Romania in Cifre 2019 1 PDF

Expert
ROMÂNIA
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
ROMÂNIA ÎN CIFRE
- breviar statistic -
Bucureºti
- iunie 2019 -
CUPRINS Pagina
Prezentare generalã ...................................................................................... 5

Populaþie ............................................................................................................ 10
Piaþa forþei de muncã ................................................................................. 20
Veniturile populaþiei .................................................................................... 31
Câºtiguri salariale .......................................................................................... 32
Cheltuielile populaþiei ................................................................................ 34
Consumul populaþiei ................................................................................... 35
Locuinþe .............................................................................................................. 36
Protecþia socialã a ºomerilor ................................................................... 38
Asigurãri sociale ............................................................................................. 39
Asistenþã socialã .............................................................................................. 41
Sãnãtate ............................................................................................................... 43
Educaþie .............................................................................................................. 47
Culturã ................................................................................................................. 51
Preþuri ................................................................................................................... 54
Conturi naþionale .......................................................................................... 56
Investiþii ............................................................................................................... 60
Agriculturã ......................................................................................................... 61
Silviculturã ......................................................................................................... 65
Activitatea întreprinderii ........................................................................... 66
Industrie .............................................................................................................. 67
Energie ................................................................................................................. 69
Construcþii ......................................................................................................... 70
Transporturi ...................................................................................................... 71
Comerþ internaþional cu bunuri .......................................................... 74
Comerþ interior ............................................................................................... 80
Servicii de piaþã .............................................................................................. 81
Turism ................................................................................................................... 82
Justiþie .................................................................................................................. 84
Statisticã internaþionalã ............................................................................ 86
PREZENTARE GENERALÃ
Poziþia geograficã a României
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
Sursa: Institutul Naþional de Geografie.
 România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre
Coasta Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor
Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
 Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu
meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
 Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238397 km2.

Suprafaþa totalã a României a fost actualizatã de cãtre Agenþia Naþionalã
de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, în conformitate cu prevederile Legii
cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr.7/1996, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
 Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
 Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
 Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla
Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2018
Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2861
Numãrul satelor 12957
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
Breviar statistic 5
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea
medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a
câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de
relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544
Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
 Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

având izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul
Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se
varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa
cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
 Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº
la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri
antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,01) 2400,0

Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum

( ha ) (mil. m3 )
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5
lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
 Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale;
cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri
feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare,
precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de
izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente
medicale.
Ariile protejate, în anul 2018

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
Rezervaþii ºtiinþifice, monumente
ale naturii, rezervaþii naturale 916 307973
Parcuri naþionale 13 317419
Parcuri naturale 16 770027
Rezervaþii ale biosferei 3 661939
Zone umede de importanþã internaþionalã 19 1096640
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 171 3875298
Situri de importanþã comunitarã 435 4650970
Situri naturale ale Patrimoniului Natural
Universal 1 311916
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2018

Denumirea Judeþul Suprafaþa
rezervaþiei rezervaþiei (ha)
Total 661939
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 576421
Retezat Hunedoara 38316
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 47202
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Breviar statistic 7
Temperatura aerului, în anul 2018

grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã
Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare 12,0 34,4 9.VIII -18,7 4.III
Suceava 9,3 30,5 14.VIII -19,8 2.III
Oradea 12,6 34,4 21.VIII -13,5 1.III
Iaºi 10,8 33,5 15.VIII -19,7 24.I
Cluj-Napoca 10,8 32,2 21.VIII -16,7 1.III
Târgu Mureº 10,9 32,8 22.VIII -19,9 28.II
Bacãu 10,3 32,6 5;15.VIII -18,4 24.I
Timiºoara 12,9 34,2 21.VIII -18,3 1.III
Deva 11,7 33,1 21.VIII -11,9 1.XII
Sibiu 10,8 30,9 2.IX -18,5 1.III
Vârfu Omu -0,4 13,2 9;13.VI -24,0 1.III
Galaþi 12,3 35,9 18.VIII -13,6 1.III
Târgu Jiu 11,9 34,4 18.VIII -19,0 1.III
Buzãu 12,4 33,9 18.VIII -13,7 1.III
Calafat 12,9 35,9 2.IX -12,2 30.XI
Turnu Mãgurele 12,6 35,3 13.VI -17,7 1.III
Bucureºti-Filaret 12,9 35,7 13.VI -15,9 1.III
Constanþa 13,3 32,2 13.VII -11,8 1.III
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2018
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 640,1

Suceava 631,4
Oradea 636,2
Iaºi 575,0
Cluj-Napoca 618,5
Târgu Mureº 605,2
Bacãu 634,5
Timiºoara 540,1
Deva 608,8
Sibiu 670,5
Vârfu Omu 1184,0
Galaþi 402,9
Târgu Jiu 906,8
Buzãu 448,8
Calafat 617,7
Turnu Mãgurele 717,9
Bucureºti-Filaret 672,8
Constanþa 502,1
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

POPULAÞIA
 19530631 locuitori, la 1 ianuarie 2018 (populaþie rezidentã);
 Densitatea populaþiei rezidente: 81,9 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2018.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (2121794 locuitori, populaþia dupã domiciliu,

la 1 iulie 2018), împãrþit în ºase sectoare administrative.
Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui
Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a
secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important
centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa,

Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Oradea.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul
Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,
Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”),
Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Arad, Bacãu, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Sibiu,
Târgu Mureº, Suceava, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
 Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991, modificatã ºi
republicatã în anul 2003 (Monitorul Oficial nr. 767/31 octombrie 2003).
 Puterea legislativã: Parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
 Puterea executivã: Guvern, condus de un prim-ministru desemnat de
preºedintele þãrii;
 Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin
scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã,
moneda de referinþã fiind euro. În anul 2018, cursul de schimb mediu era
4,6535 lei/euro.
Breviar statistic 9
POPULAÞIE
Populaþia rezidentã, pe sexe, grupe de vârstã
ºi medii, la 1 iulie persoane
20151) 2016 2017 20182)
Total 19822250 19706529 19591668 19530631
Pe sexe
Masculin 9681656 9628271 9579992 9553249
Feminin 10140594 10078258 10011676 9977382
Pe grupe de vârstã
0-14 ani 3077282 3061624 3055366 3052479
15-59 ani 12002941 11826308 11657910 11577004
60 ani ºi peste 4742027 4818597 4878392 4901148
Pe medii
Urban 10671868 10585664 10519506 10503470
Rural 9150382 9120865 9072162 9027161
1) Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.
2) La 1 ianuarie.
La 1 ianuarie 2018, populaþia rezidentã a României a fost de 19530,6 mii

locuitori, din care 10,0 milioane femei (51,1%). Valorile negative ale sporului
natural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei internaþionale, au fãcut ca
populaþia rezidentã a þãrii sã se diminueze, în perioada 1 iulie 2015 – 1 ianuarie
2018, cu 291,6 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei rezidente poartã
amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în
principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat scãderea în cifre absolute a
populaþiei tinere (0-14 ani) ºi de creºterea absolutã ºi relativã a populaþiei
vârstnice (de 60 ani ºi peste). La 1 ianuarie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se
remarcã creºterea uºoarã a ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,5%
la 15,6% ºi creºterea considerabilã a ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste),
de la 23,9% la 25,1%.
Populaþia rezidentã adultã (15-59 ani) la 1 ianuarie 2018 reprezintã 59,3% din
total, în scãdere cu 426 mii persoane faþã de 1 iulie 2015. În cadrul populaþiei
adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani ºi
a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani ºi
55-59 ani.
La 1 ianuarie 2018, populaþia rezidentã din mediul urban era de 10,5 milioane
persoane, reprezentând 53,8% din populaþia þãrii.
Populaþia rezidentã
Pe sexe Pe medii
% %
51,2 51,1
100 100
90 90
80 80
51,2 51,1 46,2 46,2
70 70
60 60
50 50
40 40
30 48,8 48,9 30 53,8 53,8
20 20
10 10
0 0
2015 1) 2018 2) 2015 1) 2018 2)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) La 1 iulie.
2) La 1 ianuarie.
POPULAÞIE
Populaþia dupã domiciliu, pe sexe, grupe de vârstã
ºi medii, la 1 iulie persoane
20151) 2016 2017 20182)
Total 22286392 22236059 22213586 22177605
Pe sexe
Masculin 10879085 10854424 10844565 10830486
Feminin 11407307 11381635 11369021 11347119
0-14 ani 3321299 3287391 3289473 3252010
15-59 ani 14120533 14009448 13907126 13830300
60 ani ºi peste 4844560 4939220 5016987 5095295
Pe medii
Urban 12579421 12527300 12518237 12506648
Rural 9706971 9708759 9695349 9670957
2) Date provizorii.
La 1 iulie 2018 populaþia României dupã domiciliu a fost de 22177,6 mii

persoane, în scãdere comparativ cu 1 iulie 2015 cu 109 mii persoane; aceastã
scãdere a fost cauzatã, în special, de sporul natural negativ al populaþiei.
La 1 iulie 2018 comparativ cu 1 iulie 2015, se remarcã reducerea ponderii
populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 14,9% la 14,7% ºi creºterea ponderii celei
vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 21,7% la 23,0%. Populaþia adultã (15-59 ani)
reprezintã 62,3% din total, în scãdere cu 290,2 mii persoane faþã de 1 iulie 2015.
La 1 iulie 2018, populaþia dupã domiciliu din mediul urban era de 12,5 milioane
persoane, reprezentând 56,4% din populaþia þãrii.
Notã: Populaþia dupã domiciliu la 1 iulie 2018 - date provizorii.
Populaþia rezidentã la 1 iulie 2015 - date revizuite.
Populaþia dupã domiciliu, la 1 iulie
% Pe sexe % Pe medii
100 51,2 51,2
100
90 90
80 80
70 51,2 51,2 70 43,6 43,6
60 60
50 50
40 40
30 48,8 48,8 30 56,4 56,4
20 20
10 10
0 0
2015 2018 1) 2015 2018 1)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Vârsta medie a populaþiei, la 1 iulie ani

20151) 2016 2017 2018
Vârsta medie a populaþiei rezidente 41,4 41,6 41,8 41,92)
Vârsta medie a populaþiei cu domiciliu
în România 40,7 41,0 41,2 41,43)
1)
Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS. 2) La 1 ianuarie.
3) Date provizorii.
Vârsta medie a populaþiei rezidente a þãrii a crescut de la 41,4 ani (1 iulie 2015)
la 41,9 ani (1 ianuarie 2018), vârstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie
„adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 43,5 ani a fost la data de
1 ianuarie 2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,3 ani. Vârsta medie a
populaþiei dupã domiciliu a crescut de la 40,7 ani (1 iulie 2015) la 41,4 ani
(1 iulie 2018). Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 42,9 ani a fost la data de
1 iulie 2018 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 3,0 ani.
Breviar statistic 11
POPULAÞIE
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii, nupþialitãþii,
divorþialitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2015 20161) 20171) 2018
Miºcarea naturalã a populaþiei (date absolute)
Nãscuþi-vii 2019952) 200009 202151 1878243)
Decese 2624422) 257215 261402 2631253)
2)
- Decese la o vârstã sub 1 an 1507 1398 1364 12143)
Sporul natural -604472) -57206 -59251 -753013)
Cãsãtorii 125454 133183 142613 1432921)
Divorþuri 31527 30497 31147 308571)
Rate (la 1000 locuitori)
2)
Nãscuþi-vii 10,2 10,1 10,3 9,64)
Decese 13,22) 13,1 13,3 13,54)
5) 2)
- Decese la o vârstã sub 1 an 7,5 7,0 6,7 6,53)
Sporul natural -3,02) -3,0 -3,0 -3,94)
Cãsãtorii 5,6 6,0 6,4 6,54)
Divorþuri 1,4 1,4 1,4 1,44)
Notã: Sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau reºedinþa obiºnuitã în
România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile de stare civilã din
România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor cu reºedinþa
obiºnuitã in România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilã
din România.
Pentru calculul ratelor de natalitate ºi mortalitate în perioada 2015-2017 s-a
utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecarui an, iar pentru anul 2018
populaþia rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu
rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor-2011.
Pentru calculul ratelor de nupþialitate, respectiv divorþialitate s-a utilizat
populaþia dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.
1)Date definitive. 2) Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.
3) Date semidefinitive. 4) Date provizorii.
5) Rata mortalitãþii infantile este calculatã prin raportarea numãrului persoanelor
decedate cu vârsta sub 1 an, care au avut reºedinþa obiºnuitã în România,
la 1000 nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România.
Sursa: INS, statisticã demograficã.
Rata de natalitate, rata de mortalitate ºi sporul natural

al populaþiei
Natalitate
Rate (la 1000 locuitori)
Mortalitate
15 Spor natural negativ
14
13
12
11
10
9
8
~
0
20151) 2016 2017 2018 2)
Notã: Sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau reºedinþa obiºnuitã
în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile de stare civilã din
România, respectiv decesele persoanelor cu reºedinþa obiºnuitã în România,
al cãror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilã din România. La calculul
ratelor de natalitate ºi mortalitate pentru perioada 2015 - 2017 s-a utilizat
populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, iar pentru anul 2018 populaþia
rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
1) Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS. 2) Date provizorii.
Sursa: INS, statisticã demograficã.
POPULAÞIE
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii naturale a populaþiei, a înregistrat în

anul 2018 o scãdere faþã de anul precedent ºi faþã de anul 2015. În condiþiile în
care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã
contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România,
natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu
rezultate eficiente.
În anul 20181), numãrul de nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România a fost

de 187,8 mii persoane, în scãdere cu 14,3 mii faþã de anul 2017 ºi cu 14,2 mii
persoane faþã de anul 20152).
Mortalitatea - a doua componentã a miºcãrii populaþiei - a rãmas ridicatã în

România. Creºterea semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã
în considerare în perspectiva demograficã a României.
În anul 20181) au decedat 263,1 mii persoane cu reºedinþa obiºnuitã în

România, cu 1,7 mii persoane mai multe decât în anul 2017 ºi cu 0,7 mii
persoane mai multe decât în anul 20152). Numãrul deceselor sub 1 an al
copiilor cu reºedinþa obiºnuitã în România, înregistrate în anul 20181), a fost de
1214 decese sub 1 an, mai puþine cu 150 decese sub 1 an faþã de anul 2017,
respectiv cu 293 decese sub 1 an faþã de anul 20152).
Notã: Pentru perioada 2015-2018 sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau
reºedinþa obiºnuitã în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile
de stare civilã din România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor
cu reºedinþa obiºnuitã in România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile
de stare civilã din România.
1)Date semidefinitive.
2)Date revizuite conform Calendarului de revizuiri al INS.
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

mii
210
180
150 142,6 143,3

133,2
125,5
120
90
60
31,5 30,5 31,1 30,9
30
0
2015 2016 2017 2018
Cãsãtorii Divorþuri
În anul 2018 s-au înregistrat 143,3 mii cãsãtorii. Comparativ cu anul 2017,
numãrul cãsãtoriilor a crescut cu 0,7 mii ºi cu 17,8 mii faþã de anul 2015.
În anul 2018 numãrul divorþurilor a fost de 30,9 mii divorþuri, în scãdere cu

290 divorþuri faþã de anul 2017 ºi cu 670 divorþuri faþã de anul 2015.
POPULAÞIE
Populaþia rezidentã pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2018
Ani
Masculin 100 Feminin

95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
mii persoane mii persoane
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind

disproporþiile în structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului
populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele
demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor
atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia
de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).
Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul persoanelor

cu domiciliul în România, la 1 iulie 2018
Nr. Oraºul1) Numãrul

crt. persoanelor
1. Bucureºti 2121794
2. Iaºi 376180
3. Timiºoara 329003
4. Cluj-Napoca 324267
5. Constanþa 313931
6. Galaþi 303058
7. Craiova 301924
8. Braºov 289646
9. Ploieºti 228550
10. Oradea 221398
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
POPULAÞIE
La 1 iulie 2018, în mediul urban aveau domiciliul 12,5 milioane persoane,

reprezentând peste jumãtate din populaþia þãrii. Din cele 320 municipii ºi
oraºe, 85,6% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând 18,0% din
populaþia þãrii ºi 32,0% din populaþia urbanã. Oraºele mari (cu peste 100000 de
locuitori) deþin 31,5% din populaþia þãrii ºi 55,8% din populaþia urbanã.
În mediul rural, la 1 iulie 2018, locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând
43,6% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000
locuitori au reprezentat 79,6% din numãrul total al comunelor.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul persoanelor

cu domiciliul în România, la 1 iulie
2015 2016 2017 20181)
Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 6 6 6
300000 - 499999 19 19 19 19
500000 - 699999 8 9 9 9
700000 ºi peste 9 8 8 8
Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Sub 5000 21 21 21 22
5000 - 19999 191 192 191 193
20000 - 49999 62 61 62 59
50000 - 99999 22 21 21 21
100000 - 199999 13 14 14 14
200000 - 999999 10 10 10 10
1000000 ºi peste 1 1 1 1
Comune - total 2861 2861 2861 2861

Sub 1000 93 94 98 105
1000 - 1999 605 612 621 626
2000 - 4999 1675 1669 1659 1652
5000 - 9999 447 446 441 433
10000 ºi peste 41 40 42 45
1) Date provizorii.
În anul 2017, durata medie a vieþii1) a crescut faþã de 20152) cu 0,37 ani la
populaþia femininã ºi cu 0,4 ani la populaþia masculinã. În anul 2017, femeile au
avut o duratã medie a vieþii mai mare cu 6,95 ani decât bãrbaþii.
1) Pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.

