Sunteți pe pagina 1din 8

<W '™

ANUL XII Nr. 8 PMINL5QÎLLEI SUJJJ.flE9i16J.UNIE_.1946.

ABONAMENTUL p U i t înaintea pe un an tOOOO I c i . pe 6 luni Apare săpiămâisaî s u b î n g r i j i r e a unui comitat


Redacţia şi Administraţia 5000 Lei, pe 3 luni ¿500 Lei Abonamentul (le sprijin «sie dub u. înregistrată ia Tribunalul Cluj sub Nr. 85 sîsn 1938
Cluj Str. Nicoîae l o r g a Nr. 6 - 8 - Se poate plăti si prin cecul nostru poştal Nr. 40648 - Autorizaţia de reapariţie N r . 3651 din 1946 '

Puterea de sus Mângâietorul


Mântuitorul, Domnul Isus
Hristos, după ce a săvârşit lu­
DUHUL APEUĂRULU Isus Hristos şi- a împlinit iă-
găduinţa. Dupăce s'a înălţat la
In ziua Rusaliilor s'a pogorît din cer peste:Apostoli, Duhul cer a „rugat pe Tatăl sâ ne
crarea răscumpărării şi a mân­
Adevărului. Prin focul său le a risipit şi umbra îndoielii. dea alt Mângâietor* care să fie
tuirii neamului omenesc, pen­
tru care a venit în lume, îna­ pururea cu noi. (loan 14, 16).
inte de a se înălţa la cer a Mângâietorul a venit. Şi a
lăsat apostolilor să continue început lucrarea de mângâiere
opera Sa. „Precum m'a trimis şi înhrire a Bisericii şi a su­
pe mine tatăl şi eu vă trimit fletelor.
pe voi. Drept aceea mergând Pe câteori s'au abătut vre­
în toată lumea învăţaţi, toate muri grele, vremuri tulburi,
popoarele". Dar tot El le-a po­ asupra creştinătăţii, de atâtea
runcit zicând: „De Ierusalim ori şi ajjtorul Mângâietorului
să nvj^vă dgjy8r#ti până ce nu a fost mai mare.
vă veţi îmbrăca cu putere de Cine dintre noi nu este în­
sus".;" " cercat? Cine n'are ceva de su­
1
Adastă „putere de s u s a ferit? Dar cine ne poate mân­
fost'coborârea Spiri'.ului Sfânt gâia î n dureri? Singur Mân­
peste ei în ziua de Rusalii, gâietorul, care e în stare sâ ne
facă chiar şi moartea plăcută.
detTomnul: „Alt Mângâietor St. Ştefan, bărbat plin de
voiu trimite vouă, Spiritul Ade­ Spiritul Stânt (Fapte 6,5), a găsit
vărului, care dela Tatăl purcede. că-s uşoare pietrele cu cari a
Acela va rămâne cu voi în veci". fost omorât.
Propovăduirea Evangheliei Sf. Laurenţiu, martir plin de
avea să se facă, deci, nu cu credinţă şi de Spirit stânt, iiind
puteri omeneşti, ci cu putere pedepsit să iie fript pe cărbuni
de sus, conlucrarea Spiritului aprinşi, râdea de prigonitorii
Sfânt. Mântuitorul nu putea săi, aşa-i părea de plăcut a sta
lăsa continuarea opeerei Sale pe foc. „Sunt destul de fript
până la sfârşitul lumii numai pe partea aceasta, zicea el, în­
în seama slabelor puteri ome­ toarceţi-mă pe cealaltă".
neşti, a înţelepciunii omeneşti, Iar noi cei de azi, cari săr­
care poate rătăci, a voinţei bătorim pogorîrea Spiritului, ce
omeneşti care poate merge şi necazuri am putea avea pe cari
pe drum greşit. Adevărul veci­ să nu fie în stare Mângâieto­
nie adus în lume de Hristos rul să le uşureze.
trebuia pus sub paza lui Dum­ Duhul Adevărului,i-a făcut din fricoşi, îndrăsneţi până la în­
fruntarea morţii, de a cărei frică stăteau mai înainte cu uşile Sâ-1 rugam şi va veni şi va
nezeu—Spiritul Sfânt. El le-a
încuiate. Această putere numai Adevărul o are. ajuta slăbiciunile noastre. (Rom.
dat apostolilor şi urmaşilor lor,
Duhul Adevărului i-a făcut să înţeleagă dragostea Tatălui 8, 26).
el a dat Bisericii şi-i dă mereu, Pr. N. P u r a
putere şi tărie, înţelepciune şi ceresc pentru lume. Duhul Adevărului i-a făcut să priceapă jertfa
curaj, pentru a propovădui aşa Ftului pentru noi oamenii şi aceiaş Duh al Adevărului i-a aprins
încât adevărul Domnului „să cu căldura sa până la înflăcărare.
rămână neschimbat în ireci". Duhul Adevărului poartă în sine sămânţa şi rodul eroismului
Biserica e îmbrăcat-iot* „pu­ şi al martiriului adevărat,
tere de sus", şi nunfaîâeâ. Ea In ziua Rusaliilor au înţeles şi Apostolii că vîierul taie din d e Păr. T e o d o r Ciceu
ţine locul Mântuitorului în lu­ ramurile viţei, nu spre a o mutila ci spre a o face mai roditoare.
Acum pricep şi ei rostul suferinţei şi jertfei. La plinirea vremii, Duhul
me. Deacea cine nu ascultă de Sfânt s'a pogorît peste apostoli
Biserică e ca „un păgân şi va­ Aşa vom înţelege şi noi Adevărul deplin şi rosturile încer­
cărilor noastre, dacă va sălăşlui şi asupra noastră Duhul Adevărului, în chip de limbi de foc. Şi în­
meş". Şi Biserică nouă nimeni dată din slabi ajung tari, din
nu poate întemeia, ci toţi tre- Să ne rugăm deci:
„ Duh al Adevărului, vino şi te sălăşlueşte. întru noi şi ne fricoşi îndrăzneţi şi din nepri­
bue să ascultăm de cea înte­ cepuţi înţelepţi. De-acum nici
meiată de Hristos „pe care por­ curăţeşte de toată întinăciunea şi mâniuieşte Bunule sufletele
naastre. o armă nu le mai poate sta
ţile iadului n u o vor învinge". împotrivă. Darurile Duhului
FL MUREŞANU
!. A g â r b i c e a n u PROTOPOPUL ortodox AL C L U J U L U I Sfânt au trecut apoi la toţi câţi
s'au botezat în Hristos şi-au
Isus, rîdicându-şi ochii săi spre cer a zis: Părinte sfinte, pe aceştia ce mi-i-al dat, pă- crezut în El. Duhul Sfânt ajuta
zeşte-1 în numele Tău, ca toţi s ă fie una, precum Tu Părinte eşti în m\m şi eu în Tine, aşa şi închinătoiilor lui Hristos să
(continuare în pagina 2) _
•i in noi una să fia. (loan 17)
Rugăciunea către Duhul Sfânt
Roadele Duhului ( U r m a r e din Pagina 1)
Preasfinte Duh, ce 'n limbi de flăcări te-ai coborît pe-acest pământ
binevestească pe Mântuitorul, credinţei, arde şi curăţă sufle­ Şi ai împărţit peste Apostoli puterea focului Tău sfânt,
Ie descoperă tainele cele ascunse tele de rugina şi murdăria pă­ Aprinde-ţi focul de tărie în sufletele omenirii,
ale împărăţiei lui Dumnezeu, îi catelor. Afară de Duhul Stânt
Să ardă flacăra de jertfă, să ardă flacăra iubirii.
luminează, îi mângâie, îi înflă­ nu e creştinism, nu e Biserică,
cărează, îi întăreşte, îi sfinţeşte nu e preoţie, nu e propovăduire
şi îi învaţă tot Adevărul. Duhul şi nu e mântuire. Duhul Sfânt Preasfinte Duh ce peste viaţă împărfitor de Haruri eşti,
Sfânt sfinţeşte întreaga viaţă. e Dumnezeu pe pământ, care Revarsă-le pe această lume din visteriile cereşti,
Dela leagăn la mormânt Duhul conduce şi păstoreşte Biserica Cunună în sufletele noastre puterea jertfei şl-a iubirii
Sfânt ne ajută cu harul său şi lui Hristos. La amar şi la ne­ Şi pentru cei iubiţi de tine deschide poarta mântuirii.
ne sprijineşte cu darurile sale. caz Duhul Sfânt e mângâieto­
Celui neînţelept, Duhul Siânt rul credincioşilor. In vârtejul In faţa Ta îngenunchează smerita noastră rugăciune,
îi dă înţelepciune, celui neînţe­ nesiguranţei^ adevărul. In pus­ Tu dă-i putere de tărie, Tu dă-i putere de minune,
legător înţelegere, celui nehotă« tiul răutăţilor e izvor nesecat
de bunătate. In umbra morţii Aprinde 'n noi scânteia sfântă, să ardă în flacără fierbinte
rît sfat, celui slab în credinţă
e dătătorul de viaţă. In întu- Şi înfrăţeşte paşii noştri pe veci cu-a Tale drumuri sfinte.
tărie, celui neînvins ştiinţă, celui
mândru smerenie, şi celui ne­ nerecul păcatelor e lumina vie­
păsător îi dă frica lui Dumne­ ţii. Pe căi strâmbe e îndrepta­ Aprinde-ne pe-altarul. vieţii din ceriuri focu-ţi de tămâie
zeu, Duhul Sfânt e adevărul şi rul credinţei. Iar în lupta cu Şi varsă în sufletele moarte puterea Ta de apă vie.
dragostea cea adevărată, care cel viclean e mântuitorul sufle­ Alungă glasul ce ne chiamă din întuneric spre păcate
însufleţeşte, înfierbântă şi mişcă telor noastre. Şi strânge 'nir'o credinţă sfântă turma neamurilor toate.
inimile până la eroism şi mu­
cenicie. El topeşte ghiaţa ne­ P r . T e o d o r Ciceu ANTON CRIŞAN

