă decât dacă iertăm şi i.~i celor cari
prin care t r e c e m I ne»au greşit. ieşit mulţi prooroci mincinoşi. (I. Io. 4, 1),
I n c u r â n d se va pune în circu-c
tăciuni fieri
Iaţie primul automobil de fabricaţie^
•mă asupra ffoas,-
românească de uzinele A. S. A. M."
, iviângăetcrul, Spiri­
Cotroceni şi I. A. R. Braşov, având
t u l u i , care să ne îuflacă-
ae pentru a rămâne tari şt stator­ 0 viteză de 100 Km, pe oră.
nici pe calea desăvârşirii creştin» şti D e m u l t s;riu ziarele că s'au
..A nu şi îa ceasul primejdiei ce ne aşteap â. pus în circulaţie 2 milioane buc&ţ
. .<v. rugat să ne 3 Cu această ocazie sunt chemaţi monede de argint d e . 2 5 X 0 0 Lei bu­
V
„est Nr de gazetă î:iapoi, toţi cititorii butii ai acestei gazete, cata. Noi care scriem acestea încă
c .,u^at am tipSrit puţine şi ne costă nici n'am văzut o singură monetă din
cari pot să vină, pentru a sărbători
. fi A cele 50 mi iarde Lei în astfel de mo-
Tatu -->iv»o.
mult. şi am vrea să-1 trimitem acest împreună cu noi, îmbucurătorul eve­
exemplar altora pe care poate i-ar niment de birui* ţă a Duhului Sfânt, nete.
cu binecuvân-
imm ş: . . . m e ade bine, avem şi în­ interesa şi s'ar a b o n a . că reapare iar gazeta „Vieaţa C r e ş ­ Americanii au construit un nou
crederea în ajutorul lui Dumnezeu. F r a ţ i l o r ! Dacă astăzi uşa mântuirii tină". Scriitorii a c e s e i gazete doresc tip de avion care sboară cu o iuţeală
ne este încă deschisă, sâ nu zăbovim a sa sfătui cu cititorii ei, cum cred' de 1200 Km. pe oră.
Dacă nu vor lipsi nici cititorii buni
şi conştienţi ai acestei gazete, atunci a intra Ia ospăţul sutletesc ce ni se unii şi alţii a se întocmi mai bine I n U n g a r i a Banca Naţională a
sunt speranţe de frumoase realizări. îmbie. Mâine poate să fie prea târ­ această foaie de „Solie a mântuirii", început s a scoată bancnote de câte
- C e i cari ne trimit bani in abona­ ziu. Am scrie noi despre mântuire, pentru a fi oricărui om care o ia în 10 milioane pengo bucata, iar dels
ment, să ştie că li se socoteşte bun dar nu se va putea, aţi citi dvoastră, mână, alături de Sf. Scriptură, cea 1 iunie câte de 1 miliard pengo" buc
plătit la atâtea numere de gazetă, d*r nu veţi avea ce. mai bună şt sigură călăuză pe calea
U n z i a r din capitală anunţă că:
după ce valoare reprezintă sumele la acestei vieţi.
„Şi de 10 Mai a curs sânge nevinovat"
data primirii banilor, deoarece şi noi In aceste sărbători, la solemnitatea
atunci folosim banii când îi primim. Orice se poate cumpăra ci bani? Sfintelor liturghii, cei carî doresc se
D e R u s a l i i pregătim un numai
frumos de gazetă în 8 pagini. Cola
C i n e doreşte a fi abonat la gazeta pot împărtăşi. Vor fi mai mulţi pre­
Oamenii fără judecată spun boratorii să ne trimită articolele câi
noasiră, este rugat ca îndată ce pri­ oţi la îndemâna credincioşilor pentru mal c u r â n d .
meşte acest număr să ne achite fie că poţi cumpăra orice cu bani, a asculta Sf. mărturisite acelor cari
personal fie pria mandat poştal sau Pe viitor vom da mai multe ştiri
chiar şi mamă şi tată. Dar nu doresc să o facă. informaţii şi răspunsuri la scrisori.
prin Cecul poştal Nr. 4 0 6 4 6 , pe cel e aşa. Poţi cumpăra cu bani o Adunarea de după masă se va în­ A V I Z
puţin 3 luni.
