Sunteți pe pagina 1din 10
Particularitati ale modernismului in opera lui lon Barbu Poetul Ion Barbu, aléturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, dé conceptului de poez modemé noi valente, flind creatorul unel poezil cu totul originale. Incifrarea lirismutul vi iintr-o permanent oscilere Intre sting gi lteratur8, dup cum et Insugl mBrturises: .O ar pares de contracictori acesti dol termen’ ls prima vedere: ex’st8 unceva, fh clomeniul ine al geometriei, un loc luminos unde se intéineste cu poezia |.) Pentru mine, poezia este: prelungire 2 geometric’. asa c8, rémé&nénd post, n-am pérésit niciodaté domeniut divin geometriei” 1n1935,1n primul studi consacrat operei poetului, Introducere In opera tuilon Tudor Visnu propune trei ctepe ale crestiei postulu!’ etapa parnasiana, etep baledicé-orientalé si eteps ermetica. Prima etapa, cea parnasiend, cuprinsé tntre aril 319-1920. se caracterizeaza prin rigoares forme. poezile find structurate in 3-4 catrene, abordaree unor tee cu valo: generalizatoere, cultiverea unui lirism abiectiv [féré implicarea eului irc, preferinta pent: metafora-simool. Este asadar 0 poezie rece, picturelé ce respiré o atmosteré flozoficé. Poes reprezentative: Lava, Munti Banchizele, Copacul, Penteism etc. Cee de-a doua etapa, balsdics 5! crientalé, cuprinde poezile publicste tre 1920 ¢i 9 Dominé poemele epico-lrce, agadar cu 0 structura nerativ’ asemenea baladelor, fn care & evocd o lume de inspiratie autohtond sau belcanica. Inavatia poeticé reulta din imbinares elementelor populare cu cele savante, Poemul emblematic este Dup’ melci alte tex spartinand acestei etepe sunt: Riga Crypto si lepona Enigel Domnigoara Hus. Isarlék ex: Atreia etapa - ermeticé - reprezentsté de poezii precum Qul dogmatic, Ritmuri pent nuntile necesare, Uvendenrode, Din ceas dedus.... Timbru etc. include nou’ poe! aluzie ta cele noua trepte inifatice. Poezille apertinand acestel perioade se caracteriz prin revenirea la perfectiunes clasica a formal, prin abstractizaras mesajulu. Limibajul poe este alchimic, cu simboluri ermetice, temele preferate ~ condita umsna si conditia poe! multe dintre aceste texte flind arte poetice. Pot fl identificate mituri fundamental: al soarelui, al oglinai, al nunti, dar si simbol cercul. sarpate, roata, triunghiul, grupul Ermetismul presupune. dupé |. Barbu, intéturarea din poezie a tot ceea ce este inut avand ce rezultat 0 formulere ermeticé, ‘ncifraté, capabilé s& produc un ,joc secund pur’ cel al deli pure. G: Clinescu remarce: .Prin cultura (us, lon Barbu are obsesia matematic’ $i ih sale se aduné toate figurile $i expresile speciaitati: cureres civizaté, capstele ovalur Ib virgin triungh, patratut zite| unghi ocollt de praf, conul acesta de seard, ceasuri verticale! Jon Berbu propune trei C8 de cunoaster=: * prin eras {planeta Venus: + prin ratiune (planeta Mercur + prin poezie (patronat de Soarel: - pee ene 2 fon Barbu, Poszi. Prozd. Pubicisticd. Confesiuni, in vol, Edituna Minerva, Bucu 2G. Calinescu, Istoria lteraturil raméne de la origini pan in prezent — lon Barbu, Editura Mine Bucuresti, 1985. 206 * ISTRARE/ CONTEXTUALIZARE Riga Crypto si lapona Enigel de lon Berbu ceptulul de prewar Riga Crypto si lapona Enigel apartine celei de-a doua etape de creatie - baladica si orientala poerele fabulative cu elemente de figuratie din natued, capodopera rdméne Riga Crypto si 10 Enigel, balada inchipuitd de lon Barbu ca zis de un menestrel «la spartul nuntii, in cémard>. istdim de asté datd la o dramé liricd a cérei desfiisurare are loc in lumea vegetald a climatului boreal, wlicdnd erosul in forma unei conjuncturi extraordinar plasticizate."