Sunteți pe pagina 1din 4

Ţ.

4 PRC5INI 200 LEI SI8JJJL14-WLIE.-194B

ABONAMENTUL p l ă i t înainte; pe un an 10.000 Lei, pe 6 luni Apare săptămânal sub îngrijirea unul comitet
Redacţia ş i Administraţia 5000 Lei, pe 3 luni VJuO Lei Abonamentul de sprijin este dub'u. Inreglstrstă la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 din '938
Cluj Str. N i c o l a e l o r g a Nr. 6 - 8 - Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal N r . 40646 - - Autorizaţia de reapariţie N r . 3651 din 1946

După lege vom fi judecaţi


ani 2 10—17) de 1 0 A N O. ALECSâ

Cel ce cunoaşte legea şi o şi iartă. Am păcătuit, v o m fi slăbiciunile omului şi nu uită Numai în ceasurile cumplite,
calcă, treaz fiind la minte şi judtcaţi şi osândiţi, căci păca­ că deşi suntem păcătoşi, sun­ dar şi mari, ca cele de azi, se
nesilit de nimeni, păcătuieşte. tul atrage după sine osândă şi tem totuşi zidirea manilor Sale. destăinueşte valoarea morală a
Cel ce calcă legea fără să o moarte. Aşa e legea şi abatere Suntem fiii Lui cei iubiţi şi nu unui popor.
cunoască, cel ce nu are min­ nici Dumnezeu nu poatt face. robi urgisiţi. Când te supără Şi nimie n u este mai pri­
tea întreagă, sau cel ce o calcă Căci Dumnezeu nu e ca omul, un străin repede îţi trece. Dar mejdios pentru un popor decât
silit fiind, nu are păcat. Cel ce mincinos şi făţarnic, să spună când te supără copiiul tău, du­ sdruncinarea morală în aceste
) face binele v a avea slavă, cin­ una şi să facă alta. Dumnezeu rerea nu are margini. Aşişde­ ceasuri cumplite.
ste şi pace. Cei ce săvârşesc e atotbun, dar nu cu cei păcă­ rea e cazul nostru faţă de bu­
Tocmai acum când vijelia
fărădelege, în fărădelege vor toşi, ci cu cei drepţi. Şi pe nul Părinte ceresc. Păgânii cei
se ridică năprasnică şi pustii­
şi peri. Iar câţi cu no s o legea lângă atotbun, Dumnezeu e şi cruzi şi din cale afară de răi
toare, ne luptăm cu nimicuri,
şi totuşi o calcă, după lege atotdrept şi dreptatea cere ca nu pot pricinui atâta durere lui
împovărându-ne zilele şi ama­
vor fi judecaţi. Că nu e des­ cel vinovat să fie pedepsit. Ori Dumnezeu, câtă îi pric nuim
rând şi pe alţii.
tul să cunoşti legea ca să te Dumnezeu nu poate face ne­ noi creştinii. Noi datorăm ce­
N e sbatem parcă mai mult
îndrepţi, ci legea trebue împli­ dreptate. D u m n e z e u e şi atot rului nemăsurat de multă re­
acum ca altă dată pentru a m ­
nită, trebue trăită. Păgânii care puternic şi ca atare toate le cunoştinţă, pentru toate binefa­
biţii deşarte, surpăm pe cei ce
n'au lege, ci din fire fac lu­ poate face. Dumnezeu ne ajută cerile trimise asupra noastră,
vrem să-i ajungem şi ne ră­
crurile legii, dovedesc că au să facem tot binele de voim He aceea păcatul nostru e mult
tăcim în fel de fel de nimicuri,
legea scrisă în inimile lor. La acest bine. De nu-l voim ori­ mai mare ca ai păgânului, care
groaznic neliniştiţi de cerinţele
judecata cea mare şi dreaptă cât e de puternic, nu ne for­ niciodată n'a auzit de Isus
existenţei noastre.
aoeşti păgâni vor fi acuzatorii ţează. Avem minte, avem lege Mântuitorul.
cu ajutorul cărora putem deo­ Ne-am transformat viaţa, pâ­
noştri înaintea dreptului j u ­ Pe cât de mare şi de frumos
sebi binele de rău. D e dorim nă şi sufletul în fel de fel de
decător. Aceşti păgâni care sin­ lucru este să fie cineva creştin,
şi voim să facem binele Dum­ chipuri. Ducem o viaţă risipi­
guri şi-au fost lege, nu vor fi pe atât e şi de greu. D e -
nezeu ne ajută să plinim toate toare, sfidăm pe omul econom
aşa aspru judecaţi ca noi. De supra capului omului creştin
poruncile legii. şi spre a-l umili îl asemănăm
n'ar fi venit şi nu ne-ar fi atârnă cea mai mare şi cea mai cii sgârcitul. Cei bogaţi la rân-
binevestit Hristos, păcat nu De multe ori cunoaştem bi­ grea răspundere din lume. Mân­ du-le umilesc pe cei lipsiţi aju-
am avea, dar aşa răspuns nu nele şi 1 dorim şi totuşi facem tuirea sufletului nostru ne-a tându-i în chipuri fără conţinut
avem pentru păcatele noastre. răul. Acestea sunt păcatele ceie fost încredinţată nouă. Ii pu­ creştin, schimbând conţinutul
Noi creştinii, care avem lege săvârşite din slăbiciune ome­ t e m aşeza în mijlocul raiului, creştin în meschine mijloace
şi totuşi umblăm în fărădelegi, nească, pe utma cărora plân­ dar îl putem arunca şi în fo­ de a trece drept milostiv.
suntem cei mai nemernici oa­ gem ş i ne tânguim. Acest fel cul iadului. Pentru aceasta a-
meni de pe pământ. Noi avem v e m lege, să ne ţinem de ea, Târâţi pe povârnişul vieţuirii
de păcate le iartă Dumnezeu.
lumină şi totuşi umblăm în în- căci după lege v o m fi jude­ fără Dumnezeu şi ademeniţi
Căci de-ar căuta la fărădelegile
tunerec. Avem calea cea dreaptă caţi. de dulceaţa poftelor, nu putem
noastre nimeni n u s'ar putea
şi totuşi umblăm pe căi strâm­ fi treziţi şi îndrumaţi spre Cer
mântui. Dumnezeu caută la Pr. T e o d o r Clceu
be. Cunoaştem adevărul şi to­ fără a fi deslegaţi de pământ.
tuşi credem în minciună. C u ­ înălţarea sufletului pretinde,
noaştem dreptatea şi totuşi fa­ ca cea dintâi condiţie, înlătura­
cem nedreptate. Ştim ce e bine D a c ă nu mărturiseşti p e rea poverii pe care o simţim
şi totuşi săvârşim răul. C u ­ atârnată de picioarele fiinţei
noaştem voia Iui Dumnezeu şi Hristos, nu eşti creştin noastre. U n a dintre aceste po­
totuşi facem voia satanei. Căci veri este destrăbălarea în care
am fost iubiţi, dar noi urîm, Marius Victorinus, un orator roman vestit, era creştin în ne sbatem uitând de Cel ce ne-a
am fost miluiţi, dar suntem hră- suflet, dar, fiindcă se bucura de mare stimă înaintea păgânilor, creat, ne ţine vieaţa şi ne dă
pitori, am fost vindecaţi dar totul pentru a o întreţine. Am
uu îndrăznea să se arate pe faţă ca ucenic al Celui răstignit.
rănim, am fost înviaţi dar uci­ părăsit viaţa intensă spirituală
Intr'o zi se destăinui Sfântului Simplician : Eu sunt creştin,
dem. Toate darurile şi toate din care cauză la un moment
dar numai în ascuns, — Atâta timp, îi răspunse Siântul, cât
binefacerile au fost revărsate dat ne-am găsit la un pas de
nu-ţi mărturiseşti credinţa înafară şi nu vii la bistriţa nu eşti
asupra noastră şi totuşi noi prăpastie. Cu toţii trebue să ne
creştin. — Bine, dar zidurile bisericii îl fac pe om, creştin?
suntem nemulţumiţi şi răi. batem pieptul spunând după
— N u ! Dar Hristos a z i s : Cine se ruşinează de mine şi
Pentru toate acestea vom fi cum ne porunceşte biserica:
de cuvintele mele, şi Fiul Omului se va ruşina de el, când
judecaţi după legea lui Hris­ „e vina mea".
va veni întru mărirea sa". (Luc. I X 26). Viclorinus mai citi
tos cea sfântă pe care noi o
odată aceste cuvinte din Evanghelie, le medita serios şi de- Pentru a ne bucura de viaţă
călcăm în picioare în toată
barasându-se de orice respect omenesc, începu a lua parte la — să înţelegem cel puţin a-
vremea. Şi să nu ne amăgim
adunările creştine. Dacă nu- ţi mărturiseşti in public credinţa, cum — avem de o mie de ori
crezând că Dumnezeu e bun
nu eşti creştin. (continuare tn pagina i)
Nr. 7
„VIEAŢA CREŞ^riNAV

