Raport Special 11 Monografii

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!
Prețul de vânzare este de 99,75 lei.
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport

deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.
Noutăți în Codul Fiscal 2020

- 11 Monografii Contabile actualizate la zi -
© RENTROP & STRATON

(recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)
Senior Editor: George Straton

Director general: Octavian Breban
Manager proiect: Alexandra Simion
Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă
sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video,
fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată
vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor
publicate în această lucrare.
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Noutăți în Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi
Cuprins
1. Achiziţii intracomunitare de bunuri în cazul unui neplătitor de TVA
2. Achiziție utilaje cu decontare în funcție de cursul unei valute
3. Lipsă la inventar
4. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă pentru

prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor
5. Lichidare voluntară microintreprindere. Etape şi monografie
6. Trecere la plătitor de TVA. Deducere TVA aferentă stocurilor
7. Monografie contabilă restaurant şi bar
8. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă linii de credit bancar şi scrisoare

de garanţie
9. Daună totală autoturism. Regim fiscal TVA. Monografie contabilă
10. Închidere anticipată contract de leasing financiar. Înregistrări contabile
11. Achiziţie autovehicul din Germania. Regim TVA
© Rentrop & Straton Pagina 1 din 46

1. Achiziţii intracomunitare de bunuri

în cazul unui neplătitor de TVA
Societatea EASY CLEAN SRL, neplătitoare de TVA a achiziţionat în luna octombrie din
Germania, aspiratoare robot în valoare de 5.000 euro cu scopul revânzării. Pentru că nu a
prezentat furnizorului un cod valid de TVA, factură a fost întocmită cu TVA 19% din țara
furnizorului. Cursul valutar la data facturii este de 4,6 lei/euro.
În luna următoare, societatea EASY CLEAN SRL, dorește să repete comanda anterioară,
respectiv să achiziționeze un nou lot de mărfuri în valoare de 5.000 euro. Odată cu această
achiziție, furnizorul acordă gratuit societății din România 3 aspiratoare robot cu titlu de mostre.
Cursul valutar la data facturii este de 4,7 lei/euro.
Stabilim care este momentul în care societatea EASY CLEAN SRL are obligația să obțină
un cod de TVA pentru operațiuni intracomunitare, cum vor fi emise facturile și cum se
înregistrează în evidenţa contabilă a societății EASY CLEAN SRL aceste facturi, dacă facturile
se declară în formularul 390 și dacă se plătește TVA în România pentru aceste achiziții.
Soluția:
Achiziție intracomunitară de mărfuri sub plafon
Plafon achiziții intracomunitare

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de
bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000
euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice.
Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri de 10.000 euro,

prevăzut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic, se
determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Națională a României la data
aderării și se rotunjește la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare când cifra sutelor este
egală sau mai mare decât 5 și prin reducere când cifra sutelor este mai mică de 5, prin urmare
plafonul este de 34.000 lei.

Plafonul pentru achiziții intracomunitare este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa
pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază ori se
transportă bunurile, a achizițiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi
sau bunuri supuse accizelor.
Atenție!
La calculul plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri nu se vor lua în
considerare:
a) valoarea achizițiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizițiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizițiilor de bunuri a căror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau
montaj, pentru care locul livrării se consideră a fi în România, în conformitate cu prevederile art.
275 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizițiilor de bunuri a căror livrare a fost o vânzare la distanță, pentru care
locul livrării se consideră a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 275 alin. (2) și (3)
din Codul fiscal;
e) valoarea achizițiilor de bunuri second-hand, de opere de artă, de obiecte de colecție și
antichități, așa cum sunt definite la art. 312 din Codul fiscal, în cazul în care aceste bunuri au fost
taxate conform unui regim special similar celui prevăzut la art. 312 din Codul fiscal în statul
membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizițiilor de gaze naturale, energie electrică, energie termică sau agent
frigorific a căror livrare a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) lit. e) și
f) din Codul fiscal.
Pentru calculul plafonului de achiziții intracomunitare de bunuri se iau în considerare

următoarele elemente:
a) valoarea tuturor achizițiilor intracomunitare de bunuri, cu excepția achizițiilor
menționate anterior;
b) valoarea tranzacției ce conduce la depășirea plafonului pentru achiziții intracomunitare
de bunuri;
c) valoarea oricărui import efectuat de persoana juridică neimpozabilă în alt stat membru,
pentru bunurile transportate în România după import.
Importat!
În cazul achizițiilor sub plafon, chiar dacă se îndeplinesc condițiile, contribuabilii pot
opta pentru înregistrarea în scop de TVA.

Conform prevederilor art. 268 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care
efectuează numai operațiuni pentru care taxa nu este deductibilă și persoanele juridice
neimpozabile, care nu sunt înregistrate și nu au obligația de a fi înregistrate în scopuri de TVA
conform art. 316 din Codul fiscal, care nu depășesc plafonul pentru achiziții intracomunitare, pot
opta pentru regimul general prevăzut la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane
sunt obligate la plata taxei în România pentru toate achizițiile intracomunitare de bunuri de la
data la care își exercită opțiunea și vor solicita un cod de înregistrare în scopuri de TVA conform
art. 317 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea înregistrării oricând după
încheierea a 2 ani calendaristici ce urmează celui în care s-au înregistrat, conform art. 317 alin.
(6) din Codul fiscal.
În cazul în care după încheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la înregistrare

persoanele prevăzute la alin. (11) efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri în baza
codului de înregistrare în scopuri de TVA obținut conform art. 317 din Codul fiscal, se consideră
că aceste persoane și-au reexercitat opțiunea în condițiile art. 268 alin. (6) și art. 317 alin. (7) din
Codul fiscal, cu excepția cazului în care aceste persoane sunt obligate să rămână înregistrate în
urma depășirii plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri în anul calendaristic anterior,
situație în care se aplică prevederile alin. (9).
Având în vedere că valoarea achiziției intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului

calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000
euro (34.000 lei), operațiunea nu este considerată impozabilă în România.
În declarația recapitulativă, formularul 390, se declară achizițiile intracomunitare de

bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă.
În speța dată operațiunea nu este considerată impozabilă/taxabilă în România iar societatea
EASY CLEAN SRL nu are obligația de a depune declarația recapitulativă 390.
Potrivit art 317 din Codul fiscal, are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA
persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi persoana juridică
neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze
conform art. 316 şi care nu sunt deja înregistrate ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei
sau prin opțiune, care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de
efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective
depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc
achiziţia intracomunitară.
Conform art. 324 din Codul fiscal, Decontul special de taxa se depune pentru achiziţii
intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât mijloace de transport noi şi produse accizabile,
de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 317. Având în vedere că societatea

EASY CLEAN SRL nu este înregistrată conform art 317 și nici nu are obligația de a se înscrie
pentru că nu a depășit plafonul, rezultă că nu are nici obligația depunerii Decontului special de
TVA, formularul 301.
 Recepția mărfurilor la valoarea din factură, inclusiv 19% TVA din țara
furnizorului:
371 = 401 5.950 euro x 4,6 lei/euro
„Mărfuri” „Furnizori”
Achiziții intracomunitare peste plafon
Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri de 10.000 euro,

prevăzut la art. 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic, se
determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Națională a României la data
aderării și se rotunjește la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare când cifra sutelor este
egală sau mai mare decât 5 și prin reducere când cifra sutelor este mai mică de 5, prin urmare
plafonul este de 34.000 lei.
Potrivit art 317 din Codul fiscal, are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA
persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi persoana juridică
neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze
conform art. 316 şi care nu sunt deja înregistrate ca urmare a depășirii plafonului de 300.000 lei
sau prin opțiune, care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de
efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective
depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia
intracomunitară.
Conform art 324 din Codul fiscal, Decontul special de taxa se depune pentru achiziţii
intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât mijloace de transport noi şi produse accizabile,
de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 317.
Valoarea totală a achizițiilor în valută a depășit plafonul de 34.000 lei, deci societatea
EASY CLEAN SRL are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziții
intracomunitare înainte de efectuarea achiziţiei.
Furnizorul va emite factura fără TVA, în baza codului de TVA comunicat de societatea
din România.