* Poemul este o poveste de dragoste imposibild, tragic3, desfasurata in lumea vegetala, slnirea avaind loc Th plan oniric cain Luceafarul lui M. Eminescu, TITLUL este construit In maniera altor opere din literatura universala care relateazd o ste de dragoste neimplinita (Romeo si Julieta, Tristan si Isola), Pe de alta parte, avertizeaz pra dimensiunii narative a poemului, completat si de subtitlul baladé, amintind de cantecele anesli de nuns STRUCTURA textului permite interferenta genurilor epic, liric si dramatic. Scenariul epic dublat de dimensiunea dramatic side lrismul mastlor,.persondjele alegorice”reprezentand ite simboluri ale diferitelor ipostaze ale eului liric. De asemenea, poemul este construit pe aza unor elemente mitice: drumul initiatic, probele initiatice, motivul mezinului etc. Find o orie pe tema aspiratiel spre absolut, a depsirilimite, fru epic este doar un pretext pentru voltarea dimensiunii lirico-filozofice. La nivelul compozitiei, textul este alcatuit din doua parti, fiecare reprezentand cate o nunta: %@ consumata, formand cadrul pentru cealalt& nunta, initiatica, tehnica fiind cea a povestirii in sau a povestii in povestire. Primele patru strofe, rama viitoarei povesti, prezinta dialogul menestrelului cu .nuntasul tera lulion| rnasiana, zeaza prin rig teme cu | preferints a ara filozofic’ & tetrere 920 = aladelor, in eo tas’ Menestrelul (cantaret la curtile medievale) e rugat s& cdnte la finalul unei nunti, despre fu Urea 2 neimplinit dintre Enigel si Riga Crypto. Menestrelul este descris prin trei epitete: tvist’, i condifie i aburit ca vinul vechi’, ,mult indarétnic’. Comparatia menestrelului cu vinul vechi evidentiaz \ entul acestuia, far enumeratia ,cu pungi, pangfc, betel cu funda puncteaz3 podoabele stlistice fi cera! ay care stie s-si mbrace cantecul, pavestea pe care o spune. Else las greu conwins, constient -valoarea lui sia .cdnteculul larg" a povestil exemplare. prac ca -Spunerea” cAntecului presupune un ritual, dar si desprinderea de lumea cotidiand si intrarea pee un spatiu izolat: ,2i-] menestrel/ Cu foc bai zis acum 0 vard:/ Azi zi-mi- stins, incetinel/ La _. artul runt in cdma. ae Partea a dou se constituie din mai multe secvente: portretul lui Crypto, descrierea regatulul Eestuia, portretul lapone! Enigel, tinuturile acesteia, drumul initatic intalnirea dintre riga Crypto Enigel, cele trei chemari ale Iui Crypto si refuzurile laponei, surprinzand si diferentele Eductibile dintre cele doud lumi. Finalul vine cu pedepsirea lui Crypto care Tsi depaseste el. in deschiderea parti a dour, se schiteaz8 portretul craiului Crypto. Numele acestuia .Crypto’ Eociat cu metafora ,injmd ascunsd, sugereazé faptul c8 e stépanul unei lumi obscure, ceasuri ver 1987. bu, Editura Dinu Pillat, Prefats si tabel cronologic la vol. lon Barbu ~ versuri si prozd, Biblioteca pentru tofi,Editura finerva, Bucuresti, 1984. 207 o # Esewide nota 10 — Literatura romdnd— preg pentru bocolawet intunericului (criptic, ascuns), si apartenenta la familia ciupercilor, @ fpturilor inferioare, regnul vegetal. Asupra lui planeaz’ suspiciunea car fi fost vr s8 rman vesnic tang: vecinic tron de rou pared/ Dar prntre ei barfeau burefi/De-o vijitoare manéitarca/ Dela fants tinereti In patiul su, al lumi vegetale, Crypto se detaseazé de cela inde e sterp sinu sia perechea, denotind o existentd tragic: i rai ghioi si toporas/ Din gropiieseau sd-ocara Stesp i féceau si nérvas/ Cé nu voia sé infloreasca* Prin antitez8, Enigel este simbolul finfei evoluate, spatiul de unde coboard (tinutu ‘nghefate) reprezentand taramul gandiri, Numele Enigel ae sonoritate nordic’, sustine orig «i, sugerand, prin apropierea inger ~ angel, aspiratia spre dimensiunea solar. Lapona Eri parcurge un drum initatc, nsofta de reni, animale caluz3:,De la ernat, a pdsunat, / Tn nou ducd ren” Ea poposeste in regatul lui Crypto, intalnirea dintre cei doi petrecandu-se & spatiul oniric. Ca sin poernul Luceafirul, visul devine lantul dintre cele dou lum s facite ‘comunicarea altfel imposibila, Aceasta intalnire este o proba initatic& pe care ambii protagoni ar trebui si 0 treacé. Pentru Crypto, iesirea din spatiul su si intrarea in alt regn inseat moarte. Nerealizind capcana, Crypto igi depageste condita si, pentru acest lucru, va fi pede Pentru Enige, trecerea In lumea vegetal a lul