POPULAÞIE
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
72,0
2014
78,9
1) 71,9
2015
78,9
72,1
2016
79,1
72,3
2017
79,2
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.
1) Date revizuite, conform Calendarului de revizuiri al INS.
Migraþia internã
2015 2016 2017 20181)

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 361083 389373 380202 386274
Din rural în urban 77878 82612 87097 89990
Din urban în urban 105292 108872 111592 113998
Din rural în rural 71266 76939 72110 73131
Din urban în rural 106647 120950 109403 109155
Rate 2) (la 1000 locuitori)
Total 16,2 17,5 17,1 17,4
Din rural în urban 6,2 6,6 7,0 7,2
Din urban în urban 8,4 8,7 8,9 9,1
Din rural în rural 7,3 7,9 7,4 7,6
Din urban în rural 11,0 12,5 11,3 11,3
1) Date provizorii.
2) Pentru calculul ratelor s-a utilizat populaþia dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.
Sursa : Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date.
În anul 2018 1) ºi-au schimbat domiciliul în interiorul þãrii 386,3 mii persoane,
mai multe cu 6,1 mii persoane faþã de anul 2017 (380,2 mii persoane) ºi cu
25,2 mii persoane faþã de anul 2015 (361,1 mii persoane).
Ca ºi în anii precedenþi, în anul 2018, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în
urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei interne.
1)Date provizorii.
POPULAÞIE
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

în strãinãtate numãr persoane
2015 2016 2017
Total 15235 22807 23156

Pe sexe
Masculin 6521 10007 10198
Feminin 8714 12800 12958
sub 18 ani 2610 3884 4716
18-40 ani 9231 12445 11858
41-60 ani 2937 5883 5987
61 ani ºi peste 457 595 595
Dupã þara de destinaþie

Australia 116 111 114
Austria 804 1347 1531
Belgia 369 420 543
Canada 1184 1086 1048
Franþa 628 886 890
Germania 2780 3959 4088
Grecia 129 169 177
Iordania 48 56 46
Israel 43 75 66
Italia 2033 3575 3449
Marea Britanie 671 1203 1158
Republica Moldova 632 837 975
Spania 3375 5361 5547
S.U.A. 802 1281 1165
Suedia 104 167 181
Ucraina 26 38 27
Ungaria 420 390 271
Alte þãri 1071 1846 1880
Notã: Datele definitive pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.
POPULAÞIE
Numãrul migranþilor cu schimbarea
reºedinþei obiºnuite numãr persoane
2015 2016 2017
Imigranþi
Total 132795 137455 177435
Pe sexe
Masculin 73670 79387 101036
Feminin 59125 58068 76399
sub 18 ani 17279 16300 19068
18-40 ani 79963 84506 108520
41-60 ani 30229 30371 40666
61 ani ºi peste 5324 6278 9181
Dupã þara de provenienþã
Austria 1850 4600 5000
Belgia 2715 3036 3800
Canada 340 392 423
Danemarca 1800 2131 2566
Elveþia 1100 643 966
Franþa 1850 1900 2000
Germania 12700 15000 16000
Grecia 2750 2750 3000
Italia 12840 11665 11153
Spania 46080 43948 58177
Statele Unite ale Americii 790 1120 1065
Ungaria 600 1000 752
Alte þãri 21374 19856 25395
Emigranþi
Total 194718 207578 242193
Pe sexe
Masculin 104700 100533 122791
Feminin 90018 107045 119402
sub 18 ani 24309 26618 32596
18-40 ani 134510 134456 151862
41-60 ani 31306 41202 47701
61 ani ºi peste 4593 5302 10034
Dupã þara de destinaþie
Austria 8000 12400 10872
Belgia 11000 10300 10300
Canada 1184 1086 2000
Danemarca 4200 5052 5366
Elveþia 1800 1750 1866
Franþa 2500 6000 6000
Germania 25000 28000 51000
Grecia 600 500 612
Italia 44209 42248 40582
Spania 28382 27909 30235
Statele Unite ale Americii 802 1281 1683
Ungaria 750 700 999
Alte þãri 11247 14041 26006
Notã: Datele provizorii pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.
Soldul migraþiei internaþionale cu schimbarea domiciliului a fost pozitiv,
numãrul imigranþilor fiind de 2,2 ori mai mare decât numãrul emigranþilor.
În anul 2017, soldul migraþiei internaþionale temporare cu stabilirea reºedinþei
obiºnuite a fost negativ, numãrul emigranþilor depãºind numãrul imigranþilor
cu 64 mii persoane.
În cursul anului 2017, cele mai multe persoane care au emigrat au fost de sex
masculin, reprezentând 50,7% din totalul emigranþilor, spre deosebire de anul
2016 (48,4%), revenind la tiparul anilor anteriori (53,8% în anul 2015 ºi respectiv
50,5% în anul 2014).
În anul 2017, 56,9% din numãrul imigranþilor au fost de sex masculin, procent
în creºtere faþã de anul 2015, când ponderea bãrbaþilor care au imigrat a fost de
55,5%.
POPULAÞIE

Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2015
Ani

95
emigranþi
90
imigranþi
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
persoane 5 persoane
0
0
7000
6500
6000
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
1500
1000
500
0
500
4500
5000
5500
6000
6500
7000
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
2000
Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2017

Ani

95
emigranþi
90
imigranþi
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
persoane 5 persoane
0
1000
500
0
0
7000
6500
6000
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
1500
500
5000
5500
6000
6500
7000
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
2000
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În anul 2018, populaþia activã numãra 9069 mii persoane (în scãdere faþã de
anul anterior), din care 96,6% aparþineau grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

mii persoane
2015 2016 2017 20182)
Populaþia activã - total 9159 8979 9120 9069

- Feminin 3916 3834 3936 3883
- Urban 5013 4962 4994 4955
Populaþia ocupatã - total 8535 8449 8671 8689

- Feminin 3687 3643 3777 3748
- Urban 4662 4684 4769 4769
ªomeri BIM1)- total 624 530 449 380

- Feminin 229 191 159 135
- Urban 351 278 225 186
Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având

în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Populaþia activã
Pe sexe Pe medii
% %
100
42,8 42,8
100
90 90
80 42,8 42,8 80 45,3 45,4
70 70
60 60
50 50
40 40
30 57,2 57,2 30 54,7 54,6
20 20
10 10
0 0
2015 20181) 2015 20181)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Populaþia ocupatã a crescut în ultimii ani, ajungând în anul 2018 la 8689 mii
persoane (faþã de 8671 mii persoane în anul 2017 ºi 8449 mii persoane în anul
2016). Dintre persoanele ocupate în anul 2018, 56,9% erau bãrbaþi. Pânã în anul
2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.
Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are
domiciliul în mediul urban (54,9% în anul 2018). Categoria salariaþilor
predominã în rândul populaþiei ocupate (74,8% în anul 2018).
Numãrul ºomerilor - conform definiþiei internaþionale (BIM) - a fost în anul 2018

de 380 mii persoane, în scãdere faþã de anul 2017 (-15,5%). Din numãrul total al
ºomerilor, 26,6% erau tineri (15-24 ani).
Populaþia ocupatã
Pe sexe Pe medii
% %
100 43,2 43,1
100
90 90
80 43,2 43,1 80 45,4 45,1
70 70
60 60
50 50
40 40
30 56,8 56,9 30 54,6 54,9
20 20
10 10
0 0
2015 2018 1) 2015 20181)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional,

în anul 2018 1)
7,9%
74,8%
16,3%
Salariat
1,0% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
Lucrãtor familial
neremunerat
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei
naþionale mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 20181)
Total 8535 8449 8671 8689

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2184 1952 1975 1938
Industrie 1792 1749 1916 1932
Industrie extractivã 73 69 65 66
Industrie prelucrãtoare 1551 1598 1668 1676
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 82 82 80 85
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 86 98 103 105
Construcþii 637 678 696 677
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 1149 1177 1207 1242
Transport ºi depozitare 475 472 492 511
Hoteluri ºi restaurante 186 205 203 221
Informaþii ºi comunicaþii 173 168 187 185
Intermedieri financiare ºi asigurãri 105 111 116 112
Tranzacþii imobiliare 22 18 15 17
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 185 196 215 218
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport 204 207 206 211
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public 442 434 424 408
Învãþãmânt 355 346 364 359
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 388 390 407 415
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 56 61 66 64
Alte activitãþi ale economiei naþionale 182 187 182 179
1) Date provizorii.
În anul 2018, faþã de anul 2017, repartizarea populaþiei ocupate pe sectoare de

activitãþi ale economiei naþionale indicã o uºoarã scãdere a numãrului
persoanelor ocupate în administraþie publicã (-3,8%), intermedieri financiare
(-3,7%) ºi activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative ºi construcþii (ambele
cu -2,7%). Ramurile de activitate în care numãrul populaþiei ocupate a crescut
cel mai mult sunt tranzacþiile imobiliare (+12,3%), hoteluri ºi restaurante
(+8,6%) ºi producþia ºi furnizarea de energie (+6,2%).
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat,
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
%
100
90
80 37,5 38,8 38,9 39,7 Servicii
70
60 Construcþii
8,8 9,5 9,5 9,2
50
40 23,0 24,1 24,5 24,6 Industrie 1)
30 Agriculturã,
20 silviculturã
10 30,7 27,6 27,1 26,5 ºi pescuit
0
8,5 8,5
2015 9,4 2016 2017 2018 2)
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau

obºteascã.
1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
2) Date provizorii.
Ponderea ocupãrii în sectorul privat a scãzut în ultimii 5 ani de la 83,6% în anul

2014, la 83,2% în anul 2018. Din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat,
73,5%, îºi desfãºurau activitatea în industrie, construcþii ºi servicii, procent aflat
în creºtere faþã de anul 2017, când valoarea a fost de 72,9%.
În anul 2017, numãrul mediu al salariaþilor a fost de 4945,9 mii persoane.

Numãrul mediu al salariaþilor a crescut pe parcursul anului 2017 cu 186,5 mii
persoane comparativ cu anul precedent.
Comparativ cu anul 2016, creºteri semnificative ale numãrului mediu al
salariaþilor s-au înregistrat în activitãþile economice: industria prelucrãtoare,
comerþ, sãnãtate ºi asistenþã socialã, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi
comunicaþii, transport ºi depozitare, activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice,
construcþii. La polul opus, cu scãderi ale numãrului mediu al salariaþilor s-au
situat activitãþile: industria extractivã, producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat, intermedieri financiare ºi
asigurãri ºi învãþãmânt.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2017 aratã cã 61,7% se

regãseau în servicii (sectorul terþiar), în creºtere cu 0,3 puncte procentuale faþã
de anul 2016, respectiv cu 0,8 puncte procentuale faþã de anul 2015. În sectorul
secundar (industrie ºi construcþii) lucrau 35,8% din total salariaþi, în scãdere cu
0,3 puncte procentuale faþã de anul 2016, respectiv cu 0,8 puncte procentuale
faþã de anul 2015. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat
activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a rãmas constantã în anul 2017
comparativ cu cei doi ani analizaþi (2,5%).
Sectorul privat absoarbe cea mai mare parte a forþei de muncã salariate, astfel
în anul 2017, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 72,2%, în
creºtere faþã de anul 2016 cu 0,5 puncte procentuale.
Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele
activitãþi ale economiei naþionale
persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017
Total 4611395 4759419 4945868
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 112699 117046 121720

Industrie 1334943 1352862 1400975
Industrie extractivã 57863 54022 51447
Industrie prelucrãtoare 1122321 1145001 1195118
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 55445 54234 52600
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 99314 99605 101810
Construcþii 354706 365298 370415
autovehiculelor ºi motocicletelor 767525 799735 833932
Transport ºi depozitare 256480 264682 276909
Hoteluri ºi restaurante 133848 151230 169837
Informaþii ºi comunicaþii 143274 154520 170274
Intermedieri financiare ºi asigurãri 88421 90160 88591
Tranzacþii imobiliare 24357 27448 27747
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 143863 151242 158459
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport 259683 278540 290120
sociale din sistemul public 1) 194087 195967 200038
Învãþãmânt 357125 352742 352153
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 331792 345501 367231
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 62692 64450 68041
Alte activitãþi de servicii 45900 47996 49426
Notã: Pentru anul 2018, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2019.
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
2000 1922
1820
1800 1635 1707 Agriculturã,
1600 silviculturã
1400
1160 1211 ºi pescuit
1200 1091 1132
1000 Industrie 2)
800
345
342
332
319
600 Construcþii
400
200 81 Servicii
86 89 92
0
2014 2015 2016 2017
1) Include proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane
2015 2016 2017 2018
Total ºomeri 2) 436 418 351 289

din care: femei 185 173 149 129
Primar, gimnazial, profesional 335 333 280 218

din care: femei 129 129 110 90
Liceal ºi postliceal 79 68 55 57
Universitar 22 17 16 14
1) La agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, la sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de

Muncã (ANOFM) a avut o evoluþie descrescãtoare din anul 2015, ajungând
la finele anului 2018, la un numãr de 289 mii persoane. Rata ºomajului
înregistrat a avut aceeaºi evoluþie în perioada 2015-2018 (la finele anului 2015,
reprezenta 5,0%, 4,8% în anul 2016, 4,0% în anul 2017, iar la sfârºitul anului 2018
sã scadã la 3,3% - ratã provizorie pânã la recalcularea cu populaþia activã civilã
la 1 ianuarie 2019).
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane
%
1000 10
800 8
600 6
5,0 4,8
436 418 4,0
400 351 4
4,6 4,4 3,3
289
3,8
200 185 173 3,3 2
149 129
436 418 351 289
0 0
2015 2016 2017 20181)
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - total Rata ºomajului - total
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - femei
înregistraþi - femei
1) Date provizorii.
În perioada 2015-2018, bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor

înregistraþi (57,7% în anul 2015, 58,6% în anul 2016, 57,5% în anul 2017,
respectiv 55,3% la finele anului 2018).
Numãrul femeilor ºomere s-a încadrat pe o curbã descendentã din anul 2015
pânã în anul 2018 ( de la 185 mii persoane în 2015, la 129 mii persoane la finele
anului 2018).
Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2015 2016 2017 20182)
Total 6,8 5,9 4,9 4,2
Sub 25 ani 21,7 20,6 18,3 16,2
25 ani ºi peste 5,6 4,8 3,9 3,3
Masculin 7,5 6,6 5,6 4,7
Sub 25 ani 20,6 19,9 18,1 16,3
25 ani ºi peste 6,4 5,5 4,6 3,8
Feminin 5,8 5,0 4,0 3,5
Sub 25 ani 23,4 21,8 20,8 16,2
25 ani ºi peste 4,6 3,9 3,8 2,6
Urban 7,0 5,6 4,5 3,8
Sub 25 ani 26,9 24,9 20,8 19,3
25 ani ºi peste 5,9 4,7 3,8 3,1
Rural 6,6 6,3 5,4 4,7
Sub 25 ani 18,5 18,3 17,0 14,7
25 ani ºi peste 5,2 4,9 4,1 3,6
Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având în
vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
2) Date provizorii.
Rata ºomajului conform definiþiei internaþionale (BIM) - calculatã ca proporþie a

ºomerilor în populaþia activã, a scãzut în ultimii ani, ajungând în 2018 la
valoarea de 4,2% (faþã de 4,9% în anul 2017 ºi 5,9% în 2016).
Rata ºomajului BIM a scãzut în anul 2018 faþã de anul precedent, atât la femei,
cât ºi la bãrbaþi. Astfel, la femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 3,5%, în
scãdere cu 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2017, iar la bãrbaþi, rata
ºomajului a fost de 4,7%, în scãdere cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul
precedent.
În anul 2018, rata ºomajului în mediul urban a fost mai scãzutã decât rata
înregistratã în mediul rural (3,8% faþã de 4,7%).
Tinerii în vârstã de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de
fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2018, rata ºomajului în rândul tinerilor a
fost de 16,2% (valoare mai scãzutã decât cea din perioada 2014-2017), cu
diferenþe destul de semnificative pe medii (19,3% în mediul urban, faþã de
14,7% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 3,3% pentru
persoanele în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2015 2016 2017 20182)
Total (12 luni ºi peste) 3,0 3,0 2,0 1,8

Masculin 3,3 3,3 2,4 2,2
Feminin 2,6 2,5 1,5 1,3
Urban 3,0 2,9 1,9 1,7
Rural 2,9 3,0 2,2 2,0
Tineri (6 luni ºi peste) 13,1 13,0 11,1 9,3

Masculin 12,6 12,3 11,1 10,0
Feminin 14,0 14,1 11,1 8,2
Urban 15,8 15,2 11,3 10,8
Rural 11,5 11,8 11,0 8,6
2) Date provizorii.
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor, aflaþi în ºomaj de 12 luni

ºi peste, în populaþia activã) a fost de 1,8% în anul 2018, în scãdere faþã de anul
precendent cu 0,2 puncte procentuale, dar ºi faþã de cea din anul 2016, cu 1,2
puncte procentuale.
Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2018, valori de 2,2% la bãrbaþi ºi

1,3% la femei, iar pe medii, de 1,7% în mediul urban, faþã de 2,0% în mediul
rural.
Rata ºomajului de lungã duratã la tineri (ponderea ºomerilor în vârstã de 15-24

ani, aflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã) a avut o tendinþã
descrescãtoare în ultimii ani, ajungând în anul 2018 la 9,3%, în scãdere cu 1,8
puncte procentuale faþã de anul 2017 ºi cu 3,7 puncte procentuale faþã de anul
2016.
Incidenþa ºomajului 1) de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri 1)-
2015 2016 2017 20182)
Total (12 luni ºi peste) 43,9 50,0 41,4 44,1

Masculin 43,8 50,1 43,6 47,1
Feminin 44,1 49,8 37,5 38,6
Urban 43,3 51,8 41,5 45,0
Rural 44,6 48,1 41,4 43,2
Tineri (6 luni ºi peste) 60,6 63,1 60,4 57,2
Masculin 61,2 62,0 61,1 61,4
Feminin 59,9 64,8 59,5 51,0
Urban 58,6 61,3 54,2 55,6
Rural 62,4 64,4 64,3 58,3
2) Date provizorii.
Incidenþa ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de

12 luni ºi peste în total ºomeri) a înregistrat în anul 2018 o valoare de 44,1% (în
creºtere faþã anul 2017, dar în scãdere faþã de perioada 2015-2016). În mediul
urban, indicatorul a avut valoarea de 45,0% cu 1,8 puncte procentuale peste
cea înregistratã în mediul rural.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2015 2016 2017 20181)
Rata de activitate
Total 66,1 65,6 67,3 67,8
Masculin 75,3 74,8 76,2 76,9
Feminin 56,7 56,2 58,2 58,3
Urban 65,9 66,4 67,9 68,4
Rural 66,4 64,6 66,6 66,9
Rata de ocupare
Total 61,4 61,6 63,9 64,8
Masculin 69,5 69,7 71,8 73,2
Feminin 53,2 53,3 55,8 56,2
Urban 61,3 62,6 64,8 65,8
Rural 61,7 60,2 62,7 63,5
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având
1) Date provizorii.
În anul 2018, rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) a fost
de 67,8% (faþã de 67,3% în anul 2017) ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru
populaþia masculinã (76,9%, faþã de 58,3% pentru populaþia femininã). Pe cele
douã medii de rezidenþã, indicatorul a avut valori destul de apropiate: 68,4% în
urban ºi 66,9% în rural.
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) în anul 2018 a fost
de 64,8%, în creºtere faþã de anul anterior (63,9%). Rata de ocupare a populaþiei
în vârstã de 20-64 ani a fost de 69,9%, în creºtere faþã de anul precedent
(68,8%), aflându-se la o distanþã de doar 0,1 puncte procentuale faþã de þinta
naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã
cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Rata medie anualã
a locurilor de muncã vacante a fost în anul 2017 de 1,24%, înregistrând aceeaºi
valoare ca ºi în anul precedent, dar în scãdere cu 0,82 puncte procentuale faþã
de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai
ridicatã valoare.
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore

de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii 2015 2016 2017 2018
1)
Total 1,12 1,28 1,24 1,24
Membri ai corpului legislativ ai executivului,

înalþi conducãtori ai administraþiei publice,
conducãtori ºi funcþionari superiori 0,72 0,87 0,77 0,69
Specialiºti în diverse domenii de activitate 1,52 1,78 1,69 1,55
Tehnicieni ºi alþi specialiºti din
domeniul tehnic 1,09 1,20 1,19 1,21
Funcþionari administrativi 1,12 1,27 1,33 1,41
Lucrãtori în domeniul serviciilor 1,09 1,16 1,13 1,03
Lucrãtori calificaþi în agriculturã,
silviculturã ºi pescuit 0,47 0,58 0,64 0,42
Muncitori calificaþi ºi asimilaþi 0,74 0,99 1,05 1,11
Operatori la instalaþii ºi maºini;
asamblori de maºini ºi echipamente 1,05 1,28 1,18 1,24
Muncitori necalificaþi 1,21 1,26 1,20 1,36
Notã: Începând cu anul 2011, grupele majore de ocupaþii sunt conform Clasificãrii
Ocupaþiilor din România (COR - 2008), aprobat prin H.G. nr. 1352/2010.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi

ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 2018
Total 1,12 1,28 1,24 1,24
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 0,65 0,58 0,59 0,56
Industrie - total 1,14 1,27 1,25 1,30
Industrie extractivã 0,15 0,19 0,16 0,14
Industrie prelucrãtoare 1,23 1,37 1,33 1,38
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,19 0,51 0,65 0,55
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 1,22 1,17 1,18 1,35
Construcþii 0,43 0,45 0,48 0,62
autovehiculelor ºi motocicletelor 0,67 0,72 0,67 0,73
Transport ºi depozitare 1,06 1,07 1,26 1,71
Hoteluri ºi restaurante 0,37 0,68 0,46 0,56
Informaþii ºi comunicaþii 1,18 1,48 1,26 1,71
Intermedieri financiare ºi asigurãri 1,02 1,45 1,68 1,17
Tranzacþii imobiliare 0,90 0,95 0,75 1,02
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 0,96 1,17 1,20 1,17
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport 0,75 1,06 1,00 0,88
Administraþie publicã ºi apãrare;
asigurãri sociale din sistemul public 1) 3,23 3,73 3,26 2,78
Învãþãmânt 0,69 0,70 0,70 0,77
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2,13 2,68 2,79 2,07
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,22 2,54 2,38 1,92
Alte activitãþi de servicii 2,51 2,43 2,48 3,02

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor

2015 2016 2017 20181)
- lei , lunar pe o gospodãrie -
Venituri totale 2686,8 2944,6 3391,7 4251,3

- procente -
Venituri bãneºti 87,9 89,4 90,3 92,2
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiari
de prestaþii sociale 1,4 1,3 1,4 1,4
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 10,7 9,3 8,3 6,4
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
În perioada 2015-2018, principala sursã de formare a veniturilor totale ale

gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 87,9% în anul
2015, la 92,2% în anul 2018. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi
perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2018 sã reprezinte 7,8%
pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare
din resurse proprii (în scãdere cu 4,3 puncte procentuale faþã de anul 2015).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 2018 1)

- total gospodãrii -
2,5% Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
20,2%
Venituri din
agriculturã
2,3% Venituri din activitãþi

neagricole
2,1% independente
Venituri din prestaþii
sociale
72,9%
Alte venituri
1) Date provizorii.
În anul 2018, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai
importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile
bãneºti ale gospodãriilor (72,9%), în creºtere cu 5,2 puncte procentuale faþã de
anul 2017. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale
gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (20,2%, în scãdere cu
3,8 puncte procentuale faþã de anul 2017). În schimb, veniturile din agriculturã,
veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere
scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.
CÂªTIGURI SALARIALE
Dacã prima decadã a ultimelor douã decenii a fost caracterizatã de instabilitate

economicã, puternic influenþatã de nivelul ºi evoluþia ratei inflaþiei, cea de a
doua decadã a fost marcatã de încheierea perioadei de tranziþie cãtre
economia de piaþã.
Astfel, începând cu anul 2000, se înregistreazã un reviriment al valorii reale a

câºtigului salarial, nivelul atins în anul 2007 depãºindu-l pentru prima datã
dupã ’90, pe cel din anul 1990 cu 11,8%.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale lei / salariat
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 20181)
Total 1859 2046 2338 2696
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1371 1621 1858 2162

Industrie 1827 1987 2202 2475
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 3077 3225 3436 3810
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 1575 1741 1966 2224
Construcþii 1422 1525 1695 2003
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1588 1736 2017 2325
Intermedieri financiare ºi asigurãri 4004 4061 4310 4840
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice 2748 3012 3131 3634
ºi activitãþi de servicii suport 1427 1613 1869 2034
sociale din sistemul public 2) 2893 3084 3842 4216
Învãþãmânt 1886 2035 2387 2734
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 1656 2065 2672 3395
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 1385 1589 2007 2293
Alte activitãþi de servicii 1297 1392 1554 1822
1) Date operative, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice
cu mai puþin de 4 salariaþi.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2015-2017);
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2018).
CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real

1990 = 100
%
210 200,9
182,3
190
161,7
170
144,6
150 131,2
130 123,6 121,3 122,5 123,4
110
81,5
90 59,4
70
0
~
1991
2000
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Notã: Anul 2018, date provizorii.
În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câºtigului salarial real de 130,3%
faþã de anul 1990, anii urmãtori trendul fiind uºor descrescãtor. Începând cu
anul 2012, indicele câºtigului salarial real a cunoscut o tendinþã crescãtoare,
atingând valoarea maximã în anul 2017 (182,3% faþã de 1990). Astfel,
comparativ cu anul precedent, în anul 2017 s-a înregistrat o creºtere a indicelui
câºtigului salarial real cu 20,6 puncte procentuale, iar faþã de anul 2008 cu
52,0 puncte procentuale.
În anul 20181), valoarea indicelui câºtigului salarial real a fost de 200,9% faþã de
anul 1990, în creºtere cu 18,6 puncte procentuale comparativ cu anul
precedent.
1) Date operative; sunt excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai
puþin de 4 salariaþi.
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
lei / salariat
3280
3159
3500
2900
3250
2707
2646
2453
3000
2412
2383
2750
2288
2234
2116
2500
1968
1928
2250
1783
1761
1627
2000
1750
1500
1250
1000
750
500
250
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2014 2015 2016 2017
Bãrbaþi Femei
CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor

2015 2016 2017 20181)
- lei , lunar pe o gospodãrie -
Cheltuieli totale de consum 1702,87 1810,75 2039,03 2272,19

- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice 38,2 36,1 34,3 33,3
Bãuturi alcoolice, tutun 7,8 8,0 8,2 8,2
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 5,7 6,5 7,1 7,4
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili 17,9 17,6 17,1 16,2
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea
locuinþei 4,2 4,8 5,6 5,8
Sãnãtate 4,9 4,8 4,9 5,0
Transport 6,3 6,1 6,6 7,2
Comunicaþii 5,0 5,2 5,0 4,8
Recreere ºi culturã 4,0 4,2 4,0 4,6
Educaþie 0,4 0,4 0,3 0,4
Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,4 1,6 1,8 1,9
Diverse produse ºi servicii 4,2 4,7 5,1 5,2
1) Date provizorii.
În perioada 2015-2018, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au

deþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (33,3%), în
scãdere cu 4,9 puncte procentuale faþã de anul 2015. În contrast, cheltuielile
pentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia au avut o tendinþã crescãtoare
în fiecare an (în anul 2018 fiind aproximativ egale cu cele din anul 2015, 22,1%,
respectiv 22,0%).
În anul 2018, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul

gospodãriilor, o pondere de 30,8% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum.
În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri
nealimentare a fost de 41,1%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o
pondere de 28,1%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 2018 1)

- total gospodãrii -
28,1% 30,8%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
41,1%
1)
Date provizorii.
Consumul mediu lunar 1),
CONSUMUL POPULAÞIEI

la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2015 2016 2017 20182)
Carne proaspãtã kg 3,390 3,394 3,544 3,600

Preparate din carne kg 1,101 1,120 1,202 1,239
Grãsimi kg 1,225 1,210 1,210 1,199
Lapte litri 5,758 5,813 5,768 5,632
Ouã buc. 13 13 14 13
Zahãr kg 0,767 0,746 0,743 0,713
Cartofi kg 3,196 3,062 3,073 3,018
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 7,553 7,726 7,983 8,077
Fructe kg 3,693 3,831 3,897 4,028
Apã mineralã ºi alte bãuturi
nealcoolice litri 4,783 5,178 5,891 6,162
Bere litri 1,292 1,382 1,504 1,540
Vin litri 0,874 0,893 0,892 0,887
Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,200 0,210 0,212 0,204
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale).
2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel

relativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul
mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost de 3,6 kg în anul 2018.
Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,8 kg lunar, ceea ce
înseamnã un consum mediu anual de 58 kg pe o persoanã.
În anul 2018, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în
medie lunar pe o persoanã 6,2 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice,
1,5 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul
2015 s-a înregistrat creºtere semnificativã la apã mineralã ºi alte bãuturi
nealcoolice cu 28,8%, respectiv cu 19,2% la bere.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri
de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
2015 2016 2017 20181)
Aparate audio 76,0 78,1 67,3 65,4

Televizoare - total 145,5 152,0 159,7 162,9
Frigidere ºi congelatoare 74,7 71,0 72,4 69,9
Combine frigorifice 49,4 53,4 56,0 59,7
Maºini de gãtit cu gaze 96,2 97,1 97,8 98,3
Maºini electrice de spãlat rufe 81,3 83,1 85,6 87,0
Aspiratoare de praf 69,9 72,9 75,6 76,9
Maºini de cusut 18,0 19,3 20,4 20,7
Biciclete 32,6 35,4 39,1 39,9
Motociclete ºi motorete 0,8 0,5 0,7 0,6
Autoturisme 28,3 30,5 33,7 38,3
1) Date provizorii.
În perioada 2015-2018, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã

îndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Astfel, în anul 2018 comparativ
cu anul 2015, înzestrarea gospodãriilor cu combine frigorifice a crescut cu
20,9% pe seama scãderii înzestrãrii gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare
(cu 6,4%). De asemenea, o creºtere importantã comparativ cu anul 2015 s-a
înregistrat la autoturisme ºi la biciclete (cu 35,3% respectiv cu 22,4%),
înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 12,0%, iar cea cu
aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 10,0%, respectiv 7,0%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele
financiare ale gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi
de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.
LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2015 2016 2017 2018
Fondul de locuinþe (mii) - 8882 8929 8977 9031

proprietate majoritar privatã (mii) 8776 8822 8867 8919
Camere de locuit (mii) - 24167 24329 24488 24664

proprietate majoritar privatã (mii) 23979 24139 24293 24464
Suprafaþa locuibilã (mii m2) - 419860 423174 426411 430009

proprietate majoritar privatã (mii m2) 416345 419623 422721 426208
Locuinþe terminate - total 46984 52206 53347 59713
- din fonduri private 45687 50978 51578 57709
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând
9031 mii locuinþe la sfârºitul anului 2018. Dupã forma de proprietate, ponderea
cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul anului 2018, o reprezintã
locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (98,8%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii locuinþe
70
65 59,7
60 53,3
52,2
55
47,0
50
45
40 24,3 24,0 34,9
35 22,2
30
25
20
15
10 24,8 27,9 29,3 24,8
5
0
2015 2016 2017 2018
Total locuinþe
terminate Rural Urban
În anul 2018 au fost date în folosinþã 59,7 mii locuinþe terminate, cu 6,4 mii mai
multe decât în anul precedent.
Structura locuinþelor terminate, pe medii
LOCUINÞE

2015 2018
47,2% 41,6%
Urban
Rural
52,8% 58,4%
În anul 2018, pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în

folosinþã a fost mai mare în mediul urban (58,4%), faþã de mediul rural (41,6%).
Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit
2015 2018
7,3% 7,2%
26,1% 29,8%
Cu o camerã
Cu douã
camere
Cu trei camere
Cu patru
34,2% camere
ºi peste
40,8% 25,8% 28,8%
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj

2015 2016 2017 2018
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 427 443 460 460
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 219 230 222 225
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 42,2 37,4 32,1 24,2
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 21,6 19,4 15,5 11,8
1) Indemnizaþia de ºomaj acordatã persoanelor aflate în ºomaj ca urmare a pierderii
locului de muncã, conform art. 39 din Legea nr. 76/2002.
2) Indemnizaþia de ºomaj acordatã absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt,
conform art. 40 din Legea nr. 76/2002.
În anul 2018, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 460 lei,
cu 7,7% mai mare faþã de anul 2015 ºi a reprezentat 24,2% din salariul minim
brut pe economie. Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de
învãþãmânt (225 lei) a reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie,
11,8%, în anul 2018 faþã de 21,6% în anul 2015.
În anul 2018, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea

cea mai mare au deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de
ºomaj (40,2%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor,

în anul 2018
56,1% 40,2%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Alte cheltuieli 2)
3,7%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi

stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã
ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea
absolvenþilor, combaterea marginalizãrii sociale, prima de activare ºi prima de relocare.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
ASIGURÃRI SOCIALE
U.M. 2015 2016 2017 2018

Pensionari de asigurãri sociale1) - total
Numãr mediu anual mii pers. 5302 5254 5225 5204
Pensia medie lunarã lei / pers. 893 949 1069 1172
Pensionari de asigurãri sociale de stat

Pensionari de asigurãri sociale din fostul sistem pentru agricultori

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)

Pensionari beneficiari de ajutor social 2)

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)

Numãr mediu mii pers. 3 2 2 2
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din
Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de
Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor
mii persoane
7000
6000
5306 5302 5207 5204
5000 4683 4684
4000
3000
2000
1000
0
2015 2018
Pensionari - total Pensionari de asigurãri

sociale de stat
Pensionari de asigurãri
sociale
ASIGURÃRI SOCIALE

În anul 2018, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de
5204 mii persoane, în scãdere cu 98 mii persoane faþã de anul 2015.
Numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a crescut faþã de anul 2015

cu o mie persoane. În anul 2018, pensia medie lunarã pentru pensionarii de
asigurãri sociale a fost de 1172 lei, mai mare de aproape 1,3 ori faþã de cea a
anului 2015.
În anul 2018, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat
a fost de 1126 lei, în creºtere cu 27,1% faþã de anul 2015.
Indicii pensiei medii reale

1990=100
%
400 371,2
350
300
261,8
250
200 219,7
150 133,1 128,9
120,1
105,0 100,0
100
~
0
1991 2000 2005 2010 2015 2016 2017 2018
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2015 2016 2017
Bilete - total mii 207,0 212,0 183,2

Tratament balnear mii 207,0 212,0 183,2
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1) mii lei 283568,0 288416,0 254413,0
Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna septembrie 2019.
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor,
conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale.
ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Beneficii ºi servicii de asistenþã socialã finanþate

prin bugetul Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale
mii lei
2015 2016 2017
Sume plãtite - total 9975256,5 11704181,5 13465917,3
I. Beneficii de asistenþã socialã
Alocaþii de stat pentru copii 3541590,8 4415501,6 4396915,2
Indemnizaþia pentru creºterea
copilului 1578924,7 2060258,5 3409424,2
Stimulent de inserþie ºi stimulent
lunar pentru creºterea copilului 230359,0 263932,9 575599,5
Indemnizaþia de acomodare
în vederea adopþiei - 986,3 8335,1
Contribuþii pentru asigurãrile
de sãnãtate aferente beneficiarilor
de indemnizaþie de acomodare
în vederea adopþiei - 52,9 461,6
Alocaþie pentru susþinerea familiei 535518,0 525919,9 501271,4
Ajutoare de încãlzire cu energie
termicã furnizatã în sistem centralizat 42905,0 26538,7 22942,9
Ajutoare de încãlzire cu gaze naturale 72019,4 50994,1 42651,9
Ajutoare de încãlzire cu lemne,
cãrbuni sau combustibil petrolier 78300,4 67197,7 52807,8
Ajutoare de încãlzire cu energie
electricã 4559,3 3835,5 3175,2
Ajutoare sociale pentru asigurarea
venitului minim garantat 673411,1 811680,7 781129,8
Alocaþii de plasament 317207,6 324894,2 328009,9
Ajutorul pentru persoane refugiate 1273,9 1194,5 1490,4
Ajutoare financiare 1567,0 1594,0 1631,0
Ajutoare de urgenþã 7885,1 9499,4 6604,8
Contribuþii pentru asigurãrile
de sãnãtate aferente beneficiarilor
de venit minim garantat 37112,9 44614,7 43064,0
Contribuþii pentru asigurarea
obligatorie a locuinþelor pentru
familiile beneficiare de venit
minim garantat 3075,0 3055,1 2746,2
Contribuþii pentru asigurãrile de
sãnãtate aferente indemnizaþiei
pentru creºterea copilului 88054,2 114680,3 190405,7
Beneficii de asistenþã socialã
acordate persoanelor cu dizabilitãþi
Sprijin pentru creºterea copilului,
acordat persoanelor cu dizabilitãþi 36238,8 48060,6 77321,6
Indemnizaþia de însoþitor pentru
adultul cu dizabilitate vizualã gravã 374383,6 477555,0 512408,7
Indemnizaþie lunarã pentru adulþii
cu dizabilitate gravã ºi accentuatã 1468290,4 1546959,1 1583961,3
Buget complementar lunar pentru
persoanele cu dizabilitate gravã,
accentuatã ºi medie 721205,1 750352,4 769871,7
Indemnizaþia lunarã pentru
persoanele infectate cu HIV sau
bolnave de SIDA 44642,8 50037,8 60878,5
Alocaþia lunarã de hranã pentru copiii
cu HIV sau SIDA 662,7 724,6 946,1
Facilitãþi financiare (transport
interurban gratuit) 59027,5 68453,5 66466,0
Dobânzi la credite bancare pentru
cumpãrarea unui autoturism
adaptat sau pentru adaptarea locuinþei 1756,4 1748,3 1413,0
II. Servicii sociale
Subvenþii pentru asociaþii ºi fundaþii
(persoane asistate) 20769,4 17033,1 16838,0
Programe de interes naþional
(instituþii finanþate) 13266,0 79,1 -
Finanþarea instituþiilor de asistenþã
socialã (instituþii finanþate) 21250,4 16747,0 7145,8
Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale ( MMJS).
ASISTENÞÃ SOCIALÃ

Asistenþa socialã a fost asiguratã prin intermediul serviciilor sociale ºi
beneficiilor de asistenþã socialã. Acestea au fost finanþate, conform legii, din
fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaþii,
sponsorizãri sau din alte contribuþii din partea unor persoane fizice ori juridice,
din þarã ºi din strãinãtate, din contribuþii ale beneficiarilor, precum ºi din alte
surse.
Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale este autoritatea publicã centralã care

elaboreazã politica de asistenþã socialã ºi promoveazã drepturile familiei,
copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilitãþi ºi ale oricãror altor
persoane aflate în nevoie. În anul 2017 suma cheltuitã din bugetul de stat
alocat MMJS pentru asistenþa socialã a fost 13465917,3 lei, cu 15,1% mai mare
decât în anul 2016 ºi cu 35,0% mai mare faþã de 2015. Creºterea s-a datorat în
cea mai mare parte mãririi cuantumurilor unor beneficii: alocaþia de stat pentru
copii, alocaþia de susþinere a familiei cu copii, alocaþia de plasament, unele
beneficii plãtite persoanelor cu dizabilitãþi.
În totalul cheltuielilor cu beneficiile ºi serviciile sociale efectuate prin bugetul

Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale, alocaþiile de stat pentru copii au deþinut
cea mai mare pondere (35,5% în anul 2015, 37,7% în anul 2016 ºi 32,7% în anul
2017), urmate fiind de indemnizaþiile pentru creºterea copilului (15,8% în anul
2015, 17,6% în anul 2016 ºi 25,3% în anul 2017).
Cantine de ajutor social 1)