casă frumoasă d a r nu şi linişte cepe U orele 4. Dacă va fi timpul favo­ Am dori să avem în fiecare oraş şt st
C i n e ne scrie sau trimite bani şi
şi mulţumire în ea. P o ţ i cum­ rabil sub cerul liber, dacă nu atunci câte un reprezentant al „Vieţii Creştine*
are pe adresă un număr, este rugat
într'o sală mare sau în B serică. care st se ocupe în mod special de rli-
să ne scrie şi numărul sub care pri­ păra mâncare, d a r nu şi pofta De hrană pentru trtrp—fiecare—se pfindirea tipăriturilor noastre. Cei cari ifc.
meşte gazeta, pentru a fi aflat mai de mâncare. Foţi cumpăra pat oferă serviciile la această sfântă opeit
va îngriji de sine. misionară de Apostolat, să ne scrie In c
uşor în registrele noastre.
moale, dar nu şi somnul. Poţi Fraţii şi surorile din Cluj se vor î n ­ condiţii pot face acest serviciu, ş să •
C e i cari primesc mai multe numere, cumpăra medicină, dar nu şi trimită numele, domiciliul stabil şi datei
griji de simplul Ioc de adăpost şt
preoţii, colportorii, comisionarii sau personale, împreună cu o adresă de reoo
sănătate. Poţi, cumpăra multe odihnă pentru zi, precum şi dormit mandare dela autoritatea bisericească.
depozitarii, sunt rugaţi ca să încaseze
cărţi, nu însă şi minte. Puţi modest peste noapte. Pentru cai cari ne vor trimite şi 2 w
pre{ul gazetei şi tot ia 2 luni cel pu­
Prezentarc-â se va fsce la Tipogra­ toarafii leaalizate de preotul paroli ti
ţin să ne trimită banii. La credin­ câştiga prieteni, dar nu şi în­ primarul şi noTarm (iTununri.'-v vum aa--'
cioşii noştrii cari ne desfac gazeta fia . V i e a ţ a C r e ş t i n ă " diti cartierul
crederea în ei. Poţi cumpăra Iris, din faţa Bisericii. Aici oaspeţii
carnet de' legitimaţie ca reprezentant f
li se trimite tot la 19 ex. câte unul nostru.
multe desfătări, nu însă ş< fe­ vor afla locul unda vor fi aşezaţi şi
în plus în folosul propriu pentru chel-
tuelile şi oboseala depusă. La profe­ ricire adevărată. vor primi programul sărbătorilor şi E ă s p u n d e m :
sionişti, după tarif. broşura cu cântările şi rugăciunile celor ce ne cer lămuriri în legata
A m i n t i m încă un lucru. După Au­ cari în mod special se vor face în cu trăirea vieţii oreştise: credinţa
0 ştire î n g r o z i t o a r e citim într'un aceste Sfinte zile. morala. Cel ce ne scriu s i mentl
gust 1940 când a trebuit să intreru- ziar d m localitate, ca se a p r o p i e s p r e pă­ neze numeio sub care doresc să ţ
pem apariţia gazetei, aproape nimeni mânt cu o viteză nebună, un meteor (o P r o g r a m creştinesc recreativ de mească răspunsul.
nu ne-a mai trimis abonamentele r e s ­ stea rătăcită), despre care renumitul con­ seară pregătesc voluntarii tineri din F. D. Mai bine să se facă o singuj
tante, aşa că noi cei cari am îndrâs- ducător al Observatorului Astronomic din localitate angajaţi în slujba Domnului. dată cruce, dar corect, decât de 3 sau 7
Paris, spune că ciocnirea ce trebue să o dar fugare, mărunte, repezi, aruncai
nit a scoate această gazetă abia în aibă curând cu pământul este sigură.
