Sunteți pe pagina 1din 4

.ANUL XII Nr.

8 4 PASINI 200 LEI _SLyLL6_21JULJE^1846

ABONAMENTUL plîî.t inaiate: pe un an 10 0 0 0 Lei, pe G luni Apare s ă p t ă m â n a ! s u b în'jrij>rea imv c o m i t a t


Redacţia şi Administraţia
5000 Lei, pe 3 luni 2500 Lei Abonamentul de sprijin este dub'u. înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 slin 1938
Cluj Str. Nicolae lorga Nr. 6—8 - Se poate plăti şi prin cecul noslru poştal N r . 40646 — Autorizaţia de reapariţie Nr. 3651 din 1916

Când
IE Cutează fiule (MAT«EIU 9, 2)
să ne rugăm ?
d e Păr. T e o d o r Ciceu
Duhul rugăciunii
In zile de glorie, ca si in zile d e Mântuitorul se afla în cetatea Lui. Mulţime mare a curs
din toate părţile vânturilor, pentru a i asculta cuvintele şi vedea „ S e c a d e pururea a se ruga
răstrişte, prorocii au fost crain ci
şt a nu înoeta" «Le. 18,1). Aceste
prevestitori şi călăuze d r e p t e p e minunile. Capernaumul gemea de lume. Aici a fost adus, ţintuit c u v i n t e ale Mântuitorului n e în
caile D o n n u ui. O r i când şi ori
d e a m n ă să d ă m v<eţii noastre întregi
u n d e p r o r o c u l e un vest tor aprins
o indîUinare spre !>u ; neze.u, să ne
al vrerilor lui D u m n e z e u . Glasul
potrivim In io k lucrările voinţa
lui r ă s u n ă cu aceeaşi tărie in mij­
noastră cu voinfa 'ui divină şi s s
locul c o d r u l u i , la răscruci de d r a ­
facem toata pentru mărirea lui Dum­
muri, în larma cetăţenilor, în liniş­
nezeu şi din dragoste faţă d e El,
tea t e m p l u l u i si în palatul r e g e l u i .
potrivit cuvintelor sf. Apos ol Petru,
Rătăcirile n e a m u l u i său îi u m p e
care zice: , Ori de mâncaţi, ori de
suf etul d e d u r e r e ; se supără, se
baţi, ori altceva d e faieţi, toate
a p r i n d e şt ' s e trudeşte din r ă s p u ­
s p r e mărirea lui Dumnezeu să
teri să r e a d u c ă la calea c e a dreaptă,
le faceţi" (Cor, 10, 31). Biserica
pe cei rătăciţi, P r o r o c u l , mai m u t
încă na învaţă că toate lucrări'e
ca ori cine, i u b e ş e p e D u m n e z e u ,
noastre să le î n c e p e m prin c h e m a ­
dar îşi i u b ş t e şi n e a m u l . De aceea,
rea ajutorului lui D u m n e z e u şi să
când acesta se abate din căile D o m ­
Ie îndrepiătn spre mărirea Lui. C u
nului, prorocul il blăstămâ, îl ocă-
alte cuvinte ne cere d u h u l r u g ă c i u n i i ,
răşte şi I a m e n i n ţ ă cu osânda, ca
A avea d u h u l r u g ă c i u n i i î n s e a m n ă
să se îndrepte.
a trăi într'o stare, în care totul să
P r o r o c u l e un om s i n g u r a t e c . E fie înălţare spre P u t n n e z e u
p r k t e n u l săracilor, al asupriţilor, al Prin urmare, p r i i cuvintele „ s e
năcăjiţilor %i al t u : u r o r celor ce c a d e pururea a sa rug»", isus nu
plâng. G l a s u l lut e vijelios. E urît ne cere să ne g i n d i n i mereu Ia
de cei m a r i şi d e multe ori n e î n ­ D u m n e z e u , s i recitam neîncetat r u ­
ţeles p â n ă şi d e ucenicii săi. C u găciuni, să stSm m e r e u în g<m.-nchi
toate acestea, p r o r o c u l c o n t i n u ă cu sau l i biserică. E cu n e p u t i n ţ ă şi
toată tăria şi d e m n i t a t e a să p r o p o ­ nici nu e de lipsă să ne g â n d i m
văduiască cu g r a i u viu şi în scris încontinuu şi să avem neîncetat pe
tot ce D u m n e z e u îi p o r u n c e ş t e . EI buze anumite r u g ă c i u n i învăţate de
e trimisul lui D u m n e z e u pe pământ rost. Astfel nu ne a m putea împlini
şi p e n t r u r e g e şi p e n t r u preot şi c u m se cade datorinţele n astre, în
p e n t r u învăţat şi pent u p o p o r u l de deosebi acelea care ne cer toată a-
r â n d . Căci în faţa lut D u m n e z e u tenţia. In afară d e timpul rezervat
cu toţii u n a s u n t e m . D e a c e e a ori pentru rugăciune, câod a lucra pen­
care ar fi faţa e r e se întoarce de
pe patul suferinţii, un tânăr slăbănog In Evanghelia dela Marcu tru D u ' nezeu însemnează a se
către D u m n e z e u , va fi înfruntată cu g â n d i lă Ei, D u m n zeu ne cere să
tărie, d e p r o r o c . P e n t r u care pri- ni se povesteşte, că cei ce-i purtau slăbiciunea în patul suferinţii
ne î m p l i n i n datoria chiar dacă nu
c i n i m u ţ i dintre proroci au fost lui, din pricina mulţimii, au fost nevoiţi să-1 coboare prin acope­ ne mai g â n d i m la Ei, c â n d aceasta
alungaţi din ţară, prigoniţi d e m i i riş înaintea feţii Domnului. ne-ar î m p e d e c a să ne facem bine
marii v r e m i i şi ucişi d e cei fără de Cine era tânărul al cărui suflet şi trup se lupta cu moartea? lucrul. D e c i m a i presus de i o . t ă da­
lege. toria, împlinirea voinţei Iui D o m n e
Ce dureri s'au cuibărit în mădularele sale, ce păcate vor fi clo­
Biserica noastră cinsteşte p e toţi zeu. Dacă v o i ; Iui e să :v>ă ro>?,
cotind în adâncul sufletului său ?I Nu se ştie. Din marea de ca­
prorocii, ca p e nişte adevăraţi pă­ datorinţa îmi e te r u g ă c i u n e a D a c ă
zitori şi păstrători ai dreptei c r e ­ pete ce înconjura Capernaumui, numai Mântuitorul ştia. Dar cine vdia lui este »ă m ă o c u p d e alte