Important!
Potrivit art. 318 alin. (4) lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, persoanele înregistrate conform art.
317 vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizorului său prestatorului, atunci
când au obligația plății taxei conform art. 307 alin. (2) - (6) și art. 308 din Codul fiscal, respectiv
pentru operațiuni taxabile în România și pentru achiziții intracomunitare. Astfel, comunicarea
codului de TVA, în situația în care societatea deține un cod de TVA, este obligatorie.
Persoana care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri care este taxabilă, este
obligată la plata taxei.
Pentru aplicarea taxării inverse, este obligatoriu ca societatea să fie înregistrată normal în
scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal.
Dacă societatea EASY CLEAN SRL a obţinut cod de TVA conform art. 317 din Codul
fiscal va plăti efectiv taxa pe valoarea adăugată în România și va declara aceste sume prin
decontul special de TVA, formularul 301.
În Secţiunea 1 „Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile - altele decât mijloacele de

transport noi şi produsele accizabile” se completează numai de către persoanele înregistrate
conform art. 317 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, dar care nu sunt înregistrate şi nu trebuie să se
înregistreze conform art. 316 din acelaşi cod.
În această categorie se cuprind:
 persoanele impozabile care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii
pentru care taxa nu este deductibilă (operaţiuni scutite conform art. 292 din Codul fiscal)
şi persoanele impozabile supuse regimului special de scutire pentru întreprinderile mici
prevăzut la art. 310 din acelaşi cod, care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA şi nici nu
au obligaţia de a se înregistra, conform art. 316 din Codul fiscal, dar care sunt înregistrate
conform art. 317 din acelaşi cod;
 persoanele juridice neimpozabile, care sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art.
317 din Codul fiscal.
În această secţiune, persoanele mai sus menţionate declară achiziţiile intracomunitare de

bunuri taxabile, altele decât achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi sau de
produse accizabile, precum şi achiziţiile efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare pentru
care sunt obligate la plata taxei conform art. 307 alin. (4) din Codul fiscal, pentru care

exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, inclusiv sumele înscrise în facturile primite
pentru plăţi de avansuri parţiale pentru achiziţii intracomunitare de bunuri.
În această secţiune se declară şi achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport care

nu sunt considerate noi conform art. 266 alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoanele
înregistrate în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, pentru care se datorează taxă
pe valoarea adăugată în România.
Potrivit Reglementărilor contabile în vigoare, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014 cu

modificările și completările ulterioare, în costul de achiziție al bunurilor se includ, de asemenea,
comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli
nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Astfel, în contabilitate se reflectă achiziția
incluzând în costul de achiziție taxa pe valoarea adăugată plătită în România, ca taxă
nerecuperabilă:
 Recepția mărfurilor la valoarea fără TVA:

371 = 401 5.000 euro x 4,7
lei/euro
„Mărfuri” „Furnizori”
 Includerea taxei pe valoarea adăugată plătită în Romnia în costul de achiziție al

mărfurilor:
371 = 446*
„Mărfuri” „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
* TVA plătită în România 5.000 euro x 4,7 lei/euro x 19%
În declarația recapitulativă, formularul 390, se declară achizițiile intracomunitare de

bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naștere în luna calendaristică respectivă.
În ceea ce privește a doua achiziție, operațiunea este considerată impozabilă/taxabilă în România,
iar societatea EASY CLEAN SRL are obligația de a depune declarația recapitulativă 390 până pe
data de 25 ale lunii următoare celei în care exigibilitatea de taxă a luat naștere.

Tratament mostre
Nu constituie livrare de bunuri acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau
în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității
economice.
Prin urmare, primirea unor mostre cu titlu gratuit nu poate fi asimilată unei achiziții
intracomunitare cu plată.
Din punct de vedere contabil, la data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se

înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte la valoarea justă pentru
bunurile obţinute cu titlu gratuit, iar costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare,
taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la
autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile
direct achiziţiei bunurilor respective.
Cu ajutorul contului 302 „Materiale consumabile” se ţine evidenţa existenţei şi mişcării

stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de
schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile).
Dacă societatea primește mostrele cu titlu gratuit, se impune evidențierea acestora în

contabilitate cu valoarea justă a mostrelor primite gratuit care poate fi, de exemplu, preţul din
oferta furnizorului.
 Evidențierea în contabilitate a mostrelor:
3028 = 7588
„Alte materiale consumabile” „Alte venituri din exploatare”
Dacă se poate demonstra că achiziţia mostrelor este o operaţiune efectuată în scopul

desfăşuraţii de activităţi economice, cheltuiala cu mostrele este deductibilă în baza Bonului de
consum (în cazul societăților plătitoare de impozit pe profit).
EASY CLEAN SRL utilizează mostrele primite în magazin, pentru testare și pentru
efectuarea unor clipuri video necesare în procesul de promovare.
 Darea în folosința a mostrelor se efectuează în baza Bonului de consum:

6028 = 3028
„Cheltuieli privind „Alte materiale consumabile”
alte materiale consumabile”

Recepția mostrelor nu poate fi considerată achiziţie intracomunitară efectuată cu plata

(mostrele sunt primite cu titlu gratuit și acordate de furnizor cu scopul stimulării vânzărilor), deci
nu există obligaţii declarative din punct de vedere al TVA pentru aceste bunuri.
Prin urmare, fac obiectul decontului special de TVA, formularul 301, şi al declarației
recapitulative, formularul 390, numai produsele achiziţionate cu plată. Mostrele primite fără
plată nu se declară în declarația recapitulativă, formularul 390 și nici în formularul 301.

2. Achiziție utilaje cu decontare

în funcție de cursul unei valute
În data de 01.10.2019, societatea ZolaFood Srl, plătitoare de TVA și impozit pe profit, ce

are ca
obiect de activitate producția de încălțăminte, achiziționează, în baza unui contract încheiat cu
Siveno SRL o linie de producție.
Valoarea negociată a liniei de producție este de 115.000 euro, fără TVA.
Linia de producție este pusă în funcțiune în luna octobrie și se amortizează pe o durată
de 12 ani.
Plata furnizorului se va face în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naţională a României, de la data efectuării plăţii (cursul din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii), astfel:
- pe data de 20.11.2019 este achitată suma de 182.374,65 lei reprezentând 38.333,33 lei
la cursul de 4,7576 lei/euro;
- pe data de 20.12.2019 este achitată suma de 183.160,48 lei reprezentând 38.333,33
euro la cursul de 4,7781 lei/euro;
- pe data de 10.01.2020 este achitată diferența de plată în valoare de 60.183,34 euri la
cursul de 4,7793 lei/euro.
Ambii parteneri sunt persoane juridice române.
Stabilim care este monografia contabilă pentru operațiunile de mai sus, cu evidențierea
evaluarilor lunare ce trebuie efectuate, atât în contabilitatea societății beneficiare ZolaFood
SRL, cât și în contabilitatea furnizorului Siveno SRL.
Soluția:
Conform pct. 325 din Reglementările contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014 cu
modificările și completările ulterioare, la finele fiecărei luni, creanțele și datoriile în valută se
evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din
ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la
venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și

evaluarea lunară la cursul Băncii Naționale a României, utilizându-se:

- pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al

pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară
operațiunii;
- cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din

ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanțelor și datoriilor în valută, a
disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută,
acreditivele și depozitele în valută, existente în sold la sfârșitul lunii.
Important!
Aceste prevederi se aplică și creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se

face în funcție de cursul unei valute. În acest caz, diferențele înregistrate se recunosc în
contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.
De reținut!
În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanțele și datoriile exprimate în

lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate creanțelor și
datoriilor în lei, conform pct. 327 din Reglementările contabile.
În contabilitatea societății ZolaFood SRL
 la data de 01.10.2019:
În baza facturii emise de furnizor, se înregistrează activul achiziţionat, la cursul de
schimb valutar de 4,7511 lei/euro, comunicat de BNR (cursul din data de 30.09.2019, ultima zi
bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii).
Valoarea de intrare a activului este de 546.376,50 lei (115.000 euro x 4, 7511 lei/euro).
 Evidențierea în contabilitate a facturii se efectuează cu ajutorul următorului articol

contabil:
% = 404 650.188,04 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 546.376,50 lei
„Echipamente tehnologice (mașini,

utilaje și instalații de lucru)”
4426 103.811,54 lei
„TVA deductibilă”

 la data de 31.10.2019:
Se efectuează evaluarea datoriei de 136.850 euro, la cursul de 4,7576 lei/euro (cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 30.10.2019,
ultima zi bancară a lunii în cauză), reprezentând 651.077,56 lei. Astfel, din evaluarea datoriei la
data de 31.10.2019 rezultă diferenţe de curs nefavorabile, în sumă de 889,52 lei (651.077,56 lei -
650.188,04 lei), recunoscute în contabilitate drept cheltuieli financiare (contul 668 „Alte
cheltuieli financiare”).
Diferenţele din evaluarea datoriei s-au determinat în funcţie de cursul de schimb din
ultima zi bancară a lunii şi cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României de la data înregistrării datoriei respective, astfel:
136.850 euro x (4,7576 lei/euro – 4,7511 lei/euro) = 889,52 lei
 Evidențierea în contabilitate a evaluării datoriei:

