ÎNVELIŞURILE

Terrei

Hidrosfera
 Ce este hidrosfera?
• Hidrosfera= masa totală de apă liberă în stare lichidă sau
solidă de pe suprafața Pământului
Curiozitati despre hidrosfera
 1. Apele continentale
;
Se găsesc la suprafaţa continentelor, iar o parte în interiorul scoarţei terestre
► Apele curgătoare
Iau naştere din apa precipitaţiilor care se scurge pe pantele munţilor, dealurilor şi podişurilor,
care adunându-se formează pâraiele, râurile şi fluviile.
• Pârâul este cea mai mică apă curgătoare cu caracter permanent; se varsă într-un râu.
• Râul este o apă curgătoare în care se varsă mai multe pârâuri şi se varsă de regulă într-un
fluviu, într-un lac sau direct în mări
• Fluviul este cea mai mare apă curgătoare. în el se varsă mai multe râuri (Ex: Fluviul
Dunărea, în care se varsă majoritatea râurilor din România;)
Importanţa apelor curgătoare:
• formează delte la vărsare;
• creează forme de relief: câmpii, lunci etc.
• realizează transportul fluvial (ex: Dunărea, Rinul, Tamisa etc).
• marile centre industriale sunt aşezate pe ape, alimentarea cu apă a aşezărilor omeneşti
► Apele stătătoare
Sunt cantonate în scobiturile scoarţei terestre.
• Mlaştinile.
• Bălţile au luat naştere prin adunarea apei din ploi şi topirea zăpezilor în micile scobituri ale
scoarţei.
• Lacurile sunt întinderi mai mici sau mai mari de apă cantonată în adânciturile scoarţei
terestre şi sunt cele mai importante ape stătătoare.
Răspândirea lacurilor pe Glob depinde de tipurile de climă, formele de relief şi tipul de rocă.

După modul cum au luat naştere se clasifică în:

- lacuri relicte care au luat naştere din foste mări
- lacuri tectonice, în şanţurile rezultate în urma cutremurelor de pământ
- lacurile de baraj natural au luat naştere prin bararea unui curs de apă, în urma alunecărilor de
teren
- lacurile vulcanice, formate în craterele vulcanilor (ex: L. Sfânta Ana);
- lacurile glaciare s-au născut în scobiturile lăsate prin topirea gheţarilor -L. Bâlea,
- lacurile sărate, formate în masivele de sare, în fostele ocne L. Slănic-Moldova, L. Ocna
Sibiului etc
- lacurile de baraj artificial (lacuri de acumulare) sunt create de om cu scopul producerii
energiei electrice şi alimentării cu apă a aşezărilor umane (Ex: L. Vidraru-Argeş)