Se vor prezenta apoi frumoase filme
strâmbe. Crucea este semnul mântui
trei ani am putut termina plata d a t o ­ Deşi această ştire se dă oarecum ofi­ noastre, fă-ţi cruce b i n e : pe frunte,
riilor rămase cu această gazetă, căci cial, serios şi ştiinţific, fi.nd anunţată in piept, pe umărul drept şi pe cel stal
ziare şi unele posturi de radio, totuşi nu
restanţierii erau mulţi, mai ales
ţăranii cari aveau obiceiul a ne achita se poate susţinea aceasta cu siguranţa, în­ Gunună-mă *cu Tine şi cu gândul la Isus cel Răstignit.
trucât şi altădată anumite stele şi comete
abonamentul toamna. ce se s p u n e a că se vor ciocni cu pământul, Isuse, Mire Veşnic
N u somăm acum pe nimeni pentru Bunul Dumnezeu le-a îndreptat drumul în k! •
Al slavilor senine,
acestea plăţi, deşi mulţi ne datorează altă parte. Deşi meteorul acesta ar fi,
după cum se spune, mai mare ca pămân­ Mai logodit cu Cerul
abonamentul pe 1, 2 şi chiar 3 ani, Atenţiune! Acest număr se
tul, venind numai cu o viteză de ibO.UUO Cunună-mâ cu (ine i
Km. pe oră, dacă e departe nu va sosi la trimite de p r o b ă . Numărul
noi nici peste K i ) j e a n i . Fă-mi zilele cu dorul viitor se va trimite numai ce­
Religia mincinoşilor Noi nu credem în proiocirile oamenilor Şi dragostea Ta pline lor eari trimit abonamentul.
ci în ale Sfintei Scripturi, care în legătură P e lângă adresele abonaţilor
cu sfârşitul vieţii pe pământ s p u n e : Ca vulturul cu stanca,
— C u m ? Este şi o religie a Cunună-mă cu Ţine! vechi, s'a mai trimis acest
Vor veni în zilele de apoi batjo.oritori
mincinoşilor? cu batjocură, cari vor umbla după poftele număr şl la adresele cari ni
— Sf. Scriptură spune că este. sale, şi vor zice: „Unde este făgăduinţa Şi 'n dulcea 'îmbrăţişare s'au propus sau recomandat
venirii lui? Căci de când au adormit pă­ Tu tot mai strâns mă ţine; de alţi binevoitori. Cine însă
— Şi pe cine cinstesc min­ rinţii, toate aşa rămâa din începutul făp­ nu doreşte a fi abonat la
Ca iedera cu pomul,
cinoşii ? turii*. N u întârzie Domnul făgăduinţa, cum
, V i e a ţ a Creştină", îl rugăm
o socotesc oarecaii zăbavă; ci ne rabdă Cunună-mă cu Tine|
— Pe tatăl minciunii, pe îndelung, nevrând să piară cineva, ci toţi necondiţionat să binevoias^ă
satana (Ioan 8, 44). să vie la pocăinţă, t a r ziua Domnului va Ca stelele cu bolta a ne trimite acest n u m ă r de
veni ca un hoţ n o a p t e a : în carele ceriurile In nopţile senine, gazetă înapoi, pentru a fi
— Cum putem cunoaşte dacă cu sunet vor trece, stihiile arzând se vor
Ca dragostea cu dorul, şters din evidenţa noastră.
cineva ţine religia lui D u m n e ­ strica, şi pământul şi cele de pe el v o r
arde. Deci dacă aceste toate trebue să se C u n u n a m ă cu Tine |
z e u sau a satanei? strice, cum trebue să fiţi voi în p u r t a r e
— Sfântul Apostol Ioan spu­ sfântă şi în evlavie, aşteptând şi grăbind 5 ă fiu al Tău, Isuse,
venirea zilei lui Dumnezeu, în care ceriu­
ne: „De va zice cineva că rile cu ardere vor pieri, şi stihiile aprin- Cu tot ce am în mine
iubeşte pe Duvunezeu, iar pe zându-se se vor topi. Căci eeriuri nouă Al Tău pe totdeauna,
şi pământ nou aşteptăm d u p ă făgăduinţa Cunună-mă cu Tine (
fratele s&u îl urăşte, acela lui, în cari locuieşte dreptatea, (ii Petru
este un mincinos" .{l.loA,20). 3, 3-13). (Rugăm citiţi întreg capitolul). . Tr. Dan

Redactor responsabil Pr. VAS1LE CHINDRtŞ Tipografi» .VIEAŢA CREŞTINĂ" Cluj f