Sunteți pe pagina 1din 46

Bert Hellinger

Fericirea care durează


Cum se împlinesc relaţiile
Colecţia Constelaţii Sistemice

Bucureşti, 2010
 Titlu original în germană: Die uelle !rauc"t nic"t nac" dem #eg zu
$ragen %in &ac"lese!uc" ' Cop(rig"t ) 200* Bert Hellinger
 Traducător: +i"ai o!ert Stoicescu %ditor: Daniela -ascu Te"noredactare:
+onica Hodor
Descrierea C.- a Bi!liotecii &aţionale a om/niei
H%.&%, B%T
Fericirea care durează: o scurtă introducere în constelaţiile $amiliale 
Bert Hellinger3
Hellinger3 trad4: +i"ai o!ert o!ert Stoicescu3
Stoicescu3 pre$4: .on Bucur4 ' Bucure ti:
Cartea Daat", 2010 .SB& 5*6'5*7'66861'9'5
.4 Stoices
Stoicescu, cu, +i"ai
+i"ai o!ero!ertt trad4;
trad4;
..4 Bucur,
Bucur, .on pre$4 pre$4;;
18545
 Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin în e<clus e<clusi=i
i=itat
tate
e editur
editurii
ii
Cartea
Cartea Daat"4Daat"4 eprod eproducer ucerea ea integr
integral ală sa
sau parţială a te<t
u par te<tul
ului
ui sa
sau
u a
ilustraţiilor din această carte poate $i $ ăcută numai cu acordul editorului4
Cop(ri
Cop(rig"t g"t )2010
)2010 .on Bucur, Bucur, %ditur %ditura a Cartea
Cartea Daat",
Daat", Bucureş
Bucureştiti > 2010,
2010,
%ditura Cartea Daat"
Cuprins
Fericirea deplină
Surpri
Sur priza za444444
444 444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
44444
444417
Depl
Deplinin înse
înseam amn nă cocompmple lett 444444444444444 17
 17
Cine îmi lipseşte? 4444444444444
4444444 4444444444444
444444444444
4444444
44 1@
 1@
Sănătatea deplină 44444444444444444444444444 1@  1@
Acum răm/n ai aici 4444444444444444444444444444 19  19
+ămico, sosesc4444444444444444444444444444416
-reţul444444444444444444444444444444444444444444444
444444444444444444444444444444444444444444444 16  16
A $ost de $olos4444444444444
444444 4444444444444
4444444444444
44444444444
444444
44 15
 15
.u!irea
Te iu!esc444444444444444444444444444444444444421
Basso continuo44444444444444444444444444444
4444444444444444444444 444444444 44 22
 22
.u!irea
.u!irea care lea leag gă şi iu!i
iu!irearea carecare dezl eagă
dezleag 22
Se<444444
444 44444
4444
4444
4444  4444444444444444444444444444444444 2@  2@
Dragoste
Dragoste la a doua =edere444444444 =edere444444444444428 444428
Fam
Familia =i =i!rează odată cu noi no 444444444444
i 29
Desă=/rşir şirea4444444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444444444444 2*  2*
Cum
Cum iu! iu!irirea
ea şi =ia =iaţa răz!at z!at împr
împreu eun nă 26
Cum
Cum e=ole=olu uăm în re relalaţia de cupl cuplu? u? 4 4 25
 25
A în=ăţa iu!irea de la părinţ 4444444444 i  25
 25
A primi cu iu!ire 44444444444444444 44444444444
444444444
4444444
4444444
44444
44 70
 70
A prim
primii dinco
dincolo lo dede !ine
!ine şi şi de rău 4444 71  71
+editaţie:
-regătire
-reg tirea a pen
pentr truu o rel rela aţie de cupl cuplu u 72
Creator şi di=in4444444444444444444444444
444444444444444444 4444444444444
444444 77
 77
A e=olua
e=olua în rela relaţia de cuplu cuplu 444444444444 7@  7@
Cum se se împlineşt
împlineşte relaţia de cuplu 7@
e rela
elaţia se<uală444444444444444444444444444444478
.u!irea inimiii44444444444444444
inimiii44444444444444444444444444444444
444444444444444478478
 Traiul în comun4444444444444
4444444 4444444444444
44444444444
44444444
444444
44 79
 79
.u!ire şi reguli 44444444444444444444444444444444
 44444444444444444444444444444444 79  79
E zi o!işnuită în relaţia de cuplu cuplu44 4 4 475
Da444444444444444444444444444
44444444444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
4444 @0
 @0
 Te rog44444444444444444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444444444444444444444444@1
+ulţumesc44444444444444444444444444444444444444@2
Dezamăgirea4444444444444444444444444444444444@2
ec"i
ec"ile le legat
legatur urii răm/n
m/n 4444444444444444444 @7  @7
C/mpurile spirituale4444444444444 4444444 4444444444444
4444444444
444 @@
 @@
%<emplu: la!irintul su$letului 4444444444  4444444444 @8
 @8
Comuniune de destin 4444444444 444444 44444444
44444444
4444444
444 @*
 @*
Cellălal
Ce altt în
în rel
rela aţia de cupl cuplu u 44444444444444 @5
 @5
Femeile şi !ăr!aţii sunt di$eriţi444444480
Gi $amilii
$am iliile le sunt
sun t di$e
d i$erite
rite 444444
444 444444
444444
444444
44444
4444
44 81
A $i în acord cu propriilepro priile limite44444444 444444 44 82
 82
.u!i
.u!irereaa car
care e dăinuiinuie e44444444444444444444444
44444444444444444444444 87  87
-aradisul444444444444444
-aradisul4444444444444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444 88  88
Dăruir
ruireaea de sinesine  44444444444444444444444444444 88  88
ăuntric  444444444444444444444444444444444444444444 89  89
Copii $ericiţi
Ce îi $ace pe copii $ericiţi? 44444444444444 85
copii $erici  85
A'i auta pe copiii di$icili 44444444444444444
 44444444444444444 90  90
.u!irea
.u!ir ea care cunoaşte 44444444444 444444 44444444
444444
444444
44444 90
 90
Conştiinţa !ună şi conştiinţa rea rea44 44444
44444
44 90
.mpasul444444444444444444444444444444444444444
.mpasul44444444444444444444444444444444444444444492 44492
.u!irea oar!ă 444444444444  444444444444444444444 97  97
Erdinea4444444444444444444
4444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
444 9@
 9@
 Toti copiii sunt !uni, la $el şi părinţii lor 98
C/mpul spiritual 44444444444444444444444444444
 44444444444444444444444444444 99  99
.u!ir
.u!ireaea asc
ascun unssă a copi copiil ilor
or 444444444444444 95  95
Erdinea4444444444444444444
4444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
444 *0
 *0
%<em
%<empl u: răm/n
plu: m/n cu cu tintine
e 444444444444444 *1  *1
%<em
%<empl plu:
u: $at
$ata nu nu =re=rea a să în=e n=eţe 44444 *2  *2
Am!ii părinţ 4444444444
i   44444444444444444444444 *8  *8
E mişcare de apropiere întreruptă 4 *8
Cum mişcarea întreruptă
este dusă ulterior
ulterior la !un s$/rşit4444444
s$/rşit444444444 44 *9
-ri
-rin int
inter
erm ediul părin
medi rinţilo lorr 444444444444444 *9 *9
-rin repreprezentan ntanţii părinţilor 44444444444 **  **
A te înclina în $a ţa părinţilor tăi444444*6
Apropierea, prin părinţi,
-regătire
-reg tirea a pen
pentr truu o rel rela aţie de cupl cuplu u 72
Creator şi di=in4444444444444444444444444
444444444444444444 4444444444444
444444 77
 77
A e=olua
e=olua în rela relaţia de cuplu cuplu 444444444444 7@  7@
Cum se se împlineşt
împlineşte relaţia de cuplu 7@
e rela
elaţia se<uală444444444444444444444444444444478
.u!irea inimiii44444444444444444
inimiii44444444444444444444444444444444
444444444444444478478
 Traiul în comun4444444444444
4444444 4444444444444
44444444444
44444444
444444
44 79
 79
.u!ire şi reguli 44444444444444444444444444444444
 44444444444444444444444444444444 79  79
E zi o!işnuită în relaţia de cuplu cuplu44 4 4 475
Da444444444444444444444444444
44444444444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
4444 @0
 @0
 Te rog44444444444444444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444444444444444444444444@1
+ulţumesc44444444444444444444444444444444444444@2
Dezamăgirea4444444444444444444444444444444444@2
ec"i
ec"ile le legat
legatur urii răm/n
m/n 4444444444444444444 @7  @7
C/mpurile spirituale4444444444444 4444444 4444444444444
4444444444
444 @@
 @@
%<emplu: la!irintul su$letului 4444444444  4444444444 @8
 @8
Comuniune de destin 4444444444 444444 44444444
44444444
4444444
444 @*
 @*
Cellălal
Ce altt în
în rel
rela aţia de cupl cuplu u 44444444444444 @5
 @5
Femeile şi !ăr!aţii sunt di$eriţi444444480
Gi $amilii
$am iliile le sunt
sun t di$e
d i$erite
rite 444444
444 444444
444444
444444
44444
4444
44 81
A $i în acord cu propriilepro priile limite44444444 444444 44 82
 82
.u!i
.u!irereaa car
care e dăinuiinuie e44444444444444444444444