5ECER|5UL Sărbătorirea
P. S. S. NICOLAE COLAN
„PUNE 5ECERER TU §1 SECERA" AP- 14, 15) In ziua Sf. Apostoli Petru ardeleni pentru VIădicul poet!-
Binecuvântarea cerului s'a soare şi pe acelaş ogor, până
şi Pavel, plinindu-se zece ani» al limbii şi al literaturii creş-î
revărsat cu belşug peste ţarini, la seceriş. Se coace grâul şi
dela înscăunarea întru vîădicîe tine de pe aceste pi aiuri. ţ
peste dealurile de holde cu în acelaş timp se coace şi ne­
a P. S. S. Nicoiae Colan, cu Cuvinte de laudă şi mulţu-^
zâmbet auriu. Secerătorii cu ghina. Holdele din sufletul o
îndătinată râvr.ă norodul drept- mire au adus asemenea d-uai
soarele în sufiet şi pe faţă vor meniri, hrană pentru veşnicie,
credincios a sărbătorit cu î n ­ Sofia Meteş din partea femei-f
întră cu bucurie în lanuri, se- sunt împestriţate de neghina
chinare şi laudă binemeritată tor iorcane, d l Prof. Şerban
cerea va surâde tăind spicele atâtor fapte rele, (vezi Mt.
p e V l â d i c u l mucenic. insp Vâlcu, Preot Curea caief
grele de belşug, care, umilite, 13, 24 3 0 ; 36, 43) care îşi ri­
împotriva voi n ţii sale, care a prezentat din partea proto- 1

îşi aşteaptă împlinirea rostului dică braţele sâ înece şi sa su­


dorea ca această zi să fie nu­ popiatului Cluj cartea „Bise- i
lor. grume spicele de grâu a fap­
mai prilej de înfrăţire întru rici şi Preoţi" a părintelui F i o - !

Rodul pământului ne îmbie telor bune. Dar „Domnul îşi


smerenie şi rugăciune către rea Mureşan, d-1 Epaminonda
sufletele spre mulţumire D o m ­ va strânge grâul în grânar, iar ;