668 = 404 889,52 lei
„Alte cheltuieli financiare” „Furnizori de imobilizări”
 la data de 20.11.2019:
Se achită furnizorului suma de 182.374,65 lei, reprezentând contravaloarea în lei a

datoriei de 38.333,33 euro (parțial), evaluată la un curs valutar de 4,7759 lei/euro (cursul din data
de 19.11.2019, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul
efectuării plăţii).
Diferenţele rezultate între cursul de schimb utilizat pentru efectuarea plăţii şi cursul de
schimb la care datoria este înregistrată în contabilitate (conform ultimei evaluări din data de
31.10.2019) sunt în valoare de 701.50 lei [38.333,33 euro x (4, 7759 lei/euro – 4,7576 lei/euro)],
reprezentând diferenţe nefavorabile, de natura cheltuielilor financiare (înregistrate în contul 668
„Alte cheltuieli financiare”).
 În cazul de faţă, plata în lei a datoriei către furnizor se înregistrează astfel:

% = 5121 183.076,15 lei
404 „Conturi la bănci în lei” 182.374,65 lei
„Furnizori de imobilizări”
668 701,50 lei
„Alte cheltuieli financiare”

 la data de 30.11.2019:
Se efectuează evaluarea datoriei de 98.516,77 euro, la cursul de 4,7781 lei/euro (cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 29.11.2019,
ultima zi bancară a lunii în cauză), reprezentând 470.722,50 lei. Astfel, din evaluarea datoriei la
data de 30.11.2019 rezultă diferenţe de curs nefavorabile, în sumă de 2.019,59 lei (470.722,50 lei
- 468.702,91 lei), recunoscute în contabilitate drept cheltuieli financiare (cont 668 „Alte
98.516,77 euro x (4,7781 lei/euro – 4, 7576 lei/euro) = 2.019,59 lei

668 = 404 2.019,59 lei
 la data de 20.12.2019:

datoriei de 38.333,33 euro (parțial), evaluată la un curs valutar de 4,7781 lei/euro (cursul din data
efectuării plăţii este 4,7740 lei/euro).
Diferenţele rezultate între cursul de schimb utilizat pentru efectuarea plăţii şi cursul de
30.11.2019) sunt în valoare de 157,17 lei [38.333,33 euro x (4, 7781 lei/euro – 4,7740 lei/euro)],
reprezentând diferenţe favorabile, de natura veniturilor financiare (înregistrate în contul 768
„Alte venituri financiare”).
 În cazul de faţă, plata în lei a datoriei către furnizor se înregistrează astfel:
404 = % 183.160,48 lei

„Furnizori de imobilizări” 5121 183.003,32 lei
„Conturi la bănci în lei”
768 157,17 lei
„Alte venituri financiare”

 la data de 31.12.2019:
Se efectuează evaluarea datoriei de 60.183,34 euro, la cursul de 4,7793 lei/euro (cursul
EUR la 31 decembrie 2019 la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce
au rămas în sold la finele anului), reprezentând 287.634,24 lei. Astfel, din evaluarea datoriei la
data de 30.11.2019 rezultă diferenţe de curs nefavorabile, în sumă de 72,22 lei (287.634,24 lei –
287.562.02 lei), recunoscute în contabilitate drept cheltuieli financiare (contul 668 „Alte
60.183,34 euro x (4,7793 lei/euro – 4, 7781 lei/euro) = 72,22 lei

668 = 404 72,22 lei
 la data de 10.01.2020:

datoriei de 60.183,34 euro (diferența rămasă neachitată), evaluată la un curs valutar de 4,7793
lei/euro (cursul din data de 09.01.2020, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca
informaţie la momentul efectuării plăţii este 4,7774 lei/euro).
Diferenţele rezultate între cursul de schimb utilizat pentru efectuarea plăţii şi cursul de schimb la
care datoria este înregistrată în contabilitate (conform ultimei evaluări din data de 30.11.2019)
sunt în valoare de 114,35 lei [60.183,34 euro x (4,7793 lei/euro – 4,7774 lei/euro)], reprezentând
diferenţe favorabile, de natura veniturilor financiare (înregistrate în contul 768 „Alte venituri
financiare”).
 În acest caz, plata în lei a datoriei către furnizor se înregistrează astfel:
404 = % 287.634,24 lei

„Furnizori de imobilizări” 5121 287519,89 lei
768 114,35 lei

• În contabilitatea furnizorului Siveno SRL
Înregistrarea operaţiunilor prezentate mai sus, în acelaşi context, se efectuează astfel:
 la data de 01.10.2019:
Se înregistrează livrarea liniei de producție pe baza facturii emise, în valoare de
546.376,50 lei (la cursul de schimb valutar de 4, 7511 lei/euro, comunicat de BNR în data de
30.09.2019, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul
efectuării operaţiunii):
 Evidențierea în contabilitate a facturii emise se efectuează cu ajutorul următoarei

formule contabile:
4111 = % 650.188,04 lei
„Clienţi 707 546.376,50 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 103.811,54 lei
„TVA colectată”
 la data de 31.10.2019:
Se evaluează creanţa de 136.850 euro, la cursul de 4,7576 lei/euro (cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 30.10.2019 (ultima zi
bancară a lunii în cauză), reprezentând 651.077,56 lei. Astfel, din evaluarea creanţei la
31.10.2019 rezultă diferenţe favorabile, în sumă de 889,52 lei lei, recunoscute în contabilitate
drept alte venituri financiare (cont 768 „Alte cheltuieli financiare”).
Diferenţele din evaluarea crenței s-au determinat în funcţie de cursul de schimb din
ultima zi bancară a lunii şi cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României de la data înregistrării datoriei respective, astfel:
136.850 euro x (4,7576 lei/euro – 4,7511 lei/euro) = 889,52 lei
 Evidențierea în contabilitate a evaluării creanței:

4111 = 768 889,52 lei
„Clienţi” „Alte venituri financiare”

 la data de 20.11.2019:
Se încasează parțial creanţa în lei, în sumă de 182.374,65 lei, reprezentând contravaloarea
în lei a creanței de 38.333,33 euro, evaluată la un curs valutar de 4,7759 lei/euro (cursul din data
efectuării plăţii).
Diferenţele rezultate între cursul de schimb utilizat pentru efectuarea încasării şi cursul de
31.10.2019) sunt în valoare de 701.50 lei [38.333,33 euro x (4, 7759 lei/euro – 4,7576 lei/euro)],
reprezentând diferenţe favorabile, de natura veniturilor financiare (înregistrate în contul 768
„Alte venituri financiare”).
 Încasarea în lei a creanței față de client se înregistrează astfel:
5121 = % 183076,15 lei

„Conturi la bănci în lei” 4111 182.374,65 lei
„Clienţi”
768 701,5 lei
 la data de 30.11.2019:
Se evaluează creanţa de 98.516,77 euro, la cursul de 4,7781 lei/euro (cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 29.11.2019, ultima zi
bancară a lunii în cauză), reprezentând 470.722,50 lei. Astfel, din evaluarea creanței la data de
30.11.2019 rezultă diferenţe de curs favorabile, în sumă de 2.019,59 lei (470.722,50 lei -
468.702,91 lei), recunoscute în contabilitate drept venituri financiare (cont 768 „Alte venituri
financiare”).
României de la data înregistrării creanței respective, astfel:
98.516,77 euro x (4,7781 lei/euro – 4, 7576 lei/euro) = 2.019,59 lei
4111 = 768 2.019,59 lei


 la data de 20.12.2019:
Se încasează parțial creanţa în lei, în sumă de 183.160,48 lei, reprezentând contravaloarea

în lei a creanței de 38.333,33 euro, evaluată la un curs valutar de 4,7781 lei/euro (cursul din data
efectuării încasării este 4,7740 lei/euro).
schimb la care creanța este înregistrată în contabilitate (conform ultimei evaluări din data de
% = 4111 183.160,48 lei

„Clienţi”
5121 183003,32 lei
668 157,17 lei
 la data de 31.12.2019:
Se efectuează evaluarea crenței de 60.183,34 euro, la cursul de 4,7793 lei/euro (cursul EUR
la 31 decembrie 2019 la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au
rămas în sold la finele anului), reprezentând 287.634,24 lei. Astfel, din evaluarea creanței la data
de 31.12.2019 rezultă diferenţe de curs favorabile, în sumă de 72,22 lei (287.634,24 lei –
287.562.02 lei), recunoscute în contabilitate drept venituri financiare (cont 768 „Alte venituri
financiare”).
Diferenţele din evaluarea creanței s-au determinat în funcţie de cursul de schimb din
60.183,34 euro x (4,7793 lei/euro – 4, 7781 lei/euro) = 72,22 lei