44444444444444444444444 87  87
-aradisul444444444444444
-aradisul4444444444444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444 88  88
Dăruir
ruireaea de sinesine  44444444444444444444444444444 88  88
ăuntric  444444444444444444444444444444444444444444 89  89
Copii $ericiţi
Ce îi $ace pe copii $ericiţi? 44444444444444 85
copii $erici  85
A'i auta pe copiii di$icili 44444444444444444
 44444444444444444 90  90
.u!irea
.u!ir ea care cunoaşte 44444444444 444444 44444444
444444
444444
44444 90
 90
Conştiinţa !ună şi conştiinţa rea rea44 44444
44444
44 90
.mpasul444444444444444444444444444444444444444
.mpasul44444444444444444444444444444444444444444492 44492
.u!irea oar!ă 444444444444  444444444444444444444 97  97
Erdinea4444444444444444444
4444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
444 9@
 9@
 Toti copiii sunt !uni, la $el şi părinţii lor 98
C/mpul spiritual 44444444444444444444444444444
 44444444444444444444444444444 99  99
.u!ir
.u!ireaea asc
ascun unssă a copi copiil ilor
or 444444444444444 95  95
Erdinea4444444444444444444
4444444444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
444 *0
 *0
%<em
%<empl u: răm/n
plu: m/n cu cu tintine
e 444444444444444 *1  *1
%<em
%<empl plu:
u: $at
$ata nu nu =re=rea a să în=e n=eţe 44444 *2  *2
Am!ii părinţ 4444444444
i   44444444444444444444444 *8  *8
E mişcare de apropiere întreruptă 4 *8
Cum mişcarea întreruptă
este dusă ulterior
ulterior la !un s$/rşit4444444
s$/rşit444444444 44 *9
-ri
-rin int
inter
erm ediul părin
medi rinţilo lorr 444444444444444 *9 *9
-rin repreprezentan ntanţii părinţilor 44444444444 **  **
A te înclina în $a ţa părinţilor tăi444444*6
Apropierea, prin părinţi,
 înspre ce=a dincolo de ei44444444444444ei4444444 444444444*5
44*5
A auta copiii prin po=eşti 444444444444444
 444444444444444 60 60
o!inetul picură 44444444444444444444444444444 60  60
Despărţirea 444444444444444444444444444444444444 62  62
Ce ne $ace$eriăţi
Ce îi $ace
$ace pe oame oameni $ericiiţi? 4444444444 68
ni $eric  68
Sentimentul =ital 4444444444444444444444444444
 4444444444444444444444444444 68  68
Ferici
Fericirea
rea în relaţia de cupl
în rela cuplu u 444444444444 69 69
Clipa de $aţă4444444444444
444444444444444444444444444444444446*
44444444444444444444446*
%<emplu: munca444444444444 444444 4444444444
44444444
44444444
44444444
4444 66
 66
-ărinţii îi luăm aşa cum sunt 44444444444 51  51
Fericire prin !ună=oinţa $aţă de toţi ,4I444 ,4I444452
452
Fericire
Fericir e şi ne$ericire 4 44444444444444
4444444444 44444444
4444444
44444 57
 57
Ferici
Fericirea
rea de a apar aparţine 4444444444444444444 5@  5@
Fericirea oar!ă4444444444444444444444444444444
4444444444444444444444444444444 58  58
Fericirea e mai mult dec/t inocenţă 59
 Tragediile4444444444444444444444444444444
444444444444444444444444 4444444444444
4444444444 56
 56
A =i!ra împreună 44444  44 444444
444444
444444
444444
444444
44444
4444
4444
4444
4455
Forţa ori
For origi narră 444444
gina  444 444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444444
444 100
Detaşarea4444444444444
444444 4444444444444
4444444444444
4444444444444
4444444444
4444 101
 101
Constelaţiile $amiliale
iitorul constelaţiilor $amiliale
iitorul constela $amiliale 444444 108  108
 începuturile4444444444444444444444444444
4444444444444444444444 444444444444
444444 108
 108
Conştiinţa4444444444444444444444444444444444444109
C/mpul conştiinţei44444444444444444444444109
+işcările
+işc rile su$l
su$let etul
uluiui44444444444444444444444
44444444444444444444444 10*  10*
+işcările spiritului
spiritului44444444444444444444444
444444444444444444444444106 4106
Cu=/nt înainte
A4 te ilumina pri=ind legile sistemice ale iu!irii este în ţelepciune4
A le urma cu iu!ire este smerenie4
Bert Hellinger
-reţul $ericirii este diminuarea importan ţei de sine4
Bert Hellinger
A
 începem acum, prin această  apariţie, o intre' prindere temerară, dar
pro!a!il aşteptată  de mulţi dintre cei care cunosc munca terapeutului
german Bert Hellinger4 Cartea apare cu spriinul ATeS, Asocia ţia om/nă
de Terapii Sistemice, constituită în anul 2006, de un grup de entuziaşti4
Acesta este primul =olum dintr'o colec ţie de cărţi pe care o dorim c/t
mai =astă, cărţi legate de constelaţiile sistemice $amiliale4 Aşa cum este
$iresc, începem cu întemeietorul acestora, Bert Hellinger, care are peste
90 de cărţi pu!licate şi traduse în 27 de lim!i4
Fericirea care durează este o introducere, su$icient de accesi!ilă, a
g/ndirii şi a insig"turilor pe care Bert Hellinger le'a a=ut în e<perien ţele
şale cu
metoda constelaţiilor $amiliale4 Stilul pe care îl adopt ă autorul este un stil
!l/
!l/nd,
nd, un sti stil care te capti=ează şi te introduce nesimţite în
duce pe nes
pro!lematici esenţiale ale =ieţii4 +ici po=eşti de =ia ţă, transcrieri din semi'
narii de constelaţii $amiliale sunt utilizate pentru a descrie şi a demonstra
ceea
ce ea ce autoautorurull nume
numeşt şte
e eg
egilile
e iu!i
iu!iri
rii
i,, şi modu
modull cumcum pert perturur!!ările
aces
ac esto
torr le
legi
gi într
într'o'o gene
genera raţie, creeazză moş
ie, creea moşte teni
niri
ri pe ca carere gener
genera aţiile
următoare tre!uie să le poarte4 Autorul a descoperit c ă iu!irea singură nu
este su$icientă4 -entru ca iu!irea să  în$lorească într'o $amilie ea tre!uie
 însoţită de ade=ăr şi are ne=oie de ordine4
E!ie
E!iectctul
ul de studstudiu iu al co cons
nste laţiilo
tela iilorr $ami
$amililial
ale
e es este
te rereprprez
ezent
entatat de
 încurcături
turile
le $ami
$amililial
ale, adică modu
e, adic modull cum cum dist distororsi
siun
uneaea apărută  într'o
generaţie ' şi care a$ectează generaţiile care urmează ' poate $i a!ordată,
cunoscută şi =indecată, prin resta!ilirea ordinii $ireşti a lucrurilor4 Edat ă
ce $orţele pro$unde care acţionează într într'u
'un n sist
sistem
em $ami $amililial
al sunt
sunt
recunoscute şi respectate ele pot $i redirecţionate spre =indecare4
egile sistemice ale iu!irii ne in$luenţează  la $el de mult cum, spre
e<emplu, un copac este in$luenţat de mediul în care creşte4 Dacă ar!orele
este capa!il să se ec"ili! ec"ili!rez
reze e între
între gra=it
gra=ita aţie şi lumiluminana sosolalarră, în mod
natur
naturalal =a creşt
creşte e =erti
=erticacal,
l, cu raramumuri rile
le egale
egale şi ec"ilec"ili!i!ra
ratete44 în ac easttă
aceas
$ormă este mult mai sta!il4 Dac ă, totuşi, nu este capa!il să  se alinieze
normal la toate $orţel ele
e ca
carere îl in$l
in$lue
uen nţează, poate din cauză că  este
poziţionat pe peretele unei st/nci, se =a adapta, cresc/nd at/t de drept
pe c/t ocul $orţelor sistemice
care acţionează asupra sa ' =/ntul, solul, gra=ita ţia şi soarele soarele ' îi permite4
permite4
Jn asemenea ar!ore nu este cu nimic mai preos dec/t unul care creşte
 într'un parc4 Am!ii sunt su!iectul aceloraşi legi ale naturii, deşi dinamica
mediul
mediului e<ercittă pres
ui lor e<erci presiun
iunii di$e
di$eririte
te asasup
uprara lor,
lor, şi,
şi, as
ast$t$el
el,, $iec
$iecar
aree îşi
îşi
găseşte cel mai !un ec"ili!ru sistemic care îi este la îndem/nă4
egile sistemice sunt la $el de simple ca şi legile naturale, şi, de aceea
le pute
putem m denu
denumimi le legi
gile
le natu
naturarale
le alalee iu!i
iu!iri
rii,
i, sasauu orordi
dine
nea a natu
naturarallă a
lucrurilor4 Bert Hellinger a redescoperit cum o multitudine de di$icult ăţi
personale, relaţionale, $izice au rădăcini cini în ignora
ignorarea rea ordini
ordiniii natura
naturale le a
lucrurilor, a ordinii naturale a iu!irii4
iu !irii4
Care
Ca re es
estete or
ordi
dine
neaa natur
naturalală a iu!i iu!iri
rii?
i? Ca
Carere es este
te orordi
dine
nea a pe ca care
re o
creează ade=ărul?