dinţe. erau cei ce l-au adus pe slăbănog ? Nici aceasta nu ne povesteşte lucruri, datoria îmi este să las r u ­
Cel mai a p r i g luptător î m p o t r i v i Evanghelistul. Probabil rudele unui bolnav, cărora şi-a plâns găciunea şi să m u n c e - c
t u t u r o r fărădelegilor p o p o r u l u i său, neputinţa în braţele lor. Dar au pornit cu încredere spre Domnul, De alifel a lucra pent u D u m n e ­
cel m a i m a r e d o b o r î t o r de i i o ' i şi zeu şi î m p r e u n ă cu Ei, î n s e a m n ă a
cel mai înflăcărat î n d r e p t ă t o r de
care iubeşte încrederea ş i o răsp ăteşte îmbelşugat şi peste aş­
teptări. Mântuitorul „a văzut credinţa lor" şi i a vindecat şi su­ se r u g a . A d e v ă r a t c i a se r u g a în­
păcătoşi, a fost de b u n ă s e a m ă sfân­ s e a m n ă a vorbi cu D u r u n e t e u d a r ,
tul p r o r o c 11 ie. fletul şi trupul: „scoală... şi mergi în casa ta". d u p ă sf, A u g u s t i n nu n u m a i g u r a
A trăit cu 8 1 6 ani înainte de lată nemărginita bunătate a inimei de Părinte şi puterea a- şi inima pot vorbi cu D u m n e z e u ,
H r i s t o s . p e v r e m e a regelui A h i b , totstăpânitoare a lui Dumnezeu. Cuvinte simple, a căror sfinţenie ci şi fapta n o stră bună. Atâta v r e ­
când şi r e g e l e şi p o p o r u l se închi­ spală murdăria sufletelor confundate în mocirla negrelor păcate; m e cât omul se fereşte de păcat şi
nau la idoli. P e n t r u aceasta prorocul se sileşte să facă voia lui D u m n e ­
s'a r u g a t lui D u m n e z e u şi n'a plouat
cuvinte tari, în faţa cărora îngenunchiază neabătutele legi ale firii, zeu, se r o a g ă fără să se r o g e şi
trei ani şi şase luni. Necredincioşii „fiule ţi se iartă păcatele tale... ia ţi patul şi umblă". In aceste D u m n e z e u a u d e acest g r a i u , .
îl u r m ă r e s c p r e t u t i n d e n i . P r o r o c u l cuvinte ale Mântuitorului se oglindeşte cea mai adâncă bunătate NI se d a u apoi diferite ocazii ca
fuge în pustie şi se a s c u n d e îritr'un şi cea mal înaită putere. să ne înălţăm cât mai d e s g â n d u i
părâu, P r o r o c u l , d u p ă c u v â n t u l D o m ­ Şi ca întotdeauna, gura lumii a început să bârfească. Dar la D u m n e z e u . Când ne sculăm, n e
nului, se d u c e la o iemee v ă d u v ă p u i e m cugeta la cuvintele din C â n ­
din Sarefta S i d o n u l u i . in casa ace
Domnul i-a mustrat cu blândeţe: „De ce aveţi gânduri ascunse tarea Cântărilor ( 3 , 2) „Mă voiu
stei v ă d u v e trăieşte ei m a i mult în Inimile voastre?" a mia şi v o i u căuta pe iubitul su­
timp, h r ă n i n d u - s e din puţinul u n t - Priviţi în j u r şi vedeţi dacă n'au nevoie aproape toate sufle- fletului meu", S p a l â n d u - n e , ne p.i»
(continuare In pag, 3) ' 'JfcoBtinuare ta p a $ n » 2J- (cputtontri !a p i | . 3)
«VIE AŢA CREŞTINA g
Nr. 8

Din întunerec la lumina


Luai de vâltorile lumii şi în- i-a adus ceeace de mult pier­ Trăit-a Sfântul Vasiîe ce N c u în ar aşîerne jos pe pSmânt mulţime,
zilele împăraţilor din Ţ a r i g r a d , Leon d e c ă r b u n i aprinşi şi s'ar aşeza
cărcixt de păcate, omul, fiinţă duse şi nu mai spera să gă­ şi Alexandru, feciorii m a r lui împă­ d'asupra lor, c» fieşte care cărbune,
plăpândă, se afundă tot mai sească : liniştea, pacea şi pute­ rat Vas lie M a c h e d o n cu focul cel usturător, cu toiul săi
mut In împărăţia întunerecului. rea sufletească, pe care, de a- P e n t r u credinţa sa i e a creştinească arză şi să I prăjească, şi să leşine
Deşi a cunoscut Cuvântul, deşi cum înainte, nimeni nu va mai multe feluri d e cazne a r ă b d a t dar de dureri, şi să se împuţineze câte
avea trasată Calea şi deşi Lu­ de Isus i z b ă v i t e rul nicidecum nu s'a puţ;n pe acei cărbuni, şi sa-şi piarza
putea să io răpească. Şi apro­
lepădat C i minunile care prin prin faţa lui şi alcătuirea lut, încât si
mina îi lumina această Cale, piat de Mântuitorul lumii, tră­ fugă sufletul lui de dânsul. Aş» este
irânsul s'au lucrat, au copleşit m u l
totuşi el s'a abătut şi întovără­ ind cu El şi prin El, având ţimea caznelor. Dt aceea n uiţi c r e ­ m o a r t e a d e amară, fiul m e u şi mai
şit cu păcatul, mână în mână hrană sufletească învăţăLUiile dincioşi au alergat la el să i slu­ mult acelora care sunt păcătoşi ca
cu fărădelegea, mergea întins pe Lui, omul începe să se descă­ jească. Prinire et, m a i a p r o a p e era mine. Şi m a t t o r u l m e u îmi es e
drumul iadului. Şi-a lăsat, în ucenicul O r i g o r e şi b ă t r â n a T e a d o r a . D o m n u l că îţi spui adevărul. D a i
tuşeze de patimi, să se înstrăi­ pentru drepţi nu ştiu ce fel este,
momente de slăbiciune, ca sufle­ Dar d u p ă oarecare v r e m e s'a
neze de păcate. Vşa inimii lui săvârşit Maica T e o d o r a , r r u t â n d u se pentru că eu ticăloasă m'arn facut
tul să-i fie complect copleşit de e larg deschisă pentru Isus ; prăvălie a păcătoşilor.