20152) 2016 2017
Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 96 96 90

Numãrul locurilor 24764 24513 21979
1) Finanþate de la bugetul local.
2) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
Sursa: Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale.
SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
unitãþi
2015 2016 2017 20181)
Spitale2) din care: 606 624 634 658
- cu internare continuã sau cu
internare continuã ºi de zi 502 511 510 521
- numai cu internare de zi 104 113 124 137
Ambulatorii integrate spitalelor ºi
de specialitate 458 469 461 474
Policlinici 143 146 144 154
Dispensare medicale 187 187 184 185
Centre de sãnãtate3) 7 5 5 7
Sanatorii T.B.C. 2 2 2 2
Sanatorii balneare4) 10 11 10 10
Preventorii 2 2 2 2
Unitãþi medico-sociale 65 67 66 67
Centre de diagnostic ºi tratament 30 30 26 24
Centre medicale de specialitate 626 667 692 670
Centre de sãnãtate mintalã 86 80 80 82
Centre de transfuzie sanguinã 41 42 43 43
Cabinete medicale de medicinã generalã5) 770 752 776 726
Cabinete medicale de familie5) 11397 11274 11055 10944
Cabinete medicale de specialitate5) 10332 10754 11079 11381
Cabinete medicale ºcolare ºi
studenþeºti 1797 1931 1929 1956
Cabinete stomatologice5) 14763 14879 15095 15203
Cabinete stomatologice ºcolare
ºi studenþeºti 471 476 480 492
Alte tipuri de cabinete medicale 693 749 737 745
Farmacii ºi puncte farmaceutice6) 9485 9495 9700 9952
Laboratoare medicale 3856 4009 4077 4255
Laboratoare de tehnicã dentarã 2217 2263 2198 2243
1) Date provizorii.
2) Inclusiv institute, centre medicale, clinici medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþi
medicale care oferã servicii de spitalizare continuã sau de zi.
3) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
4) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
5) In numãrul cabinetelor medicale de medicinã generalã, cabinetelor medicale
de familie, cabinetelor stomatologice ºi cabinetelor medicale de specialitate nu sunt
incluse cabinetele din structura altor tipuri de unitãþi sanitare, cum ar fi: policlinici,
societãþi medicale civile, centre de diagnostic ºi tratament, etc.
6) Inclusiv drogherii.
Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.
Serviciile de îngrijire din sistemul sanitar1) au fost furnizate printr-o reþea de

unitãþi sanitare (spitale ºi alte unitãþi medicale care oferã servicii de spitalizare
continuã ºi de zi, policlinici, centre medicale, ambulatorii de specialitate,
cabinete medicale ºi alte instituþii medicale) aparþinând atât sectorului public,
cât ºi celui privat.
În anul 2018 din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 658 spitale2), cu 24
mai multe decât în anul 2017 ºi cu 52 mai multe decât în anul 2015. Dintre
acestea, 137 de unitãþi oferã numai servicii de spitalizare de zi ºi fac parte, în
majoritate, dintr-o reþea de unitãþi private în continuã dezvoltare.
Pacienþii internaþi au avut la dispoziþie, în anul 2018, 133070 de paturi pentru
spitalizare continuã, cu 590 de paturi mai multe decât în anul 2017 ºi cu 921
mai multe decât în anul 2015.
Anul 2018 a înregistrat, faþã de anul 2017, atât creºteri ale numãrului unor
unitãþi medicale, cât ºi diminuãri ale numãrului altora. În anul 2018, numãrul
cabinetelor medicale independente de specialitate3) (11381 cabinete) a
înregistrat cea mai mare creºtere, cu 302 unitãþi faþã de anul 2017 ºi cu 1049
unitãþi faþã de anul 2015, în timp ce numãrul centrelor medicale de specialitate
a scãzut cu 22 de unitãþi faþã de anul 2017, dar a crescut cu 44 de unitãþi faþã
de anul 2015.
1) Datele pentru anul 2018 sunt provizorii.
2) Inclusiv institute, centre medicale, clinici medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþi
medicale care oferã servicii de spitalizare continuã sau de zi.
3) În numãrul cabinetelor medicale de medicinã generalã, cabinetelor medicale de
familie, cabinetelor stomatologice ºi cabinetelor medicale de specialitate nu sunt
incluse cabinetele din structura altor tipuri de unitãþi sanitare, cum ar fi: policlinici,
societãþi medicale civile, centre de diagnostic ºi tratament etc.
SÃNÃTATE
Evoluþia principalelor unitãþi sanitare

unitãþi
16000
14000
12000
10000
8000
14763
15203
6000
10944
11397
10332
11381
9485
9952
4000
2000 606 143 658 154
0
2015 2018 1)
Cabinete medicale
Spitale 2) de specialitate
Policlinici Cabinete
stomatologice
Cabinete medicale Farmacii ºi puncte
de familie farmaceutice
1) Date provizorii.
2) Inclusiv institute, centre medicale cu paturi de spital ºi alte unitãþi medicale care oferã
servicii de spitalizare continuã sau de zi.
Dezvoltarea continuã a sistemului sanitar privat a condus ºi la creºterea

numãrului de unitãþi din reþeaua farmaceuticã ºi din cea de laboratoare
medicale. În anul 2018 au oferit servicii un numãr de 9952 farmacii, puncte
farmaceutice ºi drogherii, cu 252 unitãþi mai multe decât în anul 2017, respectiv
cu 467 mai multe decât în anul 2015.
Numãrul de laboratoare medicale care au funcþionat în anul 2018 a fost de

4255 unitãþi, cu 178 mai multe decât în anul 2017 ºi cu 399 mai multe decât în
anul 2015.
Paturile pentru spitalizare continuã din unitãþile sanitare

paturi
2015 2016 2017 20181)
Paturi în spitale 132149 132277 132480 133070

Paturi în sanatorii 2) 1716 1779 1811 1811
Paturi în preventorii 3) 297 297 297 297
Paturi în unitãþi medico-sociale 3) 3088 3298 3305 3427
Paturi în sanatorii T.B.C. 3) 410 410 410 402
1) Date provizorii.
2) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
3) Numai unitãþile din sectorul public.
SÃNÃTATE
Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane
2015 2016 2017 20181)
Medici 2) 56110 57304 58583 60480
Locuitori la un medic 353 344 334 323
Medici la 10000 locuitori 28,3 29,1 29,9 31,0
Stomatologi 15556 16442 15653 16455

Locuitori la un stomatolog 1274 1199 1251 1187
Stomatologi la 10000 locuitori 7,8 8,3 8,0 8,4
Farmaciºti 17135 17180 17833 17620

Locuitori la un farmacist 1157 1147 1098 1108
Farmaciºti la 10000 locuitori 8,6 8,7 9,1 9,0
Personal sanitar mediu 133173 137246 142103 145052

Locuitori la un cadru mediu 149 144 138 135
Personal mediu la 10000 locuitori 67,2 69,2 72,5 74,3
Personal mediu la un medic 2,4 2,4 2,4 2,4
Notã: Pentru perioada 2015-2017, ratele au fost calculate cu populaþia rezidentã la
1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
Pentru anul 2018, ratele sunt provizorii ºi au fost calculate cu populaþia rezidentã
la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
Sistemul sanitar a beneficiat, în anul 2018, de 60,5 mii medici (exclusiv

stomatologi), 16,5 mii stomatologi, 17,6 mii farmaciºti ºi 145,1 mii personal
sanitar mediu. În anul 2018, la un medic (exclusiv stomatolog), au revenit în
medie 323 locuitori, cu 11 locuitori mai puþini faþã de anul 2017 ºi cu 30
locuitori mai puþini decât în anul 2015. La un stomatolog au revenit 1187
locuitori, cu 65 locuitori mai puþini faþã de anul 2017 ºi cu 87 locuitori mai mulþi
decât în anul 2017, dar cu 49 locuitori mai puþini faþã de anul 2015.
În anul 2018, la 10000 locuitori reveneau: 31,0 medici, 8,4 stomatologi,
9,0 farmaciºti ºi 74,3 personal sanitar mediu.
SÃNÃTATE
Spitalele, pe forme de proprietate ºi pe medii de rezidenþã,

în anul 2018 1)
Ponderea spitalelor Ponderea spitalelor

cu proprietate cu proprietate
majoritar de stat majoritar privatã
10,3% 6,1%
Urban
Rural
89,7% 93,9%
1) Date provizorii.
Numãrul cadrelor medico - sanitare
persoane
150000
135000
120000
105000
90000
75000
133173
145052
60000
45000
17620
17135
16455
15556
56110
60480
30000
15000
0
2015 20181)
Medici 2) Farmaciºti
Stomatologi Personal sanitar mediu
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
Sursa: INS - Cercetarea statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare.”
EDUCAÞIE
Învãþãmântul pe niveluri de educaþie
2015/ 2016/ 2017/ 2018/

2016 2017 2018 2019
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt
Total 7108 7010 7047 7020
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)
Total 3643 3597 3579 3547
în învãþãmântul:
Antepreºcolar 19 20 21 22
- sector privat 1 1 1 1
Preºcolar 535 521 521 525
Primar ºi gimnazial 1712 1695 1678 1654
Liceal 674 651 638 630
Profesional 69 84 90 90
Postliceal ºi de maiºtri 99 94 92 92
Superior 535 532 539 534
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei
de vârstã ºcolarã 1);2) (%)
Total 72,43) 72,1 72,3 72,04)
Pe sexe
Masculin 70,83) 70,5 70,6 70,14)
Feminin 74,1 73,8 74,1 73,94)
Numãrul antepreºcolarilor, preºcolarilor, elevilor ºi
studenþilor/cursanþilor care revin la un cadru didactic
Antepreºcolari ºi preºcolari 16 15 15 15
Elevi 15 14 14 14
Studenþi/cursanþi 20 20 21 20
Numãrul elevilor ºi studenþilor/cursanþilor
care revin la 10000 locuitori 1)
Elevi 12883) 1281 1275 12634)
Studenþi/cursanþi 270 270 275 2734)
1) Pentru perioada 2015/2016 - 2017/2018 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie
a fiecãrui an, iar pentru anul 2018/2019 s-a utilizat populaþia rezidentã
la 1 ianuarie, populaþii estimate în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
2) Inclusiv numãrul copiilor din învãþãmântul antepreºcolar (creºe).
3) Date revizuite.
4) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
EDUCAÞIE
Schimbãrile care au avut loc în domeniul educaþiei în ultimii zece ani, în special
noile reglementãri legislative din sfera educaþiei, ºi procesul continuu de
restructurare a sistemului naþional de educaþie, au condus la reorganizarea
reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.
Astfel, în anul ºcolar/universitar 2018/2019, ca urmare a mãsurilor luate în

cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, numãrul unitãþilor de
învãþãmânt a scãzut la 7020, mai puþine cu 27 (respectiv cu 0,4%) faþã de anul
ºcolar/universitar 2017/2018.
Configuraþia reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei

ºcolare ºi cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii
unui proces educaþional de calitate.
Numãrul elevilor înscriºi în învãþãmântul preuniversitar a scãzut, ajungând în

anul ºcolar 2018/2019 sã fie cu 1,3% mai mic decât în anul ºcolar 2017/2018.
În populaþia ºcolarã din învãþãmântul superior, datele prezentate au inclus, pe
lângã studenþii de licenþã, cursanþii înscriºi în învãþãmântul universitar de
master, doctorat, în învãþãmântul postuniversitar ºi la programele
postdoctorale. Din totalul studenþilor ºi cursanþilor înscriºi în învãþãmântul
superior, 75,5% sunt studenþi înscriºi în învãþãmântul de licenþã, 20,7% sunt
cursanþi înscriºi în învãþãmâtul de master ºi postuniversitar, iar restul sunt
cursanþi înscriºi în învãþãmântul de doctorat, precum ºi la programe
postdoctorale de cercetare avansatã. În învãþãmântul privat studiazã 12,3% din
numãrul total al studenþilor ºi cursanþilor înscriºi în învãþãmântul superior.
În anul ºcolar/universitar 2018/2019, pentru toate nivelurile de educaþie, gradul

de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (0-23 ani) a
înregistrat valori diferite pe sexe (70,1% pentru bãieþi, respectiv 73,9% pentru
fete).
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie

mii
1800 1712 1654
1600
1400
1200
1000
800 674 630
600 535 535 525 534
400
200 69 100 90 92
19 22
0
2015/2016 2018/2019
Antepreºcolar Profesional
Preºcolar Postliceal ºi de maiºtri
Primar ºi gimnazial Superior
Liceal
EDUCAÞIE
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din

învãþãmântul superior, în anul universitar 2018 / 2019
4,3% 3,3%
9,1%
13,7%
8,8%
4,5%
24,0%
20,9%
7,0% 4,4%
Grupe de specializãri ISCED-F1)

Tehnologiile informaþiei
Educaþie ºi comunicaþiilor (TIC)
Inginerie, prelucrare ºi
Arte ºi ºtiinþe umaniste construcþii
ªtiinþe sociale, jurnalism Agriculturã, silviculturã,
pisciculturã ºi ºtiinþe
ºi informaþii veterinare
Afaceri, administraþie
ºi drept Sãnãtate ºi asistenþã socialã
ªtiinþe naturale, matematicã

Servicii
ºi statisticã
1)Grupa de specializãri ISCED-F2013 (Clasificarea Internaþionalã Standard

a Învãþãmântului, pe grupe de specializãri) a fost adoptatã în anul 2014, urmare
a revizuirii nivelurilor de educaþie ISCED-2011.
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor/cursanþilor înscriºi în

învãþãmântul superior (de licenþã, master, doctorat, postuniversitar ºi programe
postdoctorale de cercetare avansatã), în anul universitar 2018/2019,
evidenþiazã faptul cã cei mai mulþi studenþi ºi cursanþi studiazã la una din grupe
de specializãri: afaceri, administraþie ºi drept (24,0%), inginerie, prelucrare ºi
construcþii (20,9%), precum ºi sãnãtate, asistenþã socialã (13,7%). În sectorul
privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii ºi cursanþii care
studiazã afaceri, administraþie ºi drept (58,0%).
EDUCAÞIE

2015/ 2016/ 2017/ 2018/
2016 2017 2018 2019
Numãrul absolvenþilor din învãþãmântul preuniversitar,
pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial 179,7 171,4 172,6 …
Învãþãmânt liceal 152,7 153,6 148,6 …
Învãþãmânt profesional 10,5 19,4 23,3 …
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri 34,1 32,0 31,0 …
Numãrul absolvenþilor cu diplomã (mii persoane)
Învãþãmânt superior 121,8 121,3 126,3 …
Personalul didactic (mii persoane)
Total 237 236 236 235
Antepreºcolar ºi preºcolar 35 35 36 36
Primar ºi gimnazial 118 117 117 115
Liceal 55 55 54 54
Profesional *) *) 1 2
Postliceal ºi de maiºtri 2 2 2 2
Superior 27 27 26 26
... = Lipsã date. Anul ºcolar/universitar 2018/2019 se încheie dupã examenele
de corigenþã/restanþã din toamnã.
*) Sub 0,5.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Numãrul absolvenþilor în anul ºcolar 2017/2018 a scãzut faþã de anul precedent

în învãþãmântul postliceal ºi de maiºtri (cu 3,1%) ºi liceal (cu 3,2%). La sfârºitul
anului ºcolar 2017/2018, cel mai mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în
învãþãmântul gimnazial (peste 172 mii persoane). Numãrul absolvenþilor cu
diplomã din învãþãmântul superior (licenþã, master, programe postuniversitare,
doctorat ºi programe postdoctorale de cercetare avansatã) în anul universitar
2017/2018 a fost de 126271 persoane, în creștere faþã de anul precedent cu
4,1%. Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii
semnificative în ultimii patru ani.
Absolvenþii, pe niveluri de educaþie

2016/2017 2017/2018
8,5% 8,2%
5,2% 45,5% 6,2% 46,0%
40,8% 39,6%
Învãþãmânt gimnazial Învãþãmânt profesional

Învãþãmânt liceal Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri
CULTURÃ
2015 2016 2017 20181)
Activitatea bibliotecilor 2)
Biblioteci (numãr) 3) 10111 9832 9594 9479

- din care: proprietate privatã 334 319 323 351
Utilizatori activi (mii) 3580 3433 3248 3132
Activitatea instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte 2)
Instituþii ºi companii de spectacole

sau concerte (numãr) 4) 254 227 230 248
Spectacole ºi concerte (mii reprezentaþii) 23 22 23 26
Spectatori ºi auditori (milioane) 6 6 6 9
Activitatea muzeelor ºi colecþiilor publice 2)
Muzee ºi colecþii publice (numãr) 4) 738 761 762 787

- din care: proprietate privatã 90 92 92 104
Vizitatori (mii) 13052 14197 15941 17610
Activitatea cinematografelor 5)
Cinematografe (numãr) 6) 82 92 90 96
Spectacole (mii) 488 578 603 625
Spectatori (milioane) 11 13 14 13
1) Date provizorii.
2) Sursa: INS - Cercetãrile statistice din domeniul culturii.
3) Exclusiv filialele.
4) Inclusiv secþii.
5) Sursa: Ministerul Culturii ºi Identitãþii Naþionale - Centrul Naþional al Cinematografiei.
6) Inclusiv caravana.
În anul 2018, numãrul bibliotecilor (exclusiv filialele) care au funcþionat a

înregistrat o diminuare cu 115 unitãþi (1,2%) faþã de anul 2017, respectiv cu 632
unitãþi (6,3%), comparativ cu anul 2015. Dupã forma de proprietate, în anul
2018, la fel ca în anii precedenþi, majoritatea bibliotecilor au fost unitãþi de stat,
96,3%, iar bibliotecile proprietate privatã au reprezentat doar 3,7%. Numãrul
utilizatorilor activi înregistraþi la biblioteci, în anul 2018, a fost de
3132 mii, cu 116 mii (3,6%) mai mic faþã de anul 2017 ºi cu 448 mii (12,5%) faþã
de anul 2015.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2018 a cuprins

96 cinematografe, în creºtere cu 6 unitãþi faþã de anul precedent ºi cu 14 unitãþi
mai multe faþã de anul 2015. Comparativ cu anul 2015, în anul 2018, numãrul
spectacolelor cinematografice a crescut cu 137 de mii de spectacole (28,1%),
iar numãrul spectatorilor în cinematografe a scãzut cu aproximativ un milion
faþã de anul 2017.
CULTURÃ
În anul 2018, numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole sau concerte

(teatre, companii de spectacole, concerte ºi instituþii asimilate, inclusiv filialele
acestora) a fost de 248 unitãþi, înregistrând o creºtere de 18 unitãþi (7,8%) faþã
de anul 2017 ºi o scãdere de 6 unitãþi (2,4%) faþã de anul 2015.
Numãrul spectacolelor ºi concertelor (reprezentaþiilor) susþinute în anul 2018 a

fost de 26 mii reprezentaþii, în creºtere cu 3 mii reprezentaþii faþã de anul 2017
ºi cu 3 mii de reprezentaþii faþã de anul 2015. Numãrul spectatorilor înregistrat
de instituþiile ºi companiile de spectacole ºi concerte a fost, în anul 2018, de
8542 mii spectatori, în creºtere cu 2117 mii (32,9%) faþã de anul 2017, iar faþã de
anul 2015 înregistrând o creºtere de 47,1% (2735 mii spectatori).
Numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole

sau concerte ºi numãrul spectatorilor ºi auditorilor
numãrul instituþiilor ºi companiilor spectatori ºi auditori
de spectacole sau concerte (unitãþi)1) (milioane persoane)
300 30
254 248
260 254
230 248 26
227
227 230
220 22
180 18
140 14
9
100 10
6 6 6
60 6
~ ~
0 0
2015 2016 2017 2018 2)
Instituþii ºi companii Spectatori
de spectacole sau concerte ºi auditori
1) Inclusiv secþii.
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetãri statistice anuale din domeniul culturii.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2018 a cuprins