4111 = 768 72,22 lei

 la data de 10.01.2020:
Se încasează parțial creanţa în lei, pentru diferența în sumă de 287.634,24 lei,

reprezentând contravaloarea în lei a creanței de 60.183,34 euro, evaluată la un curs valutar de
4,7793 lei/euro (cursul din data de 09.01.2020, ultima zi bancară anterioară operaţiunii,
disponibil ca informaţie la momentul efectuării încasării este 4,7774 lei/euro).
schimb la care creanța este înregistrată în contabilitate (conform ultimei evaluări din data de
% = 4111 287.634,24 lei

„Clienţi”
5121 287519,89 lei
668 114,35 lei

3. Lipsă la inventar
Pentru marfa lipsă la inventar, când gestiunea este asigurată de o altă societate
comercială, facturam lipsa fără TVA şi ajustăm TVA dedusă iniţial?
Ce document emitem firmei care asiguăa gestiunea pentru suma pe care trebuie să o
imputăm?
Soluția:
Printre principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de

inventariere înainte de începerea operaţiunii de inventariere este şi solicitarea unei declaraţii
scrise din partea gestionarului, din care să rezulte dacă are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre
a căror cantitate ori valoare are cunoştinţă.
Potrivit prevederilor pct. 39 din Norma privind organizarea şi efectuarea inventarierii

elementelor de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii aprobată prin OMFP
nr. 2861/2009, pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, comisia de
inventariere solicită explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionarii bunurilor.
Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor analizate, comisia de inventariere

stabileşte natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi natura
plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a diferenţelor
dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune, administratorii trebuie să impute

persoanelor vinovate bunurile lipsă la valoarea lor de înlocuire. Prin valoare de înlocuire, în
sensul Normei privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natură activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii aprobată prin OMFP nr. 2861/2009, se înţelege costul de
achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data
constatării pagubei, care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adăugă taxele
nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii
necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de

pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în domeniul
respectiv.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.
Din punct de vedere fiscal, societatea trebuie să procedeze la ajustarea TVA dedusă iniţial
pentru mărfurile constatate lipsă la inventar, în conformitate cu prevederile art. 304 alin. (1)
lit. c) din Codul fiscal şi pct. 78 alin. (6) lit. a) din Normele metodologice de aplicare.

(6) În baza art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, persoană impozabilă realizează o ajustare
pozitivă sau, după caz, trebuie să efectueze o ajustare negativă a taxei deductibile în situaţii
precum:
a) bunuri lipsa în gestiune din alte cauze decât cele prevăzute la art. 304 alin. (2) din Codul
fiscal. În cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt
considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, indiferent dacă pentru
acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei;
Monografia contabilă
 Înregistrare minus de inventar:
6XX = 3XX cu minusul constatat la valoarea de inventar
 Colectare TVA aferentă valorii de inventar a mărfurilor constatate că minus la

inventar:
635 = 4427 cu TVA aferentă
„Cheltuieli cu alte impozite, „Taxa pe valoarea adaugată colectată”

taxe și vărsăminte asimilate”
Dacă minusul de inventar este imputabil veţi înregistra:
 Înregistrare minus de inventar:
6XX = 3XX cu minusul constatat la valoarea de înlocuire
 Imputarea stocului de produse dispărut la valoarea de înlocuire,

prin emiterea unei facturi:
461 = 7581
„Debitori diversi” „Venituri din despăgubiri,
amenzi si penalități”
Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile cu bunurile constatate lipsă în

gestiune precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă sunt cheltuieli nedeductibile la calculul
rezultatului fiscal/profitului impozabil conform art. 25 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Nici în
acest caz nu este aplicabilă vreuna din situaţiile de excepţie de la pct. 1-7 ale art. 25 alin. (4)
lit. c) din Codul fiscal (marfă asigurată, marfă cu termenul de valabilitate depăşit etc.).

4. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă pentru

prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor
O societate cu profil agricol a făcut asigurări pe culturi agricole, apoi a iniţiat prin
AFIR, submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor” şi a
încasat aceste sume. Cum se înregistrează aceste venituri?
Soluția:
 Monografia contabilă a operaţiunii de asigurare

suportată parţial din finanţare nerambursabilă
1. Încheierea contractului de asigurare, înregistrarea primei de asigurare şi plata

furnizorului asigurării contractate:
471 = 401 12.000 lei

„Cheltuieli înregistrate în avans” „Furnizori”
401 = 5121 12.000 lei

„Furnizori” „Conturi curente la bănci”
2. Depunerea cererii de finanţare şi încasarea finanţării nerambursabile aferente

asigurării
4452 = 4752 8.400 lei

„Împrumuturi nerambursabile „Împrumuturi nerambursabile
cu caracter de subvenții” cu caracter de subvenţii pentru investiţii”
(am luat în considerare o finanţare nerambusabilă de 70% din valoarea primei de asigurare )
 încasarea finanţării nerambursabile aferente asigurării:
5121 = 4452 8.400 lei

“Conturi curente la bănci” “Împrumuturi nerambursabile
cu caracter de subvenții”

3. Lunar, timp de 12 luni (perioada acoperită de prima de asigurare) se va trece pe

costuri cota aferentă:
613 = 471 1.000 lei

“Cheltuieli cu primele de asigurare” “Cheltuieli înregistrate în avans”
Concomitent cu trecerea pe venituri a cotei din prima de asigurare acoperită din

finanţarea nerambursabilă:
4752 = 7416 700 lei

„Subventii pentru investiții” „Venituri din subvenții de exploatare
pentru alte cheltuieli de exploatare”

5. Lichidare voluntară microintreprindere

Etape şi monografie
Acţionarii doresc închiderea voluntară definitivă a societăţii. În contabilitate există solduri

pe următoarele conturi:
Pe debit:
 Pierdere din 2018 şi 2019 în 1171 = 132.800 lei, Banca 5121 = 270 lei/Total 133.070 lei
Pe credit:
 Capital social 1012 = 200 lei, Creditare firmă asociaţi 455 = 127.000 lei,
Creditori 462 = 5.750 lei, Taxe de plată= 120 lei/Total 133.070 lei
Sumele din 455 sunt din contracte de creditare firmă de către asociaţi pentru desfăşurarea
activităţii. În contul 462 sunt sume decontate de asociaţi pentru desfăşurarea activităţii. Bilanţul
de sfârşit de an 2019 încă nu s-a depus.
Cum se închid conturile 455 şi 462 şi care sunt celelalte înregistrări care trebuie făcute pentru
bilanţul de lichidare? Care este procedura pentru închiderea firmei şi ce declaraţii se depun?
Trebuie depus mai întâi bilanţul de 2019 şi apoi distinct bilanţul de lichidare?
Soluția:
Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venit în cota de 1% sau 3% care intră în

lichidare voluntară fără numirea unui lichidator (cf. art. 235 din Legea 31/1990), devin plătitoare
de impozit pe profit 16% dacă etapa întâi a lichidării voluntare se realizează într-un an
calendaristic, iar cea de a doua etapă a lichidării societăţii se realizează într-un an calendaristic
diferit.
În cazul expus presupunem că etapele lichidării voluntare vpr fi parscurse în acelaşi an, şi
anume:
Etapa de dizolvare şi lichidare, în care societăţile comerciale îşi încetează practic

activitatea, iar asociaţii decid cu privire la modul de împărţire a activului proporţional cu cota de
capital social deţinută de fiecare. Astfel, dizolvarea şi lichidarea au loc simultan, deoarece
asociaţii s-au înţeles asupra modului de împărţire a bunurilor rămase în urma lichidării firmei,
fără a fi necesară intervenţia unui lichidator. Se plătesc toate datoriile către toţi creditorii,
inclusiv către ANAF. În această etapă are loc depunerea şi publicarea hotărârii AGA în
Monitorul Oficial al României cu privire la lichidare.
Etapa de radiere, iniţiată la minim 30 de zile de la finalizarea primei etape la ONRC, va

avea ca efect radierea societăţii din evidenţele Registrului Comerţului.