Crypto inseamna o ,coborare in jos: ea va real ‘sd capcana si va refuza chemérilepline de dragoste ale craiulul Crypto o imbie pe Enigel cu ceea ce are mai de pref in lumea lui, dulceata si frag. Chemis lui cap3té valoarea unui descdntec, a unel incantatil (cain poemul Dupd melci sau tn Luceat lui Eminescul: .Enigel, Engel, / Tam adus dulceatd, iacd. / Uite fri, ie dagi/ lai si toamd puiaca Enigel respinge categoric ,darurile lui Crypto. Ea stie cS lumea lui este una a instinctelor cS pentru crai maturizarea inseamna moarte: Jeamd mie, te frdngi curd, /Lasd. Asteaptd de coace’ Se observ céteva serii antonimice: copt/necopt; soare/umibra prin care se sugere incompatiblitatea dintre cele doug lumi si pe care niciunul dintre protagonist n-o poate red Fragiltati’ lui Crypto, lapona fi opune cunoasterea absolut. Matafora ,clsufletu-tfanta piept”vizeaza capacitatea conferité individului care accede la acest forma de cunoastere valideaz’ acum conceptia autoruluiprivind cele tel trepte de cunoastere: prin eros, prin raf $i parasenzorials Enigel respinge lumea profand, Tn ciuda faptuluic3 tentatiaiubiril este coplesitoare, insé == se inchin’ la ,soarele intelept” - cea de-a treia treapta de cunoagtere. Soarele este simi intelectului, al dimensiunil apolinice, spre care aspira i Crypto, reprezentant al lumi simturice al dimensiunii dionisiace. Sirul de metafore: .cd sufletul nu e fantdnd / Dect fa om, fard badd, / tar ka fit firavd/ Pahar e géndul cu otravd’ creeaz8 0 noua antitez3: omul superior - prin extensi= geniul/ omul comun, dominat de afect In final, arma se inchide prin recuperarea voci narative care prezintasférsitul tragic al reget Crypto. Incercand sa intreintr-o lume care ii este inaccesibla,distrus de propriul vis, Cryato == transforma int-o ciupercd otravitoare, find obligat a se nunti cu masetarita, simbol al unei es degradate: ,Ca la nebunul riga*Crypto/ Ce focul inima i-a fript-o,/ De a rammas s@ réteceasca/ Ce ald fafa mai crdiascé:/ Cu Laurul-Bolauru/ St toarne-n lume aur Sa toace, gol la drum sas Cu mdselarita-miteasi./ sii fie de impdrdteasa” se 208 ilor inferioare. & 3 vesnic tandr: wcd,/ De la fant erp sinu sia eau sé-! occas joboar’ (tin 23, sustine orig ar, Lapona Ssunat, / In now i petrecandu-se 3 lumi si facies ambi protae in jos’; eava re isi fragl. Che [ci sau tn Luces tin-o poate: fisufletu-i ide cunoaste ‘in e108, prin ‘stl tragic alee ‘opriul vis, C 3, simbol al une: 5 sd ritdceasoa , gol a drums Eseur de nota 10 — Uiterotwa romind ~ rege pentru hocaloweat & Riga Crypto $i lapona Enigel este un poem modern prin constructia textului (povestire in rama, binarea genurilor literare, epicul reprezinté scheletul narativ, dramaticul reiese din pasajele gate, lirismul mAstilor se valideaz’ in chemirile incantatorii ale lui Crypto, in monologul lui igel, in versurile sententioase), prin simbolurile dezvoltate (al soarelui, al cercului, al nunti, al eizi), prin trimiterile folciorice. Propria afirmatie a poctului, cB poemul este ,un Luceafarintors, te trimite cdtre modernitatea textulu, ind infeleasa ca un ,somantism intors’, alegoria creat nd fi descifrata prin cheia ermetismului )SAR .Ermetismul: ([r. hermetisme) este 0 tendinta manifestatd in literatura modemnd de incifrare a esajului artistic, prin folosirea unui stil ebscur, greu de decodat. Aceasta tendintd incepe ined din oca romantica, prin efuziune si patos sau apetenté pentru oniric. Ca notiune, ermetic defineste, ada, o ,entitate” greu accesibilé infelegerl comune, al cérel sens se descoperd prin intiere $1 zlatie. Raportat la poezie, implica ideea de incifrare, de expresie absconsd sau comunicare nica .Pamasianism: (ff. parnassianisme) curent literar, apdrut in ultimele decenii ale sec. ol XiX-lea in onto, care cultivd o poezie picturald, cu 0 constructie impersonala, obiectivd, rece si savantel. [.] itiunea sentimentului in textul iterar este evitatd, iar accentul este pus pe contemplate, descriere entariu. Inspirata sovante si intelectual se va résfrange asupra tematic descrierea unor opere artd sau obiecte de pret, repovestirea unor mituri sau legende, uneori meditata flozoficd), dar si rivel stilstic (un stl pretios, slefult, un vocabular ales, cizelat, cdutat)” + Mircea Scarlat - lon Barbu - poezie gi deziderat, Ed, Albatros, Bucuresti I98l.