G â n d u r i d e Rusalii I P â i n e a vieţii
I
Aceasta s ă r b ă t o a r e n e este d a t ă 1 OMULE! Alergând atât de
să o s ă r b ă t o r i m c â n d n a ' u t a e în
plină p u t e r e d e m u n c ă şi desfacere I mult după „pâinea de toate
D e l a m i n u n e a „ L i m b i l o r d e foc" zilele", nu-ţi uita şi de „Pâinea
s u n t multe secole şi o m e n i r e a a
t vieţii de veci", despte care Isus
t r e c u t prin g r e l e s t r â m t o r i şi r ă z ­ i T ne spune aşa de limpede: „Eu
b o a i e d u p ă c u m am t r e c u t şi noi /
sunt pâinea cea vie, care s'a
g e n e r a ţ i a cari t r ă i m azi, p r i n răz­
b o i u l acesta g r o t a / c a r e a lăsat în
pogorît din ceriu. De va mânca
u r m ă a t â t a d u r e r e şi suferinţă. cineva din pâinea aceasta, va
T o a t e acestea n e s u n t nu.i ai în­ I
trăi în veci; şi pâinea, care o
dreptare. I voiu da eu, Trupul meu este,
A c u m un an, m ă g ă s i a m î n t r ' u n
spital din B r a ş o v şi în sa o n u l în pe s a T i j u a y ^ f i g a ^ . y i a M
I
c a r e eram, a v e a m un soldat r u s , lumii.
c a r e între altele m i - a s p u s u r m ă ­ De nu veţi mânca Trupul
toarele: S Fiului omului, şi de n u veţi
„ P o t să-ţi fiu tată şi a s c u l t ă ce-ţi
bea Sângele Lui, nu veţi avea
s p u n : Acest r ă z b o i u se datore şte
viaţă în voi. Celce mănâncă
p ă c a t e l o r n o a s t r e $i d a c ă n u n e
v o m r e î n t o a r c e la c r e d i n ţ a s t r ă m o ­
şească p e care n e - a î n v ă ţ a t - o părinţii
n o ş t r i , v o r v e n i peste n o i şi alte
I Trupul meu şi bea Sângele meu,
are viaţă veşnică şi eu îl voiu
învia în ziua de apoi. Căci
suferinţe cu mult mai g r i l e şi mai
Trupul meu cu adevărat este
g r o z a v e ca p â n ă a c u m ; d e c i te
sfătuiesc să d u c i m a i d e p a r t e cu
vintele mele".
I mâncare, şi Sângele meu cu
adevărat este beutură. Celce mă­
Când ne-am despărţit o lacrimă
m i s'a p r e l i n s p e o b r a z şi mult
t i m p m ' a m g â n d i t la v o r b e l e lui.
! nâncă Trupul meu pi bea Sân­
gele Meu, rămâne în Mine şi
i Eu în el. (Ioan 6, 51-56).
T o t t i m p u l acest ostaş l u p t a p e n ­ Proorocul Ie re mia scrie:
t r u c r e d i n ţ a lui şi îşi a p ă r a întâi
I
d e t o a t e sufletul. Sf. S c r i p t u r ă o „Aşa vorbeşte Domnul, blestemat să fie omul c a r e s e î n o r e d e
a v e a t o t d e a u n a la el şi u n d e şi fn om, c a r e se sprijineşte pe un muritor şi îşi abate inima dela Năcazul lui badea Miron
cum putea, răspândea Cuvântul Domnul!
Domnului. Binecuvântat aă fie omul oare, s e încrede în Domnul, şi a
La aceasfă sfântă s ă r b ă t o a r e a cărai nădejde este Domnul!" ( ' e r e m i a 17, 5-7). — De ce eşti amărât bade
P o g o r î r i i S p i r i t u l u i Sfânt să ne Miroane ?
e x a m i n ă m şi n o i b a l a n ţ a faptelor — Că n'am o gazetă.
n o a s t r e şi să î n c e r c ă m să n e î n ­ — Dar tu nu ştii citi.
d r e p t ă m greşelile t r e c u t u l u i s p r e Preasfinte D u h — Că numai de fumat.
o vieaţă mai b u n ă şi mai c r e ş t i ­
nească. Preasfinte D u h de vleaţâ d a r n i c Ca să-ţi a d u c e m Ţ i e jertfa — Doar nu fumezi gazeta?
Tineri şi t i n e r e , n u v ă r u ş i n a ţ i Preasiinte ' m p ă r ţ i f o r d e har, Deplinei n o a s t r e d ă r u i r i . — Şa îmi trebue şi mie ba-
de Cuvântul Domnului, ascultaţi-L In faţa ta î n g e ,ur cheazâ
F ă c u t - a i sufletele n o a s t r e
remi lina pe zi, ca să am în
şi p r o p o v duiţi-L, c u m a p r o p o v ă ­ A noastră r u g ă c i u n e iar... ce sucî ţigările.
Potir de aur minunat,
duit ostaşul rus, cu pletele a l b i t e
d e ninsoarea timpurilor, şl veţi Căci T u ai d it vieţii n o a s t r e
Şi d a r n i c le-ai u m p l u t a d â n c u l »
Cu harul tău îmbelşugat.
avea răsplată aiât în viaţa aceasta, B o t e z u l m i n u n a t d e foc,
D e s c h i s u - n e a i d e a c u m a uşa Iată o explicaţie, de ce ajung
cât şi în viaţa veşnică. C e - a c u n u n a t în n o i d u r e r e a
Gh. Oului Cu fericirea la u n loc Slăvitului I e r u s a l i m cetitorii aşa greu la o gazetă,
Şi fericirii fără m a r g i n i căci dau cu zor după ele fu­
Ai răsărit în fata n o a s t r ă P ă r t a ş i făcutu-ne ai să f i m . . mătorii proşti.
Puterile naturii în avion §i tun L u m i n a altei n o u i vieţi
De-»tât n o i a n d e fericire
Sunt moartei ferloirii, în mâni de nebun, C a se ne-arăli a t â t e a sfinte
Şi n e g r ă i e f r u m u s e ţ i .
Ni e p l i n al inimii p a h a r . „ Vai pământului şi mării! Căci
Maşinile ştlînjl ne-aduc amar fi riu, Fii b i n e c u v â n t a t d e - a p u r u r î diavolul a venit la voi, ou mânia
C&nd Dimlu-i /a wmi §i nu e Dumnezeu,, în inimi n e - a i a p r i n s scânteii Preasfinte ' m p ă r ţ l t o r d e h a r . mire, ştiind că are puţini rr««
A . Aci» Şi focul alte» n o u i iubiri, T, Dan mo,,.* (Apoc 12, 12),
Nr 2-3 Pag, 3

<JHf Mm

'JFttt.

închinare şi program «viaica P r e a c u r a t ă


0 prea lăudată, Maică Preacurată,
(lori şi bucurie, iţi aducem ţie,
Deschidem această rubrică pen­ Exceptând îmbrăcăminte» să­
Maică Preacurată.
tru femei cu gândul la Precu- tenilor care deşi are şi părţi
raia Fecioară Măria, Ei îi în­ nthigieniee, are şi o parte bunii: 1 u, Maică, pe 5fâr>tul Dumnezeu Cuvântul,
chinăm tot ce vom scrie aci. aceea de a acoperi impui, amin­ l 'ai născut în lume, mai presus de nume.,
In acest colţ al Vieţii Creş­
0 tim de îmbrăcămintea $rmidu­ Maică Preacuraţi,
tine'* ne adresăm în primul rând ioasă, a oră şen celor, Constatăm: Flori şi bucurie, îţi aducem Ţie,
femeilor creştine. Astfel sarcina o nrsttpfl >iită slugarnic:epe,n ti n rt nuastra Stăpână, izvor şi lumină.
de-a le scrie ar fi foarte uşoara, modă. P rplenăfura
t care strigă Maica Preacurată,,
dacă de a*' fi cu adevărat m f şi mărturiseşti un suflet ne-
tine, sau cel puţin pe drumul scruta, "este mnbolul adavin v,u milă ne adapă, de rele ne scapă,
de-a deveni creştine adevărate. pentru cochet arie. şi demfiţ! '\ I, piea lăudata, Maică Preacurată,
Căci în acest caz ne-am înţelegi; Maică Preacurată,
1/rmeaz-ă. masca de cremă, pudră,
ca surorile bune şi am aproba şi ru-neneli, cari înscriu respte- Flori şi bucurie, îţi aducem ţie,
găndurde între noi în că înainte tivul suflet între cei cari smin­ In veci Iii mfrită, Maic fericită,
de a le cunoaşte. tesc. Mâinile, pentru fiumusetea Maică Preacurată,
Insă dureros este să consta­ cărora se urăsc sumedenie de
tăm că puţinele femei adevărat îndatarin cari de sigur suni evlavios şi să spună cuvinte mari de Oh, primiţi să vi se spună orice !
creştine se pierd în masa celor vrăjmaşe unei fiinţe captivante. umilinţa şi t o t i ş i , în inimă să fie în­ Chiar d i c a ceea ce vi se spune este
cu viaţă p&gânU, cari împreună grozitor de mâhdru. O femeie zicea pentru voi o doctorie a m a r ă şi chiar
Nt oprim aci. O să revenim dacă trebue s ă vărsaţi lacrimi luând o,
către o prietenă a e', că ea a murit
cu cele ce nu sunt înscrise în pe larg despre acestea :,i alte primiţi totuşi s â vi se spună ! M e r ­
în totul pentru lume şi trăeş'e de
ceata slăvită a lui Hristos, îm­ fapte negre. acum numai p nini Hristos. D a r acea geţi pe calea smereniei şi Dumnezeu
pestriţează oraşele şi satele, cu N'am amintit în iă nimica, prieienă i-a r ă s p u n s : „Lucrul a a s ' a va va înălţa la vremea S a .
aceleaşi dorinţe josnice, obiceiuri despre frumoasa noastră Regină se va vid'.a în zilele care urmează". 5. S nerenia este supusă, „Cei mai
şi fapte în afară da legile noas­ Şi ce s'a v ă z u t ? Că acea femele spu­ tineri, sa ne saputi c d ^ r bătrâni; şi
cerească. Suntem atât de înde­
nea numai vorbe mari, dar în lâiu;- toţi laolaltă, In legăturile dintre et, s a
tre creştine. 8'ar putea pune părtate cu trup şi sufli t de trul (i era egoistă, mândră, încăpă­ tic împodobiţi cu smerenie". Fiecare
întrebarea că de ce criticăm aşa Măria, încât ne e greu să ridi­ ţânata şi supărăcioasă. să socoteasaa pe altul mai pe sus da
de aspru un neam de oameni căm privirea spre locul de lu­ sine însuşi. Unul s\ dea îatâietate
botezaţi, cari de multeori îşi dau mină pe care-l ocupă. Şi totuşi Semnele adevăratei smerenil altuia.' C e frumos este într'o casă
seama că există o deosebire între 1. Smerenia nu este supărăcioasă. unde locueşte duhul smereniei, unde
nt vom strădui să o vedem, cu niciunul nu zice despre bunurile l u i :
ei şi cei neînsemnaţi cu semnul Unde domneşte supărarea, acolo şi
tmtă micimta noastră-, fiindcă- dracul mândriei îşi face mendrele. „Sunt ale mele", uode niciunul nu
crucii. Răspundem cu cuvintele nu este alt model mai desăvâr­ pretinde s ă fie bine văzut, unde
Adevărata smerenie rabdă ca o oaie
Mântuitor ulm: „după roadele şit pentru femeile creştine. ia tăiere. Ea nu s b i a t ă , nici nu vor­ totul este lăcut spre sava lui Dum­
lor li veţi cunoaşte". Şi adău­ beşte de râu, bârfind; ia ea supărarea nezeu, unde fiecare se uită pe sine
Scopul nostru este să înlătu­
găm că vom întrebuinţa biciul este daiă morţii. însuşi şi unde este supunere în duhul
răm di pe ocini surorilor noas­ lui Hristos!
cel mai necruţător al cuvintelor tre acoperemăniul preocupărilor • 2 . Smerem se eersoteară pe sine,
pentru to%te imoralităţile. „ P e voi inşi vă încercaţi- vâ daca Sâ învăţăm să firn smeriţi! D o m ­
păcătoase, ca apoi sâ se conving'i sunteţi în creuinţă. Puneţi-vă la în­ nul Isus zice: „învăţaţi dela Mine,
Iată acum câteva aspecte din despre farmecul ceresc al ade­ cercare pe voi înşivă", (ii C o r . 13,5). căci Eu sunt blând şi smerit cu ini­
înfăţişarea exterioară a creşti­ văratelor frumuşeii ce pot să „ F k c a r e să se cerceteze pe sine în­ ma". S l învăţăm deci acest lucru iii
nilor de azi, câteva roade ale împodobească sufletul unei temei. suşi" (1 Cor. 11, 2 8 ) . C â r d te cer- fiecare zi. Să fim smeriţi înaintea lui
lipsei de caracter creştinesc. eeuzi pe tine însuţi, te pleci înaintea Dumnezeu şi înaintea oamenilor. Dacă
i l e a n a Or. C l m o c a Dumnezeului tău şt- L rogi: „Cerce- în noi estt foame şi sete după sme­
tează-n ă Dumnezeule, şi cuaoaşte-mi renie, atunci prin aceasta se face tot
inima! Vezi daca sunt pe o cale rea mai mult loc Duhului lui Dumnezeu.