787 de unitãþi (inclusiv filiale ºi secþii), cu 25 unitãþi mai mult faþã de anul 2017
ºi cu 49 unitãþi mai multe faþã de anul 2015. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor
publice proprietate privatã a crescut, în anul 2018, cu 12 unitãþi faþã de anul
2017 ºi cu 14 unitãþi faþã de anul 2015.
Numãrul vizitatorilor la muzee ºi colecþii publice a fost în anul 2018 de
17610 mii vizitatori, în creºtere cu 1669 mii vizitatori (10,5%) faþã de anul 2017
ºi cu 4558 mii vizitatori (34,9%) faþã de anul 2015.
CULTURÃ

Activitatea cinematografelor
650 625
603
600 578
550
488
500
450
400
92 90 96
82
~ 11 13 14 13
0
2015 2016 2017 2018
Cinematografe
Spectacole
Spectatori
Producþii mass-media
2015 2016 2017 20181)
Emisiuni la radio ºi televiziune

RADIO
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program)2) 154 154 148 144
TELEVIZIUNE
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program)3) 53 53 53 53
1) Date provizorii.
2) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
3) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
În anul 2018, numãrul orelor-program al staþiilor de radio publice a scãzut cu

4 mii ore-program faþã de anul 2017, în timp ce numãrul orelor-program al
staþiilor de televiziune publicã a rãmas neschimbat în toatã perioada 2015-2018
(de 53 mii ore-program anual).
În anul 2018, numãrul orelor-program al staþiilor de radio private (cu difuzare
terestrã) a crescut cu 4,2 mii zile emisie-program propriu faþã de anul 2017 ºi cu
5,5 mii zile emisie-program propriu faþã de anul 2015 (132 mii zile
emisie-program propriu).
PREÞURI
În anul 2018, rata medie anualã a inflaþiei a fost de 4,6%, fiind influenþatã în
principal de scumpirea produselor alimentare, energiei, carburanþilor ºi a
tutunului. Astfel, a continuat tendinþa crescãtoare din anul 2017, indicele
mediu anual al preþurilor de consum pentru alimente fiind de 103,75%, cu 1,3
puncte procentuale mai mare faþã de indicele corespunzãtor din anul 2017.
În cazul produselor nealimentare indicele mediu anual din anul 2018 a fost
106,20%, iar cel pentru servicii a ajuns la valoarea de 102,53%.
2015 2016 2017 2018

Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 99,41 98,45 101,34 104,63
Mãrfuri alimentare 96,20 97,43 102,48 103,75
Mãrfuri nealimentare 100,93 98,96 101,41 106,20
Servicii 102,04 99,21 99,23 102,53
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
Total -0,1 0,0 0,3 0,3
Mãrfuri alimentare -0,5 0,1 0,3 0,3
Mãrfuri nealimentare 0,2 -0,1 0,3 0,3
Servicii 0,2 -0,2 0,0 0,2
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
lei / euro 4,5040 4,5173 4,6359 4,6530
lei / dolar SUA 4,1390 4,2820 3,9186 4,0868
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor

salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual
%
an curent / an precedent
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90 ~
0
2005 2010 2015 2016 2017 2018
Indicii preþurilor Indicii cursului de schimb
de consum - total mediu anual - lei/euro
Indicii câºtigurilor Indicii cursului de schimb
salariale reale1) mediu anual - lei/dolar SUA
1) Anul 2018, date provizorii.
În anul 2018, indicii preþurilor producþiei industriale pe diviziuni CAEN Rev. 2

comparativ cu indicele general al preþurilor producþiei industriale au înregistrat
urmãtoarea evoluþie (în condiþiile menþinerii bazei de comparaþie - anul
2015=100):
 preþurile producþiei industriale din industria extractivã ºi cele din
industria prelucrãtoare au crescut cu 3,8 puncte procentuale, respectiv
1,2 puncte procentuale;
 preþurile producþiei industriale la distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare ºi cele la producþia ºi furnizarea de
energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat au scãzut cu
1,7 puncte procentuale, respectiv 7,8 puncte procentuale.
PREÞURI

Indicii preþurilor producþiei industriale pe total
(piaþa internã ºi piaþa externã) 2015 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2016 2017 2018
Total 98,21 101,61 106,72
Industria extractivã 97,64 100,11 110,47
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior c c c
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 94,77 98,73 111,38
Extracþia minereurilor metalifere c c c
Alte activitãþi extractive 100,58 100,02 104,58
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 102,83 101,32 112,29
Industria prelucrãtoare 98,93 103,14 107,96
Industria alimentarã 101,08 104,22 106,21
Fabricarea bãuturilor 103,14 106,35 110,26
Fabricarea produselor din tutun 102,47 104,93 105,27
Fabricarea produselor textile 100,96 102,22 105,15
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 103,55 106,21 111,55
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi
încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 103,01 105,89 108,59
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea
articolelor din paie ºi din alte materiale
vegetale împletite 99,49 102,74 108,07
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 100,25 101,48 106,21
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 100,44 101,52 103,08
Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului 83,00 101,01 121,05
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 90,69 96,62 104,91
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice 102,49 107,63 111,29
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 100,26 101,36 107,61
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 99,45 100,51 104,77
Industria metalurgicã 92,77 103,93 114,45
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 97,50 97,46 99,34
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 101,14 104,61 110,49
Fabricarea echipamentelor electrice 98,05 99,69 100,81
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 99,67 103,19 106,29
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor 102,45 105,53 106,96
Fabricarea altor mijloace de transport 101,61 103,31 101,88
Fabricarea de mobilã 102,53 105,57 108,78
Alte activitãþi industriale n.c.a. 104,32 107,13 111,66
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor 101,61 103,00 114,02
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 94,10 93,44 98,95
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 94,10 93,44 98,95
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 100,91 100,86 104,98
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 100,91 100,86 104,98
c = Date confidenþiale.
CONTURI NAÞIONALE
În anul 2018, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali a fost de

944220,2 milioane lei, revenind 48345,6 lei pe locuitor.
În anul 2018, comparativ cu anul 2017, produsul intern brut, în termeni reali,
s-a majorat cu 4,1%, iar produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 4,4%.
Evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele

caracteristici:
- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB,
respectiv 57,1% din total (539182,4 milioane lei);
- pe locul secund s-a situat industria, respectiv 23,6% la formarea PIB
(222414,5 milioane lei);
- construcþiile au contribuit cu 5,4% la formarea PIB (51162,3 milioane lei);
- agricultura, silvicultura ºi pescuitul au contribuit cu 4,3% din PIB
(41014,3 milioane lei).
În anul 2018, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 853773,5 milioane

lei ºi a reprezentat 90,4% din PIB.
Produsul intern brut ºi produsul intern brut/locuitor
miliarde lei preþuri curente mii lei/locuitor
1000 944,2
944,2 100
900 856,7
856,7 90
800 765,1
765,1 80
712,6
712,6
700 70
600 60
48,3
500 43,7 50
38,8
400 35,9 40
300 30
200 20
100 10
0 0
1) 2)
2015 2016 2017 2018
Produsul intern brut Produsul intern brut/locuitor
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi
categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
20151) 20161) 2017 20182)
Agriculturã, silviculturã
ºi pescuit 29827,1 31077,8 37018,6 41014,3
Industrie 171543,8 183778,0 203800,1 222414,5
Construcþii 41853,3 46250,5 47753,6 51162,3
Servicii 383257,4 425266,6 486900,9 539182,4
Valoarea adãugatã brutã

(VAB) 626481,6 686372,9 775473,2 853773,5
Impozite nete pe produs 86106,2 78762,5 81253,4 90446,7
Produsul intern brut (PIB) 712587,8 765135,4 856726,6 944220,2
Consumul final efectiv 537955,4 593694,6 674632,0 746404,0

Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor
populaþiei 486481,3 537100,5 602744,4 651998,8
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei
publice 51474,1 56594,1 71887,6 94405,2
Formarea brutã de capital 179060,9 178531,9 200316,1 228136,9

Formarea brutã de capital fix 176514,3 174990,2 191960,5 200350,7
Variaþia stocurilor 2546,6 3541,7 8355,6 27786,2
Exportul net3) -4428,5 -7091,1 -18221,5 -30320,7
Venitul naþional brut

(VNB) 697691,6 747023,2 839197,0 924634,3
Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

de Conturi (SEC) - 2010.
1) Date revizuite.
2) Date provizorii.
3) Export - import.
În anul 2018, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul
final efectiv a fost de 746404,0 milioane lei, iar valoarea celei mai importante
componente a sa - consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei
- a fost de 651998,8 milioane lei.
În anul 2018, sumele ce au fost alocate pentru formarea brutã de capital fix au
însumat 200350,7 milioane lei.
Rata valorii adãugate brute s-a redus în anul 2018, având valoarea de 47,6%, cu
0,2 puncte procentuale mai micã decât nivelul înregistrat în anul 2017 (47,8%).
Rata de investiþie s-a diminuat în anul 2018, având valoarea de 23,5%, cu

1,3 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent (24,8%).
CONTURI NAÞIONALE
Indicii produsului intern brut (%)
anul precedent = 100

20151) 20161) 20172) 20183)
RESURSE
Industrie 105,4 105,1 108,3 104,1
Construcþii 106,5 112,3 99,1 94,4
Servicii 103,5 104,1 106,9 103,6
Valoarea adãugatã brutã 103,5 104,9 107,1 103,5

UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 104,8 106,8 108,6 104,5
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei 105,5 107,4 109,0 103,7
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice 98,3 101,8 105,2 112,0
Formarea brutã de capital 106,8 99,8 104,2 109,6

Formarea brutã de capital fix 107,5 99,8 103,5 96,8
Variaþia stocurilor 64,5 101,2 139,0 402,2
Exportul net 427,2 151,1 170,9 180,9
Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

de Conturi (SEC) - 2010.
1) Date revizuite.
3) Date provizorii.
Evoluþia produsului intern brut
% anul precedent = 100
110 107,0
103,9 104,7 103,9 104,8 104,1
105 102,5
100 96,1
95
90
85
80
75
0
~
1996 2000 2005 2010 2015 2016 2017 2018
Notã: Pentru anul 2017 date semidefinitive, iar pentru anul 2018 date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE

20151) 20161) 20172) 20183)
Produsul intern brut

- milioane lei preþuri
curente 712587,8 765135,4 856726,6 944220,2
- modificãri faþã de anul
precedent (%) 3,9 4,8 7,0 4,1
Produsul intern brut
4)
pe locuitor
- lei 35948,9 38826,5 43729,1 48345,6
- modificãri faþã de
anul precedent (%) 4,4 5,4 7,6 4,4
- dolari (pe baza Paritãþii
1)
Puterii de Cumpãrare) 21123 22509 24686 26447
- la puterea de cumpãrare
1)
standard 16300 17400 18800 …
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%) 44,9 47,0 47,8 47,6
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %) 28,2 25,5 24,8 23,5
Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi

(SEC) - 2010.
1) Date revizuite.
3) Date provizorii.
4) Pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an,
estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului
Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Pentru anul 2018 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 ianuarie.
... = Lipsã date.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
20151) 2016 20172) 20183)

Industrie 24,0 24,0 23,8 23,6
Construcþii 5,9 6,0 5,6 5,4
Servicii 53,8 55,6 56,8 57,1
Valoarea adãugatã brutã 87,9 89,7 90,5 90,4
1) Date revizuite.
3) Date provizorii.
INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)

2015 2016 2017 2018
Total 108,4 96,7 106,4 100,8

Construcþii noi 105,2 97,2 104,9 91,6
Utilaje 110,8 100,3 103,9 108,4
Alte cheltuieli de investiþii 112,3 83,1 117,4 111,7
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
În anul 2018, comparativ cu anul 2017, investiþiile nete realizate în economia

naþionalã au crescut cu 0,8%, creºtere înregistratã la urmãtoarele elemente de
structurã: alte cheltuieli de investiþii cu 11,7% ºi la utilaje (inclusiv mijloace de
transport) cu 8,4%. Lucrãrile de construcþii noi au scãzut cu 8,4%.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale
CAEN Rev.2
2016 2017 1)
4,5% 6,5%
50,5% 51,8%
Agriculturã,
silviculturã
ºi pescuit
Industrie
Construcþii
Comerþ
ºi servicii
10,3% 34,7% 11,0% 30,7%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare

CAEN Rev.2
2016 2017 1)
1,1% 4,7% 0,6% 4,3% Surse proprii
8,8% 10,1%
0,5% Credite interne
1,3%
5,7% 4,9% Credite externe
Buget de stat
ºi bugete locale
Capital strãin
Alte surse
78,4% 79,6%
Notã: Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.
1) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
2015 2016 2017 20182)
Total 68749 69349 78494 90206

Vegetalã 43574 45155 53217 63390
Animalã 24315 23294 24332 25570
Servicii agricole 860 900 945 1246
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este

predominant, deþinând, în anul 2018 o pondere de 70,3% din totalul
producþiei, faþã de 28,3% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1,4%
serviciile agricole.
Structura producþiei ramurii agricole 1)
2015 2018 2)
1,2% 1,4%
35,4% 28,3%
Vegetalã
Animalã
Servicii agricole
63,4% 70,3%
1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.

2) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Producþia agricolã vegetalã

mii tone
2015 2016 2017 20181)
Cereale pentru boabe 19333 21765 27139 31553
din care:
Grâu 7962 8431 10035 10144
Secarã 24 26 28 29
Orz ºi orzoaicã 1626 1817 1907 1871
Porumb boabe 9021 10746 14326 18664
Leguminoase pentru boabe 76 99 302 191
Cartofi 2700 2690 3117 3023
Sfeclã de zahãr 1041 1012 1175 978
Plante uleioase 2975 3597 4986 5146
din care:
Floarea soarelui 1786 2032 2913 3063
Legume 2) 3674 3358 3638 3797
Fructe 3) 1225 1242 1058 1813
Struguri 3) 799 737 1067 1144
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
3) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2018, producþia de cereale pentru boabe a fost mai mare faþã de anii
precedenþi. Comparativ cu anul 2017, producþia vegetalã a înregistrat creºteri
la: cereale pentru boabe (grâu, secarã, porumb boabe), plante uleioase,
legume, fructe, struguri ºi scãderi la leguminoase pentru boabe, cartofi ºi sfeclã
de zahãr.
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
33000 31553
30000 27139
27000
24000 21765
21000 19333 18664
18000 14326
15000
10746
12000 9021
9000 10035 10144
6000 7962 8431
1626 1817 1907 1871
3000
~ 24 26 28 29
0
2015 2016 2017 2018 1)
Cereale pentru Orz ºi orzoaicã
boabe - total
Grâu Porumb boabe
Secarã
1) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei medie la hectar, la principalele culturi
Kg/ha
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2015 2016 2017 20181)
Cartofi Orz ºi orzoaicã

Porumb boabe Secarã
Grâu
1) Date provizorii.
Producþia agricolã animalã
U.M. 2015 2016 2017
Carne mii tone

greut. în viu 1431 1465 1462
din care:
Carne de bovine mii tone
greut. în viu 200 206 196
Carne de porcine mii tone
Carne de ovine ºi caprine mii tone
Carne de pasãre mii tone
Lapte - total mii hl 49156 48133 46615

din care:
Lapte de vacã ºi bivoliþã mii hl 42664 42020 40564
Lânã tone 22343 22277 22401
Ouã mil. buc 6555 6182 5996
Miere extrasã tone 27893 21202 30177
Peºte 1) tone 19601 23180 25943

Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii
pentru consum.
Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.
1) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã.
AGRICULTURÃ

Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M. 2015 2016 2017 20181)
Bovine mii capete 2092 2050 2011 1984

Porcine mii capete 4927 4708 4406 3957
Ovine mii capete 9810 9876 9982 10154
Caprine mii capete 1440 1483 1503 1539
Cabaline mii capete 503 520 481 448
Pãsãri - total mii capete 78648 75690 73289 73693
- proprietate majoritar privatã mii capete 78635 75677 73267 73681
Albine - total mii familii 1393 1437 1602 1628
- proprietate majoritar privatã mii familii 1392 1437 1602 1627
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
12000
10000
8000
6000
9799
9864
9971
10142
4000
2086
2043
2005
1977
1502
1482
1439
1538
4920
4701
4401
3953
2000
478
518
502
446
0
1)
2015 2016 2017 2018
Bovine Ovine Cabaline

Porcine Caprine
1) Date provizorii.
SILVICULTURÃ

Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã 2015 2016 2017 20181)
Fondul forestier - total 6555 6559 6565 6583

Suprafaþa pãdurilor 6399 6404 6406 6418
Rãºinoase 1931 1929 1924 1917
Foioase 4468 4475 4482 4501
Alte terenuri din fondul forestier 156 155 159 165
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa, la sfârºitul anului 2018, o suprafaþã de 6583 mii hectare,
cu 28 mii hectare mai mult faþã de anul 2015 (respectiv 0,4%). În anul 2018
comparativ cu anul 2017, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de
aproximativ 0,3%.
În anul 2018 suprafaþa pãdurilor a fost de 6418 mii hectare, speciile de

rãºinoase acoperind 1917 mii hectare (respectiv 30,0%), iar speciile de foioase
4501 mii hectare (respectiv 70,0%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2015 2016 2017 20181)
Volumul de masã lemnoasã

recoltat - total 18133 17198 18316 19462
Rãºinoase 6782 6268 6531 7127
Fag 6215 5799 6212 6584
Stejar 1769 1688 1788 2041
Diverse specii tari 1951 2008 2228 2191
Diverse specii moi 1416 1435 1557 1519
1) Date provizorii.
Structura volumului de lemn recoltat, pe principalele specii

2015 2018 1)
7,8% 7,8%
10,8% 11,3%
37,4% 36,6%
9,7% 10,5%
34,3% 33,8%
Rãºinoase Diverse specii tari

Fag Diverse specii moi
Stejar
1) Date provizorii.
În anul 2018 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 1146 mii m3 mai mare
faþã de anul 2017 (respectiv cu +6,3%) ºi cu 1429 mii m3 mai mare faþã de anul
2015 (respectiv cu +7,3%). În anul 2018, pe specii lemnoase, rãºinoasele
reprezintã 36,6% din volumul total recoltat, fagul 33,8%, stejarul 10,5% ºi
diverse specii tari ºi moi 19,1%.
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte

servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 Sem. I
20181)
Total 488210 500428 525660 516089

Producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã
ºi aer condiþionat 1460 1350 1206 1166
Distribuþia apei; salubritate,
gestionarea deºeurilor, activitãþi
de decontaminare 3049 2968 3022 2932
Construcþii 48341 49716 52792 51774
repararea autovehiculelor
ºi motocicletelor 171959 169712 172435 168798
ºi tehnice 57812 60324 63350 62516
Învãþãmânt 2) 4252 4942 5811 5703
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 10959 13188 15251 15075
Activitãþi de spectacole, culturale
ºi recreative 6778 7740 9003 8824
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 Sem. I
20181)
Total 486529 498730 523955 514423
Producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã
ºi aer condiþionat 1426 1316 1172 1135
Distribuþia apei; salubritate,
gestionarea deºeurilor, activitãþi
de decontaminare 2981 2898 2949 2860
Construcþii 48245 49621 52716 51700
repararea autovehiculelor
ºi motocicletelor 171786 169524 172239 168602
ºi tehnice 57755 60260 63288 62455
Învãþãmânt 2) 4251 4940 5811 5703
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 10942 13170 15232 15056
Activitãþi de spectacole, culturale
ºi recreative 6754 7717 8982 8804
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.
INDUSTRIE
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018
Total - pe secþiuni 103,3 103,4 111,4 111,8

