Sunteți pe pagina 1din 44

CANDI REA

Î N T O A R C E R E A LA E V U L MEDIU
DE

EMANOIL BUCUŢA

u n sfârşit d e r e p r e z e n t a ţ i e d e t e a t r u d e p ă p u ş i s e î n t â m p l ă u n e o r i c a d u p ă
l ă s a r e a c o r t i n e i p e s t e m i c a s c e n ă , o l u m e n e a ş t e p t a t ă să n ă v ă l e a s c ă din a d e v ă r a t e l e
culise. P u b l i c u l , c a r e a c h e m a t - o c u a p l a u z e l e lui, se u i t ă înfiorat. S u n t toţi t r ă g ă t o r i i d e
sfori în c a r n e şi o a s e , p i a n i s t u l în c a r e s e c o n t i n u a s o n o r b ă t a i a z a d a r n i c ă d e - a d i n e a u r i ,
d e d e g e t e d e c â r p ă în n i ş t e c l a p e n u m a i v o p s i t e p e o s c â n d u r i c ă , e c â n t ă r e a ţ a d i n c a p ,
r e g i s o r u l în h a i n e n e g r e , electricianul c u h a l a t a l b a s t r u . P e ei îi u r m ă r e a şi îi a u z e a , d e ş i
n u a v e a u fiinţă, p e c â n d cei c a r i îi c ă d e a u s u b s i m ţ u r i e r a u o a m ă g e a l ă . T r e c e r e a a c e a s t a
a p o i , d e o d a t ă , d e l à l u m e a d e şaizeci d e c e n t i m e t r i , la n i ş t e inşi c a r i ies cu t o t c a p u l
p r i n c e r u l c u s t e l e al celorlalţi, d e s c u m p ă n e ş t e . P r o p o r ţ i i l e se s f ă r â m ă c a n i ş t e schele şi
p r i v i t o r u l d e s c o p e r e î n c h e e t u r i l e şi m e ş t e ş u g u l vieţii.
I c o a n a a c e a s t a n u - m i d ă p a c e , c â n d m ă sik.sc să v ă d la î n c e p u t u r i l e lui r o m a n ­
tismul. O s u t ă d e ani a u t r e c u t , d e c â n d m i ş c a r e a a î n d r ă s n i t să-şi strige n u m e l e şi
s p e r a n ţ e l e î n t r ' o p r e f a ţ ă d e b u c a t ă d e t e a t r u în v e r s u r i şi în a c e a ţ a r ă d e u n d e E u r o p a
s e î n v ă ţ a s e să-şi p r i m e a s c ă r e v o l u ţ i i l e . E r a m a t u n c i î n s t r â n s e l e g ă t u r i sufleteşti c u F r a n ţ a .
î n r â u r i r i l e c a r e p u t e a u s ă î n s e m n e ceva, n e v e n e a u m a i c u s e a m ă d e a c o l o . D e a c e e a
d a t o r i a să s e r b ă m c e n t e n a r u l r o m a n t i s m u l u i în a c e l a ş a n . C a la o c h e m a r e , m a r i i c a v a l e r i
c u m a n t a l e c u c o a d ă l ă s a t ă p e s a b i e şi p ă l ă r i e c u largi m a r g i n i şi p e n e , c a r d i n a l i i a s t r o l o g i
şi d u l g h e r i d e S t a t e , c a s t e l a n e l e c u m â n a p e i n i m ă şi l ă n c e r i i p u ş i la o r i z o n t să ţie în
suliţi î m p ă r ă ţ i i l e , c â d m o i în p r o p r i u l l o r d e c o r şi o a m e n i i , c a r i s e î n v o i s e r ă să v o r b e a s c ă
p r i n ei, îi p ă r ă s e s c şi n e ies u r i a ş i în î n t â m p i n a r e . E o d e s f a c e r e eroică din m ă s u r a o b i ş ­
n u i t ă a p ă m â n t u l u i . P a t o s u l ia l o c u l v o r b e i şi simţirii d e t o a t ă ziua. î n c h i p u i r e a a c o p e r e
s a u p r e f a c e s t a r e a a e v e a . S o a r e l e n u m a i r ă s a r e şi lasă l u n a p e c e r . O m u l v r e a s ă fie
s i n g u r şi să p l â n g ă . R u i n a d e t r e c u t s e a r a t ă p r e t u t i n d e n i . U n fluer c â n t ă . E r o m a n t i s m u l .
N e m i ş c ă m î n t r e a c e s t e d o u ă s t ă r i , clasicism şi r o m a n t i s m . D i f e r e n ţ i e r i şi v a r i a n t e ,
m a i m u l t m e t o d o l o g i c e , n u l i p s e s c , d a r ele nU t r e b u e s ă î n t u n e c e a d e v ă r u l . D u p ă o
v r e m e d e linişte, d e şlefuire îngrijită a t i p a r e l o r , d e d o m n i e a d r e p t e i j u d e c ă ţ i şi d e
c l ă d i r e a u n e i s o c i e t ă ţ i r a ţ i o n a l e , se p o r n e ş t e vijelia d i n p a t r u p ă r ţ i d e z a r e . P r i s o s u l
sufletului r u p e o r i c e z ă g a z u r i , cele m a i n e b u n e ş t i v i s u r i calcă p r i n t r e n o i c u p a ş i o m e ­
n e ş t i , t o t u l se a m e s t e c ă şi s e f r ă m â n t ă d i n n o u şi c r e d i n ţ a î n d r e p t ă ţ e ş t e o r i c e a ş t e p t ă r i ,
m a i t a r i d e c â t o r i c e lege. E , c u alte c u v i n t e , c a r e a p r o p i e d e T r a c i ă şi d e noi, a p o l i n i c u l şi
d i o n i z i a c u l , clasicul şi r o m a n t i c u l . Ele s e v o r u r m a t o t d e a u n a . N u ştim s ă n ă s c o c i m a l t c e v a .
I s t o r i a l i t e r a t u r i i p ă s t r e a z ă în foile ei c e e a c e scriitorii r o m â n i a u d a t v r e m i i , la
î n c e p u t î n e g u r a ţ i î n c ă d e p o e z i a a n a c r e o n t i c ă şi n e o g r e a c ă d e c u r t e şi a p o i t o t m a i
liberi. D u p ă o fabulă în g e n u l lui L a f o n t a i n e s a u o s c r i s o a r e p e c a l a p o d u l lui B o i l e a u , la

61

© BCU Cluj
atâţia L a m a r t i n e r ă s u n ă î n t r ' o m e d i t a ţ i e a p r o a p e a i d o m a . Valul hugolian a a c o p e r i t apoi
lirica n o a s t r ă , cu r e t o r i c a şi antiteza, ca mijloace d e stil, şi cu medievalismul, e r o i c a
lângă idilă, orientul, t e a t r u l , politica şi c u m se m a i n u m e s c p r e o c u p ă r i l e ideale. La r ă s ­
t i m p u r i p ă t r u n d e a c â t e u n e c o u din B y r o n s a u din p o e z i a g e r m a n ă . P r o z a se a p r o p i a
d e c r o n i c ă şi se u m p l e a d e c u l o a r e şi d e m i r e a s m ă v e c h e . E r a ca o p r e g ă t i r e p e n t r u
piscul r o m a n t i c al lui E m i n e s c u . M a r e l e p o e t făcea să t r ă i a s c ă î n t r e noi, p â n ă a d â n c în
e p o c a m o d e r n ă , o şcoală c a r e a t u n c i în alte p ă r ţ i îşi d ă d u s e d e m a i b i n e d e - o g e n e r a ţ i e
r o a d e l e . F l o a r e a a l b a s t r ă a lui Novalis îşi ridică s t r ă v e z i a tulpiniţă p e r ă z o r u l literar
r o m â n e s c al lui o mie o p t s u t e n o u ă z e c i .
N u însă c e e a c e face p a r t e din istoria literară c r e d că t r e b u e să n e o p r e a s c ă astăzi.
O a n i v e r s a r e î n s e a m n ă , fireşte, în întâiul r â n d a m i n t i r e a faptului, în c a d r u l d e o d i n i o a r ă ,
d a r î n s e a m n ă şi u r m ă r i r e a lui în c e e a c e mai a r e viu şi îl î n c o r p o r e a z ă vremii n o a s t r e .
R o m a n t i s m u l r o m â n a a v u t a c e s t e r ă d ă c i n i , a c e a s t ă d e s v o l t a r e , aceşti p u r t ă t o r i d e s t e a g
şi a c e a s t ă i s b u c n i r e d e p u t e r e sau r e v ă r s a r e şi p r e f a c e r e în alte mişcări. M a t e r i a l u l i n t r ă
î n t r ' u n m i n u n a t s t u d i u d e m e d i u şi î n t r ' o m ă r e a ţ ă galerie d e p o r t r e t e . R o m â n i a politică
şi s p i r i t u a l ă e o c r e a ţ i e r o m a n t i c ă . S u n t e m u n copil al secolului, în a c e a s t ă înfăţişare a
lui. D a r am t r e c u t d e m a r e a r ă s p â n t i e ? Şi n u c u m v a cele m a i iubite valori, la c a r e n e
u i t ă m m e r e u c a în nişte h ă r ţ i p e d r u m u r i l e idealului, n e vin d e dincolo ? Iată o c e r c e t a r e
c a r e a r t r e b u i să ispitească şi a r face p a r t e d i n t r ' u n p r o g r a m mai d e o s e b i t d e s e r b a r e .
E u îi s p u i u n u m a i p e n u m e , fără s'o î n c e r c .
C e e a c e m ' a izbit m a i mult p e c â n d î n t â r z i a m î n t r e cele m a i vechi d o c u m e n t e r o ­
m a n t i c e , c a r e a p a r n ă v a l n i c în mijlocul secolului luminilor, cu cincizeci şi cu şaizeci d e
a n i î n a i n t e a prefeţei lui C r o m w e l l , a fost u n f e n o m e n d e p a r a l e l i s m d e s t u l d e c i u d a t .
R a ţ i o n a l i s m u l , ca o c o n t i n u a r e a R e n a ş t e r i i , ajunsese la ultimele c o n s e c i n ţ e . El b i r u i s e
şi la p o p o a r e l e u n d e R e n a ş t e r e a ca a t a r e , m i ş c a r e p ă g â n ă , d e î n t o a r c e r e la a r t a , ştiinţa
şi n a t u r a clasică, n u p u t u s e p ă t r u n d e . E v u l M e d i u fusese înfrânt şi lichidat. T o t ce-i
făcuse faima e r a u n prilej d e b a t j o c u r ă . Cel mult, d a c ă mai trăia, el n u m a i t r ă i a în
instituţii, ci căzut la fund, în p ă t u r i l e p o p u l a r e şi în amintirile colective. D e acolo a
izbucnit î n t r ' o b u n ă zi, vulcanic, la s u p r a f a ţ ă . C e r u l s e n i n al r a ţ i u n i i s'a b r ă z d a t d e
fulgere şi s'a î n e c a t în funingine. F r u m o a s e l e c o n s t r u c ţ i i s'au p r ă b u ş i t . D a r p e s t e p ă ­
m â n t u l s e c ă t u i t d e o p r e a lungă şi s a v a n t ă c u l t u r ă , s'au c e r n u t cenuşile r o d i t o a r e şi s'a
s c u r s a u r u l . R o m a n t i s m u l e faţă d e Evul M e d i u c e e a c e e R a ţ i o n a l i s m u l faţă d e R e n a ş t e r e .
E v u l M e d i u î n s e a m n ă însă d o m n i a c r e d i n ţ e i . R o m a n t i s m u l e în e s e n ţ a lui religios. El d u c e
mai d e p a r t e , fără să-1 r e p e t e , E v u l M e d i u şi r e i a astfel, t r e c â n d p e s t e o silnică î n t r e ­
r u p e r e , e v o l u ţ i a n o r m a l ă a culturii e u r o p e n e .
E v u l M e d i u e r a însă catolic, în o r g a n i z a ţ i e u n i t a r ă a societăţii, s a u mistic în a d â n ­
cime, în formele r e v o l u ţ i o n a r e d e î m p i n g e r e înainte s a u d e s m u l g e r e din î m p i e t r i r e , a
ideii religioase. Intâile c e r c u r i d e m e d i t a ţ i e şi întâile î n c h e g ă r i l i t e r a r e au a v u t a c e s t
c a r a c t e r , a t u n c i c â n d c e e a c e se p o a t e n u m i zorii r o m a n t i s m u l u i s'a a r ă t a t , a p r o a p e d e
o d a t ă în Anglia, G e r m a n i a şi F r a n ţ a . Cel m a i z g o m o t o s în n u m e şi a c ţ i u n e din nouii
veniţi a fost m i ş c a r e a d e S t u r m - u n d - D r a n g , din c a r e în t i n e r e ţ e a lui s'a a d ă p a t şi G o e t h e
şi a scos cel p u ţ i n Suferinţele lui W e r t h e r , p a r t e a î n t â i a din F a u s t şi c â n t e c u l d e a d o r a r e
p e n t r u c a t e d r a l a din S t r a s s b u r g ; cel m a i duios şi cu î n d e l u n g r ă s u n e t , e r o u l celt, Ossian,
înviat în fragmentele d e p o e z i e p o p u l a r ă s c o ţ i a n ă ale lui J a m e s M a c p h e r s o n , delà 1760,
c a r e , d a c ă v o r fi a d e v ă r a t e , a u suferit aceleaşi s c h i m b ă r i ca M i o r i ţ a şi t o a t ă colecţia
r o m â n e a s c ă s u b d e g e t e l e lui A l e c s a n d r i ; iar cel mai n e a ş t e p t a t , Confesiunile lui R o u s s e a u ,
î n v i o r a r e a sensibilităţii catolice în ţările Sfântului P e t r u şi convertirile d e m a r i p r o t e s ­
tanţi, a u acest t e m e i u .

62

© BCU Cluj
î n t r e noi, r o m a n t i s m u l a d e s c o p e r i t r â n d p e r â n d i z v o a r e l e a s c u n s e d i n c a r e - ş i
s o r b e a vlaga : i s t o r i s m a l , folklorul, d a r a ş o v ă i t î n a i n t e a celui m a i p u t e r n i c . A i c i imitaţia
e m a i g r e a . C a t o l i c i s m u l n i - e r a s t r ă i n , i a r p u t e r i p r o p r i i , c a să î m p r u m u t ă m u n n o u î n ­
ţeles o r t o d o x i e i , ca Slavofilii a p r o a p e c o n t i m p o r a n i , ai R u s i e i , n ' a v e a m . M â n a c a r e s e
a f u n d a în t r e c u t , d ă d e a a p o i d e o h a i n ă t e o l o g a l ă s l a v ă şi g r e a c ă . L i m b a r o m â n ă a p ă ­
t r u n s în cărţile sfinte, şi n u p e n t r u cult la î n c e p u t , ci p e n r u c i t a n i e laică, d a t o r i t ă î n r â u ­
ririlor r e f o r m a t e m a r a m u r e ş e n e şi a r d e l e n e . î n t â i a t o n a l i t a t e a d e v ă r a t biblică la u n scrii­
t o r o î n t â l n i m la B ă l c e s c u , fără să p u t e m fi siguri c ă a c e s t l i b e r a l r e v o l u ţ i o n a r , plin
d e a l t ă filozofie şi ca u n frate c u a t â ţ i a n e c r e d i n c i o ş i , p ă s t r a l e g ă t u r i c u b i s e r i c a . E a e
p o a t e î m p r u m u t a t ă , m a i m u l t d e c â t d i n cronici, din s c r i i t o r i francezi ai t i m p u l u ' , l u m e ş t i
şi sfinţi. C a f o r m ă p u r ă , t u r n a t ă în b r o n z a s e m e n e a u n o r u ş i d e b a p t i s t e r florentin, e
c u a t â t m a i p o r u n c i t o a r e şi m a i c a r a c t e r i s t i c ă şi v a a p ă r a t o t d e a u n a d e p i e i r e I s t o r i a lui
M i h a i V o d ă V i t e a z u l , m a i mult d e c â t d o c u m e n t u l închis î n ă u n t r u . D a r nici c ă l ă t o r i a la
c â t e v a m ă n ă s t i r i din O l t e n i a a lui G r i g o r e A l e x a n d r e s c u , nici m i s t i c i s m u l n a ţ i o n a l al
m a r e l u i i s t o r i c m u n t e a n , n u s t r ă b ă t e a u m a i în m i e z u l l u c r u r i l o r . E m i n e s c u î n s u ş s e o p r e a
la b i s e r i c ă n u m a i c a la u n d e c o r t o t d e a u n a d e faţă p e la o m i e p a t r u s u t e şi locul
religiei îl lăsa filozofiei p r i n c a r e a a j u n s p â n ă la b u d i s m . R o m a n t i s m u l a m e n i n ţ a s ă - ş i
î n c h e e ciclul, fără să s c o a t ă d i n s i n e î n t r e R o m â n i t o c m a i c e e a c e alcătuia întâiul lui
d r e p t la v i a ţ ă şi c e a m a i î m b r ă ţ i ş a t ă m a n i f e s t a r e .
G â n d u l v â n t u r a t d e a t u n c i , t u r n a t , la noi, în î n t r u p ă r i n e i z b u t i t e şi b u b u i t o r la vecinii
d e a c e l a ş crez, n u s'a m a i liniştit. El a l u c r a t n e c o n t e n i t , c a să i a s ă în sfârşit d i n p e ş t e r i
şi s ă c u r g ă în l u m i n ă . C a d r u l literar, în c a r e s e m i ş c ă astăzi, îi a r a t ă o b â r ş i a . F o c u l
d o g m a t i c n u l i p s e ş t e , d a r n u a c e s t a e t e m e i u l . C r e d i n ţ a îşi strigă u n e o r i şi e a b u c u r i i l e ,
d a r s t ă n u m a i a l ă t u r i d e alte p u t e r i . I d e i a r e l i g i o a s ă i e s e d i n i s t o r i e şi t r e b u e să l u c r e z e
ca o f o r m u l ă d e cristalizafe. T o ţ i p o t s'o slujească, din i u b i r e s a u n u m a i din c o n v i n g e r e .
C a t e d r a l e l e se î n a l ţ ă în suflete şi a ş e z ă m â n t u l p r o p r i u zis al bisericii, chiar lăsat în p a ­
r a g i n ă , n u m a i s t r i c ă . S e v i s e a z ă d e u n B i z a n ţ mistic, u n u l s i n g u r în faţa R o m e i u n a , şi
d e t o p i r e a din n o u î n t r ' o l e s p e d e a sufletului d e azi f ă r â m i ţ a t . S o c i e t a t e a laică s e c r e ş ­
t i n e a z ă d i n n o u , d i n ă u n t r u în afară, s i n g u r ă şi în t ă c e r e , în a ş t e p t a r e a clipei celei m a r i ,
v e s t i t e d e n o u i i p r o o r o c i . F r u c t u l cel m a i s ă ţ i o s al r o m a n t i s m u l u i s'a c o p t m a i g r e u şi
î n c e p e să s t r ă l u c e a s c ă p e c r a c a c e a m a i d e s u s . F a p t a n u e n o u ă şi d e î m p r u m u t , ci îşi
s e r b e a z ă şi e a c e n t e n a r u l , c u m a i m a r e b u c u r i e p e n t r u c ă m a i m a r e i-a fost s u f e r i n ţ a
p â n ă să-şi facă loc şi s ă t r ă i a s c ă p r i n s i n e .
N u v a fi v o r b a astfel n u m a i d e o zi a a m i n t i r i i . R o m a n t i s m u l n ' a m u r i t d e p l i n . El s e
v a a r ă t a la a n i v e r s a r e c u t o t c e m a i a r e t r a i n i c şi t r ă e ş t e î m p r e u n ă c u n o i . î n t r u p ă r i l e
v r e m e l n i c e s e v o r clătina î n c ă o d a t ă , d e p a r t e şi î m b r ă c a t e în s t r a n i i m ă t ă s u r i , c a n i ş t e
p ă p u ş i la c a p ă t u l u n o r sfori, p e c â n d p u t e r i l e m a r i c a r e le m i ş c ă v o r ieşi din a s c u n z i ş u l
voit şi v o r s t a î n a i n t e a n o a s t r ă u r i a ş e şi z â m b i t o a r e . U n o r a d i n t r e ele v a t r e b u i s ă le
d e s c h i d e m u ş i ' e c e l o r m a i ferite c ă m ă r i . T o t c e s'a p u t u t p ă s t r a p r i n a t â t e a d i s t r u g e r i
a r e m u l t e d e p o v e s t i t . N o i a v e m d u r e r i c a r e v o r să fie m â n g â i a t e . Secolul d e a s t ă z i î n s ă
n u s e m a i p r i c e p e , nici s ă a s c u l t e nici să m â n g â e .
C r u c i a t u l p o r n i t a c u m o s u t ă d e ani m e r g e î n c ă fără odihnă.

© BCU Cluj
AŞIJDERI CRINULUI
DE

V. VOICULESCU

.Â.şijderi crinului d e c â m p s ă l b a t e c
Nici e u nu ţes şi nici n u t o r c .
M o m i t d e slava c e r u l u i v ă r a t i c
Cu ghimpii goi s p r e T i n e m ă î n t o r c :
Indură-Te şi-aruncă un mintean
D e flori c u ' m p ă r ă t e ş t i p e t a l e
In c â r c a spinului b r u m a t d e - a l e a n
Din b ă r ă g a n u l pajiştelor Tale
Şi, t o a m n a , c â n d va sta să veştejească
T r i m i t e - Ţ i Mielul p a ş n i c să m ă p a s c ă .

C a pasările c e r u l u i , nici c â n d
N u ies să ar, nici o s t e n e s c să s e c e r .
U i t u c , m ă iau din zori a ş a flămând,
Cu stolul fluerarilor lâ ' n t r e c e r i :
A s v â r l e din h a m b a r u l îngerilor Sfinţi
Un pumn de boabe binecuvântate
P e n t r ' u n d o i n a r h o i n a r şi fără minţi,
P i e r d u t în codrii lumei f e r m e c a t e .
Şi 'n i a r n ă , ca s ă t r e c în ţ ă r i cu s o a r e ,
R e p e d e - Ţ i Şoimul Sfânt, să m ă i a ' n g h i a r e .

© BCU Cluj
S O N I A
DE

HUGO MARTI
în româneşte de LUCIAN BLAGA

S e r i d i c a r ă d e l à m a s ă î n linişte. S e r b a u se a p r o p i e d e b ă t â n a D o m n i ţ ă , îi p r i n s e
m â n a şi d u s e vârfurile d e g e t e l o r ei c u u ş o a r ă e l e g a n ţ ă la b u z e . E a îi n e t e z i p ă r u l î n t u ­
n e c a t , îi t r a s e c a p u l p u ţ i n în jos, şi-1 s ă r u t ă p e frunte. Ş e r b a n zise î n c e t : m u l ţ u m e s c , b u ­
nică. A p o i D o m n i ţ a t r e c u p e l â n g ă p r e c e p t o r , şi c u u n z â m b e t ivit p e faţa z b â r c i t ă şi
s t ă p â n i t ă îi zise î m b i e t o r şi h o t ă r â t : „ N e a ş e z ă m în p r i d v o r , r ă m â i c u n o i ? " Şi p r i n t r e
aripile larg d e s c h i s e ale uşii, e a ieşi în s o a r e l e a m u r g u l u i d e v a r ă ca u n j e r a t e c î n t u n e c a t .
G a s t o n şi Ş e r b a n o u r m a r ă . M e r g e a u a ' ă t u r i ca d o i p r i e t e n i ; p r e c e p t o r u l şi-a d u s
u ş o r u n b r a ţ p e d u p ă gâtul b ă i a t u l u i . E r a u a p r o a p e d e o p o t r i v ă d e înalţi. G a s t o n svelt,
b r u n şi vânjos, e l e v u l s ă u p o a t e p r e a r e p e d e c r e s c u t . N e î n d o i o s m e m b r e l e p r e a lungi
d ă d e a f ă p t u r i i sale u n a e r s t â n g a c i u şi n e a j u t o r a t .
G â t u l i s e i v e a s u b ţ i r e d i n g u l e r u l a l b al c ă m ă ş i i , o s c i o a r e l e d e l à î n c h i e t u r i l e î n c ă
î n g u s t e faţă d e m a n i l e late d e băiat, i e ş e a u izbitor din m â n e c i , i a r p a n t a l o n i i s c u r ţ i n u - i
m a i a j u n g e a u p â n ă Ia g e n u n c h i i osoşi şi a s p r u m o d e l a ţ i .
D o m n i ţ a s t a î n t r e trandafirii c ă ţ ă r a ţ i p e s c h e l ă r i a delà scările p r i d v o r u l u i , ţîşniţi
ca u n val d e s â n g e r o ş u p e zidurile a l b e . C o p a c i i p a r c u l u i a r u n c a u u m b r e lungi — a d â n c
a l u n e c a t e p e glia î n c l i n a t ă ; în a p r o p i e r e şi în d e p ă r t a r e v â r f u r i d e c o p a c i se î n v ă p ă i a -
s e r ă p â l p ă i n d în c e r u l d e a r g i n t a l b a s t r u şi fără d e v â n t . D o g o a r e a zilei i e ş e a t r e m u r â n d
d i n z i d u r i şi se ridica din p ă m â n t u l c r ă p a t ; n u m a i s t r a t u r i l e d e flori c a r i t o c m a i fuseseră
u d a t e s e î n t i n d e a u r a v e n e şi n e g r e .
„Pot să a d u c tablele ?" întrebă Şerban. „Neapărat, dacă doreşti", r ă s p u n s e Domniţa.
F r a n ţ u z e a s c a ei t o t d e a u n a a l e a s ă şi c u r a t ă s u n a c u r g ă t o r , p o a t e p u ţ i n p r e a r e p e d e . R o ­
m â n e a s c a c e - o v o r b e a cu s e r v i t o r i i şi ţ ă r a n i i , p ă r e a a c e s t o r a s t r ă i n ă "şi ei n u p r i n d e a u
t o t d e a u n a s e n s u l h o t ă r â t p r i e t e n o s al c u v i n t e l o r ei.
D o m n i ţ a se a ş e a z ă î n t r ' u n jilţ î m p l e t i t ; G a s t o n se p l i m b a încolo ş i ' n c o a c e p r i n
p r i d v o r , d â n d foc p i p e i s c u r t e . B ă t r â n a d o a m n ă îl o b s e r v ă şi c â n d el se o p r i î n sfârşit
lângă s c ă r i , n e h o t ă r â t , şi s e î n t o a r s e iar, e a îi zise s u r â z â n d : „Simţi în t r u p u l d u m i t a l e
m o n o t o n i a v e r i i r o m â n e ş t i şi i z o l a r e a a c e s t e i c a s e d e ţ a r ă şi t r ă e ş t i d u p ă a c e s t val d e
copaci sălbătăciţi ca într'o temniţă, nu-i aşa ?"
G a s t o n se a ş e z ă în faţa D o m n i ţ e i , îşi încreţi sprâncenele : „Ce să vă răspund ?