Atotputernicul care a orânduit Lucaci şi O. B i i e conducătorul i


nului, pentrucă El „ i a udat neghina o va arde cu foc ne­
toate, poporul şi preoţii s'au Corului Catedralei.
brazdele, i-a sfărmat bulgării, stins" (Mt. 3, 12).
adunat la St Episcopie dând
i-a udat cu ploaie şi i-a bi­ Lanurile lutrm se coc mereu Tuturor celor prezenţi ie-a
slavă lui Dumnezeu şi mărire
necuvântat răsadul". (Ps. 65, şi se apropie cu paşi siguri răspuns P. S„ S, amintind, cu -
de laudă Episcopului lor mult
10). D o m n u l Dumnezeu a dat spre secerişul final. Să fim pre smerenie evanghelică şi mo- *
iubit.
la vreme ploaie timpurie şi gătiţi ca atunci când Domnul desfie academică specifică oa­
După săvârşirea Sf. Liturghii menilor mari „că pentru tot
ne-a păstrat săptămânile hotă­ va zice îngerului „celui ce şe­
cu marele sobor al catedralei, şi pentru toate se cuvine slavă
râte pentru seceriş" (Ier. 5, 24). dea pe nor: pune sece rea ta şi
a urmat recepţia dtla reşedinţa numai u n u i a singur Dumne­
D e aceea mulţumirea noastră seceră, pentrucă a venit ceasul
episcopală. zeu". I
trebuie să se închine Celui ce să seceri şi secerişul pămân­
a semănat cu mână largă bel­ tului este copt (Ap. 14,15) se- Spre cinstea şi lauda lor, au
„Sunt deadreptul copleşit de \
şugul peste plaiurile noastre. cerea Domnului să secere grâu fost de faţă la acest praznic
semnele de iubire şi prietenie *
şi nu neghină. creştinesc şi românesc însuşi
Dar secerişul mai are încă ce-mi arătaţi astăzi. Delicaţi »
P. 5 . S. luliu fXosu cu vene­
o latură de înţeles tot atât de Un mare poet englez scria: ca totdeauna mi-aţi adus a- \
ratul consiliu episcopal român-
adâncă. Când spicele îşi ridică „A fi copt este totul". Deci minte de ceeace am făcut. Pla- t
unit, Consilierii Episcopiei Ort.
spre cer aurui rodului lor, pe deschideţi larg porţile sufletului, nul meu nu era şi n u este mic, |
Rom. în frunte c u : C Lor I.
care plugarul 1-a aşteptat cu pentrucă soarele credinţei să Sava, R. Popa, L. G. Muntea Bunul Dumnezeu m i a ajutat \
atâta grije, pentrucă reprezintă coacă lanurile faptelor bune. nu, Aug. Faur, Vasile Bogdan, sâ realizez eeiace vedeţi, dar - t