Industrie extractivã 95,5 77,3 114,3 105,9
Total - pe marile grupe industriale 103,3 103,4 111,4 111,8
Industria bunurilor intermediare 105,2 99,5 109,9 111,0
Industria bunurilor de capital 109,7 108,9 115,9 115,0
Industria bunurilor de folosinþã
îndelungatã 108,8 114,0 108,3 107,0
Industria bunurilor de uz curent 104,6 104,9 104,3 108,2
Industria energeticã 78,9 89,9 120,2 112,9
În anul 2018, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de
anul precedent cu 11,8%, creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare
(+12,0%) cât ºi de industria extractivã (+5,9%).
În anul 2018 comparativ cu anul 2017, indicele producþiei industriale (serie

brutã) a crescut cu 3,5%, ca urmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+4,3%).
Industria extractivã a scãzut cu 0,2%, iar producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat a rãmas la acelaºi nivel.
Cele mai importante creºteri s-au înregistrat la urmãtoarele activitãþi: fabricarea

de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. (+17,4%), fabricarea echipamentelor
electrice (+17,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi
semiremorcilor (+13,5%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice
(+7,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor
farmaceutice (+7,5%), fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie (+4,8%),
fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice ºi fabricarea bãuturilor
(+4,0% fiecare), fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice
(+3,8%), fabricarea altor mijloace de transport (+2,9%) ºi fabricarea substanþelor
ºi a produselor chimice (+1,8%).
INDUSTRIE

Indicii producþiei industriale (%)
serie brutã anul precedent = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2015 2016 2017 2018
Total 102,7 103,1 107,8 103,5
Industria extractivã 87,5 88,3 110,2 99,8
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 108,1 90,3 111,8 91,9
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 99,3 90,0 105,3 98,6
Extracþia minereurilor metalifere 104,8 111,4 85,9 100,5
Alte activitãþi extractive 112,5 103,9 107,0 95,8
Activitãþi de servicii anexe extracþiei 61,7 66,7 140,2 109,3
Industria alimentarã 105,2 109,2 102,8 101,4
Fabricarea bãuturilor 110,0 103,4 106,5 104,0
Fabricarea produselor din tutun 120,2 99,7 95,3 89,5
Fabricarea produselor textile 90,8 99,6 106,5 99,4
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 92,6 99,4 88,8 89,4
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj
ºi marochinãrie, harnaºamentelor
ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea
blãnurilor 94,6 97,0 98,3 94,1
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;
fabricarea articolelor din paie
ºi din alte materiale vegetale împletite 98,0 99,8 96,7 98,9
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 108,6 113,9 109,8 104,8
Tipãrirea ºi reproducerea pe suporturi
a înregistrãrilor 97,4 103,1 120,1 92,1
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 100,1 108,6 100,0 101,3
Fabricarea substanþelor ºi a produselor
chimice 94,7 100,5 105,8 101,8
Fabricarea produselor farmaceutice
de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 98,4 92,6 115,2 107,5
Fabricarea produselor din cauciuc
ºi mase plastice 108,2 104,3 106,9 104,0
Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice 124,1 102,0 104,2 107,7
Industria metalurgicã 103,4 103,5 108,3 100,1
Industria construcþiilor metalice ºi
a produselor din metal, exclusiv maºini,
utilaje ºi instalaþii 108,7 102,8 107,8 98,8
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice 103,6 119,2 119,4 103,8
Fabricarea echipamentelor electrice 108,0 112,9 110,9 117,1
Fabricarea de maºini, utilaje ºi
echipamente n.c.a. 87,7 100,0 138,2 117,4
Fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 110,3 111,5 117,0 113,5
Fabricarea altor mijloace de transport 98,6 86,0 101,7 102,9
Fabricarea de mobilã 107,9 113,1 98,0 96,3
Alte activitãþi industriale n.c.a. 88,2 102,3 108,7 99,2
Repararea, întreþinerea ºi instalarea
maºinilor ºi echipamentelor 94,0 96,7 100,8 78,4
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi
aer condiþionat 101,3 100,5 103,4 100,0
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 101,3 100,5 103,4 100,0
Industrie - total pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare 102,3 103,1 107,3 105,6
- industria bunurilor de capital 104,2 105,2 116,3 107,9
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 111,5 113,6 103,0 98,9
- industria bunurilor de uz curent 99,1 102,4 101,7 98,0
- industria energeticã 101,0 98,7 103,6 99,8
Energie primarã
ENERGIE

mii tone echivalent petrol1)
2015 2016 2017 20182)
Resurse 40769 40910 41821 42247

din care:
- producþie 3) 26387 24798 25417 24534
- import 11333 13113 13597 13615
Producþie 3) 26387 24798 25417 24534

din care:
- cãrbuni 4711 4233 4466 4259
- þiþei 3906 3714 3548 3477
- gaze naturale 4) 8874 7862 8608 8192
- energie electricã 5) 5096 5086 4897 5042
Import 11333 13113 13597 13615

din care:
- cãrbuni 546 521 512 551
- þiþei 6594 7466 7752 8265
- gaze naturale 163 1188 962 1198
- energie electricã 325 307 315 252
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
5) Energie hidroelectricã, cãldura nuclearã, energie eolianã ºi solar fotovoltaicã.
În anul 2018, producþia de energie primarã a înregistrat o scãdere faþã de

anul anterior (-3,5%), în timp ce importurile au înregistrat o creºtere (+0,1%),
ponderea lor în total resursã de energie primarã fiind de 32,2%; importurile de
þiþei au reprezentat 60,7% din totalul importurilor, iar importurile de gaz
natural au avut o creºtere de 24,5% faþã de anul 2017.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2015 2016 2017 20181)
Resurse 70,1 68,7 68,0 67,3

Producþie 66,3 65,1 64,3 64,4
- produsã în termocentrale 28,7 26,9 28,6 26,8
- produsã în hidrocentrale 17,0 18,5 14,9 18,0
- nuclearo-electricã 11,6 11,3 11,5 11,4
- eolianã2) 9,0 8,4 9,3 8,2
Import 3,8 3,6 3,7 2,9
Destinaþii - total 70,1 68,7 68,0 67,3

Consum - total 52,4 53,0 54,5 55,8
- în economie 39,7 40,3 41,3 45,1
- iluminat public 0,6 0,6 0,6 0,5
- populaþie 12,1 12,1 12,6 10,2
Export 10,5 8,6 6,5 5,5
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii 7,2 7,1 7,0 6,0
1) Date provizorii.
2) Inclusiv energia solar fotovoltaicã.
CONSTRUCÞII

Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
2015 2016 2017 2018
Lucrãri de construcþii - total 110,6 95,6 94,4 95,9
din total, pe elemente de structurã:

lucrãri de construcþii noi 105,3 97,9 104,8 91,6
lucrãri de reparaþii capitale 131,7 76,3 82,3 101,5
lucrãri de întreþinere ºi reparaþii
curente 113,6 101,8 74,8 107,9
din total, pe tipuri de construcþii:
clãdiri 98,9 104,6 114,3 85,7
din care:
clãdiri rezidenþiale 94,2 112,0 170,4 76,4
clãdiri nerezidenþiale 101,2 101,3 87,3 94,5
construcþii inginereºti 120,3 89,4 78,3 108,0
Notã: Date recalculate datoritã schimbãrii anului de bazã ºi sistemului de ponderare.
Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
Structura lucrãrilor de construcþii, dupã modul de execuþie

2016 2017 1)
23,5% 20,2%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
76,5% 79,8%
1) Date provizorii.
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã,

pe categorii de obiecte
2016 2017 1)
16,0% 33,5% 13,7% 38,5%

Clãdiri
rezidenþiale
Clãdiri
nerezidenþiale
Infrastructuri de
transport
Alte construcþii
ºi lucrãri
23,1% 27,4% 19,6% 28,2% inginereºti
1) Date provizorii.
TRANSPORTURI
U.M. 2015 2016 2017 20181)
Transportul feroviar
Locomotive numãr 1795 1769 1769 1721
Vagoane pentru trenuri
de marfã mii vagoane 34 34 32 32
Vagoane pentru trenuri
de pasageri numãr 3928 3894 3894 3980
Mãrfuri transportate mil. tone 55 53 56 55
Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 14 14 14 13
Transportul naþional ºi
internaþional de pasageri mil. pasageri 66 64 69 67
Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 5149 4988 5664 5577
Transportul pe cãi navigabile interioare

Nave fãrã propulsie pentru
transportul mãrfurilor numãr 1134 1145 1139 1123
Nave pentru transportul
pasagerilor numãr 65 75 75 78
2)
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)
Parcursul pasagerilor 2) mil. pasageri-km 10 8 8 6
Transportul prin conducte petroliere magistrale

Transportul maritim
Nave pentru transportul
mãrfurilor numãr 26 23 23 28
internaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) -
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate
- pentru transportul
pasagerilor ºi mixt numãr 59 67 78 72
Mãrfuri transportate mii tone 37 40 45 49
internaþional de pasageri mil. pasageri 13 16 20 22
Transportul rutier
internaþional de pasageri 3) mil. pasageri 276 303 326 361
Parcursul pasagerilor 3) mil. pasageri-km 17471 18744 18178 19937
1) Date provizorii.
2) Date privind activitatea operatorilor naþionali. În perioada 2015 - 2018
a fost desfãºurat exclusiv transport naþional de pasageri.
3) Date care nu includ transportul public local.
*) Sub 0,5.
TRANSPORTURI
În cursul anului 2018 comparativ cu anul 2017, au fost înregistrate creºteri ale
indicatorului mãrfuri transportate pentru majoritatea modurilor, astfel: cu 7,9%
pentru aerian (valoare calculatã din “tone”), cu 6,3% pentru maritim, cu 4,8%
pentru rutier ºi cu 2,3% pentru transportul pe cãi navigabile interioare (valori
calculate din “mii tone”).Transportul feroviar ºi transportul prin conducte
petroliere magistrale au marcat scãderi faþã de valorile înregistrate în anul
precedent, cu 1,2% ºi respectiv, cu 1,4% (valori calculate din “mii tone”).
În transport naþional ºi internaþional de pasageri au fost înregistrate în anul

2018 comparativ cu anul 2017, creºteri ale numãrului de pasageri pentru
transportul rutier cu 11,0% (valoare calculatã din “mii pasageri”) ºi aerian cu
7,9% (valoare calculatã din “pasageri”). Transportul feroviar a marcat o scãdere
cu 3,7% (valoare calculatã din “mii pasageri”) faþã de valoarea înregistratã în
anul anterior.
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2015 2016 2017 2018
Transport portuar maritim 44533 46295 46182 49107
- mãrfuri încãrcate 24954 25739 24848 24959
- mãrfuri descãrcate 19579 20556 21334 24148
Transport pe cãi navigabile interioare 30020 30484 29043 29714

- internaþional 11216 10399 9153 8540
- naþional 13246 14697 14632 16140
- tranzit1) 5558 5388 5258 5034
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit
pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.
Transportul aeroportuar de pasageri

mii
11000
10000
9000
8000
7000
6000
5000
10842
10042
6588
8172
4000
10974
10180
6685
8226
3000
2000
1000
0
2015 2016 2017 2018
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi
TRANSPORTURI

Transportul aeroportuar de mãrfuri
tone
26000
24000
22000
20000
18000
16000
14000
12000
20875
21697
23454
25286
10000
15711
18433
21529
23234
8000
6000
4000
2000
0
2015 2016 2017 2018
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate

(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri
U.M. 2015 2016 2017 2018

Pasageri mii pasageri 13273 16398 20222 21816
Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 36585 40130 44983 48520
Miºcãri aeronave numãr 138598 162652 186665 194940
Autovehicule înmatriculate în circulaþie1)

mii
2015 2016 2017 20182)
Autobuze ºi microbuze 47 49 50 52
Autoturisme 5155 5472 5998 6453
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri
ºi cvadricicluri) 113 120 127 136
Autovehicule de marfã 856 913 975 1034
1) La 31 decembrie.
2) Date provizorii.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne - Direcþia Regim Permise de Conducere
ºi Înmatriculare a Vehiculelor.
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF
al operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri
2015 2016 20171) 20182)
Exporturi FOB
milioane euro 54610 57392 62644 67733
milioane dolari SUA 60618 63589 70629 80078
milioane lei 242747 257701 286123 315210
Importuri CIF
milioane euro 62971 67364 75604 82867
milioane dolari SUA 69861 74627 85325 97878
milioane lei 279906 302462 345395 385639
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -8361 -9972 -12960 -15134
milioane dolari SUA -9243 -11038 -14696 -17800
milioane lei -37159 -44761 -59272 -70429
Notã: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite ºi sunt definitive.
2) Date provizorii.
Exporturile FOB au înregistrat în anul 2018 o valoare de 67733 milioane euro

(+8,1% faþã de anul 2017), iar importurile CIF au fost de 82867 milioane euro
(+9,6% faþã de anul 2017), soldul balanþei comerciale (FOB-CIF) fiind de
-15134 milioane euro.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
milioane euro
90000
80000
70000
60000
50000
67364
75604
82867
62971
40000
57392
54610
62644
67733
30000
20000
10000
0
-10000
-20000 -8361 -9972 -12960 -15134
-30000
2015 2016 2017 1) 2018 2)
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
Notã: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite ºi sunt definitive.

2) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform
Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC Denumire cod NC 2015 2016 20171) 20182)
Export FOB TOTAL E 54610 57392 62644 67733
Import CIF I 62971 67364 75604 82867
I Animale vii ºi produse E 782 814 946 896
animale I 1254 1441 1689 1776
II Produse vegetale E 3075 3437 3502 3574
I 2037 2329 2395 2315
III Grãsimi ºi uleiuri E 224 194 211 224
animale sau vegetale I 184 189 192 173
IV Produse alimentare, E 1838 1724 1747 1794
bãuturi ºi tutun I 2580 2830 3147 3377
V Produse minerale E 2557 2173 2472 2895
I 4381 4157 5391 6698
VI Produse chimice E 2047 1860 2078 2221
I 6330 6705 7392 7626
VII Materiale plastice, cauciuc E 3092 3262 3588 3874
ºi articole din acestea I 4611 4893 5531 5921
VIII Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din E 364 380 417 406
acestea I 882 917 1010 1036
IX Produse din lemn, E 1809 1642 1655 1630
exclusiv mobilier I 533 639 702 773
X Pastã de lemn, hârtie, carton E 377 426 488 514
ºi articole din acestea I 1063 1145 1184 1245
XI Materiale textile ºi E 3954 4071 4046 4053
articole din acestea I 4266 4678 4835 4994
XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1335 1335 1380 1342
ºi articole similare I 692 799 956 997
XIII Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã E 314 346 376 409
ºi din materiale similare I 795 885 993 1105
XV Metale comune ºi E 4697 4486 5330 5994
articole din acestea I 6738 6764 7964 8849
XVI Maºini ºi aparate;
echipamente electrice;
aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 15193 16882 17823 19447
ºi imaginile I 17918 18954 20995 23107
XVII Mijloace ºi materiale E 9160 10111 11303 12757
de transport I 5770 6791 7507 8654
XVIII Instrumente ºi aparate
optice, fotografice,
cinematografice,
medico-chirurgicale
ºi similare; ceasuri;
instrumente muzicale; E 984 1291 2163 2413
pãrþi ºi accesorii ale acestora I 1432 1472 1732 1987
XX Mãrfuri ºi produse diverse E 2388 2547 2640 2792
I 1313 1556 1699 1917
XXII Bunuri necuprinse în E 423 410 476 498
alte secþiuni din N.C. I 190 221 291 317
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
2) Date provizorii.
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe

secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2018 comparativ cu anul
2017 constau în:
– majorarea ponderii la secþiunile: „Mijloace ºi materiale de transport”
- cu 0,8 puncte procentuale, „Metale comune ºi articole din acestea”
- cu 0,4 puncte procentuale;
– diminuarea ponderii la secþiunea „Materiale textile ºi articole din acestea”
- cu 0,5 puncte procentuale.
În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat,

în anul 2018 comparativ cu anul 2017, au avut loc urmãtoarele
modificãri structurale:
– majorarea ponderii la secþiunile: „Produse minerale” - cu 1,0 puncte
procentuale, „Mijloace ºi materiale de transport” - cu 0,5 puncte procentuale;
– diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse ale industriei chimice”
- cu 0,6 puncte procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional cu bunuri

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
2015 2016 20171) 20182)
Export FOB 100,2 98,2 101,6 103,8
Import CIF 97,7 97,6 102,9 102,4
Notã: Date calculate din valori exprimate în euro.

2) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro
2015 2016 20171) 20182)
Exporturile FOB pe moduri de transport

Total 54610 57392 62644 67733
din care:
Transport rutier 39245 42227 47028 50153
Transport maritim 10162 9795 9817 10750
Transport feroviar 1983 1888 2059 3060
Transport aerian 1051 1179 1344 1524
Transport pe cãi navigabile
interioare 362 438 605 599
Importurile CIF pe moduri de transport
Total 62971 67364 75604 82867
din care:
Transport rutier 47629 50751 56000 61246
Transport maritim 8574 8761 10534 12407
Transport feroviar 1512 1437 1952 2082
Transport aerian 2179 2493 2879 2952
Transport pe cãi navigabile
interioare 386 420 398 297
2) Date provizorii.
Exporturile FOB, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2015 2016 20172) 20183)
Total 54610 57392 62644 67733
Europa 46295 48690 54010 59136
Uniunea Europeanã (UE-28) 40257 43080 47482 51982
AELS 813 583 644 998
Alte þãri din Europa 5226 5027 5884 6156
Asia 3992 4241 4142 3966
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 2238 2309 2265 2079
Alte þãri din Asia 1754 1932 1877 1888
Africa 2213 2174 2134 2285
Africa de Nord 1787 1709 1564 1859
Alte þãri din Africa 427 465 570 427
America 1709 1625 1868 2085
din care:
America de Nord 1128 1061 1293 1502
America Centralã ºi Caraibeanã 230 175 198 205
America de Sud 351 389 377 377
Oceania 330 588 403 162
4) extra UE
Þãri nespecificate 71 74 87 99
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea

diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de destinaþie la export.
Exporturile (FOB) 1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2018
67733 milioane euro
Germania
23,0%
Alte þãri
49,4%
Italia
11,4%
Franþa
7,1%
Ungaria
Regatul Unit 4,9%
4,2%
1) Date provizorii.
Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2015 2016 20172) 20183)
Total 62971 67364 75604 82867

Europa 55049 58908 65655 71786
Uniunea Europeanã (UE-28) 48598 51950 57281 61876
AELS 527 460 518 476
Alte þãri din Europa 5925 6497 7857 9434
Asia 6052 6658 7553 8805
Orientul Mijlociu ºi Apropiat 377 506 694 960
Alte þãri din Asia 5675 6152 6860 7845
Africa 518 523 548 586
Africa de Nord 267 340 392 359
Alte þãri din Africa 250 183 156 228
America 1283 1224 1794 1638
din care:
America de Nord 739 710 1209 1020
America Centralã ºi Caraibeanã 130 155 169 160
America de Sud 414 358 416 458
Oceania 42 38 38 36
4) extra UE
Þãri nespecificate 27 14 16 15
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
1) Þara de expediþie pentru importuri intra-UE ºi þara de origine pentru
importuri extra-UE.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de origine la import.
Importurile (CIF)
1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2018
82867 milioane euro
Germania
20,5%
Alte þãri
52,3% Italia
9,4%
Ungaria
6,9%
Polonia
5,6%
China
5,3%
1) Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 20181)
Exporturi FOB Importuri CIF