65

© BCU Cluj
S o c i e t a t e a D - v o a s t r ă „ . " Ea-1 î n t r e r u p s e r â z â n d : „ E u s u n t o femee b ă t r â n ă , n e p o t u l m e u
un copil",
G a s t o n se a p ă r ă . Se înfierbântă. „ T â n ă r u l d e s p r e c a r e - m i vorbiţi e p e n t r u m i n e
mai mult d e c â t u n copil d e şcoală, O ştiţi p r e a b i n e , D o m n i ţ ă " .
E a d e t e din c a p .
„ C h i a r n u m a i o b s e r v a r e a lui zilnică a r p u t e a să-mi ofere d e s u t u l ă d i s t r a c ţ i e . T i n e ­
r e ţ e a lui Ş e r b a n s e ' n t â m p l ă să fie în a c e s t e s ă p t ă m â n i c â m p u l d e l u p t ă al celor m a i în­
v e r ş u n a ţ i v r ă j m a ş i : b ă i a t u l şi a d o l e s c e n t u l se iau în el la b ă t a i e . M â n a p r e c e p t o r u l u i , , . "
Dialogul se p o t i c n i la u n u ş o r s e m n al d o m n i ţ e i . P a ş i s'auziră în c a m e r ă . Ş e r b a n
a p ă r u în p r a g . A d u c e a s u b b r a ţ s c â n d u r a d e joc. I n t i n z â n d - o p e m a s ă în faţa Domniţei
z i s e : „Astăzi n u e v o e să mă mai baţi aşa d e r e p e d e , b u n i c o " . C â m p u r i l e d e l a p t e ale
ivoriului l u c e a u stinse din c a d r u l a d â n c î n t u n e c a t al a b a n o s u l u i . D o m n i ţ a luă d o u ă c u b u r i
mici le s c u t u r ă încet în golul m â n i i şi le svârlt n e p ă s ă t o a r e , p e s c â n d u r ă , Ş e r b a n o p e r a
zelos. A ş e z a pionii grăbit şi z g o m o t o s . D o m n i ţ a îi î m p i n g e a fără sgomot, d u p ă î n d e l u n g ă
c u m p ă n i r e , I n s o ţ i n d u - ş i jocul cu o b s e r v a ţ i i îşi g o n e a b ă i a t u l în s t r â m t o a r e cu u n z â m b e t ,
„ A c u m î n c e r c u n a t a c aici", zise ea, „şi d a c ă n o r o c u l nu te ajută fără să meriţi, vei
depune armele".
„ J o c u l a c e s t a e n e d r e p t " m u r m u r ă Ş e r b a n , î n a i n t â n d u - ş i d i s p e r a t pionii „îl g ă s e s c
d e a d r e p t u l idiot. D a c ă a r u n c p r o s t , t r e b u e să p i e r d . D a r cu ce s u n t e u v i n o v a t , d a c ă
n ' a m n o r o c ?"
„ T r e b u e să t e g â n d e ş t i , t r e b u e să t e g â n d e ş t i " , îl î n t r e r u p s e D o m n i ţ a , „şi p e n t r u
cel m a i n e d r e p t triumf, t r e b u e să ai c e v a m a i mult d e c â t n o r o c " .
„Să m ă g â n d e s c " , Ş e r b a n s t r â n s e s u p ă r a t din dinţi. „La tenis u n d e n u e nimic d e
gândit, joc tot c u o a m e n i m a i în v â r s t ă , — nu-i a ş a G a s t o n ? D a r aici ! Ei n u , i a t ă c ă
s'a isprăvit, iarăşi m'ai b ă t u t " .
„Regret, d r a g u l m e u , că n u p o t să t e înfrunt în faţa reţelei cu r a c h e t a în m â n ă .
D a r t u n u m ' a i lua în s e r i o s " .
„Tncă u n j o c " ? î n t r e b ă Ş e r b a n c u r t e n i t o r ,
„ D a " , r ă s p u n s e D o m n i ţ a şi o l u a r ă delà c a p ă t . F ă r ă să b a g e d e s e a m ă u n u l din
pionii lui ajunse în primejdie ; s â n g e l e i se sui p â n ă în c r e ş t e t şi îşi m u ş c ă b u z e l e . P i e r d u
iar, închise cutia, s e ' n c h i n ă u ş o r şi zise : „Iţi m u l ţ u m e s c b u n i c o d r a g ă . M ă ierţi : G a s t o n
mi-a dictat nişte p r o b l e m e care-şi a ş t e a p t ă r e z o l v i r e " , Şi se d u s e în casă.
P a ş i i săi se s t i n s e r ă în c o v o a r e ; o u ş e se t r â n t i , n e o b i ş n u i t d e t a r e . P r i v i r i l e D o m ­
niţei şi ale p r e c e p t o r u l u i se î n c r u c i ş a r ă . A m â n d o i z â m b i r ă .
D u p ă u n r ă s t i m p D o m n i ţ a r e î n c e p u : „îmi p l a c e a c e a s t ă e n e r g i e răstită a t i n e r e t u l u i
d e azi. Ii stă b i n e , î n l o c u i e ş t e mai c u s e a m ă m u l t e lipsuri şi î n d e o s e b i spiritul şi s u p l e ţ e a
g e n e r a ţ i i l o r t r e c u t e . T a b l e l e ies din m o d ă ; te m ă s u r i astăzi c u r a c h e t a în m â n ă . C â n d
îţi m e r g e s t r â m b p r o t e s t e z i î m p o t r i v a u n o r n e d r e p t ă ţ i s u p r a n a t u r a l e . Şi chiar înfrânt, n u
iz d a i b ă t u t . A i c i s t a u eu, dincolo d u ş m a n u l ; o a t r e i a p u t e r e , fie chiar s o a r t a însăşi e
esclusă, d a c ă n u e altceva, cel p u ţ i n cu c u v i n t e î n c ă p ă ţ â n a t e din orice î n t r e c e r e c i n s t i t ă " .
„ N u a u e x i s t a t din c â n d în c â n d o a m e n i cari a u voit să se î n t e m e i e z e cu totul
n u m a i p e ei î n ş i ş i ? " zise G a s t o n .
„înţeleg să t e întemeiezi n u m a i p e t i n e î n s u ţ i " , c o n t i n u ă d o m n i ţ a încet. „ D a r n u
a c e a s t a e î n d e o b ş t e i n t e n ţ i a celor mulţi. Esenţialul e altceva : băieţii se a ş e a z ă o a r e c u m
în afară d e ei s a u în c e n t r u l lumii ; c u m o iei. Şi din p u n c t u l a c e s t a d e v e d e r e g e n e r a ţ i a
d e astăzi e î n c ă foarte c o p i l ă r o a s ă . Căci, n u - i aşa, a c e s t fel d e a fi, p l a c e î n d e o s e b i c o ­
p i i l o r ? D a r în sfârşit o r i c e m o d ă p o a t e să fie p u r t a t ă c u g u s t " .
G a s t o n se a p ă r ă c u s e r i o z i t a t e fără d e a r ă s p u n d e z â m b e t u l u i D o m n i ţ e i : „Scuzaţi,

66

© BCU Cluj
e u c r e d că D - v o a s t r ă g e n e r a l i z a ţ i . A c e a s t ă b r u t a l ă şi o a r b ă s e t e d e a t e a ş e z a c u s u p e r ­
ficialitate n e o b r ă z a t ă n u m a i d e c â t în c e n t r u l lumii e t o t u ş i p u ţ i n c a m î n v e c h i t ă " .
„ S e p o a t e " , r ă s p u n s e D o m n i ţ a c u u n t o n r e p e d e c o b o r î t , p r i n c a r e îi ă a să î n ţ e ­
l e a g ă că p e n t r u e a a c e s t dialog n u a r e p r e a m u l t ă î n s e m n ă t a t e . „ D a c ă ţi-aş n u m ă r a t o a t e
m o d e l e p e c a r i le-am p o m e n i t . T o t u l se s c h i m b ă m u l t m a i r e p e d e d e c â t î n a i n t e . In c e l e
d i n u r m ă î n s ă n u e v o r b a d e c â t d e mici modificări în c r o i a l a m â n e c i l o r s a u în t o n a l i z a r e a
culorilor.
G a s t o n v o i a s ă v o r b e a s c ă , p e faţa lui a r s ă d e s o a r e t r e c u o u ş o a r ă r o ş a ţ ă , o
s t â n g a c e p e r p l e x i t a t e îi nelinişti m a n i l e c u c a r i p i p ă i m u t a e r u l . P a r ' c ă m a n i l e n u a r m a i
fi făcut p a r t e din î n t r e g u l s t ă p â n i t al t r u p u l u i s ă u t r e n a t d e s p o r t .
î n c e p u din n o u să v o r b e a s c ă , ş o v ă i n d , a p o i d i n t r ' o d a t ă mai g r ă b i t : „Să p r e s u p u n e m
î n s ă c ă c i n e v a a t r e c u t p e s t e a c e a s t ă p e r i o a d ă a copilăriei, şi că s'a s t r e c u r a t p r i n t o a t e
p e r i c o l e l e a d o l e s c e n ţ e i şi p r i n t o a t e b o a l e l e c r e ş t e r i i , că a r e n u n ţ a t la t r o n u l r e g a l din
c e n t r u l lumii şi s'a înşiruit s u b s t e a g u l m a r e al f ă p t u r i l o r c r e a t e şi n u m a i v r e a s ă p ă s t r e z e
p e n t r u s i n e d e c â t d r e p t u l d e a h o t ă r î liber a s u p r a sa şi n u m a i v r e a alt d e c â t s ă fie
n u m a i el î n s u ş i d ă t ă t o r d e m ă s u r ă în î m p ă r ă ţ i a sa, c a r e î n s ă n u m a i este d e p e l u m e a
a c a s t a şi c a r e s e ' n t i n d e în a d â n c i m e şi n u în afară, m a i p u t e m a t u n c i o s â n d i a c e a s t ă
s c h i m b a r e a ş a cât b a ţ i d i n p a l m e p r i n c u v â n t u l d e spirit d e s p r e o s c h i m b r e d e m o d ă ? "
D o m n i ţ a a p r i v i t tot t i m p u l neclintit la G a s t o n , i-a u r m ă r i t c u î n c o r d a r e g e s t u r i l e
n e o b i ş n u i t d e largi cu c a r e îşi a l c ă t u i a o a r e c u m silnic c u v i n t e l e . G a s t o n îşi c u r m ă în
sfârşit v o r b e l e şi-şi r i d i c ă ochii m â n d r u şi î n t r e b ă t o r s p r e ea, c ă c i tot t i m p u l c â t v o r b i s e ,
privirile sale r ă t ă c e a u c e r c e t ă t o a r e şi n e s i g u r e p r i n a b u r i i serii p e s t e c o r o a n a c o p a c i l o r .
E a îşi a p l e c ă ochii î n c a r e se s t i n s e o m u t ă î n v e s e l i r e . S ' â r fi zis că şi e a c u m p ă n e a
u n r ă s p u n s , a c e l a ş r ă s p u n s , p e c a r e d i n t r ' o d a t ă G a s t o n s i n g u r şi l-a d a t s p u n â n d t a r e :„ N u " .
El s e r i d i c ă v ă d i t t u l b u r a t , t r a v e r s ă d e c â t e v a ori p r i d v o r u l . Sa o p r i m i r a t c â n d b ă g ă
d e s e a m ă că u m b r e l e c o p a c i l o r se c ă ţ ă r a u p e ei. L u m i n a e r a m a i s t i n s ă p e cer, d e p ă r ­
t a r e a p a r c u l u i s e î n c h e g a s e în s i l u e t e d e u m b r e c o l ţ u r o a s e şi fin t ă i a t e c u foarfecele,
glia s e a c o p e r e a cu făşii jilave d e a b u r i .
„Şi n u t r e b u e să r e n u n ţ ă m o a r e şi la d r e p t u l d e - a h o t ă r a liber a s u p r a p r o p i e i n o a ­
s t r e p e r s o a n e ? " î n t r e b ă D o m n i ţ a c u u n glas încet, d a r s t ă r u i t o r .
„ O n u , d e s i g u r că n u " , r e p l i c ă G a s t o n h o t ă r î t şi s e o p r i in faţa ei.
D o m n i ţ a ridică m â n a şi o lăsă p e u r m ă d i n n o u să c a d ă u ş o r .
G a s t o n d e t e d i n u m e r i . D u p ă u n t i m p zise timid : „ D i n p u n c t u l a c e s t a d e v e d e r e ,
fireşte, v ă ' n ţ e l e g D o m n i ţ ă . D a r s ă r e n u n ţ i la c o m o a r a cea m a i d e p r e ţ a d u s ă a c a s ă d i n
l u p t ă , n u " . Şi î n c ă o d a t ă , c a şi c â n d el î n s u ş i s'ar fi a p ă r a t d e c e v a : „ N i c i o d a t ă " .
D o m n i ţ a v o r b e a liniştită : „Ei da, în j u r u l libertăţii s e iscă t o a t e c e r t u r i l e şi t o a t e
d i s c u ţ i i l e . N o i b ă t r â n i i o g ă s e a m în a s c u l t a r e e v l a v i o a s a d e m a r e a lege. N u m e ş t e - o d e s ­
tin ; a r e m u l t e n u m e . U n e o r i în r ă s t i m p u r i n e î n g ă d u i e s ă u m b l ă m c u frâne m a i largi,
— c ă c i nici D - t a n u eşti la fiecare p a s d u p ă discipolul D - t a l e . D a r m â n a d e s t i n u l u i e
t o t d e a u n a aci s p r e a n e m e ş t e ş u g i . T o a t e a s t e a ţi se p a r s l ă b i c i u n e . M e r s u l g â n d u r i l o r
m e l e n u - ţ i s p u n e nimic. C ă d e a m tot m a i a d â n c , t o t m a i a d â n c , p â n ă c â n d n e a ş t e r n e m în
m â n a c a r e se o d i h n e ş t e s u b t o a t e l u c r u r i l e . D - t a t e sileşti s ă t e ' n a l ţ i , şi p e n t r u u n a şi
p e n t r u alta, se c e r e î n d r ă z n e a l a p e c a r e - o p r e ţ u e ş t i aşa d e m u l t . A r t r e b u i să m ă î n ţ e l e g i " .
G a s t o n îşi î n ă l ţ ă c a p u l : „ C u a l t e c u v i n t e s ă d e p u n a r m e l e " .
D o m n i ţ a r â s e : „ N u , p ă s t r e a z ă - ţ i s p a d a . A v e m n e v o i e d e e r o i , şi d e s t i n u l u i îi t r e ­
b u i e s c r e z i s t e n ţ e . A ş a c u m e, e b i n e " .
G a s t o n îşi s c u t u r ă c a p u l .
L i n i ş t e a c r e ş t e a d i n u m b r e l e î n s e r ă r i i . I e ş e a d i n t r e c o p a c i p e livezi, c u r g e a d i n

67

© BCU Cluj
v ă z d u h şi e r a p r e t u t i n d e n i , în flori şi p e c â m p u r i şi în m i r e s m e l e tot m a i p ă t r u n z ă t o a r e
şi m a i dulci. O m ă t a s e l i m p e d e şi î n t u n e c a t ă ,bătută c u cuie d e argint, s e ' n t i n s e p e s t e tot
cuprinsul,
„ P e m â n e a ş t e p t ă m u n o a s p e " , zise D o m n i ţ a r i d i c â n d u - s e : „ P e Sonia, — c r e d c ă
n ' a i v ă z u t - o î n c ă nici o d a t ă la noi. V i n e n u m a i p e n t r u c â t e v a zile. Vei fi a ş a d e b u n să-i
d a i lui Ş e r b a n mai mult r ă g a z ? "
„ F i r e ş t e , c u cea m a i m a r e p l ă c e r e " r ă s p u n s e G a s t o n .
„ D a r i n s t r u c ţ i a t r e b u e să m e a r g ă fără î n t r e r u p e r e . S o n i a e n e p o a t a m e a " .
„ N u a fost Ş e r b a n în v a c a n ţ a d e P a ş t i la m o ş i a p ă r i n ţ i l o r ei ? M i - a p o v e s t i t d e s p r e e a " .
„ A ş a ? " î n t r e b ă D o m n i ţ a . P ă r e a i n d i f e r e n t ă . D a r ochii ei se r i d i c a r ă r e p e d e , severi,
„ N u m a i foarte p u ţ i n " , c o n t i n u ă G a s t o n , „că a r călări foarte bine, că joacă a d m i ­
rabil tenis, Ş e r b a n o să fie î n c â n t a t " .
„ P e n t r u n o i toţi S o n i a o s ă fie o veselă s c h i m b a r e " , zise D o m n i ţ a , î n t i n z â n d u - i
m â n a ei m i c ă şi o s o a s ă p e c a r e el o s ă r u t ă .
G a s t o n coborî scările p r i d v o r u l u i în î n t u n e r i c . S e d u s e s u b copacii înalţi ale c ă r o r
r a m u r i d e a m â n d o u ă părţile aleei a t â r n a u p â n ă jos p e glie. S u b c o p e r i ş u l d e frunze a e r u l
e r a a p ă s ă t o r . D i n c u r t e a d i a m u z i c a : ţ i m b a l şi v i o a r ă . U n foc p â l p â i a .
G a s t o n s e î n t o a r s e şi o luă în jos s p r e r â u p r i n r e v e n e a l a livezilor. L â n g ă a p ă e r a
mai r ă c o a r e , şi a p a c u r g e a n e a g r ă p r i n t r e c o p a c i , î n c e a t ă şi m u t ă . D u p ă c â t e v a clipe
t r u p u l s ă u gol l u n e c ă n e t e d în valuri şi p l u t i p e alvie în jos s p r e lac. C o r i d o r u l d e frunze
se lărgi, c e r u l d e a s u p r a se d e s c h i s e , a p a sta neclintită, G a s t o n î n o t ă p â n ă la l u n t r e , se
u r c ă în ea, o d e s p r i n s e , şi c u c â t e v a p u t e r n i c e vâsliri ajunse în mijlocul lacului, u n d e
se ' n t i n s e p e fundul l u n t r e i şi-şi î n c r u c i ş a p l u t i n d u ş o r b r a ţ e l e s u b c a p . D e d e p a r t e s e
a u z i a v i o a r a în liniştea g r e a a n o p ţ i i d e v a r ă ,
*

Locul d e tenis se a c o p e r e a tot mai mult d e u m b r e l e copacilor înalţi. G a s t o n şi Ş e r b a n


îl p ă r ă s i r ă d u p ă cel din u r m ă joc. T â n ă r u l r ă m ă s e s e c u chiu cu vai î n v i n g ă t o r . A d u n a
mingile şi le v â r a î n t r ' o t r a i s t ă . G a s t o n îşi luă h a i n a v ă r g a t ă c u d u n g i deschis şi î n t u ­
necat albastre. ,
O l u a r ă p e p o t e c a î n g u s t ă în p a r c şi-apoi cotiră s p r e casă, c a r e s e î n ă l ţ a o r b i t o a r e
î n a p o i a tufişilor şi livezilor. G a s t o n îşi d u c e a r a c h e t a s u b t b r a ţ , c u m a n i l e în b u z u n a r e l e
p a n t a l o n i l o r albi d e f l a n e l ă ; p ă ş e a î n c e t şi larg, ca d e obiceiu. T â n ă r u l îşi p u r t a r a c h e t a
ca o a r m ă p e u m ă r , şi r â d e a . î n ochii lui î n t u n e c a ţ i t r e s ă r i a o r u ş i n a t ă m â n d r i e .
„ A i jucat d i s t r a t d e - a b i n e l e a " îi zise el lui G a s t o n c a r e se o p r i s e să-şi a p r i n z ă o
ţigaretă, „Altfel cu g r e u te-aşi fi biruit a s t ă z i " ,
„ D e ce t o c m a i a s t ă z i " îl î n t r e b ă G a s t o n indiferent, Ş e r b a n r â s e d a r n u d ă d u nici
un răspuns,
O l u a r ă p e a l e e a ce d u c e a s p r e casă, Ş e r b a n îşi încetini m e r s u l . Şi d i n t r ' o d a t ă
z i s e : „ S u n t foarte c u r i o s ce i m p r e s i e o să-ţi facă S o n i a . D a r D-ta o să taci ca d e obi-
c s i u şi n ' o să-mi s p u i n i m i c " .
G a s t o n ascultă, s e î n t o a r s e încetişor : „ P o a t e n e m a i p u t e m plimba î n c ă u n sfert
d e o r ă p r i n p a r c . N e r ă m â n e t i m p d e s t u l şi d e î m b r ă c a t . M a s a î n c e p e astăzi m a i t â r z i u " .
S e ' n t o a r s e r ă iarăşi p e s u b t c o p a c i . S u b frunzarele boltite de-alungul r â u l u i în t ă i n u i t ă
sălbătăcie, G a s t o n p r i n s e p e b ă i a t d e b r a ţ şi-i zise :
„Ei p o v e s t e ş t e - m i în sfârşit ce-ai tot voit să-mi s p u i ziua î n t r e a g ă " .
Ş e r b a n m i r a t : „ A m voit e u să-ţi p o v e s t e s c c e v a ? T e 'nşeli!"
G a s t o n se u i t a z â m b i n d la f ă p t u r a a c e s t u i b ă i e ţ a n d r u d i s c o m p u s în g e s t u r i ; a p o i îl

68

© BCU Cluj
lua p e s t e picior : „ D a , c r e d c ă m ' a m î n ş e l a t , Îmi p a r i d e altfel a t â t d e liniştit î n c â t fără
î n d o i a l ă nici o t a i n ă a r z ă t o a r e n u s e p o a t e b ă n u i în ochii D - t a l e . I a r t ă - m ă t e r o g " .
„ D a c ă î n c e p i a ş a " , zise Ş e r b a n încet, „ a t u n c i n u s u n t d e l o c d i s p u s să m ă d e s t ă i n u i e s c " .
„ A h a " , făcu î n chip d e c o n s t a t a r e G a s t o n . „ N u v r e i n i c i d e c u m să v e z i în m i n e
u n o m c a r e ştie să p ă s t r e z e s e c r e t e l e ? "
T â n ă r u l îşi î n c r e ţ i f r u n t e a : „ R â z i d e m i n e . D a r e u v r e a u c u v â n t u l D-tale d e o n o a r e
c ă n ' o s ă s p u i n i m ă n u i c e e a c e afli a c u m d e l à m i n e " .
„ S p u n e astea Anicăi delà bucătărie", r ă s p u n s e Gaston,
Ş e r b a n îşi a p l e c ă c a p u l , „ A i d r e p t a t e " . A p o i d i n t r ' o d a t ă , s a c a d a t : „ A i să vezi p e
Sonia în seara asta".
„ M ă b u c u r , fireşte, c ă o voi c u n o a ş t e " , zise G a s t o n , u m p l â n d liniştea ce se c ă s c a s e
l a r g ă şi a d â n c ă ,
„ N u a ş a " îl î n t r e r u p s e Ş e r b a n , „ A h , D - t a ştii t o t u l , n u m ă lăsa t o t d e a u n a p e m i n e
să v o r b e s c . D - t a ştii t o t d e a u n a t o t c e g â n d e s c ,
„ C o n t i n u ă n u m a i " , zise n e m i ş c a t G a s t o n , „ C u r a j " .
„Da, o i u b e s c " , m ă r t u r i s i Ş e r b a n , t a r e şi r e p e d e î n r o ş i n d u - s e .
G a s t o n se u i t a liniştit la el. D u p ă u n t i m p b ă i a t u l s e r u ş i n a d e a c e a s t ă m ă r t u r i s i r e .
R u ş i n e a c r e ş t e a şi-1 z ă p ă c e a . G a s t o n p e n t r u a-1 a b a t e , r ă s p u n s e liniştit şi u s c a t : „ N u m ă
î n d o e s c că e a s e v a a r ă t a v r e d n i c ă d e a c e a s t ă d r a g o s t e " .
„ N u a ş a " , s t r i g ă v i o l e n t Ş e r b a n . L ă s ă b r a ţ u l p r e c e p t o r u l u i şi lovi furios c u călcâele
în ţ ă r n ă .
R â s u l i s b u c n i însfârşit vesel şi n e a s t â m p ă r a t şi d i n g u r a lui Ş e r b a n . îşi î m b r ă ţ i ş a
vijelios p r i e t e n u l m a i în v â r s t ă şi-1 î n p i n s e d e p e c ă r a r e î n stufăriş. S e l u p t a r ă u n t i m p
gâfâind, p i e p t la p i e p t şi Ş e r b a n ţ i p a s c u r t : „ A h , t o t d e a u n a , t o t d e a u n a îţi b a ţ i joc d e m i n e " .
G a s t o n r i d i c ă î n cele din u r m ă p e b ă i a t c u b r a ţ e l e în v ă z d u h şi-1 î n t i n s e ca legat
p e p ă m â n t . „ A ş a , v r e i a c u m să v o r b e ş t i ? V o r b e ş t i s a u p l e c ? "
D u p ă alţi c â ţ i v a p a ş i t â n ă r u l î n c e p u , - c u glasul î n c e t şi r ă g u ş i t d e - o l ă u n t r i c ă e m o ţ i e :
„ N u ştiu d a c ă m ă înţelegi. E ş t i a ş a d e r e c e . N u r e c e , d a r s t ă p â n i t . Ştiu că a ş a t r e b u i e
să fie b ă r b a ţ i i . Şi e u m ă v o i u face c a D-ta. S ă n u p o a t ă o r i c i n e citi în sufletul m e u c a
î n t r ' o g a z e t ă , O s ă - m i d a u silinţa, — d a r — " , El şovăi, c ă u t a c u v i n t e l e , se p r i n d e a d e
p i e p t . „ D e l a P a ş t i a r d e u n foc aci î n l ă u n t r u " .
„ U n foc ? î m i p l a c e , d a r t r e b u i e să fie m i s t u i t o r " zise G a s t o n a p ă s â n d u ş o r p e
c u v i n t e . D i n glasul s ă u î n t u n e c a t d i s p ă r u s e o r i c e b a t j o c u r ă ,
„ C u m îmi m a i r e d o b â n d e s c l i n i ş t e a ? s c r â ş n i Ş e r b a n . „ M i s'a d u s t o a t ă liniştea, d e
a t u n c i şi p â n ă a s t ă z i n u m i - a m d o r i t d e c â t u n s i n g u r l u c r u : să vie S o n i a , să v i e s ă s t e a
la noi s u b a c e l a ş a c o p e r i ş c u m i n e , în a c e l a ş a e r c u m i n e ; ş i - a c u m că se a p r o p i e m i - a r
fi m a i u ş o r s'o ş t i u . iar a c o l o u n d e c u ochii m e i n u o p u t e a m v e d e a " ,
„ D r a g u l m e u " , î n c e p u G a s t o n , „tot c e î n c e r c ă m p e n t r u î n t â i a o a r ă e g r e u . D e v r e m
ori n u . C u a t â t m a i m u l t i u b i r e a ! D e iubit t r e b u i e să i u b i m d i n capul locului s d r a v ă n , s a u
cel p u ţ i n î n t â i a o a r ă b i n e d e tot. E x p e r i m e n t e n u î n c a p aici. B ă n u i m a c e a s t a şi s t ă m u l u i ţ i " .
Ş e r b a n z â m b i . „ D e l a P a ş t i m i - e n u ştiu cum.,. Mă aşteaptă par'câ undeva un drum,
c e v a î n c ă n e v ă z u t şi n e a u z i t , u n l u c r u p e n t r u c a r e p o a t e n u s u n t făcut şi p o a t e nici
d e s t u l d e t a r e şi p e c a r e nu-1 p o t m ă s u r a d i n a i n t e . î n t o c m a i ca la jocul c u b u n i c a p e
c a r e t o t d e a u n a t r e b u i e să-1 p i e r d . P r e s i m t că v o i u fi b ă t u t şi d e a s t ă d a t ă . T r e b u i e să
ai m u l t n o r o c . Şi n o r o c u l t o t d e a u n a m ă p ă r ă s e ş t e " .
G a s t o n nu-1 î n t r e r u p s e . C ă u t a c u v i n t e l e . Şi c â n d î n c e p u să v o r b e a s c ă , o e m o ţ i e c o ­
l o r ă s u n e t u l liniştit al glasului s ă u , „ N u b ă i e t e , n u e t o c m a i a ş a . Eşti în ajunul u n e i
l u p t e , n u al u n u i j o c d e n o r o c . A c e l m a r e l u c r u c a r e te a ş t e a p t ă u n d e v a , p u t e r n i c şi

69

© BCU Cluj
neînţeles, t r e b u i e să-1 î n t â m p i n i m ă s u r a t şi cu p u t e r i l e s t r â n s e . Nu e ca la joc, u n d e
zarul n o r o c u l u i c a d e î n t r ' u n fel sau altul ; e ca în l u p t ă u n d e ataci, loveşti şi t e a p e r i .
T r e b u e să fii î n c o r d a t ca î m p l e t i t u r a fără d e m e t e a h n ă a u n e i r a c h e t e , î n c h e e t u r i l e mânii
t r e b u e să fie t a r i şi flexibile. T r e b u e să joci c a v a l e r e ş t e d a r t o t d e a u n a s t r â n s şi voini­
ceşte, N u e v o r b a n u m a i d e Sonia, e în joc cea dintâi d r a g o s t e a a ta, p o a t e s i n g u r a
în viaţa ta, şi p o a t e că o să-ţi a d u c i a m i n t e d e ea t o t d e a u n a " .
O l u a r ă s p r e casă încet şi p r i n vestibilul gol s p r e camerile lor, G a s t o n întinse b ă i a ­
tului m â n a . A c e s t a i-o a p u c ă cu p u t e r e , a p o i zise d i n t r o ' d a t ă t r e a z şi liniştit : „ N ' o să
ai d e s a m ă g i r i cu m i n e " , G a s t o n i n t r ă z â m b i n d în c a m e r a sa şi deschise larg ferestrele,
D u p ă u n sfert d e o r ă eşi iarăşi în h a i n ă d e s e a r ă . S e o p r i p e cele din u r m ă t r e p t e ,
a s c u l t â n d şi iscodind. P e - u n jilţ în vestibul se v e d e a o m a n t a albă, prin uşile î n t r e d e ­
schise ale c a m e r e l o r r ă s u n a d e p e p r i d v o r v o r b ă şi r â s s g o m o t o s , — u n a e r s t r ă i n îşi
făcuse a p a r i ţ i a c a u n d u h m u l c o n în p r e a j m ă .
T r e c â n d p r i n c a m e r ă G a s t o n p ă ş i î n a d i n s m a i s g o m o t o s şi se feria să calce p e
c o v o a r e . î n a i n t e d e - a a p ă r e a în p r a g u l p r i d v o r u l u i tuşi s c u r t şi fără rost.
„ A h , ah, d o m n u l G a s t o n e aici, p r e c e p t o r u l lui Ş e r b a n " zise D o m n i ţ a fără a-şi
ridica ochii d e p e gherghef. „Sonia încă nu-1 cunoşti, nu-i aşa ?"
G a s t o n făcu doi paşi şi întinse fetei, care-1 p r i v e a c e r c e t ă t o r m â n a . E a i-o s c u t u r ă h o ­
t ă r â t şi c u p u t e r e . Şi în a c e l a ş t i m p îşi deschise p u ţ i n b u z e l e fără de-aşi descleşta însă cele
d o u ă şiruri d e dinţi lucitori, G a s t o n se aşeză p e u n scaun, fără d e - a mai a ş t e p t a gestul î n v i -
t ă t o r al D o m n i ţ e i . P r i v i r e a lui a l u n e c ă o clipă p e s t e f ă p t u r a l u m i n o a s ă şi sveltă c a r e s t ă t e a
întinsă în faţa lui în jilţul înpletit. C â t v a t i m p n u v o r b i r ă nici u n u l . C â n d G a s t o n îşi deschise
g u r a p e n t r u a î n t r e b a d a c ă e mult praf p e d r u m u l d e ţ a r ă (astăzi n u - ş i făcuse p l i m b a r e a
călare), Sonia îl p r e v e n i : „ B u n i c o , închipue-ţi, la noi iarăşi n u se m a i v o r b e ş t e d e c â t
d e s p r e s c a n d a l u l p e c a r e l-ar fi făcut Ionel la P a r i s . E u n u c r e d t o a t e poveştile astea-
D a r d e c â n d t a n t i Catia s'a s t a t o r n i c i t p e n t r u v a c a n ţ ă la noi, statul la moşie a d e v e n i t
i n s u p o r t a b i l . N u zău, o c u n o ş t i şi t u . S u n t fericită că a m p u t u t să e v a d e z p e n t r u c â t e v a
zile din atmosfera a c e e a d e clevetire şi v o r b ă r i e p r o f e t i c ă " . \
D o m n i ţ a n u r ă s p u n s e . C u o h o t ă r â r e n e a ş t e p t a t ă , Sonia privi s p r e G a s t o n , la faţa lui
ale cărei t r ă s ă t u r i a r m o n i o a s e p ă r e a u a o s u p ă r a D e c e î n c r e ţ i a u ş o r fruntea î n t r e s p r â c e n e ?
G a s t o n îi simţi p r i v i r e a d a r n u se clinti. îşi t r a s e d o a r p u ţ i n t e l colţurile gurii în
jos. U n sgomot u ş o r îl făcu să-şi î n t o a r c ă d i n t r ' o d a t ă c a p u l . î n uşă, p e c o v o r u l m o a l e ,
sta Ş e r b a n ş o v ă i n d încă în faţa acestei linişti n e m i ş c a t e , în a ş t e p t a r e a u n u i prilej s p r e
a-şi face a p a r i ţ i a . P u r t a o b l u z ă d e m a r i n a r şi p a n t a l o n i lungi, a l b a ş t r i î n t u n e c a ţ i , manile
şi le ţ i n e a la s p a t e , c a p u l u ş o r înclinat la o p a r t e î n t r ' o sfială c e r c e t ă t o a r e .
Şi iarăşi fără d e a-şi ridica ochii, D o m n i ţ a zise : „ l a t ă şi Ş e r b a n , p u t e m m e r g e la m a s ă " .
„ A h Ş e r b a n " , S o n i a sări s p r i n t e n ă din jilţ. îşi î n t i n s e r ă manile. Ş e r b a n înroşi şi se
înclină d e m a i m u l t e ori, fata îi s t r ă n s e degetele, i-le s c u t u r ă violent şi a p o i cu veselie
d e b ă e ţ a n d r u îi t r a n s m i s e salutări din p a r t e a unchilor şi mătuşilor, din p a r t e a v e r i l o r şj
a v e r i ş o a r e l o r , din p a r t e a cânilor şi a cailor, „Ei a c u m să n e vezi, Ş e r b a n e ! S e î n c e p e
viaţa. Cai s u n t toţi s ă n ă t o ş i ? Mingi n o u ă d e tenis ai c u m p ă r a t ? A s t ă - v a r ă e r a u aşa d e
p r o a s t e , ţi-aduci a m i n t e ? D a r a t u n c i e r a i î n c ă u n băiat, u n copil, şi A n d r e i şi c u mine
d e c â t e ori v o i a m să n e s c ă p ă m d e tine, te t r i m e t e m d u p ă n u c i . A s t ă z i umbli în p a n ­
taloni lungi ! Ia'n uitaţi-vă la el ! P e n t r u mine te-ai î m b r ă c a t aşa — ce ?
D o m n i ţ a a r u n c ă o p r i v i r e r e p e d e şi n e o b s e r v a t ă s p r e G a s t o n . Ochii lui s t r ă l u c e a u r â z â n d ,
„ Ş e r b a n se ' m b r a c ă d u p ă c u m g ă s e ş t e d e c u v i i n ţ ă " , h o t ă r î D o m n i ţ a , a p l e c â n d u - s e
din n o u p e s t e gherghef, „El a r e d e s t u l g u s t ş i ' n p r i v i n ţ a a c e a s t a n u p r i m e ş t e sfaturi. D e
altfel nici t u n u t r e b u i e să fii p r e a î n c h i p u i t ă ! "

70

© BCU Cluj
„Nu, n u , n ' a i nici u n m o l i v " , î n t ă r i Ş e r b a n , t r ă g â n d u - s e d e a n d a r a t e l e s p r e b a l u s t r a t ă .
P r i v i r e a lui s b u r ă n e a j u t o r a t ă s p r e b ă t r â n a D o m n i ţ ă . „ V e z i , e u m i - a m a d u s t o c m a i p e n t r u
tine rochiile cele m a i s c u r t e " s t r i g ă S o n i a n e t u l b u r a t ă şi se î n t i n s e d r e p t , r i d i c â n d b r a -
ţ e l e ' n v ă z d u h . D i n pantofi i se i v i r ă glesnele î n g u s t e şi înalt m o d e l a t e . F ă p t u r a ei sveltă
şi î n c o r d a t ă p ă r u ţ â ş n i r e a u n e i flăcări. „Vezi : e u c e v a m a i t â n ă r ă , t u c e v a m a i în v â r s t ă ,
t o t d e a u n a b u n i c a m a r a z i " . îi s u r â s e cu c o a d a ochiului, îl luă d e b r a ţ şi v o i să-1 t r a g ă
s p r e scările p r i d v o r u l u i .
„ î n c o t r o , î n c o t r o ?" î n t r e b ă D o m n i ţ a r i d i c â n d u - s e şi p u n â n d u - ş i l u c r u l d e m â n ă
î n t r ' u n s ă c u l e ţ b r o d a t , c a r e a t â r n a la s p a t e l e jilţului.
„ O h , da, a m u i t a t că t r e b u i e să m e r g e m la m a s ă " , r â s e S o n i a , „ v o i a m să d a u o
r a i t ă p e la g r a j d u r i . Călăriţi d e s ?"
„ A p r o a p e zilnic, G a s t o n în fiecare z i " , zise Ş e r b a n g r ă b i t .
„ S t r a ş n i c . C ă l ă r e ş t i b u c u r o s ?" îl î n t r e b ă e a p e G a s t o n . Şi fără de-ai m a i a ş t e p t a
r ă s p u n s u l : „Ştiai să c ă l ă r e ş t i şi î n a i n t e d e a v e n i a i c i ? E f o a r t e c u r i o s . M i a m î n c h i p u i t
t o t d e a u n a c ă p e la D - v o a s t r ă în E l v e ţ i a s u n t n u m a i m u n ţ i şi c a t â r i î n c e ţ i şi g r e o i . P o ţ i
să t e ţii b i n e în şea ? "
G a s t o n sta z â m b i n d în faţa ei, ea-1 e x a m i n a din c r e ş t e t p â n ă ' n călcâie.
„ J o c i şi tenis, ştiu, Ş e r b a n m i - a v o r b i t m u l t şi c u e n t u z i a s m . Mi-am făcut însă c u
t o t u l altă i c o a n ă d e s p r e D-ta. C i u d a t T e c r e d e a m m a i mic, d a r eşti m a i m a r e d e c â t m i n e .
J o c i d e s i g u r foarte b u c u r o s lângă r e ţ e a ? Cu o s u t ă d e şiretlicuri, c e ? Ei, v o m v e d e a " .
Şi s e ' n t o a r s e p e u n picior, l u â n d - o î n a i n t e a lui p e u ş ă . U n v â r t e j d e p a r f u m s e
r i d i c ă î n v o l b u r a t d u p ă ea.
G a s t o n o u r m ă şi s e uită la f ă p t u r a ei l e g ă n a t ă p e p a ş i largi c a p e n i ş t e c o a r d e ,
c u m i ş c ă r i a p r o a p e invizibile din ş o l d u r i , G a s t o n îşi s t r â n g e a c u dinţii b u z a d e jos. D a r
z â m b i n d şi fără nici o u r m ă d e c i u d ă t ă i n u i t ă p e faţa a r s ă d e s o a r e se a ş e z ă în faţa ei
la m a s a r o t u n d ă , alb a ş t e r n u t ă .