la cele vecinice. Iar G n g o r i e , uce
rele, s'a lăsat ameţit de otrava gălăgia din năuntru a încetat nicul sf V c i S i ie, d o r i n d cu d o n r e Deci t â n d îmi dă eam sufletul
dulce a răului; ch\pul Mântuito­ şi la orice bătaie, El e lăsat să mare foarte să ştie c u m este d e s meu. văzut-am cur<>t mulţi negri,
rului era şters din sufletul lui, părţirea sufletului d e trup şi u n d e care stăteau împrejurul patului n eu,;
intre şi odată cu El mântuirea şi făceau gâlcevi ţ i sbierau ca niş;e
biserica lui Hristos, locul de a Se d u c e sufletul după moarta, ară-
sufletului său. Prin credinţa in tânau-i-se în vedenie Maica, T e o d o r a fiare sălbatice, şi se tulburau, căutând
te apropia de Dumnezeu, nu Dumnezeu, găsind iartişi calea aşa i a g t ă i t : răutăţi şi nedreptăţi d e m u n e feluri,
exista pentru el şi nu simţea adevărului şi a binelui, hră­ urlând ca câinii şi ca lupii cei săl­
D s r c u m îţi voi povesti fiul meu,
nevoia unei căinţe pentru păca­ batici şi a p u m â n d ca o n a r e cum­
nit din ogorul Biseiicti şi al ceasul întru carele vrea t ă se d e s -
tele săvârşite. Nu avea nevoie plită, înfricoşând, făcând tunete,
sugăciunilor, sufletul lui nu părţească sufletul d e t r u p şi ce pri­
de aceasta, pentrucă păcătosul turbând, lâirand, c o n c â m d ca taurii,,
mejdie este, şi câtă si ă este, şi câtă
mai geme sub greutatea păcate­ s t r â m b â n d fetele lor cele ca cerneala
nu simte niciodată păcatul, care n t v o e este, p r e care o pătimeşte
lor, şi'n loc să fie stăpânit de întunecate înegrite, scârbicioase, cu
apasă numai asupra sufletului. sufletul în d u r e r e a şi c h i n u i r e a cea
intunerecul împărăţiei Satanei, totul urâte şi cu multe feluri, a că­
amară, ca să se despartă d e t r u p u l
Şi sub greutatea acestei apăsări, r o r a n u m . i singura p n v i r e a lor, a-
el se umple de lumina dumne- lui. Acest fel de înfricoşată d u r e r e
tâtd era de grea şi c u n p i i ă , încât
sufietul geme amarnic. In mer- c u p r i n d e pe acela care vrea să-şi
zească a Domnului Isus. era mai bine .să şează c i n e v a de viu
su-i prăvalnic spre împărăţia dea sufletul, precu n un c m viu ?i ar înlru însăşi singura văpaie a mun-j
Satanei, bietul om îşi mai căuta Avram Bogdan desbrăca cu toiul tot trupul iui, şi cei iadului, decât să i auză şi si-i
în lume un reazim, dar tcate vază. Şi gătea nişte hârtii, ca cum
s'au dovedit slabe, şubrede şi aşteptând pe oarecare judecător sil
nestatornice. Oimenilor, dacă le Cutează fiule vie acolo, întru care era scris toate
f piele mele cele rele. Deci muncitat
povestea durerile sale, aceştia (Urmare din Pagina 1)
f.ind de relele acestea, n u m a i a-l
nu-l ascultau, deoarece nu aveau j u n g e a a m ă r ă c i u n e a şi d u r e r e a ceai
tele de un pat al slăbănogiei lor. Sufletul omenirii, bolnav şi
văz şi auz decât pentru ei înşişi, nesuferiiă a morţii, aveam încă •
slăbănog, aşteaptă vindecarea dela reţete vicioase.
asemuindu-se in felul acesta atâta greaţă încâ imi venise să mă
Domnul şi-a coborit pe pământ strălucirea divină „pentru p r ă p ă d e s c . Şi ce să fac? Şt întor­
„mormintelor, cari văruite pe
mântu.rea celor ce erau pierduţi" (Luca 19, 10). Jertfa lui are când într o parte şi într'alta^. ochii»
dinafară păreau frumoase dar
putere să cureţe şi să vindece şi suferinţa trupului şi ranele din sufletului m e u , ca să nu vază feţele
pe dinăuntru pline de oase de lor cele otrăvitoare de moarte tfpen- !
suflet.
morţi şi de toate necurăţeniile" tru că nu p u t e a m n i c i d e c u m si
Aduceţi patul slăbănogiei voastre înaintea feţei Lui. Veniţi cu
(Matei, 23, 27). A căutat alte mai văz şi mai a u d pângăritele lori
credinţa tânărului ce-a pr mit vindecare şi iertare şi veţi afla o- glasuri), şi nu pu eam să m ă scap
reazimuri, dar toate au fost a-
dihnă sufletelor voastre. Nu căutaţi aiurea reţeta ranelor voastre, de dânşii, că-i v e d e a m in toate px-
mare şi mincinoase. Şi'n preaj­
ci repetaţi încrezători cu 5f. Petru: „Doamne, la cine altul voiu ţiie n e n u m ă r a ţ i . Şi n u era cine să mi
ma ultimei clipe, cu ultima li­ ajute la o nevoie şi o primejdie ca
scăpa? Tu singur ai cuvintele vieţii veşnice", (loan 6, 69).
cărire de credinţă, renunţând la ..ceasta, şi slăbind p â n ă în sfârşit.
Cutează fiule! Scoală-te din patul slăbănogiei tale şi por­ Văzui deci, iară de nădejde, doi
orice reazim pământesc şi-a
neşte pe calea mântuirii. tineri străluciţi, cari au venit că.re
căutat reazimul şi salvarea su­
ANTON CRiŞAN mine veseli, cu părul ca zăpada,
fletului în Isus Mântuitorul şi
privirea lor era foarte dulce, îmbră­
a alergat la El, caţi în haine care străluceau şi au
stătut d'a dreapta, a p r o a p e acolo
S'a alipit de Blândul Păstor u n d e zăceam, şi v o r b e a u încet în­
asemenea unui copil mic; cu Fraţi creştini, e-aproape ora Ei nu cred în sfinţii care tre dânşii, Iară t u văzându-i m'ani
Judecăţii 'nfricoşate, Mulţi chiar viaţa şi~au jertfit bucurat. Iară negrii aceia s'au spăi-
smerenie şi cutremur s'a apro­
Căci ia uşa tuturora, Şi cununi nepieritoare m â n t a t şi s'au depărtat puţin.
piat de El; I-a povestit neca­ Domnul încurând va bate. Do'a Domnul au primit.
zurile sale, Ia arătat durerile Şi u n u i dint'aceia a grăit cu glas
sale. S'a încrezut în El, a stat Pentruce mai staţi pe gânlurj, Nu primea mărturisirea, aspru înfricoşat către acei arapi ne­
de vorbă cu El şi 1-a cerut Ce mai staţi în n e p â i - a r e ? Taina cuminecăturii — gri, zicându-le lor: nedrepţii r, bles-
Strângeţi-vă rânduri-rânduri Şi negând chiar nemurirea, temaţiior şi anatematiştilcr, pentru
dumnezeescul Lui sfat. care pricină p r e a răilor, apucaţi
Pentru ziua-aeeea mare, Ei stâlcesi rostul Scripturii.