£ usor 8 mergi pe cf batute, dupa cum, in unele privinte, e facil ef fil precursor. lon Berbu & reusit lucrul cel mai importent:€@ fie contemporan cu cei mai lustri dintre contemearani lui, Gandes tn epiritul timpulul sau gi atRucines fats de memoria culturala fincica foarte clar atitudines fata de prezent” + Nicolae Manolescu, Teme, Ed, Carte Roméneasca, Bucuresti, 1971: .Eclectismul este Indiciut cal mei bun c& un poet face din idei, din mituri concrete, din ritualuri, simple: suporturi metaforice. Neoplatonismul (ui Barbu e mai curnd poetic deca filozofic sith rice caz el poate fi lirgit de cea mal sumaré analizé @ motivelor” “Tudor Vienu, Introducere in opera lui lon Berbu, Ed. Minerva, Bucuresti, 1970: .Povestes cere deci ei fie trensportata ¢iinteleasé intr-un plan simbolic. Side faptinsus pumele personajulul principal contine 0 aluzie de acesta natura. Riga Crypto este cel tainuit (cryptos), cugetulinchis in sine, .nima escunsé’, cum poet.t Insupift cetumeste. Daniela Zaharia, Cezar Zaharia, Dictionar de terminologi literar8, Casa Editorial’ Demiu, las, 2002. ss 209 om ® Eseurl de nota 10 ~ Literatura romana — pregtire pentru bocaureat Nueste desigur o intémplare c& personajul este o cluperca. Faptul de @ fi pus suf lui Crypto in trupul plspand al unel criptograme este rezuitatul uneia din acele int delicate in viata naturi, capabilé s8 surprinda corespondentele ei cele mai misterk coum numei poetior te e ngécuit. CBt despre lapona nigel, ea posrté frumosul tatdresc al rGului Ingul, afluentul Bugului rusesc si justiicd, pani la un pi reprezentarile asociative ale acestor regiuni nordice. din care eroina este presuy descinde. Insotires trectoare a creiului Crypto este a unei constinte cere preferés retrage'n sine, in acel urivers ideal, care va réméne de-aiclinainte al posziel Lui Am spune c& odeta cu Riga Crypto se produce separerea de lumea exterioaré, lumi de clertatile sosrelui si se deschide poarta cétre Un univers atat de interior orientarea tn milocul tui devine plind de dificult: Feptul de a fl pus sur Luneia din acele i i cele mai misteri Poarté frumosul at&t de Interior Joc secund de lon Barbu OISOCIER! TEORETICE |.arté poetic’ fr. poetique, lat. poetica, gr.poletikl: termenul desemneszé o lucrare teoretic’ referitoare la principle, limitele, legile esentiale ale artei tRerere, in general ale poeziei. in special, Postice postilor ara indeobste caracterui nei ustiic&ri a propriel arte gio marcata tendinta programatica gi polemica. 2. Apolinic gi dionisiec (de la numele zeilor Apollo gi Dionysos) - categorii estetice formulate de flozoful germen Nistzsche (1844-1900) th lucrarea Nagterea tragedict din spiritul muzicii in legéturd cu arta greceasca, insd cele dou atitudin! pot aplicate ¢i la alte creatilartistice din toate timpurile. Principiul epatinic reprezinté atitudines contemplativé, gfncirea serind, intemeiata pe echiibru, armonie si maura, {n opozitie cu princiniul dionisiac, principlu dinamic si de trBire dezléntuitd a fortetor constiente, descétusare a instinctulul ermetiom/ hermeticm [fr. hermetismel: este o tendinté manifestata tn iteratura modern de incifrare @ mesejuui artistic, prin folosirea unui stl obscur, greu de ‘decode. Din punct de vedere etimologic, termenul ermetism trimite catre mitologia. greacé, mai precis c&tre reprezenterea zeulul Hermes Trismegistul. detinétorul secretelor din domeniul magle! § al astrologiel, zeu al cuvéntuli, dar al cuvantulul cu proprietai Reportet le poezie, implica ideea de incifrare, de expresie absconsé sau comunicere sibilinica. Creatorul poeziei ermetice modeme réméne poetul Stephane Mallsrme, iar pentru literatura rom@nd este lon