sfârşitul aşteptărilor lui de un Când secerea Domnului, în secretar, precum şi funcţionarii II rog să-mi ajute a-mi înde- -1
an de zile, sâ ne gândim că mâna cetelor de îngeri, va în­ serviciilor episcopale. pi ni mai departe planul". Mul- [
Mântuitorul a asemănat ome­ tră în lanurile sufletului ome­ ţumind fiecărui vorbitor în |
nirea cu holdele de grâu. L u ­ In fruntea mirenilor se a- parte şi cu osebire „fratelui" î
nirii, in ziua ultimului seceriş,
mea, această holdă imensă, să- să nu întâlnească fire de r*e* luliu, P. S. S. mfirturiseiJe ca >
mănată pe ogorul întregului niversitari oliviu Dragomir, încheiere că toată viaţa sa va [
ghină, ci numai spice grele de
pământ, nu este altceva decât Victor Papilian, Mihail Şerban, fi încredinţată lui Dumnezeu |
rodul harului divin.
o holdă de grâu şi de neghină, inspector Timoteiu Vâlcu, D na şi Neamului. f
ce cress împreună, sub acelaş Sofia Meteş, Preş. Soc. Naţio­
ANTON CRIŞAN P r . O. N . [
nale a Femeilor Ortodoxe Ro­
mâne din Ardeal, precum şi
numeroşi drepteredincioşi care
Cuvinte arhiereşti au voit cu totdinadinsui să-şi
aducă prinosul de recunoştinţă
CÂTEVA ZILE...
Carol V, v i z l â n d pe un ministru
vlădicului lor. al său c re se afla p e patul d e
Şi a n u l acesta ca în trecut, Astăzi la Paris s'a hotărît m o a r t e , îi s p u s e : « C e r e Ci răsplată
Imbraţişându-1 frăţeşte pe a credinţei tale, orice favor şi ii 1
credincioşii din dieceza Ma­ nu de oameni, ci de Dumnezeu,
„fratele" său întru „legea ro­ voiu da. — Ah, Sire, r ă s p u n s e bol­
ramureşului s'au adunat în pe­ ca Transilvania noastră scumpă
mânească", P. S. S. Iuliu Hosu navul g e m â n d , tot ceeace Vă cer e
lerinaj, la mănăstirea Bixadu- să fie pe veci şi întreagă a ca să mi pselungiţi vieaţa cu câteva
a toastat, în numele său şi a
lui din Ţara Oaşului, în ziua noastră. Noi n'avem nimic de zi e — Voi, t ă s p u n s e c a r o l , , asta
întregii biserici unite din Ro­ n o pot face principii p ă m â n t e n i , nu
SS. Apostoli Petru şi Pavel, cu primit şi nici n'am primit ni­ mânia, cuvinte pline de har şi de pot lungi vieaţa n i m ă n u i cu un
scopul stânt de a se ruga mic dela oameni, ci dela însuşi dragoste nedesminţită, amin­ s i n g u r minut. La aceste cuvinte
Maicii Sfinte să ne dea o pace Dumnezeu, care ne-a născut şi tind auditoriului că „fraţi" frittd m u r i b u n d u l îşi rid că ochii cu tris
dreaptă şi creştină şi de a a- crescut pe aceste plaiuri româ­ întru frăţie creştină şi română tetă spre cer şi strigă: „ N e b u n ce
neşti. Datoria noastră e să ne am f o t . Mi am închinat toată vieaţa
păra scumpa noastră ţară con­ vom trăi: „Ca doi brazi d n- în serviciul împăratului şi pentru
tra tuturor duşmanilor dinlă­ rugăm lui Dumnezeu şi să-I tr'o tulpină, Ca doi ochi din- aceasta nu mi p o a t e dărui o s i n g u ­
untru şi din afara ei. mulţumim Lui! Iar voi copii tr'o lumină" ; aşa am fost aşa ră zi d e viaţa. O , daca în loc d e a
n u l veţi putea uita pe El, de­ vom fi. face astfel, aş fi slujit mai bine lui
Acum ca şi întotdeauna cât ascultând pe părinţii voştrii, D u m n e z e u aş p u t e a nădăjdui a c u m
glasul I.P. Sale Alexandru Russu După minunatele cuvinte ale o vieaţă d e fericire v e ş n i c ă ! "
care trebue să vă fie vouă
Vlădicului unit, a vorbit, în
al Maramureşului a răsunat pildă bună. numele clerului din eparhie, Un g r o a z n i c i n c e n d i u a mis­
răspicat, româneşte şi creşti­ Cuvintele arhiereşti au stră­ a funcţionarilor şi a instituţii­ tuit a p r o a p e în î n t r e g i m e c o m u n a
neşte. „Dacă ar fi între noi u- bătut inima miilor de pelerini S â n t ă m . r i e din j u d . Cluj, a r z â n d
lor, Veneratul Consilier I. Sava
nul ce nu crede în Dumnezeu, şi duse cu ei acasă vor aduce prezentând P. S. S. un exem­ 64 g o s p o d ă r i i şi r ă m â n â n d fără
mă rog pentru el şi alţii ca el adăpost c a m la 100 familii După
roadele sufleteşti pe care Hristos plar legat din numărul oma­ c u m s'a constatat, focul se datoreşte
— a zis înalt Preasfinţia Sa —, Ie aşteaptă dela fiecare dintre gial al revistei . R e n a ş t e r e a " u n o r copii mici cari s'au jucat cu
ca să plece luminat, aşa cum noi. şi albumul preoţilor întocmit c h i b i i t e . Oamenii fiind ia m u n c a
a luminat Isus pe Sf. Pavel şi ION BOTA de Pâr. Lupşa. c â m p u l u i , focul s'a întins cu r e p e ­
aşa el să strige: „Doamne ce ziciune, c u p r i n z â n d întreaga c o m u ­
In numele S o c (Scriitorilor nă. La apelul d lui Prefect ai ju­
trebue să fac ca să mă mân- deţului, muncitorii din Cluj au p r o ­
Români din Ardeal a vorbit d-1
tuiesc? Eu cred că neamul a- P o d o a b a voastră femeilor, să nu Prof. Preşedinte Victor Papi­ mis că v o r lucra 2 ore mai mult
cesta care vine la mănăstire; fie cea din a f a r ă . . . ci o m u l cel pe zi, t p r e a veni în ajutorul si­
lian. Cuvântarea plină de har nistraţilor. D e a s e m e n e a s'a p r o m i s
neamul acesta care crede în ascuns al inimii, în nestri âcioasa
p o d o a b ă a spiritului ce ui b l â n d şi
şi înaltă ţinută academică a locuitorilor ţigla şi m a t t r i a i u i tem-
Dumnezeu şl în Crucea Lui; d- lui Prof. V. Papilian este o
neamnl acesta nu va pieri I lin (l. Petr. 3, 4) care e d e m a r e
preţ înaintea lui D u m n e z e u . . caldă mărturisire a literaţilor
m s necesar, astfel că p â n ă în t o a m ­
nă c o m u n a va p u t e a fi reclădită.
A
f i doua zi după râzboiu Increde-te în Dumnezeu L.
hctărîre, pentru cei care războiul In z b u c ' u m a U viaţă d e pe acest întoarce la Tatăl cel ceresc, smerit
Sa ne g â n d i m o clipă, iubiţi c i ­
acesta a fost o întoarcere la a d e v ă ­ p ă m â n t d e p l â n s , o m u l , căzând în şi plin d e căinţă pentru cele făptu­
titori, în u r n ă n u m a i cu câţiva a n i ,
rata viea,â creştină, am scris aceste păcat şi părăsind p e D u m n e z e u se ite, căci n u m a i acolo găseşte pacea
E r a m în plin r â i b a i u . D e p r e t u t i n ­
r â n d u r i . P e n t r u că noi, care n'am afundă din ee în ce m a i a d â n c în b i n t l e şi f ricirea. D e câte o r i n u
deni n u auzeai decât veşti rele.
c u n o s c u t înainte b u c u r i a d e a fi a- mocirla p a c t e l o r şi a p u c ă pe d r u ­ s'au văzut cazuri" cănd cineva d i s ­
Piimejdia ne a m e n i n ţ a în fiecare zi,
lături d e Isus, f.ind p r e a mult legaţi mul pierzării Sufletul lui, întinat şi trus sufleteşte şi ruinat materiali­
căci uriaşe păsări cu cioc d e fier
d e lume şi deşertăciunile ei, a v e m m u r d ă r i t , e v â n d u t diavolului şi o r ­ ceşte, întărit în credinţă, a reluat
p u r t a u în pântecele lor m o a r i e a
astăzi o datorie p e c a r e va t r e b u i să bit de Ispitele %i farmecele deşarte r
viaţa din n o u , r e f ă c â n u - s e atât d i n
care ne p â n d e a la fiecare p a s . N i -
o î n d e p l i n i m . Întâi faţă d e noi, apoi ale acestei lumi, se leapădă de ce p u n c t d e v e d e r e m o r a l cât şi m a ­
cftiri nu erai in s i g u r a n a. Acasă
f ţ â de a p r o a p e l e nostru. e frumos, d e tot ceeace D u m n e z e u terial i In n e m ă r g i n i t a I b u n ă t a t e ,
sau p e front, situa ia e r a aceiaşi.
a dat omului, când 1-a tăcut d u p ă D u m n e z e u Sfântul, izvorul t u t u r o r
Toţi t r e m u r a m . A b i a atunci ne a m Faţă de n o i . Deşi nu n e c u n o a ş ­ chipul şi a s e m ă n a r e a Lui. N e p u t â n - bunătăţilor, îi va reprimi p e aceşti
dat seama ce mici şi, neînsemnaţi t e m cu n u m e | e — D u m n e z e u insă du i,\ înfrâna patimile d e v e n i n d ast­ fii pierduţi şi rătăciţi în casa S a .
suntem n o i o a m e n i i . Mu ţi d i n t r e ne c u n o a ş t e — , noi t r e b u e să ră­ fel sclavul faptelor sa e, nu mai
noi, atunci s'au r u g a t cu adevărat, m â n e m , cu orice preţ şi cu fi ce De aceea să ne încredem în Tatăl
ascultă pe n i m e n i , s e îndepărtează
poate p e n t r u p r i m a dată în viaţa jertfe, credincioşi hoiăiarilor lua e cel ceresc . c a r e nu voeşte m o a r t e a
de Tatăl cel ceresc, cu c a r e ţtie
ior şi p e n t r u p r i m a d a i ă s'au g â n ­ atunci, Căci dacă aţâţi d i n l t e seme­ pâcătosu ui ci î n d r e p t a r e a I u i ' şi
bine că n u mai poate tr i şi u r e ­
dit >â ţ i schimbe felul lor d e viaţă. nii noştri au minţit p e Du i nezeu, care în marea Lui iubire de oameni,
c h e a lui n u se apleacă şi n u e d e s
Fiecare dintre noi a văzut şi cu­ noi t r e b u e să-l fim credincioşi p â n ă a trlm s pe p ă m â n t p e Fiul Său,
chisă d e c â t la şisturile sat m e i . I n
noaşte astfel d e oameni, care mai la m o r t e . P e n t r u că n o i am c u n o s ­ care s'a d a t morţii p e n t r u păcatele
felul acesta s j u n g e să se c o b o a r ă
înainte nici nu voiau să a u d ă de cut poate în m a i m a r e m ă s u r ă b u - lor, p e n t r u m â n t u i r e a , lor. Să n e
la cea m a i josnica viaţă a d o b i t o a ­
D u m n e z e u şi de Biserică Ba, să re- n â t - t e a Lui şl El a fost mai a p r o a p e î n c r e d e m în D u m n e z e u care ţine
celor şi înainte i se a l t e r n e drumul
c u n o a ş e m , aşa erau m u ţi dintre noi. de noi în clipele de d u r e r e prin în n âinile S a ' e funia vieţii noastre
pierzării.
Din m â n d r i şl îngânfaţi cum eram, care a m trecut. Îmi p ace să cred şi care ne va primi cu braţele des­
am devenit n i c i şi pierduţi printre Mulţi dintre aceştia, s u b p o v a r a chise şi cu toată iubirea L u i d e
că D u m n e z e u n e a a e s în m o d
ceilalţi s e m e n i al noştri. C u toţii păcatelor săvârşite şi n e m a i p u t â n d u - o a m e n i în împărăţia Sa, a unei când
special să l fim — în n e b u n i a care
ne-am desbrăcat în faţa morţii se s : o a e din mocirla în care s ' a ne a n g â s i rătăciţi prin ţinuturile
a c u p r i n s din n o u l u m e a — a p o s ­
de ura şi p a t i m a care ne stăpânea. scufundat, stă şese prin a-şi ridica fărădelegilor sau împotmoliţi în m o ­
tolii L u i . Din această cauză, a v e m 1