Această apropiere, această în­ înainte de m o a r t e a o a m e n i l o r când
credere, această odihnă în El. Din a inimii grădină Fiţi creştini, dar treji la minte, mor şi îi înfricoşaţi, îi turburaţi
Pliviţi spinii, buruiana N'apucaţi pe a lor cărare, bârfind şi strigând tare sălbâticin-
Şi tot firul de neghină N'ascuitaţi a lor cuvinte d u - v ă ? O , răilor şi sălbaticilor la
Ce le-a semănat satana. Ducătoare la pierzare. feţe şi schimonosiţi, şi nu mult vă
isus ia poarta ţării mele bucuraţi p e n t r u că zadarnic veţi
.Pocăină* — adevărată nădăjdui luaţi ceva, nu aveţi
Isus la poarta sufletului bate, Rupeţi lanţul făr'delegii,
De creştin evlavios, aicea parte, nici d o b â n d ă pentru a-
de două mii de ani ne cheamă într'una: Părăsiţi drumul cel râu,
E prin Mai ia Preacurată ceasta d u p ă c u m aţi venst aşa văj
— .Eu singur potoh-vâ rolu furtuna Şi veniţi pe drumul legii
Şi prin c r u c e a lui Cristos. v ţi d u c e deşerţi şi nelucrători. A i
pe ne'mblânzita mere de păcate ..* Dragostii lui Dumnezeu. ceasta şi alte a s e m e n e a le zice lor
Ca o stâncă neclintită acel p r e a stiălu it şi prea frumos
Şi — Isus e alungat mai totdeauna. . Nu vedeţi că vin urgie Stă b serica creştină: tânăr cu g l a - u l îndrăzneţ şi plin de
Iar din bordeie până la palate, De lupi lavomi, răpitori, Ni oi de iad nu i biruită, veselie. Şi aceia s'au t u r b u t a t făcând
în loc de bun venit": por i ferecate Turma sfântă s'o sfâşie Căci ea i viaţi şi lumină. mare chiot şi gâlceava, şi au adus
ţi'n dosul Io', un painle veshiu: mineiuni Şi pa scumpii ei păstori ? în nvjloc t o a t e ce am făcut din co­
Şi-a spus Domnul că printrânsa pilărie, sau cu c u v â i t u l sau cu lu­
Oprit in prag, li poarta ţări mele Par smeriţi la 'nfăţişare Multe haruri o să vie; crul. Şi că aceia cate v o r b e s c ne-1
flămând Isus, mereu e 'n aşteptare, Şi cu chip evlavios, Cel ce n'ascultă de dânsa, buneşte şi işi au m i n t e a p e t d u t ă
dar nimeni nu-l răspunde la chemare Dar distrug cu ne ndurare Păgân, vameş să ne fie. striga toate p a c t e l e mele zicând:
Turma Domnului Isus, nimic intru dânsa n u a v e m , dar a-
Iară cel ce cu iubire
Inoltuşaţi dc-a răului zăbrele, ces<e păcate ale cui s u n t ? au nu
Găci nu cred în sfânta cruce — Calea legii ei păzi va, le-au făcut ea? Acestea şi acestea bâr­
nu vrea, azi, nimeni poarta să-i desouie
Al legii nouă altar — La a Domnului venire find şi a i t d e mai muite, şi gâlcevind,
al tot mai mult II pironim io ouie,.
Nini în Maica noastră dulce, Calea drepţilor pnmi-va. stâlp, t r e m u r â n d şi aşteptam moartea
EMIL AL MIQLl Regina plină d& dar, IQH PUfOAŞW
Cuvinte mici Sfântul Ilie Prorocul P r i n o s

cu înţeles m a r e (urmare din pag. 1) Mama m'a 'nvăţat pe mine tot


Ce i bine 'n lumea asta şl ee-l rău;
dele nn şi faină ce mas avea săr­ tunci regele n e m a i a v â n d încotro, Şi astăzi am ajuns că nu mai pot
Se s p u n e c i Mântuitorul, însoţit
mana v ă d u v ă . I-a c h e m a t pe p r o r o c să se r o a g e Sa râtăeese în drum spre Dumnezeu,
de cei 12 ucenici ai Săi, se a p r o p i e
D u p ă trei ani şi şase luni d e se­ pentru ploaie P r o r o c u l pri eşte
într'una din zile d e un sat. Plouase
cetă, p o p o r u l „suferia d e m o a r t e . A - n u m a i cugcondiţia, d a c ă j r e g e l e d ă De mio Ţl-am înjghebat prinosul,
câteva zile în şir. D r u m u l e r a greu,
anevoios. Şi Isus şi ucenicii păşeau Imbălzămat în pacea firii,
d o m o l şi tăcuţi, lată că a j u n g la Ţi L povesteşte azi frumosul
m a r g i n e a satului. A c o l o , p e m a l u l Şi I poartă 'n floare trandafirii.
părăului ce trecea p n n sat, stătea
un c i o p o r d e c o p i. Unii aruncau Mi e 'n suflet răsădită straja,
cu pietri într'o ţintă oarecare, ce se Dorinţele învăpăiate
afla s u b mal. T o ţ i făceau mare haz Şî'n cântul meu domneş'e vraja
şi strigau în c o r : uite 1 ce urît îi, Iubirii Tale, Prea 'ndurate,
ce b u n ă umflata a r e , ca o tobă, ce TEODOR CICEU
păr p l o u a t şi ciufulit.
Isus se a p r o p i e . C o p i i se d a u la
o parte înaintea s t r ă i n u l u i . H a z u l
se o p r e ş t e şi pietrele încetează d e
a mat izbi ţinta.
Când să ne rugăm ?
(urmare din pag. 1)
S u b m a l z ă c e i un câine m o r t .
Loviturile bolovanilor îi dubiseră tem g â n d i că ive i datoria de a n e
păru; d e p e b u r t a umf ată, gata sâ curaţi şi suflctu d e păcate. Ieşind
plesnească. In tăcerea care ie în­ la lucru p u t e m s p u n e : .Aratâmi
gheţase hazul pe buze şi h oprise Doamne, căile tale şi învaţă mă
bolovanii in manile ridicate, g a i a cărările tale" ( P s a l m 24). Răsări­
sa izbească în bietul câne mort, tul soarelui n e face să ne g â n d i m
Isus o b s e r v ă şi g r ă i : ce frumoşi Ia c u v i n t e l e : „Dumnezeu răaare
dinţi a r e , soarele şi peste cei hun i şi peste
cei răi". Florile şi paserile n e fac
Mâinile î n a r m a t e cu b o l o v a n i şi
să ne g n d ' m Ia P r o v i d e n ţ ă . D u m ­
ridicate î j aer, gata să izbe scă. se
nezeu care se îngrijeşte d e crinii
î n m u i a r ă u n a cate u n a şi se lăsară
c â m p u l u i şi d e paseri cu atât m a i
în jos. Privirile toate se aţintiră
vârtos se va îngriji d e o m . F o c u l
spre g u r a d scriisă a cânelui mort
ne aminteşte d e focul iadului, a p a
şi abid atunci o b s e r v a r ă ca dinţii lui
de harul ce ni s'a dat prin botez,
erau albi ca d e fiide,;.
