<W '™
ANUL XII Nr.
Redacţia şi Administraţia
Cluj Str. Nicoîae l o r g a Nr. 6 - 8
Puterea de sus
Mântuitorul, Domnul Isus
Hristos, după ce a săvârşit lu­
crarea răscumpărării şi a mân­
tuirii neamului omenesc, pen­
tru care a venit în lume, îna­
inte de a se înălţa la cer a
lăsat apostolilor să continue
opera Sa. „Precum m'a trimis
pe mine tatăl şi eu vă trimit
pe voi. Drept aceea mergând
în toată lumea învăţaţi, toate
popoarele". Dar tot El le-a po­
runcit zicând: „De Ierusalim
să nvj^vă dgjy8r#ti până ce nu
vă veţi îmbrăca cu putere de
sus".;" "
1
Adastă „putere de s u s a
fost'coborârea Spiri'.ului Sfânt
peste ei în ziua de Rusalii,
detTomnul: „Alt Mângâietor
voiu trimite vouă, Spiritul Ade­
vărului, care dela Tatăl purcede.
Acela va rămâne cu voi în veci".
Propovăduirea Evangheliei
avea să se facă, deci, nu cu
puteri omeneşti, ci cu putere
de sus, conlucrarea Spiritului
Sfânt. Mântuitorul nu putea
lăsa continuarea opeerei Sale
până la sfârşitul lumii numai
în seama slabelor puteri ome­
neşti, a înţelepciunii omeneşti,
care poate rătăci, a voinţei
omeneşti care poate merge şi
pe drum greşit. Adevărul veci­
nie adus în lume de Hristos
trebuia pus sub paza lui Dum­
nezeu—Spiritul Sfânt. El le-a
dat apostolilor şi urmaşilor lor,
el a dat Bisericii şi-i dă mereu,
putere şi tărie, înţelepciune şi
curaj, pentru a propovădui aşa
încât adevărul Domnului „să
rămână neschimbat în ireci".
Biserica e îmbrăcat-iot* „pu­
tere de sus", şi nunfaîâeâ. Ea
ţine locul Mântuitorului în lu­
me. Deacea cine nu ascultă de
Biserică e ca „un păgân şi va­
meş". Şi Biserică nouă nimeni
nu poate întemeia, ci toţi tre-
bue să ascultăm de cea înte­
meiată de Hristos „pe care por­
ţile iadului n u o vor învinge".
!. A g â r b i c e a n u
Isus, rîdicându-şi ochii săi spre cer a zis: Părinte sfinte, pe aceştia ce mi-i-al dat, pă-
zeşte-1 în numele Tău, ca toţi s ă fie una, precum Tu Părinte eşti în m\m şi eu în Tine, aşa şi
•i in noi una să fia. (loan 17)
8 PMINL5QÎLLEI SUJJJ.flE9i16J.UNIE_.1946.
ABONAMENTUL p U i t înaintea pe un an tOOOO I c i . pe 6 luni Apare săpiămâisaî s u b î n g r i j i r e a unui comitat
5000 Lei, pe 3 luni ¿500 Lei Abonamentul (le sprijin «sie dub u. înregistrată ia Tribunalul Cluj sub Nr. 85 sîsn 1938
- Se poate plăti si prin cecul nostru poştal Nr. 40648 - Autorizaţia de reapariţie N r . 3651 din 1946 '
Mângâietorul
DUHUL APEUĂRULU Isus Hristos şi- a împlinit iă-
găduinţa. Dupăce s'a înălţat la
In ziua Rusaliilor s'a pogorît din cer peste:Apostoli, Duhul cer a „rugat pe Tatăl sâ ne
Adevărului. Prin focul său le a risipit şi umbra îndoielii. dea alt Mângâietor* care să fie
pururea cu noi. (loan 14, 16).
Mângâietorul a venit. Şi a
început lucrarea de mângâiere
şi înhrire a Bisericii şi a su­
fletelor.
Pe câteori s'au abătut vre­
muri grele, vremuri tulburi,
asupra creştinătăţii, de atâtea
ori şi ajjtorul Mângâietorului
a fost mai mare.
Cine dintre noi nu este în­
cercat? Cine n'are ceva de su­
ferit? Dar cine ne poate mân­
gâia î n dureri? Singur Mân­
gâietorul, care e în stare sâ ne
facă chiar şi moartea plăcută.
St. Ştefan, bărbat plin de
Spiritul Stânt (Fapte 6,5), a găsit
că-s uşoare pietrele cu cari a
fost omorât.
Sf. Laurenţiu, martir plin de
credinţă şi de Spirit stânt, iiind
pedepsit să iie fript pe cărbuni
aprinşi, râdea de prigonitorii
săi, aşa-i părea de plăcut a sta
pe foc. „Sunt destul de fript
pe partea aceasta, zicea el, în­
toarceţi-mă pe cealaltă".
Iar noi cei de azi, cari săr­
bătorim pogorîrea Spiritului, ce
necazuri am putea avea pe cari
să nu fie în stare Mângâieto­
rul să le uşureze.
Duhul Adevărului,i-a făcut din fricoşi, îndrăsneţi până la în­
fruntarea morţii, de a cărei frică stăteau mai înainte cu uşile Sâ-1 rugam şi va veni şi va
încuiate. Această putere numai Adevărul o are. ajuta slăbiciunile noastre. (Rom.
Duhul Adevărului i-a făcut să înţeleagă dragostea Tatălui 8, 26).
Pr. N. P u r a
ceresc pentru lume. Duhul Adevărului i-a făcut să priceapă jertfa
Ftului pentru noi oamenii şi aceiaş Duh al Adevărului i-a aprins
cu căldura sa până la înflăcărare.
Duhul Adevărului poartă în sine sămânţa şi rodul eroismului
şi al martiriului adevărat,
In ziua Rusaliilor au înţeles şi Apostolii că vîierul taie din d e Păr. T e o d o r Ciceu
ramurile viţei, nu spre a o mutila ci spre a o face mai roditoare.
Acum pricep şi ei rostul suferinţei şi jertfei. La plinirea vremii, Duhul
Sfânt s'a pogorît peste apostoli
Aşa vom înţelege şi noi Adevărul deplin şi rosturile încer­
cărilor noastre, dacă va sălăşlui şi asupra noastră Duhul Adevărului, în chip de limbi de foc. Şi în­
dată din slabi ajung tari, din
Să ne rugăm deci:
„ Duh al Adevărului, vino şi te sălăşlueşte. întru noi şi ne fricoşi îndrăzneţi şi din nepri­
cepuţi înţelepţi. De-acum nici
curăţeşte de toată întinăciunea şi mâniuieşte Bunule sufletele
naastre. o armă nu le mai poate sta
împotrivă. Darurile Duhului
FL MUREŞANU
PROTOPOPUL ortodox AL C L U J U L U I Sfânt au trecut apoi la toţi câţi
s'au botezat în Hristos şi-au
crezut în El. Duhul Sfânt ajuta
închinătoiilor lui Hristos să
(continuare în pagina 2) _

Roadele Duhului
binevestească pe Mântuitorul,
Ie descoperă tainele cele ascunse
ale împărăţiei lui Dumnezeu, îi
luminează, îi mângâie, îi înflă­
cărează, îi întăreşte, îi sfinţeşte
şi îi învaţă tot Adevărul. Duhul
Sfânt sfinţeşte întreaga viaţă.
Dela leagăn la mormânt Duhul
Sfânt ne ajută cu harul său şi
ne sprijineşte cu darurile sale.
Celui neînţelept, Duhul Siânt
îi dă înţelepciune, celui neînţe­
legător înţelegere, celui nehotă«
rît sfat, celui slab în credinţă
tărie, celui neînvins ştiinţă, celui
mândru smerenie, şi celui ne­
păsător îi dă frica lui Dumne­
zeu, Duhul Sfânt e adevărul şi
dragostea cea adevărată, care
însufleţeşte, înfierbântă şi mişcă
inimile până la eroism şi mu­
cenicie. El topeşte ghiaţa ne­
( U r m a r e din Pagina 1)
credinţei, arde şi curăţă sufle­
tele de rugina şi murdăria pă­
catelor. Afară de Duhul Stânt
nu e creştinism, nu e Biserică,
nu e preoţie, nu e propovăduire
şi nu e mântuire. Duhul Sfânt
e Dumnezeu pe pământ, care
conduce şi păstoreşte Biserica
lui Hristos. La amar şi la ne­
caz Duhul Sfânt e mângâieto­
rul credincioşilor. In vârtejul
nesiguranţei^ adevărul. In pus­
tiul răutăţilor e izvor nesecat
de bunătate. In umbra morţii
e dătătorul de viaţă. In întu-
nerecul păcatelor e lumina vie­
ţii. Pe căi strâmbe e îndrepta­
rul credinţei. Iar în lupta cu
cel viclean e mântuitorul sufle­
telor noastre.
P r . T e o d o r Ciceu
Rugăciunea către Duhul Sfânt
Preasfinte Duh, ce 'n limbi de flăcări te-ai coborît pe-acest pământ
Şi ai împărţit peste Apostoli puterea focului Tău sfânt,
Aprinde-ţi focul de tărie în sufletele omenirii,
Să ardă flacăra de jertfă, să ardă flacăra iubirii.
Preasfinte Duh ce peste viaţă împărfitor de Haruri eşti,
Revarsă-le pe această lume din visteriile cereşti,
Cunună în sufletele noastre puterea jertfei şl-a iubirii
Şi pentru cei iubiţi de tine deschide poarta mântuirii.
In faţa Ta îngenunchează smerita noastră rugăciune,
Tu dă-i putere de tărie, Tu dă-i putere de minune,
Aprinde 'n noi scânteia sfântă, să ardă în flacără fierbinte
Şi înfrăţeşte paşii noştri pe veci cu-a Tale drumuri sfinte.
Aprinde-ne pe-altarul. vieţii din ceriuri focu-ţi de tămâie
Şi varsă în sufletele moarte puterea Ta de apă vie.
Alungă glasul ce ne chiamă din întuneric spre păcate
Şi strânge 'nir'o credinţă sfântă turma neamurilor toate.
ANTON CRIŞAN

G â n d u r i d e Rusalii I P â i n e a vieţii
I
Aceasta s ă r b ă t o a r e n e este d a t ă 1 OMULE! Alergând atât de
să o s ă r b ă t o r i m c â n d n a ' u t a e în
plină p u t e r e d e m u n c ă şi desfacere I mult după „pâinea de toate
D e l a m i n u n e a „ L i m b i l o r d e foc" zilele", nu-ţi uita şi de „Pâinea
s u n t multe secole şi o m e n i r e a a
t vieţii de veci", despte care Isus
t r e c u t prin g r e l e s t r â m t o r i şi r ă z ­ i T ne spune aşa de limpede: „Eu
b o a i e d u p ă c u m am t r e c u t şi noi /
sunt pâinea cea vie, care s'a
g e n e r a ţ i a cari t r ă i m azi, p r i n răz­
b o i u l acesta g r o t a / c a r e a lăsat în
pogorît din ceriu. De va mânca
u r m ă a t â t a d u r e r e şi suferinţă. cineva din pâinea aceasta, va
T o a t e acestea n e s u n t nu.i ai în­ I
trăi în veci; şi pâinea, care o
dreptare. I voiu da eu, Trupul meu este,
A c u m un an, m ă g ă s i a m î n t r ' u n
spital din B r a ş o v şi în sa o n u l în pe s a T i j u a y ^ f i g a ^ . y i a M
I
c a r e eram, a v e a m un soldat r u s , lumii.
c a r e între altele m i - a s p u s u r m ă ­ De nu veţi mânca Trupul
toarele: S Fiului omului, şi de n u veţi
„ P o t să-ţi fiu tată şi a s c u l t ă ce-ţi
bea Sângele Lui, nu veţi avea
s p u n : Acest r ă z b o i u se datore şte
viaţă în voi. Celce mănâncă
p ă c a t e l o r n o a s t r e $i d a c ă n u n e
v o m r e î n t o a r c e la c r e d i n ţ a s t r ă m o ­
şească p e care n e - a î n v ă ţ a t - o părinţii
n o ş t r i , v o r v e n i peste n o i şi alte
I Trupul meu şi bea Sângele meu,
are viaţă veşnică şi eu îl voiu
învia în ziua de apoi. Căci
suferinţe cu mult mai g r i l e şi mai
Trupul meu cu adevărat este
g r o z a v e ca p â n ă a c u m ; d e c i te
sfătuiesc să d u c i m a i d e p a r t e cu
vintele mele".
I mâncare, şi Sângele meu cu
adevărat este beutură. Celce mă­
Când ne-am despărţit o lacrimă
m i s'a p r e l i n s p e o b r a z şi mult
t i m p m ' a m g â n d i t la v o r b e l e lui.
! nâncă Trupul meu pi bea Sân­
gele Meu, rămâne în Mine şi
i Eu în el. (Ioan 6, 51-56).
T o t t i m p u l acest ostaş l u p t a p e n ­ Proorocul Ie re mia scrie:
t r u c r e d i n ţ a lui şi îşi a p ă r a întâi
I
d e t o a t e sufletul. Sf. S c r i p t u r ă o „Aşa vorbeşte Domnul, blestemat să fie omul c a r e s e î n o r e d e
a v e a t o t d e a u n a la el şi u n d e şi fn om, c a r e se sprijineşte pe un muritor şi îşi abate inima dela Năcazul lui badea Miron
cum putea, răspândea Cuvântul Domnul!