N i m e n i nu te m a i întreba d e ce singuri v i ; t - Aceştia sunt asemă­ cirla păcatelor. Să nu ne p i e r d e m


o şi m i i m a r e d i i o r i e
n e a m eşti sau ce ocupaţie ai Şi a- nători păgânilor, căci şi au pierdut când D u m n e z e u ne s u p u n e la în­
tunci, c â n d pasările morţii plecau Faţă de aproapele nostru, Dacă c o m p l e c t î n c r e d e r e a în D u m n e z e u cercări, cari n e d e - v o h ă tndivîdua
din n o u spre cuiburile lor, trişti şi am trăi n u m a i p e n t r u noi, numai şi r u a u tăria şi voinţa să-şi r e p a r e Ii atca şi csri oricât d e grele ar fi,
ruşinaţi d e v r e - urile urâte p e care p e n t r u m â n t u i r e a suf eluiui nostru, greşelile lor nu fac decât să r.e întărească, căci,
le trăim, ieşeam d i n ascunzişurile ce folos oare va avea isus din viaţa P e alţii însă, în c a n mai licăreşte d u p ă c u m s p u n e Sf. A p P a v e l :
noassre, m u l ţ u nind lui D u m n e z e u n o a s t r ă ? La ce am fost b u n , dacă o rază d e credinţă, prin d fetite în­ . c r e d i n c i o s este D o m n u l şî n u n e
că a m scăpat cu viaţă. D u nrtezeu tn'a scos din g u r a morţii cercări, sufleteşti şi trupeşti, foarte va lăs i să fim ispitiţi p â n ă la sfâr­
şi a c u m când sunt în afară de pri­ grele u n e o r i . Bunul I s t ă ceresc îi şit".
D u p ă a n i d e suferinţe, iată că în mejdie nu a d u c n ci o r o a d d ? Azi trezeşte, le arată şi-i face să se în
sfârşic cerul s'a m a i limpezit puţin. nimeni nu mai are dreptul să se D?, o m u l e , încrede te în Tatăl
grozeaseă d e stăpânirea satanică în
T u n u r i l e au amu;it şi o a m e n i s'au mântuiască singur. D u m n e z e u vrea tău cel ceresc, iar această î n c r e d e r e
care au intrat Aceste încercări, a -
hotărât — Cel puţin aşa se p a r e — şi ne va cere la j u d e c a â să-l ară a t-i să fie aşa d e t a r e ca a c o p i ­
mare de ti,uite ori, au darul d e a
să nu se mai o i oare între ei, P a c e a tăm sufletele p e c a r e le-am s c ă p . t lului, care iegat cu o funie a fost
oţeli, de a face pe cel păcătos să
după care jinduiam, părea că va c u ­ d n h d u l pâcatu ui. Ce m ă n u n c h i u lăsat într'o prăpastie şi fiind între­
v a d ă înfiorat cu o c h i sufletului său,
p r i n d e sub aripile ei ocrotitoare î n ­ d e suf ete voiu p r e z e n t a eu lui D u m ­ bat dacă nu i-e frică, a r ă s p u n s i
î n t u n e t e c u i în care s'a ¿ d a n d i şi
treaga l u m e Şi toţi a m început să n e z e u ? Po.de, v a i ! va trebui să I „ N u m i e frică, penfrucă funia e
p i e n r e a la ca e t r a sortit. Şl atunci
răsuflăm uşuraţi. D e pe front cur­ arăt o listă d e suflete p e care l e - a n ţinută d e tatăl m e u 1"
o ? ut îngrozit d e cele văzute, ferm
geau, valuri-valuri, oamenii care au v ă t ă m a t . U n d e sunt sufletele pe h tărît s'o r u p ă cu păcatul, se va Avram Bogdan
văzut moartea cu ochii M u ţi nu s'au care le a m ajutat să urce ? Câte sunt?
mai întors. Alţii s'au imors o r b i ,
şchiopi, oa•• eni care n u v o r mai fi P o r u n c a c e s u ui d e faţă aceasta
u