În perioada celor 30 de zile orice creditor, inclusiv ANAF îşi poate exercita dreptul de
opoziţie cu privire la dizolvarea societăţii.
Este util să obţineţi în prealabil un certificat de atestare fiscală deoarece dacă ANAF face
opoziţie, identificând datorii, societatea va fi chemată în instanţă pentru remedierea situaţiei,
prelungindu-se foarte mult întregul proces preţ de câteva luni.
Depuneţi declaraţii în regim normal la ANAF până obţineţi certificatul de radiere

(100,300,390,394 dacă este cazul). Aşadar depuneţi situaţii financiare la 2019 pe formatul
standard.
Ulterior, depuneţi S1039 online, deoarece veţi ataşa la dosarul de depus la ONRC în
etapa 2 , inclusiv recipisa depunerii la ANAF.
S1039 - Situaţiile financiare anuale întocmite în vederea efectuării operaţiunilor de

fuziune, divizare sau lichidare împreună cu recipisa de depunere la ANAF, se vor include în
documentaţia ce se va depune la ONRC în etapa radierii.
Lista documentelor necesare pentru înregistrarea menţiunilor privind radierea ca urmare a

dizolvării şi lichidării simultane a SNC, SCS, SRL şi GIE (art. 235 din Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare) poate fi consultată aici:
https://www.onrc.ro/index.php/ro/dizolvari-lichidari-radieri/persoane-juridice/dizolvarea-si-
lichidarea-simultana-a-snc-scs-srl-si-gie
Documentele necesare la ONRC sunt în principiu:
Etapa 1 –AGA dizolvare lichidare simultană + cerere menţiune + delegaţie
Etapa 2 – de radiere (voluntară)
 Cerere de radiere
 Certificatul de înregistrare şi anexele
 Situaţia financiară de lichidare S1039
 Hotărârea de repartizare a activelor
 (Certificat de la Administraţia Financiară din care rezultă că societatea nu are datorii la
bugetul de stat şi la contribuţiile sociale)
 Împuternicirea persoanei care depune menţiunea, dacă este cazul
 Dovada achitării taxelor.
Toate operaţiunile contabile de lichidare (plata datoriilor, încasarea creanţelor sau renunţarea
la ele, distribuirea patrimoniului către asociat, etc) şi de partaj vor fi cuprinse în Raportul de
lichidare. Dacă la momentul lichidării societatea înregistrează profit îl va declara şi plăti către
stat în mod obişnuit.

Se întocmeşte Bilanţul de lichidare utilizând formularul S1039.
Tot în acest moment veţi depune şi declaraţia 010 menţionând începerea operaţiunii de
lichidare.
În timpul lichidării se vor depune toate declaraţiile din vectorul fiscal.
După radierea societăţii depuneţi 010 la ANAF completând data radierii pentru a vă asigura
că încetaţi să mai fiţi subiect de drept fiscal.
În monografia contabilă propusă în cele ce urmează, veţi avea în vedere următoarele

înregistrări:
cont debit (lei) credit (lei)

1012 200
1171 132.800 0
455 127.000
462 5.750
447 120
5121 270
133.070 133.070
455 = 7.588 127.000

462 = 7.588 5.750
447 = 5.121 120
121 = 7.588 132.750
*Plata de 3.983 lei impozit pe venitul microîntreprinderii în nume persoanal administrator

(132.750 lei*3/100), evitând o altă creditare societate şi plata din contul acesteia.
cont debit (lei) credit (lei)

1012 200
1171 132.800 0
121 132.750
455 0
462 0
447 0
5121 150
132.950 132.950
121 = 1.171 132.750

1012 = 1.171 50

Câştigul de 150 lei se impozitează cu 10%, (se declară în D100) restul se achită asociatului:
1012 = 456 150 lei

„Capital subscris vărsat (P)” „Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind capitalul (A/P)”
456 = 446 15 lei

„Decontări cu acţionarii/ „Alte impozite, taxe
asociaţii privind capitalul (A/P)” şi vărsăminte asimilate (P)”
446 = 5121 15 lei

„Alte impozite, taxe „Conturi la bănci în lei (A)”
şi vărsăminte asimilate (P)”
456 = 512 135 lei

„Capital subscris vărsat (P)” „Conturi la bănci în lei (A)”

6. Trecere la plătitor de TVA

Deducere TVA aferentă stocurilor
O societate cu cod CAEN 4673, neplătitoare de TVA, importă din Republica Moldova fier
beton în luna octombrie 2019, pentru care achită TVA în vamă.
În octombrie 2019 emite factura de avansuri, însă nu livrează marfa, încasează prin bancă
aceste sume, atinge plafonul de plătitor de TVA de 300.000 lei şi devine plătitoare de TVA
începând cu 01.12.2019. În luna decembrie stornează avansurile şi emite facturi cu TVA către
aceeaşi clienţi, livrând marfă.
Are drept de deducere pentru TVA plătită în vamă în decontul de TVA aferent trimestrului al
IV- lea 2019? Care este monografia contabilă pentru toate operaţiunile lunilor octombrie şi
decembrie 2019?
Soluția:
Potrivit art. 310 alin. (11) din Codul fiscal, prin normele metodologice se stabilesc regulile de
înregistrare şi ajustările de efectuat în cazul modificării regimului de taxa.
Conform pct. 83 alin. (11) din Norme, în sensul art. 310 alin. (11) din Codul fiscal,
persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă prin opţiune conform
prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal,
şi persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxa în cazul depăşirii plafonului
de scutire în termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei
deductibile aferente:
a) bunurilor aflate în stoc, serviciilor neutilizate şi activelor corporale fixe în curs de execuţie,
constatate pe bază de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare, în
conformitate cu prevederile art. 304 din Codul fiscal;
b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate în

proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxa, în conformitate cu prevederile art.
305 din Codul fiscal;
c) activelor corporale fixe care până la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de
capital, care au fost fabricate sau achiziţionate până la 1 ianuarie 2016 şi care nu sunt complet
amortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa, în conformitate cu prevederile art. 306
din Codul fiscal;

d) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea
de taxa a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal înainte de data trecerii
la regimul normal de taxa şi al căror fapt generator de taxa, respectiv livrarea/prestarea, are loc
după această dată.
Ajustările efectuate se înscriu în primul decont de taxă depus după înregistrarea în

scopuri de taxă conform art. 316 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, după caz, într-un
decont ulterior, conform pct. 83 alin. (12) din Norme.
Deci puteţi ajusta în favoarea societății TVA aferentă achiziţiilor de bunuri dacă acestea
mai sunt în stoc, bunuri stabilite pe bază de inventariere.
Atenţie!
Nu mai puteţi efectua ajustare pentru bunurile incluse deja pe cheltuieli. De asemenea,
pentru ajustarea taxei, trebuie să îndepliniţi condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 297 - 306
din Codul fiscal, în speţă pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, să deţineţi declaraţia
vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana
impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care
să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său.
Notă:
Ajustările de TVA nu fac obiectul declaraţiei 394. Achiziţiile au fost efectuate în

perioada când societatea nu avea cod de TVA.
În luna octombrie 2019
 Emiterea facturilor de avansuri:
4111 = 419 valoare avansuri

Clienţi Clienţi – creditori
 Achiziţie mărfuri din import:
371 = 401 valoare mărfuri

Mărfuri Furnizori
371 = 5121 TVA plătită în vamă

Mărfuri Conturi la bănci în lei

În luna decembrie:
 Ajustare TVA pentru mărfurile în stoc:
4426 = 371
TVA deductibilă Mărfuri
 Vânzare mărfuri către clienţi:
4111 = %
Clienţi
707
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427
TVA colectată
 Şi regularizare avansuri:
4111 = 419 suma iniţială cu minus

Clienţi Clienţi - creditori

7. Monografie contabilă restaurant şi bar
Un restaurant comercializează băuturi alcoolice, inclusiv bere draft, sucuri, cafea şi

mâncare gătită. Anumite băuturi alcoolice nu se vând ca atare, ci sub formă de produse precum
cocktail sau în combinaţii (exemplu: apă minerală cu vin). Au fost create două gestiuni: bar şi
bucătărie.
Toate stocurile achiziţionate: atât materia primă pentru bucătărie, cât şi băuturile sunt
înregistrate în contul 3028 şi la sfârşitul zilei se generează bonul de consum şi nota de plată
care este ataşată raportului zilnic cu care trebuie să fie egală. Produsele vândute se scad din
contul 345.
La sfârşitul zilei se face nota de predare. Este corect? La sfârşit de lună există doar venituri din
contul 701. Berea fără alcool se achiziţionează cu 9% şi se serveşte la masă cu 5% chiar dacă
este la sticlă?
Soluția:
Monografia contabilă pentru speţa prezentată prespune separarea pe trei categorii de activităţi:
- producţie porţii mâncare pentru servire în restaurant
- producţie băuturi destinate consumului la bar sau în restaurant
- vânzări mărfuri alimentare achiziţionate ca atare
În cazul 1, producţie porţii de mâncare:
1. înregistrarea achiziţiei de materii prime şi materiale pentru bucătărie - pe bază de factură şi

NIR:
301 = 401
Materii prime Furnizori
3021/2028 = 401
Materiale auxiliare Furnizori
2 . Înregistrarea consumului de materii prime şi materiale pe bază de reţeta, întocmindu-se bonul

de consum:
601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

6021 = 3021
Cheltuieli cu materialele auxiliare Materiale auxiliare
6028 = 3028
Cheltuieli privind Alte materiale consumabile
alte materiale consumabile
3. Înregistrarea altor cheltuieli care concura direct sau indirect la obţinerea preparatelor, pe bază
de facturi, state de salarii, amortizări etc:
605 = 401
Cheltuieli privind energia şi apa Furnizori
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate
612 = 401
Cheltuieli cu redevenţele, Furnizori
locaţiile de gestiune şi chiriile
6811 = 2813
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor şi
privind amortizarea imobilizărilor mijloacelor de transport
etc.
4. Înregistrarea obţinerii produselor finite -pe baza de Bon de predare (cod 14-3-3A):
345 / analitic bucătărie = 711

Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
5. Vânzarea de produse finite cu încasare directă prin casă de marcat:
5311 = 701
Casa în lei Venituri din vânzarea produselor finite,
produselor agricole şi a activelor biologice
de natura stocurilor

6. Descărcarea gestiunii de produse finite vândute:
711 = 345
Venituri aferente costurilor Produse finite
În cazul 2, înregistrări similare, pe analitice distincte, se vor efectua şi pentru bar - pentru
băuturile preparate.
Înregistrarea mărfurilor care se vând ca atare este una aferentă comerţului cu amănuntul
(evidenţa mărfurilor se ţine global - valoric la preţ de vânzare cu amănuntul) - pe bază de factură
şi NIR:
371 = %
Mărfuri
401
Furnizori
378
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428
TVA neexigibilă
Vânzarea mărfurilor prin casă de marcat - pe baza raportului zilnic:
5311 = 707
Casa în lei Venituri din vânzarea mărfurilor
5311 = 4427
Casa în lei TVA colectată
Descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute cu coeficient K:
% = 371
607
Cheltuieli privind mărfurile
378
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428
TVA neexigibilă
Potrivit art. 291 din Codul Fiscal, de la data de 1 noiembrie 2018 se taxează cu cota de
5% serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care
se încadrează la codul NC 22 03 00 10.

O caracteristică esenţială a aplicării cotei de 5% este furnizarea de suficiente servicii

conexe livrării de bunuri.
Serviciile de restaurant şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de

produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită
de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora: cadru adecvat,
personal de servire,veselă, mobilier etc.
Dacă berea fără alcool este servită la masă, din spaţiul destinat consumului, în pahare , cu
implicarea personalului de servire, se aplică 5% tva, deoarece activitatea e asimilată serviciilor
de resturant.

8. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă linii de

credit bancar şi scrisoare de garanţie
Societatea obţine fonduri europene nerambursabile în cadrul programului operaţional

regional 2014-2020 pentru construirea unei fabrici de sticlă. Valoarea totală a proiectului este
de 13.209912 lei, Fond nerambursabil 4.490.118 lei, contribuţie proprie 8.719.794 lei.
Valoare fără TVA -11.151.801 lei.

Valoare TVA - 2058.111 lei
Pentru contribuţie proprie societatea are contracte cu banca pentru următoarele linii de credite:
Valoare eligibilă - 1.650.000 lei

Valoare neeligibilă - 4.000.000 lei
Prefinantare - 1.650.000 lei
TVA - 800.000 lei
O scrisoara de garanţie pentru - 1.800.000 lei
Care este monografia contabilă pentru fonduri europene primite şi, totodată, monografia pentru
evidenţierea în contabilitate pentru linii de credit bancar şi scrisoarea de garanţie?
Soluția:
1. Monografie contabilă fonduri europene primite
În baza datelor de mai sus înţelegem că se primește o finanţare nerambursabilă pentru construirea
unei fabrici de sticlă, al cărei cost total estimat inclusiv TVA este de 13.209.912 lei, care
reprezintă şi valoarea proiectului.
1. a Înregistrarea facturilor primite de la constructor cu valoarea lucrărilor de

construcţii:
% = 404 13.209.912 lei

231
Imobilizări corporale în curs de execuţie
4426
TVA deductibilă
şi se face plata la constructor:
404 = 5121
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei

La finalizarea lucrărilor se înregistrează valoarea construcţiei recepţionate:
212 = 231 11.151.801 lei

Construcţii Imobilizări corporale
în curs de execuţie
1.b Înregistrarea finanţării de primit
4452 = 4752 4.490.118 lei

Împrumuturi nerambursabile Împrumuturi nerambursabile cu
cu caracter de subvenţii caracter de subvenţii pentru investiţii
şi
Încasarea finanţării nerambursabile
5121 = 4452 4.490.118 lei

Conturi la bănci în lei Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subvenţii
1.c Înregistrarea amortizării lunare a construcţiei fabricii de sticlă şi trecerea pe venituri a

părţii din amortizare aferente finanţării nerambursabile, în nota contabilă am trecut
amortizarea integrală pe toată durata de funcţionare a fabricii
% = 281x 11.151.801 lei/

durata ani x 12
6811.01 4.490.118 lei/
Cheltuieli de exploatare privind durata ani x 12
amortizarea imobilizărilor – deductibile (amortizarea aferentă
finanţării nerambursabile)
6811.02 6.661.683 lei/durata ani x 12

Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor – nedeductibile
Concomitent cu suma aferentă 6811.0:
4752 = 7584 4.490.118 lei/

durata ani x 12
Împrumuturi nerambursabile cu Venituri din subvenţii caracter de
subvenţii pentru investiţii pentru investiţii

2. Monografie linii de credit bancar
Înregistrarea contabilă a împrumutului:
5191 = 519
Credite bancare Credite bancare
pe termen scurt pe termen scurt
Înregistrare dobândă:
666 = 5121
Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în lei
Înregistrare comision pentru acordarea creditului:
627 = 5121
Cheltuieli cu serviciile Conturi la bănci în lei
bancare şi asimilate
Rambursarea împrumutului către bancă:
5191 = 5121
Credite bancare Conturi la bănci în lei
pe termen scurt
3. Monografie contabilă scrisoare de garanţie bancară
În general pentru emiterea unei scrisori de garanţie bancară se deschide un depozit bancar
drept cash colateral în favoarea unui terţ.
Conform punctului 265 (1) din OMFP 1802/2014 la creanţe imobilizate se cuprind garanţiile,
depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi:
Constituirea depozitului:
2678 = 5121
Alte creanţe imobilizate Conturi la bănci în lei
Înregistrarea dobânzii de primit:
2679 = 766
Dobânzi aferente altor Venituri din dobânzi
creanţe imobilizate

La scadenţă se înregistrează capitalizarea dobânzii în depozit:
2678 = 2679
Alte creanţe imobilizate Dobânzi aferente altor
creanţe imobilizate
Concomitent se va înregistra în debutul contului 801 „Garanţii acordate valoarea garanţiei

bancare”.

9. Daună totală autoturism

Regim fiscal TVA. Monografie contabilă
O societate a achiziţionat un autoturism în anul 2018 când a dedus 50% TVA. În anul 2019
autoturismul suferă o daună totală şi asiguratorul virează suma de 50.000 lei (dauna) societăţii,
iar societatea vinde epava cu 45.000 lei TVA inclus.
Care sunt implicaţiile fiscale şi cât se colectează TVA din cele două valori
Care este monografia contabilă?
Soluția:
La avarierea autoturismului, societatea era obligată să ajusteze, negativ, suma TVA

deductibilă dedusă iniţial, la momentul achiziţiei autoturismului, de exemplu, suma de 15.700
lei aferentă valorii de 199.400 lei (168.600 lei + 31.400 lei), din care:
 baza de impozitare TVA: 168.600 lei;

 TVA deductibilă: 31.400 lei x 50% = 15.700 lei
Ajustarea negativă conform prevederilor art. 305 trebuia efectuată pentru o perioadă de 4 ani
din totalul perioadei de ajustare de 5 ani din care se scade 1 an pentru utilizarea autoturismului
pentru operaţiuni taxabile (anul 2018 deoarece în anul 2019 autoturismul a fost avariat):
 (15.700 lei : 5 ani) x 4 ani = 12.560 lei
Perioada de 5 ani se calculează începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi se efectuează în