Domnului. Binecuvântat aă fie omul oare, s e încrede în Domnul, şi a
La aceasfă sfântă s ă r b ă t o a r e a cărai nădejde este Domnul!" ( ' e r e m i a 17, 5-7). — De ce eşti amărât bade
P o g o r î r i i S p i r i t u l u i Sfânt să ne Miroane ?
e x a m i n ă m şi n o i b a l a n ţ a faptelor — Că n'am o gazetă.
n o a s t r e şi să î n c e r c ă m să n e î n ­ — Dar tu nu ştii citi.
d r e p t ă m greşelile t r e c u t u l u i s p r e Preasfinte D u h — Că numai de fumat.
o vieaţă mai b u n ă şi mai c r e ş t i ­
nească. Preasfinte D u h de vleaţâ d a r n i c Ca să-ţi a d u c e m Ţ i e jertfa — Doar nu fumezi gazeta?
Tineri şi t i n e r e , n u v ă r u ş i n a ţ i Preasiinte ' m p ă r ţ i f o r d e har, Deplinei n o a s t r e d ă r u i r i . — Şa îmi trebue şi mie ba-
de Cuvântul Domnului, ascultaţi-L In faţa ta î n g e ,ur cheazâ
F ă c u t - a i sufletele n o a s t r e
remi lina pe zi, ca să am în
şi p r o p o v duiţi-L, c u m a p r o p o v ă ­ A noastră r u g ă c i u n e iar... ce sucî ţigările.
Potir de aur minunat,
duit ostaşul rus, cu pletele a l b i t e
d e ninsoarea timpurilor, şl veţi Căci T u ai d it vieţii n o a s t r e
Şi d a r n i c le-ai u m p l u t a d â n c u l »
Cu harul tău îmbelşugat.
avea răsplată aiât în viaţa aceasta, B o t e z u l m i n u n a t d e foc,
D e s c h i s u - n e a i d e a c u m a uşa Iată o explicaţie, de ce ajung
cât şi în viaţa veşnică. C e - a c u n u n a t în n o i d u r e r e a
Gh. Oului Cu fericirea la u n loc Slăvitului I e r u s a l i m cetitorii aşa greu la o gazetă,
Şi fericirii fără m a r g i n i căci dau cu zor după ele fu­
Ai răsărit în fata n o a s t r ă P ă r t a ş i făcutu-ne ai să f i m . . mătorii proşti.
Puterile naturii în avion §i tun L u m i n a altei n o u i vieţi
De-»tât n o i a n d e fericire
Sunt moartei ferloirii, în mâni de nebun, C a se ne-arăli a t â t e a sfinte
Şi n e g r ă i e f r u m u s e ţ i .
Ni e p l i n al inimii p a h a r . „ Vai pământului şi mării! Căci
Maşinile ştlînjl ne-aduc amar fi riu, Fii b i n e c u v â n t a t d e - a p u r u r î diavolul a venit la voi, ou mânia
C&nd Dimlu-i /a wmi §i nu e Dumnezeu,, în inimi n e - a i a p r i n s scânteii Preasfinte ' m p ă r ţ l t o r d e h a r . mire, ştiind că are puţini rr««
A . Aci» Şi focul alte» n o u i iubiri, T, Dan mo,,.* (Apoc 12, 12),
 Nr 2-3 Pag, 3

<JHf Mm

'JFttt.

închinare şi program «viaica P r e a c u r a t ă

0 prea lăudată, Maică Preacurată,
(lori şi bucurie, iţi aducem ţie,
Deschidem această rubrică pen­ Exceptând îmbrăcăminte» să­
Maică Preacurată.
tru femei cu gândul la Precu- tenilor care deşi are şi părţi
raia Fecioară Măria, Ei îi în­ nthigieniee, are şi o parte bunii: 1 u, Maică, pe 5fâr>tul Dumnezeu Cuvântul,
chinăm tot ce vom scrie aci. aceea de a acoperi impui, amin­ l 'ai născut în lume, mai presus de nume.,
In acest colţ al Vieţii Creş­
0 tim de îmbrăcămintea $rmidu­ Maică Preacuraţi,
tine'* ne adresăm în primul rând ioasă, a oră şen celor, Constatăm: Flori şi bucurie, îţi aducem Ţie,
femeilor creştine. Astfel sarcina o nrsttpfl >iită slugarnic:epe,n ti n rt nuastra Stăpână, izvor şi lumină.
de-a le scrie ar fi foarte uşoara, modă. P rplenăfura
t care strigă Maica Preacurată,,
dacă de a*' fi cu adevărat m f şi mărturiseşti un suflet ne-
tine, sau cel puţin pe drumul scruta, "este mnbolul adavin v,u milă ne adapă, de rele ne scapă,
de-a deveni creştine adevărate. pentru cochet arie. şi demfiţ! '\ I, piea lăudata, Maică Preacurată,
Căci în acest caz ne-am înţelegi; Maică Preacurată,
1/rmeaz-ă. masca de cremă, pudră,
ca surorile bune şi am aproba şi ru-neneli, cari înscriu respte- Flori şi bucurie, îţi aducem ţie,
găndurde între noi în că înainte tivul suflet între cei cari smin­ In veci Iii mfrită, Maic fericită,
de a le cunoaşte. tesc. Mâinile, pentru fiumusetea Maică Preacurată,
Insă dureros este să consta­ cărora se urăsc sumedenie de
tăm că puţinele femei adevărat îndatarin cari de sigur suni evlavios şi să spună cuvinte mari de Oh, primiţi să vi se spună orice !
creştine se pierd în masa celor vrăjmaşe unei fiinţe captivante. umilinţa şi t o t i ş i , în inimă să fie în­ Chiar d i c a ceea ce vi se spune este
cu viaţă p&gânU, cari împreună grozitor de mâhdru. O femeie zicea pentru voi o doctorie a m a r ă şi chiar
Nt oprim aci. O să revenim dacă trebue s ă vărsaţi lacrimi luând o,
către o prietenă a e', că ea a murit
cu cele ce nu sunt înscrise în pe larg despre acestea :,i alte primiţi totuşi s â vi se spună ! M e r ­
în totul pentru lume şi trăeş'e de
ceata slăvită a lui Hristos, îm­ fapte negre. acum numai p nini Hristos. D a r acea geţi pe calea smereniei şi Dumnezeu
pestriţează oraşele şi satele, cu N'am amintit în iă nimica, prieienă i-a r ă s p u n s : „Lucrul a a s ' a va va înălţa la vremea S a .
aceleaşi dorinţe josnice, obiceiuri despre frumoasa noastră Regină se va vid'.a în zilele care urmează". 5. S nerenia este supusă, „Cei mai
şi fapte în afară da legile noas­ Şi ce s'a v ă z u t ? Că acea femele spu­ tineri, sa ne saputi c d ^ r bătrâni; şi
cerească. Suntem atât de înde­
nea numai vorbe mari, dar în lâiu;- toţi laolaltă, In legăturile dintre et, s a
tre creştine. 8'ar putea pune părtate cu trup şi sufli t de trul (i era egoistă, mândră, încăpă­ tic împodobiţi cu smerenie". Fiecare
întrebarea că de ce criticăm aşa Măria, încât ne e greu să ridi­ ţânata şi supărăcioasă. să socoteasaa pe altul mai pe sus da
de aspru un neam de oameni căm privirea spre locul de lu­ sine însuşi. Unul s\ dea îatâietate
botezaţi, cari de multeori îşi dau mină pe care-l ocupă. Şi totuşi Semnele adevăratei smerenil altuia.' C e frumos este într'o casă
seama că există o deosebire între 1. Smerenia nu este supărăcioasă. unde locueşte duhul smereniei, unde
nt vom strădui să o vedem, cu niciunul nu zice despre bunurile l u i :
ei şi cei neînsemnaţi cu semnul Unde domneşte supărarea, acolo şi
tmtă micimta noastră-, fiindcă- dracul mândriei îşi face mendrele. „Sunt ale mele", uode niciunul nu
crucii. Răspundem cu cuvintele nu este alt model mai desăvâr­ pretinde s ă fie bine văzut, unde
Adevărata smerenie rabdă ca o oaie
Mântuitor ulm: „după roadele şit pentru femeile creştine. ia tăiere. Ea nu s b i a t ă , nici nu vor­ totul este lăcut spre sava lui Dum­
lor li veţi cunoaşte". Şi adău­ beşte de râu, bârfind; ia ea supărarea nezeu, unde fiecare se uită pe sine
Scopul nostru este să înlătu­
găm că vom întrebuinţa biciul este daiă morţii. însuşi şi unde este supunere în duhul
răm di pe ocini surorilor noas­ lui Hristos!
cel mai necruţător al cuvintelor tre acoperemăniul preocupărilor • 2 . Smerem se eersoteară pe sine,
pentru to%te imoralităţile. „ P e voi inşi vă încercaţi- vâ daca Sâ învăţăm să firn smeriţi! D o m ­
păcătoase, ca apoi sâ se conving'i sunteţi în creuinţă. Puneţi-vă la în­ nul Isus zice: „învăţaţi dela Mine,
Iată acum câteva aspecte din despre farmecul ceresc al ade­ cercare pe voi înşivă", (ii C o r . 13,5). căci Eu sunt blând şi smerit cu ini­
înfăţişarea exterioară a creşti­ văratelor frumuşeii ce pot să „ F k c a r e să se cerceteze pe sine în­ ma". S l învăţăm deci acest lucru iii
nilor de azi, câteva roade ale împodobească sufletul unei temei. suşi" (1 Cor. 11, 2 8 ) . C â r d te cer- fiecare zi. Să fim smeriţi înaintea lui
lipsei de caracter creştinesc. eeuzi pe tine însuţi, te pleci înaintea Dumnezeu şi înaintea oamenilor. Dacă
i l e a n a Or. C l m o c a Dumnezeului tău şt- L rogi: „Cerce- în noi estt foame şi sete după sme­
tează-n ă Dumnezeule, şi cuaoaşte-mi renie, atunci prin aceasta se face tot
inima! Vezi daca sunt pe o cale rea mai mult loc Duhului lui Dumnezeu.

0 podoaba rară: SMEREN1H

Să înveţi sâ fii smerit nu e un lu­
cru uşor. in şcoala oamenilor, sme­
renia nu se tnvaţâ; ea nu se învaţă
decât în şcoala Domnului Isus. C*t
de rari sunt oamenii smeriţi cu a d e ­
vărat I Multe lucruri i-a învăţat Dom­
nul Isus p e ucenicii Săi, cand era cu
ei pe pământ; cel mai greu lucru a
fost smerenia. •
St. Augustin fiind întrebat odată
care este cea dintâi şt cea mai mare
virtute, a răspuns: „Smerenia".
— „ D a r a doua care este ?" — „ S m e ­
r e n i a " a răspuns el. — „ Ş i a treia?"
— „ S m e r e n i a " a răspuns el din
nou. Şi avea dreptate, c a d dacă sun­
tem în adevăr smeriţi, avem toate
virtuale şi mari binecuvântări ne sunt
date. Domnul dâ har celor smeriţi.
Iarba e o întăpşare a smereniei.
Domnul a fâcut-o pentru cel mai de
jos serviciu: s'o mănânce vitele. Dacă
o calci în picioare, ea se ridică Ia­
răşi; şi daca o tai, ea creşte cu atât
mai repede. Şi totuşi, cât de minu­
nată este iarba în frumuseţea ei!
Pioi mari cad pe vârfurile munţi­
lor, şt totuşi ele rămân neroditoare,
peutruca apa se scurge în vai şi face
mtel roditoare locurile de j o s , Când
şi du-mă pe calea veşniciei". (Psalmul
• 139, 23). Dumnezeu dă atunci lumină.
De ce mulţi nu pot sâ deosebească
m învăţaţi dela Mim, căci suni blund duhunie şi se lasă duşi' încoace şi
fi smtrit cu Imimat, (Mat. 1 1 , îaeoio de feiiunte duhuri? Penîrucă
cineva este mândru, harul lui Dum­ nu se cercetează pe ei înşişi; iar cer­
nezeu poate să vina peste el, dar el cetarea de sine lipseşte, pentrucă
lipseşte adevărata smerenie. Smerenia
rămâne tot uscat şi goi; pe când a-
adevărată nu lasă să treacă o zi f .iră
cela care, prin îndurarea lui Dumne­
sa se cerceteze pa sine însăşi.
zeu, este smerit cu duhul, primeşte
binecuvântare. 3. Unde este eersetare de sine, acolo
Toate virtuţi!; pot să fie imitate, esie şi judeaata de sine. Adevărata
— omul p o a t i să iaca pe credincio­ smerenia se judeca pe sine însăşi.
sul, pe cel plia de iubire, de nădejde, Daca ne-am judeca singuri, n'am li
dai sâ facâ pe smeritul, greu isbu- judecaţi" (1 Cor. 1 1 , 31). Mulţi cad
teşte. S nerenia falşa este curâi.d dată sub judecata lui Dumnezeu, din pri­
pe faţa. cina că nu s'au jadecat singuri. C â t
Spicele pline de boabe de grâu îşi d ; trist este când copiii iui Dumnezeu
pleacă capul; cu cât mal multe boabe se amestecă in treburile a:tora şi nu-şi
au, cu atat mai mult se pleacă; pe văd de treburile lor I Decât s'ar apu­
când cele seci ţin ţanţoşe capul în ca sa măture gozui din faţa uşii
sus. Ciocârlia se înalţă i o a n e sus, altuia, mai bine şî-ar matura gunoiul
dar îşi tace cuibul foarte jos, pe p ă ­ din faţa uşii lor, •
mânt. Privegheloarea cânta frumos, 4. Smerenia primeşte să i se spună
dar numai cand este ascunsă, în sin­ lucruri oh cât de grele. Un smerit r o b
gurătate şi în noapte. Crâcile care au dl tul Dumnezeu primeşte s ă i se
mai multe roade, acelea se îndoaie spună orice, chiar de către un copil.
mai tare. T o t a ş a , cel mai sfânt creş­ Ei cercetează toate, le duce î îaintea
tin este şi cel mal smerit. iui Dumnezeu şi ia apoi învăţătură
dela Domnul lai. El nu se crede prea
Cea mai desgustătoare arătare o
învăţat. Nu este dispreţuitor faţă de
dă omul care tace pe smeritul, şi nu
nimeni care are sâ-t s p u n ă ceva. Cât
este smerit. El poate să intre în rân­
de mare este această nobleţei Cât
dul celor ce se pocăesc, dar curând
de bine îi stă smerenia unui rob al
se va vedea ca n'a fost ia el decât
prefăcătorie. El poate $1 vorbească lui Damntz.ml
Atunci nu va mat îi nevoie să cerşim
— cum îiC unii — botezul Duhului
sau al focului, fiindcă totul vine dela
sine. Nu vom mai dori după daruri
care s ă izbească privirile (cum d o ­
reau Coriutenii după darul vorbirii în
limbă), fiindcă, dacă avem adevărată
smerenie, atunci totul ne va fi d a t .