Să redescoperim împreună ceea ce permite $lu<ului de iu!ire să curgă
din nou în sistemele noastre $amiliale4
.on Bucur
Facilitator de constelaţii sistemice $amiliale
Dragi cititori,
 într'o scurtă perioadă de timp, un număr mare de oameni din di$erite
ţări au
au păşit pe drum drumul ul desc"
desc"is is de proce
procedurdura a coconsnste laţiilor
tela iilor $amiliale4
$amiliale4
Drumul acesta ne conduce, în relaţiile noastre, către o $ericire dura!ilă4
Am adun
adunat at în acaceaeaststă carte, pe înţelesul pu!licului larg, tot ceea ce
constelaţiile $amiliale au scos la lumin ă cu pri=ire la su!iectul $ericirii care
durează4 Descriu cu precădere dere,, în ace acest ste
e pagin
pagini, i, contr
contri!i!uuţia adusă de
constelaţiile $amiliale la su!iectul =ieţii şi al iu!irii4
Ce $el de $ericire răm/ne l/ngă noi, noi, în re laţiile
rela =iaţa noastră? %
iile şi în =ia
$ericirea căreia îi este !ine cu noi, pentru c ă o stimăm şi o împărtăşim4
Cum o împărtăşim? Fiind !ine=oitori $aţă  de alţi oameni, dorindu'le
!inele din orice perspecti=ă4 Atunci $ericirea noastră se !ucura4 Se simte
!ine alături de noi şi, la r/ndul ei, ne doreşte !inele, un !ine care
durează4 %a ne antrenează într'o mişcare a iu!irii care dureaz ă4 E iu!ire
care, la r/ndul ei, cunoaşte deplinătatea $ericirii4
!%t%A D%-J&Ă
SJ-.KA
Dar asta este $oarte simpluL e<clama mul ţi din cei ce intră  prima
oară  în contact cu procedura constelaţiilor $amiliale4 Jn ! ăr!at alege
dintr'un grup c/te=a persoane necunoscute care să'i reprezinte pe
părinţii şi $raţii săi, inclusi= pe el însuşi, şi îi aşează spaţial în relaţie unui
cu altul4 Dintr'o dată e<clamă uimit: Cum, asta e $amilia mea? A=eam o
cu totul altă imagine despre ea4
Ce s'a înt/mplat de $apt? Toate persoanele alese de el pri=esc în una şi
aceeaşi direcţie4 %l însuşi, adică reprezentantul său, stă la mare distanţă
de restul $amiliei4 C/nd sunt între!aţi cum se simt, iese la i=eal ă $aptul că
le lipseşte ce=a4 Atunci eu aduc în $aţa lor încă un reprezentant pe care îl
pri=esc toţi4 C"ipurile lor se luminează4 Acum se simt mult mai !ine4
Aceasta este procedura tipică în constelaţiile $amiliale4 +ai simplu de
at/t nu se poate4 Dar ce ni se dez= ăluie prin intermediul ei? Băr!atul
po=esteşte că a a=ut un $rate care a murit la scurt timp dup ă  naştere4
Jlterior, despre prunc nu s'a mai pomenit nimic în s/nul $amiliei, ca şi
cum el nu ar mai apar ţine acesteia4
D%-J& M&S%A+&Ă CE+-%T
Fericirea îmi este deplină  c/nd toţi cei care aparţin $amiliei mele îşi
găsesc un loc în inima mea4 Dac ă o persoană
este e<clusă sau uitată, precum în e<emplul de mai sus, în noi şi în s/nul
$amiliei noastre începe căutarea ei4 Simţim că ne lipseşte ce=a, dar,
adesea, nu ştim unde tre!uie să c ăutăm4 E ast$el de căutare duce uneori
la o!sesii, alteori se trans$orm ă în căutarea lui Dumnezeu4 Simţim un gol
 înlăuntrul nostru şi dorim să'1 umplem4
E&% M+. .-S%GT%?
Dacă cine=a ne lipseşte putem =eri$ica în interiorul nostru4 &e luăm un
răgaz de cinci minute şi înc"idem oc"ii4 înlăuntrul nostru lăsăm să se
perinde pe r/nd toţi mem!rii $amiliei noastre4 îi pri=im în oc"i, c"iar şi pe
cei care sunt morţi de mult4 îi spunem $iecăruia: %u te =ăd, î ţi acord
atenţia mea4 î ţi $ac loc în su$letul meu4 &e d ăm seama deîndată că ne
simţim mai împliniţi4 în acelaşi timp simţim c/nd cine=a lipseşte4 De
e<emplu, cine=a care a $ost uitat, cine=a pe care $amilia 1'a resimţit ca pe
o po=ară, cine=a de care $amilia dorea să scape4 C"iar şi pe aceştia îi
pri=im în oc"i şi le spunem: %u te =ăd, î ţi acord atenţia mea4 Te iu!esc4
 î ţi o$er locul ce ţi se cu=ine în inima mea4 E!ser= ăm din nou ce e$ect a
a=ut aceasta asupra noastră şi cum ne sim ţim mai împliniţi4
SĂ&Ă TAT%A D%-.&Ă
Jna din perspecti=ele de an=ergură din constelaţiile $amiliale tratează
pro!lema sănătăţii noastre, a sănătăţii noastre depline4 +ulte dintre !oli
semni$ică
persoane de care noi, sau $amilia noastră, am dorit s ă ne dezicem,
persoane pe care le'am uitat sau pe care le'am e<clus4 Gi acest lucru se
poate pro!a înlăuntrul nostru4
&e luăm din nou cinci minute de r ăgaz şi înc"idem oc"ii4 .ntrăm în
interiorul corpului pentru a sim ţi locul unde ce=a ne doare, unde ce=a
este !olna=4
Ce reacţie a=em de o!icei $aţă de aceste stări? Dorim să scăpăm de
ceea ce ne doare şi ne îm!olnă=eşte, aşa precum noi sau $amilia noastră
am dori să scăpăm de o anumită persoană4
Dar "aideţi să adoptam o atitudine opusă4 -ri=im cu iu!ire în inimile şi
 în su$letele noastre tot ceea ce ne doare, ceea ce ne îm!olnă=eşte4 &e
adresăm acestuia: Tre!uie să răm/i l/ngă mine4 Doar în mine î ţi =ei găsi
liniştea4 în paralel, suntem atenţi la e$ectul pe care această nouă
atitudine îl are asupra corpului nostru, precum şi la ceea ce ea
declanşează în interiorul lui4 Adesea durerea scade şi ne simţim mai
uşuraţi4
 în etapa următoare ne propunem să găsim persoana spre care indică
at/t !oala, c/t şi durerea pe care o resim ţim4 % o persoană  e<clusă  ori
uitată? % o persoană căreia noi ori $amilia noastr ă  i'am $ ăcut poate o
nedreptate?
După un timp aungem s ă  cunoaştem sau să  pres' irnţim răspunsul4
 împreună cu durerea şi !oala noastră  pri=im către acestă  persoană4 îi
spunem: Acum te =ăd4 Acum î ţi acord atenţie4 Acum te iu!esc4 Acum î ţi
o$er un loc în inima mea4
Cum ne simţim apoi? Gi ce s'a ales de !oala noastră? Dar cu durerea ce
s'a înt/mplat? Gi de această  data răspunsul este: ne simţim împliniţi,
desă=/rşiţi4
ACJ+ Ă+N& A.C.