Barbu care, prin volumul Joc secund, propune o ermetizare liriculuitrecénd prin matematici 1 catharsis (gr. kstharsis, purificarel: concept estetic formulat pentru intdia cara de Aristotel, exprim’ purificarea sufletulul spectatoriior de orice pasiune, de rica ‘tagament [a contingent/ purifcarea sufletuiui prin art ‘CONTEXTUALIZAREA OPEREI 119307 epare lui lon Barbu singurul volum de poeme, care s- dovedit 6 fi un adevarat 1ent de cotiturd in poszie roméneascé intitulat Joc secund. Desi nu contine decét 33 poszi, cele mai multe de dou sau trel strofe, acest volum a fost suficient pentru a-l une defintiv pe lon Barbu printre cel ma mari poet al lteraturi romBine. Noutatea viciunil tice, limbajul meteforizat, expresia ermetic® au generat numeroese reacti din partes ici literare, toate acestea insumate dénd imaginea rotund® asupra unei c&rti Inc’ fescifrate in toaté profunzimea ei. Postul, dar si matemsticianul Ion Berbu/ Dan Barbilian nu se revendica din modernism, ci intentia sa este aceea de a impune 0 formulé original @ unui nou wmanism, avin ca de plecdre viziunea geometric apolinicé: Totus! gSndirea greacdé se exprims nu numa =tic in febul dar 5! cirect. in teoreme. Poarta prin care pot! aborda lumea greacd - faré de s0érel cuncastere, dupa pérerea mea, cultura culva nu poate fi socotité completa - nu este 211 & Eseurde nota 10 — Literatura romand ~ pregdtive penta bocolaweot obligators Homer. Geometria greacs & 0 poarté mai larga ain care ochil cuprinde un petse suster, dar esential ‘praciind originaltates poezie’luilon Berbu, tn contextul iteraturli europene. criticul Mar Mincu? realizeazé o interesanté discutie pe marginea a dou’ concepte aparent identice | ‘ermetis/ hermetism. Dac ermatismul construieste un mesa) pcetic lipsit de lrism ase o se Intéineste in poezia ll Stephane Nallarme, hermetismul presupune un mesa) care nu Comunicé direct, ci se tncifreaza prin simbal si metafora. Descifrarea acestuia impune = initiere th domeniul Cunsesteri. Chiar cacé se obtine o concentrare maxima a formule poetice, hermetismul devine punctul de plecare al unor interpretari multiple: .acé 0 poezs admite 0 explicate, rational edmite 0 infnitate. 0 exegeza nu poste f1 dec! i nicl un absoluta.> Unul dintre exegeti operei barbiene, Basareb Niculescut, cel care reelizeazé a dot monogratie dedicsta lui lon Barbu la mai bine de treizeci de ani de cea a lui Tudor Vi identifica in volumul Joc secund o adevareté cosmalogle sustinuta de trei grupuri ¢ ssimboluri pe care le numeste ternare: ~ ternarul miturtor fondatoare: Oglinda, Soarele si Nunta: ~ termarul culorlor asociate celor trei mituri: albastrul, galbenul si verdele: ~ temarul etapelor de autocunoastere: Mercur, Venus, Scare, Aceste ternare, apreciazé criticul, faciliteaza intatnirea poeziei cu matematica: .Oricat parea de contradictonl acesti doi termeni |a prima vedere, existé undeva, fn domeniul inate: geometriel, un loc luminos nde se intdlneste cu poszia®. In (teratura universalé, c= Omar Khayyem 1050-1123), matematician gi post genial. tn rubelatele sale a mei reust 5: simbiaz& intre matemetica, astronomie $i poezie. Tot Baserab Niculescu, intr-un articolinttulat lon Barbu - Aspecte transcisciptinere ‘opere’” remarca faptul c& volumul Joc secund este .o bjuterie a transdisciplinaritati: Barbu realizénd .projectul unui nou umenism gi al une! noi cutturi’ Din pacate, volumul aps prea devreme pentru a fi recentat le adevérata dimensiune culturalé, flinc tranacisciptinaritates este 0 teorie relat recenta, prablematica fling formulaté cu clars abla n 1568, primul care a folosit termenul find Jean Piaget (16% ~ 19801 Poezia Din ceas, {3 poetic’, Inchizs etUlui si rolul Sinfelegere abstracts vit, trecerea deze ied, nimic din cee id unitatea, cout In viziunea artist cuvantului, asadar: marturisirle sale cident, iar stilul et sin versurile sale nct de vedere, Rimbaud, Edgar Intregul efort i’, asa cum i sc in sensul curent TEMA poemului = Calinescu preci entingent (din ceas) Eun nadir latent. TITLUL Din ceas, 2+i lisa cititorulul » adevarat program: pa culta, insea Poezia este 5b), limbajul p Incipitul textului ecu) care inst d alternanta Real = jor find tocmai * Dan Barbilian, Formatiunea matematicd, im Opera matematicd - Geometrie, vol, Edtura Didactis Pedogogicd, Bucuresti, 1967. 