Adevărata smerenie este curată, ea
este pusă în totul de o parte pentru
Dumnezeu. Adevărata smerenie însă
disprcţueşte lauda dela oameni şi nu
ridică în slavă pe oameni, fiindcă ea
ştie bine că numai Dumnezeu este
vrednic să fie lăudat.
Am văzut odată „o plantă sensiti­
v a " scrie un credincios. Suflarea mea
a atins-o uşor; îndată florile ei şi-au
plecat capul. Am pus mâaa pe ea, şi
ea s'a vestejit. Aşa este şi cu sme­
renia. Ea este o planta gingaşă, c ă ­
reia îi place sâ fie retrasă, Cine se
măguleşte singur cu vorba că urmează
Domnului în deplină smerenie, se in­
sala singur. Nu este adevărată sme­
renie, când gândim despre noi înşine
că suntem mici; smerenie adevărată
este atunci, când uităm de noi înşine.
Moise nu ştia că faţa lui strălucea.
Îndată ce începem sâ vorbim de sme­
renia noastră, smerenia a şi sburat.
O, de ne-ar împodobi Domnul pe
toţi cu această aleasă p o d o a b ă : sme­
renia !
Prd, S. M, Valeri®
 sionar
Unul este Părintele nostru
Se a u d aspre înfruntări dela unii
— cărora ie place a se numi « p o ­
căiţi*, — contra credincioşilor c r e ş ­
tini, cari îi cheamă p e preoţi, cu nu­
mele de „ p ă r i n t e S e provoacă la
cuvintele Mântuitorului dela Matei, 2 3 ,
9: „şi părinte să nu chemaţi vouă
pe pământ, căci unui este părintele
vostru, u nie este în ceruri".
li u D i c c i u i lor, ai „pocăiţilor", de
a lua u . v i . j u I c Scripturii în fraze frânte,
lărrt sa ţină seama, de legătura lor,
In locul de faţă, Isus, vorbeşte despre
cărturari şi fariseii, cari învăţau pe
oameni Legea, însâ fără ca ei să p ă ­
zească, ceeace învăţau pe alţii, (V,t.
2 3 , 1-3). învăţătura lor e numai de
arătare ( 2 3 , 5 ) , şi le place să fie
chemaţi de oameni, cu numele de în­
văţător; însă unul este învăţătorul
Isus Hristos şi unui este părintele,
anume cel din cer. Isus îi opreşte pe
ucenicii săi, ca s ă se ia după pilda
fariseilor. Aceştia căutau cinstea în
faţa oamenilor şi dorinţa deşartă de
a ti chemaţi dascăli, învăţători.
Ei bine, ce e L e g e a ? E călăuza
faptelor noastre, Cine a dat Legea?
Dumnezeu. Cărturarii şi fariseii se
sumtţeau, ca şi cum ei ar fi dătători
de Lege, şi cereau dela oameni, să
fie numiţi, învăţători. Insă „unui este
învăţătorul nostru: h u s . hi alege pe
învăţători din învăţăceii săi, şi le dă
poruncă să înveţe pe oameni în n u ­
mele s ă u . Isus Hnstos e mijlocitorul
între Dumnezeu şi între oameni, „ca­
rele sa dat pe sine pre( de răs­
cumpărare- şi spre care sunt pus
ea (zice Pavel la 1 T i m . 2 , 5 — 7 ) ,
propovăduitor şi apostol şi învăţă­
tor neamurilor întru credinţă şi
întru adevăr*, Zadarnic se mândreşte
deci cineva cu învăţătura tul şi se
numeşte dela sine învăţător, căci
„ce are omul. ce să nu fi primit,
iar dacă a primit, pentru ce să
laudă coşi cum nu a primit". (I C o ­
rint. 4 , 7 ) .
„Şi părinte să nu vă chema(i
vouă pe pământ"... Dumnezeu singur
e tatăl nostru. Dela el avem viaţa
trupului şi a sufletului. Deci: „da(â
sunt tată, unde este cinstea, care
mi se cuvine?" (Malahia 1,6).
Suntem noi opriţi, sâ chemăm p e
născătorii noştri după trup, cu numele
de tată şi de mamă, — cu toate că
Dumnezeu e tatăl nostru şt după
t r u p ? Au nu Dumnezeu ne-a dat
nouă poruncă în Legea Sa, ca să cinstim
pe taţii şi pe mamele noastre ? D e
altă parte cei ce primesc învăţătură,
se numesc în Sfânta Scriptura, cu
numele de fii. Insă, unde sunt fii,
trebue să fie şi p ă r i n ţ i : «ascultă fiule
învăţătura tatălui t ă u " (Pilde I, 8 ) .
Prin aceasta nu se ştirbeşte dreptul
de Părinte al Tatălui din cer. Atunci,
pentru ce să nu-i putem chema şi în
cele sufleteşti, cu numele de părinte,
pe acei ce ne-au născut pe noi în
Isus Hristos, la vieaţa cea creştinească?
„Căci de aţi avea zece mii de das­
căli întru Hristos, însă nu aveţi
mulţi părinţi; căci prin Hristos Isus
prin bunavestire tu (Pavel) v'am
născut*. (I Corint. 4 , 15). Pavel p e
cei din Tesalonic, i-a îndemnat şi în­
tărit, .ca un părinte pe fiii săi"
(l Tesal. 2 , 11). Petru, apostolul, ÎI
botează pe M a r c u , şi aflându- se
amândoi în „Babilonia", scrie biseri­
cilor din Asia; „închină-se vouă, bi­
serica cea din Vavilon, şi Marcu,
ţiul mm" (I Petru, \ 13).
Deci dacă cineva are fiu, acela este
părinte.
Fariseii şi cărturarii se mândrlau
cu ştiinţa lor, şi cu dela sine drept so
chemau învăţători şi părinţi, — însâ
Apostol» şi urmaşa lor împărtăşesc
vieaţa şi învăţă tura Iui hus Hnstos,
deci ei sunt învăţători şi părinţi, tri­
mişi de Domnul Nostru „eu v'am
ales pe voi şi v'am trimis în lume..."
P. E m i l i a n L e n i e n y
Cine a z i s aşa?
Poate un răutăcios. Poate,
şi atunci trebue să uităm. Dar
o mare şi înţeleaptă persoană
a mai z i s : „Cei caz/ vin să
mă v a d ă îmi fac cinste; cei
cari nu vin, îmi fac plăcere".
Aceasta o poate spune
cine ştie cântări preţul
rei clipe şi zădărnicia
vorbării goale a femeilor leneşe
sau a şedinţelor cu cafea şi
tărăboi. Poate în clipele astfel
pierdute mulţi aşteaptă ajutorul
meu.
Poate în acel timp zădărnicit,
Dumnezeu aşteptă munca sau
rugăciunea mea.
Multora îţi vine să le s p u i :
„Dacă vrei să-ţi pierzi
pul cu oiice preţ, cel
Spirite
S p i r i t e Sfinte, L u m i n ă lină,
A vieţii n o a s t r e D ă r u i t o r .
Vină d i n c e r u r i , o, vină, v i n ă ,
Şi fii-ne astăzi M â n g ă i t o r .
A m p i e r d u t calea c e a b u n ă , d r e a p t ă ,
Şi'ntru păcate n e a m cufundat.
O, vină, vină, t o ţ i te aşteaptă,
C a şi p e - u n S o a r e p r e a l u m i n a t ,
N e - a p a s ă m u l t e d u r e r i şi p a t i m i .
F R A Ţ I
fr^tt cr*vT.n< & i tinwa'nWa- ţ â , tre-vv rit.' m c»«ţ «io-ios
3 n - t o - n a t ; un « it
î v j w - f i - ţ i - <¿ po' p o a r e
b\ ple-cjtvdui v'f, cj«• t i o n - c t w , " '
S S
0 Urivtea ix b\ít&¡
) b - n« Bou- a £ ta
Duhul Sfânt
isvor al apelor vii (Ier. 2, 13)
D u h u l Sfânt, i s v e r d e a p ă v i e , t >lilor d e v i n e m a i v i e , i u b i r e a m a i
care a p u s v o r b e l e p e b u z e l e p r o o ­ caldă n ă d e j d e a mai tare. Spiritul
rocilor, în ziua cincizecia s'a im­ Sfânt a fecundat sufletele A p o s t o ­
p a r u l în limbi d e foc a p r i n z ă t o r lilor c u „putere de sus" (Luca
!
d e inimi peste c a p t t e l e A p o s o ! i l o r . 24. 2 9 ) .
Aşa se împlinesc c u v i n t e l e lui h u s ; Mica uaste, a celui m a i m a r e
„tată eu cu voi v o i . / i p&uă IH î m p ă r a t , c u c e r e ş t e în această zi
sfârşitul rancurilor". (Mateiu 28, 3000 d e suflete p e n t r u î m p ă r ă ţ i a
20). „ foc Impiîrţindu-se spve du­ n e m u r i r i i , î n t e m e i n d astfel Biserica
rea, de daruri" d u p ă c u m s p u n e vie a Iui Isus H r i s t o s . A p o s t o l i i ,
P e n t e c o s t a r u l . A c u m credinţa A p o s - spirite f e c u n d a t e d e c e r u r i şi b o t e -
zale cu b o t e z d e foc, a u p r e d i c a t
cu l i m b i d e foc d r a g o s t e a Tatălui,
jertfa F i u l u i , c ă l d u r a — prin căl­
d u r a - - D u h u l u i Sfânt.
De fapt c r e ş t i n i s m u l cel diníáiü
a fost u n s o a r e a p r i n s c e l u m i ­
nu-ţ't face plăcerea d/n atace
n e a z ă şi încălzeşte p e s t e v e a c u r i ,
sâ şi-1 piardă şi aJţiil"
foc întăritor, a p r i n s d e D u h u l
Iată la ce sunt condamnaţi Sfânt, suflete e r o i c e , care, d e ş i
şi cei ce vreau să muncească: p u ţ i n e , a u biruit l u m e a şi v e a c u r i l e ,
au să îndure flecărerile ne- p e n t r u c ă e r a u întărite c u p u t e r e a
Duhului.
slârşite ale trândavilor.
F o c u l a c e s t a a scăzut în sufle­
Un proverb zice: „Scapă-mă tele o m e n i r i i d e a z i . C e n u ş a p ă c a ­
ori­ Doamne de prieteni, că de tului v r e a să a c o p e r e j a r u l c r e d i n ­
fiecă­ duşmani mă'ngrijesc eu". ţei. N e lipseşte c r e d i n ţ a v i e a p r i ­
atâtor milor creştini, i u b i r e a fierbinte şi n ă ­
Dar să nu e x a g e r ă m . Caută d e j d e a l o r tare, n e lipseşte în g e ­
în prietenie, recreaţia ta plăcuta, n e r a l focul S p i r i t u l u i Sfârşi; şi în
aşa c u m o vrea Dumnezeu. locul L u i , locui p a t i m i l o r m i s t u i e
E s t e d e un folos n e m ă s u r a t sufletul rătăcitei omeniri, N o i a m
conversaţia între sufletele care a p r i n s în l u m e focul d i a v o l u l u i
u c i g ă t o r , focul r ă z b o i u l u i c e a m i s ­
se înţeleg şi care sunt mari. t u i t în flăcări c a t e d r a l e l e n o a s t r e ,
Dar sunt prieteni şi prieteni. focul ce a d u s o m e n i r e a s p r e a b a - , ,
torul apocaliptic.
Să-i păstrezi pe cei buni.
Spirite S t i m e , c e ai b o t e z a t p e
De ceilalţi, roagă-te iui Dum­ Apostoli c u b o t e z d e foc, a p r i n d e
tim­ nezeu să te scape. limbile n o a s t r e c a s ă c â n t ă m şi să
puţin v o r b i m c u foc, să n e r u g a m c u
R, PLUS
c ă l d u r ă şi sâ p l â n g e m .