„ O u t " strigă Ş e r b a n şi-şi s m â n c i r a c h e t a î n a p o i p e n t r u a lăsa m i n g e a s ă s b o a r e


z b â r n â i n d p e lângă el. S e r i d i c ă din poziţia a p l e c a t ă d e m a i î n a i n t e .
G l a s u l S o n i e i se a u z i ţ i p â n d din celălalt c a p ă t al l o c u l u i a l b d e t e n i s , p e s t e r e ţ e a :
„ C u m o u t ? " Ea şi făcuse d o i p a ş i s c h i m b â n d u - ş i p o z i ţ i a şi sălta în p r e a j m ă p e c ă l c â e m o i .
„ D a , e c l a r : a c ă z u t a i c i " . Ş e r b a n a r ă t ă c u r a c h e t a o p a t ă n e t e d ă d e nisip d i n c o l o
d e linia s p o i t ă a l b .
„ D a r e u a m v ă z u t t o t a t â t d e clar c ă m i n g e a a fost b u n ă " , se îndârji S o n i a , „ î m i
d a u perfect s e a m a d e mingile m e l e " .
T â n ă r u l d ă d u din u m e r i : „ A ş a d a r p a t r u z e c i , c i n c i s p r e z e c e " ,
„ N u " . S o n i a se a p r o p i a s e d e r e ţ e a s p r i j i n i n d u - s e c u a m â n d o u ă m a n i l e , „ D r a g ă v e r e
d a c ă t u s p u i că m i n g e a m e a a fost o u t , t r e b u i e să ştii c e v o r b e ş t i . îţi d a u î n c ă o m i n g e .
Şi a ş a n u ai o s i t u a ţ i e p r e a s t r ă l u c i t ă " .
„ L a s " , zise Ş e r b a n . „ T r e c i d i n c o l o , la d r e a p t a ! "
Sonia porni cu paşi înceţi, dar hotărâţi, spre stânga.
„ N u , m i n g e a a c ă z u t î n ă u n t r u . A fost foarte b u n ă " , s t r i g ă t â n ă r u l , „ n u înţelegi S o n i a ?"
„ M a i î n a i n t e ai s p u s c ă a fost out, a c u m s p u i c'a fost î n ă u n t r u . I a t ă î n c ă o m i n g e .
A ş a v r e a u e u " . î n t r ' u n a v â n t r o t i t o r se î n v â r t i r ă b r a ţ şi r a c h e t ă ; a v â n t u l îi î n ă l ţ a f ă p t u r a
p e vârful p i c i o a r e l o r : m i n g e a r e p e z i t ă din î m p l e t i t u r a d e c o a r d e s u r d s u n ă t o a r e ţ â ş n i
t o c m a i p e s t e r e ţ e a şi r i c o ş a d e p e t e r e n în faţa lui Ş e r b a n c o t i n d pieziş în jos. T â n ă r u l
s e p r e f ă c u c ă n u o p o a t e p r i n d e , „ A ş a n u v r e a u , Ş e r b a n e , eşti n e s u f e r i t " , strigă S o n i a ,
l o v i n d c u p i c i o r u l în p ă m â n t , „ S a u j u c ă m c u m se c u v i n e s a u las jocul în p l a t a D o m n u l u i " ,

71

© BCU Cluj
Şi asvârlindu-şi c a p u l î n a p o i se d u s e în celălalt colţ, îşi culese cu r a c h e t a încă o minge
d e p e p ă m â n t şi-o p r i n s e c ' u n gest sigur din v ă z d u h
S o a r e l e d e d i m i n e a ţ ă î n e c a locul d e t e n i s . Nisipul t a r e şi r e ţ e a u a albă s t r ă l u c e a u ,
c a p e t e l e d e metal ale celor d o i stâlpi l u c e a u : p e j u m ă t a t e în u m b r a m a r e i u m b r e l e - c o r t ,
p e j u m ă t a t e în lumină, a r d e a h a i n a r o ş i e a Soniei. î m p r e j u r u l reţelei d e s â r m ă a t â r n a u
din c o p a c i frunze verzi, z ă m o a s e , neclintite şi obosite în a e r u l dimineţei.
C â t v a t i m p n u se m a i auzi d e c â t sgomotul r a c h e t e l o r , a l u n e c a r e a s c r â ş n i t o a r e a
pantofilor albi p e p ă m â n t u l uscat, p a s u l r e p e d e şi plin d e zel a lui Ş e r b a n , pasul m ă s u r a t
şi sigur al Soniei, şi n u m ă r a r e a î n c e a t ă d u p ă fiecare joc. D i n când în c â n d se a p r o p i a u
a m â n d o i în c a r e u r i l e ce se î n t â l n e a u la r e ţ e a şi t â n ă r u l îi î n t i n d e a mingile ce le a d u n a s e
cu r a h e t a . E a luă trei î n t r ' o m â n ă , l ă s â n d celelalte să c a d ă . D u p ă ce i s p r ă v i s e r ă din n o u
u n joc, Ş e r b a n zise i n d i f e r e n t : „ C r e d că a m p u t e a m a i bine să n e p l i m b ă m p u ţ i n în
p a r c p r i n u m b r ă . P r e a î n c e p e să fie cald a i c i " . E a z â m b i . „ Ţ i - e p r e a c a l d ? N u m a i r e ­
zişti ? E u v r e a u să m a i j u c ă m " ,
„Ei, a t u n c i fireşte că m a i j u c ă m " . Ş e r b a n se a p l e c ă s p r i n t e n d u p ă mingi.
„Şi p e u r m ă — n u ştii că am făgăduit profesorului t ă u să-1 a ş t e p t ă m la t e n i s " ,
î n t r e b ă e a u i t â n d u - s e în v ă z d u h .
„ G a s t o n încă n u s'a î n t o r s " , r ă s p u n s e Ş e r b a n c'o j u m ă t a t e d e g u r ă , gâfâind din g r e u .
„ N u e s u s în c a m e r ă ? "
Ş e r b a n r ă s p u n s ? a p r o a p e e n e r v a t : „ S ' a d u s călare la g a r ă să a d u c ă p o ş t a ; cel puţin
aşa m i - a s p u s la d e j u n . M a i v a p â n ' o v e n i , p o ţ i să tot a ş t e p ţ i ! "
„Eu să-1 a ş t e p t ? Ce-ţi î n c h i p u i ? " R â s u l ei î n c r e m e n i în h o h o t i t o a r e m â n d r i e . „Ne-a
făgăduit c ă o să n e c a u t e la t e n i s . S a u n ' a r e obiceiul să-şi ţie c u v â n t u l ? "
Ş e r b a n ridică b r a ţ u l şi m i n g e a s b â r n ă i . T o t a t â t d e sigur şi s c u r t a r c u i t ă mingea
v e n i î n a p o i . Mici r o t o g o l u r i s o l a r e fluturau p e nisip. Cele d o u ă făpturi în h a i n e l u m i n o a s e
săltau încolo şi î n c o a c e , î n a p o i , î n a i n t e , se a p l e c a u la p ă m â n t , s e r i d i c a u ca r e s o r t u r i ,
î n t i n d e a u b r a ţ e l e , şi s ă r e a u în v ă z d u h p â l p ă i n d ca nişte flăcări p e s t e locul d e tenis scăldat
în l u m i n ă şi d o g o r i t d e s o a r e .
D i n t r ' o d a t ă în mijlocul jocului S o n i a îşi a r u n c ă r a c h e t a şi se d u s e în u m b r a u m b r e l e i .
„Să m e r g e m în p a r c " zise e a liniştită, l u â n d u - ş i h a i n a d e u n r o ş u spălăcit d e p e
b a n c ă , „în cele din u r m ă , d a c ă dascălului t ă u îi c o n v i n e să n e facă să-1 a ş t e p t ă m n u m a i
d e dragul călăritului,.."
Ş e r b a n îi ţ i n u h a i n a . E a îşi vârî încet b r a ţ u l î n t r ' o m â n e c ă , a p o i în cealaltă, a p ' e -
cându-şi c a p u l . Ş e r b a n închise ochii. C ă l d u r a soarelui ţ â ş n i ca u n val fierbinte din
mătasa roşie.
„Ei, ajută-mi. N u vezi că gulerul mi s'a îndoit la ceafă ?" zise S o n i a n e r ă b d ă t o a r e
şi cu a m â n d o u ă manile îşi p r i n s e u m e r i i : „ N u v e z i ? " Ş e r b a n îi atinse t r e m u r â n d şuviţele
d e p ă r d e p e ceafa u m e d ă , r ă c o r o a s ă , d â n d u - l e la o p a r t e şi îi î n d r e p t ă gulerul. E a îşi
ridică m u l ţ u m i t ă c a p u l . In clipa a c e a s t a Ş e r b a n , şovăitor, însă c u p u t e r n i c e b r a ţ e t i n e r e ş t i ,
îi p r i n s e p ă r u l şi fruntea, îi a p l e c ă c a p u l la p i e p t u l său. E a c e d ă r â z â n d . D a r c â n d S o n i a
v ă z u d e s u p r a ei ochii lui m a r i şi plini d e s p a i m ă se s m â n c i din î n c l e ş t a r e : „ M ă plictiseşti,
iubite şi t i n e r e v e r i ş o r " .
„ S o n i a " s u s p i n ă el din a d â n c , r i d i c â n d u - ş i manile la p i e p t .
E a zâmbi, „La P a ş t i n e - a m d a t c u v â n t u l să ţinem cu p r i e t e n i e u n u l la altul, îţi m a i
a d u c i a m i n t e ? N e mai ţ i n e m d e c u v â n t u l d a t s a u n u ?
„ D a , îl ţ i n e m " , b o l b o r o s i el şi în jurul gâtlejului simţi ca o m â n ă ce v r e a să-1 s u ­
g r u m e , S e d e p ă r t a p u ţ i n d e Sonia, se î n t o a r s e , se o p r i n e a j u t o r a t p r i v i n d neclintit în
gol p e s t e locul strălucitor d e t e n i s . Simţi un junghiu în ochi, S o n i a se aşeză p e b a n c ă

72

© BCU Cluj
şi-1 o b s e r v ă c u l u a r e a m i n t e . B ă t e a p ă m â n t u l c u pantoful alb. T o c m a i v o i a să-i s p u n ă c e v a
c â n d Ş e r b a n zise t u l b u r e şi fără d e glas : „ G a s t o n s'a î n t o r s . II a u d s u s p e s c ă r i " ,
S o n i a se r i d i c ă d e p e b a n c ă , iscodi, s e a p r o p i e .
„ G a s t o n v i n e c ă l a r e p e a l e e în jos, îl a u z i ? " c o n t i n u ă Ş e r b a n în g r a b ă , „ v i n e a i c i " .
„ H a i d e în p a r c r e p e d e " , ş o p t i S o n i a şi-1 p r i n s e d e b r a ţ .
S e s t r e c u r a r ă p r i n p o r t i ţ a d e s â r m ă şi se f u r i ş a r ă în u m b r a c o p a c i l o r p e p o t e c a
î n g u s t ă şi a p o i i n t r a r ă p r i n frunzişul stufos în î n t u n e c i m e a r ă c o r o a s ă a p ă d u r i i .
S o n i a pufni în r â s l u m i n o s : „ A c u m p o a t e s ă n e t o t c a u t e " . Ş e r b a n îşi t r a s e a p r o a p e
invizibil colţul gurii. Ea-1 s c u t u r ă d e b r a ţ . „ D a r d e c e m u t r e l e a s t e a ? N u - ţ i face h a z farsa ?
„Ba d a " a p r o b ă el, „căci altfel c â n d s u n t e m s i n g u r i n u mi se d ă nici o d a t ă prilejul
pentru aşa ceva".
„ D a c ă a ş fi în locul t ă u aş g ă s i a s e m e n e a prilejuri. Crezi c ă e u c u g u v e r n a n t e l e m e l e . . . ? "
Ş e r b a n o î n t r e r u p s e a s p r u : „El — e c u t o t u l a l t c e v a " . A p o i m a i î n c e t : „El m i - e
mai mult prieten decât dascăl".
E a t ă c u m i r a t ă . S e î n t i n s e , îşi î n ă l ţ ă c a p u l şi zise : „ S e p o a r t ă p a r ' c ă a r fi u n
m e m b r u al familiei".
„îl i u b i m f o a r t e m u l t " , r ă s p u n s e Ş e r b a n , v o i n d p a r c ă să-1 a p e r e . C ă u t ă c u v i n t e l e .
„ D a r d e c e t o a t e discuţiile a s t e a d e s p r e e l ? T u nu-1 c u n o ş t i î n c ă d e l o c " .
„ A c u m s e p o a t e î n t o a r c e i a r ă ş i c ă l a r e a c a s ă , c â n d o găsi locul d e t e n i s gol. Infun-
d e - s e î n cărţile l u i " .
„ T o c m a i a s t a n ' o s'ô facă" zise b a t j o c o r i t o r Ş e r b a n .
„ T r e a b a lui. C e - m i p a s ă . D i n p a r t e a m e a . . . "
„Se v a d u c e să-şi facă b a i a " .
A p o i e a t ă c u . D u p ă c â t v a t i m p , c â n d Ş e r b a n t o c m a i se g â n d e a c u m i-a p r i n s c a p u l
s t r â n g â n d u - 1 la sine, e a zise s c u r t şi t a r e : „Ce-i d r e p t , t o a t e a s t e a îmi p l a c la e l " .
Ş e r b a n t r e s ă r i u ş o r . R i d i c ă o p i a t r ă şi o svârli î n c r e a s t a u n u i c o p a c d u p ă o c i o a r ă ,
c a r e d i s p ă r u în s b o r î n c e t şi g r e u . S o n i a u r m ă c u p r i v i r e a s b o r u l p i e t r e i . El s e a p l e c ă
d u p ă alte şi alte p i e t r e şi î n c e p u s ă le a s v â r l e c a din p r a ş t i e s p r e felurite ţeluri. S e a l ă ­
t u r ă şi e a la a c e s t joc, şi d e c â t e o r i îşi î n d o i a f ă p t u r a s v e l t ă î n a p o i şi a r u n c a p i a t r a
c u b r a ţ u l î n c o r d a t , n u p e s t e c a p ci p i e z i ş , p e l â n g ă t r u p — Ş e r b a n se s i m ţ e a ispitit s ă
o r i d i c e p e b r a ţ e şi s'o r ă p e a s c ă . C â n d s e î n t o r c e a s p r e el r â z â n d şi c h i o t i n d : „ A m n i ­
m e r i t !", el î n c h i d e a p l e o a p e l e şi s e a p l e c a p e n t r u altă p i a t r ă .
D i n t r ' o d a t ă e a o l u ă r a z n a p r i n stufăriş, el d u p ă e a î n t r ' u n t r a p impasibil. V e r d e l e
închis al c r e n g i l o r şi t r u n c h i u r i l o r înghiţi culorile ei vii. In a r c u r i m a r i îl i s p i t e a în s t â n g a
şi în d r e a p t a p r i n s ă l b ă t ă c i a p ă r ă g i n i t ă , şi se o p r i d i n t r ' o d t ă în m a r g i n e a u n u i l u m i n a ş
îngust înclinat spre lac.
„ S ă n e a ş e z ă m a c u m în s o a r e " zise e a şi se a ş e z ă p e j u m ă t a t e d u p ă o tufă d e a l u n ,
în i a r b a înaltă. îşi p r o p t i b r a ţ u l s t â n g î n p ă m â n t , c u m â n a d r e a p t ă r ă s u c e a u n s p i c î n t r e
dinţi, p r i v i n d în s u s la faţa î n f i e r b â n t a t ă a lui Ş e r b a n . „Ei, c e stai la g â n d u r i ? " Liniştit
se a ş e z ă şi el î n a p o i a ei, c u p i c i o a r e l e lungi î n t i n s e .
„ M a i a p r o a p e , a i c i " , îi p o r u n c i ea, „aşează-ţi p i c i o a r e l e d e - a c u r m e z i ş u l c a s ă - m i
razăm capul, a m nevoie de p e r n ă ! "
El făcu î n t o c m a i . E a îşi sprijini c o n c i u l d e g e n u n c h i i lui, îşi m a i p o t r i v i c a p u l î n
s
s u s şi în jos, p â n ă c â n d se g s i în a ş t e r n u t p o t r i v i t ş i - a p o i î n c h i s e p l e o a p e l e . S e r b a n îşi
p r o p t i b r a ţ e l e î n a p o i în p ă m â n t . Şalele îl d u r e a u , m a n i l e î n c e p u r ă să-i t r e m u r e . î n f i e r b â n t a t
îşi î m p l â n t ă d e g e t e l e în i a r b ă s c u r m â n d p ă m â n t u l cald şi u s c a t . Ceafa o b o s i t ă n u - i m a i
p u t e a ţ i n e c a p u l . S o a r e l e amiezii îi d o g o r e a c r e ş t e t u l . In u m b r ă s t a faţa ei.
P r i v i r e a lui î n c r e m e n i t ă şi plină d e u r ă t r e s ă r i s p e r i a t ă . B ă g a s e d e s e a m ă c ă g e n e l e

73

© BCU Cluj
ei fluturau î n c e t şi câ p l e o a p e l e ei clipeau u ş o r î n t r e d e s c h i s e . N u - i v e d e a ochii, d a r îi
simţea u i t ă t u r a i s c o d i t o a r e şi î n c e t ridică şi el c a p u l p e n t r u a se uita p e s t e lac.
N e t e d , lucitor şi n e m i ş c a t delà u n ţ ă r m la altul s e ' n t i n d e a Iacul. D a r d e p a r t e , se
z ă r e a o s p ă r t u r ă în oglinda s t r ă l u c i t o a r e , o b r a z d ă a r u n c a u n d e liniştite s p r e s t â n g a şi
d r e a p t a şi la c a p ă t u l b r a z d e i , c a r e înainta, se ridica şi se cufunda u n c a p şi l u c e a din
c â n d în c â n d u n braţ. In a r c larg b r a z d a se întinse s p r e celălalt ţ ă r m . U n o m ieşi din
a p ă . A c u m sta în livadă, în i a r b ă p â n ă p e s t e glesne. A c u m p ă ş e a t r e c â n d p r i n luminiş
s p r e u m b r ă . U n cal ridică nările din i a r b ă sforăind şi î n t o r c â n d u - ş i c a p u l s p r e cel ce
s e a p r o p i a . El se aplecă, ridica u n c ă p ă s t r u ce se t â r a şi v â r î oţelul în dinţii r o i b u l u i .
Şi în sfârşit iată-1 s ă r i n d p e s p a t e l e n e t e d al animalului. Ca o s i n g u r ă u m b r ă o l u a r ă la
g o a n ă cal şi călăreţ, p e s t e livada î n s o r i t ă , b r u n i a m â n d o i şi înecaţi în lumina o r b i t o a r e ,
s t r ă l u c i n d c a a r a m a , p ă t r u n s e r ă p r i n t r u n c h i u r i l e înalte şi fără d e frunze în u m b r a î n t u ­
n e c o a s ă . C o p i t e r ă s u n a r ă s u r d din temelii c u m u ş c h i u , c r e n g i u s c a t e s e a u z i r ă t r o s n i n d ,
p e u r m ă iarăşi linişte. N e t e d şi strălucitor se ' n t i n d e a lacul, fierbinte şi u s c a t ă livada,
g r e a şi î n g u s t ă u m b r a la m a r g i n e a ei.
S o n i a îşi aplecă î n c e t genele, Ş e r b a n îi simţi c a p u l u ş o r t r e m u r â n d î n t r e g e n u n c h i . P e s t e
c r e s t e l e copacilor în a p u s , se ivi în a m i a z a liniştită u n n o r r o t u n d , greu, alb, ca d e p l u m b .

Dogoarea tremurătoare a dupăamiezii pătrundea arzătoare prin uşa întredeschisă


în c a m e r a u n d e se făcuse î n a d i n s î n t u n e r i c . P r i n d e s c h i z ă t u r i l e tablelor delà ferestre s e
î m p l â n t a l u m i n a î n g u s t ă şi a s c u ţ i t ă c a u n p u m n a l în culorile ş t e r s e ale c o v o r u l u i .
„Ei, facem o r a i t ă călare, s a u n u ? " î n t r e b ă Sonia, p u n â n d p a h a r u l cu a p ă r ă c i t ă
cu ghiaţă, din c a r e a b ă u t , a s p r u , p e m a s ă .
Ş e r b a n se ridică, g r e u şi şovăitor, d e p e s c a u n : „ D a c ă ţii c u tot d i n a d i n s u l , — d a u
o r d i n să se p u n ă şelele p e c a i " . G a s t o n n u se clinti. S e uita î n c r e m e n i t p r i n u ş ă în a e r u l
t r e m u r â n d al d u p ă a m i e z i i .
„Copii, mi-e t e a m ă să n u vină o f u r t u n ă " , ţ i n u să v e s t e a s c ă b ă t r â n a d o m n i ţ ă .
„Cum c r e d e ţ i " . S o n i a d ă d u d i n u m e r i plictisită, S t r â n g e a buzele, ochii îi a l u n e c a r ă
s p r e G a s t o n . O r u g ă m i n t e şi o furie c o p i l ă r o a s ă a r d e a u în ei. In chip n e a ş t e p t a t G a s t o n
zise t a r e , z â m b i n d :
„ L a d r e p t u l v o r b i n d , a n e v o i e poţi să vezi c e v a mai frumos d e c â t î n ă l ţ a r e a u n e i furtuni
p e şes. A m p u t e a să m e r g e m s p r e dealurile c u v i i ; calea e u m b r o a s ă şi n u e p r e a d e p a r t e " .
„Da, s ă m e r g e m " , jubilă Sonia. „ Ş e r b a n e , d u - t e p u n e şelele p e cai, d a ?
Băiatul ieşi încet. B ă t r â n a d o m n i ţ ă se ridică zorită d u p ă el.
In c a m e r ă , linişte, d o g o a r e t o p i t ă în p r a g . D e d e p a r t e sgomotul u n e i u ş i t r â n t i t e ,
„ T r e b u i e să jucăm tot c u m n e c â n ţ i ? î n c ă p ă ţ â n a r e a D-tale e d e a d r e p t u l a b s u r d ă " ,
zise c u glasul u s c a t G a s t o n ,
„Nu-i a ş a ? " r ă s p u n s e c u r t e n i t o a r e Sonia, î n d r e p t â n d u - s e s p r e u ş ă , în l u m i n ă . E a
p u r t a o h a i n ă d e călărit, s t r â n s ă , albastră, şi cisme b r u n e d e s c h i s e . Izbi c u piciorul tabla
t r a s ă a ferestrei, d e s c h i z â n d - o . S e r ă z i m ă în p e r v a z u l uşii şi privi p e s t e pietrişul o r b i t o r
din faţa p r i d v o r u l u i .
G a s t o n o o b s e r v a , simţea că S o n i a voia să v o r b e a s c ă , a u z i a p a r ' c ă ş o a p t a c u v i n t e l o r
ce voia să-i s p u n ă , d a r n u p r i n d e a încă înţelesul lor n e r o s t i t . C u o î n c o r d a t ă a ş t e p t a r e
el i se u i t ă în faţa p u ţ i n î n t o a r s ă , c â n d e a zise însfârşit c u i n d i f e r e n ţ ă :
„ A s e a r ă m ă î n d o i a m d e a r t a d u m i t a l e d e a călări. D a r mi-ai d a t o s t r a ş n i c ă lecţie.
Iartă-mi îndoiala"
G a s t o n s u r â s e nesigur. „ C u m ? N u înţeleg. C â n d ai a v u t prilejul d e a m ă e x a m i n a ?
C e - a p u t u t să-ţi î n l ă t u r e îndoielile ? N ' a i d e u n d e să ştii".