2 Marin Mincu, Qpera iterord a ll fon Barbu, Edltura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1990. on Barbu, Pagii de proza, cap. Note pentru o midrturiseIterard, Editura pentru Literatur, Bucuresti, 2 4 Basarab Niculescu, lon Barbu - Cosmologia Jocului secund’ Eoitura pentru Literaturd, Bucuresti, 5 Tudor Vianu, fon Barbu, Ed Cultura Notional, Bucuresti, 1935. lon Barbu, Pogini de proad, cap. .De fa geometric la poezie’ Edtwa pentru Literaturd, Bucuresti, 1963 7 Comunicare prezentata la Colocviul Intemational .Romanite et Roumanite’, Pars, Sorbona, 22-28! 1991, text publicat in Coiete Critice’, Bucuresti, n-5, 2004, versiune romineasc®, Pomplly CrScl 0 212 om ILUSTRAREA MODERNISMULUI Din ceas, dedus. de lon Barbu rent ident ism. esa) ajcarenu) ia impure! 18 8 for Jaco} nici un. Poezia Din ceas, dedus... deschide volumul Joc secund si este, aléturi de Timbru si Grup, 0 poetic, inchizand in cele opt versuri intreaga conceptie a lui lon Barbu despre menirea tulu si rolul poeziei. Asa cum observa Mihail Sebastian, arta poetic’ berbians’ .pleacd de la telegere abstractd a lumi: [..] Ea nu stie sd prinda i nici nu se sileste sd prinda imaginea direct viel, trecerea dezordonatd a clipelor, invéindsela lucrurilor sia sentimentelor. Nu stie $6 prind, cd, nimic din ceea ce ar putea mura jocul prim al exstentel. [.. Poezia d-sale cautd coherent, td unitatea, cautd principul. Viatae o intdmplare, arta e o ascipfind:* In viziunea artistului, orice poet trebuie sé fie, In egal m3surd, un magician si un tehnician ccuvantului, asadar s8 stpaneasc’ arta de a crea si sd fie constient de travaliul actului poetic. martursiile sale lterare, lon Barbu nota faptul c3 poezia trebuie .sétreacd deasupra oricrul ident’ iar still ei trebuie sa fie .intemporal si ceresc’: De aceea idealul s8u poetic a fost acela in versurile sale s& redea ,echivalentul unor star absolute ale intelectuui si viziunir. Din acest inct de vedere, Barbu se situeazS in descendenta unor poeti precum Ch, Baudelaire, Rimbaud, Edgar Allan Poe. ‘Intregul efort creator al poetului a avut drept scop final ridicarea la .modul intelectual al i", aga cum i scria prietenului su, Tudor Vianu: Ma hotdrdi, eu sunt un mare poet. Asteaptd. in sensul curent ce versificator. Cuvantul mai stinghereste, i manuiesc cu prea mari timid} sau 24 mari ndréznel, nu am sentimental just al valort muzicale sinu parvine si-mi acopere intentia. id un anumit noroc, ceva sinceritate si abiltate de disociator, a fi sigur un poet-fetus, Materiolul 1 veritabil e Act. Aici evoluez ca un vultur, sunt un maestru’2. Se observa cd Barbu scrie Actul majuscul, referindu-se, fireste, la Creatie (In latin’ ago, agere, egi, actum ~ a face, a crea, Enonim cu poeo din greacd). El se confeseaz’ prietenului sSu, spunandu-i cd la acest nivel al inoasterii va evolua ca un maestru, fapt care se va concretiza prin Intreaga sa oper’ TEMA poemului este Creatia, imaginea unel lumi purificate prin reflectarea in oglinda . C3linescu apreciaza ca textul care deschide programatic volumul este ,o cugetare clard, In iba} difcl, arta poetic a lirculul: Poezia fadancul acestei calme creste) este o iesire (dedus) din ntingent (din ceas) in purd gratuitate (mantuit azur), joc secund, ca imaginea cirezt resfrénta in E un nadir latent, 0 ogiindire a zenitului in apd, o sublimare a vetil prin retorsiune’.