„Duhul lui Dumnezeu, Duhul
Sfinte U m b l ă m cu trudă grele cărsri, slavei, se odihneşte peste voi".
O, v i n ă Sfinte s t r i g ă m cu lacrimi, (I. P e t r u 4. 14), D a ! Fiinţa L u i a
Dă n e tărie în s t r â m t o r ă r i . r ă m ,s d e a p u r u r e a p r e z e n t ă c u n o i ,
ca o călăuză c e r e a s c ă a p a ş i . o r
Lumea-i cuprinsă de-o oarbă ură,
noştri, ce r ă t ă c e s c în această vale
Şi i a d u l fierbe î n g r o z i t o r .
a p l â n g e r i i . D i n z h u cincizecia
Vină, o , vină, s p r e n o i te ' n d u r ă ,
S p i r i t u l Sfânt v r e a să ne c ă l ă u ­
Şi fii-ne astăzi Întăritor»
zească d e s t i n u l p â n ă la sfârşitul
veacurilor, s p r e Ierusalimul ceresc.
Spirite Sfinte, L u m i n ă lină,
Dar d i n t r e valurile acestei l u m i îşi
S p r e c e r u r i s b o a r ă al n o s t r u d o r .
scot capul m u l t e călăuze, ş e r p i i
V i n ă în l u m e a d e lacrimi plină,
Şi fii-ne astăzi M a n g l i t o r . (continuare î n pag. 7 )
\ \ \ \ WtV^A *
C R E Ş T I N I
Fraţi creştini din l u m e a 'ntreagă
Fraţi creştini, d i n l u m e V n t r e a g ă , t r e s ă r i ţ i în cânt v o i o s ,
I n t o n a ţ i u n i m n d e slavă, toţi câţi c r e d e ţ i în C h r i s t o s .
înfrăţi i-vă p o p o a r e dela Răsărit şi A p u s
Şi p l e c â n d u - v ă g e n u n c h i i , c â n t a ţ i R e g e l u i I s u s l
i U - '» , loti ci!; ere-deli «v H»>vî«S Refren:
O, Cristoase'n Sfânta T a i n ă , c e doreşti să n e i u b i m ,
D â - n e n o u ă a T a p a c e , d o r u l t ă u să-1 î m p l i n i m .
d e - U S\¿- ţ j • u t s i a - phs P e n t r u n o i v e n i n d p e l u m e , S'a făcut copil p l ă p â n d ,
P e n t r u noi m u r i n d p e cruce, S'a jertfit ca mielul b l â n d ;
Iar acum s u b c h i p u l p â i n i i din n o u v i n e p e altar,
Şi se d ă cu t o t u l n o u ă , s ' a v e m viaţă, s ' a v e m h a r ,
1
ft« " j * - 3 - SUS.
Sbuciumat de u r ă mare neamul nostru omenesc,
N ' a r e linişte, iar fraţii între ei s e d u ş m ă n e s c .
P o t o l e ş t e T u furtuna, s t i n g e focul d i n t r e fraţi,
i a i ' r t â . c e do-reşîi ¡ta «e t u - W v
Ş i fă să sorbim i u b i r e a , la-a T a masă a d u n a ţ i .
T e r u g ă m , C r i s t o a s e , D o a m n e , să n e ierţi că ara greşit,
P e n t r u c ă streini d e Tine, p â n ' a c u m n u T e a m i u b i t ;
Mişcă i n i m e l e noastre c a p ! â n g â n d u - ş i vina lot,
t¡¡'- c* , d» m l Î a u v i - l *o-^i*
S t r â n s e ' n juru-Ti să r ă m â n ă in toţi vecii v e c i l o r .
 SEMNE DESPRE SFÂRŞITUL LUMII
I n t r ' a d e v ă r , sfârşitul lumii va fi,
însă m ă s u r ă t o a r e a v r e m i i p â n ă a-
tunci, întru cât nu ne esfe d e folos,
D u m n e z e u a a s c u n s - o dela m i n t e a
noastră. C e l dintâi sfârşit al lumii
este sfârşitul o m u l u i . P e n t r u cel ce
m o a r e l u m e a n u m a i există, t u
fiecare m i n u t , c u fiecare ceas, cu
fiecare zi n e a p r o p i e m d e sfârşitul
lumii n o a s t r e p e r s o n a l e , D e a c e e a
M â n t u i t o r u l ne învaţă sâ fim g a t a
în t o a t ă v r e m e a . Fiţi dar gata,
c&si Fiul Omului v a veni în c e a ­
s u l î n c a r e nici nu vă gândiţi.
(Le. 12, 40). A i s c o d i viitorul p e
care D u m n e z e u 1-a p u s în a sa stă­
pânire, î n s e a m n ă a ispiti p e D o m ­
nul, deaceea o r i c e p r e z i c e r e cu p r i ­
vire la tainele lui D u m n e z e u , p o r ­
nită din iscusinţa o m e n e a s c ă , este
0 nesocotinţă a iui D u m n e z e u , deci
un mare păcat.
Dacă n o i avem un sfârşit d a r
neştiut c â n d , a p o i şi l u m e a va avea
un sfârşit d u p ă c u m a a v u t un î n ­
ceput. Despre acest l u e r u M â n t u i ­
torul n e a învăţat cu p r i s o s i n p i .
„Cum s'a î n t â m p at în v r e m e a iui
ciot, zicea el, t o t aşa se v a întâm-
p a şi la venirea r i u l u i O m m u i .
După cu.n era în zilele cele d i n a ­
inte de potop, când toţi m â n c a u şi
beau, se însurau şi m ă r i i a u , p â n ă
în ziua câad N o e a intrat in c o ­
rabie, şi n'au priceput nimic, p a n a
când a venit peste ei p u t o p u i şi
1 a înnecat pe toţi. A^a va ti şi la
. v e n i r e a Fiului Omu.ui, ca sa j u d e ­
ce lumea. Deacee^, veghiaţi a s u p r a
sufletelor voastre, pentrucâ nu p u ­
teţi s i ştiţi in care zi va veni. D o m ­
nul Isus, ca să vă m a i puteţi p r e ­
găti. (Mat. 2 4 , 37). Şi c u toate
^icestea, el ne-a d a t o a r e c a r e semne,
d u p ă care p u t e m şa ne călăuzim
ca (ÎI fn ce v r e m * se va a p r o p i a
z ua cea m a r e a d r e p t e i judecaţi.
Aceasta este mai m u u o întărire a
faptului d e c â t o precizare a t i m p u l u i .
Cei dintâi s e m n d a t de m â n t u i ­
torul este p r o p o v e d u i r e a Evangne-
uei la toaiâ l u m e a . M a i întâi s t va
propovedui E v a n g h e l i a aceasta ia
toată lumea, e a să slujească de
mărturie veşnic o s â n d t t o a r e p e n t t u
. toate n e a m u r i l e p ă m â n t u l u i ; c a r e
nu vor crede, şi a p o i v a fi s f â r ­
ş i t u l lunii, ne spune D o m n u l .
(Mat. 24, iii.
Acum E v a n g h e l i a s a p r o p o v e -
duit a b a ia a treia p a n e d i n toată
populaţia p ă m â n t u l u i . D a c a prin
actasta p r o p o v e d u i r e se î n ţ e l e g e
Increştinarea t u t u r o r , sau numai *â
se p r o p o v e d u i a s c ă E v a n g h e l i a încât
sa i e c u n o s c u t ă d e ' t o a a l u m e a , e
greu d e lămurit, A c u m , d e b u n ă
seama, că au auzit a p r o a p e toţi
vie,uitorii p e faţa p ă m â n t u l u i d e s ­
pre a d e v ă r u r i l e î n v ă ţ ă t u r i i creştine,
unii mai corect, alţii m a i n e l ă m u r i t
şi rătăcit.
S u n t unii o a m e n i c a r e se l a u d ă
cu n u m e l e c r e ş t i n i s m u l u i , ca cu
orice fel d e ştiinţă a l u m e i , d a r
prin vieaţa l o r îi t â g ă d u e s c p u t e ­
rea p r i n fapte i m o r a l e şi c u g e t e
viclene. U n u ca aceştia n u m a i s p e ­
culează cete sfinte. D e a c e e a , M â n ­
t u i t o r u l n e - a d a t u n alt s e i m care
va g r ă b i sfârşitul l u m i i : î n m u l ţ i r e a
răutăţilor dintre oameni.
D a c ă va zice c i n e v a : iată aici este
H r i s t o s sau acolo, să n u c r e d e ţ i ,
căci se v o r scula hristoşi m i n c i n o ş i
şi p r o r o c i î n ş e l ă t o r i , c a r e vor face
s e m n e mari şi m i n u n i încât v o r
c ă u t a să înşele chiar şi p e cei aleşi,
d a c ă le v a fi cu p u t i n ţ ă , lată v ' a m
s p u s m a i î n a i n t e , că d a c ă vă v o r
z i c e : lată-1 în pustie să n u v ă d u ­
ceţi acolo; iatâ-l retras într'o casă
să n u - i credeţi, căci p r e c u m iese
fulgerul d e la r ă s ă r i t şi s t r ă b a t e
p â n ă Ia a p u s , aşa va fi venirea
Fiului O m u l u i . ("Mat. 2 4 , 23-27).
S p r e sfârşi/ui lumii înşelătorii se
v o r înmulţi şi se v o r specializa în
aşa fel încât cu foarte m a r e g r e u ­
t a t e v o r putea fi c u n o s c u ţ i . Aceştia,
p r i n măestria vicleşugului se v o r o -
c u p a d e cele m a i sfinte î n d e l e t n i ­
t r e b u e să se î n t â m p l e . D a r sfârşi­
tul lumii n n va fi a t u n c i . Se v a
scula u n p o p o r î m p o t r i v a altui p o ­
p o r , şi o î m p ă r ă ţ i e î m p o t r i v a altei
BOMPA ATOniCfl
Fantezie (închipuire) de G . B, S H A W
— D U M N E Z E U (un m o ş plin de
b u n ă t a t e , aşa c u m şi-1 î n c h i p u e p o ­
porul): Petre!
, — P E T R U : Porunceşte Stăpâne!
—- D O M N U L : C e m a i face vier­
mele acela ai m e u , d e pe p l a n e t a
numită p ă m â n t ?
— P E i R U : T e g â n d e ş t i Ia o m ,
Doamne?
— D O M N U L : Da, Ia o m . M a i
trăieşte ?
— P E T R U ( P r i n t r ' o lunetă uriaşă,
î n c t p e să c e r c e t e z e o p ă r t i c i c ă în­
d e p ă r t a t ă a u n i v e r s u l u i ) : Se p a r e că
trăieşte.
— D O M N U L : Ş i ce face a c u m ?
— P E T R U ( P r i v i n d prin l u n e t a ) :
Se s b a t e , se frământă, par'c ar fi
g â n g ă n i i d i n x ' u n m u ş u r o i răscolit.
— D O . v i N U L : D e ce se frământă,
nu p o a t e sta liniştit ?
— P E T R U : E o făptură păcă­
toasă, Sâ a m i e r t a r e , D o a m n e . Deşi
e făptura Ta, d a r imi vine *ă c r e d
că a t u n c i c â n d i-ai d a t viaţă, n i c i
n ai bănuit, ce va a j u n g e c u t i m ­
p u l . A c u m b u n ă o a r ă se f r ă m â n t ă
m a i ales s ă - ş i refacă o r a ş e l e , p o ­
d u r i l e , fabricile, p e oari le-a n i m i ­
cit m a i d e u n ă z i .
— DOMNUL: Cine?
— P E R T U ; Viermele numit om.
întâi n i m i c e ş t e totul, a p o i ani d e - a -
r â n d u l a s u d ă c l ă d i n d . A b e a sfâr­
şeşte d e clădit şi o ia dela î n c e p u t .
A c e s t a - i j o c u l la c a r e ţ i n e mai mult-
— D O M N U L : C u r i o s . Ş i î. place?
— P E T R U ; A ş a se v e d e î n t r u c â t
îl r e p e t ă m e r e u .
— D O VINUL: C e f ă p t u r ă c i u d a t ă .
— P E T R U : Şi asta e floare la
u r e c h e , D o a m n e . E u m ă uit la el
adesea, c â n d a m r ă g a z . T e cruceşti
v ă z â n d u - l , Ieri, d e pildă a u m u r i t
d e foame cincizeci de m i i d e o a ­
m e n i , l n c h i p u i e ş t e - ţ i , S t ă p â n e , au
ciri, c a o u r î c i u n e s u i ţ i în locul cel
sfânt, Se v o r a d ă p o s t i s u b n u m e l e
creştin, d a r cu multă d i b ă c i e îi v o r
tăgădui puterea, având numai o
formă d e evlavie (II T i m . 3, 1-5).
Domnul n e - a a r ă t a t u n alt s e m n
p e n t r u sfârşitul lumii, z i c â n d : . V e ţ i
auzi d e r ă z b o a i e şi veşti d e r ă z ­
b o a i e , b ă g a ţ i d e seamă să n u vă
î n s p ă i m â n t a ţ i , căci t o a t e acestea
î upârăţii, şi v o r fi, pe alocurea.
c u t r e m u r e d e p ă m â n t , foamete şi
b o a l ă . D a r toate acestea n u v o r fi
decât începutul durerilor".