pământul d e aceea că s u n t e m d i n
Această i n t â m p l a r e a m cetit-o şi p ă m â n t şi in p ă m â n t n e v o n î n ­
e u u n d e v a . D a c a este adevărată sau toarce. Cloşca cu pui ne a d u c e a-
nu, n u ştiu. P a r ştiu că ea c u p r i n d e mînte de d r a g o s t e a cu care n e a-
u n m a r e a d e v ă r : o a m e n i i mici la d u n ă isus în jurul său. C â n t e c u l
s u f l e , strâmţi şi scurţi la vedere, ordin să se adune p e m u n t e tot Seceta a încetat, d a r regele tot n u cocoşului d e trezirea lui Petru, m i e ­
v i d mai Întâi în orice faptă u m b r a p o p o r u l , î m p r e u n ă cu preoţii zeului s'a căit si r e g i n a a jurat moarte lul d e s p r e nevinovăţie, şarpele de
ei şi în orice lucru sau o m p a r t e a p ă g â n Baal, ca să s ; d e a p o p o r u l u i prorocului. Ine fuge p e m u n t e , u n d e p r u d e n ţ ă , furnica d e m u n c a ; vier­
cea urîiă. Ci privirea o m u l u i mare o d o v a d a d e s p e adevăratul D u m ­ primeşte u l t i m i povaţă din partea mele de r e m u ţ c ă r i l e conştiinţei în
cure n u îşi caută b u c u r i a in a v e ­ nezeu. Regele primeşte sfatul p r o - iui D u m n zeu. Vine apoi spre râul iad. Şi t u femeie, c â n d pui a ţ ă in
dea n u m a i cele netrebnice, c a u a , rocului. P e m u n t e se fac d o u ă al­ Iordan, pe care despart ndu-I îl trece, ac, să t e gândeşti Ia cuvintele Scrip­
d e s c o p e r e şi se o p r e ş t e a s u p r a c e ­ tare d e jertfă; unul d e preoţii lui r â n d u i e ş t e urmaş pe Eliseî şi se r i ­ turii: „E mai uşor ca funia de
lor b u n e , frumoase, strălucitoare, Baal şi altul d e p r o r o c , Se taie boul dică la cer, în car de foc. corabie să treacă prin urechile
asupra dintelui d e fildej ce ţâşneşte pentru jertfă, totul t e u d â cu apă acului, decât bogatului sâ intre
Deşi din vremea Iui Iiie şi p â n ă
din g u r a deschisă a hoitului u n u i şi p e ur>! ă î n c e p preoţii p ă g â n i să în împărăţia lui Dumnezeu ( L c .
astăzi au trecut 2 7 0 0 şi mai bine
câne mort. Cel ce v e d e ce este b u n se roage ca D u m n e z e u l lor să le 18, 2 5 ) . C â n i aprinzi l a m p a , g â n ­
de ani, totuşi asprele iui mustrări
şi frumos in orice făptură sau în deşte te că lumina vieţii tale t r e b u e
trimită foc din c e r . S'au r u g a t îşi au r o s u l şi astăzi. îşi au rostul,
. orice lucru sau faptă, a r e ochiul sa lumineze în faţa o a m e n i l o r , a d e c ă
toată ziua. dar r u g ă c i u n e a lor n'a p e n t r u c ă lumea e plină încă d e în­
mai l i m p e d e şi m a i ager, decât cei să dai pildă b u n i . C â n d faci s o c o ­
fost ascultată d e nimeni. S p r e seară chinători la idoli, d e desfrânaţi, de
ce vede n u m a i ce este r ă u şi u n t . teli, g â n d e ş t e - t e că Isus îţi v a cere
s'a rugat şt llie şi îndată un fulger sgârciţ', d e asupritori şi d e robii
Cel ce a r e ochiu d e v ă z u t să din cer căzu asupra altarului şi a- t u t u r o r patimilor şi poftelor p ă c ă ­ socoteală d e t o a t e faptele tale şi d e
vază ce este b i n e şi frumos, o r i u n d e prinse jertfa. P o p o r u l văzând m i ­ toase. v o r b e l e nefolositoare, C â n d măsuri,
s'ar găsi acestea. n u n e a a mărit p e D u m n e z e u . P r e o ­ să şti că cu ce m ă s u r ă vei m ă s u r a ,
Părintele Procopie ţii p ă g â n i au fost prinşi şi ucişi. Pr. T e o d o r Ciceu cu aceea şi ţie se va măsura..
A s e m e n e a in e v e n i m e n t e s ă n e
înălţăm g â n d u l la D u m n e z e u . In
t i m p d e fericire sâ c â n t ă m cu

Cel mai mare Muncitor al lumii P r e a c u r a t a F e c i o a r ă Măria; „ Măreşte


suflete al meu pe
nefericire: „Părinte, nu voia
Domnul'.
mea
In

se învârteşte cu o iuţeală de 4 6 5 iipsâ generalii cei mari, p e n t r u a ci voia ta să fie". C â n d ne ajunge


Esfe acela care a făcut lumea. Se
de metri pa s e c u n d ă ; în acelaş învinge pe duşmanii lor. î n t r ' o zi, vreo p a g u b ă în vite să s p u n e m cu
va s p u n e că aceasta u e dela ni­
în exi.u. t ă u d e pe Sfânta Elena, dreptul i o v : „Domnul a dat, Dom­
meni ! H a i d a d e ! Găsesc în mijlo­ t n n p , el î n c a n j u r i soarele, adecă
936 milioane d e kilometri pa an, auzind pe g e n e r a l u l B e t r a n d Că nul a luat, tie numele Domnului
cul pustiului un avion sau o m a ­
v o r b e a uşuraiec d e s p r e D u m n e z e u , binecuvântat". C â n d suntem l ă u ­
şină d e s c r i s ; p u s în stare d e func­ adică 3 0 kilometri p e s e c u n d a .
daţi, să s p u n e m cu psalmistul: .Nu
ţionare, o maşină de scris presu­ T o a t e asirele au astfel, mişcări Napoleon, I a d o j e n i t : „ C â n d tre­
b u i a sâ fie rânduite r e g i m e n t e l e ,
mie, Doamne, cj numelui tău dă
p u n e 4 0 C00 d e operaţiuni d e o s e ­ fantastice şi i m p e r t u r b a b i l e .
glorie" ( P s . 105). In defăimate:
b i t e ; şi aceasta s'a creiat şi ajustat C e imensă şi s p l e n d i d ă alergare ! ce se spunea ? U n d e - i împăratul ?