74

© BCU Cluj
1
„ B a d a ' , zise e a î n c e t . Şi d u p ă u n r ă s t i m p , în c a r e l u m i n a p ă r e a c ă t r e m u r ă şi m a i
d o g o r i t o a r e în j u r u l făpturii ei svelte, ea'şi î n t o a r s e c a p u l s p r e el, z â m b i n d : „ A z i d i m i ­
n e a ţ ă . Ţi-ai l u a t baia, p e u r m ă ai călărit p r i n p ă d u r e " .
G a s t o n î n c h i s e ochii, îi d e s c h i s e şi i a r îi închise. V â r t e j u r i roşii c r e ş t e a u în d o g o a r e a
g a l b e n ă . P e u r m ă t r u p u l lui s e r e d o b â n d i şi fu g a t a p e n t r u o r i ş i c e .
„ M a i r ă m â n e tenisul. A c i î n c ă n ' a i p i e r d u t jocul c u b a t j o c u r a d-tale !" S p u n â n d
a c e s t e a , el simţi c u m c u v i n t e l e s c ă p a u d e c o n t r o l u l v o i n ţ e i s a l e .
E a z â m b i b a t j o c o r i t o r , „ M ' a m ferit î n a d i n s să joc t e n i s c u D - t a " .
„ Ţ i n e a i p r i n u r m a r e c a t o c m a i e u s ă n u te î n v i n g " .
S o n i a i n t r ă din n o u în u m b r a c a m e r e i şi se o p r i în faţa lui G a s t o n c a r e o ţ i n t u i a
c u privirile. „ D o r e ş t i s ă r e c u n o s c ? "
El r ă s p u n s e a s p r u : „ A t u n c i r e g r e ţ i c ă ai p i e r d u t prilejul u n e i î n f r â n g e r i " .
E a t ă c u şi-şi înclină p u ţ i n c a p u l . El s e s t r e c u r ă p e l â n g ă e a în p r i d v o r . L u m i n a
d e - a f a r ă e r a , o r i c u m , m a i r ă c o r i t o a r e d e c â t s p a ţ i u l î n ă b u ş i t o r şi î n t u n e c a t î n c a r e s t a e a .
G a s t o n s e d u s e s p r e g r a j d u r i în a ş t e p t a r e a lui Ş e r b a n c a r e v e n e a c u t r e i cai î n ş e i a ţ i .
R o i b i i e r a u neliniştiţi şi u r m a u fără d e v o i e p e cel ce-i t r ă g e a s p r e p i e t r i ş u l l u m i n o s d i n
faţa casei. A j u n g â n d lângă Ş e r b a n , G a s t o n a p u c ă m â n a c a r e ţ i n e a c ă p e s t r e l e şi zise în
g r a b ă : „ D ă d r u m u l cailor în p a r c , spune- i că ţ i - a u s c ă p a t d e l a iesle. N u e b i n e s ă c ă ­
lărim azi".
Ş e r b a n îi a r u n c ă o p r i v i r e î n c r u n t a t ă şi t r e c u p e l â n g ă el t r ă g â n d c u m â n a î n c ă ­
p ă ţ â n a t ă caii n ă r ă v a ş i . D i n c a s ă r ă s u n ă t a r e şi n e r ă b d ă t o r s t r i g ă t u l S o n i e i : „ î n sfârşit".
Ea lovea peretele cu cravaşa.
î n c ă l e c a r e t u s t r e i şi p o r n i r ă p e s u b t c o p a c i i înalţi, p e p o a r t ă . P u l b e r e g r e a s e
î n v o l b u r a p e d r u m u l l a r g al s a t u l u i s u b t c o p i t e l e cailor, a ş e z â n d u - s e c a n o u r i p e j a r b a
c a r e t i v e a d r u m u l , şi p e s t e livezi. D i n p o r u m b i ş t i î n a l t e c u foile a s c u ţ i t e s e i v e a u c o p e r i ş u r i
p i e z i ş e d e p a e ; c â n i c ă s c a u l e n e ş i p r i n t r e copii b r u n i şi goi. î n t r a p u ş o r c ă l ă r e a u
t u s t r e i laolaltă. Ţ ă r a n i i -se f e r e a u şi-şi m â n a u c a r e l e cu b o i d e p e d r u m , p e c â m p z o r i ţ i
şi c u î n d e m n u r i u r l a t e v i t e l o r . S o n i a d a s e r i o a s ă din c a p d e c â t e o r i e r a s a l u t a t ă ; Ş e r b a n
n u r i d i c a ochii din p ă m â n t u l u s c a t şi p r ă f o s .
L â n g ă s t â l p u l d e l e m n d i n faţa c r â ş m e i s a t u l u i , s t ă t e a u d o i b o i în jug, doi ţ ă r a n i
în u m b r a î n g u s t ă t r â n d ă v e a u s u b t s t r e ş i n ă . Ş e r b a n încetini m e r s u l c a ' u l u i s p r e a lăsa p e
ceilalţi d o i să t r e a c ă î n a i n t e . C â n d S o n i a îşi î m p i n t e n i calul, c r a v a ş a îi a l u n e c ă din m â n ă
şi-i c ă z u în p u l b e r e . G a s t o n îşi înfrâna calul, d a r Ş e r b a n s ă r i s e . Calul său s e s p e r i e , s ă ­
r i n d c â ţ i v a p a ş i î n a p o i . El î n t i n s e S o n i e i c r a v a ş a şi se î n t o a r s e a p o i să-şi p r i n d ă calul
d e frâu. Calul se r i d i c ă î n a l t p e d o u ă p i c i o a r e , s ă r i n d î n t r ' o p a r t e . C o p i t e l e r ă s u n a r ă
i z b i n d u - s e t a r i d e p ă m â n t u l p i e t r o s ţ u n n o r d e praf se r i d i c ă . D u p ă c â t e v a clipe Ş e r b a n
ieşi d i n n o r i a r ă ş i c ă l a r e p o t r i v i n d u - s e s i n g u r în ş e a şi s c ă r i ţ e ; calul îşi a s v â r l i c a p u l î n a p o i .
„ N ' a i p u t u t să stai locului, s ă fi v e n i t ţ ă r ă n o i i ceia ? " strigă S o n i a , E a se î n r o ş i s e
şi-i î n d e m n a calul, G a s t o n sta d e - a d r e a p t a ei, d a r Ş e r b a n r ă m a s e d e - a c u m în u r m a lor,
t r o p ă i n d p r i n n o r u l d e praf. \
Ei c o t i r ă d e p e d r u m u l m a r e d e ţ a r ă p a s t e livezile largi în jos s p r e r â u l c a r e a l c ă ­
t u i n d p ă r ă i a ş e s ă r a c e , s e s c u r g e a în m a t c a lui largă, s e a c ă şi p i e t r o a s ă . O g a ş e d e c a r e a r ă ­
t a u v a d u l . N ă d u f a p ă s ă t o r z ă c e a p e m â l u l c r ă p a t şi p e s t e stufărişul ţ e p o s ; caii se c u f u n d a u
a d â n c î n nisipul cald. î n mijlocul a p e i se o p r i r ă ; s e t o ş i , îşi î n d o i r ă g â t u r i l e c a să b e a ,
S o n i a n e t e z e a c u d e g e l e l e c o a m a calului şi zise d i n t r ' o d a t ă fără a s e î n t o a r c e c ă t r e
Ş e r b a n : „în c e p r i v e ş t e î n t â m p l a r e a c u c r a v a ş a , t r é b u e s ă r e c u n o s c c ' a m fost f o a r t e
s t â n g a c e . T u t e - a i a r ă t a t ca î n t o t d e a u n a c a v a l e r şi b i n e c r e s c u t , i u b i t e v e r e " . Ş e r b a n t ă c e a .
C'o s m â n c i t u r ă S o n i a îşi î m p i n t e n i calul şi ieşi d i n a p ă l u â n d p i e p t i ş ţ ă r m u l înalt d e

75

© BCU Cluj
dincolo d e p i e t r e şi nisip. S u s p e s t e r â u s t a cal şi c ă l ă r e a ţ ă , î n t u n e c a ţ i î n faţa u n u i n o r
alburiu, n e m i ş c a t şi s t r â n s ca u n p u m n u r i a ş .
S e î n d r e p t a r ă m a i d e p a r t e p e s t e livezi r i d i c a t e în u ş o a r e valuri, p e u r m ă p e s u b t
pomi, şi toţi s e a p l e c a r ă p e c o a m a cailor s p r e a t r e c e p e s u b crengile î n c ă r c a t e d e r o d .
F r a n z e l e le biciuiau obrajii şi u m e r i i . L u â n d - o m a i încet p e o c ă r a r e boltită, a c o p e r i t ă d e
frunzare, Serbai îşi coti calul z i c â n d : „ A m o î n s ă r c i n a r e p e n t r u a r e n d a ş . N ' o să ţină
mult. D a c ă s u n t e ţ i d e a c o r d n e p u t e m întâlni iarăşi la v a d . E u o i a u delà casa a r e n d a ­
şului d r e p t în jos şi n u m a i t r e c p e a i c i " .
G a s t o n s e u i t ă la S o n i a . R ă s p u n s u l ei fu p r o m p t : „ N e - a m î n ţ e l e s " , Ş e r b a n d i s p ă r u
î n t r e viţele î n a l t e d e v i e .
D e p e c r e a s t a d e a l u l u i cu vii u n d e s e o p r i r ă , privirile l o r s e r o t i r ă p e s t e şesul larg
din c a r e r â u r i l e s c â n t e i a u . C â m p u r i l e se î n t i n d e a u g a l b e n e î n t r e g o s p o d ă r i i l u m i n o a s e ,
ş e r p u i t o a r e l e d r u m u r i d e ţ a r ă s e p i e r d e a u î n livezi î n t u n e c a t e , c â t e u n p e r e t e a l b d e
c a s ă s t r ă l u c e a şi c â t e - o f e r e a s t r ă scânteia, i a r în d e p ă r t a r e p r i v e l i ş t e a s e i s t o v e a a l b a s t r a
şi a b u r o a s ă în u ş o a r a r o t u n j i r e a mării! U m b r e u r i a ş e c a d e m a r i p l u t i t o a r e p ă s ă r i t r e ­
c e a u grele p e s t e o g o a r e l e d e a u r r o ş u şi p e s t e livezile verzi spălăcite. P r i n t r e n o u r i
d e p l u m b p i c u r a u s t r o p i fierbinţi d e s o a r e , c u fuioare cereşti s e a p r o p i a f u r t u n a .
„D-ta n u i u b e ş t i ţ a r a a c e e s t a " , zise S o n i a .
Gaston tăcea,
„Eşti s t r ă i n aici şi o u r ă ş t i fiindcă n ' o înţelegi" s t ă r u i e a ,
„ N u " , r ă s p u n s e el ş o v ă i t o r . „ D a r simt că în c u r â n d v a t r e b u i s'o p ă r ă s e s c , d a c ă
vrea să rămân sănătos".
E a r â s e . „ A s t a e o simplă î n c h i p u i r e . P e n t r u c a acest v ă z d u h şi acest larg s p a ţ i u
să-ţi p r i a s c ă îţi lipseşte n u m a i î n d r ă s n e a l a . Eşti l a ş " .
„Se p r e a p o a t e " r e p l i c ă el s c u r t .
In liniştea ce s e făcu r ă s u n a u p r e l u n g c o r n u r i l e p â n d a r i l o r delà o p o d g o r i e la alta.
Strigătul î n t u n e c a t s e î n e c a î n v ă z d u h u l fierbinte p e s t e colinele c u tufe.
Şi tăcerile î n t r e s t r i g ă t e d e v e n i a u t o t m a i lungi, t o t m a i grele şi m a i a p ă s ă t o a r e .
„ P e s t e m u c h e " , zise Sonia d â n d p i n t e n i calului. P r i n v a l e a c e e a o c ă r a r e d u c e
în j o s s p r e c â m p " .
G a s t o n o u r m ă . E a sta n e p ă s ă t o a r e în ş e a . C a p u l ei n e a c o p e r i t e r a d a t d e s p a t e .
N e p ă s a r e a a c e a s t a îl a ţ â ţ ă p e G a s t o n şi m a i mult şi el zise s u p ă r a t , u i t â n d u - s e la p ă ­
rul ei î n e c a t d e s o a r e şi f l u t u r â n d î n v â n t : „ N u înţeleg d e c e t e p o r ţ i a ş a cu Ş e r b a n .
F i e c a r e c u v â n t al D-tale e p e n t r u el o p a l m ă n e m e r i t a t ă . P o a t e nici nu-ţi d a i s e a m a c â t
d e mult îi d o a r e " .
Indiferent, a p r o a p e v e s e l — v e n i r ă s p u n s u l : „Încă n ' a i făcut p e p r e c e p t o r u l astăzi ? "
„ N u " , r â s e el a m a r . „ L ' a m scutit p e Ş e r b a n d e lecţia m e a p e n t r u c a să-ţi ţie d e
u r â t şi s ă s e b u c u r e în l i b e r t a t e d e vizita D-tale ?
„Şi lecţia p i e r d u t ă v r e i s ă m i - o ţii m i e ? "
„ N u a s t a n u " , zise G a s t o n c u u n glas d e a s t ă d a t ă mai m o a l e . „D-ta n u vezi c u m
îl c h i n u i ? N u m a i eşti copil, şi el t e i u b e ş t e " ,
S o n i a s e î n t o a r s e p e j u m ă t a t e în ş e a , „Lecţia D-tale e a d o r a b i l ă . Crezi D - t a în
a d e v ă r că e u t r e c a ş a fără ştire p r i n t r e t o a t e a c e s t e a a d o r ă r i c a r e m ă t ă m â i a z ă p e t o a t e
drumurile?"
Ea-şi s c u t u r ă c a p u l şi-şi zori calul. „Ce d r e p t u r i îi d ă i u b i r e a a s u p r a m e a ? P o a t e
el să-mi c e a r ă c e v a fiindcă m ă i u b e ş t e ? "
G a s t o n d ă d u din. c a p . „Of, ce î n ţ e l e p c i u n e " , c o n t i n u ă e â înveselită. „ U n d e a m
ajunge d a c ă la r â n d u l m e u a ş ridica p r e t e n ţ i i a s u p r a u n u i al treilea fiindcă-1 iubesc, iar

76

© BCU Cluj
a c e s t a a s u p r a u n e i a p a t r a p e r s o a n e , şi-aşa m a i d e p a r t e ? I u b e ş t i p r e z e n t â n d p o l i ţ e ?
S t r a ş n i c ă g o s p o d ă r i e ! N u m ă p r i c e p în d'al d e a s t e a . Şi nici n u v r e a u să m ă p r i c e p " .
G a l o p a r ă t ă c â n d m a i d e p a r t e p e s u b bolţile d e f r u n z a r e ş i - a p o i în largul ş e s u l u i .
U m b r a u n u i n o r îi î n t r e c u e s t o m p â n d t o a t e culorile.
„ C e v a cloclotitor se p e t r e c e p e s t e c a p e t e l e n o a s t r e " zise G a s t o n zorit. D a r a b i a r o -
r o s t i t e , c u v i n t e l e a c e s t e a îl s u p ă r a r ă . îşi s t r â n s e b u z e l e . Ş o n i a îşi s c u t u r ă c a p u l , i z b u c n i r ă
d e o d a t ă în r â s , s e p r i v i r ă .
„Şi d e a s t a t e t e m i ? In a d e v ă r ? Ţ a r a , v ă z d u h u l , b ă r ă g a n u l , o a m e n i şi o f u r t u n ă
în mijlocul verii, c e e m a i f r u m o s ? A h , şi e u c a r e t e l u a s e m d r e p t u n v o i n i c c u c a r e
p o ţ i călări p â n ă la c a p ă t u l lumii, u n v o i n i c c a r e ţ i - a r s t a a l ă t u r i c h i a r d a c ă r o i b u l a r
l u a - o r a z n a , şi c a r e a r şti s ă p r i n d ă frâul l ă s a t c â n d e u î n s ă m i , t r â s i şi î m p i n s ă d e t o a t e
b o n e l e , g u v e r n a n t e l e şi m ă t u ş e l e ce m i - a u b i n e c u v â n t a t t i n e r e ţ e a , n u m i - a ş m a i p u t e a d a
s e a m a u n d e e d r e a p t a şi u n d e e s t â n g a . A ş a t e - a m c r e z u t , d a r : — s e p e t r e c e c e v a clo­
c o t i t o r p e s t e c a p e t e l e n o a s t r e " . R â d e a furioasă. î n g h i ţ e a lacrimi. „ N u , f u r t u n a n i s e d e s ­
c a r c ă în fulger şi t u n e t , v o m a v e a n u m a i o l a m e n t a b i l ă p l o a i e d e ţ a r ă , şi d e a s t a m i - e
g r o a z ă şi m i e . M ă simt d e c i m a i b i n e a c a s ă . î n a p o i !" Izbi flămânzările calului c u c r a ­
v a ş a . Calul z v â c n i — s v â r l i n d b u l g ă r i d e p ă m â n t în u r m ă — s ă g e a t ă p e s t e c â m p i e . F a ţ a
lui G a s t o n se u m p l u d e p u l b e r e şi i a r b ă r i d i c a t ă . Şi el lăsă calului frâu liber.
0 luară amândoi spre vadul cu frunzare, pe u n d e treceau carele peste povârniş. D e
p e d e a ' u r i l e cu vii s e r e p e z i şi Ş e r b a n în g a l o p s p r e ş e s . G a s t o n v ă z u in g r a b ă î n d e ­
p ă r t a r e f ă p t u r a sveltă a b ă i a t u l u i a p l e c a t p e c o a m a r o i b u l u i , d i s p ă r â n d d u p ă o colină.
Caii o ţ i n e a u g o a n ă u n u l lângă altul. Sforăitul lor şi t r o p o t u l s u r d al c o p i t e l o r
se î n d â r j i a în s c â r ţ â i t u l şoselelor şi î n r ă s u n e t u l z ă b a l e l o r .
„ Ţ i u p a s " strigă G a s t o n — a p u c â n d u - i frâul.
„ L a s ă - m i c a l u l ! " a m e n i n ţ ă S o n i a . II lovi p e s t e m â n ă . R o i b i i c ă z u r ă în t r a p .
„ A m să-ţi a r ă t c ă ştiu să-1 î n f r â n e z ! " r â s e el.
„ Ţ i - a r ă t , ţ i - a r ă t ! " se'nfurie e a . „ N u m a i a t â t a v r e i , să a r ă ţ i c e ştii şi ce p o ţ i , şi c ă
nimenea nu te î n t r e c e ! Lamentabilă ambiţie de preceptor. Dă-mi drumul! A c u m e p r e a
t â r z i u . A i p i e r d u t jocul".
„ A s t a - i j o c " chioti el. Ii a p u c ă p ă r u l d e s p l e t i t şi-i t r a s e c a p u l p e u m ă r u l s ă u . E a
s e lăsă r â z â n d .
Cu o s m â n c i t u r ă — caii p o r n i r ă d i n t r ' o d a t ă la g o a n ă , c u c a p e t e l e în l ă t u r i ,
„ Ş e r b a n " ţ i p ă S o n i a . M â n a ei a r ă t ă p e s t e ş e s .
„I-a s c ă p a t c a l u l " ş u i e r ă G a s t o n s t r â n g â n d din d i n ţ i . Coti p e ţ ă r m î n s u s p e lângă
stufărişul, d u p ă c a r e s e a d â n c i a albia r â u l u i .
Z e c e s a l t u r i d e cal m a i d e p a r t e în faţa lui, r o i b u l n e b u n al lui Ş e r b a n sfăşie s t u ­
fărişul — p u l b e r e şi p i e t r e ţ î ş n i r ă d e s u b c o p i t e — ş i fără s t ă p â n , î m p r o ş c â n d a p a r â u l u i ,
o ţ i n u r a z n a şi d i n c o l o p e s t e c â m p i e s u b t n o r i i cari a t â r n a u n e g r i i .
G a s t o n s ă r i din ş e a , a r u n c ă S o n i e i frâul şi c o b o r î î n albie.
B ă i a t u l z ă c e a c u b r a ţ e largi d e s c h i s e în p i e t r e . S t r o p i m a r i d e p l o a i e î n c e p u r ă să
c a d ă ş t e r g â n d s â n g e l e c e i s v o r a din t â m p l e , d e p e f r u n t e a a r s ă d e s o a r e . O c h i i lui m a r i
d e s c h i ş i î n c r e m e n i r ă u i t â n d u - s e la S o n i a c a r e — c u t r u p u l a p l e c a t — s t a s u s în stufăriş
î n t r e cei doi cai. C â n d G a s t o n î n g e n u c h i e strigându-1 t a r e p e n u m e , ochii lui Ş e r b a n n u
m a i clipeau...

© BCU Cluj
E L E G I E
DE

ION P I L A T

S t ă v â n t u l d e o d a t ă p e iazuri,— şi stelele t o a m n e i .
Vâslind din a r i p e b ă t r â n e ca ziua şi n o a p t e a ,
U n stol se î n ş i r ă d e d u c ă s u b zodii ; d a r nimeni
N u ştie să r ă s t ă l m ă c e a s c ă azi s e m n e l e firii...

Şi fumul r ă m â n e a l b a s t r u p e s a t e şi frunza
R ă m â n e p e u m ă r u ş o r ca o m â n ă u i t a t ă ,
Şi t i m p u l s e - a d u n ă , c e n u ş ă , în ornicul serii.

A l e e a cotită t e - a d u c e d e u n d e p l e c a s e .
B ă t r â n u l g ă s e ş t e î n t r â n s u l flăcăul din v r e m u r i .
P ă s t o r i a u venit d e l à m u n t e ; p r o p t i ţ i în toiaguri,
î n t r e a b ă luceafărul c a r e luceşte p e s t a u l .
Dulăii cu b o t u l p e labe le s t a u la p i c i o a r e
Şi t u r m e l e lor î m p i e t r i t e , s ' a u s t r â n s p e n t r u n o a p t e .
O l a m p ă s e - a p r i n d e în casă şi omul d e s c h i d e
Iar cartea, cea sfântă, citeşte iar slovele sfinte.
F e m e e a întinde pe masă o pânză curată
Şi frânge i a r p â i n e a şi v a r s ă iar vinul. Copilul
P r i v e ş t e I c o a n a , I c o a n a p r i v e ş t e copilul.
In p o a r t ă a ş t e a p t ă ologul şi o r b u l ş o p t e ş t e :
„Lâ cină a m stat în E m a u s şi astăzi cu D o m n u l " .
D a r n i m e n i h u v e d e m i n u n e a , n ' a u d e cuvântul...
Şi totul r ă m â n e în lume, d o a r p a s ă r e a s b o a r ă .

© BCU Cluj
CARTEA MUNTELUI SFANŢ
DE

S A N D U T U D O R

Î N A I N T E - C U V Â N T A R E

. A x e a s t ă înainte-cuvântare trebue socotită asemenea unei desverigări sonore, unei


d e s c h i d e r i s p r e o s m e r i t ă z u g r ă v i t u r ă î n f ă p t u i t ă cu înţeles muzical d e v o r b e . S â m b u r e l e
c a r e s t ă î n inima cărţii s e p o a t e tâlcui a ş a :
î n c e r c î n d r ă s n e a l a s ă d u c m a i d e p a r t e la l u m e , m a r e l e d e s c â n t e c auzit în s t r ă b u n u l
Munt3 sfânt al A t o n u l u i .
D e s c â n t e c ? O m u l d e o b ş t e a m o ş t e n i t sufletul u c i g a ş u l u i şi al i s g o n i t u l u i . I n el t r ă -
e ş t e n e v o i a fermecării, n e v o i a s ă u i t e d e g r e u t a t e a d e a s e p u r t a p e s i n e v e ş n i c s i n g u r .
A ş a l u m e a a ajuns g r o a z n i c a şi u r i a ş a c â n t a r e a m o r ţ i i şi o m u l v e ş n i c u l ei vrăjit. D e aci
u ş u r i n ţ a , p l ă c e r e a chiar, p r i n c a r e o m u l s e m i n t e p e sine, c u c a r e s e î n c h i p u e altul d e c â t
este, d e aci c a r n a v a l u l m ă ş t i l o r . N u v e d e ţ i ş a r p e l e p ă m â n t u l u i , t o v a r ă ş u l v e r d e d e la
p o m u l b i n e l u i şi r ă u l u i , u r c a t c a să v ă m u l ţ u m e a s c ă , p e d e a s u p r a lumii şi f l u e r â n d d i n
c a v a l u l f e r m a c a t m e l o d i i l e celor m a i u l u i t o a r e vrăji aie lui ? I a r ă fiindcă nici u n c â n t e c
n u e s t e fără d e r ă s p u n s , fără e c o u , o m u l a m e ţ i t d u c e m a i d e p a r t e c â n t e c u l vrăjirii. T o t
p ă m â n t u l şi lumile t o a t e îl r e p e t ă şi g â n d u r i l e lor s e z u g r ă v e s c în t o a t e culorile u n u i
nefiresc r a i şi fiecare îşi u i t ă d e a d e v ă r a t a lui fiinţă. P r e s c h i m b ă m la faţă totul, s u b
a m e ţ e a l a t r a n d a f i r i e a v i s e l o r şi d o r i n ţ e l o r şi n e d e p ă r t ă m d e l à a d e v ă r u l vieţii. N ă z ă r i r e a
n o a s t r ă e s t e s i n g u r u l î n ţ e l e s al a c e s t e i vieţi s a u m a i b i n e zis fluerul f e r m e c a t al ş a r p e l u i .
A d e v ă r u l , e s o c o t i t d r e p t golul z a d a r n i c d i n v r a n a a c e s t u i fluer al vrăjirii.
Cu a d e v ă r a t p r i n t r ' u n c â n t e c , p r i n t r ' o î n c â n t a r e , n e - a a c o p e r i t r u ş i n e a , î n t u n e r i c u l
c ă d e r i i o m u l u i , i a r ă p r i n t r ' u n d e s c â n t e c , M a r e l e - D e s c â n t e c , ni s'a a d u s m â n t u i r e a . T r a ­
gedia o m u l u i d e azi m a i m u l t c a o r i c â n d e t r a g e d i a vrăjirii şi m a i ales a p r o p r i e i vrăjiri.
O m u l n u m a i ştie c e e a c e e s t e c u a d e v ă r a t .
A m auzit, î n a c e a s t ă r ă s b a t e r e p e s t e ţ a r a Sf. A g u r e , la t o t p a s u l m e l o d i a M a r e l u i
D e s c â n t ă t o r , N ă z u e s c s ă o r e p e t aci î n t r ' u n d e p ă r t a t şi s m e r i t ison, ca o d a t o r i e a sufletului
ce a simţit î n f i o r a r e a desvrăjirii şi a t r ă i t o clipită m a r e a v e d e n i e a liberării d i n u r m ă -
A m călcat cu t a l p a p a t r u z e c i d e zile şi n o p ţ i p e s t e t o t a c e s t p ă m â n t c i u d a t , cel m a i
c i u d a t c u p u t i n ţ ă . N u s e p o a t e î n ţ e l e g e fără d e l u c r a r e a u n e i t a i n i c e m i n u n i , c u m a p u t u t
s ă s e p ă s t r e z e aci î n mijlocul m ă r i i egeice, p e s t e a t â t e a v e a c u r i d e g r o z a v e s d r u n c i n ă r i

79

/ -

© BCU Cluj
ce a u d ă r â m a t aşezări şi î m p ă r ă ţ i i lumeşti fără d e n u m ă r , n u se p o a t e înţelege fără lu­
c r a r e a u n e i tainice minuni, c u m a p u t u t d ă i n u i aci în plină l u m e a civilizaţiei, a c e s t o s t r o v
al primitivismului ascetic a ş a d e fără d e a s e m ă n a r e cu tot ce-1 î m p r e s o a r ă .
D e vei u r c a acolo în a c e s t M u n t e , să t r ă e ş t i zi d e zi din h r a n a minunii lui, din u i m i r e
în u i m i r e vei d e s c o p e r i că aci, d a t o r i t ă aceluiaş s e c r e t negrăit, v i a ţ a n u se m l s t u e n i c i o ­
d a t ă în c e n u ş a z a d a r n i c u l u i desgust, a ş a p r e c u m se m i s t u e în l u m e a n o a s t r ă firească, ci
u r c ă să l u m i n e z e c u înflăcărări d e psaltire şi liturghie veşnică, p â n ă la picioarele d e a r a m ă
r o ş i e ale unicului H r i s t o s . I a r ă d e vei a v e a î n d e l u n g a r ă b d a r e , să te dai biruit p e deplin
M â n g ă e t o r u l u i , D o m n u l a t o t p u t e r n i c al acestei ţări, i n i m a ta d e p i a t r ă p â i n e c a l d ă se v a
face, şi vei p l â n g e aflând că aci n u m a i d r a g o s t e a lui D-zeu e socotită lege. 0 , d a r u l
sfintei şi î n d e l u n g a t e i d r a g o s t e , el e t r a g e d i a sufletului o m e n e s c aci, l ă u n t r i c a şi m u t a t r a ­
gedie a l u p t e i c u tine şi c u D - z e u , t r a g e d i e în c a r e fiecare s i m ţ ă m â n t p o a t e fi o g r o a z ­
nică n e n o r o c i r e , u n d e fiecare d o r i n ţ ă p o a t e fi o m a r e şi n e a ş t e p t a t ă î n t â m p l a r e , în c a r e
cel mai mic gând, o p r i c i n ă d e c ă d e r e sau d e m â n t u i r e , în c a r e l a c r i m a e o r o u ă , u n
s e m n n e î n d o i o s şi n ă d ă j d u i t . F i i n d c ă şi în d r a g o s t e a d e D - z e u ca şi în orice d r a g o s t e , n u
eşti sigur p â n ă n u ai p l â n s . I n i m a t a şi b u n a şi n e m ă r g i n i t a i n i m ă a lui D-zeu, p e n t r u a
se înţelege deplin, t r e b u e s c să i s b u c n e a s c ă la u n loc în lacrămt şi s u s p i n e a s c u n s e , să
t r e a c ă p r i n liturghia l a c r ă m i l o r în c a r e t ă c e r e a g r ă e ş t e cu v o r b e l e cele n e s p u s e . A ş a afli
cel m a i m a r e b u n cu p u t i n ţ ă în a c e a s t ă l u m e , b u c u r i a atingerii celei vii a L u i . A ş a îl
p o ţ i întâlni şi atinge rănile p a l m e l o r Lui, p e fiecare p o t e c ă d e calvar a M u n t e l u i , în fie­
c a r e suflet d e om d e aci. înţelegi c ă d a c a p a n ă azi n u L-ai aflat c u a d e v ă r a t e n u m a i
că n u - L cercetai a c o l o u n d e b i n e v o e ş t e să o d i h n e a s c ă : în inimile o a m e n i l o r . A i c i afli
v i u b u c u r i a acestui a d e v ă r evanghelic.
* Da, nimic n u p o a t e fi m a i r ă s t u r n ă t o r sufleteşte p e n t r u u n o m al v e a c u l u i d e faţă,
d e c â t o c ă l ă t o r i e p r i n întinsele p ă d u r i şi p u s t i e t ă ţ i ale Muntelui-Sfânt, p r i n t r e cele d o u ă
ze c i şi u n a d e cetăţi ale m a r i l o r m ă n ă s t i r i î m p ă r ă t e ş t i şi a p o i p r i n t r e sutele d e mici b i s e ­
r i c u ţ e d e p e stânci şi d i n p e ş t e r i , d a r mai ales p r i n t r e cei ş a p t e mii d e călugări î m p r e u n ă
p e t r e c ă t o r i şi pustnici, c a r e în acelaş t i m p , în fiecare zi şi din miezul nopţii şi p â n ă în
mijirea altei zile, stau neclintiţi ca nişte făclii în faţa a l t a r e l o r , mistuindu-şi în lacrămi d e
foc, r u g ă c i u n e a lor p e n t r u l u m e a î n t r e a g ă .
D a r a c e a s t ă m ă r t u r i s i r e face să r ă s u n e în m i n e u n alt strigăt î n c e r c a t : C e trist e
să t e simţi omul îndobitocit al civilizaţiei ! Ce trist să înţelegi că t r ă i m din p â n g ă r i r e a
firei d u m n e z e e ş t i din noi !
Sufletele m ă r u n t e , s a u cele u s c a t e , cele s ă r ă c i t e şi jefuite p e n t r u t o t d e a u n a , p e c a r e
s g o m o t o a s e l e mici iluzii ale vieţii n o a s t r e „zilnice" le î n d e s t u l e a z ă cu senzualismul lor
lipicios, n u pot p r i c e p e cele r o s t i t e aci.
R e s p e c t a b i l e l e figuri ale zilei, cu a p u c ă t u r i şi idei p r a c t i c e , fără nici u n vis c e r e s c
şi fără nici o slăbiciune, p u t e r n i c i i clipei c a r e n ' a u suferit din pricini în afară d e i n t e r e s u l
s a u d e ş e r t ă c i u n e a trufiei lor, cei ce-şi g ă s e s c g r a b n i c o g r a s ă m u l ţ u m i r e în tot c e p o a t e
să l e , d e a p ă m â n t u l , c u m v o r p u t e a aceştia înţelege viaţă celor ce s a u d e s b r ă c a t p â n ă şi
d e ei înşişi, şi în vitejia sufletelor şi în n e v o i n ţ e l e cele d e p e s t e fire, cu p r i m e j d i a d e a
se p i e r d e , n u a u d e c â t n ă z u i n ţ a u n e i r ă s p l ă t i r i d e p e s t e v i a ţ ă ?
S a u acei d o m n i subţiri ce-şi î n v â r t e s c în t i d v a lor s a v a n t ă c â t e v a î m p r u m u t a t e gân­
d u r i ruginite ale r ă s v r ă t i t e i lor zeităţi R a ţ i u n e a , c u m v o r p u t e a m ă c a r r e c u n o a ş t e bogăţia
sfintei b a r b a r i i c a r e d e mii d e a n i t r ă e ş t e în a c e a s t ă s i n g u r a t e c ă ţ a r ă d e m u n ţ i , în l u p t ă
n e v ă z u t ă î m p o t r i v a „civilizaţiei", fiara c u ş a p t e c a p e t e , c a r e a nimicit în noi h a r u l şi d u h u l
rugăciunii p r i n c a r e n e legam d e c e r u r i , d e a făcut din noi n u m a n o r o a d e l e triste ale
pământului ?