Trad. de A. P .
m u r i t d e foame, în t i m p ce p ă m â n ­
tul e g r e u de r o d , d e p o m i c a r e şi
frâng c r e n g i l e sub p o v a r a fructe­
lor, iar h a m b a r e l e o m u l u i nu m a i
răzbesc a aduna.
— D O M N U L : H m ! si totuşi m o r
atâţia d e foame ? Iar cei cari au îi
lasă p e ceilalţi să p i a r ă ?
— P E T R U : D a , îi lasă, Şi aceasta
t r e a c ă m e a r g ă . D a r lor le face ma­
r e p l ă c e r e să-şi a s m u ţ ă t i n e r e t u l ,
î m b r ă c a t în uniforme diferite, unii
î m p o t r i v a altora, ca să se m ă c e l ă ­
rească. La acest j o c , aleg d e - o
parte cu m u l t ă g r i j a p e cei b o l n a v i ,
p e b ă t r â n i şi schilozi şi nu t r i m i t
ia m o a r t e d e c â t p e cei sănătoşi.
A l e g e r e a o fac d o c t o r i i .
— D O M N U L : Dacâ-i a ş a , sunt
n e b u n i d e - a binele.
— P E T R U : Se p o a r t ă , p a r ' c ' a r
fi c o p i i . S e ceartă şi se bat m e r e u .
F a c î n t r u n a g h i u l e l e şi b o m b e . îşi
c h e l t u e s c cu acest joc t o t a u r u l ,
t o a t e energiile. Din această pricină,
t i n e r e t u l l o r n u p o a t e învăţa In
d e a j u n s ca să fie de folos c e l o r ­
lalţi. T r ă e s c în î n t u n e r i c şi în să­
r ă c i e n e a g r ă , deşi fiecare în p a r t e
ştie p r e a d i n e , că î n l o c d e g h i u ­
lele, cu aceeaş o s t e n e a l ă , ar p u t e a
ridica o r a ş e m i n u n a t e cu g r ă d i n i
încântătoare.
—- D O M N U L ; Şi tu. ce crezi,
care i pricina rătăcirii?
— P E T R U : Jocul d e - a r ă z b o i u l .
Le-a ajuns a d e v ă r a t ă p a t i m ă . D e
aici, d e sus, e şi g r e u să spui d e
ce se b a t , P o a t e d i n d o r i n ţ a n e ­
adormită de a mai smulge de
la ceilalţi o p a l m ă d e p ă m â n t . . .
— D O M N U L : E o prostie. Doar
p ă m â n t u l e destul d e m a r e şi d e
b o g a t , ca să-i poată î n d e s t u l i p e t o ţ i .
— P E T R U : . . . P o a t e că se b a t
din pricina îmbrăcămintei. Fiecare
„ A t u n c i vă v o r d a să fiţi c h i n u i ţ i
şi vă v o r o m o r î , şi veţi fi urâţi d e
toţi p e n t r u n u m e l e M e u . Atunci
m u l ţ i v o r c ă d e a d i n c r e d i n ţ ă , se
v o r v i n d e u n i i p e alţii şi se v o r
d u ş m ă n i între ei, Se v o r scula m u l ţ i
p r o o r o c i m i n c i n o ş i şi v o r î n ş e l a
p e m u l ţ i . Şi d i n p r i c i n a î n m u l ţ i r i i
f ă r ă d e l e g i l o r , d r a g o s t e a m u l t o r a se
va răci. D a r cine va r ă b d a p â n ă
ia sfârşit, n u m a i acela se va m â n ­
t u i " ( M a t . 24, 6 1 3 ; .
Războaie a fost d e c â n d e l u m e a
p e p ă m â n t . Ele nu s u n t altceva
d e c â t efectul r ă u t ă ţ i l o r d i n sufle­
tele o a m e n i l o r . C u m focul face să
c l o c o t e a s c ă c ă l d a r e a , t o t aşa flacăra
p ă c a t e l o r face să c l o c o t e a s c ă d e
ură toate neamurile pământului,
încât D u m n e z e u le lasă sâ se p e ­
d e p s e a s c ă u n e l e p e altele. „ N e b u ­
nia o m u l u i îi s u c e ş t e calea, s p u n e
S c r i p t u r a , a p o i cârteşte î m p o t r i v a
D o m n u l u i . ( P r o v . 19, 3).
P ă c a t e l e se p u n ca o p e r d e a
î n a i n t e a o c h i l o r o m e n e ş t i , şi n u - i
Iasă să v a d ă că „ n u m a i vieaţa cea
cinstită înalţă p o p o a r e l e , n e s p u n e
C a r t e a sfântă, iar păcatele le a c o ­
pere de ocară". (Prov, 14,34).
O r i c e r ă z b o i este un fel d e sfâr­
şit al l u m i i fiindcă p r i n el îşi g ă ­
sesc sfârşitul atâtea vieţi o m e n e ş t i .
Dar r â z b o a e l e care v o r servi ca
s e m n e p e n t r u s â r ş i t u l lumii v o r fi
m a i întinse şi d e p r o p o r ţ i i m a i
m a r i şi mai î n v e r ş u n a t e . Şi c u t o a t e
(continuare în -pag, 7)
p o a r t ă altă u n i f o r m ă şi v o r b e ş t e
altă l i m b ă . D e a c e e a n u se p o t
suferi, N ' a u minte nici cât u n b o b
d e m a c . Se m ă c e l ă r e s c , a p o i fac
s e r b ă r i m a r i la m o r m i n t e l e celor
m o r ţ i şi ţ i n m e r e u d i s c u r s u r i . S e
p o a t e s p u n e că o m u l e făptura c e a
mai v o r b ă r e a ţ ă d e p e p ă m â n t . D i ,
la aşa ceva se p r i c e p e .
— D O M N U L ; Ajunge! Eu i-am
creiat ca sâ fie fericiţi. C e crezi,
c u m să le p u n c a p ă t s m i n t e l e i , să
ie trimit p o t o p , c u t r e m u r e , ori ai
p u t e a să-mi s p u i c e v a m a i n o u ?
— P E T R U : Doamne, nu sunt
v r e d n i c i să p i a r ă d e m â n a t a . L a ­
să i să se n i m i c e a s c ă s i n g u r i Şi
aşa le face plăcere t r e a b a a c e a s t a .
Descopere-le tain» materiei, a ato­
milor. A r a t a - l e c u m a r p u t e a s o
desfacă. Ei v o r sti că p r i n n o u a
d e s c o p e r i r e p o t să-şi t r a n s f o r m e
p ă m â n t u l în p a r a d i s , chiar d e n ar
m u n c i d e c â t 2 - 3 o r e la zi, c ă aju­
taţi d e ea ar p u t e a trăi fericiţi,
liberi şi b o g a ţ i , în ţ i n u t u r i î n c â n ­
t ă t o a r e şi in o r a ş e p l i n e c u g r ă d i n i
m i n u n a t e . D a r ei n u v o r folosi
d e s c o p e r i r e a p e n t r u a ş a ceva, ci,
cu ajutorul ei, se v o r nimici u n i i
1
pe alţii. C e zici, S t ă p â n e / E b u n
planul ?
— D O M N U L : Da. (Pe pământ
s e s c u r g câţiva a n i , c e e a c e î n r a i u
n u - i d e c â t u n ş i r a g d e c l i p e fugare).
— D O M N U L : P a t ' c ă s'a auzjt o
mică pocnitură,
—- P E T R U ( p r i v e ş t e p r i n u n i ­
vers): C h i a r a c u m a făcut e x p l o z i e .
— DOMNUL: Ce?
— PETRU: Pământul.
— D O M N U L : A h , da, p ă m â n t u l
de care vorbirăm adineaori. Pla­
n e t a a c e e a mititică, c a r e p u r t a vier­
mele numit o m .
— P E T R U : Da, D o a m n e . V i e a ţ a
a pierit d e p e P ă m â n t . A c u m e o
planetă moartă.
— D O M N U L : Nu-i nimic. Las-o
s a s e mai învârtă. Va veni vremea
c â n d va fi s c o a s ă din c i r c u l a ţ i e .

P o c ă i ţ i - v ă l A c e a s t a este cea d i n ­
tâi p r e d i c ă a N o u l u i T e s t a m e n t şi
e şt cea din u r m ă solie a lut D u m ­
nezeu p e n t r u omul păcătos. Prin
p o c ă i n ţ ă păcătosul î n t â l n e ş t e p e
D u m n e z e u în m i l a şi î n d u r a r e a Sa.
D a r c u m să î m p l i n i m acei stă
m a r e p o r u n c ă ? Pocăiţi v ă , n e p r e ­
dică B i s e r i c a p r i n slujitorii ei. P o -
căiţi-vă predică toate sectele prin
t o a t e o r a ş e l e şi s a t e l e . Ba fac şi
m a i m u l ţ i m e r g d i n c a s ă în casă
c u iei d e fel d e b r o ş u r i şi î n d e a m ­
nă pe o a m e n i ca să le c u m p e r e şi
s l le c i t e a s c ă ca să v a d ă în ce ră­
t ă c i r e i-au a d u s p r e o ţ i i , şi s p u n că
d a c ă nu se l e a p ă d ă d e B i s e r i c ă nu
se v o r m â n t u i .
O a r e c h i a r aşa să fie c u m c r e d
aceşti o a m e n i cari s'au l ă p ă d a t d e
d« b i s e r i c ă , c r u c e , i c o a n e şi zic că
s u n t idoli, iar p r e o ţ i i s u n t ş a r l a t a n i
c a r e înşală pe o a m e n i cu învăţa­
t u r i l e p e c a r e Ie d a u ?
Subsemnatul care scriu a : e . t e a
a m a v u t de-aface cu fel de fel d e
o a m e n i d e a c e ş t i a şi p e u n i i d i n
ei îi c o m p ă t i m e s c că îi văd o a m e n i
c r e d i n c i o ş i şi s'au l ă p ă d a t d e Bi­
serică cu c r e d i n ţ a că n u m a i a*a se
p o t m â n t u i d a c i se b o t e a z ă a d o u a
o a r ? . Ei n ' a u ştiut că Botezul n u
se face d e d o u ă ori, p e n t r u c ă e te
scris." „ U n D o m n , o c r e d i n ţ ă şi un
b o t e z » . Şj nu i m i r a r e că au fost
d u ş i în r ă t ă c i r e ei c a r e n ' a u c u -
închinători Ia „Ba
Vt veni vremea, când învăţătura cea
sănătoasă nu o vor primi, oi după pofie
îşi vor alege loruşi învăţături, cari te
vor gâdâlt urechile ([[ T u n . 4.3).
Şi azi, ca î n t o t d e a u n a , o l u p t ă
c r â n c e n ă se d ă i n t r e b i n e şi r ă u ,
l u m i n ă şi fntunerec, î n g e r şi dia­
vol, î n t r e închinat,.rii la m a m o n ă ,
l u m e , idoli şi î n c h i n ă t o r i i Iui D u m ­
nezeu.
— Î n c h i n ă t o r i i Ia idoli — slujitori
ai î n t u n e r e c u l u i , ai d u h u l u i rau —
s u n t cei ce în g â n d , v o r b ă şi faptă
se fac p t i e t e n i cu l u m e a (judecă,
v o r b e s c şi se p o a r t ă d u p a cu ai
v r e a l u m e a ! ) c h i a r d e nu se d e ­
c l a r ă a fi d u ş m a i d i r e c ţ i ai lui D u m ­
n e z e u D e o a r e c e sfanţul D u h vor­
b e ş t e l ă m u r i t în Biblie, ca „oricine
va vrea si fie prieten cu lumea, vrăj­
maş Iul Dumnezeu se face" (isac 4.4).
^ C i n e sunt, aşa d a r , î n c h i n ă t o r i i
Ia i d o l i ? Aceia cari t r â e s c p ă g a -
n e ş t e : umblând în necuraţii, pofte rele
beţii si petreceri, n e s p u n e aceiaşi S.
b r i p t u r â la 1 P e t r u 4 3 a d â o g â n d
în c o n t i n u a r e că „acestea sunt slujbe
Idoleşti, pe cari Dumnezeu le urăşte".
C â faptele n e c u r a t e şi beţiile ar
fi slujbe idoleşti în o n o a r e a zeijei
V e n u s şi a iui B a c a u s , t o a t ă l u m e a
creştina recunoaşte. Sunt prea pu
tini aceia, c a r i m ă c a r d e formă, să
n u le şi c o n d a m n e . D a r ca p e t r e ­
cerile cu dans, a d e c ă balurile, încă
ar fi tot nişte slujbe idoleşti, iar
cei ce le s ă v â r ş e s c : slujitori ai i
doi.lor, d u r e r e s u n t încă m u l ţ i cari
n u v r e . u să î n ţ e l e a g ă , cu t o a t e că
S. S c r i p t u r ă v o r b e ş t e c l a r ; „Să nu
ftţ( slujitori idolilor, ca unii, precum
este scris: Şezut-a poporul de a mân­
cat şi a beut şi s'a sculat să joace"
(I C o r . 10.7).