67733 milioane euro 82867 milioane euro
12,7% 13,3%
1,5% 0,6%
9,1% 11,4%
76,7% 74,7%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1) Date provizorii.
Principala destinaþie a exporturilor, ca orientare geograficã a acestora, precum

ºi principala zonã de provenienþã a importurilor, le reprezintã statele membre
ale Uniunii Europene, care în anul 2018 au deþinut 76,7% din valoarea totalã a
exporturilor ºi 74,7% din valoarea totala a importurilor.
COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri


CAEN Rev. 2 2015 2016 20172)
Total 212500,6 222651,0 241415,0
Mãrfuri alimentare 72865,5 79062,2 86717,5
Mãrfuri nealimentare 91393,0 99225,0 108056,2
Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 48242,1 44363,8 46641,3
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.
Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor
ºi comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.
2) Date provizorii.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu

amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor,
pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018
Total 109,5 112,4 110,8 105,4
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun 119,4 113,7 106,5 106,1
Cu vânzare predominantã de produse
nealimentare 103,2 113,4 114,0 106,1
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor
pentru autovehicule, în magazine specializate 107,3 108,6 112,3 103,2
În anul 2018, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate

principalã de comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi
motocicletelor au înregistrat o creºtere cu 5,4% faþã de anul 2017, creºtere
susþinutã de vânzãrile predominante de produse nealimentare (+6,1%),
vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tutun (+6,1%) ºi de
comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule (+3,2%).
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

2016 2017 2)
19,9% 35,5% 19,3% 35,9%
44,6% 44,8%
Mãrfuri alimentare Comerþ cu amãnuntul

al carburanþilor
Mãrfuri nealimentare
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor.
2) Date provizorii.
SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate


în principal pentru populaþie
CAEN Rev. 2 2015 2016 2017 2018
Total 112,2 105,2 115,3 105,9
din care:
Hoteluri ºi restaurante 111,2 112,7 114,2 108,3
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã 123,5 97,7 112,2 102,0
În anul 2018, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru

populaþie a crescut cu 5,9% faþã de anul precedent.
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

CAEN Rev. 2 2015 2016 20171)
Servicii de piaþã prestate în principal

pentru populaþie 23167,8 25108,0 27428,7
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru întreprinderi 239515,4 247661,9 273751,4
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.
Datele pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna noiembrie 2019.
1) Date provizorii.
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal

pentru populaþie, pe activitãþi
2016 20171)
15,0% 45,6% 14,0% 45,2%
20,7% 23,3%
18,7% 17,5%
Restaurante Activitãþi ale agenþiilor turistice

ºi a tur-operatorilor
Hoteluri ºi alte facilitãþi Alte servicii de piaþã prestate
de cazare similare în principal pentru populaþie
1) Date provizorii.
TURISM
Cazarea turiºtilor
2015 2016 2017 2018

Capacitatea de cazare turisticã
Existentã 1) (mii locuri) 328 329 344 354
În funcþiune (mii locuri-zile) 81873 83323 87656 89076
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)
Total 9922 11003 12143 12905
din care: strãini 2240 2481 2760 2797
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)
Total 23519 25441 27093 28645
din care: strãini 4472 4832 5291 5330
1) La 31 iulie. Structuri de cazare turisticã cu cel puþin 5 locuri - pat.
În anul 2018, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 11720 mii
persoane (în creºtere cu 7,3% faþã de anul 2017), iar numãrul plecãrilor
vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 21039 mii persoane (în creºtere cu
5,4% faþã de anul 2017).
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã

mii turiºti
14 12,9
12,1
12 11,0
9,9
10
8
6
4
2
0
2015 2016 2017 2018
Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune

2015 2018
9,2% 8,6%
4,3% 4,7%
11,1% 14,0%
11,5% 12,0%
63,9% 60,7%
Hoteluri ºi moteluri Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice Vile turistice ºi bungalouri
Alte structuri de primire turisticã
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate
TURISM

la frontierele României
2015 2016 2017 2018
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 9331 10223 10926 11720
din care:
Austria 180 142 139 148
Bulgaria 1524 1527 1603 1600
Italia 324 425 460 468
Germania 438 466 479 489
Republica Moldova 1633 1918 2052 2330
Turcia 301 327 357 397
Ucraina 823 1055 1208 1466
Ungaria 1662 1562 1454 1491
Sosirile vizitatorilor strãini în România,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 9331 10223 10926 11720
din care:
Rutiere 7475 7677 7999 8639
Feroviare 143 123 118 2797
Aeriene 1535 2256 2648 122
Navale 178 167 161 162
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 13118 16128 19953 21039
din care:
Rutiere 10245 11101 13835 14369
Feroviare 135 96 95 6541
Aeriene 2712 4906 5998 104
Navale 26 25 25 25
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Poliþia de Frontierã Românã.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate

la frontierele României
mii
22000
20000
18000
16000
14000
12000
10000
13118
16128
19953
21039
8000
6000
10223
10926
11720
9331
4000
2000
0
2015 2016 2017 2018
Sosiri Plecãri
JUSTIÞIE
numãr
2015 2016 2017 20181)
Judecãtori (numãr) 4504 4285 4479 4563
Cauze intrate la instanþele
judecãtoreºti (mii) 2033 2175 2204 1734
- penale (mii) 299 421 448 381
- civile (mii) 1734 1754 1756 1353
Persoane condamnate definitiv 42276 32720 35396 32204
din care, pentru:
Infracþiuni contra persoanei 6426 5744 6111 5493
Infracþiuni contra patrimoniului 2) 15684 7661 7585 6322
Infracþiuni silvice 1156 455 519 411
Infracþiuni de serviciu, din care: 419 949 1091 777
- dare de mitã 69 98 108 69
- luare de mitã 81 143 163 142
- trafic de influenþã 112 118 124 65
- primire de foloase necuvenite 5 - - -
Infracþiuni contra autoritãþilor 309 357 698 666
Infracþiuni economice 12 1368 1566 11863)
Infracþiuni care aduc atingere unor
relaþii privind convieþuirea socialã 1602 1509 1390 1467
Infracþiuni la regimul circulaþiei pe
drumurile publice 12137 10839 12557 12110
Rata criminalitãþii 4)
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 213 166 181 165
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
3) Începând cu anul 2016 datele nu mai sunt comparabile cu anii anteriori, deoarece
4) raportarea se face conform noului Cod Penal ºi altor legi speciale.

Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
Pentru anul 2018 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentã
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
În anul 2018, în România erau 4563 judecãtori, cu 84 judecãtori mai puþini faþã
de anul precedent ºi în scãdere cu 59 judecãtori faþã de anul 2015.
Din totalul de cauze înregistrate, în anul 2018, la instanþele judecãtoreºti (1734
mii cauze), 1353 mii cauze (78,0%) au fost cauze civile. Numãrul de cauze
penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a fost,
în anul 2018, de 380 cauze, mai puþine cu 112 de cauze faþã de anul 2017,
respectiv mai puþine cu 71 de cauze faþã de anul 2015.
În perioada 2015-2018, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au
revenit la 100000 locuitori a scãzut, de la 213 în anul 2015, la 165 în anul 2018.
numãr
2015 2016 2017 20181)
Infracþiuni - total (mii)2) 342 338 335 345
Rata infracþionalitãþii 2); 3)
(infracþiuni la 100000 locuitori) 1726 1716 1711 1766
1) Date provizorii.
2) Sunt incluse infracþiunile cercetate ºi soluþionate de poliþie ºi infracþiunile declinate
de poliþie Parchetului.
3) Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru perioada 2015-2017 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
Pentru anul 2018 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentã
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
JUSTIÞIE

Numãrul infracþiunilor soluþionate ºi declinate de poliþie Parchetului a fost, în
anul 2018, de 345 mii infracþiuni, în creºtere cu 10 mii de infracþiuni faþã de anul
precedent ºi cu 3 mii infracþiuni (0,9%) faþã de anul 2015. În anul 2018, la
100000 de locuitori au revenit un numãr de 1766 infracþiuni (soluþionate ºi
declinate de poliþie Parchetului), faþã de 1726 infracþiuni la 100000 locuitori în
anul 2015.
Infracþiuni 1) cercetate ºi soluþionate de poliþie

infracþiuni
(mii)
500
400
342 338 335 345
300
200
100
0
2)
2015 2016 2017 2018
1) Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþie
Parchetului.
2) Date provizorii.
Rata infracþionalitãþii 1)
numãr infracþiuni / 100000 locuitori
2200
2000
1766
1800 1726 1716 1711
1600
1400
~
1200
2015 2016 2017 2018 2)
1) Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþie
Parchetului, la 100000 locuitori.
Pentru calculul ratei infracþionalitãþii s-a utilizat pentru perioada 2015-2017
populaþia rezidentã la 1 iulie, iar pentru anul 2018 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 ianuarie, populaþii estimate în condiþii de comparabilitate
cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
2) Date provizorii.
STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

Þara 2000 2010 2015 2018 2000 2010 2015 2018
Total din care: femei
UE-28 487,31) 503,21) 508,51) 512,42) 250,11) 257,71) 260,31) 261,82)

Austria 8,0 8,4 8,6 8,8 4,1 4,3 4,4 4,5
Belgia 10,2 10,8 11,2 11,4 5,2 5,5 5,7 5,8
Bulgaria 8,2 7,4 7,2 7,1 4,2 3,8 3,7 3,6
Republica Cehã 10,3 10,5 10,5 10,6 5,3 5,3 5,4 5,4
Cipru 0,7 0,8 0,8 0,9 0,4 0,4 0,4 0,4
Croaþia 4,5 4,3 4,2 4,1 2,3 2,2 2,2 2,1
Danemarca 5,3 5,5 5,7 5,8 2,7 2,8 2,8 2,9
Estonia 1,4 1,3 1,31) 1,3 0,7 0,7 0,71) 0,7
Finlanda 5,2 5,4 5,5 5,5 2,6 2,7 2,8 2,8
Franþa 60,5 64,7 66,5 66,92) 31,2 33,4 34,3 34,62)
Germania 82,2 81,8 81,2 82,8 42,1 41,7 41,4 41,9
Grecia 10,8 11,1 10,9 10,7 5,5 5,7 5,6 5,5
Irlanda 3,8 4,5 4,7 4,8 1,9 2,3 2,4 2,4
Italia 56,9 59,2 60,8 60,5 29,4 30,5 31,3 31,1
Letonia 2,4 2,1 2,0 1,9 1,3 1,1 1,1 1,0
Lituania 3,5 3,1 2,9 2,8 1,9 1,7 1,6 1,5
Luxemburg 0,4 0,5 0,6 0,6 0,2 0,3 0,3 0,3
Malta 0,4 0,4 0,4 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2
Olanda 15,9 16,6 16,9 17,2 8,0 8,4 8,5 8,7
Polonia 38,31) 38,01) 38,0 38,0 19,71) 19,61) 19,6 19,6
Portugalia 10,2 10,6 10,4 10,3 5,3 5,5 5,5 5,4
Regatul Unit 58,8 62,5 64,9 66,3 30,2 31,8 32,9 33,6
România 3) 22,51) 20,3 19,9 19,5 11,51) 10,4 10,2 10,0
Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8
Slovenia 2,0 2,0 2,1 2,1 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,5 46,5 46,4 46,7 20,6 23,5 23,6 23,8
Suedia 8,9 9,3 9,7 10,1 4,5 4,7 4,9 5,0
Ungaria 10,2 10,0 9,9 9,8 5,4 5,3 5,2 5,1
1) Serie întreruptã.
2) Date provizorii.
3) Datele pentru anii 2010, 2015, 2018 se referã la populaþia rezidentã calculatã
în conformitate cu cerinþele ºi regulamentele internaþionale.
Sursa: Eurostat.
86 ROMÂNIA ÎN CIFRE Breviar statistic 87

Nãscuþii-vii ºi sporul natural
Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2010 2015 2017 2000 2010 2015 2017
UE-28 10,61) 10,71) 10,01) 9,91);2) 0,61) 1,01) -0,21) -0,41);2)

Austria 9,8 9,4 9,8 10,0 0,2 0,2 0,2 0,5
Belgia 11,4 11,9 10,8 10,5 1,1 2,3 1,0 0,9
Bulgaria 9,0 10,2 9,2 9,0 -5,1 -4,7 -6,2 -6,5
Republica Cehã 8,9 11,2 10,5 10,8 -1,8 1,0 0,0 0,3
Cipru 12,2 11,8 10,8 10,7 4,5 5,7 3,9 3,8
Croaþia 9,8 10,1 8,9 8,9 -1,5 -2,0 -4,0 -4,1
Danemarca 12,6 11,4 10,2 10,6 1,7 1,6 1,0 1,4
Estonia 9,4 11,9 10,61) 10,5 -3,8 0,0 -1,01) -1,3
Finlanda 11,0 11,4 10,1 9,1 1,4 1,9 0,5 -0,6
Franþa 13,3 12,9 12,0 11,52) 4,4 4,4 3,1 2,42)
Germania 9,3 8,3 9,0 9,5 -0,9 -2,2 -2,3 -1,8
Grecia 9,6 10,3 8,5 8,2 -0,2 0,5 -2,7 -3,3
Irlanda 14,4 16,5 13,9 12,9 6,1 10,4 7,5 6,6
Italia 9,5 9,5 8,0 7,6 -0,2 -0,4 -2,7 -3,2
Letonia 8,6 9,4 11,1 10,7 -5,0 -4,9 -3,3 -4,1
Lituania 9,8 9,9 10,8 10,1 -1,4 -3,7 -3,5 -4,0
Luxemburg 13,1 11,6 10,7 10,41) 4,5 4,2 3,7 3,21)
Malta 11,3 9,4 9,7 9,2 3,7 2,1 2,0 1,6
Olanda 13,0 11,1 10,1 9,9 4,2 2,9 1,4 1,1
Polonia 9,91) 10,91) 9,7 10,6 0,31) 0,91) -0,7 0,0
Portugalia 11,7 9,6 8,3 8,4 1,4 -0,4 -2,2 -2,3
Regatul Unit 11,5 12,9 11,9 11,4 1,2 3,9 2,7 2,3
România 3);4) 10,3 9,4 10,2 10,3 -0,9 -2,1 -3,0 -3,0
Slovacia 10,2 11,2 10,3 10,7 0,5 1,3 0,3 0,7
Slovenia 9,1 10,9 10,0 9,8 -0,2 1,8 0,4 -0,1
Spania 9,8 10,4 9,0 8,4 0,9 2,3 0,0 -0,7
Suedia 10,2 12,3 11,7 11,5 -0,3 2,7 2,4 2,3
Ungaria 9,6 9,0 9,4 9,7 -3,7 -4,0 -4,0 -3,8
2) Date provizorii.
3) Pentru anii 2000 ºi 2010, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea
numãrului nãscuþilor-vii cu domiciliul în România (din fiecare an) la numãrul
populaþiei dupã domiciliul la 1 iulie a fiecãrui an.
4) Pentru anii 2015 ºi 2017, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea
numãrului nãscuþilor-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România (din fiecare an)
la numãrul populaþiei rezidente la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii
de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al
Locuinþelor-2011.
Sursa: Eurostat.
INS - Statisticã demograficã.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Durata medie a vieþii (ani)
Þara 2010 2015 2017

1)
UE-28 79,9 80,61) 80,91)
Austria 80,7 81,3 81,7
Belgia 80,3 81,1 81,6
Bulgaria 73,8 74,7 74,8
Republica Cehã 77,7 78,7 79,1
Cipru 81,5 81,8 82,2
Croaþia 76,7 77,5 78,0
Danemarca 79,3 80,8 81,1
Estonia 76,0 78,01) 78,4
Finlanda 80,2 81,6 81,7
Franþa 81,8 82,4 82,7
Germania 80,5 80,7 81,1
Grecia 80,6 81,1 81,4
Irlanda 80,8 81,5 82,2
Italia 82,2 82,7 83,1
Letonia 73,1 74,8 74,9
Lituania 73,3 74,6 75,8
Luxemburg 80,8 82,4 82,11)
Malta 81,5 82,0 82,4
Olanda 81,0 81,6 81,8
Polonia 76,41) 77,5 77,8
Portugalia 80,1 81,3 81,6
Regatul Unit 80,6 81,0 81,3
România 73,9 75,4 75,7
Slovacia 75,6 76,7 77,3
Slovenia 79,8 80,9 81,2
Spania 82,4 83,0 83,4
Suedia 81,6 82,2 82,5
Ungaria 74,7 75,7 76,0
Sursa: Eurostat.
INS - Statisticã demograficã.
Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara 2000 2010 2015 2018
UE-28 … 2,1 0,1 1,9

Austria 2,0 1,7 0,8 2,1
Belgia 2,7 2,3 0,6 2,3
Bulgaria 10,3 3,0 -1,1 2,6
Republica Cehã 3,9 1,2 0,3 2,0
Cipru 4,9 2,6 -1,5 0,8
Croaþia 4,5 1,1 -0,3 1,6
Danemarca 2,8 2,2 0,2 0,7
Estonia 3,9 2,7 0,1 3,4
Finlanda 3,0 1,7 -0,2 1,2
Franþa 1,8 1,7 0,1 2,1
Germania 1,4 1,1 0,7 1,9
Grecia 2,9 4,7 -1,1 0,8
Irlanda 5,3 -1,6 0,0 0,7
Italia 2,6 1,6 0,1 1,2
Letonia 2,6 -1,2 0,2 2,6
Lituania 1,1 1,2 -0,7 2,5
Luxemburg 3,8 2,8 0,1 2,0
Malta 3,0 2,0 1,2 1,7
Olanda 2,3 0,9 0,2 1,6
Polonia 10,1 2,6 -0,7 1,2
Portugalia 2,8 1,4 0,5 1,2
Regatul Unit 0,8 3,3 0,0 2,5
România 45,7 6,1 -0,4 4,1
Slovacia 12,2 0,7 -0,3 2,5
Slovenia 9,0 2,1 -0,8 1,9
Spania 3,5 2,0 -0,6 1,7
Suedia 1,3 1,9 0,7 2,0
Ungaria 10,0 4,7 0,1 2,9
... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.
Rata de ocupare ºi rata ºomajului
Þara Rata de ocupare (%) Rata ºomajului (%)

2000 2010 2015 2018 2000 2010 2015 2018
UE-28 … 64,1 65,6 68,6 … 9,6 9,4 6,8

Austria 67,9 70,8 71,1 73,0 4,7 4,8 5,7 4,9
Belgia 60,9 62,0 61,8 64,5 6,6 8,3 8,5 6,0
Bulgaria 51,5 59,81) 62,9 67,7 16,2 10,31) 9,2 5,2
Republica Cehã 64,9 65,0 70,2 74,8 8,8 7,3 5,1 2,2
Cipru 65,4 68,9 62,7 68,6 5,0 6,3 15,0 8,4
Croaþia … 57,4 56,0 60,6 … 11,7 16,2 8,5
Danemarca 76,4 73,3 73,5 75,4 4,5 7,5 6,2 5,0
Estonia 60,91) 61,2 71,9 74,8 13,41) 16,7 6,2 5,4
Finlanda 68,11) 68,1 68,5 72,1 11,11) 8,4 9,4 7,4
Franþa 61,7 64,0 63,8 65,4 10,2 8,9 10,4 9,1
Germania 65,3 71,31) 74,0 75,9 7,9 7,01) 4,6 3,4
Grecia 56,6 59,1 50,8 54,9 11,3 12,7 24,9 19,3
Irlanda 64,5 61,0 64,8 68,6 4,3 14,6 10,0 5,8
Italia 53,4 56,8 56,3 58,5 10,9 8,4 11,9 10,6
Letonia 57,4 58,5 68,1 71,8 14,2 19,5 9,9 7,4
Lituania 59,6 57,6 67,2 72,4 16,0 17,8 9,1 6,2
Luxemburg 62,7 65,2 66,11) 67,1 2,3 4,4 6,71) 5,6
Malta 54,5 56,2 65,1 71,4 6,3 6,9 5,4 3,7
Olanda 72,9 73,9 74,1 77,2 2,7 5,0 6,9 3,8
Polonia 55,11) 58,91) 62,9 67,4 16,41) 9,71) 7,5 3,9
Portugalia 68,2 65,3 63,9 69,7 3,9 11,0 12,6 7,1
Regatul Unit 71,0 69,4 72,7 74,7 5,6 7,8 5,3 4,0
România 2) 63,6 60,2 61,4 64,8 6,9 7,0 6,8 4,2
Slovacia 56,3 58,8 62,7 67,6 19,1 14,4 11,5 6,5
Slovenia 62,7 66,2 65,2 71,1 6,9 7,3 9,0 5,1
Spania 56,1 58,8 57,8 62,4 13,8 19,9 22,1 15,3
Suedia 71,1 72,1 75,5 77,5 5,5 8,6 7,4 6,3
Ungaria 55,9 54,9 63,9 69,2 6,6 11,2 6,8 3,7
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
Rata ºomajului, conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional
al Muncii).
2) Seria de date pentru perioada 2010-2018 a fost calculatã în funcþie de populaþia
rezidentã având în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Pentru România - cercetarea statisticã asupra forþei de muncã
în gospodãrii (AMIGO).