„Doamne, care cunoşti lucrurile
ea singură, dela e a ? S'o creadă Şi nicio ciocnire, nicio p r ă b u ş i r e ! Victoriile mele v'au făcut să cre­
a s c u n s e , şti că nu sunt de vină".
cine poate 1 P r i v i n d o d a t ă aceste minunăţii, deţi în m i n e . Universul m ă în
La culcare, să s p u n e m cu Isus.*
iată stelele! ele sunt n e n u m ă r a t e Victor H u g o a s t r i g a t ; , Rid caji m ă d e a m n ă să cred în D u m n e z e u ; c ă c i
«Părinte, în mâinile tale îmi dau
C e l e m a i p r o a s p e t e cataloage aie d e aci de j o s , caci altfei mă voiu ce este cea mai f r u n o a s a m ă e trie,
sufletul".
c e r u l u i arată cifra d e 140 milioane ruga". .** faţă de mişcarea stelelor?
d e stele. Si cât d e d e p a r t e sunt ele ? Este D u m n e z e u . D a c i - m i t r e b u e Se va spune că nu e lipsă d e C u u n c u v â n t : „ M â n a să n e fie
La cea m a i apropiaiă, i-a trebuit mărturii, iată d o u ă : p r i m a a m a r e ­ D u m n e z e u pentru a explica l u m e a ? la lucru şi inima la D u m n e z e u " .
trei ani ca sâ n e trimită lumi;ia ei, lui socialist P r o u d h o n ; cealaltă, a La început nu ar fi fost, riscă să Voin avea duhul rugăciunii, c â n d
batăr că aceată l u m i n ă m e r g e cu marelui î m p ă r a t N a p o l e o n 1. zică unii îndrăzneţi, decât o massă vom munci p e n t r u D u n n e z e u , v o m
300 0 0 0 kilometri p e secundă. Ste­ E te tot a ş i d î absutd, declară informă, dar cu cât trece, ea se trăi cu Ei, v o m u m b l a în p r e z e n ţ a
lei polare i-a trebuit 5 5 de a n i , ce­ P r o u d h o n , făcând aluzie la splen­ perfecţionează. Staţi 1 l n s â j această Lui şi vom trăi pentru EI. A ş a tră­
lei mai din u r m ă stela v ă i u t e , 3 0 0 0 doarea ceriului şi a stelelor; d e a massă de u n d e vine ea ? „A s p u n e iau sfinţii.
d e ani. U n rapid cu iuţeala d e o atri JUI sistemul lumii u n o r legi fi­ că n u m ă r u l infinit de intermediari, Pr. Dr. D U M I T R U P O P
sută kilometri p e o r ă , n ar ajunge zice, fără a ţine soc jteaiă d e uu n- p o a e sâ ne scutească d e a afla o
N . R. Articolul acesta l-am scos din
la lună mai c u r â n d d e şase luni, nezeu care o îndrumează, ca şi când cauză p . i m a r ă , este ca şi când s'ar cartea păr. prof. Dr. Dumitru P o p , ,Pri-
la soare mai iute d e 175 d e ani, am a.ribui victoria dela M a r e n g o s p u n e că un p e n i poate picta sin­ vcghiaţi şi vă rugaţii, apăruţi în Cluj. şi se
la steaua cea m a i a p r o p i a t ă mai u n o r combinaţii strategice, fără a gur, n u m a i să aibă o c o a d ă l u n g ă " . află la Libr. Diecezană O recomandăm
ţine socoteală d e N a p o l e o n , primul Eu nu sunt chiar aşa fără de minte. călduros cititorilor noştri, fiindcă în ea
c u r â n d d e câteva milioane d e ani. vor găsi îndemn şi învăţătură cum să se
Şi cu n se m şcă aceste a»tre ! consul. (Din Eml Plus S. /. «Ma g r a n - folosească de cea mai bună armă pentru
D e e x m p l u , pământul, c<re se în­ Istoria povesteşte în a m ă n u n t e deur de chretien». câştigarea fericirii, desăvârşirii şi mântui­
vârteşte împrejurul său 2 4 de ore, dibăcia m â e s t n e i d e c»re au avut T r a d , de 4, D r i t î f e a i i u rii: da rugăciune. Preţul ei; Lei.
Pag. 4 , VIE A Ţ Ă CREŞTINĂ" Nr. 8

ia pentru suflet
O ! fraţilor creştini, sfânta noastră D o m n u l tău, care s p u n e să te în­
biserică învaţă, că noi creştinii s u n ­ torci dela rău. lată ce - ţi grăeşte
!
tem datori să cercetăm locaşul D o m ­ D o m n u : „Luaţi seama la u m b l e ­
nului înto'.deaun >, ascultând E v a n ­ te e voastre, cercetaţi-ie şi vă întoar­
ghelia şi p r e d i c a p e care preotul ceţi la M i n e " . ('Plângerile Iui lere-
Comisia p e n t r u România la con­ La plecarea sa ia P a r i s , d. Byr-
slujitor, o tînc în Duminici şi Săr­ mia 3, 40) Altă c h e m a r e îţi g t ă
ferinţa de pa e va fi c o m p u s ă din nes s i n g u r u l c o m e n t a r i u p e care şi
bători. O ne parc că în cele sufle­ eşte : „Căutaţi pe D . mn.ui, câtă vre­
11 reprezen anţi, p u s Franţa. 1 a î n g ă d u i t să-1 spună g a z e t a r i L r
teşti; omul n'are t i m p o zi în casa m e se p o te găsi, ch maţi L câtă
a fost.' „ T o t u l este în mâinele Dom­
D o m n u l u i . d,*r pentru ceie pierză­ vreme este a p r o a p e d e v o i " (isaia T r e i tineri au fost o m o n ţ i de nului". C e bine ar fi, ca toţi oa-
t o a r e d e «-.uiiet a r e t i m p . P e n t r u o 55, 0). D u m n e z e u a trecut v e d e r e a explozia unui proectil de b r a n d la m e n i mari să fie pătrunşi d e aceste
gazetă b u a ă sau carte, spune o m u l v r e m u r i l o r de neştiinţă, d a r a c u m Huşi. simţăminte nobile către Creatorul
„n'am bani". p o r u n c e ş t e oameni or, ca toţi d e
Prea-înalt şi să se lase conduşi de
P-. ntru o c u m e t r i e , sau o petre­ pretutindeni să se pocsiască ( T a p -
Dânsul.
cere cu prietenii, are bani câţi vrei, tele Apostolilor 17, 30).