„Urâciuna pustiirii" mai n o u se p a r e
c ă „s'a aşezai în loc sfânt, unde nu
se cade" (viat. 24,15 şi M a r c u 13,14)
d e o a r e c e acest fel de slujbe i d o ­
leşti se o r g a n i z e a z ă n u n u m a i d e
cfttre inconşlii şi n e c r e d i n c i o ş i , ci
(Marcu 1,15;
n o s c u t î n v ă ţ ă t u r i l e Bisericii şi s ' t u
lăsat învăţaţi d e p r e d i c a t o r i i sec­
telor. P e n t r u c ă că eu î n s u m i d \ â
n'aş fi citit Biblia şi t o a t e c ă r ţ i l e
scoase d e Biserică, c a r e explică Bi­
blia, nu ştiu d a c ă n'aş fi a j u r s şi eu
în c a r e v a sectă asctsit-indu le învă­
ţ ă t u r i l e ior. C u m a fost D u m i n e ă,
în 19 Mai ia Cluj ia T e a t r u Ma­
ghiar o mare adunare d e Marto­
rii lui Sehova şi au fost mulţi
„fraţi" cu:n îşi s p u n e», şi a fost
şi p u b l i c m u l t din o r a ş Şi cu u
am fost în Cluj m am d u s şi eu la
a d u n a r e şi ce a m auzit a c o l o , nu i
loc în a c e a s i ă g a z e t ă să le înşir.
S p u n e a p r e d i c a t o r u l lor u n g u r dela
B u c u r e ş t i , că p r e o ţ i i s u n t ca ne
g u s t o r i i c a r e v â n d marfa din p r ă ­
vălie şi pe uş t p r ă v ă l i e i scrie marfă
b u n ă , d a r ei d i n ă u t i u v â n d altă
a a r ă , a d e c ă î n v ă ţ ă t u r i falşe. Am
v ă z u t că s'au v â n d u t şi o m u l ţ i m e
d e b r o ş u r i d e sie l o r şi m . i aveau
î n c ă şi o m u l ţ i m e d e pachete
cu b r o ş u r i şi m'..m g â n d i t atunci
că la n o i să face p r e a p u ţ i n mai
ales în r ă s p â n d i r e a cărţilor. Dacă
sectarii se d u c d i n casă în c a ă
cu b r o ş u r i şi reviste şi le r ă s p â n ­
d e s c , d e ce nu o fac a c e a s t a la
noi preoţii şi credincioşii p e n t r u că
e d a t o r i a lor să fie „ l u m i n ă lumii
si p o v â ţ u i t o r i celor fără de n-inte"
( R o m 3, 20;.
plugarul Gr. Pite an u
H
d e c ă t r e diferite o r g a n zafji şî .-o-
cietăţi cari îşi z i c t u l t u r a i e şi reli­
g i o a s e , b a c h i a r şi d e c ă t r e cei c e
r e p r e z i n t ă instituţii — tu n u m e l e
a c e l o r i n s t i t u ţ i i ! — cari ar t r e b u i
să r ă m â n ă sfinte şi n e p ă t a t e , c u m
este ş c o a l a şi Biserica.
N u n e m i r ă f t p t u l că indivizi
I r e s p o n s a b i l i se fac a p o s t o l i ai a-
c e s t o r fel d e î n c h i n ă r i i d o l e ş t i . Nici
masca filantropiei pe cate o îm­
b r a c ă , a s e m e n e a l u p u l u i în pieie
de o a i e , ca aceste î n c h i n ă r i Ido­
leşti sâ t.e mai c ă u t a t e , mai j u s t i ­
ficate Nici v e s m â m u l fals al r e l i ­
giozităţii, ca să p o a t ă a i r a g e i«* d e
şi p e :et d e n u n a c r e d i n ţ ă . Nc m i r ă
însă, stăm m c £ e a i e n ; | i , când ia a-
cest fel d e siujbe i d o i e ş t i t s l e a n ­
gajată oficial Şcoala şi Biserica.
Da, acest lucru d e n e c r e z u t , nc d ă
de g â n d i t . .
A c e i cari d o r e s c l ă m u r i r i mai
p r e c i s e în l e g ă t u r i cu d ă i n u i în
sine, ori d a n s u l fi a n t r o p i c şi reli
g i o s , să citească l u c r a r e i „ i v i o d ă ş i
d a n > t i p ă r i t ă cu a p r o b a r e a şi bi­
n e c u v â n t a t ea Sf E p i s c o p i i d e laşi,
la Institutul c r e ş t i n „ P r e s a B u n a " .
P r i n r â n d u r i l e scrise d e a:i, n ' a u
voit să facem altceva, d e c â t m i c i
c o m p l e c t â n cari nu s u n t t i p ă r i t e
in a c e a c a r t e .
*
A l ă t u r i d e zeul „ B a l " şî „ B a l "
( c u m v ă p l a c e ; , alături d e „ B a c h u s "
şi „ V e n u s " , u n n o u zeu es e s c o r ­
m o n i t din c e n u ş a u i t ă r i i ; u n ti­
n e r e t c a r e n u ştie ce vrea, î n c e a r ­
că să-i r i d i c e altare, să i r e c r u i e z e
î n c h i n ă t o r i şi p r e o ţ i . E s t e zeiţa
T l n l i a ! In 27 Iulie a, t r „ în sala
C a m . d e Comerţ s'a ţ i n u t un c o n ­
c u r s : T i n e r e t a l e n t e d o r n i c e a sluji
p e altarul T h a l i e i (teatru, c a n t o ,
o r c h e s t r ă , d a n s ) î n s c r i e ţ i - v ă la
Concurs!
D u p ă c u l t u l B a n u l u i şi al T r u ­
pului, cu missuri, ş t r a n d u r i , s s o r ­
turi ("cu o r i ce preţ, fără a l e g e r e )
suntem îo, p l i n ă ofensivă d e l u p t ă
Bucuria deplină
— Ce ai Ioane că eşti aşa de ve­
s e l ? —- 11 întreabă Vasile.
Ion — D'apol iasă că destul suntem
şi "supăraţi.
Vasile: — Ai dcrcpfaie. D a r to­
tuşi a ş vrea să ştiu pricina. Poate
eşti mulţumit că ai sămănat d e s t u l ?
Ion: B i . Căci doar* câţi sin sea­
mănă şî totuşi nu sunt fericiţi.
Vasile: Poate ai aflat o c o m o a r ă ?
i , ; I o n : Ai dreptate. Am aflat o co­
moara, dar nu de acelea, de cari se
bucarâ cei lacomi după averi.
Vasile: — Cefei d.:. comoară ai af­
l a t ? Poate ai auzit Cuvântul lui Dum­
nezeu, care c cea mai mare comoniă V
i o n : — D a , însă nu m'am înde­
stulii uitoui să as:t»H cuvăotttl lui
Dumnezeu, ci 1 am şi împlinit.
Vasile: — Te rog i«i».e, sâ- mî vor­
beşti mai limpede.
I o n : ™~ Dacă te interesează, h\i\
îţi spun, poate câ-ţi va folosi şi ţie.
Sunt atât de vesel, fiindcă auzind pre­
dica Părintelui, în care ne îndemna
sâ ne curăţim sufletul prin spoveda­
nie, mi-am luat inima în dinţi şi m'am
dus şl m'am spovedit. Acum nu u.'aş
schimba nici cu I m p ă r a t d . Să fi pri­
mit toată averea din lume, r / e ş fi
mai fericit.
Vasile: — Acum înţeleg bu:uria ta.
Şi eu aş vrea să o am. Dar îţi spun
drept, câ d . ş i nu m'am spovedit de
mulţi ani, dar totuşi nu mă pot hotărî
să mă spovedesc.
I o n : — A p am fost şi eu. D a r
am învins to?te îmooîrivirile §i acum
i—iTnimTmnriin
îns p o t r i v a s i n g u r u l u i D u m n e z e u a-
d e v â r a t Şi sâ n e m a i m i r ă m c ă
Ei îşi î n t o a r c e F a ţ a Sa î n d u r ă t o a r e
d i n s p r e noi ? C ă râzDoluI s'a s âr-
şit, d a r mizeria creşte, r ă u t a t e a t e
î n t e ţ e ş t e , desfrâul r â n j e ş t e d i a b o l i c
si t r i u m f ă t o r . . . C ă c i in v r e m e ce
a p o s t o l i i d o r m , iuda cu ceata lui
se a p r o p i e , infernul îşi s c u t u r ă p o r ­
ţile, t r i m i t e e m i s o r i c a să p r i n d ă
suflete în m r e ;jele ior, să ic t â r a s ­
că, sâ Ie î n g h i t ă şi î n e c e în p o t o ­
p u l d e i m o r a l i t a t e ce i s v o r e ş t e din
m o d a hainelor decoltate, transpa­
r e n t e şi fără d e r u ş i n e , a s p e c t a ­
colelor i m u n d e , d u h o a r e i p e t a r e
o r ă s p â n d e s c cărţile zise u ş o a r e şi
d i s t r a c t i v e , cioaca în c a r e se b ă ­
lăceşte l u m e a ia ş t r a n d u r i , ca şi la
b a l u r i , de altfel, u n d e nu exista
nici m ă c a r scuza a p e i , a c ă l d u r i l o r
d e vară, ori a î n o t u l u i . . .
P o p o r c r e ş t i n , până când veţi ezita
şi veţi şchiopăta în a alege calea ? Dacă
Domnul este Dumnezeul vostru mergeţi
după El, iar dacă Bial este, urma'i-l (4
i m p 1 8 . i i ; . Acum să a l e g i cui vrei să
s l u j e ş t i ! L e p . d a u idolii şi slujbe e
idoleşti! Temcţi-vă de D o m n u l ş i - i
slujiţi Iui cu c r e d i n ţ ă şi c u r ă ţ e n i e .
Eu şi casa mea Domnului vom sluji,
că este sfânt (Is N. ¿ 4 , 1 4 - 1 5 ) ,
Prof. FULOTEÂ DUMBRAVA
Sârmele cis telefon. liiîorale
In anul 1881 s'a pus în funcţiu.ic
Ia Berlin primul servicvi de telefoane.
atu aci se discuta planul de a aşeza
s t â l p i sârmelor pe acoperişul caselor
Planul n'd rmşlt din o uza opozitei
multor proprietari de case O donmn.'.,
mama a tr<J fiice, a trimis o plânge­
re deoseoit de tare, în care spunea
următoarele: ...L>: fel ca mine trebue
sâ fie cazai a multe familii. Am I n i
fiice cari dorm în mansardă. In ni.i
o împrejurare nu voi suporta ca pu­
doarea lor sâ f.e periclitată prin con­
vorbiri imorale duse prin sârmele de
deasupra capului ior...'*
aş vrea 6â îndemn pe toţi la spove­
danie, ca toţi să afle bucuria pe care
am afbt-o eu.
Vasile: Eu mă îf.doiesc, că tu
î n i r ' â d i v â r ai primit iertarea păcate­
lor. Nu cumva o fi numai o închipu­
ire a ta ? — Doar' cei nebuni se
bucură de lucruri închipuite.
I o n : — Te înşeli amar, frate Va­
sile, când crezi că bucuria mea a r fi
zadarnică.
Vasile: — Eu ştîu un lucru «' Anume,
că numai Dumnezeu poate ierta pă­
catele oamenilor.
io/î; — A d t v â ' a ! ai spin.. Preoţii
când tartă păcatele, o t i c aceasta nu
cu puterea lor, ci cu puterea primita
dela Dumnezeu. Tu crezi în Scriptură.
Fi b î s e ; te rog să cauţi la Evange-
listuf loan, 20, 22 Acolo scrie a ş a :
„Şi acestea zicând (Isus) a suflat
(peste Apostoli) şi a zis: Luaţi Spirit
Sfâni. Cărora veţi ierta păcatele se
vot ir/ta si cărora le veţi ţinea ţi­
nute vor fi*.
Aşadar tocmai fiindcă nici un om
nu poate Ierta păcatele cu puterea sa,
Domnul isus a dat Apostolilor Spirit
Sfânt, ca aşa tot ce vor ierta ei s i
fie I u ţ i t de Dumnezeu. Te sfătuiesc,
deci frate Vasile, ca să mergi să te
spovedeşti şl totdeauna să zici înainte
de spovedanie: „Eu păcătosul mă
spovedesc lui Dumnezeu şi ţ e Părinte
care . şti în locul lui Dumnezeu..." ca
astfel să nu pierzi din vedere acest
mare adevăr, că preotul ţine lecui lui
Dumnezeu şi iartă păcattle cu pute­
rea primită dela Dumnezeu.
Vasile»: Acum încep a înţelege
ceeace nu înţelegeam p â n ă aci. D a r
mat am şi alte îndoieli şl fiindcă văd
că îmi răspunzi bine, voi veni la tine
acasă, doar' doar' mă voiu puîea ho­
tărî să-ţi urmez sfatul şi fapta ta.
Ion: — T e aştept cu plăcere şi bu~*
nul Dumnezeu să-ţi dea şi ţie bucuria
deplină.
Păr. S i m e o n Chîşfu
Urata rugăciune
F i x a r e rugăciune adevărată este o
luptă cu moartea şi o tăgăduire a
rrorţ;i. Fiecare rugăciune adevărată
este o luptă pentru vieaţă şi o recu­
noaştere a vieţii.
Adevărata rugăciune este aceea c a r e '
te face mai tare decât m o a r t e a ; prin
care învingi fr.ca şi groaza morţii.
D«că te ridici, dela rugăciune şi
simţi aceaşi frică de moarte ca şi mai
înainte, atunci să ş;ii câ rugăciunea nu
ţi-a fost adevărata !
iar dacă te ridici dela rugăciune,
şi simţi o nepăsare faţă de moarte,
atunci să şti, că* rugăciunea ţi a fost
adevărată.
Ş dacă te ridici dela rugăciune, şi
sitnu o dorinţă pentru unirea cât mai
repede cu adevărata V i a ţ ă , atunci
să şti câ rugăciunea ta este o biruinţa.