80

© BCU Cluj
D e v o r d e s c h i d e s c o a r ţ e l e a c e s t e i c ă r ţ i u n u l d i n astfel d e cinstiţi cititori, s ă le
s t r â n g ă r e p e d e î n a p o i . F a c o cinstită şi n e t r u f a ş ă m ă r t u r i s i r e d e la î n c e p u t . A c i n i m i c n u
î m b i e poftele d o m n i i l o r lor.
C a r t e a d e faţă n e e s t e r â v n a să fie, p e c â t m a i c r e d i n c i o s , o s m e r i t ă c a r t e a c e a ­
s u r i l o r şi a clipelor d e n o a p t e , d e a m u r g şi z o r i p e t r e c u t e p r i n t r e p u s n i c i i în r u g ă c i u n e ,
u n c e a s l o v d e c ă l ă t o r i e , în c a r e p a s c u p a s să a j u n g e m s ă s e a d u n e t o a t e s e m n e l e d u h o v ­
niceşti p e c a r e l e - a m v ă z u t şi auzit, în p a t r u z e c i d e zile şi d e n o p ţ i d e d r u m .
C a r t e a d e faţă n e e s t e d r a g să fie u n ison sufletesc p e n t r u m a r e a p r i e t e n i e î n t r u
H r i s t o s ".e t r e c e şi u r c ă s l o b o d ă d e vrăjile lumii a c e ş t i a s p r e a l t a r u l sfintei s c h i m b ă r i la
faţă c a r e e zidit î n piscul cel m a i d e s u s ăl m u n t e l u i A t o n u l u i , s ă fie c e v a din m u z i c a
m e r s u l u i d e v e a c u r i al c ă l u g ă r i l o r şi p u s n i c i l o r , a c e s t e suflete m a r i d e copii simpli şi p r i ­
mitivi, u r c â n d la u m b r a n e m ă r g i n i t e i cruci d i n c a r e p e s t e v r e m u r i a t â r n ă b u n u l D - z e u
s p â n z u r a t în p a t r u p i r o a n e .
Insă în n e v r e d n i c i a ta, o m u l e , c â n d v r e i s ă m ă r t u r i s e ş t i u n a d e v ă r d e t r ă i r e , atingi
fără s ă v r e i m a r g i n i l e v o r b e i o m e n e ş t i . N u m a i c â n d v o e ş t i să s p u i t o t u l î n c e r c i m a r e a
s t â n g ă c i e : s t â n g ă c i a n e p o t r i v i r i i c u v i n t e l o r . A j u n g i a ş a să p r i c e p i că a d e v ă r u l c a r e ţi
s'a s t r e c u r a t în i n i m ă şi î n m i n t e n u s e p o a t e a ş e z a în c u m i n ţ e n i i d e u s c a t stil g r a m a ­
tical, d u p ă ş t i u t e reguli a c a d e m i c e . Simţi că-ţi t r e b u e u n a j u t o r d i n altă p a r t e , c a r e s ă - ţ i
d e a graiul m i n u n a t d e s i m p l u a celor d i n t â i p o v e s t i t o r i ai l u m e i .
C u c â t ă u ş u r ă t a t e s e a ş t e r n e î n s ă scrisul c â n d v r e i s ă v o r b e ş t i d e s p r e c e v a p e c a r e
nu-1 c u n o ş t i , p e c a r e îl ştii d o a r d i n c ă r ţ i , din a u z i t e s a u îl n ă s c o c e ş t i d i n n ă z ă r i r i l e
g â n d u l u i . D e î n c e r c i î n s ă să v i e ţ u e ş t i u n a d e v ă r , g r e a e s t r ă d u i n ţ a m ă r t u r i s i r i i şi m a i
ales să-1 furi în m l ă d i e r e a slovelor. Iţi a m i n t e ş t i a t u n c i , d e c e m a r i i v i e ţ u i t o r i ai p ă m â n ­
tului şi ai c e r u l u i n u a u s c r i s d e c â t în sufletul o a m e n i l o r . Cu grai viu, p r e c u m faptă vie
e r a u ei înşişi, s c r i a u aleşii în a m i n t i r e a vie a m u l ţ i m i l o r , s c r i a u c u m ai scrie p e întinsul
n i s i p u l u i s a u p e luciul a p e l o r c u s â n g e şi c u d u h î n d u r e r a t .
A ş a c u t o a t ă n e v r e d n i c i a o m e n e a s c ă n e - a m s o c o t i t să l ă s ă m p e n t r u m a i târzju a c e a s t ă
s c r i s o a r e , fiindcă a s e m e n e a î n ţ e l e p ţ i l o r şi sfinţilor să m ă r t u r i s i m în c h i p viu, n u s u n t e m
v r e d n i c i , c a astfel s ă n u p i a r ă f r u m u s e ţ e a şi l u m i n a d e i c o a n ă c e a m v ă z u t cu ochii n o ş t r i .
A ş a m i n t e a şi sufletul a l t o r a î n t r u a c e s t e a să z ă b o v e a s c ă şi d i n a u z i r e a lor să s e
î n d u l c e a s c ă şi î n t r u v e d e n i a lor s ă n ă d ă j d u i a s c ă m a r e a d e s v r ă j i r e .
D r e p t a c e e a n u voi m a i face z ă b a v ă l u n g ă c u a c e a s t ă d e s c h i d e r e , ci î n t r u b u n ă
m ă r t u r i s i r e voi î n c e p e firul p o v e s t i r i i d e faţă, ce s e l e a g ă m a i m u l t d e fapte şi d e g â n d u r i
d e c â t d e t â l c u i r e a s a u t i c l u i r e a f r u m o a s ă a slovelor.

L a t o t n e a m u l cel î m b r ă c a t în d r e a p t a credinţă şi la tot o m u l ce se slujeşte de


graiul a c e s t a p ă m â n t e s c ,

CARTEA MUNTELUI SFÂNT

In n u m e l e D u h u l u i , I m p ă r t ă ş i t o r u l d e v i a ţ ă î n c e p c a r t e a a c e a s t a c r e ş t i n e a s c ă .
I a r ă d e voi g r ă i c u a d e v ă r a t v r e - u n c u v â n t d e suflet folositor, d e la m i n e n u v i n e .
A d u n a t - a m c e a m aflat p e d r u m m e r g â n d . N u a m e a e s t e î n ţ e l e p c i u n e a . C u e a Cel V e c h i
d e zile a făcut lumile, din e a t r ă e ş t e o m e n i r e a Lui. î n ţ e l e p c i u n e a a c e a s t a n e - a făcut p e
fiecare d i n t r e noi, şi n e ţine vii, i a r ă n u n o i p e d â n s a . D e c i din a d â n c u l inimii m ă r o g
î n t r u s e m n u l î n ţ e l e p c i u n i i Lui, c a fiecăruia să-i se î n m u l ţ e a s c ă d a r u l şi p a c e a sufletului
s p r e d o b â n d i r e a vieţei celei fără d e sfârşit.

81

© BCU Cluj
ÎNTÂIUL CAP LA CARTEA ACEASTA

D i n t r ' u n obicei vechi, s t a m o d a t ă c u f u n d a t d e o zi î n t r e a g ă în a m u r g u l m o n o t o n ,


d e catifea, al u n e i biblioteci b o g a t e . In privazele marilor ferestre, făpturile d e l e g e n d ă ,
făurite din cleştarul c o l o r a t e l o r v i t r o u r i p r i n c a r e lumina c â n t a u m b r o s , m ă străjuiau
înalt, c u suliţe şi p a l o ş e străvezii.
S t a m d e c e a s u r i lungi în t ă c e r e , l a sfat a s c u n s cu t r e i m a r i şi grele cărţi d e altă
d a t ă . N u le s p u n n u m e l e p e n t r u c ă le i u b e s c mult şi tainic. D i n v r e m e în v r e m e , p r i n
c u l o a r e a înflăcărată a războinicilor d e cleştar, fâlfăiau în z b o r p e t e l e n e g r e ale u n o r a r i p i
d e r â n d u n i c i , c a r e m ă î n t o r c e a u afară, la viaţă, în argintul d e clopoţei al ciripitului. Şi
i a r ă m ă c u f u n d a m î n t r e s c o a r ţ e l e d e l e m n şi piele, cu paftale d e fier şi rugină, p e s t e
feţele îngălbenite, a ş t e r n u t e în slove g r o a s e cirilice. î n c e r c a m să mă î m p r i e t e n e s c deplin
c u d u h u l cel b ă t r â n al cărţilor r o a s e şi obosite p a r c ă d e t r u d a a t â t o r v â r s t e d e citit c e
r ă s b ă t u s e r ă p e s t e ele. A d u n a m în suflet m i r e a s m a î n c e a t ă şi p ă t r u n z ă t o a r e a v o r o a v e l o r
uitate. Mi se t o p e a în g u r ă t o a t ă d u l c e a ţ a şi t i h n a graiului n o s t r u a r h a i c , ca o r o a d ă
mieroasă.
La u n r ă s t i m p m ' a m o p r i t î m b i b a t a ş a d e cuget b ă t r â n e s c , în p r i m i t o a r e a h o d i n ă a
largei î n c ă p e r i , în î n o p t a r e a n e î n t r e r u p t ă din ea, s u b p e c e t e a d e p a c e a r ă g a z u l u i acela
sufletesc. D e o d a t ă g â n d u l u n u i r â n d d e slove, ciugulit î n t â m p l ă t o r şi leneş, a p r o a p e sila­
bisit, isbucni în m i n e î n t r ' o n e a ş t e p t a t ă r e v ă r s a r e d e lumină. Şi am p r i n s în licărirea
minţii o i c o a n ă n e î n c h i p u i t ă , înţeles viu, c u v â n t n e s p u s , c a r e m ă făcu să-mi t r e s a r ă inima
şi să-mi b a t ă cu a t â t a b u c u r i e , d e a t r e b u i t să mi-o o p r e s c s p e r i a t cU m â n a şi să o s t r â n g
ca p e o p a s ă r e n e b u n ă . -
A ş a a m a v u t v e d e n i a intelectuală a M a r e i N o p ţ i d e a u r a Maicii D o m n u l u i şi a
m u n t e l u i cel închinat acestei n o p ţ i , M u n t e l e cel sfânt al ei, c u n o s c u t d e o b ş t e cu s t r ă v e ­
chiul n u m e A t o s .
A ş a s'a înfiripat în m i n e g r ă u n t e l e n ă z u i n ţ e i celei n o u i , n e v o i a n e b ă n u i t ă d e a cu­
n o a ş t e a c e a s t ă ţ a r ă , fără s e a m ă n c u alta şi a t â t d e n e a ş t e p t a t d e s u p r a f i r e a s c ă .
înfometat d e a şti cât mai mult cu p u t i n ţ ă d i n tot ce p r i v e a M u n t e l e sfânt, a m
c e r c e t a t , î n t r e b a t şi răscolit m u l t e colburi d e rafturi, î n s e m n â n d şi a d u n â n d o a r h i v ă
î n t r e a g ă . P e s c u i r e a m e a m i n u n a t ă m ă înflăcăra clipă cu clipă. C e t e a m cu bătăi d e aripi
u r i a ş e , cu a t â t a v â n t , cu a t â t a p a t i m ă , î n c â t u n e o r i e r a m silit să m ă o p r e s c cu răsuflarea
î n e c a t ă d e c ă l d u r a n ă p ă d i t o a r e a g â n d u r i l o r . In fiecare zi p o v e s t e a m p r i e t e n i l o r în p r i ­
sosul b u c u r i e i m e l e c â t e c e v a din aflarea d e u i m i r e . D u p ă c â t e v a luni, l u c r u n e a ş t e p t a t ,
u n a d e v ă r a t s e m n m i n u n a t , p e n t r u nădejdile mele, m ' a m aflat p u s în p u t i n ţ a satisfăcătoare
să p o t face chiar o călătorie la locul î n t r e v ă z u t p â n ă a t u n c i a n u m a i prin ochii minţii.
— „ F r a t e , b i n e că te-a î n v r e d n i c i t Sf. M a i c a D o m n u l u i d e te-a a d u s să te b u c u r i
singur c u sufletul şi a n u m e cu vederile tale de. minunile g r a d i n e i Ei. S p r e m â n t u i r e a
sufletului v i n e omul aci. N'ajunge n i c i u n u l să n i m e r e a s c ă calea a s t a d a c ă nu-l c h i a m ă
îngerul N ă s c ă t o a r e i d e D u m n e z e u . "
E c e e a ce m a i târziu u n b ă t r â n sihastru din m u n t e , d i n t r e cei dintâi p e cari i-am
întâlnit în călătorie, îmi glăsuia. I a r ă u n altul mi-a a d ă o g a t m a i t u l b u r ă t o r :
— „ S e m n b u n , fiule. B u c u r ă - t e că ai venit aci fără să vrei, O m o r î - v e i cu a g h i a z m a
Sf. F e c i o a r e , v i e r m e l e p e c a r e îl p o a r t ă în inimă o m u l l u m e s c , că vezi, c u m s p u n e a î n s u ş
diavolul c â n d a v o r b i t cu Sf. A n t o n i e cel M a r e , p e v r e m e a î n t r u c a r e a c e s t a se afla la
sihastrii în p u s t i e : P r e c u m v i e r m e l e carele h r ă n i n d u - s e din l e m n se sileşte a-1 usca p r e
a c e s t a şi a-1 face n e t r e b n i c să a d u c ă r o d î n c â t se a r u n c ă în foc, î n t r u aşa chip se sileşte

82

© BCU Cluj
şi el, L u c e a f ă r u l n e g r u , ca să u s u c e inimile o a m e n i l o r să n u r o d e a s c ă faptele lui D - z e u
ca să-i a r u n c e d u p ă a s t a în m u n c i r e a c e a v e ş n i c ă " .
Şi p u s t n i c u l c a r e îmi grăi aşa, o m al r u g ă c i u n i i a t o a t ă n o a p t e a , r i d i c ă a s u p r a m e a ,
în m i ş c a r e a a v â n t u l u i v o r b i r i i , o mână- g a l b e n ă , m â n ă d e m o a r t e , c a r e cu d e g e t u l m a r e şi
o s o s îmi s c r i a p a r c ă în suflet.
A d a u g c ă din r ă s t i m p u l a c e s t a d e c â t e v a l u n i d e p â n ă la p l e c a r e , v e d e n i a d e b u ­
c u r i e a A t o n u l u i , zi d i n zi, clipă din clipă, s e h r ă n e a , c r e ş t e a şi s e l i m p e z i i în m i n t e a
m e a . V i a ţ a cu tot r e s t u l din a f a r ă în c a r e t r ă i m , î n c a r e c u g e t a m , t r e c e a ca o u m b r ă d e
z ă b r a n i c p e s t e i c o a n a d e a u r a M u n t e l u i sfânt, ce s t ă p â n i a viu în n ă m i a z a p l i n ă a inimii.
I n a c e s t c h i p , cu o astfel d e r â v n ă şi o astfel d e î n t â m p l a r e , î n t r ' o zi î n toi d e v a r ă ,
s ă t u l d e v â r t e j u l c e c u t r e e r a n e î n t r e r u p t , d â r d â i n d străzile n e b u n e i m e t r o p o l e c a r e a a j u n s
C a p i t a l a d e aci d e p e ţ ă r m u r i l e D â m b o v i ţ e i , m ' a m s o c o t i t c ă v r e m e a p l e c ă r e i e sosită.
P l e c a r e a a c e a s t a a r e p e n t r u m i n e c e v a c u totul n e b ă n u i t d e c i u d a t . A c u m
p l e c n u c a să v ă d u n loc s t r e i n , o ţ a r ă n e c u n o s c u t ă , ci p a r c ă c ă î m p r o s p ă t e z , să î n t i p ă ­
r e s c m a i a d â n c în m i n t e şi î n suflet c e e a ce a m v ă z u t m a i d e mult. S ă p i p ă i c u ochii
m e i uimiţi, a d e v ă r u l p e c a r e îl ş t i a m în a-ară d e l u m e a a c e a s t a , î n t r ' o i c o a n ă . P l e c p a r c ă
s ă d e s c o p ă r P ă m â n t u l cel n o u al inimii, p e care-1 a l a s e m t o t u ş , d i n c o l o d e v r e m e . P r i b e g i a
a c e a s t a m i - e c u t o t u l t r e b u i n c i o a s ă . S ă t r ă i e s c o zi n u m a , a c o l o u n d e p i s c u r i l e sufletelor
ating cerul, să t r a g în p i e p t u l m e u m t r e z m e l e v ă z d u h u l u i d e m u n t e din c a r e a u t r ă i t cei
ce au văzut p e D-zeu,
N u - m i s u n t d u p ă suflet o r a ş e l e m a r i , d a r v i a ţ a m i - e o s â n d i t ă lor. C u p t o r u l v â l v o -
r ă r i l o r d e foc d i n miezul lui Iulie c r e ş t e m e r e u , mai n e a ş t e p t a t c a în alţi ani. G u r a ţi-e
a m a r ă şi simţi p e zi c e t r e c e c u m ţi se s t r e c o a r ă m a i mult, p â n ă în s â n g e , p â n ă în g â n d ,
o t r a v a fumului şi d u h o r i l o r d e b e n z i n ă , asfalt m u i a t , I n ă b u ş e ş t i d e v ă z d u h u l s c ă z u t în
z ă p u ş e a l ă , d e r e s p i r a ţ i a p r e a m u l t ă , d e p r e a m u l t ă s u d o a r e , d e p r e a m u l t u l t r u p , şi a t â t a
lipsă d e suflet. A m e ţ e ş t i u l u i t d e p e r i n d a r e a n e î n t r e r u p t ă , d e p o c n e t u l şi u r u i t u l m o t o a ­
r e l o r , d e a r ş i ţ a o r b i t o a r e ţ i p â n d r e s f r â n t ă din albul z i d u r i l o r d e c a s e , în mii d e s ă g e ţ i
1
fierbinţi, Calci n ă u c , i n i m a ţi-e s t r ă p u n s ă , t o a t ă c u g e t a r e a o agonie- T e d o a r e ţ e a s t a , ţ i - a
p u r t a c a p u l în p a l m e t r e c â n d în l u n g u l străzilor ca sfântul D i o n i s i e d u p ă ce 1-a r e t e z a t
paloşul.
D e t e h o t ă r ă ş t i să t e liberezi p e n t r u o v r e m e , cel p u ţ i n , din v â l t o a r e a a c e a s t a d e
a p ă s a r e , d e d o g o r i r i d e iad, t r e c i în chip c i u d a t , p a r c ă p r i n t o a t ă t r a g e d i a d e s n ă d ă j d u i t ă
a o s â n d i t u l u i d e v e c i ce a r v r e a s ă s a r ă d i n s m o a l a lui c a l d ă p e s t e c a z a n u l m u n c i l o r .
C u r s e , p i e d i c i , a d e m e n i r i n e b ă n u i t e î n c ă , îţi ies î n a i n t e la fiecare c o t i t u r ă să t e i s p i t e a s c ă
în cel m a i v i c l e a n chip cu p u t i n ţ ă . N e v ă z u t u l d u h d i a v o l e s c al c e t ă ţ e i , c a r e te p â n d e ş t e
c u s u r â s u l p e b u z e , ţi se d ă c u d ă r n i c i e în s u t e d e feţe şi feluri, să t e f a r m e c e locului,
să t e î n c u r c e , să t e o p r e a s c ă , T r e b u e să r u p i c u h o t ă r â r e cleioasa a s t a d e s f ă ş u r a r e d e
n e a ş t e p t a t e iţe, prilejuri, o b i c e i u r i . Altfel n u t e p o ţ i n i c i o d a t ă u r n i .
I a t ă - m ă p ă r ă s i n d c u a d e v ă r a t c l ă d i r e a a s t a u r i a ş e d e c i m e n t şi u n e l t i r i , d e asfalt şi
a t â t e a t r u p u r i ; m a r e l e o r a ş al R o m â n i e i . L u n i o p t c e a s u r i şi j u m ă t a t e Iulie în 22,
d i n g a r a d e m i a z ă n o a p t e a o r a ş u l u i , c u cel m a i r e p e d e t r e n , a m p o r n i t s i n g u r c u d e ­
s ă v â r ş i r e , n u m a i c u u n g e a m a n t a n şi m u l t ă v o e b u n ă . S u n t p r i e t e n al călătoriilor s i n g u r a t i c e .
P r i n „ B e o g r a d " i n i m a şi c e t a t e a d e s c a u n a Ţ ă r i l o r I u g o s l a v e v o i s c o b o r î s p r e M i a z ă - z i
în l i m a n u l m ă r i l o r A r h i p e l a g u l u i ; i a r ă d e a c o l o p e a p e în l e g ă n a r e a v r e u n u i caic c u
p â n z e s a u v r e - u n r u g i n i t v a s g r e c e s c , p e s u b s u b p e n i n s u l a c e a m a r e calcidică, voi a j u n g e
in M u n t e l e cel Sfânt.

83

© BCU Cluj
R ă s b a ţ i cale d e d o u ă zile şi d o u ă n o p ţ i cu d r u m u l d e fer, din capitala R o m â n i e i şi
a t r e i a zi în d i m i n e a ţ ă eşti la T e s a l o n i c . O zi şi o n o a p t e alergi în g o a n ă întinsă n u m a i
ţ a r ă r o m â n e a s c ă , c â t îi lungul câmpiilor M u n t e n i e i şi Olteniei ; t r e c i a p o i p e lângă D u n ă r e
p r i n î n c h e e t u r a d e c r e m e n e a ş a d e î n g u s t ă a C a r p a t u l u i c u Balcanul, sui p r i n t r e m u n ţ i
s p r e câmpiile B a n a t u l u i şi r ă s b a ţ i h o t a r u l în şesul Tisei. A l t ă zi şi altă n o a p t e te r o s t o ­
goleşti c u a t â t e a zeci d e r o a t e , în jos p e s t e fierăria p o d u l u i D u n ă r e i , la Belgrad, c ă t r e
s u d p r i n ţ a r a m u n t o a s ă a v e c h e i Sârbii, a p o i M a c e d o n i a , n u m a i p r i n valea s t r â n s ă î n t r e
zidurile d e m u n ţ i , c u V a r d a r u l , a p a c e a m i n u n a t ă şi l e g e n d a r ă a c â n t e c e l o r d e vitejie
s â r b e ş t i , m e r e u în g o a n ă ş e r p u i n d p e liniile d e oţel p â n ă în m a r e .
A ş a , în p e r i n d a r e a p e cleştarul geamului, d i n t o a t ă fuga d e fier c a r e n e d u c e în
l u n g u r i d e p ă m â n t , a m c u n o s c u t străinele privelişti d e m u n ţ i şi văi ale Sârbiei şi M a c e ­
doniei, a r s e d e focul soarelui, în plină l u n ă a C u p t o r u l u i , M e l e a g u r i c u a r ă t ă r i s ă r a c e , cu
răsleţiri d e s a t e p u ţ i n e , c u p r i n d e a c e a s t ă p a r t e a R e g a t u l u i U n i t al t u t u r o r Sârbilor, C r o a ­
ţilor şi Slovenilor,
— Ţ a r ă d e ţ ă r a n i s ă r a c i şi d e h a i d u c i sălbateci.
A ş a îmi i n t r ă în v o r b ă în graiul lui V o l t a i r e , u n i c u l t o v a r ă ş d e d r u m din tot v a ­
gonul a p r o a p e gol. E r a u n g r a s şi ţ a n ţ o ş g e r m a n , c a r e voia să-şi d o v e d e a s c ă în chip
v ă d i t sie-şi şi a l t o r a o s u p e r i o r i t a t e , p r i n s t ă p â n i r e a cu c a r e mlădia graiul foştilor d u ş m a n i
d e ieri. T r ă i a d e m a i mult d e z e c e ani p r i n t r e o a m e n i i p ă m â n t u l u i acestuia şi p ă r e a c ă
r o s t u r i l e îi p r o d u c e a u b i n e . A v e a t o t u ş u n a d e v ă r a t suflet d e colonist c u c e r i t o r , cu u n
p u t e r n i c simţ al s u p e r i o r i t ă ţ e i rassei şi d i s p r e ţ deplin p e n t r u cei din a c ă r o r s u d o a r e îşi
f ă u r e a r o t u n z i m e a d i n a r i l o r d e a u r . U n a d e v ă r a t şi d e m n fiu al acelei „ D e u t s c h l a n d iiber
ailes" d e altă dată, în c a r n e şi în o a s e , r ă m a s d u p ă m a r e l e naufragiu n e a t i n s , n e t u l b u r a t
î n t r u nimic.
In micul c o m p a r t i m e n t d e trei locuri al t r e n u l u i a p r o a p e gol, c a r e alerga la nesfârşit
p e a l u n e c u ş u r i l e lui d e oţel, p e s t e p o d u r i , p r i n t u n e l e şi gări, a e r u l d e a r ş i ţ ă înfundat, te
fierbe d e viu. T o v a r ă ş u l m e u u n i c , G e r m a n u l , m ' a p ă r ă s i t la o v r e m e s c o b o r â n d î n t r ' o mică
g a r ă în c â m p , s u p ă r a t p a r c ă d e m u ţ e n i a m e a . A c u m n u mai a u d nici u n glas d e om. In
tot t r e n u l p a r c ă s u n t n u m a i eu. T o t u l m ă p o a r t ă uluitor p r i n s i n g u r ă t a t e a a s t a d e fiare
s d r u n c i n a t e , în ţiuitul ritmic d e c â n t e c fantezist al r o ţ i l o r , în răsuflul d e fiară al maşinei
cu ţignale ce s b ă r n â i e lung în c a r n e v e s t i n d s c u r t e l e opriri ale î n e b u n i t e i g o a n e . T r ă e s c
n ă u c i t t ă c e r e a g r o a z n i c ă a sgomotului. A l e r g a r e a a s t a d e t r e n m ă d u c e să m ă a s v â r l e în
m a r e , să m ă svârle la poalele îrfălţimilor d e s i n g u r ă t a t e şi o d i h n ă ale M u n t e l u i Sfânt.
C e a s u r i l e d e v e g h e s b ă t u t ă m e c a n i c î n t r e p e r n e l e d e catifea v e r d e , îmi t r e c totul p r i n sita
u n u i vis r ă u , c u î n t r e t ă i e r i d e c e a s u r i d e s o m n . Totul în a f u m a r e a şi mirosul d e c ă r b u n e
lignit şi g u d r o n . V i n e a p o i n e a ş t e p t a t d e r e p e d e , a p r o a p e d e o d a t ă , n o a p t e a . A l e r g a c u m
c u v a g o n u l fără lumină. In l u m e a n e a g r ă din privazul g e a m u l u i se şterg fugar luciri,
fanale roşii, scântei, totul z a d a r n i c , fără nici u n înţeles. A ! Cât c h i n u e p e om lipsa d e
înţeles. In s i n g u r ă t a t e a s g o m o t u l u i a c e s t a d e fier c a r e m ă î m b r a c ă p e s t e tot, îmi r e p e t ca
u n î n d e m n ca să-mi î n t r e ţ i n firul cugetării, c a să n u m ă p i e r d :
— A l e r g a r e a a s t a d e n e b u n i e m ă d u c e să m ă asvârle mai r e p e d e , în l u m e a odihnei,
în l u m e a tihnei, în l u m e a p ă c e i . A l e r g a r e a asta....
U n r ă s t i m p , p e o înălţime în u m b r ă îşi a r a t ă t r u p u l u r i a ş u n furnal, întâi o c ă s c ă -
t u r ă roşie d e g u r ă d e iad, a p o i alta şi alta. T r e c e m p r i n t r ' o ţ a r ă î n t r e a g ă d e c u p t o a r e
c a r e r ă m â n în d e p ă r t a r e c u limbi lungi portocalii d e p a r ă . A l u n e c a p o i i a r ă în a m o r ţ i r e a
î n t u n e c i m i l o r , legănat cu aţipeli b o l n a v e , c a r e în loc d e o d i h n ă t e t r e c p r i n ultima istovire
p â n ă în d i m i n e a ţ ă . La o v r e m s t r e s a r , m ă d e s m e t i c e s c p r i n a c e a v e ş n i c ă o b i ş n u i n ţ ă a
d e ş t e p t ă r i i c a r e r i t m e a z ă v i a ţ a aşa d e u i m i t o r în fiecare fiinţă. I n n e l ă m u r i r e a a b u r i e a