A APĂRUT 1
şi d e cele sufleteşti fuge. Ci gân­ Pocăiţi vă dar. şi vă întoarceţi la Zla ele scriu, că lipsa d e n u m e ­
deşte te la m o a n e , că tu şi eu v o m D u m n e z e u ca să vi se şteargă pă­ Cartea „Despre Viaţa în Hristoa" a rar care o avem, va fi soluţionată
trece în v e ş n i c i e ; că la moarte şi catele să vină d e ' a D o m n u l v r e ­ Iui Nicolae Cabasila, tradusă din peste 4 luni.
în i a d nu este pocăinţă. D u m n e z e u muri d e pace şi liniştite {Tspfeie greceşte d e păr. prof. Dr. T e o d o r
te c h e a m ă „astăzi" dar tu ce z i c i ? Mari cantităţi de porumb v o r fi
apostolilor 3, 19j. B o d o g a e dela A c a d e m i a „Andreia
„Lasă mâine, mai încolo ia b ă t r â ­ trimise în judeţele cu cele mai mari
Linişte şi pace nu va fi pe p ă ­ n ă " din Sibiu.
n e ţ e " la ă ispititorul c u m îl înşală lipsuri.
m â n t câtă vreri e o m e n i r e a nu cau­ C e c u p r i n d e aceas'ă c a r t e ?
pe creştin să i spună lui D u m n e ­ Valuri de lăcuste in regiunea
tă pe Dumnezeu şi dreptatea Iui,
zeu că „ m â t n e " şi nu „astăzi". C e Iată câteva titluri: Viaţa în Hristos Galaţi.
u r â n d răul şi dorind binele. C e fel
lucruri nesocotite îi şopteşte d i a v o ­ se d o b â n d e ş t e prin Sfintele T a i n e .
de v r e m u r i aşteptăm noi deia b u ­
lul, iar creştinul nostru d o a r m e In ce chip lucrează Bote ul asu­ 2 5 la sută din copii mai mici
nul D u m n e z u, dacă îi î n j m ă n , îi
P â n ă fiind n să fagi creştine d e pra n o a s t r ă ? Botezul n e face să în­ de 16 ani, a u murit în t i m p u l ra s-
batjocori.n, Ia biserică nu ne d u c e m ,
Dumnezeu ? LI te c h e a m ă la El, şi ţelegem ce însemnează să iubim pe boiu ui a declarat un polonez.
lucrăm în .duminici şi sărbători, bi­
tu răspunzi : „ m â i n e " ? D a r eşti Dumnezeu
serica este goală, cârciuma este pli­ Inflaţia d e bani din U n g a r i a este
sigur că îrâeşti p â n ă m â ne. aşa c u m C u m a j u n g e m fii ai lui D u m n e z e u .
nă d e cei ce sunt pe calea pierză­ mult mai m a r e d e c t c e r din G e r ­
zici t w ? A p o i eu ;:-ş zice că nu Cum se s c h i m b ă sufletul creşti­
rii (Viatei 7.13). Frate creştine, h o ­ mania d u p ă primul r ă i b o l u m o n ­
te-aş '.-.rede aşa d e nasocotit să i nului dacă p e lângă harul Sf Taine
tărăşte te şi nu mai a m â n a pocăinţa dial
răspunzi făcătorului tău, care te-a se a d a u g ă şi strădania proprie,
Frate creştin, n u te juca de-a m â n
zidit şi te a p u s în mare c»ns:e, să Păca ui e rădăcina durerii
îulrea şi nu-ţi r â d e d e tine şi de Tratatele de pace permite ţări'or
zici m . 1 î n e " . Crezi, dragul m e u Bucuria pe care ni o revarsă în
a
sufletul t ă u . D e ai păcătuit, m ă r t u - balcanice u r m ă o ^ r e l e efective mili­
frate, că p e D u m n e z e u ai să 1 în­ suf et d r a g o s t e a d e P u r . n e z e u .
riseşte-te la preot, de-a venit peste tate : R o m â n i a 120.000 de o a m e n i ,
şeli cu asifei' d e ocoşeli şi minciuni ? Se poate cere dela Librăria E-
tine v r e o n e n o r o c i r e aleargă Si bi Bulgaria. 55OC0 d e oameni, U n g a ­
N u ! D u m n e z e u t e vrea, te c r u s m ă p a r h i a l : , O u j , Piaţa A-alinovski 2.
serică şi i spune, prin rugăciune, lui ria 3 5 0 0 0 d e oameni.
Ia mântuire şi tu fugi de Ei. P â n ă
D u m n e z e u necazul în care ai căzut
c â n i ai să tot a m â n ! pocăirea ? A N U N Ţ Ă M cu bucurie şi a p a r i ­ Un p u t e r n i c incendiu în Răzvad-
tu.
D r a g i cregllue, d e vrei, d e nu ţia că ţii Biserici şi preoţi d i n p r o t o ­ T â r g o v i ş t e a mistuit s o n d a N r . 21
Frate creştine şi iubit cetii or, te popiatul ort. rom. al Clujului, în­ a societăţii „ C o n c o r d i a " .
vrei, aî!ă t â tu aj să te întâlneşti r o g citeşte această g zetă bună şi
cu DurnneziU i . ; c ă nu azi, mâine tocmită de păr. p r o t o p o p Fiorea
nu o arunca, e păcat Mai d ă - o şi Mureşanu. Car,ea a fost scrisă ca în trenul O r a d e a - B u c u r e ş t i o
sau peste zeci d e ani tu t r e b u e să la aiţii să citească F ă c â n d a?a, re d o a m n ă a fost jefuită d e bijuterii
dai ochi cu D u m n e z e u l tău şi a- un m o d e s t dar a d u s P . S Episcop
mântuieşti şi tu şi acela căruia i o Nicolae Colan, din partea preoţi nei şi blănuri în va o a r e d e 100 mili­
tunci ce-i d e f ă c u t ? R ă s p u n s nu dai. oane leî
vei avea cu privire la păcatele tale. p r o t o p o p i a t u l u i Cluj Ia împlinirea
Gîcă Petre Simion celor zece ani de arhipăstorire care
Deci ascultă înde . nul Sfintei S c r i p ­ Cântăreţ, Parohia Sf. Nicolae 0 treime din recolta din Tirol
turi. A c o l o grăeşte fi te cheamă Săpunari-lalomiţa
s'au î i plinit S â m b ă t r 2 9 Iunie Ia (Austria) e distrusă d e revărsări de
praznicul sf. Apostoli şt Petru P a v e l . apă.
Cartea c u p r i n d e chipul tuturor
bisericilor şi preoţilor din p r o t o p o ­ In ziua de 8 Iulie c. s'a întâm­
Aşa grăieşte rar cuvântului rău nimic nu-i este
cu neputinţă d e e x p r i m a t
piat — în total 72 de chipuri. Costă plat la Ciuj u n g r a v accid nt d e
avion. Pilotul a încercat să evite
l b . 0 0 0 Lei. Se poate cere de'a r e ­
Ava Antonie c e l Mare (Din F I L O C O L I A , tradusă din
greceşte de Părintele Prot. Stavro­
dacţia foii „Vieaţa Creştină». un g r u p d e 2 0 0 curioşi însă d o u ă
p e r s o a n e totuşi au fost o m o r î t e .