N. Valinil'ovicl
Când îţi va suna ceasul"? -
Privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi zlu«
nici ««?«', In oare Fiul Omului va veni
(Mitei 85,13)
 (urinare din pagi 5)
PRE OŢII
— Răspuns u n u l e r e t i c —
acestea, ele nu v o r fi decât n u m a i v r e d n i c d e î n c h i n a r e , c a r e se va
Tl-am primit scrisoarea, frate, Cui a dat Isus puterea
inceputul durerilor. aşeza în Biserica Iui D u m n e z e u ,
U n al p a t r u l e a semn p e n t r u sfâr­ s o c o t i n d u - s e ca D u m n e z e u , p e a- In care ml te făleşti Deslegârli de păcat?
şitul l u m i i va fi şi faptul că m u l t e c e s t a Isus îl va p i e r d e p r i n sufla­ Că te lapezi de păcate Şl pe cine-a trimis oare
p o p o a r e vor c ă d e a d e ia c r e d i n ţ ă . r e a g u r i i sale, şi 1 v a p r ă p ă d i c u Şi vreai să te „pocăeştV. Sâ înveţe-a lumii gloata ?
„La sfârşitul s t ă p â n i r i ace .tor n e a ­ v e n i r e a arătării Sale. A r ă t a r e a lui
muri, Când păcătoşii v o r fi u m p l u t se va face prin p u t e r e a satanei, cu Spui că preoţil-s făţarnici Cătră cine a spus Domnul:
m ă s u r a păcatelor lor, se va ridica tot felul d e m i n u n i , de s e m n e şi
$1 semânători de ură, „Mergând, botezaţi pe toţi"
un î m p ă r a t fără d e r u ş i n e şi v i ­ p u t e r i m i n c i n o a s e , a m ă g i n d p e toţi
clean, n e învaţă Sf S c r i p t u r ă ; el cei ce sunt p e ca ea pierzării, p e n - Că tu nu mai c a z i în dânşii Daci nu câtre apostoli —
va fi tare, d a r nu prin p u t e r e a lui t r u c ă n'au primit d r a g o s t e a a d e v ă ­ Ci- ai să crezi doar in scriptură, Şi prin ei, câtre preoţi ?
î n s u ş L care va face p r ă p ă d m a r e r u l u i ca să fie Mântuiţi, d e a c e e a
şi va izbuti in t o a t e p l a n u r i l e lui, D u m n e z e u s l o b o z e ş t e o astfel de Tu m i a scris, eu ji-olu răspunde Dac'un preot este „lacom",
nimicind pe cei p u t e r n i c i , c h i a r şi p u t e r e a r ă t ă c i r i i , ca să-i târască Fără interes — mă rog — „Beţiv n" ori „păcătos* —
mulţimea celor sfinţi". p e căile m i n c i u n i i , fiindcă toţi cei Căii ştii bine că nu-s preot N'ai să judeci a lui fapte —
. D i n p r i c i n a izbândîrilor Iui ş'a c e n ' a u voit să c r e a d ă a d e v ă r u l , ci
le-a p l ă c u t minciuna, să şî ia o s â n ­ Şi nici măcar teolog, O să-l judece Cilstos.
neînfricatului vicleşug, inima i se
va îngâmfa, va p i e r d e p e mulţi o a ­ d a " . (U T*s. 2, 3 - 1 2 ; ,
meni c a r e trăiau liniştiţi, şi se v a Oare când te naşti pe l u m e Pentruce'n al Iul ochi, paiul
A d e v ă r a t creştin se n u m e ş t e n u ­
ridica î m p o t r i v a D o m n u l u i d o m ­ Cu păcalul strămoşesc, Tot mertu să-l cercetezi,
m a i acela care îmitează pe H r i s t o s .
nilor, dar la u r m ă v a fi nimicit, Nu preotul te îmbracă Iară în ai Ui ochi, bârna
T o t cel ce se p u n e s u b p a r a v a n a
fără d e mijlocirea u n e i mâini o m e ­
n u m e l u i lui Hristos, d a r face fapte In veşmântul creştinesc?. Deşi-I mare, tot n'o vezi?
neşti* (Dan 7, 2 3 , 2 5 ) .
c o n t r a r e î n v ă ţ ă t u r i i lui, u n u l ca
Şi in sfârşit, u n al cincilea semn acela n u - i creştin, ci i m a i r â u d e ­
al a p r o p i e r i i d e sfârşitul lumii, va Nu tot el prin mir coboară Ji-amintesc'aKi proverbul
cât u n p ă g â n , fiindcă defăima p e
fi venirea lui antehrist, adică p r o - Al Spiritului Sfânt dar, Care-I ştiu de mititel-'
D u m n e z e u n u din neştiinţă ca u n
tivnicul lui H r i s t o s şi a lui D u m ­ Iar la 40 de zile „ S â nu faci ce face popa,
p ă g â n ci d i n rea c r e d i n ţ ă şi suflet
nezeu însuşi. D u p ă c u m aţi a u z i i , Ţe închini la altar? „Ci să faci ce zice el"
b l e s t e m a t A n t i h r i s t u l n u - i u n ateu
ne învaţă sf l o a n E v a n g h e l i s t u l , că
a ş a d e m u l t în afară, ci este un
are sâ vie antihrist „ T r e b u e s â ştiţi
ateu i n l ă u n t r u . R ă u t a t e a lumii e»te Biblia şt Catechlsmul, Bî încă dac'al tău preot
că mulţi antihrişti s'au ar Stat p â n ă
o p ce fără d e linişte, e s t e o m i l ă Nu el te-a nvă|at la şcoală ? Chiar aşa e precum spui
acun. Prin aceasta t r e b u e să c u ­
t i r a n i c ă , u n iad în d e v e n i r e . Şi
noaştem că s'a a p r o p i a t c e a s u l cel Nu s'a rugat pentru tine Eşti dator să rogi pe Domnul
c â n d v o r b e s c d e lume, nu m ă g â n ­
din urmă. Ei au ieşit d i n t r e ai Când te cerceta vr-o b o a l ă ? • Pentru îndreptarea Iu',
noştri, dar nu s u n t c u ai n o ş t r i , d e s c la cea p l ă s m u i t ă d e D u m n e ­
căci dacă ar fi fost cu ai n o ş t r i , zeu, ci la cea p u s ă d e d i a v o l u l în
slujba p ă c a t u l u i . Iar prin taina pocăinţei Iar daci în rătăcire
ar fi rămas cu noi în c r e d i n ţ ă .
(1 loan 2, 18-22). Şi Sfânta cuminecare, Nu eşti p r e i 'ncâpătânat,
Atunci mulţi v o r c ă d e a din c r e ­
d i n ţ a c e a d r e a p t a , se vor v i n d e Nu prin el, Isus trimite Cercttează —dintre preoţi,
Orice eretic, n e c r e d i n c i o s sau o m
af păcatului es.e a n t i h r i s t . Dar a- u n i i p e aîţii şi se v o r urî fără d e A picatelor iertare ? C e de sfinţi s'au ridicat,
ceasta să nu ne t u l b u r e câ adevă­ î m p ă c a r e . Se v o r s c u l a p r o o r o c i
ratul antihrist va veni c â n d se va m i n c i n o ş i şi v o r înşela pe mulţi. Chiar cu scumpa ta soţie Mai citeşte prin ziare,
u m p l e a cupa răutăţilor o m e n e ş t i . Dar î n ş e l ă c i u n e a nu v a izbuti d e ­ Când viaţa {l-ai legat, Cum preojii ce-i huleşti,
Nimeni sâ nu v ă a n ă g e a s c ă , n e cât n u m a i a s u p r a acelui sufiet care,
Fericita cununie, Duc în ţările păgâne
i n r a j ă Şf, P a v e l , că antihrist nu v a m a i intâi s'a înşelat p e sine însuşi.
v i r i l r a i i i J t e a t e l e d e » fi venit l e ­ D a r cineva v a fi s i n c e r şi va r ă b d a El o-a binecuvântat. Darul legii creştineşti.
p ă d a r e a de c r t d i n ă , şi a se a r ă t a , p â n ă in sfârşit, n u m a i a c e l a se va
otaul fărădelegii, fiul pierzării, mântui- Căci cerul şi p ă m â n t u l v o r Ai căzut bolnav de moarte, Eu te'ndemn să laşi sectarii
protivnicul, care se va înălţa mai t r e c e , d a r f ă g ă d u i n ţ e l e Mele nu Dar el maslul ţl-a făcut — Cu greşala lor cu tot.
presus d e t o t c e e a c e se n u m e ş t e v o r trece, zice D o m n u l , fără ca ele Precum spu>ie Sfântul lacob — Poţi citi tu şl 'n Scriptură
« D u m n e z e u " sau d e tot ceeace e s e să se î m p l i n e a s c ă , (Mat. 24, 10)
Şi-atunci boala {i-a trecut. Dar s'asculji şi de preot.

Duhul Sfânt (urmare din pag. 4)

ispitelor, c e n e a ş t e r n fioriL- viţiu-
lui pe d r u m u vieţii, p e n t r u ca la
capătul ei să n e irezim c u spinii
suferinţei sufletu ui înşelat.
Spirite, c ă l ă u z i t o r sfânt, ce ai c ă ­
lăuzit în l u m e p e A p o s t o l i , c a steaua
răsăritului p e m a g i , a r a i ă - m i c ă ­
rările d r e p t e s p r e biserica cu uşile
pururea d e s c h i s e , s p r e c r e d i n ţ a ce
sângeră p e spinii vieţii.
D u h u i Sfânt —• zice Isus — „ c a t e
dintru al M e u va l u i şi va vesti
v o u ă " ( i o a n l o , ld> e s t e a u t o r u l
spiritual al Sfintei S c r i p t u r i , i n s p i ­
ratorul ei. Biblia e c i r te 4 S p i r i t u l u i
Sfânt. El, c i r e e x p r i m ă g â n d i r e a
gândită de D u m n e z e u , a pus cu
vmteie in c o n d e i u l a p o s t o l i l o r . Isus
Hristos î n t r u p a t d e a D u a u l Sfaat,
ni l-a vestit, iar acesta, ( D u h u l
S f â n ) n i - L d e s c o p e r ă pe isus.
d u m n e z e u v o r b e ş t e lumii p r i n D u ­
h u i Sfânt. P r i n El s'a d ă r u i t lumii,
p r i n Ei tl c u n o i ş t e m , prin El v o n
cuceri l e r u s a l i a i u c e r e s c . D u n n e -
zeesiile cuvinte, e x p r i m a t e în C a r ­
tea m â n t u i r i i , s u n t s p u s e cu atâta
foc, încât nici u n c u v â n t al 8 bliei
nu ţi i n s p i r ă r ă c e a l ă . F i e c a r e v o r b ă
d i n d o c t r i n a m â n t u i r i i ţi se p a r e o
n o u ă l i m b ă de foc, ce-a întărit p e
A p o s t o l i pe d r u m u r i l e a p o s t o l a t u l u i d u m n e z e e ş t i , u d a t e d e lacrimile c ă ­
lor ş i p e m a r t i r i fn c h i n u r i l e t e m ­
niţelor. Acest foc trâeşte p e n t r u
e t e r n i t a t e peste c a p u l o m e n i r i i , p r i n de cosit,
Şl când truoul trebui-va
5 ă se 'ntoarcă în pământ,
Ca pe-o vită sâ te ducă,
Căci Isus a spus
Ştii şi tu aceasta
„Cine pe voi nu
odată —
bine;
v'ascultă,
F. ră preot la mormânt? „Lepădatu-s'a de minei
c u v i n t e l e L u i : Sfânta S c r i p t u r ă .
Spirite ai l u m i n i l o r , ce ai l u m i n a t I0H PUŞDAŞW
m i n t e a A p o s t o l i l o r , î a v â ţ a i o r dea»
p u r u r e a prezent, fâ să s t r ă l u c e a s c ă
vorbele T a l e între patimile lumii,
ca o făclie vie ce luminează în în­
t u n e r i c . S p i r t e Sfinte, fă sâ a r d ă
in î n t u n e r i c u l vieţii c u v i n t e l e T a l e ,
ca n i ş t e stele p e c e r u l n o p ţ i i . S p i ­
rite al A d e v ă r u l u i , suf eteie o m e n i r i i
î n s e t o ş a t e d u p â a d e v ă r , a l e a r g ă la
i s v o a r e l e T a l e să şi s t â m p e r e cetea
ţi focul p a t i m i l o r , u e s c h i d e - n e l a r g
porţile î n ţ e l e p c i u n i i T a l e .
S p i r i t e Sfinte, Tu eşti vistier al
b u n ă t ă ţ i or c e r e a i , m â n g ă i t o r şi
i m p ă r ţ u o r de h a r u r i . A l u n g a d u h u l
ispitelor din g r a d i n a i n i m e l o r n o a s ­
t r e ţ i s p a l ă cu sfinţenie mantia
a l b ă a sufletelor t â r i t e în n o r o i u l
p ă c a t e l o r . Revarsă focul Tău, sa-
m â n ţ i a c e r u l u i , p e s t e sufletele c e
c u l e g u r m a p a ş i l o r lui Isus M â n ­
tuitorul. U n d e diivolul a muşcat
o m e n i r e a d e suflet, p u n e m â n a T a
v i n d e c ă o a r e şi fă c a focul T ă u să
ardă buruienile păcatelor ce-au
crescut p e o g o r u l suflete o r n o a s t r e .