 într'o mare şcoal ă din +e<ic m'au a!ordat pro$esori şi p ărinţi îngrioraţi
de starea unor copii4 Toţi doreau să'i aute pe aceştia4 De e<emplu, o
 în=ăţătoare era preocupată de un !ăiat de 1@ ani care nu mai dorea s ă
urmeze cursurile4 Atunci i'am spus în=ăţătoarei să =ină  în $aţă  şi am
aşezat copilul l/ngă  ea4 Am!ii părinţi ai copilului erau prezenţi4 .'am
aşezat în $aţa în=ăţătoarei şi a copilului4
-ri=indu'. pe adolescent am =ăzut că era trist4 .'am spus: %şti trist4
Deîndată lacrimile i'au curs pe o!rai ' la $el şi mamei sale4 Acel copil era
trist pentru că mama lui era tristă şi toţi au o!ser=at acest lucru4
Am între!at'o pe mamă ce s'a petrecut în $amilia sa de origine4 %a a
mărturisit: Am a=ut o sor ă  geamănă  care a murit la naştere4 Ast$el,
această sor ă decedată i' a lipsit at/t ei c/t şi $amiliei sale4 %a şi'a pierdut
locul în $amilie4 %ra prea dureros pentru ceilalţi s ă se g/ndească la ea, să
şi'o amintească4
Atunci am ales o reprezentantă pentru acesta soră geamănă decedată4
Am aşezat'o de o parte în raport cu ceilal ţi şi am pus'o să pri=ească spre
e<teriorul grupului, e<act aşa cum stăteau lucrurile în s/nul acestei
$amilii4
 Toţi au pri=it c ătre sora decedată  şi mai ales mama4 De aceea am
aşezat'o pe mamă în spatele surorii moarte, cu pri=irea tot spre e<terior,
şi am între!at'o: Cum te simţi acum? %a a răspuns: Aici îmi e !ine4
Apoi am aşezat copilul în locul mamei, în spatele surorii gemene, şi l'
am între!at cum se simte4 .ar el mi' a r ăspuns: Aici uni este !ine4
Ce reiese de aici? +ama dorea să $ie l/ngă sora ei geamăna decedată4
Asta înseamnă, mai e<act, că dorea să o urmeze, murind4 Fiul ei a sim ţit
 în inima lui că mama lui era atras ă să moară pentru a aunge alături de
sora sa4 Atunci !ăiatul, din iu!ire, şi'a spus în inima lui: oi muri eu în
locul tău4
Desigur că nu mai dorea să  meargă la scoală4 a ce i'ar $olosi
 în=ăţătura unuia care doreşte să moară?
Aici se $ac cunoscute e$ectele care apar atunci c/nd cine=a este e<clus,
c/nd îşi pierde locul cu=enit în s/nul $amiliei4
Ce rezol=are putem găsi în acest caz? Jna $oarte simpl ă4 Sora decedată
este reprimită în s/nul $amiliei şi îşi recap ătă locul cu=enit4
Cum se produce asta în constelaţiile $amiliale? Am aşezat'o pe sora
decedată alături de mamă4 Amîndouă s'au îm!răţişat str/ns printre
lacrimi4 De acum mama nu mai e ne=oit ă să'şi urmeze sora murind4 E are
alături de ea în s/nul $amiliei4
Dintr'o dată toate au mers mai !ine în acea $amilie, în special în ceea
ce îl pri=eşte pe !ăr!at4 % uşor să ne înc"ipuim ce greu i'a $ost acestuia în
relaţia cu soţia, simţind în su$letul lui, în toţi aceşti ani, că ea se simţea
atrasă de moarte4
Atunci am pus'o pe soţie să  pri=ească  în oc"ii so ţului şi să'i spună:
Acum răm/n4 A!ia rostite aceste cu=inte, şi s'au aruncat unul în !raţele
celuilalt4
Apoi am îndreptat'o pe mamă către $iu4 %a 1'a pri=it şi pe acesta în
oc"i spun/ndu'i: Acum răm/n şi mă  !ucur dacă  şi tu răm/i4 C"ipul
!ăiatului s'a luminat deîndată4 Tristeţea i'a dispărut ca prin $armec4
A++1C0, SES%SCî 
E $emeie su$erea de pe urma $aptului că $iica ei întrerupsese contactul
cu ea de $oarte mult timp4 %a a citit cartea mea egile iu!irii şi a în ţeles
că  $iica ei era legată lăuntric de persoane cărora li s'a re$uzat locul
cu=enit în $amilie4 A=ea în =edere două persoane anume: prima soţie a
!ăr!atului ei şi tatăl ei =itreg4
-e înserate a aprins o lum/nare în cinstea primei ne=este a soţului ei4
Gi'a imaginat că aceasta se a$lă în $aţa ei şi că ea o pri=eşte în oc"i4 S'a
aplecat ad/nc dinaintea ei spun/ndu'i: Te cinstesc4
A doua seară a $ ăcut acelaşi lucru pentru tatăl ei =itreg4 A aprins şi
pentru el o lum/nare imagin/ndu'şi că stă în $aţa lui şi îl pri=eşte în oc"i4
S'a aplecat ad/nc dinaintea lui spun/ndu'i: Te cinstesc4
C"iar a două zi, $ata i'a strigat la tele$on: + ămico, sosesc
-%ŢJ

Cărei persoane i se re$uză, de regulă, locul cu=enit într'o $amilie? -oate
$i =or!a de $oşti parteneri ai p ărinţilor sau ai !unicilor4 Aceştia au eli!erat
locul pentru partenerii şi copiii actuali4 Adesea au plătit un mare preţ
personal pentru $ericirea acestora4
Din e<emplul cu $oştii parteneri distingem cel mai acut ce urm ări
 însemnate are, într'o $amilie, $aptul că i se re$uza cui=a atenţia şi
dragostea care i se cu=in4
Din constelaţiile $amiliale reiese $aptul că $oştii parteneri sunt
reprezentaţi ulterior de un copil rezultat din actuala rela ţie4 Copilul acesta
preia sentimentele $oştilor parteneri şi le mani$est ă în $aţa părinţilor săi4
%l îi reprezintă pe aceşti parteneri şi adesea le împărtăşeşte destinul4
A FEST D% FEES
Jn prieten mi'a po=estit că $iul său cel mai mic îi e<asperează adesea,
pe el şi pe soţia sa, cu purtarea lui4 Copilul ştie e<act ce ne irită şi nu se
lasă p/nă nu ne aduce în acea stare4 Atunci a!ia ne mai putem stăpîni4
.'am spus prietenului meu: Ai mai $ost căsătorit o dată4 &u ştii oare că
 întotdeauna copiii din a doua căsătorie ne amintesc, prin purtarea lor, de
partenerul anterior?
%l mă  intre!ă: Ce ar tre!ui să  $ac? Soţia mea se a$lă  în aceeaşi
situaţie: şi ea a mai a=ut înainte un so ţ4
%u i'am răspuns: Cu prima ocazie c/nd te simţi e<asperat pri=eşte,
prin $iul tău, către prima ta soţie, cu iu!ire şi consideraţie4 Gi soţia ta să
$acă acelaşi lucru în raport cu primul ei so ţ4
-atru săptăm/ni mai t/rziu ne'am înt/lnit din nou4 Hei ' îmi spune el '
s$atul tău ne'a $ost imediat de $olos4
.JB.%A
.JB.%A CA% %AĂ Gl .JB.%A CA% D%K%AĂ
Cine ar tre!ui să spună te iu!esc? Ce se petrece în su$letul său c/nd
rosteşte aceste cu=inte? Gi ce se petrece în su$letul celuilalt, al persoanei
căreia ele îi sunt adresate?