perioada în care intervine evenimentul 2019 (accidentul) pentru perioada rămasă de ajustat,
incluzând anul în care apare evenimentul. În acest caz, ajustarea negativă se efectuează pentru o
perioadă de 4 ani, camionul fiind utilizat doar un 1 an pentru operaţiuni cu drept de deducere.
Suma TVA ajustată negativ de 12.560 lei din totalul sumei TVA deductibile deduse de
15.700 lei trebuia să reîntregească valoarea pagubei recuperată ulterior de la asigurator sub
forma despăgubirii în valoare de 50.000 lei.
Suma TVA deductibilă ajustată negativ de 12.560 lei se înregistrează în evidenţa contabilă
prin formula 6588 = 4426, reîntregind astfel valoarea prejudiciului a cărei valoare este
recuperată de la societatea de asigurări.
Tratamentul fiscal aplicabil d.p.d.v. al TVA pentru despăgubirile încasate este reglementat la
cap. I din Circulara M.F.P. nr. 50446/2008, forma actualizată a circularei nr. 53422/15.11.2007.
Prevederile acestei circulare sunt în vigoare şi la această dată, art. 305 din Legea nr. 227/2015
fiind echivalent al art. 149 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din circulară, la pct. 3 "Bunurile complet distruse, sau degradate, care nu mai pot fi utilizate,
ori dispărute - din alte cauze decât forţa majoră sau calamităţi naturale" rezultă faptul că
persoana impozabilă trebuie să ajusteze suma TVA dedusa iniţial, la momentul achiziţiei bunului
de capital. Acest tratament fiscal este stabilit la cap. I, punctul 3.1 din circulara menţionată:
"3.1. În cazul mijloacelor fixe care sunt distruse şi există fizic, deci pot fi casate, conform pct. 6
alin. (4) din normele metodologice, se vor aplica ajustări conform art. 149 din Codul fiscal, dacă
sunt bunuri de capital obţinute după data aderării (dacă nu, atunci nu se fac ajustări)."
Exemple privind ajustarea, inclusiv modul de calcul al ajustării se regăsesc la punctul 70

alin. (15) din normele de aplicare ale art. 305 alin. (15).
Suma TVA deductibilă ajustată negativ, evidenţiată în registrul bunurilor de capital se

raportează prin decontul de TVA cod 300 la rândul 35 alocat pentru “Ajustări conform
pro-rata/ajustări pentru bunurile de capital”.
Din speța de mai sus rezultă că epava autoturismului a fost vândută drept bun pentru care
s-a aplicat regimul normal de taxare, fără a fi vândută sub formă de deşeu către o societate
specializată în valorificarea acestuia, caz în care s-ar fi aplicat regimul de taxare inversă
reglementat prin art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal.
Deşi autoturismul avariat s-a vândut sub formă de epavă prin aplicarea regimului normal de
taxare, considerăm că societatea nu poate efectua ajustarea pozitivă a sumei TVA deductibile
pentru care anterior a efectuat limitarea dreptului de deducere la momentul achiziţiei conform
prevederilor art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal pentru perioada rămasă de 4 ani:
"(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:

c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat
face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri,
valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea
bunului respectiv;" deoarece la momentul vânzării epava nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi
tratată drept bun de capital aşa cum este definit la art. 305 "Ajustarea taxei deductibile în cazul
bunurilor de capital" alin. (1) lit. a) din Codul fiscal:
„(1) În sensul prezentului articol:

a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 266 alin. (1) pct. 3,
precum şi operaţiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părţilor de bunuri
imobile, exclusiv reparaţiile ori lucrările de întreţinere a acestora, chiar în condiţiile în care astfel
de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui
altui tip de contract prin care bunurile imobile/părţile de bunuri imobile se pun la dispoziţia unei
alte persoane cu condiţia ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puţin
20% din valoarea bunului imobil/părţii de bun imobil după transformare/modernizare. Bunurile
imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă în contabilitatea persoanelor
impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale; "

Practic, dacă nu este valorificată sub formă de deşeu prin aplicarea regimului de taxare
inversă, epava poate fi este tratată drept o marfă pentru care nu se poate ajusta pozitiv dreptul de
deducere conform prevederilor art. 304 "Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de
servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital" la nivelul taxei colectate la momentul vânzării.
Pentru scoaterea din evidentă a autoturismului avariat cu dăuna totală se efectuează

următoarele înregistrări contabile:
Valoarea amortizată până în luna august 2019, inclusiv:
2813 = 2133
"Amortizarea instalaţiilor, "Mijloace de transport”
mijloacelor de transport, …….."
Valoarea neamortizata a autoturismului:
6583 = 2133
"Cheltuieli privind activele cedate "Mijloace de transport”

şi alte operaţii de capital”
Încasarea despăgubirii:
5121 = 7581
"Conturi în lei” "Venituri din despăgubiri, amenzi... "
De asemenea, epava poate fi tratată şi drept deşeu.
Având în vedere că autoturismul este în stare de epavă, poate fi considerat deşeu, indiferent de
faptul că se dezmembrează sau se vinde ca atare unei societăţi specializate în valorificarea
deşeurilor. În acest caz, se efectuează următoarele înregistrări contabile în baza documentul de
încadrare a autoturismului la epava sau în baza procesului verbal de dezmembrare:
Epava sau obţinerea deşeurilor din dezmembrare:
346 = 711
Produse reziduale Venituri aferente costurilor
Factura emisă pentru vânzarea deşeurilor, prin aplicarea regimului de taxare inversă, în situaţia
în care cumpărătorul este persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în regim normal:
4111 = 703
Clienţi Venituri din vânzarea
produselor reziduale

Scoaterea din gestiune a deşeurilor/epavei:
711 = 346
Venituri aferente costurilor Produse reziduale
Dacă valorificarea epavei se efectuează sub formă de deşeu, iar societatea care preia
deşeul este plătitoare de TVA, factura se emite prin aplicarea regimului de taxare inversă
conform prevederilor art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Aceste prevederi se
completează cu cele de la pct. 109 alin. (5) din Codul fiscal conform cărora se încadrează în
categoria deşeurilor şi bunurile de natură activelor corporale fixe care nu sunt casate de către
proprietari, fiind livrate ca atare.
"(5) În sensul art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal, prin deşeuri se înţeleg şi
următoarele:
a) bunuri de natură activelor corporale fixe, care au în conţinut bunuri de natura celor prevăzute
la art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 3 din Codul fiscal, care nu sunt casate de către deţinătorii
acestora, ci sunt livrate ca atare către alţi operatori economici, care deţin o autorizaţie valabilă de
mediu pentru activitatea de dezmembrare şi rezultă din prevederile contractuale că activele
corporale fixe sunt achiziţionate în vederea dezmembrării. O copie de pe autorizaţia de mediu
valabilă se pune la dispoziţia furnizorului pentru a justifica aplicarea taxării inverse. În cazul
bunurilor care urmează a fi achiziţionate în cadrul unor licitaţii, operatorii economici care deţin
autorizaţie de mediu pentru activitatea de dezmembrare, dacă intenţionează să achiziţioneze
activele corporale fixe în vederea dezmembrării, vor prezenta pe lângă o copie de pe autorizaţia
de mediu şi o declaraţie pe propria răspundere în acest sens. .......;
b) vehiculele scoase din uz livrate în vederea dezmembrării către operatorii economici care deţin
autorizaţie de mediu emisă de autorităţile competente pentru protecţia mediului, potrivit
prevederilor legislaţiei de protecţie a mediului în vigoare, astfel cum sunt prevăzuţi în Legea
nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz. O
copie de pe autorizaţia de mediu valabilă se pune la dispoziţia furnizorului pentru a justifica
aplicarea taxării inverse;"
În situaţia în care cumpărătorul epavei, fie nu este persoană impozabilă înregistrată în

scopuri de TVA în regim normal, fie este înregistrat în scopuri de TVA, dar nu deţine o
autorizaţie de mediu, vânzătorul nu aplica regimul de taxare inversă în cazul epavei, fiind obligat
să aplice regimul normal prin colectarea TVA aplicând cota standard TVA 19%:
4111 = %
Clienţi
703
Venituri din vânzarea
produselor reziduale
4427
TVA colectată

10. Închidere anticipată contract de leasing financiar

Înregistrări contabile
O societate a achiziţionat în leasing un autoturism. La încheierea contractului de leasing

financiar a procedat la înregistrarea mijlocului fix, în a cărui valoare a inclus şi dobânda,
asigurarea şi comisionul de administrare lunar. Leasingul a fost încheiat înainte de termen.
La achitarea înainte de termen a contractului se modifică valoarea autoturismului având în

vedere că aceste cheltuieli suplimentare (asigurare, comision etc.) nu vor mai fi plătite? Care
este monografia contabilă referitoare la această situaţie?
Soluția:
În cazul unui bun mobil (autoturism) preluat în leasing financiar, valoarea acestuia se
înregistrează în evidenţă contabilă la începerea derulării contractului prin formula contabilă:
2133 = 167
Mijloace de transport Alte împrumuturi şi datorii asimilate
- concomitent cu înregistrarea extracontabilă a valorii totale a dobânzii prevăzută în

contract în debitul contului 8051 “Dobânzi de plătit”. Valoarea dobânzii astfel
evidenţiate se diminuează treptat, prin creditul contului 8051 la plata fiecărei rate
facturate de către locator la care se adăugă şi dobânda conform graficului anexă la
contract.
Pe parcursul derulării contractului, locatorul emite factura la data scadentei ratei aşa cum este
prevăzută în contract, iar locatorul înregistrează în evidenţa contabilă rata de leasing şi dobânda
prin formula:
% = 404
167 Furnizori de imobilizări
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
666
Cheltuieli privind dobânzile
4426
TVA deductibilă
Concomitent:
- evidenţierea/înregistrarea extracontabilă a dobânzii în creditul contului 8051;