84

© BCU Cluj
r e v ă r s a t u l u i , c a u t să-mi ghicesc c h i p u l în sticla u n e i mici oglinzi. îmi sunt străin mie
î n s u m i , u n altul. T r e c u t p r i n t r ' o t o t a l ă s c h i m b a r e la faţă, c h i p u l mi s e d e s p r i n d e în găl-
b e n e a l ă m u r d a r ă , cu c e a r c ă n e d e stafie. î n c h i d a c e a s t ă c e r c e t a r e c u u n s u r â s a m a r şi m ă
t r â n t e s c în c a t i f e a u a v e r d e c u s i m ţ ă m â n t u l o m u l u i c a r e şi-a p i e r d u t umbra. Prima privire
afară îmi a r a t ă c ă s u n t e m î n c ă î n t r e m u n ţ i , m u n ţ i p l e ş u v i şi s e v e r i . Toată priveliştea se
î n c r u n t ă la m i n e c a o f r u n t e î n c r e ţ i t ă , f r u n t e d e p i a t r ă c e n u ş i e .
I a t ă şi p u n c t u l d e t r e c e r e p e s t e u n n o u h o t a r , D e d i a g a c i u l . C â t e v a f â n t u r i d e ş a n ţ u r i ,
c â t e v a r u i n i , p o d u r i l e d e fier d r e s e în p r i p ă , a m i n t e s c d e frontul c a r e aci a h o t ă r â t s o a r t a
m a r e l u i m ă c e l al lumii. S e i v e ş t e , c a o b u c u r i e n e a ş t e p t a t ă a o c h i u l u i , p r o s p e ţ i m e a a l b ă a
1
u n e i clădiri. î n t r ' u n c â m p r o ş c a t v a m a E l a d e i s t ă t ă i a t ă î n linie d o r i c ă . Simţi c ă i n t r
î n t r ' o altă l u m e . P r i n f e r e a s t r a d e s c h i s ă b a t e v â n t căldicel din M i a z ă - z i t o c m a i d e la
m a r e , c a r e m ă t r e z e ş t e d e p l i n din b o a l a n o c t u r n ă a c ă l ă t o r i e i .
J u m ă t a t e d e c e a s î n c ă p e s t e p a r a l e l e d e d r u m , p â n ă în p r u n d i ş u r i l e nesfârşitelor a p e
u n d e m ă voi s c o b o r î . A l e r g ă m p e s t e o î n t i n s o a r e p i e t r o a s ă , goală şi î n f i o r ă t o a r e . P r i n
faţa n o a s t r ă fug p e s t e p u s t i u c â t e v a s a t e n o u i , fără biserici, c i u d a t e . î n j g h e b ă r i în p r i p ă ale
refugiaţilor d i n A s i a mică. C a s e l e m ă r u n t e ale băjeniţilor, s i m e t r i c a ş e z a t e î n c â m p d e praf,
c u f e r e s t r e l e a p r i n s e d e s o a r e l e r ă s ă r i n d , se î n v â r t e s c în t r e c e r e d e v e d e n i e . S t i g m a t e l e
m i z e r i e i şi d e s n ă d e j d e i m â n j e s c a l b e a ţ a lor d e v a r . A p o i iar î n t i n s o a r e a î n f i o r ă t o a r e ,
goală, d e p i a t r ă s e a c ă . î n t r ' u n c â m p n e m ă s u r a t , l â n g ă o colibă, c â t e v a p l u g u r i a u t o t r a c .
t o a r e r ă s t o a r n ă p ă m â n t u l r o ş u şi u s c a t . S e z ă r e s c m u n c i t o r i c u căşci c o l o n i a l e . U n î n c e p u t
d e s t r ă d u i t o a r e o r â n d u i r e t e c h n i c ă a m u n c i i . S e g h i c e ş t e î n d â r j i r e a minţii c a r e v r e a cu
î n d ă r ă t n i c i e să-şi b i r u i a s c ă u r s i t a c e o l e a g ă d e glie.
î n c e p să mijească clădirile m a r e l u i o r a ş . L u m e a v e c h e îl n u m i a o d i n i o a r ă T h e r m a ,
n u m e p e c a r e 1-a p u r t a t p â n ă la t r e i s u t e d e ani d i n a i n t e a a c e l e i zile d e m a r e c u t r e m u r ,
zile c a r e a făcut istoria l u m e i să s e î m p a r t ă în d o u ă şi v r e m e a să î n c e a p ă n u m ă r ă t o a r e
n o u ă . C u t r e i s u t e d e a n i î n a i n t e a u m b r e i p e c a r e a u s c r i s - o cele trei cruci s p â n z u r ă t o r i
p e m ă g u r a C ă p ă ţ i n e i , u n rigă, r e g e l e a c e s t o r p ă m â n t u r i , Filip M a c h e d o n u l c â ş t i g a s e b i r u i n ţ ă
a s u p r a n e a m u l u i T e s a l i e n i l o r . In s e m n al i s b â n z e i , p e c a r e falangele lui c u suliţi lungi o
p u r t a s e p e s t e c â m p u l d e luptă, a p o r u n c i t s ă s e zică cetăţii c u n u m e n o u : T e s a l o n i c , l o ­
cul u n d e a u fost r ă p u ş i tesalienii. 0 faimă d e o s e b i t ă i-a fost s o r t i t ă a p o i s ă a i b e T e s a l o -
nicul. F u î n t r e l o c u r i l e cele d i n t â i u n d e s'a n ă s c u t B i s e r i c a lui H r i s t o s . D o u ă e p i s t o l e ale
B u n e i V e s t i r i «unt t r i m i s e d e A p o s t o l c ă t r e T e s a l o n i c i e n i i p r i n t r e c a r e t r ă i s e . M a r t i r i i
a u a p ă r a t aci c r e d i n ţ a crucii, p r i n t r e c a r e m a r e l e sfânt D i m i t r i e i z v o r â t o r u l d e mir, c a r e fu
î n s u ş i V o e v o d u l cetăţii şi m a r e l e ei o c r o t i t o r . D i n n o a p t e a c e l o r m a i u i t a t e t i m p u r i a c e s t
c u i b o m e n e s c fu p u r u r i ca şi azi o i n i m ă p o p u l a t ă , î n t â l n i r e a t u t u r o r n e a m u r i l o r din v e ­
c i n ă t a t e şi d e p e s t e d e p ă r t ă r i d e m a r e . F u m e r e u cea m a i d e s e a m ă c e t a t e d i n a c e a s t ă
p a r t e d e loc. I a r ă d i n v e a c u l al VII-lea al E v u l u i d e mijloc î n a i n t e , d u p ă Ţ a r i g r a d u l cel
m a r e , c e t a t e a c u r ţ i l o r c r ă e ş t i ale î m p ă r ă ţ i e i R ă s ă r i t u l u i , a j u n s e să s t e a în al doilea r â n d
d e s t r ă l u c i t ă cinste, v e s t i t a c e t a t e a S o l u n u l u i c u m o n u m e s c v e c h i l e n o a s t r e scrieri şi
c r o n i c i , Salonicul d e azi.
F u g a n o a s t r ă d e fier se î n c e t i n e a z ă u ş o r . A u z i m t r e c e r e a p e s t e acele d e m a c a z . N e
o p r i m s u b c o p e r i ş u r i l e d e fier ale u n u i p e r o n . Ies d e cealaltă p a r t e a gărei, c a r e se află
î n c â m p . A c u m alerg î n t r ' o v e c h e şi r u g i n i t ă d r o ş c ă , g o n i t ă d e u n o m u s c a t , a r s d e s o a r e ,
c u doi fugari a r ă b e ş t i , în h a m u r i înflorite din a l ă m u r i şi a r n i c i r o ş u . C a p r i n u i m i r e , o r a ş u l
se d e s c o p e r ă larg î n t r ' o p r i v e l i ş t e c a r e t e î n c â n t ă . A t â r n a t d e nişte înălţimi tot a t â t d e
goale şi fioros d e s ă r a c e ca şi ţ a r a p e s t e c a r e a m gonit, s t ă d e a s u p r a l i m a n u l u i m ă r e i
s p r e c a r e s e r e v a r s ă . A l e r g p r i n h o p u r i şi praf d e d r u m d e s f u n d a t , p r i n t r ' o m a h a l a d e
m a r g i n e , în a c e a s t ă r u g i n i t ă a m i n t i r e c u r o a t e , r ă m a s ă din v r e m u r i l e T u r c i l o r . In p i e l e a

85

© BCU Cluj
c a p r e i p e c a r e stă omul cel a r s d e s o a r e e o mică s e m i l u n ă d e a r a m ă . A l e r g s p r e inima
oraşului. U n t u m u l t d e a u t o m o b i l e t r e c e p e lângă caii noştri ţ i p â n d o b r a s n i c , să ferim. U n
n o u r d e praf, s p a i m a a r m ă s a r i l o r s t r â n ş i în h a m şi î n j u r ă t u r a p r i n t r e dinţi a vizitiului
m e u , îmi desvăluie u r a d i n t r e a u t o m o b i l şi v e c h e a d r o ş c ă t u r c e a s c ă , l u p t a s u r d ă d i n t r e
d o u ă lumi.
î n c â n t a r e a priveliştei se desface mai m i n u n a t ă d u p ă ce a m p ă t r u n s stăzile s p r e p o r t .
D e p e p o v â r n i ş u r i l e înălţimilor d e sus d e tot, s c o b o a r ă u n a m e s t e c oriental d e c a s e mici
g h e b o a s e , j u m ă t a t e cu b a l c o a n e d e l e m n vopsit, j u m ă t a t e d e p i a t r ă , c o p e r i t e cu ţiglă r o ş i e .
T o t u l se r e p e d e colorat, în scări, s p r e vale, în r â n d u r i n e r e g u l a t e , cu străzi î n t o r t o c h i a t e ,
în p a r t e s t r â n s e încă d e b r â u l d e c r e m e n e al zidurilor. A c e i a ş i , c e t a t e a d e azi, cu m e t e ­
rezele ei înalte ca u n chimir u r i a ş d e p i a t r ă , a î m b r ă c a t p e r â n d t o a t e stilurile n e a m u ­
rilor şi v â r s t e l o r cari a u s t ă p â n i t - o . O d i n i o a r ă din p ă l ă n c i d e b â r n e „ d a v ă " t r a c ă , a p o i
„ c a s t r u " r o m a n c u valuri şi şanţuri, c e t a t e bizantină cu „chindii" d e p i a t r ă „castel v e n e -
ţ i a n " cu p o r ţ i r i d i c ă t o a r e şi în u r m ă „ r a i a " t u r c e a s c ă .
T o a t ă î n c ă t u ş a r e a a c e a s t a din ce în ce m a i p u t e r n i c ă a împiedicat, se v e d e , m u l t ă
v r e m e aşezările p a ş n i c e o m e n e ş t i să c r e a s c ă şi să se r e v e r s e în jurul limanului mării. A z i
valul d e viaţă a biruit, le-a s p a r t zăgazurile lor d e b o l o v a n i şi s'a r e v ă r s a t d e p a r t e . P e s t e
u r i a ş a c â m p i e , d e lângă malurile largi, a c r e s c u t în n e î n c h i p u i t contrast, cel mai a u t e n t i c
o r a ş a m e r i c a n în b e t o n a r m a t şi linie c u r a t ă şi simplă a stilului cel n o u .
R ă z b o i u l cel m a r e c a r e a t r e c u t şi p e aci cu n ă p r a z n i c u l lui u r a g a n , e p r i c i n a a c e s t e i
u i m i t o a r e m i n u n i . Salonicul u n t i m p fu şi el o u r i a ş e c a z a r m ă a maşinilor şi o a m e n i l o r
d e r ă z b o i . I n t r ' u n a din zilele a n u l u i 927 p e c â n d ostile n a ţ i u n i l o r î n v i n g ă t o a r e î n g r ă m ă ­
dite aci ţ i n e a u încă o r a ş u l s u b p u m n u l d e fier, u n foc n e r o n i a n fu p u s . T r e i sferturi din
v e c h e a î n g r ă m ă d i r e orientală d e uliţe şi case, d e mizerie şi p i t o r e s c , s'au mistuit în flăcări.
L e g e n d a c a r e s b o a r ă din g u r ă în g u r ă ş o p t e ş t e că a r m a t e l e p r i e t e n e , în loc să n ă b u ş e a s c ă
m a r e l e pârjol, a u s t r o p i t din p o m p e p e t r o l . F o c u l s'a încins m a i mult, a a r s m u l t ă v r e m e
şi a s c r u m i t t o t u l . U n g â n d î n d r ă s n e ţ a voit astfel să nimicească c u i b ă r e a l a a c e e a d e
m u r d ă r i e orientală, a d u n a t ă din a t â t e a v e a c u r i e d e r o b i e t u r c e a s c ă . S'au nimicit însă şi
c â t e v a r a r e o d o a r e d e a r t ă , c â t e v a u n i c e biserici b i z a n t i n e . A ş a fu biserica cea v e c h e a
sfântului Dimitrie i s v o r â t o r u l d e mir, nimicită a p r o a p e în î n t r e g i m e , socotită cea mai fru­
m o a s ă bazilică a. R ă s ă r i t u l u i , loc vestit p e n t r u pelerinajele la m o r m â n t u l sfântului v o e v o d .
P a g u b a e fără p u t i n ţ ă d e r ă s c u m p ă r a t v r e o d a t ă . A ş a în malurile a p e l o r nesfârşite a u a r s
ca p r i n t r ' o d r ă c e a s c ă glumă, vechiul Salonic. Din ruinele n e g r e d e c e n u ş e şi fum, străzi
largi şi d r e p t e , a m e ţ i t o a r e clădiri u l t r a - m o d e r n u r c a r ă c e r u l u i n u m a i în câţiva ani o î n t r e a g ă
m e t r o p o l ă albă. D e p e s t e m ă r i şi ţări patrioţii elini, b o g ă t a ş i ai Lumii N o u i şi Asiei Mici
şi-au r ă s t u r n a t a u r u l şi î n t r ' u n a v â n t m i n u n a t î n t r e a g a a c e a s t ă g e o m e t r i e m o d e r n ă a
ţ â ş n i t din p ă m â n t .
C e t a t e a cea b ă t r â n ă a Tesal'onicului m o a r e p e zi ce t r e c e . Ca l e g e n d a r a p a s ă r e d e
a u r , din p r o p r i a c e n u ş e v i a ţ a n o u ă ţ â ş n e ş t e , c u p r i n d e , d ă r â m ă , u r c ă s p r e î n ă l ţ i m e a râpilor
u n d e s'a aciuit cu t o a t ă v e c h i m e a şi vraja c i u d a t ă , d u h u l veacurilor î n v i n s e .
Vin a p o i să împlinească înfăţişarea a c e a s t a d e c o n t r a s t câţiva chiparoşi răsleţi, o
p a r t e g r e o a i e d i n t r ' u n s e v e r a r c d e triumf r o m a n şi vechile biserici roşii ale bizantinilor
d i n t r e c a r e nu p u ţ i n e a u înălţat c â t e v a v e a c u r i d e a s u p r a cetăţii, turlele subţiri şi albe ale
m i n a r e t e l o r . C o n t r a s t u l a r fi şi m a i ciudat d a c ă a c e s t e l u m â n ă r i ale a p o s t a s i e i în vârf cu
c o r n u l lunii n u a r fi fost d ă r â m a t e , d e le-au luat locul s m e r i t e l e cruci. Sus de tot din
culme, ca o c u n u n ă v e g h e a z ă c u m veghia p e s t e v r e m u r i l e d e vitejie ale Ţ ă r i g r ă d e n i l o r ,
ale V e n e ţ i e n i l o r s a u ale fiilor lui A l a h , o c e t ă ţ u e d e p i a t r ă î n t r e a g ă şi neclintită, a r s ă şi
r o a s ă d e s o a r e şi v â r s t e . S u b ea, din c a r e p o r n e s c în jos zidurile celelalte, cu t u r n u r i şi

© BCU Cluj
c r e n e l e şi p e t e c e d e m u ş c h i şi r u i n ă , «tă î n c ă p i t u l a t , sufletul o r i e n t a l a l cetăţii, în c a s e
mici t ă c u t e .
-Jos la ţ ă r m u l mării* c e a l a l t ă l u m e ' î n f i r i p a t ă d i n f u l g e r ă t u r a u n e i b a g h e t e n ă s d r ă v a n e
s e c l ă d e ş t e n e î n t r e r u p t c u o v o i n ţ ă b a b e l i c ă . T o t o r a ş u l cel n o u e u n ş a n t i e r d e n e î n ­
chipuit, c u v ă z d u h d e praf, cu v ă z d u h d é s g o m o t . Z i d u r i vechi c a r e se d ă r â m ă , c ă r ă m i d ă
d e p e c ă r ă m i d ă , colb d e c i m e n t c a r e s e t o a r n ă , fierărie b ă t u t ă c u c i o c a n u l s a u t r â n t i t ă
c u l a r m ă , fotul s u b u n s o a r e d e v ă p ă i .
S e desfac a p o i ţ ă r m i i m a r e l u i p o r t , în fundul î n c ă p ă t o r u l u i golf egeic, d e s f ă ş u r â n -
du-şi c h e i u r i l e nesfârşite d e p i a t r ă , c a r e n u şi-au p ă s t r a t d i n tot t r e c u t u l d e c â t v e s t i t u l
T u r n A l b v e n e ţ i a n , fala cetăţii, p e c a r e il p o a r t ă şi p e s t e m ă , şi l â n g ă c a r e s u n t î m b u l z i t e
o p ă d u r i c e de caice cu cătarte svelte. A p e l e apoi, apele cu lâncezeli de s m a r a n d unduios,
i a r d r e p t în faţă, c a o s t r e j u i r e şi u n s e m n p e s t e h o t a r u l m ă r i i , m i n u n ă ţ i a a n t i c ă a Olim-
p u l u i î n z ă p e z i t , î n t r e z ă r i t a l b a s t r u s u b inel d e n o u r , u n d e fără v o e b ă n u e ş t i d e a s u p r a
p i s c u l u i s t r ă v e z i u m o r m â n t u l zeităţilor p ă g â n e . C e r u l E l a d e i , c a u n c l o p o t infinit d e p i a t r ă
l i m p e d e zamfirie, î m b r a c ă d e p ă r t ă r i l e .

© BCU Cluj
P U R G A T O R I
DE

DRAGOŞ PROTOPOPESCU

W d a t ă c u m mi-s'a p ă r u t c ă sînt
P u ţ i n mai fericit c a ceilalţi,
A m luat o lacrimă d e p e p ă m â n t
Şi-am asvîrlit-o 'n m u n ţ i i 'nalţi.

A c o l o s'a î n e m e r i t p e - u n vîrf
C a r e cu l u n a p r e f ă c u t ă 'n talger,
O viaţă ' n t r e a g ă c h e t ă a făcut
Pentru un picur minunat de rouă,
Şi m o r t p e c e r u l r e c e , c a u n stîrv,
A a ş t e p t a t în el, d i n t r u ' n c e p u t ,
Să s p a r g ă v u l t u r i n o u r i i î n d o u ă ,
Şi a d ă p a ţ i la c e p u l lor d e u g e r ,
Să-i v i n ă ' n cioc cu m ă r u n t ă i d e fulger.

C ă z u deci, şi, cu t o a t e că s t i n g h e r ă
P a r a u a ochilor, î n t r e g u l pisc
î n dinţi cu l u n a p r e f ă c u t ă 'n disc,
S'a s c u t u r a t c a ' n d a n ţ o b a i a d e r ă ;

Şi s'a 'nvîrtit a t î t a p e tipsie,


î n c î t obolul n ' a fost u n u l ci o mie :
Căci a m u i t a t s ă s p u n
Că d e a t u n c i u n v r a c cu ochiul d e t ă c i u n i
î n c o n j u r a t d e sîni p i e t r o ş i d e Iele
îi s p a l ă ' n t r ' u n a p î n ă jos cu stele.

© BCU Cluj
C R O N I C I

IDEI, O A M E N I & F A P T E
DEZAXARE ŞI CONSTRUCŢIE
( D I S C U Ţ I E )

II

IN problema aşa de gingaşe a Statului, care este din ştiinţele spiritului (Geisteswissenschaften), în a căror
în ultimă analiză, moralism (în sensul cuvântului fran­ totalitate intră problema Statului. Această metodă nu
cez), confesiune şi luarea unei poziţii , rămâne un mic poate fi pur juridică — în sensul dualismului kelse-
spaţiu pentru cercetătorul care nu vrea, n'are dreptul, nian —, nici empiric-pozitivistă, în genul lui Duguit.
nu poate sau încă nu s'a decis. Sub lupa lui apar rând Eroarea construcţiei lui Duguit — fiindcă doctrina sa
pe rând formele confesiune! şi ale deciziei, căutând să este tot o construcţie cu tot pozitivismul intenţional
le surprindă technica formaţiei, să evoace patosul lor excesiv şi nerealizabil — constă în aceia, că deduce
prin iubire sau ură, în orice caz prin extreme, fiindcă dreptul dintr'un. raport de forţe, în intenţie nu ca ex­
numai în extreme se poate ajunge până la ultima plicare şi descripţie istorică, ci ca expunere a unui
esenţă a lucrurilor. Pentru a gândi atitudinea până în principiu regulativ. De relevat ar fi discrepanţa, cum
ultimile ei consecinţe, problema Statului fiind legată dintr'o situaţie de fapt şi dintr'un raport de forţe gu-
de cultură şi confesiune, cea mai cuprinzătoare şi mai vernaţi-guvernanţi se scot concluziile unui normati-
fecundă atitudine faţă de acest fenomen este cea de vism. Apoi, cum ar fi posibil ca titlurile de forţă să
„căutător de suflete". Disciplinele juridice, tratate până se transforme brusc în titluri juridice, cum este cazul
acum ca discipline independente, sunt readuse în cen­ organelor statale ? Complexitatea fenomenelor disci­
trul culturii contimporane. Ele nu au decât o valoare plinei nu poate fi acoperită de simplismul empirico-na-
funcţională. împotriva direcţiei puriste a dreptului, turalist, după cum purismul juridic neokantian al lui
care reprezintă un hermetism faţă de viaţă şi formele Kelsen (in argumentarea din „Democraţie şi creaţie" a
ei se ridică noua direcţie în tratarea fenomenelor ju d-lui Ralea, anarhismul statal al constituţionalismului
ridice ca fenomene de cultură şi expresie a reglemen­ austriac sub forma Iui kelseniană joacă un rol însem­
tării raporturilor dintre individ şi comunitate, dintre nat) nn poate cuprinde forţele iraţionale incluse în do­
individ şi individ. Distincţia fenomenului juridic faţă de meniul său. Instituţiile disciplinei Statului nu sunt agre­
alte fenomene de viaţă şi cultură nu poate fi făcută gate mecanice — acest mod de a gândi poate fi ca­
fără a ţine în seamă însăşi aceste fenomene. între cele racterizat newtonism juridic irelevant —, ele fiind mai
două domenii este o curgere continuă de fluid. în de grabă unităţi spirituale cu apariţiuni variate în viaţa
structura juridicului sunt incluşi fermenţii fenomenului socială. Acest atomism teoretic aplicat problemei duce
de unde îşi trage substanţa proprie. O explicare şi o la concluzia, că suma unităţilor adiţionate nu poate fi
înţelegere este posibilă numai ţinând cont de această egală — exact ca în ştiinţele matematice — decât cu
totalitate. unităţile, care intră în adiţie, totalitatea lor nedând
Din punct de vedere metodologic, trebue pornit dela naştere niciunui factor nou.
premisa, că nu este posibilă o disciplină rodnică în Gândirea naturalisto-pozitivistă consideră fenomenul
cadrele nojiunei şi problemei Statului prin aplicarea ,,Stat" din viaţa popoarelor, sub al cărui unghiu se
criteriilor naturaliste (de-obiceiu un simplu analogon explică modul de organizare şi integrare, regularea
din ştiinţele anorganice), ci trebuiesc aplicate metode funcţiunilor şi determinarea forţelor sale, sau ca pe o

89

© BCU Cluj
prejudecată, tăgăduindu-i existenta de totalitate şi rea­ unei comunităţi: comunitate bazată pe afinităţi elective,
litate în viaţa spiritului sau ca pe o tehnică a uzurpa­ iar nu un agregat mecanic înăbuşitor. Nu se mai gân­
torilor. Dacă ultimul punct de vedere es'e încărcat cu deşte atomist în noţiuni particulare antagonice, ci uni­
elemente polemice şi de luptă socială (substanţialitatea versalist în state, reprezentante ale unor popoare cu
fenomenului nefiind negată decât temporar) şi luân- interese analoge şi dominate de o solidaritate supra­
du-se în consideraţiune tendinţele-i melioriste, negati­ nationale. De la perioada individualului s'a trecut la
vismul radical cu fundamente împrumutate din com­ perioada universalului. Prin această depăşire, în epoca
plexul ştiinţelor exacte şi naturale, este definitiv şi în noastră . nu mai pot. trăi instituţii şi curente atinse de
punctul de plecare (mai ales) lipsit de îndreptăţire, ... virusul otrăvitor al atomismului. Atmosfera nu le mai
în concepţia raţională a Statului (dominantă în teo­ este prielnică. Dinpotrivă instituţiuni şi curente a,că­
ria românească) restrângerea puterilor lui faţă de individ ror existenţă se află şubşteâua totalismylui antiindivi-
se făcea printr'un artificiu subtil şi ingenios de prove­ dual înfloresc şi dau fructe. Apologia Statului însem­
nienţă engleză, răspândit pe continent de Montesquieu : nează trecerea delà atb'mism la universalism statal
împărţirea tripartită a puterilor, balansarea lor pentru cu privire planetară, iar nu „neoobşcurantism" (Ralea,
limitarea fiecăreia în parte şi totdeodată delimitarea I. Bezdechi) cum s'a interpretat. Antinomia origi­
forţelor statale. Puterea executivă, legislativă şi jude­ nară stat-individ se rezervă delà sine însuşi prin mersul
cătorească formau un triunghiu a cărui bază şi greu­ vremii în sensul absorbţiunii individului în comunitate,
tate în forma constituţional-parlamentară cădea pe cea elementele constitutive ale eului fiind luate din cons-
legislativă. Deplasarea centrului s'a făcut în urma com­ telaţiuni comunitare. In criza de azi soluţia nu poate
plexităţii vieţii moderne, a necesităţii introducerii di- fi prezentată decât de o construcţie cu elemente
viziunei travaliului şi a salvării principiului de autori­ actuale. Criticismul ca şi dogmatismul au fost expresii
tate şi decizie în sensul predominanţei executivei. ale dezaxării.
Organizarea puterii legislative nu cuprinde decât in­ Rezumând, avem următoarele : pe planul eticei soci­
direct şi imperfect conceptul de responsabilitate. Atâta ale patosului comunitar (solidaritate degeneraţie, etc.)
vreme cât conducerea se afla în în mâinile unui grup şi agresivitate împotriva haosului libertar-criticist,; pe
cu interese unitare şi convergente (grupul burghezo- planul politic, plecându-se .delà spiritual şi delà criza
liberal) defectul originar nu ieşea la iveală. Forţa exe­ naţionalului depăşit, intrarea în ritmul vieţii europene
cutivă în funcţie de cea legiutoare primind ordine şi .moderne prin portalul obiectiv şi tehnic al ideii de
indicaţiuni omogene putea să-şi împlinească menirea. Stat: criteriu impersonal, colectiv şi metodă modernă
Când discrepanţele sociale au dus la o reprezentanţă de organizare a creaţiei.
eterogenă puterea executivă a sucombat şi dezorga­ Pentru un observator perspicace trecerea delà na­
nizarea întregului mecanism a fost fatală. ţionalism (metoda de ieri prin care se organizau
împărţirea tripartită a puterilor este momentul cel exclusiv popoarele) la cultul Statului însemnează tre­
mai caracteristic al constituţionalismului propriu zis. Ba­ cerea delà particular la general, delà individual. la
lansarea forţelor, oroarea predominării unui factor ce , universal, delà orizont îngust la perspectiva lumii, delà
ia asuprăşi decizia, amânarea până la nesfârşit a ho- omogen la. heterogen şi del.a stare natural-statică la
tărîrei, sunt simptome ale unui punct de vedere unde dinamism creator şi tehnic.
datele esenţiale în problema Statului sunt dilatoriu Formulele de evoluţionism, progres, regres (sive ob­
tratate. Dar vremurile moderne presupun o cât mai scurantism) incomode şi inexacte in disciplinele spiri­
întinsă şi precisă ordonare a poziţiei individului faţă tului nu-şi pot găsi aplicare. In aceste domenii sunt
de colectivitate. Schimbarea înfăptuită până astăzi se . exclusiv transformări şi arabescuri pe care duhul po-
află în conştiinţa clară a raporturilor din ce în ce mai , poarelor le parcurge în decursul veacurilor. Sunt diverse
devotate dintre termenii : individ, ordine juridică şi Stat. tipuri pe care devenirea istorică le însufleţeşte şi le
In ideologia românească schimbarea nu e vizibilă sufi­ iluminează temporar cu suflul misterios al vieţii pentru
cient. Legăturile sunt învăluite în negură şi o datorie a a le părăsi şi, a-şi căuta realizarea în alte forme. Au­
gândirei mai noui este tocmai definitiva elucidare a aces­ tarhie, împărţire tripartrită a puterilor, predominarea
tor chestiuni. Poziţiile mai vechi vor continua să existe, executivei sau a puterei legislative, integrar e unitar-
dar ceia ce trebuie să li se răpească este exclusivitatea. autoritativă sau de grup, constituţionalism absolut sau
Conceptul de Stat în acest sens e formă de viaţă şi moderat — sunt tipuri variate unde se toarnă conţi­
procedeu tehnic de organizare a energiilor sub un punct nutul politic. Prejudecata secolului XIX a descoperit
de vedere unitar. Formă de viaţă şi tehnică a vieţii legea celor trei stadii colorând peiorativ începutul şi
moderne: acest dublu aspect este menit să desfiinţeze lilial sfârşitul — monument grotesc de suficienţă, pu-
conflictul individ-totalitate, comunitate-societate. nându-se, astfel, în circulaţie un vocabular factice. In
Teza şi antiteza se fuzionează organic în sinteză, dând ţesătura aceluiaş vocabular se vorbeşte de neoobscu-
o cale pe care eul îşi poate jalona destinul lui interior rantjşmul misticei .Statului. Obscurantism ? Hotărît, np.
şi unic în corelaţie cu alte forme de viaţă din afara. In paginile acestei reviste s'a vorbit nu de multă vreme
Nu e nici rob, nici despot, ci cetăţean liber în sânul despre demofilîe, în cuvinte mişcătoare., Nu se poate.,

90

© BCU Cluj
observa nicăieri şi la niciunul din reprezentanţii noului âre o verificare exemplară in istoria literară românească
curent obscurantismul. Este numai o luptă împotriva unei şi în apariţiile romantice din ideologia secolului al
nefericite direcţii a culturei româneşti, care duce în XlX-lea din România (in deosebi, junimismul).
creaţia de valori la sterilitate şi negaţie, în viaţa inte­ Intre protestantism şi romantică sunt relaţii de cauză ,
rioară la dezagregare şi anarhie, în viaţa politică la la efect. Libera determinare a eului în problemele
iresponsabilitate. Plecarea dela mit (sorelian sau reli­ centrale ale existenţei fără luare în consideraţie a forţe­
gios) duce la iubirea poporului. De-asupra Statului se lor şi legilor exterioare îşi găseşte ecoul naturul în
află dreptatea şi mai presus de dreptate se află iubirea, capriciul, excesivitatea şi cultul egotismului romantic.
fiindcă dacă există un criteriu pe valorificare al unei Problemele ordinei şi înscrierea în colectivitate, conşti­
acţiuni ce tinde la exprimarea unor adevăruri şi simţă­ inţa de organon şi pasiunea lămunrei raporturile eului
minte ale comunităţii, acesta nu poate fi decât al maxi­ cu realităţile ultime, dozajul subtil al subiectului faţă
mului de iubire. de obiect ieşeau din sfera preocupărilor romantice.
* De-aici evadarea spre 1400 sau poziţia de radical ne­
gativism rriaiorescian. Este eronată opinia despre tra­
In cercetarea izvoarelor, ideologia veacului XIX din diţionalismul junimist. După cum paşoptismul muntean
România, liberalismul francez şi romantica germană, for­ importa ideologia iluministă franceză, rousseanismul şi
mează sursele principale. Spiritul revoluţionar-burghez şi tot bagajul marei Revoluţii, tot aşa junimismul — din
opoziţia conservatoare organizată de Sfânta—Alianţă— motive de castă socială—se aproviziona din romantica
reacţionară, religioasă, monarhică şi poliţistă (ultima reacţionară germană. Dovada elocventă o oferă poziţia
formă în regimul lui Metternich sau în unele stătuleţe acestui pseudo-tradiţionalism faţă de ortodoxie. Intre
germane). capriciul romantic (ridicat la rangul de dogmă absolută)
înainte de transformarea definitivă a structure) feudal- şi autodoterminarea protestantă (subiectivistă, atomi-
agrare cu economie naturală a ţărilor europene în zantă), fiind înrudiri structurale, junimismul romantico-
societate burghez—capitalistă cu economie de schimb, protestant n'a putut primi valorile religioase româneşti
au avut câteva întâlniri polemice răsunătoare din care şi nici n'a avut înţelegere pentru ele, nici n'a putut
s'au alimentat şi curentele analoge din România. In măcar să-şi pună problema.
Franţa lupta s'a dat între spiritul clasic şi spiritul nou Benjamin Constantin, Burke (citat aşa de des de
romantic. In Germania,. din împrejurări specifice care Maiorescu, după cum anglomania Lordului Carp coincide
ţin şi de faptul, că marile personalităţi ale clasicismul cu anglomania unui anumit grup romantic reacţionar
lui—grupate la Weimar—au trăit în tinereţe experienţa german), Schlegel, Adam Miiller—din puncte de vedere
romantică, cum este cazul Goethe şi Schiller, clasi­ variate, romantica europeană a fost preocupată intens
cismul lor având o notă de pronunţat universalism de fenomenul politic şi de nouile aşezăminte. Carac­
humanist, romantica a devenit pur conservatoare, con­ terul ei este eminamente dialectic şi capul lui Ianus,
tribuind la deşteptarea sentimentului naţional şi la for­ surâzător şi încruntat, îi este bluzonul. Dacă a adus
maţia Statului naţional. Istoria franceză şi centralismul contribuţii hotărâtoare şi aproape definitive în arhitec­
Regelui Soare pregătise militar şi administrativ Statul tura organicului a fost mai mult din resentiment şi
modern francez pe baze naţionale, ceiace în Germania dispută împotriva iluminismului. Caracterul discuţionist
va fi menirea intelectualilor şi universităţilor, pe care al curentului advers era o armă aflată şi în arsenalul
Prusia prin geniul ei militar şi organizator a defini(ivat-o. său. Ea convenea ocazionalismului originar. întâlnirea
Statul naţional german îşi are originea în romantică— pe un stadion construit după norme comune uşura
prin luptă zgomotoasă a acoperit temporar influenţa ireductibilitatea poziţiilor şi da posibilitatea duelului.
universalismului lui Goethe sau umanismul gen Withelm Lupta era necesitate primară, de vreme ce părăsirea
v. Humbold — şi în prusianismul unificator. După cum existenţialului şi desrădăcinarea din valorile absolute
se vede ideea romantică a făcut dublu oficiu în istoria aduce cu sine golul şi atomizarea. Afirmarea şi trăirea
statelor europene : de promovare a vremurilor noui în în sine ne mai fiind posibile din cauza amalgamării,
Franţa şi de opoziţie a lor în Germania. Rousseau şi şi a lipsei de contact cu matricea realului, lupta şi
Adam Mûller-Schlegel sunt căpetenii la curente con­ adversitatea—chiar numai pe baze discuţioniste — î n ­
trarii. Aceasta e o urmare naturală a structurel perso­ sufleţeşte aparent, dând suggestia fluidului infernal al
nalităţii romantice. Antidecizionismul, nostalgia elegiacă existenţialului.
şi aspiraţia ridicată la rangul de principiu absolut îi Paralel cu filosofia politică şi" atitudinea faţă de lume
dau elasticitatea de a apăra poziţii variate, de a renunţa şi viaţă a junimismului avem de înregistrat istoria cuge­
la necesitatea deciziei şi a-şi îndeplini destinul de tării naturalisto — pozitiviste în România, ilustrată de
eternă aspiraţie. Caracterul de Janus al romanticei pus cercul lui Gherea, de aripa stângă a liberalismului de
în lumină de către Cari Schmitt într'o carte de mare dinainte de războiu şi de anumite direcţii fundamentale
senzaţie şi de polemică din punctul de vedere al doc­ ale laşului criticist, care prezintă trei complexe înrudite
trinei catolice (Politische Romantik. 1919), care a dat raportate la influenţe variate : boema franceză, marx­
cheia şi a pus ordine în manifestările romantismului îşi ismul şi inteligenţa rusă. Cabaretul, tribuna şi taverna