Su$letul celui care le rosteşte cu con=ingere tremură4 într'un ast$el de
su$let se îngrămădeşte ce=a, se înalţă un $el de talaz care'1 cuprinde şi îl
poartă cu sine4 Gi omul poate se apară din teamă, neştiind unde îl duce
talazul şi la ce ţărm =a adăsta în s$/rşit4
Dar poate tremură şi cel sau cei cărora le sunt adresate aceste cu=inte4
Aceştia presimt sc"im!ările la care $raza îi constr/nge, $orţa cu care ea îi
stăp/neşte şi le determină =iaţa, pentru totdeauna poate4
Apare aici şi teama de a nu $i =rednici de aceste cu=inte, de a nu ne
ridica la înălţimea lor, teama că nu ne =om putea desc"ide pentru ele,
indi$erent că suntem cei ce le rostim sau cei care le ascult ă4
Gi totuşi nu e<istă cu=inte mai $rumoase, care să ne mişte mai pro$und
şi să ne lege mai lăuntric cu alţi oameni4
Sunt cu=inte smerite care ne $ac mari şi mici totodată, care ne $ac să
de=enim oameni în sensul cel mai ad/nc al cu=/ntului4
BASSE CE&T.&JE
E relaţie de cuplu e=oluează  ca un concert !aroc4 Acorduri su!lime
urcă în =ăzdu" în timp ce dedesu!t răsună  un !asso continuo ce le
călăuzeşte, le uni$ică, le poartă şi le dă greutate, împlinire4 într'o rela ţie
de cuplu !asso continuo murmură la nes$/rşit: Te iau, te iau, te iau4 Te
iau de soţie4 Te iau de !ăr!at4 Te iau şi mă dăruiesc ţie ' cu iu!ire4
.JB.%A CA% D%K%AĂ Gl .JB.%A CA% D%K%A
C/nd un !ăr!at şi o $emeie se înt/lnesc, constată am/ndoi că le
lipseşte ce=a4 Ce ar $i, p/nă la urmă, un !ăr!at $ ără o $emeie sau o $emeie
$ ără un !ăr!at? Băr!atul este "ărăzit unei $emei şi $emeia este " ărăzită
unui !ăr!at4
Gi întruc/t se unesc unul cu altul, $iecare o!ţine ceea ce îi lipseşte4
Băr!atul o!ţine o $emeie şi $emeia o!ţine un !ăr!at4
%ste o umilinţă pentru !ăr!at să accepte că îi lipseşte o $emeie, la $el şi
pentru $emeie să  admită că  îi lipseşte un !ăr!at4 ucrul acesta nu se
petrece uşor4 Fiecare îşi cunoaşte ast$el propriile limite4
+ulţi ar =rea să e=ite acestă mărturisire, !ăr!atul încerc/nd să'şi
dez=olte propria $eminitate, iar $emeia propria masculinitate4 C ăci ast$el
!ăr!atul nu mai are ne=oie de $emeie şi nici $emeia de !ăr!at4 Fiecare
poate trăi $ ără celalalt4
E relaţie de cuplu ia naştere atunci c/nd am/ndoi, !ăr!atul şi $emeia,
admit că celălalt le lipseşte, că au ne=oie de celălalt pentru propria lor
 împlinire4 C/nd $iecare îi o$eră celuilalt ceea ce îi lipseşte, am/ndoi de=in
 împliniţi şi întregi4
.u!irea dintre !ăr!at şi $emeie îşi a$lă împlinirea în actul se<ual4 Acesta
este scopul spre care ţinteşte relaţia de cuplu4 %l este cea mai pro$und ă
mani$estare a =ieţii, cu mult superioară celorlalte, $ie ele c"iar şi
spirituale4 -rin el intr ăm în armonie cu esenţa uni=ersului4 Căci ce ne
determină la o tr ăire mai pro$undă a =ieţii şi ce ne $a=orizează mai mult
să creştem şi să e=oluam, dacă nu acest act şi urmările lui pentru noi?
Dar de actul se<ual se mai leagă ce=a4 -rin el ia naştere o legătură4 în
urma lui partenerii nu mai pot $i nelegaţi ca înainte4 De aceea nu îl putem
trata că pe un act oarecare4 %l are consecinţe pe termen lung4 Ce
 înseamnă aceasta legătură şi c/t de ad/nc se produce reiese din durerea,
din sentimentul de =ino=ăţie şi de ratare care îi încearcă  pe partenerii
care se despart4 %i nu se pot despărţi $ ără a simţi şi recunoaşte această
legătură4
Ce consecinţe are despărţirea asupra relaţiilor =iitoare rezultă  din
$aptul că  un copil dintr'o a doua rela ţie îl reprezintă pe partenerul din
prima4 %l poartă sentimentele acestuia şi le e<primă în $aţa părinţilor săi4
-rin urmare nu putem trata super$icial relaţiile anterioare4 %le au e$ect pe
termen lung4
+ai o!ser=ăm următorul $apt: c/nd partenerii se despart, încep o altă
relaţie şi se despart din nou, durerea şi sentimentul de =ino=ăţie sunt mai
mici a două
oară4 a o a treia despărţire acestea sunt şi mai mici, iar dup ă un anumit
timp nu mai oac ă nici un rol4 De asemenea, partenerii care se despart şi
 încep o nouă relaţie au in"i!iţii în a'şi trata noul partener cu intimitatea
cu care se raportau în relaţia lor anterioară4
E soluţie a acestei pro!leme apare dacă, în urma despărţirii, partenerii
 încă se respectă şi se iu!esc4 Dar lucrul acesta nu e =ala!il întotdeauna
pentru am/ndoi, în acest ultim caz, pentru ei răm/ne în urmă  ce=a
dureros4
S%O
Se< nu este un cu=/nt pentru su$let, căci lui însuşi îi lipseşte su$letul,
pro$unzimea, pasiunea dezlănţuită, cunoaşterea celuilalt, cunoaşterea şi
regăsirea de sine în celălalt4
Ce $orţa rezidă, dimpotri=ă, în =ec"iul şi desuetul cu=/nt =oluptate în
el presimţim mişcarea, căldura, pasiunea, înlănţuirea, încolăcirea,
a=/ntul, punctul culminant şi destinderea !inecu=/ntată4 Fa ţă de această
ardoare, se<ul este cool, aşa cum este $ast $ood în raport cu o mas ă
copioasă4
oluptatea este =iaţă, co=/rşitoare prin $orţa sa, $ertilă din orice
perspecti=ă4 Din ea iz=orăşte ce=a dincolo de indi=id şi interesele sale
personale4 Dar =oluptatea este totodată în a$ara controlului, de!ord/nd
prin marea $orţă care o conduce şi o poartă4 în ea su$letul se !ucură cu
ade=ărat4
DAEST%
A A DEJA %D%%
C/nd un !ăr!at înt/lneşte $emeia care îl atrage în mod deose!it, iar
$emeia se simte atrasă de el în acelaşi mod, pe am/ndoi îi str ă!ate un
sentiment de $ericire nemaiînt/lnit şi o dorinţă care pune cu totul
stăp/nire pe ei4 Acest sentiment şi această dorinţă ei le resimt ca iu!ire4
Dacă !ăr!atul îi spune $emeii te iu!esc, iar $emeia îi spune ! ăr!atului
acelaşi lucru, am/ndoi intră într'o relaţie şi de=in un cuplu4
Dar oare această dragoste la prima =edere pe care o simt reciproc şi
pe care o mărturisesc este su$icient de puternică pentru a'i ţine împreună
un timp îndelungat? Gi dacă s'ar do=edi, după o anumită perioadă, că dru'
murile pe care au mers laolaltă nu i'au legat dec/t pro=izoriu în $elul
acesta intim? -oate că aceste drumuri stră!ătute împreună îi unesc c"iar
pentru mult timp, mai ales atunci c/nd nu sunt numai parteneri într'o
relaţie, ci şi părinţi4 Dar =or r ăm/ne ei uniţi atunci c/nd drumurile lor =or
arăta înspre direcţii di$erite? Căci ce ştiu, de $apt, !ăr!atul şi $emeia unul
despre celălalt, cuprinşi $iind de ardoarea primei iu!iri? Ce cunosc ei
despre o!scuritatea originilor lor, despre soarta care le'a $ost dată,
despre trăsăturile care îi de$inesc? C/nd ce a stat ascuns iese la i=eală, cu
ce îi aută $aptul că iu!irea lor în=inge această realitate şi îi
supra=ieţuieşte? A=em sentimentul că la primul consimţăm/nt te iu!esc
tre!uie să se adauge ce=a, ce=a care pregăteşte cuplul pentru această
realitate mai cuprinzătoare, care îl poartă spre depărtarea şi ad/ncimea
a$late dincolo de gţaniţele
iu!irii la prima =edere4 E $raz ă  care circumscrie această  realitate mai
cuprinzătoare ar $i următoarea: Te iu!esc şi iu!esc ceea ce ne uneşte pe
am/ndoi4
Ce se înt/mplă c/nd !ăr!atul şi $emeia îşi spun reciproc cu=intele: Te
iu!esc şi iu!esc ceea ce ne uneşte pe am/ndoi? Dintr'odată ei nu mai
sunt atenţi $iecare doar la el însuşi şi la dorinţele lui3 ei pri=esc acum
 înspre ce=a mult mai cuprinz ător, care îi depăşeşte4 Gi c"iar dacă nu ştiu,
pentru un timp, la ce îi o!ligă de $apt această $rază şi ce destin le re=ine,
at/t indi=idual, c/t şi împreună, ea este $raza care pregăteşte şi $ace
posi!ilă iu!irea la a doua =edere, cea care urmează iu!irii la prima
=edere4
FA+..A .B%AKĂ EDATĂ CJ &E.