1. P r e c u m trupul d u p ă ce s'a for Dr. D u m i t r u Stăniioae şi p u ­ IA ŞI C I T E Ş T E I
blicată în Sibiu 1 9 4 6 / Cerealele v o r fi predate o b l i g a ­
desăvârşit în pântece trebuie s i se La Librăria E p a r h i a l ă o r t o d o x ă toriu Statului, în cote d e 5 — 6 0 la
nască, aşa şi sufletul d u p ă ce şi a sută d u p ă întinderea p ă m â n t u l u i stă­
r n m â n ă din Cluj, Piaţa Malinov-
plinic în trup, măsura hotărită iul schi 2, se găseşte cărticica i Slujba pânii.
de D u m n e z e u , trebuie să iasă din „Tinereţe creştină" preoţiei scrisa d e Părin ele P r o t o
In F r a n ţ a se va iniroduce p e ­
trup, p o p T e o d o r C u i r u ş din Tg.-Mureş
2. D u p ă c u m vei s'uji sufletul lata însfârşit eveni ¡ entul de mult d e a p s a cu m o a r t e a pentru s p e c u ­
Cei ce v r e a u u n ceas d e lectură
p â n ă ce este in 'trup, aşa te v a sluji aşteptat d e căire tir.erimea noastră lanţi.
ziditoare şi lămuritoare d e s p r e sfânta
şi ei p e thie dtvpâ ce vei ieşi d i n î n c e p â n d cu da;a de 1 Iu ie a. c. Slujbă a preoţiei sâ-şi procure a-
trup. Căci cel ce şi-a slujit aici tru­ In Polonia vor avea Ioc alegerile
apare la Cărei revista „Tinereţe ceastă cărticică.
pul bine şi cu desf.-.iărî, s'a slujit generale în N o e m v r i e .
C r e ş t i n ă ' . N o u a revistă a p a r e lu
p e sine rău pentru d u p ă m o a r t e , n r s u b redacţia d lor Dr. l o a n S ă - Poşta redacţie! La Atena, d e ziua Sfinţilor Apos­
fiindcă şi a orânduit sufletul ca un lăgeanu şi A l e x a n d r u Féchete P r i n ­ toli P e t r u şi Pavel a fost celebrată
lipsit de m m i e . tre colaboratori notăm ; „ P ă r i n t e l e " 6 P, S. — Săpunari-lalomiţa. Ne
Ia A r e o p a g , cu m a r e solemnitate,
3. Late le i t c e D u m n e z e u ca u n Marianus, Lucia Marcu, A. N,, A. b u c u r ă m că foaia noastră străbate
c o m e m o r a r e a primei predici a A-
bun, p e n t i n o m Ie f a c e ; iar câte L. F , V. Voiculescu, N . Pura, V pană prin satele lalomiţei. Din cu­
po^tolului, P a v e l în această locali­
le face oibul, şie şi le face, fie V., şi Ion M . O â r l e a n u . Revista are vintele d e trezire p e care le a d r e -
tate.
b u n e , fie rele. Şi ca să nu ne ispi­ un format cu ceva m ti m i c decât se^i tuturor fraţilor, am ales o parte
tească fericirea celor răi, să ştii că „ Vieaţa Creştină", însă c u p r i n d e 16 pe care ie publicăm în n u m ă r u l a- R o m â n i a va exporta 1 300 000
precum cetăţile nutresc p e călăii pagini. cesta al foii. T o t ce ai scris e ade­ tone petrol
obşteşti, nu ca să Ie laude faptele Primim cu toată d r a g stea n o u a vărat, Mai scrie dar scurt şi n u m a i
lor cele iele, ci ca prin eî să p e ­ pe o parte a hârtiei. S'a f i x a t noul preţ al ouălor la
veste dela fraţii noştri din C ă r e i .
depsească pe cei nevrednici, în a- 5 5 0 lei bucata.
Bucuria noastră este cu atât mai
cfcla* d u p şi D u m n e z e u î n g i d u e ca m a r e cu cât apare încă u n o r g a n In satul Stoeneşti din jud. Ialo­
cei răi ;>» stăpânească peste cele de răspândire a învăţăturii Iui H r i s - Românească", a P . S. S. E p i s : o p
miţa, în zilele d e 2 9 şi 3 J i u n i e ,
lumeşti, pentru ca prin trânşti să tos, mai ales că a luat fiinţă ceea loan Suciu. apostolul tineretului r o ­
se pedepsească cei ut'cviavio.i. L a într'una d i n cameriie locuitorului
ce lipsea cu desăvârşire până a c u m : mân creştin, din eparhia şi d e s u b
u r m a şi pe ? tăpânitori îs dă jude­ Ion C ă p ă ţ â n ă , au început să cadă
o foaie pentru tineret. N o u a revistă, animaţia căruia a p a r e .
căţii, ca pe unii ce c u au slujit iui picături d e a p a dintr'o g r i n d ă a
„Tinereţe Creştină", u m p l e acest gol, S a l u t ă m cu toată însufleţirea de
D u m n e z e u ci prin răutatea lor au plafonului, fără ca în p o d u l casei
d u p ă c u m va u m p l e a mUite goluri fraţi ai aceleaşi misiuni apariţia r e ­
pricinuit năcazuri grele oamenilor. să fie vre o u r m ă d e umezeală,
din sufletele tinereşti, întrucât este vistei „Tinereţe C r e ş t i n ă " şi u r n i i
4. C u v â n t u l este sluga minţii. primu! manifest de factură creştină, conducerii şi colaboratorilor reali­ A Statele Unite au a c o r d a t Aglie*
Căci ce voieşte mintea, aceea tâl- închinat esclusiv tineretului. zarea la m a x i m u m a p r o g r a m u l u i un î n p r u m u t de 3750 milioane d o ­
cuieşte cuvântul. Menirea nouii reviste este m a r e , şt misiunii d e r ă s p â n d i r e a c u v â n ­ lari.
5. Mintea vede toate, chiar şi cele p e n t r u c ă mare-i şi misiunea creştină tului evanghelic printre tinerele
e
d i n ceruri. Şi nimic n u o întunecă în slujba .căreia se angajează şi vlăstare ale n e a m u l u i . D e a s e m e n i i s'a a c o r d a t şi F r a n ­
fără n u m a i păcatul P r i n urmare pentrucă Binecuvântaţi este şi p ă s ­ ţei u n î m p r u m u t de către Statele
c iui curat nimic nu-1 este neînţeles, toria din asea .margine de Ţ a r ă Grigore Ţopan Unite.
f Jpep*«» , V S ! * T A CREŞTINA* Cls»