o a m e n i niciodată. Dacă a m v o r b i
cu ei sau d a c ă a m încerca să-i în­
să ne fie: să ne croim o viaţă a-
d e v ă r a t creştin <, p e n t r u noi întâi,
apoi pentru alţii şi atunci, a b e a a-
Distanţă din popor,
voie familiei
judecătorul
de ai dovedi
dădea
ne­
ţelegem, poate că n'ar fi atât d e
tunci v o m putea v e d e a cu ochii vinovăţia, ori apoi lăsau cârcel
chinuiţi in d u r e r e a ior, A r vedea şi Toate lucrurile ţine-le la
ei că a v e m inimă. b rutnd lumina a s u p r a întunerecului mort să fie pus pe o piatră,
în care ne sbatem. oarecare distanţa, numai sufle­ — numită piatra ruşinii —
Războiul o d a t ă sfârşit, lumea a
început a p o i să uite războiul. Şi Altfel... s'ar putea să c u n o a ş t e m tul apropie-1 cât mai mult de pradă fiarelor sălbatice.
odată cu el, să uite şi d e D u m n e ­ o şi mai mare p e d e a p s ă . Dumnezeu. Câtă vreme a existat la po­
zeu. D e acel D u m n e z e u , pe c a r e - L
E M I L A L M1CLE
Dacă torni apă peste foc, nu porul acela vechi, acest tribunal
c h e m a u cu lacrimi în ochi în cea­ vei mai avea nici apă nici loc.
surile lor de suferinţă. Şi D u m n e z e u el era foarte temut de cei răi.
Dacă doreşti averea altuia, Pentruce ? Ptntru o pedeapsă
i a aju at. D a r cei mai m u ţ i , în loc Corabia cu apostoli se învă­
să c a d ă d i n n o u în g e n u n c h i , m a i vei urî pe a ta şi pe amândouă grea cu care se ameninţă tru­
luia de valuri, şi isus a mers
m â n d r i şi m a i îngâmfaţi ca înainte, le vei pierde. pul. Cu cât mai vârtos trebue
au început o n o u a l u p t ă .
la dânşi umblând pe apa, lat­
Dacă te apropii tot aşa de să ne înfiorăm noi de tribunal
lată r o a d e l e pe care le c u l e g e m
ei de l'rică turburaţi au stri­
mult de servitoare cât de soţie, dumnezeesc.
în urma acestui războiu prin care gat : nălucă este; iar Isus a
nu vei avea nici servitoare nici
am trecut cutremu aţi de g â n d u l zis : Cutezaţi, eu sunt, nu vă
morţii şi hctărîţi, d .că v o m trăi, să soţie.
temeţi. (Mt. 14, 24—27). „De câte ori îmi aduc amin­
d u c e m o viaţă mai bună, mal o m e ­ Dacă bei adesea în sănătatea
te de ziua şi de judecata din
nească, mai creştinească d . c â t aceea altuia, vei pierde-o şi pe a ta.
în care războiul ne a găsit. Gustaţi şi vedeţi ce bun e urmă, totdeauna mă înftor. Ori
Dacă numeri mereu banii
P e n t r u cei cari au luat această Domnul. (Ps. 34, 8). de mănânc, ori de beau şi ori
altuia, tot mai puţini vei avea tu.
în ce moment aud sunetul trâm­
Dacă numeri mereu păcatele
biţei :
altora, ale tale se vor înmulţi.
Nu-ţi cer altceva Dacă goneşti şi ajungi vul­
„Sculaţi morţilor şi veniţi la
judecată".
pea vei întoarce cocoşul, însă Sf. leronlm
Doamne, eu nu ' p cer a l t c e v a . . , In fiecare o m să v i d un frate, dacă goneşti şi ajungi ursul, nu
D o a r graiul cronicarilor bătrâni, eşti sigur că te vei întoarce şi tu.
Pită p e n t r u azi şi p e n t r u m â n i Treci mă prin a p ă şi prin foc
Ca să T e p o t d e a p u r u r i lăuda. Ca să simt într'una că trăiesc;
Sn genunchi
N u - m i d a pământul cu comorile
N u ' n g ă d u i ca să mă boieresc JUDECATA MORŢILOR In Copenhaga este o statuie
Şi nici nu mi hărăzi prea mult n o r o c , de mare valoare alui Isus. U n
Şi nici d o r i n ţ a o a r b ă de mărire, Despre un popor din vechime strein privi într'o z i această
Ci inimă fierbinte d e iubire T o a t e ispitele trimite mi le 'n cale, se istoriseşte că avea un tri­ operă şi se miră că n u vede
Şi ţarina cu toate florile. Căci vreau să lupt cu d â r z e n i e ; bunal pentru judecarea morţi­ toată frumuseţea ei, aşa cum i
Prin truda m e a s'ajung Ia slobozenia lor, îndată după moarte era se duse vestea. Un alt vizitator
Eu n u d o r e s c c i s t t l e fermecate,
Nici robi p e b r a ţ e l e t r u d i t e s& mă
Să pot urca m e r e u pe u r m e l e T a l e . adus înaintea acestui tribunal îi zise: Domnule, trebue să în-
poarte, de părinţi şi prieteni. Acolo i genunchi şi aşa să-l priveşti pe
Teodor Oiceu se aducea acuze de oricâte om Isus Hristos.
Ci harul T ă u să-mi d e a p u t e r e foarte
Pag. 4 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ „VIEAŢĂ CREŞTINĂ" t Nr. 7