.u!irea nu este ce=a personal4 &u este doar ceea ce îi spune !ăr!atul
$emeii :eu te iu!esc4 %l este prea mic pentru aşa ce=a4 Fireşte, asta e
=ala!il şi pentru $emeie4 în spatele lor stau at/t părinţii şi strămoşii, c/t şi
destinul4 Toate acestea acţionează cu o $orţă imperioasă prin intermediul
$razei te iu!esc4 Deci c/nd !ăr!atul îi spune $emeii te iu!esc , ce=a în
depărtare =i!rează la unison4 E sim$onie uriaş ă =i!rează cu putere4 Asta
 înseamnă c ă nu suntem conectaţi doar unul la celălalt, ci $amilia întreag ă
=i!rează odată cu noi4 .ată o imagine $rumoasă4
D%SĂNG.%A
C/nd un !ăr!at şi o $emeie se înt/lnesc pentru înt/ia dată, sunt atraşi
unul de celălalt, uneori cu o $orţă  de nestă=ilit4 Se =ăd pe ei înşişi ca
indi=izi, ca tu şi eu4 Dar în spatele ! ăr!atului stau tatăl şi mama lui,
!unicii, $raţii, precum şi tot ceea ce s'a petrecut în aceast ă $amilie ' un
 întreg sistem4 a propun următoarea imagine: întregul sistem din spatele
!ăr!atului o aşteaptă pe $emeie, nu doar el însuşi4 Acelaşi lucru e =ala!il
şi pentru $emeie4 C/nd !ăr!atul o =ede pe $emeie tre!uie să  ştie că în
spatele ei stau tatăl şi mama, !unicii şi $raţii ' un întreg sistem4 Acest
sistem îl aşteaptă pe !ăr!at4 Am!ele sisteme aşteaptă să  poată duce la
!un s$irşit ce=a ce în trecutul lor a r ămas nerezol=at4 De aceea sistemul
!ăr!atului nu este interesat doar de $emeie4 %l este interesat de sistemul
ei4 Am!ele sisteme intră într'o comuniune a destinului şi doresc să
rezol=e ce=a anume prin intermediul ei4
Din acest moti= nu e<istă  relaţii între două  entităţi, aşa cum ne
 înc"ipuim adesea4 elaţia în doi este un mira4 Suntem cu toţii
interconectaţi într'un c/mp, într' o $amilie mai mare4 C/nd cine=a din
$amilia !ăr!atului sau a $emeii este e<clus, de e<emplu partenerul anteri'
or sau un copil alungat, părăsit ori a=ortat, ori cine=a de care ne era
ruşine, atunci acest mem!ru e<clus =a in$luenţa noua relaţie şi $amilia ce
tocmai s'a constituit4 De aceea tre!uie ca am/ndoi, ! ăr!atul şi $emeia,
să'1 includă în noua $amilie pe mem!rul e<clus4 &umai atunci =or $i ei
li!eri de a intra într'o rela ţie4
CJ+ .JB.%A Gl .AŢA ĂKBAT M+-%J&Ă
Dar procedura constelaţiilor $amiliale $ace mai mult dec/t s ă scoată la
lumină pro!lemele rămase ascunse3 ea ne arată şi drumul către
rezol=area lor4 Hotărîtoare în această  procedură este găsirea unui drum
pentru ieşirea din impas şi îndrumarea pe acest drum a celor implicaţi4
Dar cum dragostea la prima =edere nu dăinuie dec/t urmată de iu!irea
la a doua =edere, ieşirea din impas în procedura constelaţiilor $amiliale
are succes doar dacă toţi cei implicaţi se =or uni cu ce=a mai cuprinzător4
Eri asta înseamnă s ă lase în urmă, în mod conştient, ce=a din trecutul lor
şi s ă se desc"idă pentru ce=a nou, c"iar dacă aceasta îi sperie la început4
Cunoaşterea, priceperea, nu auta prea mult aici4 %ste ne=oie în plus de o
anumită $orţă4
Sursa acestei $orţe este pe de o parte legătura cu părinţii şi înaintaşii
iar, pe de altă parte, o scu$undare în ce=a mai cuprinzător4 întruc/t ne
armonizam cu acesta din urmă, intrăm în armonie cu ceea ce ne
călăuzeşte de $apt4 De multe sri acesta ne poart ă  dincolo de graniţele
unui impas şi ne eli!erează pentru o dragoste $ericită şi împlinită4 Dar nu
 întotdeauna4 Dacă  o!ser=ăm la noi sau la alţii că limitarea nu poate $i
depăşită, că  noi sau partenerul nu putem ieşi din impas, tre!uie să
cunoaştem acest lucru $ ără a dori să  deplasăm sau să modi$icam ce=a4
 într'o rela ţie de cuplu, starea aceasta este resimţită ca un deces4 C"iar şi
acestui $el de deces tre!uie să'i răspundem cu iu!ire
atunci c/nd ne spunem reciproc: mă iu!esc şi te iu!esc cu tot ceea ce
ne călăuzeşte pe am/ndoi4
CJ+ %EJĂ+ M& %AŢ.A D% CJ-J?
Cum e=oluăm în relaţia de cuplu? +ulţi poate g/ndesc că  odată
 începută relaţia, partenerii stau şi se odi"nesc4 Dar relaţia de cuplu este
parte a unui proces de =iaţă, o parte determinantă  a lui4 Căci =iaţa
propriu'zisă  începe cu o relaţie de cuplu4 %a este un punct de ma<im4
Edată cu ea toate lucrurile în =iaţă  se sc"im!ă, de=in mai mari, mai
!ogate şi mai împlinite4
A M&ĂŢA .JB.%A D% A -Ă.&Ţ.
elaţiei de cuplu îi precede ce=a, şi anume copilăria4 elaţia de cuplu
se în=aţă de=reme4 .u!irea pe care o in=estim în relaţia de cuplu o
 în=ăţăm de timpuriu4 E în= ăţăm, înainte de toate, de la mam ă4 Doar c/nd
relaţia cu mama se desă=/rşeşte, c/nd primim de la aceasta, cu toată
inima, ceea ce are ea de dăruit, =om $i pregătiţi pentru o relaţie de cuplu4
ucrurile stau întocmai şi în relaţia cu tatăl4 Cine nu îşi apropie părinţii, nu
 îşi poate apropia =reun partener4 +ulte pro!leme într'o relaţie apar din
$aptul că unul sau am!ii parteneri nu trăiesc împăcaţi cu părinţii, într'o
str/nsă legătură ce implică atenţie şi dăruire însoţită de recunoştinţă4
 întreaga perioadă p/nă la maturitate se întemeiază  pe a primi cu
iu!ire4 A primi şi iar a primi este esen ţial aici4 Din di$erite moti=e, mul ţi
oameni se s$iesc să  primească4 De e<emplu, unii dintre noi tr ăiesc cu
impresia că  ceea ce părinţii ne o$eră este at/t de mult, at/t de !ogat,
 înc/t nu ne =om putea re=anşa niciodată, că recunoştinţa noastră nu =a $i
niciodată deauns4
A -.+. CJ .JB.%
A=em o ne=oie ad/nc înrădăcinată de ec"ili!ru între a da şi a primi4
Ast$el, unii copii se înc"id şi nu =or să  primească din teama că  nu =or
putea răsplăti cu aceeaşi măsură4 -rin urmare ei nu mai =or s ă primească
nimic4 Adesea îşi însoţesc acest gest cu acuzaţii şi reproşuri la adresa
părinţilor4 Din acest moti= primesc $oarte pu ţin şi, la r/ndul lor, au $oarte
puţin de dat4 De regulă, acest puţin nu este su$icient într'o relaţie de
cuplu4 .ată cum relaţia de cuplu se !azează pe $aptul că noi primim de la
părinţi4
Adesea predomină o preudecată pri=itoare la sentimentul de ec"ili!ru
 între a da şi a primi4 &u =om putea niciodată să  ne re=anşăm $aţă de
părinţi4 Dar ne putem re=anşa în alt $el, prin $aptul c ă dăruim mai departe,
de e<emplu unui partener, şi mai ales propriilor noştri copii4 înţeleg/nd
acest lucru nu ne mai $acem grii legate de c/t =om reuşi s ă dăm înapoi
părinţilor4 -rimim şi iar primim ştiind c ă într'o zi tot ceea ce am primit se
=a re=ărsa din noi, iar partenerul şi copiii noştri =or de=eni ast$el mai
!ogaţi4
.ată  deci o condiţie necesară  relaţiei de cuplu4 .u!irea din care se
"rănesc am!ii parteneri începe încă din copilărie4
A -.+. D.&CEE D% B.&% G. D% NJ
+ai este ce=a ce se opune $aptului de a primi, înţeles ca treaptă
premergătoare unei relaţii4 %ste deose!irea dintre !ine şi rău4 Sau dintre
!ine şi prost4 %<istă opinia, încuraată  de anumite curente ale opiniei
pu!lice şi însuşită $ireşte de multe şcoli de psi"oterapie, con$orm c ăreia
pro!lemele noastre au str/nsă legătură cu părinţii4 Dacă părinţii ar $i $ost
mai !uni, şi nouă ne'ar $i acum mai !ine4 %ste o concepţie ciudată, căci
e=oluţiei îi este propriu $aptul de a răz!ate în detrimentul oricăror
o!stacole4 E concepţie larg împărtăşită a$irmă că e=oluăm primind şi iar
primind, $ ără  a $i ne=oiţi să întreprindem ce=a pe cont propriu4 Dar
e=oluăm tocmai datorită o!stacolelor şi greşelilor comise de părinţi,
datorită  greutăţilor pe care le'am a=ut în copilărie4 Departe de a $i un
lucru rău, o!stacolele sunt şansa noastră de a creşte şi a prinde puteri
pentru ade=ărata =iaţă4
Adesea mă între! ce s'ar alege dintr'un copil cu părinţi aşa'zis per$ecţi4
Ar putea el să trăiască? Ar şti el ce=a despre ade=ărata =iaţă? %ste el
su$icient de !ogat pentru o relaţie de cuplu?