0 podoaba rară: SMEREN1H


şi du-mă pe calea veşniciei". (Psalmul Atunci nu va mat îi nevoie să cerşim
• 139, 23). Dumnezeu dă atunci lumină. — cum îiC unii — botezul Duhului
De ce mulţi nu pot sâ deosebească sau al focului, fiindcă totul vine dela
m învăţaţi dela Mim, căci suni blund duhunie şi se lasă duşi' încoace şi sine. Nu vom mai dori după daruri
fi smtrit cu Imimat, (Mat. 1 1 , îaeoio de feiiunte duhuri? Penîrucă care s ă izbească privirile (cum d o ­
Să înveţi sâ fii smerit nu e un lu­ cineva este mândru, harul lui Dum­ nu se cercetează pe ei înşişi; iar cer­ reau Coriutenii după darul vorbirii în
cru uşor. in şcoala oamenilor, sme­ nezeu poate să vina peste el, dar el cetarea de sine lipseşte, pentrucă limbă), fiindcă, dacă avem adevărată
renia nu se tnvaţâ; ea nu se învaţă lipseşte adevărata smerenie. Smerenia smerenie, atunci totul ne va fi d a t .
rămâne tot uscat şi goi; pe când a-
decât în şcoala Domnului Isus. C*t adevărată nu lasă să treacă o zi f .iră Adevărata smerenie este curată, ea
cela care, prin îndurarea lui Dumne­
de rari sunt oamenii smeriţi cu a d e ­ sa se cerceteze pa sine însăşi. este pusă în totul de o parte pentru
zeu, este smerit cu duhul, primeşte
vărat I Multe lucruri i-a învăţat Dom­ binecuvântare. 3. Unde este eersetare de sine, acolo Dumnezeu. Adevărata smerenie însă
nul Isus p e ucenicii Săi, cand era cu Toate virtuţi!; pot să fie imitate, esie şi judeaata de sine. Adevărata disprcţueşte lauda dela oameni şi nu
ei pe pământ; cel mai greu lucru a — omul p o a t i să iaca pe credincio­ smerenia se judeca pe sine însăşi. ridică în slavă pe oameni, fiindcă ea
fost smerenia. • sul, pe cel plia de iubire, de nădejde, Daca ne-am judeca singuri, n'am li ştie bine că numai Dumnezeu este
St. Augustin fiind întrebat odată dai sâ facâ pe smeritul, greu isbu- judecaţi" (1 Cor. 1 1 , 31). Mulţi cad vrednic să fie lăudat.
care este cea dintâi şt cea mai mare teşte. S nerenia falşa este curâi.d dată sub judecata lui Dumnezeu, din pri­ Am văzut odată „o plantă sensiti­
virtute, a răspuns: „Smerenia". pe faţa. cina că nu s'au jadecat singuri. C â t v a " scrie un credincios. Suflarea mea
— „ D a r a doua care este ?" — „ S m e ­ Spicele pline de boabe de grâu îşi d ; trist este când copiii iui Dumnezeu a atins-o uşor; îndată florile ei şi-au
r e n i a " a răspuns el. — „ Ş i a treia?" pleacă capul; cu cât mal multe boabe se amestecă in treburile a:tora şi nu-şi plecat capul. Am pus mâaa pe ea, şi
— „ S m e r e n i a " a răspuns el din au, cu atat mai mult se pleacă; pe văd de treburile lor I Decât s'ar apu­ ea s'a vestejit. Aşa este şi cu sme­
nou. Şi avea dreptate, c a d dacă sun­ când cele seci ţin ţanţoşe capul în ca sa măture gozui din faţa uşii renia. Ea este o planta gingaşă, c ă ­
tem în adevăr smeriţi, avem toate sus. Ciocârlia se înalţă i o a n e sus, altuia, mai bine şî-ar matura gunoiul reia îi place sâ fie retrasă, Cine se
virtuale şi mari binecuvântări ne sunt dar îşi tace cuibul foarte jos, pe p ă ­ din faţa uşii lor, • măguleşte singur cu vorba că urmează
date. Domnul dâ har celor smeriţi. mânt. Privegheloarea cânta frumos, 4. Smerenia primeşte să i se spună Domnului în deplină smerenie, se in­
Iarba e o întăpşare a smereniei. dar numai cand este ascunsă, în sin­ lucruri oh cât de grele. Un smerit r o b sala singur. Nu este adevărată sme­
Domnul a fâcut-o pentru cel mai de gurătate şi în noapte. Crâcile care au dl tul Dumnezeu primeşte s ă i se renie, când gândim despre noi înşine
jos serviciu: s'o mănânce vitele. Dacă mai multe roade, acelea se îndoaie spună orice, chiar de către un copil. că suntem mici; smerenie adevărată
o calci în picioare, ea se ridică Ia­ mai tare. T o t a ş a , cel mai sfânt creş­ Ei cercetează toate, le duce î îaintea este atunci, când uităm de noi înşine.
răşi; şi daca o tai, ea creşte cu atât tin este şi cel mal smerit. iui Dumnezeu şi ia apoi învăţătură Moise nu ştia că faţa lui strălucea.
mai repede. Şi totuşi, cât de minu­ dela Domnul lai. El nu se crede prea Îndată ce începem sâ vorbim de sme­
Cea mai desgustătoare arătare o
nată este iarba în frumuseţea ei! învăţat. Nu este dispreţuitor faţă de renia noastră, smerenia a şi sburat.
dă omul care tace pe smeritul, şi nu
nimeni care are sâ-t s p u n ă ceva. Cât O, de ne-ar împodobi Domnul pe
Pioi mari cad pe vârfurile munţi­ este smerit. El poate să intre în rân­
de mare este această nobleţei Cât toţi cu această aleasă p o d o a b ă : sme­
lor, şt totuşi ele rămân neroditoare, dul celor ce se pocăesc, dar curând
de bine îi stă smerenia unui rob al renia !
peutruca apa se scurge în vai şi face se va vedea ca n'a fost ia el decât
mtel roditoare locurile de j o s , Când prefăcătorie. El poate $1 vorbească lui Damntz.ml Prd, S. M, Valeri®
sionar
Unul este Părintele nostru Duhul Sfânt
Se a u d aspre înfruntări dela unii Deci dacă cineva are fiu, acela este isvor al apelor vii (Ier. 2, 13)
— cărora ie place a se numi « p o ­ părinte.
căiţi*, — contra credincioşilor c r e ş ­ D u h u l Sfânt, i s v e r d e a p ă v i e , t >lilor d e v i n e m a i v i e , i u b i r e a m a i
Fariseii şi cărturarii se mândrlau care a p u s v o r b e l e p e b u z e l e p r o o ­ caldă n ă d e j d e a mai tare. Spiritul
tini, cari îi cheamă p e preoţi, cu nu­
cu ştiinţa lor, şi cu dela sine drept so rocilor, în ziua cincizecia s'a im­ Sfânt a fecundat sufletele A p o s t o ­
mele de „ p ă r i n t e S e provoacă la
chemau învăţători şi părinţi, — însâ p a r u l în limbi d e foc a p r i n z ă t o r lilor c u „putere de sus" (Luca
cuvintele Mântuitorului dela Matei, 2 3 ,
Apostol» şi urmaşa lor împărtăşesc !
d e inimi peste c a p t t e l e A p o s o ! i l o r . 24. 2 9 ) .
9: „şi părinte să nu chemaţi vouă
vieaţa şi învăţă tura Iui hus Hnstos, Aşa se împlinesc c u v i n t e l e lui h u s ; Mica uaste, a celui m a i m a r e
pe pământ, căci unui este părintele
deci ei sunt învăţători şi părinţi, tri­ „tată eu cu voi v o i . / i p&uă IH î m p ă r a t , c u c e r e ş t e în această zi
vostru, u nie este în ceruri".
mişi de Domnul Nostru „eu v'am sfârşitul rancurilor". (Mateiu 28, 3000 d e suflete p e n t r u î m p ă r ă ţ i a
li u D i c c i u i lor, ai „pocăiţilor", de ales pe voi şi v'am trimis în lume..."
a lua u . v i . j u I c Scripturii în fraze frânte, 20). „ foc Impiîrţindu-se spve du­ n e m u r i r i i , î n t e m e i n d astfel Biserica
lărrt sa ţină seama, de legătura lor, P. E m i l i a n L e n i e n y
rea, de daruri" d u p ă c u m s p u n e vie a Iui Isus H r i s t o s . A p o s t o l i i ,
P e n t e c o s t a r u l . A c u m credinţa A p o s - spirite f e c u n d a t e d e c e r u r i şi b o t e -
In locul de faţă, Isus, vorbeşte despre
zale cu b o t e z d e foc, a u p r e d i c a t
cărturari şi fariseii, cari învăţau pe
cu l i m b i d e foc d r a g o s t e a Tatălui,
oameni Legea, însâ fără ca ei să p ă ­
jertfa F i u l u i , c ă l d u r a — prin căl­
zească, ceeace învăţau pe alţii, (V,t.
d u r a - - D u h u l u i Sfânt.
2 3 , 1-3). învăţătura lor e numai de
arătare ( 2 3 , 5 ) , şi le place să fie De fapt c r e ş t i n i s m u l cel diníáiü
chemaţi de oameni, cu numele de în­ a fost u n s o a r e a p r i n s c e l u m i ­
Cine a z i s aşa? nu-ţ't face plăcerea d/n atace
n e a z ă şi încălzeşte p e s t e v e a c u r i ,
văţător; însă unul este învăţătorul Poate un răutăcios. Poate, sâ şi-1 piardă şi aJţiil"
Isus Hristos şi unui este părintele, foc întăritor, a p r i n s d e D u h u l
anume cel din cer. Isus îi opreşte pe
şi atunci trebue să uităm. Dar Iată la ce sunt condamnaţi Sfânt, suflete e r o i c e , care, d e ş i
ucenicii săi, ca s ă se ia după pilda o mare şi înţeleaptă persoană şi cei ce vreau să muncească: p u ţ i n e , a u biruit l u m e a şi v e a c u r i l e ,
fariseilor. Aceştia căutau cinstea în a mai z i s : „Cei caz/ vin să au să îndure flecărerile ne- p e n t r u c ă e r a u întărite c u p u t e r e a
faţa oamenilor şi dorinţa deşartă de Duhului.
mă v a d ă îmi fac cinste; cei slârşite ale trândavilor.
a ti chemaţi dascăli, învăţători. F o c u l a c e s t a a scăzut în sufle­
cari nu vin, îmi fac plăcere". Un proverb zice: „Scapă-mă tele o m e n i r i i d e a z i . C e n u ş a p ă c a ­
Ei bine, ce e L e g e a ? E călăuza
faptelor noastre, Cine a dat Legea? Aceasta o poate spune ori­ Doamne de prieteni, că de tului v r e a să a c o p e r e j a r u l c r e d i n ­
Dumnezeu. Cărturarii şi fariseii se cine ştie cântări preţul fiecă­ duşmani mă'ngrijesc eu". ţei. N e lipseşte c r e d i n ţ a v i e a p r i ­
sumtţeau, ca şi cum ei ar fi dătători rei clipe şi zădărnicia atâtor milor creştini, i u b i r e a fierbinte şi n ă ­
Dar să nu e x a g e r ă m . Caută d e j d e a l o r tare, n e lipseşte în g e ­
de Lege, şi cereau dela oameni, să vorbării goale a femeilor leneşe
fie numiţi, învăţători. Insă „unui este
în prietenie, recreaţia ta plăcuta, n e r a l focul S p i r i t u l u i Sfârşi; şi în
sau a şedinţelor cu cafea şi aşa c u m o vrea Dumnezeu. locul L u i , locui p a t i m i l o r m i s t u i e
învăţătorul nostru: h u s . hi alege pe
tărăboi. Poate în clipele astfel E s t e d e un folos n e m ă s u r a t sufletul rătăcitei omeniri, N o i a m
învăţători din învăţăceii săi, şi le dă
poruncă să înveţe pe oameni în n u ­ pierdute mulţi aşteaptă ajutorul conversaţia între sufletele care a p r i n s în l u m e focul d i a v o l u l u i
mele s ă u . Isus Hnstos e mijlocitorul meu. u c i g ă t o r , focul r ă z b o i u l u i c e a m i s ­
se înţeleg şi care sunt mari. t u i t în flăcări c a t e d r a l e l e n o a s t r e ,
între Dumnezeu şi între oameni, „ca­ Poate în acel timp zădărnicit, Dar sunt prieteni şi prieteni. focul ce a d u s o m e n i r e a s p r e a b a - , ,
rele sa dat pe sine pre( de răs­ Dumnezeu aşteptă munca sau
cumpărare- şi spre care sunt pus torul apocaliptic.
rugăciunea mea. Să-i păstrezi pe cei buni.
ea (zice Pavel la 1 T i m . 2 , 5 — 7 ) , Spirite S t i m e , c e ai b o t e z a t p e
Multora îţi vine să le s p u i : De ceilalţi, roagă-te iui Dum­ Apostoli c u b o t e z d e foc, a p r i n d e
propovăduitor şi apostol şi învăţă­
„Dacă vrei să-ţi pierzi tim­ nezeu să te scape. limbile n o a s t r e c a s ă c â n t ă m şi să
tor neamurilor întru credinţă şi
întru adevăr*, Zadarnic se mândreşte pul cu oiice preţ, cel puţin v o r b i m c u foc, să n e r u g a m c u
R, PLUS
deci cineva cu învăţătura tul şi se c ă l d u r ă şi sâ p l â n g e m .
numeşte dela sine învăţător, căci „Duhul lui Dumnezeu, Duhul
Spirite Sfinte U m b l ă m cu trudă grele cărsri, slavei, se odihneşte peste voi".
„ce are omul. ce să nu fi primit,
iar dacă a primit, pentru ce să O, v i n ă Sfinte s t r i g ă m cu lacrimi, (I. P e t r u 4. 14), D a ! Fiinţa L u i a
laudă coşi cum nu a primit". (I C o ­ S p i r i t e Sfinte, L u m i n ă lină, Dă n e tărie în s t r â m t o r ă r i . r ă m ,s d e a p u r u r e a p r e z e n t ă c u n o i ,
rint. 4 , 7 ) . A vieţii n o a s t r e D ă r u i t o r . ca o călăuză c e r e a s c ă a p a ş i . o r
Lumea-i cuprinsă de-o oarbă ură,
„Şi părinte să nu vă chema(i Vină d i n c e r u r i , o, vină, v i n ă , noştri, ce r ă t ă c e s c în această vale
Şi i a d u l fierbe î n g r o z i t o r .
vouă pe pământ"... Dumnezeu singur Şi fii-ne astăzi M â n g ă i t o r . a p l â n g e r i i . D i n z h u cincizecia
Vină, o , vină, s p r e n o i te ' n d u r ă ,
e tatăl nostru. Dela el avem viaţa S p i r i t u l Sfânt v r e a să ne c ă l ă u ­
A m p i e r d u t calea c e a b u n ă , d r e a p t ă , Şi fii-ne astăzi Întăritor»
trupului şi a sufletului. Deci: „da(â zească d e s t i n u l p â n ă la sfârşitul
Şi'ntru păcate n e a m cufundat. veacurilor, s p r e Ierusalimul ceresc.
sunt tată, unde este cinstea, care Spirite Sfinte, L u m i n ă lină,
O, vină, vină, t o ţ i te aşteaptă, Dar d i n t r e valurile acestei l u m i îşi
mi se cuvine?" (Malahia 1,6). S p r e c e r u r i s b o a r ă al n o s t r u d o r .
C a şi p e - u n S o a r e p r e a l u m i n a t , scot capul m u l t e călăuze, ş e r p i i
Suntem noi opriţi, sâ chemăm p e V i n ă în l u m e a d e lacrimi plină,
născătorii noştri după trup, cu numele N e - a p a s ă m u l t e d u r e r i şi p a t i m i . Şi fii-ne astăzi M a n g l i t o r . (continuare î n pag. 7 )
de tată şi de mamă, — cu toate că \ \ \ \ WtV^A *
Dumnezeu e tatăl nostru şt după
t r u p ? Au nu Dumnezeu ne-a dat F R A Ţ I C R E Ş T I N I
nouă poruncă în Legea Sa, ca să cinstim Fraţi creştini din l u m e a 'ntreagă
pe taţii şi pe mamele noastre ? D e
altă parte cei ce primesc învăţătură, Fraţi creştini, d i n l u m e V n t r e a g ă , t r e s ă r i ţ i în cânt v o i o s ,
se numesc în Sfânta Scriptura, cu fr^tt cr*vT.n< & i tinwa'nWa- ţ â , tre-vv rit.' m c»«ţ «io-ios I n t o n a ţ i u n i m n d e slavă, toţi câţi c r e d e ţ i în C h r i s t o s .
numele de fii. Insă, unde sunt fii, înfrăţi i-vă p o p o a r e dela Răsărit şi A p u s
trebue să fie şi p ă r i n ţ i : «ascultă fiule Şi p l e c â n d u - v ă g e n u n c h i i , c â n t a ţ i R e g e l u i I s u s l
învăţătura tatălui t ă u " (Pilde I, 8 ) .
Prin aceasta nu se ştirbeşte dreptul 3 n - t o - n a t ; un « it i U - '» , loti ci!; ere-deli «v H»>vî«S Refren:
de Părinte al Tatălui din cer. Atunci, O, Cristoase'n Sfânta T a i n ă , c e doreşti să n e i u b i m ,
pentru ce să nu-i putem chema şi în
D â - n e n o u ă a T a p a c e , d o r u l t ă u să-1 î m p l i n i m .
cele sufleteşti, cu numele de părinte,
pe acei ce ne-au născut pe noi în
Isus Hristos, la vieaţa cea creştinească?
î v j w - f i - ţ i - <¿ po' p o a r e d e - U S\¿- ţ j • u t s i a - phs P e n t r u n o i v e n i n d p e l u m e , S'a făcut copil p l ă p â n d ,
„Căci de aţi avea zece mii de das­ P e n t r u noi m u r i n d p e cruce, S'a jertfit ca mielul b l â n d ;
căli întru Hristos, însă nu aveţi Iar acum s u b c h i p u l p â i n i i din n o u v i n e p e altar,
mulţi părinţi; căci prin Hristos Isus Şi se d ă cu t o t u l n o u ă , s ' a v e m viaţă, s ' a v e m h a r ,
prin bunavestire tu (Pavel) v'am b\ ple-cjtvdui v'f, cj«• t i o n - c t w , " ' 1
ft« " j * - 3 - SUS.