Si ne n i in orice ureie
Pe front, unde moartea se­ şi tot prin ajutorul lui Dum­
cera mii de oameni, cunoşteam nezeu v o m şterge urmele răz­
un ojtean care veşnic era cu boiului şi o vom face să fie
P ă r V. Chindriş este plecat Ia 89 f a c r e p a t r i e r i l e de germani
înjurătura pe buze, cade rănit cât mai frumoasă, că o gră­
Bucureşti pentru diferite chestiuni aflaţi In R o m â n i a
grav. Pentru prima oară l-am dină de Maiu. în legătura cu gazeta „Vieaţa Creş­
văzut făcându-şî cruce şi în- Un p e n s i o n a r din R.-Sărat a cft
Iubiţi creştini, nu uitaţi de tină", mai ales p e n t r u a aranja pro-
zut din greşală c u pântecele într'un
chinându-se Iui Dumnezeu. Creatorul care ne a dat viaţă b e m a hârtiei necesare la apariţia
ei n e î n t r e r u p t ă in timpul absenţei par ascuţit, perforându şi intestinele
învăţătura ce o putem trage şi prin puterea Lui trăim clipă şi murind.
d-sale din C l u j . d o u ă sau trei nu­
dela acest ostaş rănit este sâ de clipă, ceas de ceas, să-1 mere de g a z e â vor apărea s u b în Din C e h o s l o v a c i a u r m e a z ă să s o ­
ne rugăm la Puternicul Dum­ mulţumim pentru toate bine­ grijirea altor m e m b r i din corni et sească 3OL0 a u t o m o b i l e de turism.
nezeu nu numai atunci când facerile, bucuriile şi întristările
vin paste noi greutăţi şi neca­ A a p ă r u t şi se p o a t e c o m a n d a la Dumineca t r e c u t ă dimineaţa în
noastre zilnice şi să nu-L ui­
Beiuş Tip, „ D i e c e / . s n ă \ colecţia d e apropiere de Cluj a fost < tacat tre­
zuri ci şi ia bine, când Dum­ tăm, cum nu L a uitat Iov când nul personal O r a d e a Cluj de cá¡re
c â m e c e bisericeşti, fără n o t e în
nezeu îşi revarsă bunătăţile ai lui I a u părăsit şi 1 au în­ ediţia X a îngrijită de fr. loan Bă doi necunoscuţi î n a r m a i până în
spre noi. depărtat din casă pe vârful gu­ Ian franciscan. Melodii e cântărilor dinţi. U n soldat şi o femeie au fost
P u t e r e a rugăciunii a făcut noiului. Şi acolo se ruga cu se pot cere la S e m i n a r i u ! T e o l o g i c î < puşcaţi de aceşti indivizi şi c â n d
franci can din L u L i - C ă l u g ă r a Jud, s'au simţit urmăriţi au sărit din tren.
pe proorocul Daniel să stea foc nu c u m şi-a adus aminte
Bacău. Poliţia face cercetări p e n t r u d e s c o ­
într'o groapă cu leii cei sălba­ ostaşul mai sus pomenit de perirea lor.
teci şi fără ca unul să se a- D u m n e z e u , la nenorocire. Ş a s e m e m b r i ai fostului guvern
tingă de el şi alte cazuri ase­ hortist, a fost c o n d a m n a ţ i la moarte. Un a c o r d c o m e r c i a l polon ma­
mănătoare s'au petrecut în tot Numai în felul acesta, ru- ghiar a fost semnat ieri la V a r ş o ­
u d e l e g a ţ i e de e x p e r ţ i români via,
decursul veacurilor. gându-ne, vom avea linişte,
compusa d m 8 — 10 p e r s o a n e va
pace şi toate ne vor merge pleca în zilele acestea, la Paris Un avion f r a n c e z a făcut u n s b o r
N u m a i prin ajutorul lui Dum­
bine în viaţă. de lf Ou km. d e a l u n g u l F r a n ţ e i
nezeu am ajuns să avem iarăşi L u c r ă r i l e m l n i ş t r i / o r Marilor P u ­ S'a î n c h i s f r o n t i e a între Pales
scumpa noastră ţară întregi fă Gh Dultu teri au p r o g r e s a t simţitor în toate tina şi L ' b a n .
chestiunile mai spinoase şi se crede,
că în c u r â n d se va fixa data con­ T r a t a t u l comercial anglo român
ferinţei de pace, c â n d vor fi învi a fost încheiat