+%D.TAŢ.%: -%Ă T.%A -%&TJ E %AŢ.% D% CJ-J
&e imaginăm părinţii, mama şi tat ăl, aşa cum sunt4 în spatele lor sunt
părinţii $iecăruia, căci şi părinţii noştri au $ost odat ă copii4 în spatele
părinţilor lor stau alţi părinţi şi tot aşa, la nes$/rşit, multe genera ţii ante'
rioare4 iaţa care curge prin toţi aceştia are o origine necunoscută nouă4
iaţa este cel mai puternic lucru care e<istă4 %ste lucrul cel mai
cuprinzător, mai spiritual, mai dumnezeiesc4 ela ţia cu Dumnezeu nu
poate $i dec/t o relaţie cu =iaţa4 Gi orice relaţie cu =iaţa este p/nă la urmă
o relaţie cu Dumnezeu4
Această =iaţă curge în mod di=in, real, prin aceste generaţii4 &imeni nu
poate adăuga sau îndepărta ce=a4 -rin $aptul de a primi şi a dărui mai
departe, toate aceste generaţii au $ost desă=/rşite4 Au $ost desă=/rşite
prin armonia lor cu un impuls di=in4 Ast$el, prin multe generaţii, =iaţa a
auns în cele din urmă la părinţii noştri4 %i s'au iu!it ca ! ăr!at şi $emeie4
Din iu!irea lor ca ! ăr!at şi $emeie ne'am născut noi4 iaţa noastră  este
$ructul iu!irii lor4
 îi pri=im pe părinţi, ne desc"idem inima şi primim de la ei, aşa cum
sunt, această =iaţă în plinătatea ei, ca pe cel mai cuprinzător lucru
e<istent, ca pe ce=a s$/nt, dumnezeiesc4 -ri=im către ei şi primind
aceasta le spunem: mulţumesc4 Dar nu numai lor4 Acest mulţumesc se
 îndreaptă spre toate generaţiile din spatele lor şi, în cele din urm ă, spre
 însăşi originea =ieţii4 în $elul acesta am do!/ndit noi =ia ţa4
Am a=ut ne=oie de preocuparea şi îngriirea din partea părinţilor multă
=reme4 %i ne'au dăruit această preocupare şi această îngriire4 &e'au
"rănit, ne'au proteat, ne'au educat, s'au g/ndit mereu la noi între!/n'
du'se: Ce'i lipseşte copilului nostru? Ast$el am crescut datorită
dragostei şi îngriirii lor4
C%ATE Gl D..&
Dar părinţii noştri sunt şi ei oameni, asemeni nouă, cu aşa'numitele lor
greşeli4 Spun cu aşa'numitele lor greşeli pentru că orice e=oluţie
necesită, pe l/ngă acumulare, şi o!stacole, şi greşeli4 Căci di=inul care
acţionează în =iaţă comite şi greşeli, pri=it din această  perspecti=ă4
Concepţia con$orm căreia di=inul este desă=/rşit nu se susţine4 Căci tot
ce este creator datorează asta numai $aptului de a $i $ost mai înainte
neîmplinit4 A crea este posi!il doar acolo unde e<istă  ce=a neîmplinit,
ce=a neauns la termen, acolo unde e<istă  greşeală şi eroare4 Ast$el, tot
ceea ce este creator în noi, prin părinţii noştri, este cu putinţa datorită
greşelii, datorită greutăţilor, lipsurilor şi =ino= ăţiei4 -ri=im la acest $apt ca
la ce=a necesar propriei noastre =ieţi, propriei noastre e=oluţii, şi îl
primim înlăuntrul nostru accept/ndu'1: Da, ceea ce m'a $ ăcut să  cresc
 îmi aparţine4 %ste o parte din mine şi tre!uie s ă $ie aşa4
Simţim ceea ce se petrece în su$letul nostru acum4 E!ser=ăm cum
de=enim mai cuprinzători şi mai puternici4
A %EJA
M& %AŢ.A D% CJ-J
Ce nu am primit, nu putem da mai departe4 Acest $apt are e$ecte
considera!ile asupra relaţiei de cuplu4
+ulţi îşi reprezintă partenerul ca ideal, aşa cum ar tre!ui el să $ie4 Cu
un partener ideal nimeni nu poate e=olua4 Ce ar însemna un partener
ideal pentru mine? Ar $i atunci c/nd i'aş putea spune: Tu eşti mama mea
şi eu sunt copilul tău4 Dar ce rezultă dintr'o ast$el de relaţie?
Fiecare dintre parteneri, !ăr!atul şi $emeia, au crescut într'o anumit ă
$amilie, cu anumite di$icultăţi, şi ast$el au e=oluat într'un anumit $el4 Eri
iată că acum se înt/lnesc, $iecare cu $elul lui de a $i di$erit, şi de=in o
pro=ocare unul pentru altul4 Dacă se iau aşa cum sunt, e<act aşa cum
sunt, =or e=olua unul alături de altul4 At/t şi nimic mai mult4 Asta este
condiţia4
Atunci am putea, $ireşte, să pri=im şi alt$el di$icult ăţile ce apar în relaţia
de cuplu4 e'am putea preţui şi am putea e=olua prin ele, ast$el înc/t
relaţia să de=ină tot mai împlinit ă şi $ericită4
CJ+ S% M+-.&%GT% %AŢ.A D% CJ-J
-entru o relaţie de cuplu împlinită  sunt necesari trei $actori4 Fiecare
este important în sine şi nu poate $i înlocuit de un altul4
%AŢ.A S%OJAĂ
-rimul dintre $actori este rela ţia se<uală4 -entru că  relaţia de cuplu
este orientată spre actul se<ual, este necesar ca acesta să $ie împlinit4 %l
este tot ceea ce contează, în cele din urmă, căci numai prin ei =iaţa poate
continua4 în actul se<ual se contopesc iu!irea şi =iaţa4 %l este punctul
culminant al e=oluţiei noastre4 în actul se<ual, în iu!irea ce se e<primă
prin acesta şi în instinctul care ne împinge spre el acţionează  cea mai
mare $orţă pe care o cunoaştem4 Erice =iaţă tinde la a dărui mai departe,
este su!ordonată acestei cerinţe şi se împlineşte odată cu ea4 De aceea,
$orţa care acţionează prin ea este $orţa propriu'zisă a =ieţii4 %a este, $ ără
 îndoială, $orţa cea mai spirituală, cea mai înaltă şi, aş spune cu autorul
unei imagini, cea mai aproape de Dumnezeu4 în ea se mani$est ă puterea
cea mai cuprinzătoare a lumii, cea mai di=in ă şi cea mai palpa!ilă4 C"iar
prin $aptul de a $i supuşi acestei $orţe, prin milocirea instinctului, ni se
arată că  ea =ine din a$ara noastră şi că ne este supraordonată4 Ast$el
relaţiei de cuplu îi este necesar, în primul r/nd, ca dragostea se<ual ă să
$ie împlinită4
.JB.%A .&.+..
a aceasta se adăugă un al doilea $apt, anume iu!irea inimii4 Dragostea
se<uală se împlineşte mai !ine atunci c/nd iz=orăşte din iu!irea inimii,
c/nd este o împlinire a acesteia4 .u!irea inimii este un $apt aparte4
Se<ualitatea poate e<ista $ ără  ea, după cum şi ea poate e<ista $ ără
se<ualitate4 Fiecare din ele sunt lucruri aparte: iu!irea se<ual ă şi iu!irea
inimii4
 TA.J M& CE+J&
a primele două  se adăugă un al treilea $apt: traiul în comun, unul
l/ngă altul4 ia ţa în comun poate e<ista $ ără se<ualitate şi uneori c"iar
$ ără iu!ire4 edem numeroase perec"i care răm/n împreună $ ără a se mai
iu!i cu ade=ărat, din inimă4 Dar traiul în comun este un !un preţios4 %l
tre!uie anume în=ăţat şi trăit4
C/nd cele trei: iu!irea se<uală, iu!irea inimii şi traiul în comun, cu tot
ceea ce îi este propriu ' reciprocitate, autor, suport ' aung s ă coe<iste,
atunci se împlineşte şi relaţia de cuplu4 Atunci e=oluăm în relaţia de
cuplu4
.JB.% Gl %J.