născut*. (I Corint. 4 , 15). Pavel p e Sbuciumat de u r ă mare neamul nostru omenesc,


cei din Tesalonic, i-a îndemnat şi în­ N ' a r e linişte, iar fraţii între ei s e d u ş m ă n e s c .
S S P o t o l e ş t e T u furtuna, s t i n g e focul d i n t r e fraţi,
tărit, .ca un părinte pe fiii săi"
(l Tesal. 2 , 11). Petru, apostolul, ÎI 0 Urivtea ix b\ít&¡ i a i ' r t â . c e do-reşîi ¡ta «e t u - W v
Ş i fă să sorbim i u b i r e a , la-a T a masă a d u n a ţ i .
botează pe M a r c u , şi aflându- se
amândoi în „Babilonia", scrie biseri­ T e r u g ă m , C r i s t o a s e , D o a m n e , să n e ierţi că ara greşit,
cilor din Asia; „închină-se vouă, bi­ P e n t r u c ă streini d e Tine, p â n ' a c u m n u T e a m i u b i t ;
serica cea din Vavilon, şi Marcu, Mişcă i n i m e l e noastre c a p ! â n g â n d u - ş i vina lot,
) b - n« Bou- a £ ta t¡¡'- c* , d» m l Î a u v i - l *o-^i*
ţiul mm" (I Petru, \ 13). S t r â n s e ' n juru-Ti să r ă m â n ă in toţi vecii v e c i l o r .
SEMNE DESPRE SFÂRŞITUL LUMII
I n t r ' a d e v ă r , sfârşitul lumii va fi, să n u - i credeţi, căci p r e c u m iese ciri, c a o u r î c i u n e s u i ţ i în locul cel „ A t u n c i vă v o r d a să fiţi c h i n u i ţ i
însă m ă s u r ă t o a r e a v r e m i i p â n ă a- fulgerul d e la r ă s ă r i t şi s t r ă b a t e sfânt, Se v o r a d ă p o s t i s u b n u m e l e şi vă v o r o m o r î , şi veţi fi urâţi d e
tunci, întru cât nu ne esfe d e folos, p â n ă Ia a p u s , aşa va fi venirea creştin, d a r cu multă d i b ă c i e îi v o r toţi p e n t r u n u m e l e M e u . Atunci
D u m n e z e u a a s c u n s - o dela m i n t e a Fiului O m u l u i . ("Mat. 2 4 , 23-27). tăgădui puterea, având numai o m u l ţ i v o r c ă d e a d i n c r e d i n ţ ă , se
noastră. C e l dintâi sfârşit al lumii S p r e sfârşi/ui lumii înşelătorii se formă d e evlavie (II T i m . 3, 1-5). v o r v i n d e u n i i p e alţii şi se v o r
este sfârşitul o m u l u i . P e n t r u cel ce v o r înmulţi şi se v o r specializa în Domnul n e - a a r ă t a t u n alt s e m n d u ş m ă n i între ei, Se v o r scula m u l ţ i
m o a r e l u m e a n u m a i există, t u aşa fel încât cu foarte m a r e g r e u ­ p e n t r u sfârşitul lumii, z i c â n d : . V e ţ i p r o o r o c i m i n c i n o ş i şi v o r î n ş e l a
fiecare m i n u t , c u fiecare ceas, cu t a t e v o r putea fi c u n o s c u ţ i . Aceştia, auzi d e r ă z b o a i e şi veşti d e r ă z ­ p e m u l ţ i . Şi d i n p r i c i n a î n m u l ţ i r i i
fiecare zi n e a p r o p i e m d e sfârşitul p r i n măestria vicleşugului se v o r o - b o a i e , b ă g a ţ i d e seamă să n u vă f ă r ă d e l e g i l o r , d r a g o s t e a m u l t o r a se
lumii n o a s t r e p e r s o n a l e , D e a c e e a c u p a d e cele m a i sfinte î n d e l e t n i ­ î n s p ă i m â n t a ţ i , căci t o a t e acestea va răci. D a r cine va r ă b d a p â n ă
M â n t u i t o r u l ne învaţă sâ fim g a t a ia sfârşit, n u m a i acela se va m â n ­
în t o a t ă v r e m e a . Fiţi dar gata, t u i " ( M a t . 24, 6 1 3 ; .
c&si Fiul Omului v a veni în c e a ­ Războaie a fost d e c â n d e l u m e a
s u l î n c a r e nici nu vă gândiţi. p e p ă m â n t . Ele nu s u n t altceva
(Le. 12, 40). A i s c o d i viitorul p e d e c â t efectul r ă u t ă ţ i l o r d i n sufle­
care D u m n e z e u 1-a p u s în a sa stă­ tele o a m e n i l o r . C u m focul face să
pânire, î n s e a m n ă a ispiti p e D o m ­ c l o c o t e a s c ă c ă l d a r e a , t o t aşa flacăra
nul, deaceea o r i c e p r e z i c e r e cu p r i ­ p ă c a t e l o r face să c l o c o t e a s c ă d e
vire la tainele lui D u m n e z e u , p o r ­ ură toate neamurile pământului,
nită din iscusinţa o m e n e a s c ă , este încât D u m n e z e u le lasă sâ se p e ­
0 nesocotinţă a iui D u m n e z e u , deci d e p s e a s c ă u n e l e p e altele. „ N e b u ­
un mare păcat. nia o m u l u i îi s u c e ş t e calea, s p u n e
Dacă n o i avem un sfârşit d a r S c r i p t u r a , a p o i cârteşte î m p o t r i v a
neştiut c â n d , a p o i şi l u m e a va avea D o m n u l u i . ( P r o v . 19, 3).
un sfârşit d u p ă c u m a a v u t un î n ­ P ă c a t e l e se p u n ca o p e r d e a
ceput. Despre acest l u e r u M â n t u i ­ î n a i n t e a o c h i l o r o m e n e ş t i , şi n u - i
torul n e a învăţat cu p r i s o s i n p i . Iasă să v a d ă că „ n u m a i vieaţa cea
„Cum s'a î n t â m p at în v r e m e a iui cinstită înalţă p o p o a r e l e , n e s p u n e
ciot, zicea el, t o t aşa se v a întâm- C a r t e a sfântă, iar păcatele le a c o ­
p a şi la venirea r i u l u i O m m u i . pere de ocară". (Prov, 14,34).
După cu.n era în zilele cele d i n a ­ O r i c e r ă z b o i este un fel d e sfâr­
inte de potop, când toţi m â n c a u şi şit al l u m i i fiindcă p r i n el îşi g ă ­
beau, se însurau şi m ă r i i a u , p â n ă sesc sfârşitul atâtea vieţi o m e n e ş t i .
în ziua câad N o e a intrat in c o ­ Dar r â z b o a e l e care v o r servi ca
rabie, şi n'au priceput nimic, p a n a s e m n e p e n t r u s â r ş i t u l lumii v o r fi
când a venit peste ei p u t o p u i şi t r e b u e să se î n t â m p l e . D a r sfârşi­ î upârăţii, şi v o r fi, pe alocurea. m a i întinse şi d e p r o p o r ţ i i m a i
1 a înnecat pe toţi. A^a va ti şi la tul lumii n n va fi a t u n c i . Se v a c u t r e m u r e d e p ă m â n t , foamete şi m a r i şi mai î n v e r ş u n a t e . Şi c u t o a t e
. v e n i r e a Fiului Omu.ui, ca sa j u d e ­ scula u n p o p o r î m p o t r i v a altui p o ­ b o a l ă . D a r toate acestea n u v o r fi (continuare în -pag, 7)
ce lumea. Deacee^, veghiaţi a s u p r a p o r , şi o î m p ă r ă ţ i e î m p o t r i v a altei decât începutul durerilor".
sufletelor voastre, pentrucâ nu p u ­
teţi s i ştiţi in care zi va veni. D o m ­ p o a r t ă altă u n i f o r m ă şi v o r b e ş t e
nul Isus, ca să vă m a i puteţi p r e ­
găti. (Mat. 2 4 , 37). Şi c u toate
^icestea, el ne-a d a t o a r e c a r e semne,
d u p ă care p u t e m şa ne călăuzim
BOMPA ATOniCfl
Fantezie (închipuire) de G . B, S H A W Trad. de A. P .
altă l i m b ă . D e a c e e a n u se p o t
suferi, N ' a u minte nici cât u n b o b
d e m a c . Se m ă c e l ă r e s c , a p o i fac
s e r b ă r i m a r i la m o r m i n t e l e celor
ca (ÎI fn ce v r e m * se va a p r o p i a — D U M N E Z E U (un m o ş plin de m o r ţ i şi ţ i n m e r e u d i s c u r s u r i . S e
m u r i t d e foame, în t i m p ce p ă m â n ­
z ua cea m a r e a d r e p t e i judecaţi. b u n ă t a t e , aşa c u m şi-1 î n c h i p u e p o ­ p o a t e s p u n e că o m u l e făptura c e a
tul e g r e u de r o d , d e p o m i c a r e şi
Aceasta este mai m u u o întărire a porul): Petre! mai v o r b ă r e a ţ ă d e p e p ă m â n t . D i ,
frâng c r e n g i l e sub p o v a r a fructe­
faptului d e c â t o precizare a t i m p u l u i . , — P E T R U : Porunceşte Stăpâne! la aşa ceva se p r i c e p e .
lor, iar h a m b a r e l e o m u l u i nu m a i
Cei dintâi s e m n d a t de m â n t u i ­ —- D O M N U L : C e m a i face vier­ — D O M N U L ; Ajunge! Eu i-am
răzbesc a aduna.
torul este p r o p o v e d u i r e a Evangne- mele acela ai m e u , d e pe p l a n e t a creiat ca sâ fie fericiţi. C e crezi,
— D O M N U L : H m ! si totuşi m o r
uei la toaiâ l u m e a . M a i întâi s t va numită p ă m â n t ? c u m să le p u n c a p ă t s m i n t e l e i , să
atâţia d e foame ? Iar cei cari au îi
propovedui E v a n g h e l i a aceasta ia — P E i R U : T e g â n d e ş t i Ia o m , ie trimit p o t o p , c u t r e m u r e , ori ai
lasă p e ceilalţi să p i a r ă ?
toată lumea, e a să slujească de Doamne? p u t e a să-mi s p u i c e v a m a i n o u ?
— P E T R U : D a , îi lasă, Şi aceasta
mărturie veşnic o s â n d t t o a r e p e n t t u — D O M N U L : Da, Ia o m . M a i — P E T R U : Doamne, nu sunt
t r e a c ă m e a r g ă . D a r lor le face ma­
. toate n e a m u r i l e p ă m â n t u l u i ; c a r e trăieşte ? v r e d n i c i să p i a r ă d e m â n a t a . L a ­
r e p l ă c e r e să-şi a s m u ţ ă t i n e r e t u l ,
nu vor crede, şi a p o i v a fi s f â r ­ — P E T R U ( P r i n t r ' o lunetă uriaşă, să i să se n i m i c e a s c ă s i n g u r i Şi
î m b r ă c a t în uniforme diferite, unii
ş i t u l lunii, ne spune D o m n u l . î n c t p e să c e r c e t e z e o p ă r t i c i c ă în­ aşa le face plăcere t r e a b a a c e a s t a .
î m p o t r i v a altora, ca să se m ă c e l ă ­
(Mat. 24, iii. d e p ă r t a t ă a u n i v e r s u l u i ) : Se p a r e că Descopere-le tain» materiei, a ato­
rească. La acest j o c , aleg d e - o
Acum E v a n g h e l i a s a p r o p o v e - trăieşte. milor. A r a t a - l e c u m a r p u t e a s o
parte cu m u l t ă g r i j a p e cei b o l n a v i ,
duit a b a ia a treia p a n e d i n toată — D O M N U L : Ş i ce face a c u m ? desfacă. Ei v o r sti că p r i n n o u a
p e b ă t r â n i şi schilozi şi nu t r i m i t
populaţia p ă m â n t u l u i . D a c a prin — P E T R U ( P r i v i n d prin l u n e t a ) : d e s c o p e r i r e p o t să-şi t r a n s f o r m e
ia m o a r t e d e c â t p e cei sănătoşi.
actasta p r o p o v e d u i r e se î n ţ e l e g e Se s b a t e , se frământă, par'c ar fi p ă m â n t u l în p a r a d i s , chiar d e n ar
A l e g e r e a o fac d o c t o r i i .
Increştinarea t u t u r o r , sau numai *â g â n g ă n i i d i n x ' u n m u ş u r o i răscolit. m u n c i d e c â t 2 - 3 o r e la zi, c ă aju­
se p r o p o v e d u i a s c ă E v a n g h e l i a încât — D O M N U L : Dacâ-i a ş a , sunt
— D O . v i N U L : D e ce se frământă, n e b u n i d e - a binele. taţi d e ea ar p u t e a trăi fericiţi,
sa i e c u n o s c u t ă d e ' t o a a l u m e a , e nu p o a t e sta liniştit ? liberi şi b o g a ţ i , în ţ i n u t u r i î n c â n ­
greu d e lămurit, A c u m , d e b u n ă — P E T R U : Se p o a r t ă , p a r ' c ' a r
— P E T R U : E o făptură păcă­ fi c o p i i . S e ceartă şi se bat m e r e u . t ă t o a r e şi in o r a ş e p l i n e c u g r ă d i n i
seama, că au auzit a p r o a p e toţi m i n u n a t e . D a r ei n u v o r folosi
vie,uitorii p e faţa p ă m â n t u l u i d e s ­ toasă, Sâ a m i e r t a r e , D o a m n e . Deşi F a c î n t r u n a g h i u l e l e şi b o m b e . îşi
e făptura Ta, d a r imi vine *ă c r e d c h e l t u e s c cu acest joc t o t a u r u l , d e s c o p e r i r e a p e n t r u a ş a ceva, ci,
pre a d e v ă r u r i l e î n v ă ţ ă t u r i i creştine, cu ajutorul ei, se v o r nimici u n i i
unii mai corect, alţii m a i n e l ă m u r i t că a t u n c i c â n d i-ai d a t viaţă, n i c i t o a t e energiile. Din această pricină, 1

