S-a născut în anul 1808, în Miscolt, Ungaria, având la naştere numele de botez Anastasie. A fost
numit la data de 27 iunie 1846 vicar general (locţiitor al episcopului) al eparhiei vacante
a Sibiului.
S-a adresat prin numeroase memorii Curţii din Viena, (unde stă şi insistă timp de şapte luni), prin
care se cerea ieşirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, de sub jurisdicţia Mitropoliei
sârbeşti din Carloviţ şi reînfiinţarea vechii Mitropolii proprii pentru românii ortodocşi.
La data de 24 decembrie 1864, se aprobă reînfiinţarea vechii Mitropolii Ortodoxe a
de Abecedare, 700 de Ceasloave, 3.000 Istorii Biblice, 3.000 de cărţi despre Datoriile
supuşilor şi 1.500 Apostoli.
Odată cu organizarea tipografiei, în anul 1850 a înfiinţat în Sibiu un Institut Teologic şi
Pedagogic cu durata de unu până la trei ani, pentru formarea de preoţi buni, acordând celor
săraci şi iubitori de învăţătură ajutoare, burse şi cărţi gratuite. S-a îngrijit de soarta elevilor
lipsiţi de mijloace materiale, acordând burse din veniturile proprii, fie prin fundaţiile pe care
le-a înfiinţat în acest sens: “FUNDAŢIA GOJDU”-înfiinţată la îndemnul său.
În 1852, Şaguna a cerut ca fiecare parohie să îşi ridice un edificiu şcolar, iar ca manuale,
puteau fi utilizate doar cele care erau editate în tipografia de la Sibiu. Se cunosc un număr de 25
de manuale, scrise la îndemnul lui Şaguna (abecedare, catehisme, bucoavne, cărţi de muzică, de
aritmetică, de gramatică, de istorie şi geografie, pentru şcolile săteşti - parohiale, pentru gimnazii
şi mai ales, pentru Seminarul Teologic din Sibiu).
La sfârşitul arhipăstoririi sale, erau în eparhie 800 de şcoli, dintre care cel puţin jumătate au fost
înfiinţate la iniţiativa sa. La şcolile primare confesionale predarea se făcea în limba română.
În ele se învăţau, atât cunoştinţele religioase, cât şi cele de cultură generală.
În 1870 a rânduit ca în fiecare parohie să se ţină cursuri serale pentru “neştiutorii de carte”.
Prin aceste trei mijloace - prin preoţi vrednici şi biserici, prin şcoli confesionale şi prin cărţi
tipărite în grai românesc - mitropolitul Andrei Şaguna a întărit peste Carpaţi unitatea credinţei
ortodoxe, unitatea etnică naţională şi unitatea de gândire şi acţiune, împotriva atâtor influenţe
străine.