nm noflSTRt tate toate naţiunile d e pe g l o b pen­


tru a si s p u n e c u v â n t u l p e n t r u sem­
narea tratatului d e pace atât
mult aşteptată d e t o a t ă suflarea c-
de
S e a n u l e a z ă vânzările silite î n c h e ­
iate în N o r d u l Ardealului s u b o c u ­
paţia h o r ü i t a .
menească. I n t r e P l o e ş t i şi T â r g o v i ş t e s'a
Sunt multe căsătorii, cari nu Sfânta Teresia de Lissieux,
sunt binecuvântate c u nici un — mica floare a lui Isus— care i n a u g u r a t b u i a ferată.
Pe ş o s e a u a Bucureşti Ploeşti s'a
copil, cu toate că aceasta este a adus atâta binecuvântare întâmplat in zilele trecute un g r o a z ­ Un furt de 9 6 c a u c i u c u r i d e a u ­
dorinţa lor cea mai fierbinte. pentru omenire, a fost al nouălea nic accident. S u n t doi morii şi o p t t o m o b i l au fost s u t r a s e d i n v a g o a ­
g t a v răniji. nele G F . R . d m Brăila.
Aceştia trebue să se resemneze, copil.
dacă aceasta e voia lui Dum­ Handel, mare compozitor cu 0 femele din jud. R. Sărat şl-a La Cluj se studiază organizarea
nezeu. In schimb sunt căsăto­ renume mondial şi Fraunhofer, ucis, copilul care 1-a născut, a r u a - u n u i t â r g de fructe Ia începutul
cându-1 p e u r m a în closet. lunii O c t o m v r i e .
riţi, cari intenţionat împiedică mare optician, au fost al zece­
voinţa lui Dumnezeu. Aceştia lea copil. in mai multe s a t e din judeţul In u r m a e x p e r i e n ţ e i făcute cu
sunt de compătimit, pentrucă Fenelon, episcop francez, P r a h o v a a fost i n t r o d u s curentul b o m b a atomică, în D u m i n e c a tre­
electric. cută, efectele n'au fost cele a ş t e p
îşi trăiesc vieaţa searbădă, fără mare scriitor, Lessing, poet tate. Dtn 120 vase ţintă numai irei
nici-o bucurie, iar la adânci german şi marele Napoleon, au Un a m a n t g e l o s din B r a ş o v îşi au fost scufunda e. Oin n o u peste
bătrâneţe duc o vieaţă chinuită fost al treisprezecelea copil. o m o a r ă iubita şi a p o i se sinucide. o lună &e va face e x p e r i e n ţ ă cu a-
fără nici o mângâiere. S e cu­ Franc!in Benjamin, unul din ceastă b o . n b ă ucigătoare.
Un c ă l ă t o r prin Brăila enervat
tremură când s e gândesc că marii inventatori şi exploratori, câ i a barat d r u m u l scoate r e v o l v e ­ Z i a r u l „ A r g u s " a n u n ţ ă că Ro­
li se apropie sfârşitul şi vor a fost al şaptesprezecelea copil. rul şi t r a g e într'un copil d e 13 i n i m â n i a caută bă o b ţ i n ă d n A n g l i a
avea de dat seamă lui Dumne­ Sfânta Ecaterina nasc. în Ita­ lână în schimbul lemnului r o m â n e s c .
zeu despre vieaţa lor nerodnică. lia a fost al 23 Iea copil din Au f o s t m a j o r a t e uxele Ia ex­
A.ât în Bucureşti, cât şi în p r o ­
p o r t u l d e climente,
Creştinismul, numeşte copi­ 25. Ea a dus o viaţă atât de vincie o n t u i e o e p i d e m i e de di­
lul, binecuvântarea iui Dumne­ sfântă, că Dumnezeu a învred­ vorţuri. Acestea se d a t o r e s c n e c r e ­
nicit-o să facă cele mari mari dinţei ce d o m n e ş t e azi în sufletele
zeu, pe care trebue s'o primim
tineretului.
cu amândouă mâinile. Cu cât
numărul copiilor creşte, cu
minuni prin dânsa. Faima eî
era aşa de mare încât veneau
Mai multă morală Un c o m u n i c a t al Ministerului d e
la dânsa chiar regi şi mari Externe a n u n ţ ă câ se restituesc b u ­
atât şi binecuvântarea este Curmare din pag. 1)
domnitori, pentru a-i cere sfa­ nurile r o m â n e dtn j a p o n i a
mai mare Aceasta s'a dovedit
tul. Ea a fost aceea, care 1-a mai multă nevoie de o inimă A m e r i c a de Nord a dat p u b l i c i ­
prin aceea, că din familiile cu
înduplecat pe Papa să pără­ plină, de un sUfiet liniştit, de tăţii un tratat care p r e v e d e d e z a r ­
copiii cei mai numeroşi s'au
sească Avignon-ul, unde era un cuget curat, decât de un m a r e a j a p o n i e i p e u n termen de
ridicat cei mai de seamă oa­
refugiat, pentru a se reîntoarce storaa încărcat, de un portofel 2 5 ani.
meni. Pentru a ne încredinţa
la Roma. tixit s a u de o maşină de lux. Din U n g a r i a s'a făcut o ofertă d e
de aceasta sâ cităm numai câ­
Adevărul sfânt şi veşnic — a ni se v i n - e 6 0 0 0 0 coase la p r e ­
teva cazuri; D i n cele citite mai sus, ve ţui d e 30.UU0 iei b u c a t a .
credinţa în Dumnezeu — ne
Baronul Ketteler Vilhelm, dem că cel mai mare bine pentru
scoate siguar din şovăiala şi
episcop german, care a trăit o omenire isvoreşte din familiile 2 Milioane metri stofă s'a dat
cu copii mulţi. dibuirea î n care am căzut. pentru economato.
vieaţă sfântă, a fost singurul
Omul credincios n u cere
care a îndrăsnit să se ocupe, Să iubim copiii şi dacă nu P r o d u c ţ i a d e a u t o m o b i l e din Sta­
prea m u l t dela această viaţă,
fără nici o teamă de pianurife te­ avem, să cerem, iar dacă avem tele U n i t e în p n . n a jutnâtate a
el ocoleşte ambiţiile deşarte,
mutului şi puternicului can­ sâ cerem mai mulţi, căci îa acestui an este 1 o80 0 0 j maşini.
copil cerem binecuvântare de crede în suferinţă şi nu dis­
celar Bismark, pentru a apăra fn judeţul Qdorhei s'au găsit mari
sus, pe care o şi primim prin ei. preţuieşte-- prin fericire şi no­
interesele Bisericii. El i fost zăcăminte d e p e t r o l .
rocul Iui — când le are — pe
al şaselea copil din familie.
cei nenorociţi. „ S u n t e m s ă t u l de m i n o r i t ă ţ i " a
Generalul Bliicher, învingă­
D, R c h a r d F r a n a s o v cl, minis­ Sf. Apostol Pavel s p u n e : spus viinistrul d i externe c e h o s l o ­
torul marelui Napoleon, a fost
trul României la L o n d r a , a a v u t ia „Credinţa aduce dragoste, dra­ vac v o r b i n d d e s p r e U n g u r i .
al şaptelea copil.
Paris o întrevedere cu Ministrul gostea crede — toate nădăj­ R e c o l t ă b u n ă d- cariofi şi sfeclă
Bach, marele compozitor şi d e externe al C e h o s l o v a c i e i , unde duieşte — toate sufere". d e zahăr v o m avea în anul acesta,
maestru de orgă, a fost al op­ se p a r e că au vorbit d e s p r e m i n o -
IOAN O. ALECSA. a n u n ţ ă ziarul „ A r g u s " .
tulea copil. rilăţ «e u n g a r e din R o r â n i a .
Tipografia , VIEAŢA CRESTINA" Ciul
Reductor rtipoatabil Pr. VAftlU CHINDRIŞ