91

© BCU Cluj
nihilistă. Din aceste cetăţui au pornit caravanele de tate nu pe transpersonalism, ci pe drepturile exclusive
aprovizionare ale sufletului românesc şi e remarcabil» ale individului. Apologia libertăţilor eului, considerarea
că niciuna nu se integrează în peisajul „specifului român" indivizilor drept agregate unde adeziunea nu se face
cântat totuşi uneori cu entuziasm de cercurile respec­ interior prin iubire (comunitate), supunere (convingere,
tive. Avem în fond, de-aface cu creaţiuni simpatice de şi charisma), ideal (credinţă) este privită teoretic mai
literaţi exclusivi şi capricioşi. Unul dintre ei, (d-1 Ralea) mult subt unghiul raporturilor de forţă ducând astfel
ajuns în chip firesc pe treptele tribunei, a încercat Ia robinsonism doctrinar şi exaltare egotistă. Distingem
să justifice cu exemple ilustrissime palidele încercări de două fascicole în sociologia juridică a d-lui Stere. Una
amestecuri spirituale, agregatele mecanice unde ele­ este de atitudine şi porneşte din neomarxism fără a
mentele constitutive sunt lipite cu pap între ele, în­ duce până la sfârşit concluziile transpersonaliste, bunuri
crucişările hibride şi monstruase, dovedind o trecătoare comune ale structurel oricărui stat modern. Transper-
incomprehansiune pentru tainele subtile ale creaţiei şi sonaliSmul în problema Statului are identităţi finaliste
gândirei. Amestecul de marxism cu patos slav, revi­ cu concepţia catolică şi cu oricare concepţie unde prc-
zionismul lui Eduard Bernstein şi neokantianismul blema religioasă sau autoritatea în raport cu Eul este
şcoalei delà Marburg, tratate cu stil din tolba ilumi­ pusă în centrul rezolvării acestei chestiuni. Transper-
nismului francez, ceva anglomanie şi sociologism—înainte sonalismul este refuzat în sociologia juridică pe care o
sau după Durkheim — această pestriţă hală de vechi­ discutăm. Deşi porneşte pe un drum şi cu arme unde
turi nu însemnează gândire autentică. (Durkheim apli­ regalitatea Eului nu se întâlneşte, găsim la mijlocul vo­
cat parţial morfologiei româneşti de d-nii Ralea şi Suchi- iajului rătăcirea pe o cărăruie înflorită. Aici sunt pa-
anu, nu e Durkheim în tendinţa lui ultimă spre uni­ radisurile Eului, trandafirii bravadei, alcoolul anarhiei
versalism şi totalitate, care îl înrudeşte de Othmar absolute, splendoarea albastră a libertăţii nemărginite şi
Spann, marele spiritualist şi care face pe Leopold v. voluptatea enigmatică a singurătăţii.
Wiese să spue că „ambi autori tind să facă o egalitate Modul de rezolvare a dezaxării crescânde — prove­
din conceptul de Dumnezeu şi conceptul de societate," nită pe de-o parte interior prin prăbuşirea vechilor
ci etnologia durkheimiană, fără metafizică şi fără con­ valori, iar pe de altă parte prin trecerea delà ctitorie
cluziile ultime ale sistemului. Interpretarea lui Durk­ la contractualism şi prin schimbarea formelor chans-
heim este, încă, în litigiu. Acei delà Iaşi lasă în orice matice—a fost făcută de junimism în sens de aspiraţie
caz în umbră părţi esenţiale şi nu dă chei de cât şi nedecizie, de criticism în sensul de tratare dilatorie
pentru anticameră, iar nu pentru tot palatul). a deciziei sau de predominare a eului : două exemple
Sociologismul ,,V. R." este atomizant şi mecanicist. ilustre şi două formule infecunde.
Sociologia juridică a d-lui Stere pune punctul de greu­ PETRE MARCU BALŞ

C R O N I C A L I T E R A R A
«CRUCIADA COPIILOR» DE LUCIAN BLAGA
PRIN ivirea lui Lucian Blaga, poezia românească Poet de natură lirică, lira preferită a lui Blaga e'
este definitiv deslegată de blestemul eminescian. Emi- totuşi şi nu e un paradox : teatrul.
nescu închisese poezia românească în blestemul, pecetluit Zamolxe, Tulburarea Apelor, Fapta, Daria, Meşterul
cu nouă apostile, al desăvârşirei. Stejar cu imensă co­ Manole şi acum proaspătă, Cruciada Copiilor, consi-
roană pe întinsul liricei româneşti, Eminescu rotea umbră tuesc un şir neîntrerupt de drame (Zamolxe, numai el,
deasă, stârpitoare a încercărilor de nouă creştere. Ast­ e denumit : mister).
fel se poate explica şi exodul unor poeţi români în Ţinând de dialogul platonician, dramele lui Blaga au
streinătate. Poeţii posteminescieni au fost siliţi, în majo­ privirile îndreptate, în acelaş timp, spre tragedia antică
ritatea cazurilor, să crească, fie în umbra eminesci­ şi către misterul creştin.
ană, fie din împrumuturi streine. Pătrunse de un fior, nea vând nimic de a face cu
Lucian Blaga este însă poetul care poate sta în electricitatea şirei spinărei, străpunse de sentimentul
ecuaţie cu numele lui'Mihail Eminescu. El a isbutit să durerii metafizice şi neputinţei funciare a omului, sub
se înalţe din proprii rădăcini şi, spărgând coroana ro­ întinse de o surdă chemare şi de un dor nestăvilit de
tată a blestemului eminescian, să ajungă să se împăr­ transcendere, înzestrate cu sobrietatea tragică a expresiei,
tăşească din slăvile cerului. de un laconism de sfinx care nici odată nu se va da
Care să fie secretul biruinţei lui Blaga? Multiple în vileag, teatrul lui Blaga e denumit impropriu, chiar
preocupări, o gândire cu valenţe nesecătuite aliate unui de autor, „dramă". El nu are nimic aface nici cu ver­
necontenit strigăt metafizic? Cert este că, în faţa pro­ balismul, nici cu acţiunea dramei în sensul ei modern.
filului eminescian, Lucian Blaga înalţă o figură de o In Cruciada Copiilor, nimeni nu vorbeşte prea mult. Ava­
uimitoare echivalenţă. lanşele de cuvinte sunt înlocuite printr'o schiţare de gest,

92

© BCU Cluj
o frântură de întrebare sau răspuns. Dialogurile se reduc cerc, în dungă" — în cămăruţa unui suflet de copil,
de multe ori la opuneri de da şi nu. Personagiile lui Blaga îi sfârtecă păreţii pitici fără păsare. Faptul istoric, cum
au numai ceva de spUs dar şi de tăcut. Ele ştiu să ne spunea poetul vorbindu-ne de noua sa dramă,
vorbească dar să şi rămână mute, Caşi în muzică, în Cruciada Copiilor, e numai fundalul dramei propriu zise.
teatrul lui Blaga pauzele contează. Şi e mai mult de Bieţii copii, cobai pentru experienţele şi îneguroasele
cât o pauză; tăcerea la Blaga e un personagiu principal. probleme ale destinului, Lucian Blaga îi iscodeşte ca
Persoanele pieselor Iui Lucian Blaga sunt ca un pândar atare.
de o rară putere de stăpânire, aşteptând să vadă, să Într'o cetate de hotar pe Dunăre în jos se iveşte
înţeleagă, să pătrundă taina prin care se mişcă. Teodul, călugăr al Romei. „Umblă cu o icoană din care
Mai mult ca oricând, în Cruciada Copiilor, Lucian Isus chiamă cu mâna ; lăsaţii copii să vină la mine...
Blaga e pisica sprintenă, nervoasă, în supremă tensiune, umblă pretutindeni, vine, pleacă, iese, se întoarce, când
păzindu-se să comită cea mai imperceptibilă mişcare într'un cătun de munte, când în ' cetate.., vorbeşte în
ţinându-şi răsuflarea, privind stolul de vrăbii—copii,— şapte glasuri.. o 'nvârte şi o întoarce şi la orice are
în care îşi alege victima — Radu>, fiul Doamnei,—când gata răspunsul, parcă ar cânta numai antifouul în strană"
şi când prefăcându-şi glasul în vers şi ciripit spre Aşa îl descrie Ghenadie stareţul ortodox. Şi, deşi cu
ademenire. duşmănie, stareţul îl descrie pe Teodul drept plin de
Cuprinzând teatral ca lirism, însă nu lirism senti­ vrednicie. Teodul e prea vrednic, după părerea stareţu­
mental, ci lirică a gândului în zbatere transcendentală, lui. E prea neobosit. „Catolicii au uitat Ierusalimul de
Blaga se situiază în linia eminesciană; depăşind-o, Blaga sus pentru Ierusalimul de jos. Au uitat pe Domnul
înţelege că gândurile sunt mai tari decât vorbele, pentru mormântul Domnului. Şi pe urmă au uitat mor­
cuvântul e alceva decât expresia, stafia e mai vie de mântul pentru faptele lumii şi pentru ispitele din toate
cât carnea, iar jurământul mai în carne şi în oase de furtunile şi dela toate răscrucile. Şi păcatul acesta nu
cât oamenii : „jurământul umblă prin cetate." se iartă".
Ne-am înşela dacă am crede că în piesa cea nouă Tpt Ghenadie vorbeşte. Se opune acţiunei lui Teodul,
a lui Blaga, ca şi în celelalte, personagiile care sunt care chiamă copii în cruciadă, la Ierusalim.
chemate pe scenă sunt : Ţeodul, călugărul catolic, E adevărat, Teodul catolicul e plin de sârg, e ne­
Doamna Ţării Româneşti ; Ghenadie, stareţul. Radu, obosit, e p flacără vie, e smerit ca porumbelul şi în­
copii, etc. ţelept ca şarpele. E călugăr pătruns din creştet până
Personagiile sunt de alt ordin; „Lemnul", „Minunea", în tălpi de cele şapte virtuţi teologiale. Cine se poate
„Jurământul", „Cântecul", „Lumina", „Ierusalimul", asemui lui Teodul, care are un vis atât de curat, o
„Fuga" şi „Starea". Nu oemenii se bat între ei. Cel mult nădejde atât de tare. „Visul cavalerilor s'a înecat în
fiecare se sbate. Insă duelul e încins între Simboluri şi sânge şi duhul lor s'a stins sub comori. Copii lumii
Noţiuni. Personagii nu se poate mai cu trup în teatrul vor ridica iarăşi visul din pulbere ! Numai ei pot să
lui Blaga. Jurământul umlbă prin cetate. cucerească mormântul pierdut, copii curaţi, luminile vii,
„Toată noaptea—dela uşe la fereastră, dela fereastră sfinţii micuţi şi fără de moarte ! Un mers din minune
la uşe. înainte, înapoi, în cerc, în dungă. Am des­ în minune va fi drumul lor ! Nici o spadă nu se va
chis fereastra : cântecul copiilor. Am închis fereastra : scoate din teacă, nici un arc nu se va întinde, nici o
cântecul copiilor. Mi-astup urechile ; acelaş cântec, — suliţă nu va răni. Ei vor trece cântând prin fundul
trist, lung, nepământean,—ca o chemare din somn, ca mării, ca un alt popor scos din ţara tenebrelor" !
un drum spre moarte" (Doamna, Actul II). E sigur că Teodul are o nobilă intenţie şi e pătruns
Ce vrea cântecul copiilor, ce vrea jurământul, ce de tot ceace are creştinismul mai frumos, mai eroic.
vrea Ierusalimul ? Lucian Blaga vâră viermele iscodirii Lui se opune Ghenadie, în faţa Doamnei : Antigonă
în inima copilaşilor. Fiind curaţi copii, iscoada se va neputincioasă de a lua o hotărâre când e vorba de
rezolvi ? a păzi copii altora, punând şapte lacăte şi trăgând toate
Căci, ë incontestabil că, luând ca prilej cruciada punţile, ca să-şi păzească de chemarea lui Teodul pro­
copiilor, în. gândirea lui Lucian Blaga se aşează cu pria odraslă, Radu.
tărie problema orient—occident—ortodoxie—catolicism. Cine e Ghenadie ? Desigur, în faţa siluetei macerate
Inimii şi minţii, copiilor, ca unui ghioc al curăţiei de post şi rugă neîntreruptă şi de sacririciu neprecu­
şi al tainei, Lucian Blaga pune întrebarea crucială a peţit, a lui Teodul, care se profilează colţuros şi deşirat
creştinătăţii, iscodind sufletele plăpânde cu iscusinţă de pe cerul cruciadei, se iveşte plată, rotundă, ghiftuită,
sfinx.—Cu cruzime de sfinx. mătăhăloasă, legănată, figura stareţului Ghenadie, care,
Pentru duelul de veacuri al celor două mari biserici după expresia dispreţuitoare de „în treacăt" a lui Teodul
istorice, Lucian Blaga a ales ca platou de intersecţie nu se gândeşte decât „numai la ospăţul Crăciunului şi
sufletul copiilor cruciaţi. Bolţile inimilor copilăreşti nu la faptele cruci".
răsună de încrucişări tăioase de cuvinte şi de luări de De o parte e Roma organizată, cu călugări, armate,
atitudini în covârşitoarea întrebare. Săbiile credinţei, cu un singur trup şi suflet. „S'ar zice că cel dintâi
bătându-se în cercuri invoaHe — „înainte, înapoi, în călugăr care a pus crucea în mâinile cavalerilor s'a

93

© BCU Cluj
despicat în două în fiecare biserica prin care a trecut. nu birue Ghenadie nu are nevoe sâ învingă. Nu e
Şi din unul s'a făcut doi, din doi patru, din oatru opt preocupat de aceasta. Aceasta e rostul numai al lui
şi turmă din fiecare".,,Călugării nu trebue se fie oameni. Dumnezeu. Ghenadie îşi rosteşte leturghia, rămâne cu
Sunt ilacără într'un trup biciuit". Aşa spune Teodul ce a învăţat din bătrâni, e prost, e lucrător leneş, e
despre sine, trimis al Romei. Şi, când Doamna, auzind fără ambiţie şi fără vise, e gol, e opac şi optuz. Lui
aceste cuvinte îi spune: ,.Teodul, eşti îndrăcit !", acesta Ghenadie nu-i pasă dacă are sau nu dreptate şi e
nu se sfieşte să replice : „Draci trebue să fie călugării, departe de ispita sfinţeniei. El ştie că aşa este. Pentru
draci cari cred în Hristos şi nu mai trăesc decât el Ierusalismul este cucerit. Acţiune în această materie
pentru copii lui". nu poate fi decât agitaţie şi stearpă vânzolire.
In faţa acestei acţiuni unitare, pâlpâitoare şi neas­ In acest timp sufletul copilului se frânge. Încuiat în
tâmpărată dragoste de Hristos, stă amorf şi leneş, cămară până ce Doamna se va lăsa convinsă sau va
într'o superbă apatie orientul ortodox. Neorganizat convinge pe Teodul, Radu a descoperit uşile secrete
fără „personalităţi", fără flacără vizibilă, fără pretenţii care duc spre nevăzut. Dorul Ierusalimului creşte în
de a mântui lumea cu umărul. Bizanţul dă din umeri inimioara fragedă cum se desvoltă bobocul de crin
şi, opunându-se formal, nici nu încearcă o contra-acţiune. din mugurul verde. Şi sufletul îmbătat de mireasmă se
In definitiv, Teodul face ce vrea. Satul ortodoxiei e înalţă iute către cer. Intră, cum spune Ghenadie, închi-
fără câini. Ghenadie stă şi se îngraşă, în propriile-i zându-i ochii, în adevăratul Ierusalim.
păcate, care-i privesc propria conştiinţă, însă stă pe Acţiunea lui Teodul se frânge. Copiii au pierit în
poziţiunea moştenită, se încleştează strâns de tradiţie valuri fiindcă minunea nu a vrut să se arate. Degeaba
şi de bunul simţ omenesc, şi nu încearcă să se încarce viu, degeaba organizare, degeaba iscusinţă, devotament,
de virtuţi strălucitoare dar eretice. sacrificiu.
Ca să lămurim ce e apusul şi ce e răsăritul cruci­ Copilul a murit. Ghenadie a învins. Teodul se laudă
adei copiilor, e un proces în care nu se poate spune că e drac care crede în Hristos. Se fălea cu neîndurarea.
că apusul nu apare în toată strălucirea lui, iar orientul In îndurarea lui, Ghenadie rămâne cel neîndurat.
în toată nepătrunsa-i noapte. Apusul e înfăţişat de Aceasta e ortodoxia : e omenească şi deaceea isbu-
iscusitul Lucian Blaga în toată splendoarea, în întregile-i teşte să fie neomenească, e dezorganizată şi deaceea
avantagii, iar răsăritul în toate scăderile lui. Si totuş... e organică, e leneşă şi deaceea supusă lui Hristos. Iar
Fiind de ales între splendoarea apusului şi noaptea catolicismul voind să pară neomenesc rămâne în ome­
răsăritului, cine nu va rămâne de partea celui din urmă? nesc, de mult ce se organizează, nu isbuteşte să se
Cât de minunat şi de discret ne arată Lucian Blaga închege, şi agitat fiind se svârle în diabolic. Ispită a
în Cruciada Copiilor, frumuseţile Romei şi păcatele lui Dumnezeu, iată ce e Cruciada Copiilor.
Bizanţului. Şi totuşi Ghenadie e al nostru. Ghenadie PAUL STERIAN

C R O N I C A P L A S T I C A
EXPOZIŢIILE CELOR TINERI
TjLTIMILE două luni au fost bogate, pe tărâmul sub care se ascunde neputinţa. Este vorba dimpotrivă
artelor plastice, în manifestări ale tinerei generaţii de de sinceritatea căutării de sine pe care o presupune
pictori şi sculptori. Talente evidenţiate cu câţiva ani orice efort îndreptat spre aflarea expresiei personale,
în urmă au justificat cu prisosinţă speranţele ce se pu­ spre delimitarea unui stil de sine stătător.
neau atunci în desvoltarea lor viitoare, câţiva pictori La „Cartea Românească" au expus în cursul lunei
dintre cei mai tineri, cunoscuţi din expoziţii colective, Ianuarie, picturi : doamna Lucia Demetriade Bălăcescu,
au încercat, cu toate piedicile pe care criza actuală le sculpturi : doamna Milita Pătraşcu, amândouă bine cu­
pune în calea celor mai frumoase intenţii, prima lor noscute şi apreciate de publicul nostru.
expoziţie personală, in timp ce alte nume cu desăvâr­ Lucia Demetriade Bălăcescu se îndreaptă spre o
şire ignorate până astăzi reuşiau să iasă din anonimat fază de maturitate a talentului său. Expresia artei sale
la cel dintâi contact cu publicul. Asemenea manifestări a devenit mai ponderată, materia picturală se centra­
arată în ce mare măsură generaţia tânără merită sim­ lizează cu mai mare uşurinţă într'un sens superior de
patica luare aminte a vizitatorilor de, expoziţii, după logică formală şi coloristică. Culoarea capătă acum mai
cum cercetarea atentă a realizărilor parţiale şi consi­ multă stofă, nici un efect nu mai este lăsat pe seama
derarea îndrumării generale pe care o urmează tinerii accidentalului. La aceasta Lucia Dem. Bălăcescu a
pictori şi sculptori, ne întăresc convingerea in seriozi­ ajuns prin înţelegerea într'adevăr artistică a resurselor
tatea efortului lor. Nu înţelegem prin aceasta ceeace de expresivitate picturală pe care le conţine technica
de obiceiu se înţelege : aservirea necondiţionată la for­ pastelului, deslegând cu curaj dintre virtualităţile la­
mulele tipice ale academiilor sau lăudata cuminţenie tente ale acesteia, un întreg registru de rezonanţă joasă,

94

© BCU Cluj
de caldă comunicativitate omenească şi în acelaş timp astăzi, sensul materialului este realizat prin accentureâ
de solemnă majestate. Se poate spune că noui moduri detaliilor, ceeace înrâureşte uneori spre disoluţia ex­
expresive au fost creiate într'o materie căreia nu i se presiei unitare. Faza actuală, în desvoltarea artistică a
recunoşteau până acum atari potente. Lucia Dem. Bă- Miliţei'Pătraşcu, se caracterizează printr'o căutare a-
lăcescu mânueşte creioanele colorate cu siguranţa de nalitică adâncită în vederea unei sinteze superioare de
meşter încercat, reuşind să ne facă suspecte pretenţiile sens plastic, în care să se integreze reuşitele parţiale de
sale de diletantism. Praful colorat este întins pë su­ astăzi. In portrete, preocuparea de amănunt o în­
prafeţe largi, în strat gros sau subţire, urmând sensul deamnă uneori pe Milita Pătraşcu la anumite concesii
unitar al haşurelor. Cu această materie neînsemnată în sensul formulelor curente. Năzuinţa nobilă a artistei
este făcută curba melodioasă a unui braţ, rotunzimea rămâne totuşi până la urmă învingătoare, iar voinţa sa
bustului, moliciunea catifelată a carnaţiei. Aceeaşi ţe­ de artă îşi află o expresie puternică în câteva lucrări
sătură intră în cutele larg drapate ale rochiilor sau valoroase, cum este aceea intitulată : «Cap de ţigancă".
defineşte o atitudine corporală. In sala ..Mozart" a expus pentru întâia oară Marga­
Portretele pe care le aduce Lucia Dem. Bălăcescu reta Slerian. Niciodată, la noi în ţară, un talent tânăr
într'un număr considerabil sporit faţă de trecut, trebue nu a avut o consacrare mai entuziastă. Aceasta este
considerate cu mai multă dreptate chipuri abstracte ale datorită probabil în mare parte impresiei de sinceritate,
idealei conformităţi dintre substanţa generoasă a pic- de riecontrafăcut ce se desprinde nemijlocit din ansam­
turei şi majestatea ţinutei corporale a modelelor, decât blul pânzelor expuse. Margareta Steriaii este o con­
documente de psihologie omenească, aşa cum ne-am vinsă fauve. Primitivismul expresiei sale nu exclude
putea aştepta. Este evidentă pentru oricine ştie să vadă totuşi reversul medaliei : cultura. Credem că nu greşim
deosebirea pe care o pune artista între tratarea figurei atribuindu-i artistei oarecare arbitrar în intenţii, cu pri­
omeneşti şi tratarea somptuosului aparat vestimentar. vire la tratarea frustă a câtorva portrete de copii şi
Nu este vorba numai de o grijă mai mare sau mai fete din Drăguş. Frăgezimea acelor chipuri este reali­
mică în execuţie, ci de o factură diferită pentru fie­ zată cu mijloace atât de anti-picturale, încât rămânem
care din aceste două regiuni ale unei reprezentări fi» surprinşi de vecinătatea altor pânze, în cari gravitatea
gurale. Chipul omenesc se mai resimte în tratare de acordurilor joase de culoare, aflându-şi sprijin în rezo­
vechiul gratism al artistei, sistem de notaţie rapidă şi nanţele unui negru somptuar, ne vorbeşte despre di­
uşor spirituală. Este drept că în câteva desene de o ferenţierea unei vizualităţi picturale, frumos cultivată.
delicateţe rară, apare pentru întâia oară o preocupare Această constatare nu trebue să ii ofere doamnei Ste-
serioasă de anatomie a figurei. Prin mijlocirea câtorva rian, raţiunea unei prea mari încrederi Până la culti­
haşure colorate, trase cu tact surprinzător, Lucia Dem. varea matură a însuşirilor sale generoase mai este
Bălăcescu realizează uneori o plasticitate calmă, apro­ mult şi orice forţare a evoluţiei o poate arunca în plin
piată de virtuţile sculptorului. Aceste cuceriri sigure academism. Margareta Sterian va ajunge la un stil per­
sjnt trecute în portretele mari recente, a căror lărgime sonal, dacă va şti să înconjure deopotrivă tentaţiile
de galb se cuprinde sub aceeaşi determinare stilistică, unui meşteşug lipsit de convingere lăuntrică, cât şi
cu tratarea logică a culorilor. Densitatea materiei pic­ excesele unui primitivism necontrolat.
turale, în sinteza plastică a unui chip bărbătesc, se O surpriză a fost pentru mulţi şi expoziţia doamnei
acordă fără greş cu rezonanţa plină şi sobră a unui Micaela Eleuthcriaăe, la „Hasefer". Sensibilitatea rară
roşu aproape pompeian. Acelaş lucru se cuvine spus a acestei artiste nu mai era un secret pentru nimeni
despre portretul doamnei în albastru. din câţi putuseră aprecia în puţinele naturi moarte date
Stadiul de astăzi în evoluţia artistică a doamnei la iveală până astăzi, discreţia puţin obişnuită a ex­
Lucia Dem. Bălăcescu, se distinge printr'o căutare mai presiei, simţul rafinat al armonizărilor de culoare, tactul
atentă a caracterului pictural şi omenesc, printr'o mai fără pereche, ce ţinea strânse laolaltă în alcătuirea na­
mare grije de stil. Spontaneitatea uimitoare pe care o turilor moarte, cele mai felurite obiecte, realizând ast­
manifestă artista îşi află un corectiv în reflexiunea li­ fel intimitatea unei ambianţe sufleteşti, pline de farmec
niştită, în cumpăna introdusă de nevoia unei expre- şi de caldă rezonanţă omenească. Ceeace surprinde
siuni ponderate. De aici încolo posibilităţi nesfârşite de astăzi pe cercetătorul expoziţiei dela „Hasefer" este
cultivare se deschid talentului frumos al doamnei Lucia suprafaţa întinsă pe care au reuşit să o fertilizeze în­
Dem. Bălăcescu. suşirile enumărute mai sus, socotite pe nedrept minore.
în aceeaşi sală, Milita Pătraşcu ne-a înfăţişat în Reuşita doamnei Micaela Eleutheriade se explică tocmai
câteva bronzuri, terre-cuite şi bucăţi de marmoră, o prin prudenta înţelegere şi cultivare a materiei pictu­
nouă latură a talentului său, îndreptat de astădată spre rale, in funcţie de expresia unei sensibilităţi artistice
circimscrierea unor amănunte caracteristice în raport neobişnuit de diferenţiate. Din folosirea albului şi a
cu posibilităţile de expresie proprii fiecărui material. fondurilor de rezonanţă neutră în raport cu un arabesc
Grija pe care o poartă artista pentru degajarea sen­ de culoare, fără încetare înoit de imaginaţia picturală
sului plastic corespunzător feluritelor materiale consr a artistei, aceasta realizează întreguri picturale de o
titue o veche preocupare a sa. Pentru întâia oară, uimitoare coeziune, sprijinită pe unitatea nedesminţită

95

© BCU Cluj
a unui sentiment apropiat. Cele mai preţioase invenţii în activitate, fără ca nimic să depăşească economia
de coloare, cel mai luminos albastru, verde, galben sau raporturilor care le guvernează, iar altele capătă o
roşu cunosc în alierea lor cu acordurile cromatice joase expresie de nestrămutată linişte din şlefuirea maximă
treceri melodioase, a căror subtilitate trebue aflată ia­ a suprafeţelor plastice. Ceeace impresionează în arta
răşi în frumoasa cultivare a sensibilităţii plastice, de lui Boege este sentimentul necesităţii de unde pare
care dă dovadă artista. Cu aceleaşi calităţi, Micaela să-şi fi luat naştere orice raport cuprins în lucrările
Eleutheriade, pătrunde în peisagiul românesc, justificând sale. Suprafeţele sunt înstrunite cât mai mult, pentru
astfel prin varierea motivelor, o mai mare încredere ca pe o cuprindere mică să activeze o energie cât mai
în posibilităţile de extindere în suprafaţă a talentului intensivă, formele ne apar nu numai construite, ci în­
său şi de adâncire a expresiei decât îi acordă îndeobşte săşi limita forţelor care construesc. Ne-am putea aş­
vizitatorul sceptic al expoziţiei. Astăzi se ştie îndeajuns tepta ca actualitatea acestor forţe să atragă contopirea
că Micaela Elutheriade este capabilă şi de altceva de formelor în intimitatea mişcării. In cazul lui Boege,
cât de infinite variaţiuni pe o temă de Braque. lucrul se petrece altfel : un gând abstract le păstrează
Ca o contraponderare la atâtea aspecte de artă fe- în izolarea tipurilor geometrice pure. Sculptorul Boege
menină, sculptorul german B. E. Boege, stabilit de este şi un portretist de rassă. Portretele lui Barbu
câţiva ani în Bucureşti, ne oferă exemplul întăritor al Ştirbeiu, Bachmann şi Avram, pot servi oricând de
energiei care stăpâneşte materia şi dispune de ea. Elev exemplu pentru ceea ce poate realiza o convingere
al lui Rudolf Belling şi Arhipenko, sculptorul R. E. de artă nestrămutată, oricât de mult atitudinea artis­
Boege se arată convins de geometrismul formelor ti­ tului ar fi inovatoare, când sinceritatea nu poate fi
pice, la care se reducea pentru aceia orice subiect. pusă la îndoială şi când forţa sa de creaţie este în
Linia mare îşi are cuvânt hotărâtor în lucrările sale, măsură să îndreptăţească orice îndrăsneală.
dintre care unele par definiţia unui sistem de forţe