* TITLUL Din ceas, dedus... sau Joc secund, dup alti (poetul nu i-a dat un ttt, intentfa safiind isa cititoruluiibertate depling in a explora acest univers unic pe care i-| dedica), reflect adevérat program ideatic subordonat misterululartel vazuta ca joc neprihanit (secundavi, it ina cult, inseamn’ care urmeaza,trimitere la imaginea pur& 2 lumii reflectate Poezia este structuratd in dou’ catrene cu masura versurilor de 14 silabe si im b,a.),limbajul poetic metaforizat incifrnd ideile si simbolurile Incipitul textului Din ceas, dedus... confine © metafora constrvit’ cu un termen matematic IGedus) care ins3 dezvolt8 un sens conotativ, Poetul anunt§ astfel un universal esentelor, dezvoltat se alternanta Real ~ Abstragt. Dincolo de text, intuim influenta filozofiei platoniciene - 4umea deilor fiind tocmai aceast’ fume reflectata in oglind’, Simbolul oglinzl, foarte bogat n cultura lumii, este pus in legaturd cu revelarea adevarului, a puritati: Aceste rdsfrdngeri ale Inteligentet 1u Cuvantului ceresc fac din oglind simbolul ce reflecta Inteligenta creatoare.[..] Pe plan mai 2 213 on 31 grupuri feo: Orica neniu rat versal BS sciplinare Ginartege lumut ccrucisata ® seu de nota 10 — Uteratua mand ~ pregaive pentru bacalaweat general ea este consecinta celei mai inate experinte spiritual” 2 Prin actul creator, poetuliese din temporalitate si intra Tn atemporalitate (Din ceas, ded se Inalté citre Frumosul artistic, .calmul” find sinonim cu extazul estetic: Din ceas dedus, addna acestei calme creste,/ Intratd prin oglindd in mdntuit azur/ Taind pe inecarea cirellor agreste/ _srupurile ape, un joc secund mai pur Poarta magica dintre realitate si iluzie, oglinda, filtreaz imperfectiunile lumii reale faciliteaza constructia unei alte lumi simetrice, dar .mantuitd’ purificats, o lume eliberat3 a timp, Poetul se elibereazé el insusi de trairea instinctual, dionisiaca (agrest ~ sdlbatic, ‘agrestum) spre a atinge 0 noua dimensiune, cea a Intelectului pur, apolinicul, Se configu astfel o serie de antiteze: temporal / atemporal; apoinic /dionsiac. AXitudinea ludie& nu implic’ doar ideea de ,joc al cuvintelor, ci mult mai mult. Plecand la Aristotel care sesizeaza inc& din Antichitate c& arta, prin faptul c& trasfigureaza viata, e joc, lon Barbu consider’ cé viata e jocul prim, iar creatia e joc secund: ,in grupurile apel, ung secund mai pur’, Eliminénd tot ceea ce insearnna sentiment, poezia devine act intelectual, a starea de chatarsis:" Poetul asociazd creatia cu un act de triplé modificare a realitdi: imaginea rex e receptatd subiectv, apo tronsfigurata artistic sino data modifcata prin imagini voit crptice™ Cea de-a doua strofa se deschide cu o constructie exclamativé cu valoare de invo Nadir latent’ prin care se sugereaz conceptia matematic’ a lui lon Barbu despre creatia lire Dacé avem in vedere definitia astrologica a nadirului ~ punctul imaginar cel mai inalt pe bo cereascé, diametral opus zenitului- infelegem c& poezia se regiseste doar in acest spatiu i rnadirul devenind astfel punctulinait al Intelectului pur. Epitetul,latent’ surprinzétor asociat nadiruli, isi descifreaza semnificatia prin etimologi= lateo, otere (lat) = a ascunde ~ reveleaz8 acum sensul oglindii,eliberarea de spaima dubl ‘in fiecare dintre noi exist intr-o forms latentd, ascunsd, aceasta aspiratie spre inalt, ins lu edu, intuité se reveleaz’ doar iniiatulu, doar celui care, printr-un sir de oglinel, recor ~armonia universului: Poetul ridiedinsumarea/ De harfe risfiate ce-n zbor invers le perai/ Sica istoveste, Numai puritatea numerelor, .insumarea”(Pitagora spunea c’ universulintreg si te Partie lui se abstractizeaz’ in numere ~ Totul este numér ), asociat’ cu muzicas" harfe rdsfcm .cintec istoveste’, mai poate armoniza esentale stiute si nestiute ale universului. Desi s-a disociat de Arghezi pe care la numit .poet refuzat de Idee, Barbu se tntélneste a acesta in linia artei vzut8 ca trud3, ca jertfire, metafora ,cdntec istoveste’, insumand si desavarsirit actului creator. Poezia este, de asemenea, pentru lon Barbu si o experinté deschis’ zborului, ins8 cales = se reveleaz& doar celor care pot s& se desprinds de contingent, altfel, cea ce ar trebui s& indltare devine .zborinvers’, sinonim mesajului criptic (care se refuza descfréri. Metafora din ultimul