n ai bănuit, ce va a j u n g e c u t i m ­ t i n e r e t u l l o r n u p o a t e învăţa In pe alţii. C e zici, S t ă p â n e / E b u n


şi rătăcit. planul ?
p u l . A c u m b u n ă o a r ă se f r ă m â n t ă d e a j u n s ca să fie de folos c e l o r ­
S u n t unii o a m e n i c a r e se l a u d ă — D O M N U L : Da. (Pe pământ
m a i ales s ă - ş i refacă o r a ş e l e , p o ­ lalţi. T r ă e s c în î n t u n e r i c şi în să­
cu n u m e l e c r e ş t i n i s m u l u i , ca cu s e s c u r g câţiva a n i , c e e a c e î n r a i u
d u r i l e , fabricile, p e oari le-a n i m i ­ r ă c i e n e a g r ă , deşi fiecare în p a r t e
orice fel d e ştiinţă a l u m e i , d a r n u - i d e c â t u n ş i r a g d e c l i p e fugare).
cit m a i d e u n ă z i . ştie p r e a d i n e , că î n l o c d e g h i u ­
prin vieaţa l o r îi t â g ă d u e s c p u t e ­ — D O M N U L : P a t ' c ă s'a auzjt o
— DOMNUL: Cine? lele, cu aceeaş o s t e n e a l ă , ar p u t e a
rea p r i n fapte i m o r a l e şi c u g e t e mică pocnitură,
— P E R T U ; Viermele numit om. ridica o r a ş e m i n u n a t e cu g r ă d i n i
viclene. U n u ca aceştia n u m a i s p e ­ —- P E T R U ( p r i v e ş t e p r i n u n i ­
întâi n i m i c e ş t e totul, a p o i ani d e - a - încântătoare.
culează cete sfinte. D e a c e e a , M â n ­ vers): C h i a r a c u m a făcut e x p l o z i e .
t u i t o r u l n e - a d a t u n alt s e i m care r â n d u l a s u d ă c l ă d i n d . A b e a sfâr­ —- D O M N U L ; Şi tu. ce crezi,
şeşte d e clădit şi o ia dela î n c e p u t . care i pricina rătăcirii? — DOMNUL: Ce?
va g r ă b i sfârşitul l u m i i : î n m u l ţ i r e a — PETRU: Pământul.
răutăţilor dintre oameni. A c e s t a - i j o c u l la c a r e ţ i n e mai mult- — P E T R U : Jocul d e - a r ă z b o i u l .
— D O M N U L : C u r i o s . Ş i î. place? — D O M N U L : A h , da, p ă m â n t u l
D a c ă va zice c i n e v a : iată aici este Le-a ajuns a d e v ă r a t ă p a t i m ă . D e
— P E T R U ; A ş a se v e d e î n t r u c â t de care vorbirăm adineaori. Pla­
H r i s t o s sau acolo, să n u c r e d e ţ i , aici, d e sus, e şi g r e u să spui d e
îl r e p e t ă m e r e u . n e t a a c e e a mititică, c a r e p u r t a vier­
căci se v o r scula hristoşi m i n c i n o ş i ce se b a t , P o a t e d i n d o r i n ţ a n e ­
mele numit o m .
şi p r o r o c i î n ş e l ă t o r i , c a r e vor face — D O VINUL: C e f ă p t u r ă c i u d a t ă . adormită de a mai smulge de
— P E T R U : Da, D o a m n e . V i e a ţ a
s e m n e mari şi m i n u n i încât v o r — P E T R U : Şi asta e floare la la ceilalţi o p a l m ă d e p ă m â n t . . .
a pierit d e p e P ă m â n t . A c u m e o
c ă u t a să înşele chiar şi p e cei aleşi, u r e c h e , D o a m n e . E u m ă uit la el — D O M N U L : E o prostie. Doar
planetă moartă.
d a c ă le v a fi cu p u t i n ţ ă , lată v ' a m adesea, c â n d a m r ă g a z . T e cruceşti p ă m â n t u l e destul d e m a r e şi d e
v ă z â n d u - l , Ieri, d e pildă a u m u r i t b o g a t , ca să-i poată î n d e s t u l i p e t o ţ i . — D O M N U L : Nu-i nimic. Las-o
s p u s m a i î n a i n t e , că d a c ă vă v o r
d e foame cincizeci de m i i d e o a ­ — P E T R U : . . . P o a t e că se b a t s a s e mai învârtă. Va veni vremea
z i c e : lată-1 în pustie să n u v ă d u ­
ceţi acolo; iatâ-l retras într'o casă m e n i , l n c h i p u i e ş t e - ţ i , S t ă p â n e , au din pricina îmbrăcămintei. Fiecare c â n d va fi s c o a s ă din c i r c u l a ţ i e .
Bucuria deplină
(Marcu 1,15; — Ce ai Ioane că eşti aşa de ve­ aş vrea 6â îndemn pe toţi la spove­
s e l ? —- 11 întreabă Vasile. danie, ca toţi să afle bucuria pe care
P o c ă i ţ i - v ă l A c e a s t a este cea d i n ­ n o s c u t î n v ă ţ ă t u r i l e Bisericii şi s ' t u Ion — D'apol iasă că destul suntem am afbt-o eu.
tâi p r e d i c ă a N o u l u i T e s t a m e n t şi lăsat învăţaţi d e p r e d i c a t o r i i sec­ şi "supăraţi. Vasile: Eu mă îf.doiesc, că tu
e şt cea din u r m ă solie a lut D u m ­ telor. P e n t r u c ă că eu î n s u m i d \ â Vasile: — Ai dcrcpfaie. D a r to­ î n i r ' â d i v â r ai primit iertarea păcate­
nezeu p e n t r u omul păcătos. Prin n'aş fi citit Biblia şi t o a t e c ă r ţ i l e tuşi a ş vrea să ştiu pricina. Poate lor. Nu cumva o fi numai o închipu­
p o c ă i n ţ ă păcătosul î n t â l n e ş t e p e scoase d e Biserică, c a r e explică Bi­ eşti mulţumit că ai sămănat d e s t u l ? ire a ta ? — Doar' cei nebuni se
D u m n e z e u în m i l a şi î n d u r a r e a Sa. blia, nu ştiu d a c ă n'aş fi a j u r s şi eu Ion: B i . Căci doar* câţi sin sea­ bucură de lucruri închipuite.
D a r c u m să î m p l i n i m acei stă în c a r e v a sectă asctsit-indu le învă­ mănă şî totuşi nu sunt fericiţi. I o n : — Te înşeli amar, frate Va­
m a r e p o r u n c ă ? Pocăiţi v ă , n e p r e ­ ţ ă t u r i l e ior. C u m a fost D u m i n e ă, Vasile: Poate ai aflat o c o m o a r ă ? sile, când crezi că bucuria mea a r fi
dică B i s e r i c a p r i n slujitorii ei. P o - în 19 Mai ia Cluj ia T e a t r u Ma­ i , ; I o n : Ai dreptate. Am aflat o co­ zadarnică.
căiţi-vă predică toate sectele prin ghiar o mare adunare d e Marto­ moara, dar nu de acelea, de cari se Vasile: — Eu ştîu un lucru «' Anume,
t o a t e o r a ş e l e şi s a t e l e . Ba fac şi rii lui Sehova şi au fost mulţi bucarâ cei lacomi după averi. că numai Dumnezeu poate ierta pă­
m a i m u l ţ i m e r g d i n c a s ă în casă „fraţi" cu:n îşi s p u n e», şi a fost Vasile: — Cefei d.:. comoară ai af­ catele oamenilor.
c u iei d e fel d e b r o ş u r i şi î n d e a m ­ şi p u b l i c m u l t din o r a ş Şi cu u l a t ? Poate ai auzit Cuvântul lui Dum­ io/î; — A d t v â ' a ! ai spin.. Preoţii
nă pe o a m e n i ca să le c u m p e r e şi am fost în Cluj m am d u s şi eu la nezeu, care c cea mai mare comoniă V când tartă păcatele, o t i c aceasta nu
s l le c i t e a s c ă ca să v a d ă în ce ră­ a d u n a r e şi ce a m auzit a c o l o , nu i i o n : — D a , însă nu m'am înde­ cu puterea lor, ci cu puterea primita
t ă c i r e i-au a d u s p r e o ţ i i , şi s p u n că loc în a c e a s i ă g a z e t ă să le înşir. stulii uitoui să as:t»H cuvăotttl lui dela Dumnezeu. Tu crezi în Scriptură.
d a c ă nu se l e a p ă d ă d e B i s e r i c ă nu S p u n e a p r e d i c a t o r u l lor u n g u r dela Dumnezeu, ci 1 am şi împlinit. Fi b î s e ; te rog să cauţi la Evange-
se v o r m â n t u i . B u c u r e ş t i , că p r e o ţ i i s u n t ca ne Vasile: — Te rog i«i».e, sâ- mî vor­ listuf loan, 20, 22 Acolo scrie a ş a :
O a r e c h i a r aşa să fie c u m c r e d g u s t o r i i c a r e v â n d marfa din p r ă ­ beşti mai limpede. „Şi acestea zicând (Isus) a suflat
aceşti o a m e n i cari s'au l ă p ă d a t d e vălie şi pe uş t p r ă v ă l i e i scrie marfă I o n : ™~ Dacă te interesează, h\i\ (peste Apostoli) şi a zis: Luaţi Spirit
d« b i s e r i c ă , c r u c e , i c o a n e şi zic că b u n ă , d a r ei d i n ă u t i u v â n d altă îţi spun, poate câ-ţi va folosi şi ţie. Sfâni. Cărora veţi ierta păcatele se
s u n t idoli, iar p r e o ţ i i s u n t ş a r l a t a n i a a r ă , a d e c ă î n v ă ţ ă t u r i falşe. Am Sunt atât de vesel, fiindcă auzind pre­ vot ir/ta si cărora le veţi ţinea ţi­
c a r e înşală pe o a m e n i cu învăţa­ v ă z u t că s'au v â n d u t şi o m u l ţ i m e dica Părintelui, în care ne îndemna nute vor fi*.
t u r i l e p e c a r e Ie d a u ? d e b r o ş u r i d e sie l o r şi m . i aveau sâ ne curăţim sufletul prin spoveda­ Aşadar tocmai fiindcă nici un om