MARIUS BUNESCU
f l E C A R E expoziţie nouă a lui Marius Bunescu, ne prii, degajat de superstiţiile culturei, ale acestei culturi
aduce revelaţia unei adânciri în expresia artistică a alexandrine, care se cuvine cu mai multă dreptate a fi
pictorului şi uneori înfăţişază cercetătorilor, o latură numită diletantism. într'un alt înţeles, Marius Bunescu,
necunoscută a talentului său. Este tocmai cazul ultimei acest incoruptibil instinctual al artei, este totuşi unul
sale expoziţii, care evidenţiază în nenumărate exemple din cei mai cultivaţi pictori români. Cultura în înţelesul
cucerirea unui întreg domeniu de expresivitate artistică, acesta apare ca un fapt al personalităţii omeneşti şi
venind să îmbogăţească stilul pictorului şi să-i crească nicidecum ca rezultat al unui efort îndreptat spre acu­
eficacitatea. Spre deosebire de ceeace se întâmplă în mulare numerică de falşe bogăţii spirituale. Cât de
cazul altora, împlinirea artistică aluiBunsscu, oricât de departe suntem de Veneţia focurilor de artificii, de
înaltă, nu este niciodată socotită de el un capăt de drum. parada flamurilor colorate, de „poezia" aspectelor veneţi-
Pictorul nostru nu beneficiază (cum scrie undeva Gide) ene ! Bunescu dispreţueşte eleganţa şi „cultura". Bu­
de primul elan. Elanul său este continuu, orientat nu­ nescu este numai pictor.
mai spre obiecte şi scopuri deosebite. In aceasta stă Veneţia i-a oferit pictorului nostru, noui teme colo-
garanţia autenticităţii omeneşti a graiului său. Din aceeaşi ristice, mai mult decât atât, i-a dat confirmarea unui
mlădiere nespusă reese deasemenea acordul plin dintre sens inedit al culoarei. Până în ultimul timp, pictura
conţinutul de umanitate al artei sale şi expresia pictu­ lui Bunescu primea accental delà atmosfera omenească,
rală, contopirea lor la temperatura înaltă a emoţiei. în care erau învăluite pânzele sale. Colorile se dife-
Cu expoziţia de anul acesta, Bunescu face un pas renţiau în nuanţe de sensibilitate, în timp ce griurile
mare înainte. Drumul la Veneţia, plin de pericole pentru introduceau oarecare ceaţă în ambianţa umedă. Astăzi
orice pictor cinstit, a însemnat în cazul lui Bunescu în lucrările lui Bunescu vorbeşte aceiaşi frăgezime, dar
nu numai o îngenunchere a ispitelor amabile, pe care argumentul colonstic şi-a căpătat o independenţă ac­
e propune motivul. Dar, mai ales, caracterizat prin centuată faţă de înrâuririle atmosferice, reuşind să for­
latura sa pozitivă, un înbold din afară spre împrospă­ meze acordul fundamental pe care se clădeşte prestigiul
tarea vizualităţii. Este mai corect să spunem că această unui peisagiu. Trebuie urmărită întreaga serie de pei­
ocaziune nu i-a fost oferită lui Bunescu, ci dinpotrivă sagii veneţiene, pentru a căpăta conştiinţa miracolului
a fost căutată de el. Pictorul a înţeles necesitatea pentru săvârşit: cum un roşu sonorizat, un alb fraged şi un
însuşirile de frăgezime ale sensibilităţii sale picturale, verde glauc pot compune delà sine întreguri picturale,
de a fi necontenit interesate de noi aspecte ale vieţii. numai prin eficacitatea convingere! coloristice a pic­
Peisagiul veneţian îşi păstrează prin prisma viziunii lui torului !
Bunescu, caracterul său istoric şi pitoresc. Cu toate Este nimerit să se vorbească de o architectură a
acestea, o altă Veneţie decât cele cunoscute, ne este culorei şi de o structură a culorei, cu privire la ultimul
înfăţişată privirii, Bunescu a ştiut să vadă cu ochi pro- stadiu din evoluţia piclurei lui Bunescu. Cea dintâiu

96

© BCU Cluj
impune o expresie statică întregului pictural din rapor­ tistului, îndemnat acum spre transpunerea motivelor
tarea reciprocă a câtorva planuri principale de culoare, din natură în armonii de culoare autonome. Bunescu
cealaltă exprimă în diferenţierea pe suprafeţe minime îşi compune culoarea (după cum ne mărturisia el în­
a pastei colorate, o anumită dinamică picturală, ca suşi), o construeşte în raporturi înlănţuite cu necesi­
activitatea finală a ţesutului cromatic. Niciodată nu se tate, potrivit unei logice stringente, care se suprapune
va putea sublinia îndeajuns siguranţa nestânjenită cu realităţii perceptibile şi îi impune o precisă orientare
care pictorul ştie să pună în relaţiune cu programul spre sensuri inedite de viaţă, făcute valabile prin simpla
coloristic al unei pânze, exprimat în raporturi mari, alegere a pictorului. Acest arbitrar din partea artistu­
jocul, teşit pe faţete multiple, al reflexelor transparente lui nu atrage după sine, ca în nenumărate alte exemple
de culoare. Bogăţia paletei şi strălucirea ei depăşesc la îndemâna oricui, o epuizare a substanţei omeneşti
în cazul acesta imediaţia unei funcţiuni de expresivi­ ci constituie dimpotrivă condiţia exterioară a creşterei
tate omenească, reuşind să cristalizeze potrivit liniile sale în adâncimea expresiei. Mai mult de cât atât,
de forţă ale unor legi proprii. Aflăm detalii de culoare, socotim că obiectivitatea din ultimul timp în expresia
ce se cuvin socotite bijuterii de preţ şi care păstrează artei iui Bunescu nu poate fi atribuită unor intenţii pur
în raport cu căldura acordului omenesc ce stă la baza formale, construcţia culorei evidentă în peisagiile vene-
picturii lui Bunescu, o valoare de pură semnificaţie şi ţiene impunându-se nemijlocit şi intuitiv privitorului ca
de oglindire luminoasă. Aceasta obiectivitate în expresie o construcţie de sensibilitate. De aceea chiar arhitec­
este o cucerire neaşteptată pentru arta lui Bunescu şi tura cea mai bine caracterizată apare în pânzele lui
duce in aceiaşi măsură la înobilarea lirismului său cât Bunescu sprijinită nu pe schelăria formei, ci pe con­
şi la fundarea lui în obiect. Este tocmai ceeace îi asigură stanta unui sentiment latent de viaţă, pulsând acolo cu
de acum înainte pictorului o cuprindere mai largă şi o uimitoare siguranţă de sine, pe tot cuprinsul culoarei_
mai temeinică a realităţii, înlesnind desfacerea aspecte­ Este vorba de o vitalitate rară exprimată când în
lor acesteia, în reprezentarea sa artistică. accente de forţă, când în modulări de gingăşie. Astfel a
Bunescu este dintre cei puţini. Bunescu este un reuşit Bunescu să dea graiu în materia cea mai des­
creator. Aceasta se înţelegea până astăzi în sensul povărată, unui univers de simţire şi să atribue o infi­
creerei de ambianţă sufletească. Peisagiile pictorului, nitate de moduri expresive, grupărilor de culoare oricât
liric pur, se cereau socotite stării de suflet trecute lumi­ de neînsemnate. Materia ajunge .în felul acesta cali­
nos în privelişte. Cele din ultimul timp subliniază o tate, expresie pură, semnificaţie pe planul spiritului.
tensiune mai accentuată în atitudinea creatoare a ar- AUREL D. BROŞTEANU

D R A M A Ş I T E A T R U
T A B L E T E
FĂRÂ îngăduinţă de vreme şi fără dăruire de reper­ biata bătrână corespunde cu fiica ei prin semne.
torii, o întârziere asupra unei drame, nu este îngăduită. In mod firesc toţi locatarii sunt intrigaţi până ce fie­
In schimbarea repede a afişelor, la toate teatrele, care din cele două personagii — mama şi soţul —
schimbare ce ţine mai mult de sleirea publicului decât fiinţei enigmatice de sus explică altfal adevărul său,
de urmărirea unei linii artistice de realizat, abia de contrazicând cu totul pe al celuilalt fireşte.
mai poţi distruge ca pe un mare evenimnt. „E aşa Piesa nu e alceva decât lupta dintre aceste mărturii,
cum vi se pare", de pildă, a lui L. Pirandello, la în spatele cărora se ascunde un adevăr sau o minciună
Teatrul Naţional. insesizabile, de vreme ce până la sfârşit nu n i s e
E o luptă între nebuni, din care numai unul este, pune nimic la îndemână, de către Pirandello, pentru
sau nu e niciunul, fiind toţi, şi cei aşezaţi şi normali a putea lămuri taina.
din restul distribuţiei, şi cei din stal, cari alcătuesc E comedia relativităţii cunoaşterii, a subiectivismu­
publicul, dacă ar fi să credem pe resoneurul piesei. lui anarhic şi incongruent cu privire la contactul cu
In bună dialectică pirandelliană, lămurită mai mult lumea din afară, e contrazicerea nesfârşită, e cercul
ca în orice altă lucrare a marelui scriitor italian, viţios, în care se răsucesc premize ce nu se întretaie
acţiunea oscilează larg, de la un punct de vedere la niciodată, şi niciodată nu se pot soluţiona.
celălalt — de la acela al ginerelui, la acel al soacrei Impresia pe care o Iasă ,,E aşa cum vi se pare" e
sile, ei sunt cei doi nebuni, având această putere aceea a unui joc încurcat şi enervant, a unui rebus
dăruită de autor, să ia cu ea, în această unduire largă, de deslegat, deslegarea pe care o dă izvorând mai
întregul public. puţin dţn obiectul direct cu care luăm contact pe
In vecinătatea unui apartament burghez, frământat calea realizării — spectactolul însuşi la care asistăm —
de mari curiozităţi, ca în provincie, un funcţionar cât din o cale interpretativă şi personală, făurită după
corect, locueşte la mansardă cu soţia sa, pe mama mijloacele şi capacitatea fiecărui spectator, trecând la
acesteia ţinând-o jos, într'o pivniţă aproape, de unde o egală distanţă de piesă şi emoţia ei, şi de încânta-

97

© BCU Cluj
rea noastră personală, în aplicarea întregei noastre Şi iarăşi Teatrul Naţional, reintră în spectacolele
inteligenţe, într'o minuţioasă construcţie intelectuală. unei sensibilităţi depăşite, cu „'Uitarea'' Iui Pierre
De altfel această metodă de a gusta şi înţelege se aplică Frondaie în senzaţionalul bernsteinian, dinainte de
socot, faţă de opera întreagă de dramă, a scriitorului război. Arthurul sau Siegfriedul literaturii bancare
sicilian. burgheze venea din Levant sau din Egipt. Astăzi
Ceeace este cu totul remarcabil în „E aşa cum vi subt pana d-lui Pierre Frondaie el vine în mod fatal
se pare", este tehnica. Isbândirea transcrierii dra­ du Rusia împănată cu Caucaz sau Afganistan. Pu­
matice a acestei idei abstracte. Izbândirea mai deplină ţină brutalitate, puţină senzualitate, ceva credinţă
aci ca în orice altă piesă pirandelliană, se datoreşte orientală şi eroul principal e croit. Fireşte că în bună
unei vechi tradiţii de teatru. înflorirea subţire a in­ simetrie, el va avea şi o umbră, sau un confident —
teresului scenic, pe un material greu de prins şi de ca în Racine — pentru ca să complacă tragediei fran­
drămuit, e o virtuozitate la care nu se poate ajunge ceze, care confident va fi, în speţă, o confidentă —
decât având un trecut al genului. Căci ce este alt­ secretara Natalia. Dragoste cu o franceză. (Dincolo
ceva această „E aşa cum vi se pare" decât o genială alt grup : soţia franceză şi amantul francez). Conflict.
comedie dell'arte, ca tehnică şi mijloace, proectată pe Banal, deocamdată. Pătrat, nu triunghi : doi şi doi.
un înalt plan intelectual ? Aci stă de altfel şi taina Asta e marea noutate. Dar şi idei ! Orient-Occident !
şi farmecul lui Pirandello, în îmbinarea aceasta feri­ (Berdiaeff, Massis, Şpengler, Keyserling) să fie oare
cită a două elemente, ce se contopesc într'un acelaş aşa? De ce nu? La sfârşit d-1 Frondaie îşi aduce
cuprins, din două zone de civilizaţie şi de structură aminte că e „intelectual" şi că trebuie să atingă în
sufletească deosebite : materialul greu, fără contur leşia tuturor fadaseriilor de apărare apuseană, tartină
precis, sângerat, frământat sî tragic al nordului,turnat franceză. Deci mica flaşnetă teoretica ; suntem alţi
în tiparele sprintene şi aerate, netede şi puţin sumare, oameni : noi ruşi, voi francezi ! Uf ! In plină criză,
scheletice, ale sudului. Teatrul Naţional a înscris piesa în repertoriul său,
Interpretarea de la noi, se apropie mai mult de fiindcă piesa „are de toate". Mă îndoesc însă că pu­
aceea pe care germanii obicinuesc să o dea lui Piran­ blicul — cu tot arsenalul de lux, muzică de exotic,
dello, subliniindu-se o categorie cu totul îndrăgită de de uşurel, de ideie şi de suflet de montare — va
teatrul delà Berlin şi Viena, şi anume : grotescul. In­ reveni la gustul dinainte de răsboi.
terpretările ţărilor latine, Franţa şi Italia, nu ating acea­ Un succes mare, a înregistrat Teatrul „Măria Ven­
stă categorie intermediară afecţionând mai mult cate­ tura" cu „Şoarece de biserică", piesa autorului maghiar
goriile de bază, albul şi negrul, tragicul şi comicul, între Feodor Laszlo. „Şoarecele" e o fată sprintenă şi des­
care păstrează liniile de despărţire mult mai precise. toinică, ce-şi caută, prin muncă cinstită, un loc pe
Legând un spectacol din două piese ce nu se în­ pe lume. Isbuteşte nu numai să muncească, dar chiar
tregeau, Studio-ul Teatrului Nat'onal a jucat într'o să subjuge pe un mare prinţ al finanţei internaţionale,
singură seară „Care din ele? a d-lui Anton Bibescu care în cele din urmă o ia în căsătorie.
şi Dardamelle" a lui Mazaud. Prima este un mari­ Trepidaţia modernă a vieţii înfrigurate de lucru, a
vaudage abil strunii, cu isvorul într'o mică întâmplare geniului unanim ajutat de tehnică, îşi găseşte bine
din viaţă, se poate, sau într'o anecdotă uşurătoare de rotunjit ecoul, în interiorul şi munca marelui om de
lume grea. Cea de a doua este piesa neisbutită a bancă — eroul piesei.
autorului unei foarte isbutite piese într'un act, ce se Duioşia unei duble romantice de muncă şi de dragoste
numea şi triumfa acum câţiva ani „La folle journée". se anină abil de această febră, de acest ritm, minunat
E iarăşi în grotesc, de data aceasta textul însuş o isbutit in transcriere. Spectacolul a' biruit graţie unei
cere, reluarea unui personagiu ce ne vine din comedia montări şi interpretări remarcabile.
veche, trecând prin Molière : încornoratul. In primul rând, d-şoara Leny Caler, şi-a găsit de­
Atitudinea personagiului central, „Dardamelle" e finitiv preţuirea generală, la justa şi reala d-sale va­
iarăşi împrumutată de aiurea: din „le Cocu magnifi­ loare artistică. Incontestabil d-şoara Caler este astăzi
que", a lui Crommelync. Deosebirea însă e următoa­ ingenua cu cele mai multe resurse din teatrul românesc
rea : atitudinea la Crommelync e luată pe viu, dea- Şi pentruca am observat cândva, negativ, pe d-1
dreptul pe sentiment, pe gelozie. La Mazaud, e la Timică Georgescu, o plăcere şi o datorie ne face să
puterea a doua; e atitudine pe atitudine socială, de înregistrăm azi, un succes al d-sale, de cea mai subţire
încornorat. Fireşte că astfel prezintându-se lucrarea, calitate.
totul este construit, totul este artificios, neavând ce Preţuim mult iniţiativa Teatrului Ventura de a în­
căuta aci nici o umbră de trăsătură naturală. Sau din scrie în repertorul său lucrări din literaturile dramatice
nenorocire, ne-am întâlnit cu o asemenea interpretare, mai puţin cunoscute publicului. Ţările mici — şi
în parte cel puţin. Trebue remarcat că, din punct de politiceşti şi culturaliceşti — nu odată au adus sur­
vedere al real'zării—decor şi interpretare, regie într'un prize în artă — şi în arta mare, şi în arta mijlocie,
cuvânt— Dardamelle a fost cel mai supărător şi amal­ dar. izbutită.
gamat şi disarmonic spectacol din această stagiune.
ION MARIN SADOVEANU

98

© BCU Cluj
C R O N I C A M Ă R U N T Ă
PRINCIPESA MARTHA BIBESCU, scriitoare Je imens anonimat rural, devenise în ultimii săi ani un
limbă franceză, a scos o carte în româneşte: Două pasionat iubitor de aristocraţie. Probabil fiindcă, ar­
portrete, Ferdinand al Bornante/, Anatole France. heolog profund, trăise o viaţă printre marmore şi pa-
Din literatura sa franceză, mărturisesc, n'am citit ab­ triciani romani. Când apăruse cartea Isvor a Principesei
solut jiimic. N'am putut să citesc. E o pică mai Martha Bibescu, el a venit entusiasmat şi mi-a întins-o
tare decât mine, — absurdă poate, dar nu mai puţin ca pe 6 revelaţie. Am refuzat-o spontan. Şi l-am rănit
reală. Orice român înzestrat, care scrie într'o limbă adânc fără să vreau, fără să ştiu. Nu mi-a ertat-o până
străină, mi se pare un dezertor. Şi cu cât are mai mult la moarte. Purtasem o prietenie pe care dânsul o cân­
succes, cu atât pica mea e mai tare. îmi zic : literatura tase în versuri ce nu le voiu uita. Din clipa aceea
franceză n'avea nevoie de acest talent ; literatura ro­ totul s'a prăbuşit. Câteva pretexte încă, acumulate de
mânească avea încă nevoie de el. Şi, mie cel puţin, sensibilitatea lui jicnită, ne-au separat pentru totdeauna.
pica aceasta de neînfrânt nu mi se mai pare i tât de Dar sânt sigur că, dacă la moartea lui aş fi fost în ţară
absurdă. Credeţi că în literatura franceză exista un gol şi m'aş fi apropiat de patul agoniei cu cartea princi­
pe care trebuia să-1 umple talentul principesei Martha pesei citită, Vasile Pârvan mi-ar fi iertat toate, — de
Bibescu? Eu nu cred şi nu-mi închipui un argument câte nu eram vinovat.
care să mă convingă de contrariu. Dar în literatura
noastră un talent ca al său ar fi fost atât de necesar ! Dintre cele două portrete, apărute în sfârşit şi'n ro­
O boieroaică ar fi scris aceste romane, din lumea ei mâneşte, unul, Anatole France, nu depăşeşte însem­
aristocratică, într'un stil aristocratic pe măsura sufle­ nătatea unei amintiri fugare şi a unei admiraţii literare :
tului ei, moştenire ciselată de civilizaţia veacurilor. compatrioţii marelui stilist, în frunte cu Charles Maurras,
Ceva ce n'avem noi ceştilalţi, feciori de popi, de ţărani au scris despre dânsul pagini ce nu se pot egala ; al
şi de dascăli, brusc săltaţi din natura primară în cul­ doilea, Ferdinand al României, singură Principesa
tura pe care, la rândul nostru, trebuie s'o creiem mai Martha Bibescu îl putea scrie. E o capodoperă a ge­
departe. Boierii lipsesc din ea.. Chiar dacă la începu­ nului, — ca să ne folosim de terminologia d-lui Mihail
turile acestei culturi ei stau ca nişte ctitori veneraţi, Dragomirescu. Incontestabil, singurul lucru mare ce s'a
urmaşii lor i-au trădat. Scrisul românesc cel puternic, scris despre marele suflet al Regelui defunct. între a
cel neaoş, cel rezistent, nu e boieresc. .Nici Eminescu, fi monarh român şi între ceeace era Ferdinand omul
nici Coşbuc, nici Caragiale n'au fost boieri. Apariţia exista o multiplă antinomie. Timid din fire, a trebuit să
unei Martha Bibescu ar fi fost o glorioasă ispăşire fie om public ; aristocrat german cu tradiţii medievale, a
pentru atâtea spirite de elită, din tagma ei socială, ce trebuit să-şi ia angajamante de bun român, catolic adânc
s'au desolidarizat de sufletul românesc. Scriitoarea prin­ credincios, a trebuit să fie protectorul Bisericii orto­
ciară le-a urmat, fără să adauge o glorie nouă litera­ doxe : îndeplinind în copiii săi obligaţiile ortodoxe ale
turii franceze, dar sărăcind pe a noastră de una necesară. constituţiei noastre, a trebuif să fie excomunicat de
Nu vreau să spun cu aceasta că Martha Bibescu nu Papa"; declarând războiu Germaniei, adică propriei sale
are succes la Paris. Sub iscăliturile cele mai severe familii, a trebuit să fie şters din cartea cea mare a
ale criticei franceze i-am citit elogii neşovăitoare. La Hohenzollernilor" şi „ucis genealogiceşte ;" părându-i-se
douăzeci de kilometri de Paris, într'un restaurant de că dinastia se clatină prin atitudinea întâiului său năs­
vară, frumos ca o poveste din Damasc, cu răcoare de cut, a trebuit să-1 sacrifice desmoştenindu-1, deşi 1-a
lac geometrizat, cu arbori uriaşi şi beţie de trandafiri, iubit până la moarte. Viaţa Regelui Ferdinand e o serie
i-am văzut portretul cu autograf, aşezat printre cele­ de acte neomeneşti decurgând toate dintr'o primă obli­
brităţile politicei, Academiei, literelor şi artelor fran­ gaţie luată cu jurământ faţă de poporul românesc. Şi
ceze. E un nume care circulă, dar o scriitoare care, cum această obligaţie era expresia unei superioare
oricât de preţuită, va fi socotită totdeauna ca străină.. conştiinţi morale, actele sale neomeneşti apar ca supra­
Francezii, numai cine-i cunoaşte abstract îşi închipuie omeneşti. Fiecare din aceste acte e o tragedie. Viaţa
că sânt eliberaţi de spiritul exclusivist. Despre George lui e un lanţ de tragedii cum nici istoria nu cunoaşte
Enescu, de pildă, tratatele lor de muzică naţională nu alta, nici haghiografia creştină. Peste toate acestea „Re­
scriu mai mult de două trei rânduri. între autohton şi gele Ferdinand n'ar fi fost îndestul de sacrificat dacă
metec în artă nimeni nu face o mai categorică dife­ ar fi iubit regalitatea".
renţă ca francezul. Universalismul său nu are alt sens Acest sacrificiu fără egal autoarea îl vede izvorând
decât expansiunea şi generalizarea în lume a geniului din ordinea transcendentală : ,,Regele Ferdinand a su­
francez. E şi firesc. Pentru a cunoaşte geniul acesta, ferit înfrângerea cu o înălţime de suflet care nu-i putea
preferim deci un francez autentic decât un român care veni decât dintr'o putere supranaturală". Sau ; „Alegând
scrie franţuzeşte. soluţia ce-i era inspirată de voinţa populară, dar care
Vasile Pârvan, care avea, ca şi noi, îndărătul său un trebuia să-1 coste cel mai scump, Regele Ferdinand a

99

© BCU Cluj
plecat nu ştiu ce greutate din cântarele cereşti de partea presia că nici ciobanii, prietenii lor din veacul mi­
poporului român," Biografia lui intra întreagă în for­ tologic, nu Ie mai înţeleg glasul aerian. Şi iată că pe
mula supremă a Evangheliei : cine-şi pierde sufletul neaşteptate, apare această revistă Darul Vremii, care
său, acela il va câştiga. Principesa Martha Bibescu nu aduce în programul ei conştiinţa limpede a acestei situ­
exagerează întru nimic numindu-1 martir, în sensul creştin aţii. Ea năzuie să înnoade un fir multă vreme întrerupt :
. al cuvântului. Pe acest martiragiu se întemeiază Ro­ „Simţim cu toţii că printre încheieturile formelor în
mânia mare. care viaţa Ardealului de azi pare a fi cristalizată, un
Intuiţia profundă şi mâna magistrală, care au con­ fluid de nelinişti îşi caută o albie nouă.
ceput şi realizat aceste pagini, fac din Ferdinand al Există un gând răsleţ şi o vorbă nerostită încă, ele­
României întâiul monument pe care poporul românesc, mente de preţ tăinuite în ascunzişuri ca şi comorile
prin Martha Bibescu, îl ridică marelui ctitor de ţară. pe care le anunţă doar vâlvătăi în noapte.
în nădejdea că vom putea să dibuim măcar aceste
daruri, pornim la drum".
O salutăm, C aşteptam demult să vină din Ardea­
lul lui George Coşbuc, al lui Ion Agârbiceanu, al lui
DARUL VREMII e o nouă revistă ce ne soseşte Octavian Goga, al lui Lucian Elaga şi Liviu Rebreanu.
pe neaşteptate din Ardeal. Sobră, elegantă, occiden­
tală la înfăţişare. Dar mai ales surprinzătoare prin
însuşi faptul apariţiei. Acum putem s'o spunem răs­
picat : aproape pierdusem credinţa că generaţia tânără
D. E. LOVINESCU, interviewât de Rampa, găseşte
a Ardealului s'ar mai înfiora de lumina înaltă a ste­
revistei noastre un cusur capital : acela că nu are un
lelor. Nu din vina noastră, ci din manifestările de
critic care să fie pivotul grupării. Dacă înţelegem bine,
până acum ale acestei generaţii.
— deşi credem că d. Lovinescu e prea uşor de în­
Ardealul de azi — şi nu ştiu dacă cei de acolo
ţeles, — vrea să spună că, precum Viaţa Românească
înţeleg îndestul câtă dragoste punem noi cei de din­
axe pe d. G. Ibrăileanu, precum Convorbiri Critice a
coace in acest cuvânt vrăjit Ardealul ! — trăeşte o
avut pe d. M. Dragomirescu şi precum Sburătorul 1-a
epocă de extaz politic, Printr'o profundă greşală a
avut pe d-sa, tot astfel Gândirea ar trebui să aibă sau
centrului, ţinut ani întregi la periferia vieţii publice,
să inventeze un critic. Adică un domn grav şi presum-
el avea impresia ostracizării în România devenită
ţios, irascibil ca o femee şi autoritar ca un padişah,
Mare, în rândul întâiu, prin splendidul lui pământ şi
de preferinţă fără talent, dar cu un gust fix pentru ta­
popor, A fost în această vreme o încordată luptă
lentele cenaclului, care domn grav să îndeplinească în
politică. Prin împrejurări speciale semnificaţia ei creş­
mijlocul colaboratorilor funcţia de zeu generos în epi­
tea incomparabilă faţă de luptele politice atât de
tete critice şi în ceaiu cu lămâie. E adevărat că nu-1
obişnuite ale Regatului vechiu. Mişcarea durând su­
avem şi ne mândrim cu acest mare defect. Ceva mai
fletul tineretului întreg la angajat în ea. Generaţia
mult : existenţa şi răsunetul acestei reviste fără critic
tânără de peste munte a crescut în această încordare
dovedesc tocmai inutilitatea lui. Fiindcă un critic—pivot,
în care preocuparea politică prima peste toate cele­
aşa cum îl concepe d. Eugen Lovinescu şi, în genere,
lalte. Lucian Blaga, pe măsură ce era mai serios în­
mişcarea noastră literară, noi îl socotim un parazit al
ţeles, a devenit o mândrie a acestei tinere generaţii,
unei colectivităţi literare.
dar impresionantul lui exemplu n'a găsit aproape nici
un urmaş. Jocurile divine ale spiritului pur au fost Dece critic ? Să ne dea idei ?
mulţi ani ca şi inexistente pentru ardelenii tineri. Ii N'avem nevoie.
domina politica, îi chema sensul practic al vîeţii. Nu Să ne înveţe să scriem ?
odată ne-am ciocnit scrisul cotidian cu al tinerilor N'avem nevoie.
acestora fanatizaţi de ideea politică. Şi cum la noi Să ne pună note la fiecare bucată sau carte tipărită ?
politica e patimă exclusiv stăpânitoare, ne-a durut să N'avem nevoie.
constatăm la tineretul ardelenesc abdicarea delà spi­ Să ne declare genii în paguba şi în necazul celor­
ritul înalt, liber şi desinteresat. Mulţi nu ne-au înţeles lalţi scriitori ?
această atitudine şi ne-au declarat adversari, când nu Nici de aceasta n'avem nevoie.
eram decât prieteni îngrijoraţi, Fiindcă noi cunoscu­ Oare celelalte reviste — cu pivoturi critice, — s'au
sem din timpuri grele atitudinea generaţiei anterioare dovedit mai orientate decât Gândirea, mai unitare in
iar comparaţia era în defavoarea celei actuale. ţinuta lor literară, mai fecunde şi mai viabile?. Să ni
se dovedească şi atunci vom regreta şi noi absenţa
Cuprins de mistica democraţiei, Ardealul intelec-
zeului. Până atunci, scriitorii acestei reviste au câ­
tuat trăeşte o epocă de extaz politic, de când biruinţa
teva idei cardinale, lămurite din scrisul şi din cultura
a încununat o luptă mare şi grea. Larmă creatoare
lor, şi le socot, în orice caz mai presus de orice critică.
în ordinea practică, — sperăm — dar care speriase
muzele şi le isgonise în codrii de brazi. Aveam im­ NICHIFOR CRAINIC

Secretar de Redacţie: Al. Bădâuta

© BCU Cluj
NATURA MOARTA
F. ŞIRATO

GÂNDIREA

© BCU Cluj
M. BUNESCU PEISAGIU URBAN

GÂNDIREA

© BCU Cluj
D. CHlAŢA ZI DE TÂRG

GÂNDIREA

© BCU Cluj
PEISAGIU
M. BUNESCU

GÂNDIREA

© BCU Cluj