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea
în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2010 2015 2017

UE-28 1,771) 1,92 2,04 2,062)
Austria 1,891) 2,731) 3,05 3,162)
Belgia 1,92 2,05 2,46 2,582)
Bulgaria 0,50 0,56 0,96 0,75
Republica Cehã 1,11 1,34 1,93 1,79
Cipru 0,23 0,45 0,48 0,562)
Croaþia … 0,74 0,84 0,86
Danemarca 2,19 2,92 3,06 3,052)
Estonia 0,60 1,58 1,47 1,29
Finlanda 3,25 3,73 2,89 2,76
Franþa 2,083) 2,183) 2,272) 2,191)
Germania 2,40 2,71 2,91 3,021)
Grecia … 0,601) 0,96 1,132)
Irlanda 1,09 1,591) 1,19 1,05
Italia 1,01 1,22 1,34 1,352)
Letonia 0,44 0,61 0,63 0,51
Lituania 0,58 0,78 1,04 0,89
Luxemburg 1,58 1,50 1,28 1,262)
Malta … 0,61 0,74 0,54
Olanda 1,79 1,70 1,98 1,992)
Polonia 0,64 0,72 1,00 1,03
Portugalia 0,721) 1,53 1,24 1,33
Regatul Unit 1,63 1,661) 1,67 1,662)
România 0,37 0,45 0,49 0,504)
Slovacia 0,64 0,62 1,17 0,88
Slovenia 1,36 2,06 2,20 1,862)
Spania 0,89 1,35 1,22 1,202)
Suedia … 3,211) 3,26 3,40
Ungaria 0,79 1,14 1,36 1,35
1) Estimãri.
2) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Gradul de participare la procesul educaþional sau
de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2010 2015 20181)
UE-28 … 9,3 10,7 11,1

Austria 8,3 13,8 14,4 15,4
Belgia 6,2 7,4 6,9 8,6
Bulgaria … 1,6 2,0 2,5
Republica Cehã … 7,8 8,5 8,8
Cipru 3,1 8,1 7,5 6,7
Croaþia … 3,0 3,1 2,7
Danemarca 19,4 32,6 31,3 24,2
Estonia 6,62) 11,0 12,4 18,9
Finlanda 17,52) 23,0 25,4 28,5
Franþa 2,8 5,0 18,6 18,7
Germania 5,2 7,82) 8,1 8,3
Grecia 1,0 3,3 3,3 4,5
Irlanda … 7,1 6,5 12,8
Italia 4,8 6,2 7,3 8,2
Letonia … 5,4 5,7 7,3
Lituania 2,8 4,4 5,8 6,5
Luxemburg 4,8 13,5 18,02) 17,8
Malta 4,5 6,2 7,4 10,4
Olanda 15,5 17,0 18,9 19,5
Polonia … 5,22) 3,5 5,52)
Portugalia 3,32) 5,7 9,7 10,2
Regatul Unit 20,5 20,1 15,7 14,6
România 0,9 1,4 1,3 0,9
Slovacia … 3,1 3,1 3,9
Slovenia … 16,4 11,9 11,7
Spania 4,5 11,2 9,9 10,3
Suedia 21,6 24,7 29,4 29,9
Ungaria 2,9 3,0 7,12) 5,9
1) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2002 2010 2015 2018
UE-28 … 70 83 89
Austria 33 73 82 89
Belgia … 73 82 87
Bulgaria … 33 59 72
Republica Cehã … 61 79 86
Cipru 24 54 71 86
Croaþia … 56 77 82
Danemarca 56 86 92 93
Estonia … 67 88 90
Finlanda 44 81 90 94
Franþa 23 74 83 89
Germania 46 82 90 94
Grecia 12 46 68 76
Irlanda … 72 85 89
Italia 34 59 75 84
Letonia 3 60 76 82
Lituania 4 61 68 78
Luxemburg 40 90 97 931)
Malta … 70 81 84
Olanda 58 91 96 98
Polonia 11 63 76 84
Portugalia 15 54 70 79
Regatul Unit 50 80 91 95
România … 42 68 81
Slovacia … 67 79 81
Slovenia … 68 78 87
Spania … 58 79 86
Suedia … 88 91 92
Ungaria … 58 76 83
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã (%)
- UE-28 = 100 -
Þara 2000 2010 2015 2017
UE-28 100,0 100,0 100,0 100,0

Austria 122,2 115,3 116,9 116,3
Belgia 136,1 131,2 129,8 128,9
Bulgaria 31,4 41,2 44,01) 45,51)
Republica Cehã 66,6 77,1 79,7 81,6
Cipru 91,5 91,4 84,5 83,81)
Croaþia 59,31) 67,2 70,5 71,9
Danemarca 108,3 115,1 114,5 116,2
Estonia 43,8 70,5 71,7 74,4
Finlanda 117,5 112,5 107,4 108,6
Franþa 121,0 116,9 115,4 114,81)
Germania 109,6 105,0 105,7 106,3
Grecia 95,3 89,5 83,21) 80,31)
Irlanda 132,0 141,6 188,2 187,1
Italia 130,3 112,7 106,1 107,0
Letonia 40,1 58,7 63,9 67,3
Lituania 41,2 67,1 73,1 75,2
Luxemburg 178,3 162,3 167,5 160,6
Malta 95,0 94,6 94,8 94,9
Olanda 120,6 114,6 112,4 111,01)
Polonia 54,7 70,02) 74,2 75,4
Portugalia 75,1 79,7 78,1 75,61)
Regatul Unit 109,7 104,0 101,7 100,2
România 23,8 50,4 58,4 65,2
Slovacia 58,9 83,4 82,5 80,4
Slovenia 76,5 79,4 80,5 81,9
Spania 102,0 101,8 101,9 101,01)
Suedia 117,9 116,7 114,7 111,7
Ungaria 55,8 73,0 69,9 67,3
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
Indicii producþiei agricole
Þara 2000 2010 2015 20181)
UE-28 … 99,2 99,3 …

Austria 95,9 98,1 99,1 101,3
Belgia 106,3 99,4 105,4 97,7
Bulgaria 90,1 94,0 91,8 96,9
Republica Cehã 94,4 93,0 95,2 99,7
Cipru 0,0 100,9 109,1 99,8
Croaþia … 93,3 102,9 102,6
Danemarca 101,4 97,6 98,8 96,2
Estonia 113,7 96,0 108,7 94,4
Finlanda 105,5 96,3 101,8 97,3
Franþa 99,3 97,9 98,6 101,2
Germania 99,2 97,8 93,8 96,9
Grecia 100,4 99,4 99,6 96,4
Irlanda 98,4 106,0 104,8 101,4
Italia 98,2 99,8 103,7 101,5
Letonia 107,1 97,6 114,0 88,5
Lituania 95,9 92,8 108,6 88,9
Luxemburg 99,0 96,4 92,4 104,0
Malta … 100,5 95,9 98,6
Olanda 101,3 101,2 100,8 98,6
Polonia 96,1 96,7 97,3 99,4
Portugalia 93,7 100,9 106,3 98,3
Regatul Unit 95,8 101,4 101,1 98,6
România 85,2 101,0 93,2 111,9
Slovacia 90,0 91,8 96,8 98,9
Slovenia 101,1 100,7 106,4 118,0
Spania 108,0 103,5 100,2 106,6
Suedia 101,3 100,0 102,7 88,2
Ungaria 94,3 88,9 97,6 103,6
1) Estimãri.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Indicii producþiei industriale

ºi ai lucrãrilor de construcþii 2015 = 100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara construcþii)
2017 2018 2017 2018
UE-28 104,9 106,3 106,8 108,8

Austria 108,5 112,4 109,0 116,8
Belgia 107,5 108,7 101,0 103,0
Bulgaria 106,6 107,7 87,5 88,81)
Republica Cehã 110,2 113,8 97,5 106,4
Cipru 117,3 125,4 154,1 180,2
Croaþia 107,0 105,9 105,6 110,8
Danemarca 106,2 108,6 109,2 113,6
Estonia 107,4 111,8 127,1 150,1
Finlanda 107,6 110,9 110,92) 113,52)
Franþa 102,9 103,3 102,7 102,3
Germania 104,3 105,4 108,7 109,7
Grecia 107,51) 108,8 104,9 105,81)
Irlanda 99,5 99,4 130,0 146,01)
Italia 105,6 106,2 100,6 101,5
Letonia 113,8 116,1 99,0 120,6
Lituania 109,7 115,3 99,0 112,6
Luxemburg 103,9 101,91) 104,2 108,41)
Malta 1) 100,9 102,2 112,8 122,8
Olanda 1) 102,7 103,3 114,8 123,2
Polonia 109,9 116,2 98,1 117,3
Portugalia 106,1 106,2 97,9 101,3
Regatul Unit 103,1 104,0 111,61) 111,81)
România 1) 113,2 118,1 91,4 91,6
Slovacia 108,1 112,8 92,2 99,8
Slovenia 116,0 121,31) 96,9 116,01)
Spania 105,01) 105,41) 103,6 106,01)
Suedia 106,2 109,3 110,21) 108,91)
Ungaria 106,1 110,2 105,2 128,6
Notã: Serii ajustate calendaristic, conform CAEN Rev2.

1) Date provizorii.
2) Estimãri.
Sursa: Eurostat.
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara
2000 2010 2015 2017
UE-28 19800 25500 29100 30000

Austria 25700 32200 37500 38100
Belgia 24500 30600 34400 35000
Bulgaria 5600 11200 13700 14800
Republica Cehã 14200 21100 25300 26800
Cipru 18700 25400 23700 25400
Croaþia 9400 15100 17300 18500
Danemarca 25100 32900 36900 38400
Estonia 8200 16500 22000 23600
Finlanda 23400 29600 31700 32700
Franþa 22900 27500 30700 31100
Germania 24100 30500 36100 37100
Grecia 17100 21500 20200 20200
Irlanda 26400 33100 51900 54300
Italia 23700 26500 27700 28900
Letonia 7000 13400 18600 20000
Lituania 7400 15400 21700 23500
Luxemburg 48400 65400 77300 75900
Malta 16000 21300 26800 28900
Olanda 27900 34500 37800 38400
Polonia 9300 15900 19900 20900
Portugalia 16500 20900 22300 23000
Regatul Unit 23000 27600 31600 31600
România 5200 13000 16300 18800
Slovacia 9900 19000 22300 22900
Slovenia 15800 21200 23800 25500
Spania 18900 24400 26300 27600
Suedia 25700 31900 36400 36300
Ungaria 10400 16500 19800 20300
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã
stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului
European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude
influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Date provizorii.
3) Estimãri.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Rata de creºtere a PIB (%)

Þara (anul precedent = 100)
2000 2010 2015 2017 2018
UE-28 3,8 2,1 2,3 2,4 2,0

Austria 3,4 1,8 1,1 2,6 2,7
Belgia 3,6 2,7 1,7 1,7 1,4
Bulgaria 4,8 1,3 3,5 3,8 3,12)
Republica Cehã 4,3 2,3 5,3 4,4 2,9
Cipru 6,0 1,3 2,0 4,52) 3,92)
Croaþia 3,8 -1,5 2,4 2,9 2,6
Danemarca 3,7 1,9 2,3 2,3 1,4
Estonia 10,6 2,3 1,9 4,9 3,9
Finlanda 5,6 3,0 0,5 2,7 2,3
Franþa 3,9 1,9 1,1 2,22) 1,52)
Germania 3,0 4,1 1,7 2,2 1,4
Grecia 3,9 -5,5 -0,42) 1,52) 1,92)
Irlanda 9,5 1,9 25,1 7,2 6,7
Italia 3,7 1,7 0,9 1,7 0,9
Letonia 5,4 -3,9 3,0 4,6 4,8
Lituania 3,8 1,6 2,0 4,1 3,5
Luxemburg 8,2 4,9 3,9 1,5 2,6
Malta … 3,5 10,7 6,7 6,6
Olanda 4,2 1,3 2,0 2,92) 2,72)
Polonia 4,6 3,6 3,8 4,8 5,1
Portugalia 3,8 1,9 1,8 2,82) 2,13)
Regatul Unit 3,5 1,7 2,3 1,8 1,4
România 2,5 -3,9 3,9 7,0 4,12)
Slovacia 1,2 5,0 4,2 3,2 4,1
Slovenia 4,2 1,2 2,3 4,9 4,5
Spania 5,3 0,0 3,6 3,02) 2,62)
Suedia 4,7 6,0 4,5 2,1 2,3
Ungaria 4,2 0,7 3,5 4,1 4,9



Capacitatea / necesarul de finanþare
Þara al administraþiilor publice - % în PIB
2010 2015 2017 2018
UE-28 -6,4 -2,3 -1,0 -0,6

Austria -4,4 -1,0 -0,8 0,1
Belgia -4,0 -2,4 -0,8 -0,7
Bulgaria -3,1 -1,7 1,2 2,0
Republica Cehã -4,2 -0,6 1,6 0,9
Cipru -4,7 -1,3 1,8 -4,8
Croaþia -6,3 -3,2 0,8 0,2
Danemarca -2,7 -1,3 1,4 0,5
Estonia 0,2 0,1 -0,4 -0,6
Finlanda -2,6 -2,8 -0,8 -0,7
Franþa -6,9 -3,6 -2,8 -2,5
Germania -4,2 0,8 1,0 1,7
Grecia -11,2 -5,6 0,7 1,1
Irlanda -32,1 -1,9 -0,3 0,0
Italia -4,2 -2,6 -2,4 -2,1
Letonia -8,6 -1,4 -0,6 -1,0
Lituania -6,9 -0,3 0,5 0,7
Luxemburg -0,7 1,4 1,4 2,4
Malta -2,4 -1,0 3,4 2,0
Olanda -5,2 -2,0 1,2 1,5
Polonia -7,3 -2,7 -1,5 -0,4
Portugalia -11,2 -4,4 -3,0 -0,5
Regatul Unit -9,3 -4,2 -1,9 -1,5
România -6,9 -0,7 -2,7 -3,0
Slovacia -7,5 -2,6 -0,8 -0,7
Slovenia -5,6 -2,8 0,0 0,7
Spania -9,4 -5,3 -3,1 -2,5
Suedia 0,0 0,0 1,4 0,9
Ungaria -4,5 -1,9 -2,2 -2,2
Sursa: Eurostat.

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Română de Statistică”
sau Librăria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
şi la e-mail: rrs@insse.ro

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS Tel.:
021 317.77.70; 021 318.18.24 / 021 318.18.42 - interior 1278; 2479; 2254
e-mail: datestat@insse.ro
abonamente@insse.ro ori librarie@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică

http: // www.[ nume judet ].insse.ro
şi la e-mail: rrs@insse.ro
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Coordonatorul publicaţiei:
Tudorel ANDREI - Preşedinte
Coordonatorii ediţiei:
Dan Ion GHERGUŢ - Vicepreşedinte
Gabriel Petrică JIFCU - Secretar General
Ilie DUMITRESCU - Director
Adriana CIUCHEA - Director General
Doina BADEA - Şef Serviciu
Responsabil de publicaţie:
Doina BADEA - Şef Serviciu
Autori:
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ,
Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI,
Ioana DIMA, Mihai GHEORGHE, Liliana PINTILIA, Florica CÎRSTEA,
Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Liviu GHILENCEA, Florentina GHEORGHE,
Daniela ŞTEFĂNESCU.
Tehnoredactare şi machetare:
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Elena TUDOR,
Andreia MESTEACĂN, Genia MIHOC, Rodica-Elena SOLOVĂSTRU,
Daniela BUCUR.
Pre-press şi tipărire:
Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Coordonatori:
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director General
Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Rodica-Elena SOLOVĂSTRU - Şef Serviciu
Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier
Institutul Naţional de Statistică

B-dul Libertăţii Nr.16, Sect.5, Bucureşti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w. i n s s e . r o
Vă rugăm
RECICLAŢI
INS 2014
Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau
parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem
de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt
interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.
m a I 2 0 1 4
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau
justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi
precisă a sursei.
ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 153

Romania in Cifre 2019 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2019 1 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expert

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Prezentare generalã ...................................................................................... 5

Poziþia geograficã a României

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

 România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

 Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238397 km2.

Organizarea administrativã a teritoriului României,

Numãrul judeþelor 421)

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Principalele altitudini muntoase

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

 Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

Principalele cursuri de apã

Dunãre 1075 332501)

 Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,01) 2400,0

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum

Ariile protejate, în anul 2018

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2018

Temperatura aerului, în anul 2018

Precipitaþii atmosferice, în anul 2018

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 640,1

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (2121794 locuitori, populaþia dupã domiciliu,

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa,

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

La 1 ianuarie 2018, populaþia rezidentã a României a fost de 19530,6 mii

La 1 iulie 2018 populaþia României dupã domiciliu a fost de 22177,6 mii

Vârsta medie a populaþiei, la 1 iulie ani

Rata de natalitate, rata de mortalitate ºi sporul natural

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii naturale a populaþiei, a înregistrat în

În anul 20181), numãrul de nãscuþi-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România a fost

Mortalitatea - a doua componentã a miºcãrii populaþiei - a rãmas ridicatã în

În anul 20181) au decedat 263,1 mii persoane cu reºedinþa obiºnuitã în

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

150 142,6 143,3

În anul 2018 numãrul divorþurilor a fost de 30,9 mii divorþuri, în scãdere cu

Populaþia rezidentã pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2018

Masculin 100 Feminin

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind

Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul persoanelor

Nr. Oraºul1) Numãrul

La 1 iulie 2018, în mediul urban aveau domiciliul 12,5 milioane persoane,

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul persoanelor

Municipii ºi oraºe - total 320 320 320 320

Comune - total 2861 2861 2861 2861

1) Pentru anul 2018 vor fi disponibile în luna iulie 2019.

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

2015 2016 2017 20181)

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

Total 15235 22807 23156

Dupã þara de destinaþie