• Importanţa economică a lacurilor

Sunt utilizate în: navigaţie (Ex: Porţile de Fier I); irigaţii; pescuit; alimentarea cu apă a
localităţilor; tratarea unor boli (ex: L. Urm, L. Slănic -Moldova, L. Sărat etc); producerea de
energie electrică; turism.
► Apa în stare solidă
Se găseşte la suprafaţa Terrei sub formă de zăpezi permanente şi gheaţă (gheţari).
• Zăpada se formează în păturile înalte ale atmosferei prin îngheţarea picăturilor de apă datorită
temperaturii scăzute sub zero grade. Cade în zonele polare, pe munţii înalţi şi în zona temperată,
iarna.
• Zăpezile permanente nu se topesc. Acest lucru se întâmplă în regiunile polare şi pe munţii înalţi.
• Gheaţa ia naştere din zăpezile permanente. Ziua fiind mai cald, zăpada de deasupra se topeşte,
apa se infiltrează în stratul de zăpadă care se îndeasă şi noaptea îngheaţă; peste acest strat cade altă
zăpadă, fenomenul se repetă, dând naştere la gheaţă.
• Gheţarii sunt arii de gheaţă ce se găsesc pe munţii înalţi şi în zonele polare.
Uneori gheaţa de la marginea gheţarului se crapă, se desprinde şi pluteşte pe apă sub numele de
aisberg. Gheţarii ocupă o suprafaţă de 16.000.000 km², din care 98,4% sunt polari. Totodată deţin
cea mai mare parte din apa dulce.
Din cauza creşterii cantităţii de dioxid de carbon în atmosferă se produce topirea gheţarilor.
 Stiai ca...?
Antarctica Polul Sud neîmbietor Pământ
(70% din apă
• încadrat având spaţiu internaţional
Arctica Polul Nord) diferită:
• continentală în puţin şi locuită;
• banchiză;
• populaţia O. rctic,
A dezgheţul .
• Groenlanda ocupată calotă glaciară de 1,8 . Km², său .
► Apele subterane
Provin din apa precipitaţiilor care se infiltrează în scoarţa terestră prin rocile permeabile.
Apa de ploaie se infiltrează prin stratele permeabile în pământ şi se opreşte deasupra unui strat
impermeabil.
Stratul cu apă ce se află deasupra unui strat impermeabil se numeşte strat acvifer. Când stratul acviferse
găseşte aproape de suprafaţă dă naştere la apele freatice (în acest strat se sapă puţuri şi fântâni). Când
stratul acvifer este situat la adâncime dă naştere la apele de adâncime.
Izvorul se formează când apa freatică iese singură la suprafaţă. Unele izvoare au apa rece, altele au apa
caldă. Izvoarele care au temperatura apei peste +20°C se numesc izvoare cu apă termală (Ex. Băile Felix,
Băile 1 Mai, Băile Harghita, Gioagiu Băi etc). Sunt izvoare care au apa în jur de +100°C, ele ţâşnesc la
suprafaţă şi se numesc gheizere (Ex. Pen. Kamceatca (Rusia), Insula Islanda, Parcul Yellowstone (SUA).
Apele care conţin în ele mai mult de 0,5 grame săruri se numesc izvoare cu apă minerală (ex. Borsec,
Bilbor, Tuşnad, Vatra Dornei etc).
Din cauza presiunii din scoarţă unele ape ţâşnesc la suprafaţă dând naştere la fântânile arteziene.
Apa izvoarelor este utilizată la alimentarea cu apă potabilă a aşezărilor omeneşti, la tratarea unor boli
(apele termale şi minerale).
2. Apele oceanice
Oceanele. Sunt cele mai mari unităţi
hidrografice formate în mari scobituri
(geosinclinale) ale scoarţei Pământului.
Sunt patru oceane (Pacific, Atlantic,
Indian, Arctic), care formează Oceanul
Planetar.

Mările sunt unităţi hidrografice mai

mici ca suprafaţă decât oceanele şi mai
puţin adânci.
După aşezarea lor faţă de suprafeţele
continentale mările sunt de trei tipuri:
• mările mărginaşe sunt situate la
marginea continentelor, se aseamănă cu
golfurile a căror apă intră în uscat. Ex:
Marea Nordului, Marea Albă, Marea
Kara etc.
• mările continentale sunt situate în
interiorul continentelor. Temperatura
apei lor este influenţată de cea de pe
uscat. Ex. Marea Neagră, Marea
Caspică etc.
• mările mediterane sunt aşezate între
două continente.
 Sigur
NU


In 24 de ore (o zi şi o noapte) se produc două fluxuri şi două refluxuri. Cele mai puternice
maree se produc atunci când Luna şi Soarele atrag apa în aceeaşi parte şi cele mai slabe când
Luna atrage apa într-o direcţie iar Soarele în alta. înălţimea unui flux este cuprinsă între 4 şi 8
m. In Golful Fundy, pe ţărmul estic al Canadei înălţimea fluxului a atins 20 m.
3. Apele din orizontul local
Resursele de apă au fost în atenţia societăţii omeneşti din cele mai vechi timpuri, până în prezent.
Nu există aşezare umană pe Glob în al cărei orizont să nu se găsească în cantităţi mai mici sau
mai mari resurse de apă, care trebuiesc cunoscute şi evaluate în vederea dezvoltării unei
comunităţi umane.