Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Partea a II-a
Programarea execuției proiectelor prin
metode moderne bazate pe grafice rețea
Programarea cu ajutorul graficelor retea se
poate face prin:
• un proces simplu de lucru (săpătură, etc.) care consumă timp şi resurse pentru realizarea sa;
• un proces natural (maturare branzeturi etc.);
• o aşteptare, care consumă timp, dar nu consumă resurse
• o condiţionare tehnologică sau una organizatorică (activitate fictivă), care nu consumă nici timp şi
nici resurse, dar condiţionează începerea activităţilor următoare de terminarea activităţilor
anterioare
FAZA, DRUMUL CRITIC, DURATA CRITICA
• Faza sau evenimentul reprezintă un anumit stadiu de realizare a
lucrărilor şi delimitează începutul şi sfârşitul uneia sau mai multor
activităţi, fără a consuma timp şi resurse.
• Drumul critic, într-un grafic reţea, este drumul cu durata cea mai
mare, obţinută ca sumă a duratelor activităţilor cuprinse între faza
iniţială şi faza finală.
• Durata critică reprezintă durata minimă în care se poate executa
întregul proces complex, fiindcă ea cuprinde înşiruirea activităţilor cu
duratele cele mai mari (activităţile critice).
Termene minime şi maxime
• Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai depărtat (de
faza "0") în care se încheie toate activităţile ce ajung în faza "i", sau
din care încep activităţile ce pleacă din faza "i".
A B C
START STOP
D E F
Graficul retea cu activitați reprezentate prin
săgeți
B
START
A C
STOP
D F
E
Grafic rețea (exemplu calcul direct pe graf)
Grafic rețea (exemplu calcul cu ajutorul
tabelului)
Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
1.Se parcurge întâi programul minorant în cadrul căruia se calculează
termenele minime de începere şi terminare.
2.Toate activităţile care încep din nodul iniţial au termenul minim egal
cu zero.
3.Termenul minim de terminare al unei activităţi este egal cu suma
dintre termenul minim de începere al activităţii şi durata acesteia.
4.Termenul minim de începere al unei activităţi ce nu porneşte din
nodul iniţial este egal cu cel mai mare termen minim de terminare al
uneia dintre activităţile ce se încheie în faza pentru care se face
calculul.
Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
1.Se parcurge întâi programul minorant în cadrul căruia se calculează
termenele minime de începere şi terminare.
2.Toate activităţile care încep din nodul iniţial au termenul minim egal
cu zero.
3.Termenul minim de terminare al unei activităţi este egal cu suma
dintre termenul minim de începere al activităţii şi durata acesteia.
4.Termenul minim de începere al unei activităţi ce nu porneşte din
nodul iniţial este egal cu cel mai mare termen minim de terminare al
uneia dintre activităţile ce se încheie în faza pentru care se face
calculul.
Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
9.Termenul maxim de terminare al unei activităţi ce nu se încheie în nodul final este
egal cu cel mai mic termen maxim de începere al uneia din activităţile ce pornesc
din faza în care se încheie activitatea pentru care se face calculul.
10.Toate activităţile care se încheie în aceeaşi fază au acelaşi termen maxim de
terminare.
11.Cel puţin una dintre activităţile ce pornesc din faza iniţială trebuie să aibă
termenul maxim de începere egal cu zero.
12. Toate activităţile care au rezerva totală de timp egală cu zero sunt critice.
13.Rezerva liberă de timp a unei activităţi e mai mică sau cel mult egală cu rezerva
totală de timp a acesteia.
Daca o activitate nu este critică dar nu are nici o rezervă de liberă poate fi
întârziată cu cea mai mică rezervă de timp a unuia din drumurile din care face
parte.
Comprimarea duratei de execuţie
1. Stabilirea obiectivelor
2. Cunoaşterea sarcinilor
3. Cunoaşterea constrângerilor
4. Stabilirea priorităților
5. Planificarea sarcinilor
6. Revizuirea planificării, dacă este nevoie, în raport cu
evoluţia proiectului.
Elementele cheie ale unei planificări bune a timpului
în proiecte
1. INFORMATIA – fara informatie nu se acumuleaza fara acestea nu se poate adopta o decizie sau realiza
2. OBIECTIVELE - sunt esentiale de stabilit, atunci incotro sa mergi si nu vei reusi sa atingi obiectivele
3. ACTIVITATILE - intotdeauna trebuie sa fie orientate
4. REZULTATELE – presupunand ca o sarcina reprezinta (100%), ne intereseaza nu doar integral ci si
proportia sarcina respectiva este indeplinită
5. CONCENTRAREA - se poate lucra eficient, intr-o singura directie (nu se pot rezolva bine multe sarcini in
acelasi timp).
6. INITIATIVA - daca doriti ca un lucru sa se intample care trebuie sa actioneze.
7. PROGRAMAREA - atunci cand o activitate este programata, putem presupune cu adevarat ca aceasta
se va produce altora.
8. RESPECTUL PENTRU TIMP - daca nu respectati va asteptati ca altii sa o faca.
9. SIMPLITATEA - intre diferite alternative, intotdeauna este cea mai simpla.
Reguli “de aur” pentru
utilizarea timpului
- Fixaţi-vă un program zilnic riguros.
-Rezolvaţi problemele dificile care necesită o concentrare maximă la orele când sunteţi
în formă maximă şi lăsaţi lucrurile minore pentru celelalte părţi ale zilei.
- Nu amânaţi unele sarcini importante numai pentru ca vă sunt neplăcute.
-Fixaţi-vă anumite ore la care să nu puteţi fi deranjat şi informaţi-vă colaboratorii despre
acest lucru. Informaţi-i care sunt orele la care sunteţi la dispoziţia lor.
- La şedinţe, stabiliţi durate fixe pentru luările de cuvânt şi evitaţi întreruperile. Când
există întreruperi frecvente, când toţi participanţii încearcă simultan să participe la
discuţii, şedinţa se prelungeşte.
- Fiţi selectiv. Învăţaţi să spuneţi NU. Întrebaţi-vă la fiecare nouă sarcină dacă sunteţi
persoana potrivită pentru a o îndeplini.
- Faceţi-vă o regulă din a verifica periodic cum aţi folosit timpul şi încercaţi să găsiţi căi
de îmbunătăţire a programului .
- Evitaţi să vă luaţi de lucru acasă. Este mai bine să rămâneţi mai mult timp la serviciu,
iar în timpul petrecut acasă să fiţi detaşat de problemele organizaţiei.
Tergiversarea – secretul celor mai multe eşecuri
De ce amânăm ?
- Nu ne este foarte clar ce avem de făcut
- Nu vedem finalitatea activităţii
- Ne este frică de eşec
- Activitatea este neplăcută
- Avem tendinţa de a ne lua angajamente peste puterile noastre
- Ne place “să alergăm in sprinturi”
PRIORITIZAREA ACTIVITĂŢILOR
Activitatile cu prioritate maxima se pot clasifica mari categorii:
PRIORITATEA 1.
– “Sarcinile pe care trebuie sa le realizez personal”
PRIORITATEA 2.
– “Sarcini pe care ar fi bine sa le fac eu si nu altcineva”
PRIORITATEA 3.
– “Sarcini pe care mi-ar placea sa le realizez”
PRIORITATEA 4.
– “Sarcini neesentiale si pe care le pot realiza si altii”
Concluzii
• Fiind o resursă limitată dinamic şi unidirecţionala, timpul în cadrul
unui proiect trebuie planificat corespunzător și utilizat cu maxim de
eficiență.
• Ireversibilitatea atrage importanta utilizării