Subsemnatul care scriu a : e . t e a î n c ă şi o m u l ţ i m e d e pachete nie, mi-am luat inima în dinţi şi m'am nu poate Ierta păcatele cu puterea sa,
a m a v u t de-aface cu fel de fel d e cu b r o ş u r i şi m'..m g â n d i t atunci dus şl m'am spovedit. Acum nu u.'aş Domnul isus a dat Apostolilor Spirit
o a m e n i d e a c e ş t i a şi p e u n i i d i n că la n o i să face p r e a p u ţ i n mai schimba nici cu I m p ă r a t d . Să fi pri­ Sfânt, ca aşa tot ce vor ierta ei s i
ei îi c o m p ă t i m e s c că îi văd o a m e n i ales în r ă s p â n d i r e a cărţilor. Dacă mit toată averea din lume, r / e ş fi fie I u ţ i t de Dumnezeu. Te sfătuiesc,
c r e d i n c i o ş i şi s'au l ă p ă d a t d e Bi­ sectarii se d u c d i n casă în c a ă mai fericit. deci frate Vasile, ca să mergi să te
serică cu c r e d i n ţ a că n u m a i a*a se cu b r o ş u r i şi reviste şi le r ă s p â n ­ Vasile: — Acum înţeleg bu:uria ta. spovedeşti şl totdeauna să zici înainte
p o t m â n t u i d a c i se b o t e a z ă a d o u a d e s c , d e ce nu o fac a c e a s t a la Şi eu aş vrea să o am. Dar îţi spun de spovedanie: „Eu păcătosul mă
o a r ? . Ei n ' a u ştiut că Botezul n u noi preoţii şi credincioşii p e n t r u că drept, câ d . ş i nu m'am spovedit de spovedesc lui Dumnezeu şi ţ e Părinte
se face d e d o u ă ori, p e n t r u c ă e te e d a t o r i a lor să fie „ l u m i n ă lumii mulţi ani, dar totuşi nu mă pot hotărî care . şti în locul lui Dumnezeu..." ca
scris." „ U n D o m n , o c r e d i n ţ ă şi un si p o v â ţ u i t o r i celor fără de n-inte" să mă spovedesc. astfel să nu pierzi din vedere acest
b o t e z » . Şj nu i m i r a r e că au fost ( R o m 3, 20;. I o n : — A p am fost şi eu. D a r mare adevăr, că preotul ţine lecui lui
d u ş i în r ă t ă c i r e ei c a r e n ' a u c u - plugarul Gr. Pite an u am învins to?te îmooîrivirile §i acum Dumnezeu şi iartă păcattle cu pute­
i—iTnimTmnriin rea primită dela Dumnezeu.
Vasile»: Acum încep a înţelege
închinători Ia „Ba H
ceeace nu înţelegeam p â n ă aci. D a r
mat am şi alte îndoieli şl fiindcă văd
că îmi răspunzi bine, voi veni la tine
Vt veni vremea, când învăţătura cea d e c ă t r e diferite o r g a n zafji şî .-o- îns p o t r i v a s i n g u r u l u i D u m n e z e u a-
sănătoasă nu o vor primi, oi după pofie cietăţi cari îşi z i c t u l t u r a i e şi reli­ d e v â r a t Şi sâ n e m a i m i r ă m c ă acasă, doar' doar' mă voiu puîea ho­
îşi vor alege loruşi învăţături, cari te g i o a s e , b a c h i a r şi d e c ă t r e cei c e Ei îşi î n t o a r c e F a ţ a Sa î n d u r ă t o a r e tărî să-ţi urmez sfatul şi fapta ta.
vor gâdâlt urechile ([[ T u n . 4.3). r e p r e z i n t ă instituţii — tu n u m e l e d i n s p r e noi ? C ă râzDoluI s'a s âr- Ion: — T e aştept cu plăcere şi bu~*
Şi azi, ca î n t o t d e a u n a , o l u p t ă a c e l o r i n s t i t u ţ i i ! — cari ar t r e b u i şit, d a r mizeria creşte, r ă u t a t e a t e nul Dumnezeu să-ţi dea şi ţie bucuria
c r â n c e n ă se d ă i n t r e b i n e şi r ă u , să r ă m â n ă sfinte şi n e p ă t a t e , c u m î n t e ţ e ş t e , desfrâul r â n j e ş t e d i a b o l i c deplină.
l u m i n ă şi fntunerec, î n g e r şi dia­ este ş c o a l a şi Biserica. si t r i u m f ă t o r . . . C ă c i in v r e m e ce Păr. S i m e o n Chîşfu
vol, î n t r e închinat,.rii la m a m o n ă , N u n e m i r ă f t p t u l că indivizi a p o s t o l i i d o r m , iuda cu ceata lui
l u m e , idoli şi î n c h i n ă t o r i i Iui D u m ­
nezeu.
I r e s p o n s a b i l i se fac a p o s t o l i ai a-
c e s t o r fel d e î n c h i n ă r i i d o l e ş t i . Nici
se a p r o p i e , infernul îşi s c u t u r ă p o r ­
ţile, t r i m i t e e m i s o r i c a să p r i n d ă
Urata rugăciune
— Î n c h i n ă t o r i i Ia idoli — slujitori masca filantropiei pe cate o îm­ suflete în m r e ;jele ior, să ic t â r a s ­
F i x a r e rugăciune adevărată este o
ai î n t u n e r e c u l u i , ai d u h u l u i rau — b r a c ă , a s e m e n e a l u p u l u i în pieie că, sâ Ie î n g h i t ă şi î n e c e în p o t o ­
luptă cu moartea şi o tăgăduire a
s u n t cei ce în g â n d , v o r b ă şi faptă de o a i e , ca aceste î n c h i n ă r i Ido­ p u l d e i m o r a l i t a t e ce i s v o r e ş t e din
rrorţ;i. Fiecare rugăciune adevărată
se fac p t i e t e n i cu l u m e a (judecă, leşti sâ t.e mai c ă u t a t e , mai j u s t i ­ m o d a hainelor decoltate, transpa­
este o luptă pentru vieaţă şi o recu­
v o r b e s c şi se p o a r t ă d u p a cu ai ficate Nici v e s m â m u l fals al r e l i ­ r e n t e şi fără d e r u ş i n e , a s p e c t a ­
noaştere a vieţii.
v r e a l u m e a ! ) c h i a r d e nu se d e ­ giozităţii, ca să p o a t ă a i r a g e i«* d e colelor i m u n d e , d u h o a r e i p e t a r e
Adevărata rugăciune este aceea c a r e '
c l a r ă a fi d u ş m a i d i r e c ţ i ai lui D u m ­ şi p e :et d e n u n a c r e d i n ţ ă . Nc m i r ă o r ă s p â n d e s c cărţile zise u ş o a r e şi
te face mai tare decât m o a r t e a ; prin
n e z e u D e o a r e c e sfanţul D u h vor­ d i s t r a c t i v e , cioaca în c a r e se b ă ­
însă, stăm m c £ e a i e n ; | i , când ia a- care învingi fr.ca şi groaza morţii.
lăceşte l u m e a ia ş t r a n d u r i , ca şi la
b e ş t e l ă m u r i t în Biblie, ca „oricine cest fel d e siujbe i d o i e ş t i t s l e a n ­ D«că te ridici, dela rugăciune şi
b a l u r i , de altfel, u n d e nu exista
va vrea si fie prieten cu lumea, vrăj­ gajată oficial Şcoala şi Biserica. simţi aceaşi frică de moarte ca şi mai
nici m ă c a r scuza a p e i , a c ă l d u r i l o r
maş Iul Dumnezeu se face" (isac 4.4). Da, acest lucru d e n e c r e z u t , nc d ă înainte, atunci să ş;ii câ rugăciunea nu
d e vară, ori a î n o t u l u i . . .
^ C i n e sunt, aşa d a r , î n c h i n ă t o r i i de g â n d i t . . ţi-a fost adevărata !
Ia i d o l i ? Aceia cari t r â e s c p ă g a - A c e i cari d o r e s c l ă m u r i r i mai P o p o r c r e ş t i n , până când veţi ezita iar dacă te ridici dela rugăciune,
n e ş t e : umblând în necuraţii, pofte rele p r e c i s e în l e g ă t u r i cu d ă i n u i în şi veţi şchiopăta în a alege calea ? Dacă şi simţi o nepăsare faţă de moarte,
beţii si petreceri, n e s p u n e aceiaşi S. sine, ori d a n s u l fi a n t r o p i c şi reli Domnul este Dumnezeul vostru mergeţi atunci să şti, că* rugăciunea ţi a fost
b r i p t u r â la 1 P e t r u 4 3 a d â o g â n d g i o s , să citească l u c r a r e i „ i v i o d ă ş i după El, iar dacă Bial este, urma'i-l (4 adevărată.
în c o n t i n u a r e că „acestea sunt slujbe d a n > t i p ă r i t ă cu a p r o b a r e a şi bi­ i m p 1 8 . i i ; . Acum să a l e g i cui vrei să Ş dacă te ridici dela rugăciune, şi
Idoleşti, pe cari Dumnezeu le urăşte". n e c u v â n t a t ea Sf E p i s c o p i i d e laşi, s l u j e ş t i ! L e p . d a u idolii şi slujbe e sitnu o dorinţă pentru unirea cât mai
C â faptele n e c u r a t e şi beţiile ar la Institutul c r e ş t i n „ P r e s a B u n a " . idoleşti! Temcţi-vă de D o m n u l ş i - i repede cu adevărata V i a ţ ă , atunci
fi slujbe idoleşti în o n o a r e a zeijei P r i n r â n d u r i l e scrise d e a:i, n ' a u slujiţi Iui cu c r e d i n ţ ă şi c u r ă ţ e n i e . să şti câ rugăciunea ta este o biruinţa.
V e n u s şi a iui B a c a u s , t o a t ă l u m e a voit să facem altceva, d e c â t m i c i Eu şi casa mea Domnului vom sluji, N. Valinil'ovicl
creştina recunoaşte. Sunt prea pu c o m p l e c t â n cari nu s u n t t i p ă r i t e că este sfânt (Is N. ¿ 4 , 1 4 - 1 5 ) ,
tini aceia, c a r i m ă c a r d e formă, să in a c e a c a r t e . Prof. FULOTEÂ DUMBRAVA Când îţi va suna ceasul"? -