vers Inchide rotund conceptia poetului despre menirea poeziei: = trebuie s& sintetizeze esentele, 58 insumeze atat fenomenele concrete, c&t si semnificatile abstracte si s8-si conserve ceea ce fi este propriu ~ inefabilul, Asemenea meduzelor, canis .clopote verzi care isi pistreaz& frumusetea doar in lumea lor, creand o alternativa a cerulsi stele, tot astfel poezia transpune artistic realitatea, atrigdnd privirile pan8 in ad&ncuril mmisterioase, Esentializarea perceptiel lirce, transcederea realului in spatiul Cunoasterii Pure, stlzar=e| imaginii postice pan ce ajunge s8 exprime ideea in forma cea mai pur’ reprezint’ elements particulare ale discursului liric barbian 0 214 on Asadar, lon in Antichits PERE CRITICE su Gur, Cale Sata biobibis rian Papehes [evitoere ta 2 un umeni ‘azat Ins’ pe catabile) ale Iroment dat: - ru tite Shiai poate metria or Eseur de nota 10 — Literatura romdnd ~ pregitie pentru bocaloweat © Asadar, lon Barbu pledeaz’ pentru reintoarcerea poeziei la functia sa originara pe care 0 ea In Antichitate, aceea de a contura 0 viziune asupra unitstii universului, réspunzand la ebirile esentiale ale omeniit ,/n poezia mea, ceea ce ar putea trece drept modernism, nu este At o innacre cu cel mai indepdirtat trecut al poeziei: oda pindaricd.! Gur, Calendlarul meu: prieteni, momente $l atituciini Iterare, ecitie ngriit®, cu 0 at biobioliagratica de lon Popigtenu, Ed. ExFonta, Constanta, 1996: Jnalt, cu umerti putin plecsti, Barbu aves figuré levanting, de nequstar armean: mustaja, an de an mai stufoasé, (asa colturite peste marginile gurl fruntas mare, de savent lumina ins& chipul oaches auster_] In cercul familie, matematicianul - algebric, edesee, chier in lirica 99, enea.surprizél, un plécut si volubil convarbitor: gravul gi distentul .cepgist” se forme co .rud8" amebilé gi tnd. Din prime 2i a farialeintBlnin, pretinsul si binevoitorul meu (ait pe De “ mi-a pledat, cu o neprejuitd inflacérare, cauza .poeziel pure’, cautfind s& ma converteanaé si s8 ma facé adept lL Nallarme gi Paul Valery. I-am réspuns. cu oarecere 8, C8 .poezia pura in ciuda muzicalitatii vacebulelor gi a celeste! el frumuseti ssmantine. mise pare totus race gi necomuricativa. Prea cerebrala, prea lucrati tn atelier. privt indetung, oglincind th echi deopotriv mirare, compatimire gi dojands, fata i s-2 Ssprit ugor, apoi mi-a intors spatele si céteva minute nu mi-a mai adresat un singur fant. Dupé ce, prin técerea de gheaté, imi erétase totale dezaprobare, marele si =Spriciosul meu .vér’ m-8 privit din nou, de data aceasta Ingidultor gi afabil, abandonénd ntl aubiect al ,poeziei pure’ @ Inceput s&-mi varbeascd despre elevatele zone ale atemeticlor..tot pure’ trian Papehag., Eros gi utopie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999; .Deschidem aici o parantezi crivitoare la nou umanism bazat pe materaticn care credea lon Barbu (.Se poate vorbi {Ge un umanism modern, de un sistem complet de cunastinfe capabil s8 formeze omul, ‘azat ins pe maternatic!? Sunt convins cB da'l, Formetia intelectual nu trebuie sa siba >eapirat ca fundament clasic pe Homer, ea poate pleca gi de la Eucid gi Arhimede. CAstigut Gis Cem UB oc aceasta cale e al esentializéri: .Geometria greac’ e o poarta mai largé, din care ochiut cuprinde un peisagiu euster, dar esential: Dar nu e mai putin adavaret c@ll caracterizeazi pe Ion Barbu o pendulare intre georetrie gi poezie (gi nu 0 sintez8, orice S-ar spunel. ambele nu sunt insé ingelese ca simple, tivializate ocupatil ci ca necestt [eventual etabllel ale cunoasteri: facAndu-si autobiografia intelectual8. el poate spune la un ‘moment det: ..matematicle fmi devin tot mai mult o hrand nefndestulateare si interesul pentru lteraturé se desteapt®. Ani tulburi al rBzboiului fixeaza acest stare’ |. Mérturisiri sintSi7i poste corespunde acceptia poeziei ce o speraté poart spre cunosstere, aga cum geometria greacé era 0 alté!poarté mel larg gi mai sigura” fon Barbu, op. cit. 0 215 om

S-ar putea să vă placă și