- înregistrarea, dacă este cazul, a limitării dreptului de deducere a sumei TVA deductibile
prin formula:

635 = 4426
Alte cheltuieli cu impozitele şi taxele TVA deductibilă
(analitic distinct)
D.p.d.v. contabil, pentru înregistrarea valorii reziduale facturate de către locator este aplicabilă
aceiaşi formulă contabilă utilizată pe parcursul derulării contractului de leasing financiar prin
care s-a evidenţiat rata de leasing, respectiv:
% = 404
Furnizori de imobilizări
167
Alte împrumuturi şi
datorii asimilate
4426
TVA deductibilă
Practic, prin înregistrarea valorii reziduale se lichidează contul 167 "Alte împrumuturi şi
datorii asimilate" deschis la începutul contractului de leasing prin formula contabilă 213 = 167.
Închiderea contractului înainte de termen trebuie să afecteze doar valoarea totală a

dobânzii, prin diminuarea valorii acesteia şi evidenţierea extracontabilă în creditul contului 8051
a dobânzii care nu mai este datorată.
De reţinut este faptul că valoarea asigurării autoturismului şi a comisionului de gestionare

a contractului nu trebuia înregistrată în valoarea autoturismului astfel încât să se recupereze prin
amortizarea lunară, acestea fiind cheltuieli de exploatare ale perioadei curente, deductibile în
perioada în care sunt facturate de către locator. Totuşi, dacă s-a procedat astfel, valoarea
autoturismului trebuie diminuată cu suma acestora, dacă au fost facturate în avans de către
locator. Înregistrarea se efectuează prin aceiaşi formula contabilă efectuată iniţial (probabil 404
= 2133, dacă s-a efectuat înregistrarea 2133 = 404 pentru asigurare şi comision), dar cu semnul
minus.
Cheltuielile cu asigurarea anuală trebuiau înregistrate prin formula contabilă
471 = 401
Cheltuieli înregistrate în avans Furnizori
(analitic distinct)
cu obligaţia decontării lunare prin înregistrarea:
613 = 471
Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli înregistrate în avans
De asemenea, cheltuielile cu comisionul de administrare a contractului trebuiau

înregistrate prin formula contabilă:

% = 401
628 Furnizori
Cheltuieli de exploatare
(analitic distinct)
4426
TVA deductibilă
Aşa cum se poate constata, valoarea autoturismului se înregistrează prin creditul contului
404 “Furnizori de imobilizări”, iar cheltuielile cu asigurarea şi comisionul în creditul contului
401 “Furnizori” deoarece nu sunt de natura investiţiilor.
Concomitent cu diminuarea valorii autoturismului prin utilizarea aceleiaşi formule

contabile aplicate iniţial, se recalculează şi rata lunară de amortizare a autoturismului care se va
aplica de la data de 1 a lunii următoare celei în care contractul de leasing a fost închis şi persoana
impozabilă a dobândit calitatea de proprietar a autoturismului.
6811 = 2813
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea... mijloacelor de transport...

11. Achiziţie autovehicul din Germania. Regim TVA
O microîntreprindere plătitoare de TVA achiziţionează un autoturism de mare tonaj din

Germania de la o societate plătitoare de TVA, înregistrată în VIES. Factura de la furnizor este
fără TVA. Care este monografia contabilă completă şi ce obligaţii declarative are societatea din
România (în condiţiile în care nu se specifică în factura regimul special second hand)?
Soluția:
În situaţia în care nu se face nicio referire cu privire la taxă, se poate considera că vânzătorul
aplica regimul normal de taxare, considerând că vânzarea bunurilor este o livrare
intracomunitară, scutită de TVA în Germania.
În această situaţie, societatea din România efectuează o achiziţie intracomunitară impozabilă

în România pentru care este obligată la plata TVA, având în vedere că locul achiziţiei
intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se
încheie expedierea sau transportul bunurilor, aşa după cum se precizează la art. 276 alin. (1) din
Codul fiscal.
Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă, este
obligată la plata taxei conform art. 308 alin. (1), iar plata se va realiza prin taxare inversă potrivit
prevederilor art. 326 alin. (2) din Codul fiscal.
Operaţiunea respectivă se va raporta prin decontul de TVA la rd. 5 cu preluare la rd. 5.1
respectiv la rd. 20 cu preluare la rd. 20.1, şi prin declaraţia recapitulativă formular 390 cu cod A.
Aşadar, SE VA efectua taxarea inversă astfel:
2133 = 404 valoare autovehicul fără TVA

Mijloace de transport Furnizori de imobilizări
4426 = 4427 19% aplicat la valoarea facturată

TVA deductibilă TVA colectată

Acest material a fost realizat cu sprijinul:
www.PortalContabilitate.ro
- cel mai cunoscut site de consultanță contabilă din România –
Testează GRATUIT chiar acum
 75.000 de întrebări și răspunsuri pentru tine

 consultanță dedicată de la experți în domeniu
 legislația actualizată la zi, explicată detaliat
Click AICI pentru Testarea Gratuită

Adrian Bența, Gabriel Jinga, Irina Dumitrescu, Anca Ivanov
sunt doar câțiva dintre cei 125 de experți care răspund la întrebările dvs.

Limbă

Raport Special 11 Monografii

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Raport Special 11 Monografii

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!

Prețul de vânzare este de 99,75 lei.

Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport

Noutăți în Codul Fiscal 2020

© RENTROP & STRATON

Senior Editor: George Straton

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

1. Achiziţii intracomunitare de bunuri în cazul unui neplătitor de TVA

2. Achiziție utilaje cu decontare în funcție de cursul unei valute

4. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă pentru

5. Lichidare voluntară microintreprindere. Etape şi monografie

6. Trecere la plătitor de TVA. Deducere TVA aferentă stocurilor

7. Monografie contabilă restaurant şi bar

8. Monografie contabilă finanţare nerambursabilă linii de credit bancar şi scrisoare

9. Daună totală autoturism. Regim fiscal TVA. Monografie contabilă

10. Închidere anticipată contract de leasing financiar. Înregistrări contabile

11. Achiziţie autovehicul din Germania. Regim TVA

© Rentrop & Straton Pagina 1 din 46

1. Achiziţii intracomunitare de bunuri

Plafon achiziții intracomunitare

Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri de 10.000 euro,

© Rentrop & Straton Pagina 2 din 46

Pentru calculul plafonului de achiziții intracomunitare de bunuri se iau în considerare

© Rentrop & Straton Pagina 3 din 46

În cazul în care după încheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la înregistrare

Având în vedere că valoarea achiziției intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului

În declarația recapitulativă, formularul 390, se declară achizițiile intracomunitare de

© Rentrop & Straton Pagina 4 din 46

Achiziții intracomunitare peste plafon

Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziții intracomunitare de bunuri de 10.000 euro,

© Rentrop & Straton Pagina 5 din 46

În Secţiunea 1 „Achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile - altele decât mijloacele de

În această categorie se cuprind:

În această secţiune, persoanele mai sus menţionate declară achiziţiile intracomunitare de

© Rentrop & Straton Pagina 6 din 46

În această secţiune se declară şi achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport care

Potrivit Reglementărilor contabile în vigoare, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014 cu

 Recepția mărfurilor la valoarea fără TVA:

 Includerea taxei pe valoarea adăugată plătită în Romnia în costul de achiziție al

* TVA plătită în România 5.000 euro x 4,7 lei/euro x 19%

În declarația recapitulativă, formularul 390, se declară achizițiile intracomunitare de

© Rentrop & Straton Pagina 7 din 46

Din punct de vedere contabil, la data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se

Cu ajutorul contului 302 „Materiale consumabile” se ţine evidenţa existenţei şi mişcării

Dacă societatea primește mostrele cu titlu gratuit, se impune evidențierea acestora în

 Evidențierea în contabilitate a mostrelor:

Dacă se poate demonstra că achiziţia mostrelor este o operaţiune efectuată în scopul

 Darea în folosința a mostrelor se efectuează în baza Bonului de consum:

© Rentrop & Straton Pagina 8 din 46

Recepția mostrelor nu poate fi considerată achiziţie intracomunitară efectuată cu plata

© Rentrop & Straton Pagina 9 din 46

2. Achiziție utilaje cu decontare

În data de 01.10.2019, societatea ZolaFood Srl, plătitoare de TVA și impozit pe profit, ce

Ambii parteneri sunt persoane juridice române.

Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și

© Rentrop & Straton Pagina 10 din 46

- pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al

- cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din

Aceste prevederi se aplică și creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se

În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanțele și datoriile exprimate în

În contabilitatea societății ZolaFood SRL