n u le şi c o n d a m n e . D a r ca p e t r e ­ *
cerile cu dans, a d e c ă balurile, încă A l ă t u r i d e zeul „ B a l " şî „ B a l "
ar fi tot nişte slujbe idoleşti, iar ( c u m v ă p l a c e ; , alături d e „ B a c h u s " Sârmele cis telefon. liiîorale
cei ce le s ă v â r ş e s c : slujitori ai i şi „ V e n u s " , u n n o u zeu es e s c o r ­ In anul 1881 s'a pus în funcţiu.ic
doi.lor, d u r e r e s u n t încă m u l ţ i cari m o n i t din c e n u ş a u i t ă r i i ; u n ti­ Ia Berlin primul servicvi de telefoane.
n u v r e . u să î n ţ e l e a g ă , cu t o a t e că n e r e t c a r e n u ştie ce vrea, î n c e a r ­ atu aci se discuta planul de a aşeza
S. S c r i p t u r ă v o r b e ş t e c l a r ; „Să nu că să-i r i d i c e altare, să i r e c r u i e z e s t â l p i sârmelor pe acoperişul caselor
ftţ( slujitori idolilor, ca unii, precum î n c h i n ă t o r i şi p r e o ţ i . E s t e zeiţa Planul n'd rmşlt din o uza opozitei
este scris: Şezut-a poporul de a mân­ T l n l i a ! In 27 Iulie a, t r „ în sala multor proprietari de case O donmn.'.,
cat şi a beut şi s'a sculat să joace" C a m . d e Comerţ s'a ţ i n u t un c o n ­ mama a tr<J fiice, a trimis o plânge­
(I C o r . 10.7). c u r s : T i n e r e t a l e n t e d o r n i c e a sluji re deoseoit de tare, în care spunea
p e altarul T h a l i e i (teatru, c a n t o , următoarele: ...L>: fel ca mine trebue
„Urâciuna pustiirii" mai n o u se p a r e o r c h e s t r ă , d a n s ) î n s c r i e ţ i - v ă la sâ fie cazai a multe familii. Am I n i
c ă „s'a aşezai în loc sfânt, unde nu Concurs! fiice cari dorm în mansardă. In ni.i
se cade" (viat. 24,15 şi M a r c u 13,14) D u p ă c u l t u l B a n u l u i şi al T r u ­ o împrejurare nu voi suporta ca pu­
d e o a r e c e acest fel de slujbe i d o ­ pului, cu missuri, ş t r a n d u r i , s s o r ­ doarea lor sâ f.e periclitată prin con­ Privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi zlu«
leşti se o r g a n i z e a z ă n u n u m a i d e turi ("cu o r i ce preţ, fără a l e g e r e ) vorbiri imorale duse prin sârmele de nici ««?«', In oare Fiul Omului va veni
cfttre inconşlii şi n e c r e d i n c i o ş i , ci suntem îo, p l i n ă ofensivă d e l u p t ă deasupra capului ior...'* (Mitei 85,13)
(urinare din pagi 5)
PRE OŢII
— Răspuns u n u l e r e t i c —
acestea, ele nu v o r fi decât n u m a i v r e d n i c d e î n c h i n a r e , c a r e se va
Tl-am primit scrisoarea, frate, Cui a dat Isus puterea
inceputul durerilor. aşeza în Biserica Iui D u m n e z e u ,
U n al p a t r u l e a semn p e n t r u sfâr­ s o c o t i n d u - s e ca D u m n e z e u , p e a- In care ml te făleşti Deslegârli de păcat?
şitul l u m i i va fi şi faptul că m u l t e c e s t a Isus îl va p i e r d e p r i n sufla­ Că te lapezi de păcate Şl pe cine-a trimis oare
p o p o a r e vor c ă d e a d e ia c r e d i n ţ ă . r e a g u r i i sale, şi 1 v a p r ă p ă d i c u Şi vreai să te „pocăeştV. Sâ înveţe-a lumii gloata ?
„La sfârşitul s t ă p â n i r i ace .tor n e a ­ v e n i r e a arătării Sale. A r ă t a r e a lui
muri, Când păcătoşii v o r fi u m p l u t se va face prin p u t e r e a satanei, cu Spui că preoţil-s făţarnici Cătră cine a spus Domnul:
m ă s u r a păcatelor lor, se va ridica tot felul d e m i n u n i , de s e m n e şi
$1 semânători de ură, „Mergând, botezaţi pe toţi"
un î m p ă r a t fără d e r u ş i n e şi v i ­ p u t e r i m i n c i n o a s e , a m ă g i n d p e toţi
clean, n e învaţă Sf S c r i p t u r ă ; el cei ce sunt p e ca ea pierzării, p e n - Că tu nu mai c a z i în dânşii Daci nu câtre apostoli —
va fi tare, d a r nu prin p u t e r e a lui t r u c ă n'au primit d r a g o s t e a a d e v ă ­ Ci- ai să crezi doar in scriptură, Şi prin ei, câtre preoţi ?
î n s u ş L care va face p r ă p ă d m a r e r u l u i ca să fie Mântuiţi, d e a c e e a
şi va izbuti in t o a t e p l a n u r i l e lui, D u m n e z e u s l o b o z e ş t e o astfel de Tu m i a scris, eu ji-olu răspunde Dac'un preot este „lacom",
nimicind pe cei p u t e r n i c i , c h i a r şi p u t e r e a r ă t ă c i r i i , ca să-i târască Fără interes — mă rog — „Beţiv n" ori „păcătos* —
mulţimea celor sfinţi". p e căile m i n c i u n i i , fiindcă toţi cei Căii ştii bine că nu-s preot N'ai să judeci a lui fapte —
. D i n p r i c i n a izbândîrilor Iui ş'a c e n ' a u voit să c r e a d ă a d e v ă r u l , ci
le-a p l ă c u t minciuna, să şî ia o s â n ­ Şi nici măcar teolog, O să-l judece Cilstos.
neînfricatului vicleşug, inima i se
va îngâmfa, va p i e r d e p e mulţi o a ­ d a " . (U T*s. 2, 3 - 1 2 ; ,
meni c a r e trăiau liniştiţi, şi se v a Oare când te naşti pe l u m e Pentruce'n al Iul ochi, paiul
A d e v ă r a t creştin se n u m e ş t e n u ­
ridica î m p o t r i v a D o m n u l u i d o m ­ Cu păcalul strămoşesc, Tot mertu să-l cercetezi,
m a i acela care îmitează pe H r i s t o s .
nilor, dar la u r m ă v a fi nimicit, Nu preotul te îmbracă Iară în ai Ui ochi, bârna
T o t cel ce se p u n e s u b p a r a v a n a
fără d e mijlocirea u n e i mâini o m e ­
n u m e l u i lui Hristos, d a r face fapte In veşmântul creştinesc?. Deşi-I mare, tot n'o vezi?
neşti* (Dan 7, 2 3 , 2 5 ) .
c o n t r a r e î n v ă ţ ă t u r i i lui, u n u l ca
Şi in sfârşit, u n al cincilea semn acela n u - i creştin, ci i m a i r â u d e ­
al a p r o p i e r i i d e sfârşitul lumii, va Nu tot el prin mir coboară Ji-amintesc'aKi proverbul
cât u n p ă g â n , fiindcă defăima p e
fi venirea lui antehrist, adică p r o - Al Spiritului Sfânt dar, Care-I ştiu de mititel-'
D u m n e z e u n u din neştiinţă ca u n
tivnicul lui H r i s t o s şi a lui D u m ­ Iar la 40 de zile „ S â nu faci ce face popa,
p ă g â n ci d i n rea c r e d i n ţ ă şi suflet
nezeu însuşi. D u p ă c u m aţi a u z i i , Ţe închini la altar? „Ci să faci ce zice el"
b l e s t e m a t A n t i h r i s t u l n u - i u n ateu
ne învaţă sf l o a n E v a n g h e l i s t u l , că
a ş a d e m u l t în afară, ci este un
are sâ vie antihrist „ T r e b u e s â ştiţi
ateu i n l ă u n t r u . R ă u t a t e a lumii e»te Biblia şt Catechlsmul, Bî încă dac'al tău preot
că mulţi antihrişti s'au ar Stat p â n ă
o p ce fără d e linişte, e s t e o m i l ă Nu el te-a nvă|at la şcoală ? Chiar aşa e precum spui
acun. Prin aceasta t r e b u e să c u ­
t i r a n i c ă , u n iad în d e v e n i r e . Şi
noaştem că s'a a p r o p i a t c e a s u l cel Nu s'a rugat pentru tine Eşti dator să rogi pe Domnul
c â n d v o r b e s c d e lume, nu m ă g â n ­
din urmă. Ei au ieşit d i n t r e ai Când te cerceta vr-o b o a l ă ? • Pentru îndreptarea Iu',
noştri, dar nu s u n t c u ai n o ş t r i , d e s c la cea p l ă s m u i t ă d e D u m n e ­
căci dacă ar fi fost cu ai n o ş t r i , zeu, ci la cea p u s ă d e d i a v o l u l în
slujba p ă c a t u l u i . Iar prin taina pocăinţei Iar daci în rătăcire
ar fi rămas cu noi în c r e d i n ţ ă .
(1 loan 2, 18-22). Şi Sfânta cuminecare, Nu eşti p r e i 'ncâpătânat,
Atunci mulţi v o r c ă d e a din c r e ­
d i n ţ a c e a d r e a p t a , se vor v i n d e Nu prin el, Isus trimite Cercttează —dintre preoţi,
Orice eretic, n e c r e d i n c i o s sau o m
af păcatului es.e a n t i h r i s t . Dar a- u n i i p e aîţii şi se v o r urî fără d e A picatelor iertare ? C e de sfinţi s'au ridicat,
ceasta să nu ne t u l b u r e câ adevă­ î m p ă c a r e . Se v o r s c u l a p r o o r o c i
ratul antihrist va veni c â n d se va m i n c i n o ş i şi v o r înşela pe mulţi. Chiar cu scumpa ta soţie Mai citeşte prin ziare,
u m p l e a cupa răutăţilor o m e n e ş t i . Dar î n ş e l ă c i u n e a nu v a izbuti d e ­ Când viaţa {l-ai legat, Cum preojii ce-i huleşti,
Nimeni sâ nu v ă a n ă g e a s c ă , n e cât n u m a i a s u p r a acelui sufiet care,
Fericita cununie, Duc în ţările păgâne
i n r a j ă Şf, P a v e l , că antihrist nu v a m a i intâi s'a înşelat p e sine însuşi.
v i r i l r a i i i J t e a t e l e d e » fi venit l e ­ D a r cineva v a fi s i n c e r şi va r ă b d a El o-a binecuvântat. Darul legii creştineşti.
p ă d a r e a de c r t d i n ă , şi a se a r ă t a , p â n ă in sfârşit, n u m a i a c e l a se va
otaul fărădelegii, fiul pierzării, mântui- Căci cerul şi p ă m â n t u l v o r Ai căzut bolnav de moarte, Eu te'ndemn să laşi sectarii
protivnicul, care se va înălţa mai t r e c e , d a r f ă g ă d u i n ţ e l e Mele nu Dar el maslul ţl-a făcut — Cu greşala lor cu tot.
presus d e t o t c e e a c e se n u m e ş t e v o r trece, zice D o m n u l , fără ca ele Precum spu>ie Sfântul lacob — Poţi citi tu şl 'n Scriptură
« D u m n e z e u " sau d e tot ceeace e s e să se î m p l i n e a s c ă , (Mat. 24, 10)
Şi-atunci boala {i-a trecut. Dar s'asculji şi de preot.

Duhul Sfânt (urmare din pag. 4)