S e a m ă n ă în acest o g j r , s ă m â n ţ a
c u v i n t e l o r cereşti ca să c r e a s c ă m a r i
florile virtuţii (n s o a r e i e d r e p t ă ţ i i
inţei n o a s t r e ; flori multe, p e c a r e
b r u m a v e a c u r i l o r n ' o sâ le t e r m i n e
a, c. Porcul tşi admiră „Stăpânul*
 însemnări creştine Adunare creştinească la Cluj bileul al unui copac, sădit de Petru
cel M a r e , acum 2 2 5 ani.
de praf. E. Naghiu In sărbătorile Rusaliilor, Duminecă C ă l ă t o r i i l e p e C . F . R . ale I. O .
şi Luni (9 şi 10 Iunie a, c.) se va V.-iştilor, credem, vor fi reglemen­
Sub acest titlu ne propunem să însemnăm pe scurt s ă p t ă m â n ă de ţine la noua şi încăpătoarea Biserică
săptămână, faptele bisericeşti şt creştineşti mai importante din zilele noastre. tate în curând prin Centrala Casei
„Bunavestire" din Cluj, cartierul Iris, I. O . V.
Nu vom trece cu vederea nici ş t i r l e mat deosebite din ţ. ră şilumea întreagă. o mare adunare duhovnicească, pentru:
1. însemnătatea n e s p t s de mare a R a d i o L o n d r a spune că dscă
Papa Pius XII a îndemnat în­ călugăreşti. In liniştea mănăs­ sărbătorii Venirii Duhului Sfânt. ar isbucni un al treilea război mon­
treaga creştinătate ca la alege­ tirii a tradus o întreagă serie dial nu va putea dura decât câteva
2. Pentrucă la această sărbătoare minute,
rile ce se fac aproape în toate de cărţi din limba rusă. am socotit potrivit a ne aduna la un
ţările sâ se voteze pentru acei Deşi are peste 80 de primă­ loc cât mai mulţi fraţi şi surori din P l o a i e t o r e n ţ i a l ă , rupere de
candidaţi cari se obligă să res­ „Ordul Sfintei Pocăinţe" şi „Oastea nori şi furtună s'a deslănţuit în 3
veri e încă în pună activitate.
Domnuiui", barem cei din judeţul Cluj, Iunie pe Valea Jiului. Apele au făcut
pecte drepturile lui Dumnezeu ca să ne mai întărim în credinţă prin stricăciuni mari, întrerupând linia fe­
şi ale Bisericii. învăţături, cântări şi rugăciuni fier­ rată LupeniSimeria.
Rezultatul alegerilor din Fran­ binţi, chemând să vină asupra noas­
tră Duhul Sfânt, Mângăetorul, D a n e m a r c a , S u e d i a şi N o r ­
ţa şi ltaliafarată că cei mai
3 Cu această ocazie sunt chemaţi v e g i a anunţă că au plus de alimente,
toţi cititorii buni ai acestei gazete, cart stau la dispoziţia ţărilor cu re­
cari pot să vină, pentru a sărbători coltă siabâ.
împreună cu noi, îmbucurătorul eve­ U n n o i r ă z b o i u a început de
niment de biruinţă a Duhului Sfânt, câteva zile între trupele persane şi
că reapare iar gazeta .Vieaţa C r e ş ­ k i r z t n e . D a r când vor asculta oame­
tină". Scriitorii acesiei gazete doresc nii porunca lui Dumnezeu : sâ iubeşti
a se sfătui cu cititorii ei, cum cred pe aproapele tău!...?
unii şi alţii a se întocmi mai bine
această foaie de „Solie a mântuirii", R e u n i u n e a c o r a l ă Română U -
pentru a fi oricărui om care o ia în nitâ din Cluj, va da un mare concert
mână, alături de Sf. Scriptură, cea religios în 8 Iunie ora 18, la bis.
mai bună şl sigură călăuză pe calea Universităţii. Acompaniament de o r g ă .
înaltul Prelat munceşte şi acum acestei vieţi.
d i n straja dimineţii şi până în De hrană pentru trup fiecare se A apărut:
noapte. va îngriji de sine. Ora de adoraţie de P , Emilian
Cu prilejul sărbătoririi a a- Fraţii şi surorile din Cluj se vor în­ Lemtny, meditaţii şi cântări euharis-
sistat şi I. P. S. Sa Alexandru griji de simplul loc de adăpost şi ttce, Librăria D k c e z a n a , U u j — P r e ­
odihnă pentru zi, precum şi dormit ţul 4 0 0 0 lei—128 pagini.
Cisar, Mitropolitul romano-ca­
modest peste noapte. Cărţi de rugăciuni mici şi mari
tolic al României. I. P. S. Pa­ Prezentarea se va face la Tipogra­ întocmite de par. praf. Teofil Bahbanu,
triarh cunoaşte bine pe răpo­ fia . V i e a ţ a Creştină" din cartierul se găsesc la administraţia gazetei:
mulţi oameni ascultă de î n ­ satul episcop romano-catolic al Iris, din faţa Bisericii. Aici oaspeţii lorga 6-8. Legat cu 4 0 0 0 lei — 3 0 0
demnul bun al slujitorilor E- Iaşilor, Mons. Robu cu care vor afla locui unde vor fi aşezaţi şi pag.; mai mici şi broşate cu 7 0 0 lei
vangheliei lui Hristos. vorbea adesea. vor primi programul sărbătorilor şi — 1 IU pagini.
HM broşura cu cântările şi rugăciunile
Cu multă bucurie amintim cari în mod special se vor face în A V I Z
Patriarhul Nicodim că I. P. S. Patriarhul este pen­ aceste Sfinte zjle. Am dori să avem In fiecare oraş şi sat
câte un reprezentant al „Vieţii Creştine",
I. P. S. Patriarh Nicodim Mun- tru unirea bisericilor. A decla­ P r o g r a m creştinesc recreativ de
care s ă se ocupe în mod special de răs­
teanu a împlinit 80 de ani. Cu rat unui ziarist.italian că cele se'ără pregătesc voluntarii tineri din pândirea tipăriturilor noastre. Cei eari Îşi
localitate angajaţi în slujba Domnului. oferă serviciile la aoeasta stanţa, opwa
acest prilej s'a tipărit un vo­ doul biserici (catolică şi orto­ Se vor prezenta apoi frumoase filme misionara de Apostolat, să ne scrie In ce
lum omagial în care a scris doxa), se vor uni. Spunea că religioase din Biblie, Vieaţa lui Isus condiţii pot faue acest serviciu, y să ne
trimită numele, domiciliu, stabil şi datei»
câteva rânduri chiar M. Sa Re­ această unire se va face într'un şî a sfinţiior. personale, împreună cu o adresă de reco­
gele Mihai I. Înaltul Prelat e viitor mai îndepărtat. Să ne ru­ Veniţi fraţi, veniţi surori, mandare dela autoritatea bisericească.
originar din Pipirig, de lângă găm lui Dumnezeu ca acea Veniţi prieteni cititori, Pentru cei cari ne var trimite şi 2 fo­
Veniţi de luaţi Lumină tografii legalizate de preotul paroh iau
Târgul Neamţului. A studiat în unire cât mai repede să se facă Trăind vieaţa creştină. primarul şl notarul comunei, ie vom da şi
Rusia, ajungând un foarte bun pentru ca să fie „o turmă şi carnet de legitimaţie ca reprezentant al
nostru,
cunoscător al limbii ruse. un păstor" „ca toţi să fie una".
De tînăr s'a consacrat vieţii (Ioan 17, 21).
celor ce ne cer lămuriri în legătură
cu trăirea vieţii creştine: credinţa şi
înştiinţam din nou cititorii g a z e t e i morala. Cei ce ne scriu sa menţio­
nez* numele sub care doresc să pri­
mească răspunsul.
- C e i cari ne trimit bani în abona­ nu ne a mai trimis abonamentele res­
ment, să ştie că li se socoteşte bun tante, a ş a că noi cei cari am îndrâs- f P ă r . L a u r e m ţ i u C u r e a , con­ T. La rugăciune să participăm cu în­
plătit la atâtea numere de gazetă, nit a scoate această gazetă abia în silier al eparhiei ortodoxe a Clujului, treg sufletul şi corpul nostru. Cea mai
după ce valoare reprezintă sumele la trei ani am putut termina plata dato­ un mare prieten şi binevoitor al zia­ frumoasă poziţie a mâinilor esie aceea pe
riilor rămase cu această gazetă, căci care ne-a învăţat-o mama: spre cer.
data primirii banilor, deoarece şi noi rului nostru, după 64 ani de vieaţa
atunci folosim banii când îi primim. restauţierii erau mulţi, mai ales şi 4 0 preoţie, a adormit întru Dom­ I. E. N . Lugoj, Am primit manuscrisele.
C i n e doreşte a fi abonat la gazeta ţăranii cari aveau obiceiul a ue achita nul la 26 Mai. Dumnezeu sâ-1 odih­ Mulţumim. Vor apare treptat după posi­
noastră, este rugat ca îndată ce pri­ abonamentul toamna. nească. bilităţi.
meşte acest număr să ne achite fie N u . s o m ă m acum pe nimeni pentru
Puternic cutremur de pământ P. I. Miele B. Sunt speranţe bune pen­
personal fie prin mandat poştal sau acestea plăţi, deşi mulţi ne datorează tru editare. S'a scris în cauză păr, P, I.
prin Cecul poştal Nr. 4 0 6 4 6 , pe cel abonamentul pe 1, 2 şi chiar 3 ani, s'a înregistrat în Turcia; 11 sate au
puţin 3 luni. dar le facem un călduros apel acelora fost şterse de pe faţa pământului, Numărul viitor apare la data de 23 Iunie.
250 m o r ţ i . ' U n alt cutremur a fost în Atunci vom răspunde la scrisorile mal
C i n e ne scrie sau trimite bani şi cari îşi amintesc că ar avea res­
deosebite şi vom începe a publica sumele
are pe adresă un număr, este rugat tanţa şi ar fi plătit d-icâ nu i-ar fi Elveţia.
primite ca sprijin sau abonament la gazetă,
să ne scrie şi numărul sub care pri­ împiedecat soartea prin care am tre­ N o i m o n e d e m e t a l i c e de 500,
meşte gazeta, pentru a fi aflat mai cut toţi, şi acum vreau să plătească, 1000 şi 2 0 0 0 Lei se vor bate curând.
uşor în registrele noastre. sâ ne trimită cât vor afla de bine şi
socotesc că acoperă datoria în va­ A l e g e r i g e n e r a l e s'au făcut zi­ A T E N Ţ I U N E ! P e lângă
C i n e este abonat nou să ne scrie
loarea banilor de azi. lele acestea în Franţa, Olanda şi adresele abonaţilor vechi, s'a
aceasta. Dacă cineva primeşte 2 e x ­
Ualia. In toate ţările majoritatea v o ­ mai trimis acest n u m ă r şl ia
emplare cu adrese separată să ne a- C i n e , după registrele noastre, la
turilor au avut-o p . r t i d d e creştine. In adresele cari ni s'au propus
nunţe şi de aceasta. data de 3 0 August 1940 când am
Italia majoritarii au avut cu peste sau recomandat de alţi b i ­
C e i cari primesc mai multe numere, sistat apariţia gazetei avea plătit a b o ­
3.000.0U0 voturi. nevoitori. Cine însă nu d o ­
preoţii, colportorii, comisionarii sau namentul înaiate, noi îi socotim bun
depozitarii, sunt rugaţi ca să încaseze plătit în valoarea banilor de atunci, reşte a fi abonat la .Vieaţa
R o m â n i i d i n A m e r i c a au cons­
preţul gazetei şi tot ia 2 luni cel pu­ adică 100 Lei anual şi 2 l e i numă­ Creştină", îl rugăm neconai-
truit un m*re v a s de râzboiu.
ţin să ne trimită banii. La c r e d i n -
1
rul de gazetă. ţionat să binevoias:ă a ne
cioşii noştrii cari ne desfac gazeta" F r a ţ i l o r ! Dacă astăzi uşa mântuirii Un t r e n , care nu fice sgomot, se trimite acest număr de gazeta
li se trimite tot la 19 e x . câte unul ne este încă deschisă, să nu zăbovim va pune curând în circulaţie la Paris. înapoi, întrucât am tipărit
în plus în folosul propriu pentru chel- a intra la ospăţul sufletesc ce ni se puţine şi ne costă mult, şi am
C ă m i n u l S t u d e n ţ e s c «Avram vrea sa-1 trimitem acest e x ­
tuelile şi oboseala depusă. La profe­ îmbie. Mâine poate să fie prea târ­
Iancu" din Cluj, a fost devastat de emplar altora p e care poate
sionişti, după tarif. ziu. Am scrie noi despre mântuire,
răufăcători în noaptea de 2 8 M a i . i-ar interesa şi s'ar a b o n a .
A m i n t i m încă un lucru. După Au­ dar nu se va putea, aţi citi dvoasţră,
gust 1940 când a trebuit sâ întreru- dar nu veţi avea ce. S ă r b ă t o r i r e a u n u i c o p a c : La
pem apariţia gazetei, aproape nimeni Riga din Rusia a fost sărbătorit ju­
Redactor re»ponsaţ»*! P» V A 8 U U CHINDR1Ş Tipografia „VIEAŢA CREŞTINA" Cluj