Şl când truoul trebui-va
5 ă se 'ntoarcă în pământ,
Ca pe-o vită sâ te ducă,
Căci Isus a spus
Ştii şi tu aceasta
„Cine pe voi nu
odată —
bine;
v'ascultă,
F. ră preot la mormânt? „Lepădatu-s'a de minei
ispitelor, c e n e a ş t e r n fioriL- viţiu- c u v i n t e l e L u i : Sfânta S c r i p t u r ă .
lui pe d r u m u vieţii, p e n t r u ca la Spirite ai l u m i n i l o r , ce ai l u m i n a t I0H PUŞDAŞW
capătul ei să n e irezim c u spinii m i n t e a A p o s t o l i l o r , î a v â ţ a i o r dea»
suferinţei sufletu ui înşelat. p u r u r e a prezent, fâ să s t r ă l u c e a s c ă
Spirite, c ă l ă u z i t o r sfânt, ce ai c ă ­ vorbele T a l e între patimile lumii,
lăuzit în l u m e p e A p o s t o l i , c a steaua ca o făclie vie ce luminează în în­
răsăritului p e m a g i , a r a i ă - m i c ă ­ t u n e r i c . S p i r t e Sfinte, fă sâ a r d ă
rările d r e p t e s p r e biserica cu uşile in î n t u n e r i c u l vieţii c u v i n t e l e T a l e ,
pururea d e s c h i s e , s p r e c r e d i n ţ a ce ca n i ş t e stele p e c e r u l n o p ţ i i . S p i ­
sângeră p e spinii vieţii. rite al A d e v ă r u l u i , suf eteie o m e n i r i i
D u h u i Sfânt —• zice Isus — „ c a t e î n s e t o ş a t e d u p â a d e v ă r , a l e a r g ă la
dintru al M e u va l u i şi va vesti i s v o a r e l e T a l e să şi s t â m p e r e cetea
v o u ă " ( i o a n l o , ld> e s t e a u t o r u l ţi focul p a t i m i l o r , u e s c h i d e - n e l a r g
spiritual al Sfintei S c r i p t u r i , i n s p i ­ porţile î n ţ e l e p c i u n i i T a l e .
ratorul ei. Biblia e c i r te 4 S p i r i t u l u i S p i r i t e Sfinte, Tu eşti vistier al
Sfânt. El, c i r e e x p r i m ă g â n d i r e a b u n ă t ă ţ i or c e r e a i , m â n g ă i t o r şi
gândită de D u m n e z e u , a pus cu i m p ă r ţ u o r de h a r u r i . A l u n g a d u h u l
vmteie in c o n d e i u l a p o s t o l i l o r . Isus ispitelor din g r a d i n a i n i m e l o r n o a s ­
Hristos î n t r u p a t d e a D u a u l Sfaat, t r e ţ i s p a l ă cu sfinţenie mantia
ni l-a vestit, iar acesta, ( D u h u l a l b ă a sufletelor t â r i t e în n o r o i u l
S f â n ) n i - L d e s c o p e r ă pe isus. p ă c a t e l o r . Revarsă focul Tău, sa-
d u m n e z e u v o r b e ş t e lumii p r i n D u ­ m â n ţ i a c e r u l u i , p e s t e sufletele c e
h u i Sfânt. P r i n El s'a d ă r u i t lumii, c u l e g u r m a p a ş i l o r lui Isus M â n ­
p r i n Ei tl c u n o i ş t e m , prin El v o n tuitorul. U n d e diivolul a muşcat
cuceri l e r u s a l i a i u c e r e s c . D u n n e - o m e n i r e a d e suflet, p u n e m â n a T a
zeesiile cuvinte, e x p r i m a t e în C a r ­ v i n d e c ă o a r e şi fă c a focul T ă u să
tea m â n t u i r i i , s u n t s p u s e cu atâta ardă buruienile păcatelor ce-au
foc, încât nici u n c u v â n t al 8 bliei crescut p e o g o r u l suflete o r n o a s t r e .
nu ţi i n s p i r ă r ă c e a l ă . F i e c a r e v o r b ă S e a m ă n ă în acest o g j r , s ă m â n ţ a
d i n d o c t r i n a m â n t u i r i i ţi se p a r e o c u v i n t e l o r cereşti ca să c r e a s c ă m a r i
n o u ă l i m b ă de foc, ce-a întărit p e florile virtuţii (n s o a r e i e d r e p t ă ţ i i
A p o s t o l i pe d r u m u r i l e a p o s t o l a t u l u i d u m n e z e e ş t i , u d a t e d e lacrimile c ă ­
lor ş i p e m a r t i r i fn c h i n u r i l e t e m ­ inţei n o a s t r e ; flori multe, p e c a r e
niţelor. Acest foc trâeşte p e n t r u b r u m a v e a c u r i l o r n ' o sâ le t e r m i n e
e t e r n i t a t e peste c a p u l o m e n i r i i , p r i n de cosit, a, c. Porcul tşi admiră „Stăpânul*
însemnări creştine Adunare creştinească la Cluj bileul al unui copac, sădit de Petru
cel M a r e , acum 2 2 5 ani.
de praf. E. Naghiu In sărbătorile Rusaliilor, Duminecă C ă l ă t o r i i l e p e C . F . R . ale I. O .
şi Luni (9 şi 10 Iunie a, c.) se va V.-iştilor, credem, vor fi reglemen­
Sub acest titlu ne propunem să însemnăm pe scurt s ă p t ă m â n ă de ţine la noua şi încăpătoarea Biserică
săptămână, faptele bisericeşti şt creştineşti mai importante din zilele noastre. tate în curând prin Centrala Casei
„Bunavestire" din Cluj, cartierul Iris, I. O . V.
Nu vom trece cu vederea nici ş t i r l e mat deosebite din ţ. ră şilumea întreagă. o mare adunare duhovnicească, pentru:
1. însemnătatea n e s p t s de mare a R a d i o L o n d r a spune că dscă
Papa Pius XII a îndemnat în­ călugăreşti. In liniştea mănăs­ sărbătorii Venirii Duhului Sfânt. ar isbucni un al treilea război mon­
treaga creştinătate ca la alege­ tirii a tradus o întreagă serie dial nu va putea dura decât câteva
2. Pentrucă la această sărbătoare minute,
rile ce se fac aproape în toate de cărţi din limba rusă. am socotit potrivit a ne aduna la un
ţările sâ se voteze pentru acei Deşi are peste 80 de primă­ loc cât mai mulţi fraţi şi surori din P l o a i e t o r e n ţ i a l ă , rupere de
candidaţi cari se obligă să res­ „Ordul Sfintei Pocăinţe" şi „Oastea nori şi furtună s'a deslănţuit în 3
veri e încă în pună activitate.
Domnuiui", barem cei din judeţul Cluj, Iunie pe Valea Jiului. Apele au făcut
pecte drepturile lui Dumnezeu ca să ne mai întărim în credinţă prin stricăciuni mari, întrerupând linia fe­
şi ale Bisericii. învăţături, cântări şi rugăciuni fier­ rată LupeniSimeria.
Rezultatul alegerilor din Fran­ binţi, chemând să vină asupra noas­
tră Duhul Sfânt, Mângăetorul, D a n e m a r c a , S u e d i a şi N o r ­
ţa şi ltaliafarată că cei mai
3 Cu această ocazie sunt chemaţi v e g i a anunţă că au plus de alimente,
toţi cititorii buni ai acestei gazete, cart stau la dispoziţia ţărilor cu re­
cari pot să vină, pentru a sărbători coltă siabâ.
împreună cu noi, îmbucurătorul eve­ U n n o i r ă z b o i u a început de
niment de biruinţă a Duhului Sfânt, câteva zile între trupele persane şi
că reapare iar gazeta .Vieaţa C r e ş ­ k i r z t n e . D a r când vor asculta oame­
tină". Scriitorii acesiei gazete doresc nii porunca lui Dumnezeu : sâ iubeşti
a se sfătui cu cititorii ei, cum cred pe aproapele tău!...?
unii şi alţii a se întocmi mai bine
această foaie de „Solie a mântuirii", R e u n i u n e a c o r a l ă Română U -
pentru a fi oricărui om care o ia în nitâ din Cluj, va da un mare concert
mână, alături de Sf. Scriptură, cea religios în 8 Iunie ora 18, la bis.
mai bună şl sigură călăuză pe calea Universităţii. Acompaniament de o r g ă .
înaltul Prelat munceşte şi acum acestei vieţi.
d i n straja dimineţii şi până în De hrană pentru trup fiecare se A apărut:
noapte. va îngriji de sine. Ora de adoraţie de P , Emilian
Cu prilejul sărbătoririi a a- Fraţii şi surorile din Cluj se vor în­ Lemtny, meditaţii şi cântări euharis-
sistat şi I. P. S. Sa Alexandru griji de simplul loc de adăpost şi ttce, Librăria D k c e z a n a , U u j — P r e ­
odihnă pentru zi, precum şi dormit ţul 4 0 0 0 lei—128 pagini.
Cisar, Mitropolitul romano-ca­
modest peste noapte. Cărţi de rugăciuni mici şi mari
tolic al României. I. P. S. Pa­ Prezentarea se va face la Tipogra­ întocmite de par. praf. Teofil Bahbanu,
triarh cunoaşte bine pe răpo­ fia . V i e a ţ a Creştină" din cartierul se găsesc la administraţia gazetei:
mulţi oameni ascultă de î n ­ satul episcop romano-catolic al Iris, din faţa Bisericii. Aici oaspeţii lorga 6-8. Legat cu 4 0 0 0 lei — 3 0 0
demnul bun al slujitorilor E- Iaşilor, Mons. Robu cu care vor afla locui unde vor fi aşezaţi şi pag.; mai mici şi broşate cu 7 0 0 lei
vangheliei lui Hristos. vorbea adesea. vor primi programul sărbătorilor şi — 1 IU pagini.
HM broşura cu cântările şi rugăciunile
Cu multă bucurie amintim cari în mod special se vor face în A V I Z
Patriarhul Nicodim că I. P. S. Patriarhul este pen­ aceste Sfinte zjle. Am dori să avem In fiecare oraş şi sat
câte un reprezentant al „Vieţii Creştine",
I. P. S. Patriarh Nicodim Mun- tru unirea bisericilor. A decla­ P r o g r a m creştinesc recreativ de
care s ă se ocupe în mod special de răs­
teanu a împlinit 80 de ani. Cu rat unui ziarist.italian că cele se'ără pregătesc voluntarii tineri din pândirea tipăriturilor noastre. Cei eari Îşi
localitate angajaţi în slujba Domnului. oferă serviciile la aoeasta stanţa, opwa
acest prilej s'a tipărit un vo­ doul biserici (catolică şi orto­ Se vor prezenta apoi frumoase filme misionara de Apostolat, să ne scrie In ce
lum omagial în care a scris doxa), se vor uni. Spunea că religioase din Biblie, Vieaţa lui Isus condiţii pot faue acest serviciu, y să ne
trimită numele, domiciliu, stabil şi datei»
câteva rânduri chiar M. Sa Re­ această unire se va face într'un şî a sfinţiior. personale, împreună cu o adresă de reco­
gele Mihai I. Înaltul Prelat e viitor mai îndepărtat. Să ne ru­ Veniţi fraţi, veniţi surori, mandare dela autoritatea bisericească.
originar din Pipirig, de lângă găm lui Dumnezeu ca acea Veniţi prieteni cititori, Pentru cei cari ne var trimite şi 2 fo­
Veniţi de luaţi Lumină tografii legalizate de preotul paroh iau
Târgul Neamţului. A studiat în unire cât mai repede să se facă Trăind vieaţa creştină. primarul şl notarul comunei, ie vom da şi
Rusia, ajungând un foarte bun pentru ca să fie „o turmă şi carnet de legitimaţie ca reprezentant al
nostru,
cunoscător al limbii ruse. un păstor" „ca toţi să fie una".
De tînăr s'a consacrat vieţii (Ioan 17, 21).
celor ce ne cer lămuriri în legătură
cu trăirea vieţii creştine: credinţa şi
înştiinţam din nou cititorii g a z e t e i morala. Cei ce ne scriu sa menţio­
nez* numele sub care doresc să pri­
mească răspunsul.
- C e i cari ne trimit bani în abona­ nu ne a mai trimis abonamentele res­
ment, să ştie că li se socoteşte bun tante, a ş a că noi cei cari am îndrâs- f P ă r . L a u r e m ţ i u C u r e a , con­ T. La rugăciune să participăm cu în­
plătit la atâtea numere de gazetă, nit a scoate această gazetă abia în silier al eparhiei ortodoxe a Clujului, treg sufletul şi corpul nostru. Cea mai
după ce valoare reprezintă sumele la trei ani am putut termina plata dato­ un mare prieten şi binevoitor al zia­ frumoasă poziţie a mâinilor esie aceea pe
riilor rămase cu această gazetă, căci care ne-a învăţat-o mama: spre cer.
data primirii banilor, deoarece şi noi rului nostru, după 64 ani de vieaţa
atunci folosim banii când îi primim. restauţierii erau mulţi, mai ales şi 4 0 preoţie, a adormit întru Dom­ I. E. N . Lugoj, Am primit manuscrisele.
C i n e doreşte a fi abonat la gazeta ţăranii cari aveau obiceiul a ue achita nul la 26 Mai. Dumnezeu sâ-1 odih­ Mulţumim. Vor apare treptat după posi­
noastră, este rugat ca îndată ce pri­ abonamentul toamna. nească. bilităţi.
meşte acest număr să ne achite fie N u . s o m ă m acum pe nimeni pentru
Puternic cutremur de pământ P. I. Miele B. Sunt speranţe bune pen­
personal fie prin mandat poştal sau acestea plăţi, deşi mulţi ne datorează tru editare. S'a scris în cauză păr, P, I.
prin Cecul poştal Nr. 4 0 6 4 6 , pe cel abonamentul pe 1, 2 şi chiar 3 ani, s'a înregistrat în Turcia; 11 sate au
puţin 3 luni. dar le facem un călduros apel acelora fost şterse de pe faţa pământului, Numărul viitor apare la data de 23 Iunie.
250 m o r ţ i . ' U n alt cutremur a fost în Atunci vom răspunde la scrisorile mal
C i n e ne scrie sau trimite bani şi cari îşi amintesc că ar avea res­
deosebite şi vom începe a publica sumele
are pe adresă un număr, este rugat tanţa şi ar fi plătit d-icâ nu i-ar fi Elveţia.
primite ca sprijin sau abonament la gazetă,
să ne scrie şi numărul sub care pri­ împiedecat soartea prin care am tre­ N o i m o n e d e m e t a l i c e de 500,
meşte gazeta, pentru a fi aflat mai cut toţi, şi acum vreau să plătească, 1000 şi 2 0 0 0 Lei se vor bate curând.
uşor în registrele noastre. sâ ne trimită cât vor afla de bine şi
socotesc că acoperă datoria în va­ A l e g e r i g e n e r a l e s'au făcut zi­ A T E N Ţ I U N E ! P e lângă
C i n e este abonat nou să ne scrie
loarea banilor de azi. lele acestea în Franţa, Olanda şi adresele abonaţilor vechi, s'a
aceasta. Dacă cineva primeşte 2 e x ­
Ualia. In toate ţările majoritatea v o ­ mai trimis acest n u m ă r şl ia
emplare cu adrese separată să ne a- C i n e , după registrele noastre, la
turilor au avut-o p . r t i d d e creştine. In adresele cari ni s'au propus
nunţe şi de aceasta. data de 3 0 August 1940 când am
Italia majoritarii au avut cu peste sau recomandat de alţi b i ­
C e i cari primesc mai multe numere, sistat apariţia gazetei avea plătit a b o ­
3.000.0U0 voturi. nevoitori. Cine însă nu d o ­
preoţii, colportorii, comisionarii sau namentul înaiate, noi îi socotim bun
depozitarii, sunt rugaţi ca să încaseze plătit în valoarea banilor de atunci, reşte a fi abonat la .Vieaţa
R o m â n i i d i n A m e r i c a au cons­
preţul gazetei şi tot ia 2 luni cel pu­ adică 100 Lei anual şi 2 l e i numă­ Creştină", îl rugăm neconai-
truit un m*re v a s de râzboiu.
ţin să ne trimită banii. La c r e d i n -
1
rul de gazetă. ţionat să binevoias:ă a ne
cioşii noştrii cari ne desfac gazeta" F r a ţ i l o r ! Dacă astăzi uşa mântuirii Un t r e n , care nu fice sgomot, se trimite acest număr de gazeta
li se trimite tot la 19 e x . câte unul ne este încă deschisă, să nu zăbovim va pune curând în circulaţie la Paris. înapoi, întrucât am tipărit
în plus în folosul propriu pentru chel- a intra la ospăţul sufletesc ce ni se puţine şi ne costă mult, şi am
C ă m i n u l S t u d e n ţ e s c «Avram vrea sa-1 trimitem acest e x ­
tuelile şi oboseala depusă. La profe­ îmbie. Mâine poate să fie prea târ­
Iancu" din Cluj, a fost devastat de emplar altora p e care poate
sionişti, după tarif. ziu. Am scrie noi despre mântuire,
răufăcători în noaptea de 2 8 M a i . i-ar interesa şi s'ar a b o n a .
A m i n t i m încă un lucru. După Au­ dar nu se va putea, aţi citi dvoasţră,
gust 1940 când a trebuit sâ întreru- dar nu veţi avea ce. S ă r b ă t o r i r e a u n u i c o p a c : La
pem apariţia gazetei, aproape nimeni Riga din Rusia a fost sărbătorit ju­
Redactor re»ponsaţ»*! P» V A 8 U U CHINDR1Ş Tipografia „VIEAŢA CREŞTINA" Cluj