Ce este mai cuprinzător şi mai important, iu!irea sau ordinea? Ce =ine
mai înt/i? +ulţi îşi înc"ipuie că iu!ind îndeauns toate =or $i în regulă4 De
e<emplu mulţi părinţi consideră că iu!indu'si copiii su$icient, aceştia =or
creste aşa cum ei, părinţii, au anticipat'o4 &umai c ă uneori, în ciuda iu!irii
lor, părinţii sunt dezamăgiţi4 în mod clar, iu!irea singură nu este deauns4
.u!irea tre!uie să se încadreze într'o anumită ordine4 Erdinea este dată
 înaintea iu!irii4 Gi în natură
lucrurile se petrec la $el4 Jn copac se dez=oltă după o regulă interioară4
Aceasta nu poate $i sc"im!ată4 Doar în limitele acestei reguli copacul se
poate dez=olta4 ucrurile se petrec întocmai cu iu!irea şi relaţiile interu'
mane: ele pot e=olua doar în limitele unei anumite reguli4 Aceasta este
dinainte dată4 Dacă am şti c/te ce=a despre regulile în iu!ire, dragostea
şi relaţiile noastre ar a=ea mai multe posi!ilităţi de a e=olua deplin4
-rima regulă a iu!irii într'o relaţie de cuplu este următoarea: deşi
di$eriţi, !ăr!atul şi $emeia sunt egali unul cu altul4 Dacă  am/ndoi
recunosc lucrul acesta, iu!irea lor are mai multe şanse4
A două  regulă  spune că  tre!uie să dai at/ta c/t primeşti4 Dacă  unul
este ne=oit să  dea mai mult dec/t altul, rela ţia este tul!urată4 %a are
ne=oie de acest ec"ili!ru4 C/nd ne=oia de egalitate dintre a da şi a primi
merge m/nă  în m/nă  cu iu!irea, $iecare partener =a dărui mai mult
celuilalt, drept compensaţie pentru ce a primit4 -rin aceasta sporeşte
sc"im!ul dintre parteneri, iar odată cu el şi $ericirea lor comună4 Această
ne=oie de ec"ili!ru este =ala!ilă şi din perspecti=ă  negati=ă4 Dacă  unul
din parteneri îl lezează pe celălalt, acesta simte ne=oia să lezeze la r/ndul
lui4 %l se simte rănit4 De aceea consideră că are dreptul de a'1 răni pe
celălalt4 Acestei ne=oi nu i te po ţi opune4
+ulţi din cei care au su$erit o nedreptate într'o relaţie se consideră
 îndreptăţiţi să'şi lezeze partenerul4 a ne=oia de ec"itate se mai adaug ă
ce=a: sentimentul că prin nedreptatea su$erită am do!/ndit anumite
drepturi speciale4 Ast$el, nu îi r ăspundem celuilalt cu aceeaşi nedreptate,
ci cu una mai mare4 Dar şi acesta, la
r/ndul lui, se =a simţi îndreptăţit să ne lezeze mai mult dec/t am $ ăcut'o
noi, ca răspuns la nedreptatea lui4 în $elul acesta se tot măreşte sc"im!ul
de lucruri rele în cadrul unei rela ţii4 în locul $ericirii, ne$ericirea este cea
care creşte4 -utem determina calitatea unei relaţii o!ser=/nd dacă
ec"ili!rul între a da şi a primi se produce esen ţialmente cu lucruri !une
sau cu lucruri rele4
 între!area este următoarea: ce rezol=are putem găsi aici? %<istă oare o
rezol=are? %a ar consta în înlocuirea sc"im!ului de lucruri rele cu
sc"im!ul de lucruri !une4 Dar cum se poate aunge .a aşa ce=a?
Aici e<istă un secret4 &e răz!unam pe celălalt, dar cu dragoste4 Asta
 înseamnă că îi $acem totuşi un lucru rău, dar mai mic dec/t ne'a $ ăcut ei
nouă4 Ast$el sc"im!ul de lucruri rele încetează şi am!ii parteneri se pot
ocupa din nou cu a da şi a primi lucruri !une4 .at ă un aspect important în
legile iu!irii4 Dacă îl cunoaştem şi acţionăm con$orm lui putem reîn=ia
multe aspecte poziti=e în cadrul propriei noastre $amilii4
E altă  regulă a iu!irii tre!uie urmată  aici, căci nerespectarea ei are
consecinţe însemnate4
E $emeie care îşi înc"ipuie că e mai !ună dec/t mama sa nu are nicio
consideraţie pentru !ăr!aţi4 %a nu'i în ţelege pe !ăr!aţi şi, de $apt, nici nu
are ne=oie de ei4 Căci pretenţia ei de a $i mai !un ă dec/t mama înseamnă
de regulă: eu sunt o $emeie mai !un ă  pentru tatăl meu4 Eri, în acest
caz, ea are dea un !ăr!at şi nu'i mai tre!uie un altul4
C/nd este o $ată  capa!ilă să  de=ină  $emeie, să  acorde atenţie unui
!ăr!at şi să îl $acă !ăr!atul ei? Atunci c/nd se situează ca in$erioară în
raport cu mama sa4
Acelaşi lucru este =ala!il şi pentru !ăr!aţi : u n !ăr!at care îşi
desconsideră tatăl şi crede că ar $i mai !un dec/t el în rela ţie cu mama
sa, nu mai acordă atenţie $emeilor4 %l are dea o $emeie şi nu'i mai tre!uie
o alta4
C/nd =a $i el capa!il să de=ină ! ăr!at, să aprecieze şi să posede o altă
$emeie? Atunci c/nd se poziţionează ca in$erior în raport cu tat ăl lui4
Ast$el, !ăr!atul în=aţă consideraţia pentru $emei de la tată, iar $emeia
 în=aţă consideraţia pentru !ăr!aţi de la mamă4
Deci, ce se înt/mplă  c/nd un !ăr!at care este !ăiatul mamei se
căsătoreşte cu o $emeie care este $ata tatei?4 Băiatul mamei nu
prezintă încredere pentru o $emeie, iar $ata tatei nu prezint ă încredere
pentru un !ăr!at4 %i au puţină  consideraţie unul pentru altul4 De aceea
regula ca !ăr!atul să acorde consideraţie tatălui, iar $emeia mamei
tre!uie mai înt/i instituit ă în $amiliile lor de origine4
E.. EB.G&J.TĂ M& %AŢ.A D% CJ-J
oi =or!i acum despre cotidianul rela ţiei de cuplu4 Cum începe o nou ă
zi într'o rela ţie de cuplu? Băr!atul o pri=eşte pe $emeie, $emeia pe ! ăr!at,
şi c"ipurile lor se luminează4 Se !ucură  unul de altul4 &u e acesta un
 început $rumos pentru o nouă zi într'o relaţie de cuplu? %<presia cea mai
$rumoasă a iu!irii apare atunci c/nd ne !ucurăm de partenerul nostru4
Deci aşa începe o nouă zi într'o relaţie de cuplu4 -artenerii se pri=esc şi
$iecare se !ucură de celălalt, aşa cum este el4 %<apt aşa
cum este el4 Din $aptul acesta decurg toate celelalte4 Asta este $ericirea,
!ucuria reciprocă, !ucuria pentru celălalt şi ceea ce decurge din aceast ă
!ucurie, anume $aptul de a da şi de a primi4 Atunci ziua nu =a $i îndeauns
de lungă, pentru că în permanenţă ce=a nou circulă între cei doi4 .ar asta
 înseamnă a e=olua4
După  decenii de o!ser=aţii amănunţite şi multă  e<perienţă, esenţa
$ericirii mi s'a dez=ăluit în trei cu=inte4 în aceste trei cu=inte, descoperite
şi rostite la timpul potri=it, rezid ă taina $ericirii în relaţia de cuplu4
DA
Asociez primul dintre aceste cu=inte cu începutul unei zile noi în rela ţia
de cuplu4 în ce $el ne putem !ucura de celălalt? -rin $aptul c ă îl acceptăm
aşa cum este4 Această !ucurie este molipsitoare c"iar şi pentru partener4
Cu=/ntul din spatele ei este: Da4 Da pentru partener, da pentru mine,
da pentru situaţia noastră aşa cum este, da pentru $ericire4
Jneori $ericirii i se împotri=eşte o anumită  concepţie4 în societatea
actuală suntem ne=oiţi să pl ătim aproape pentru tot4 +ul ţi îşi înc"ipuie că
nu poate $i altminteri, că suntem ne=oiţi să plătim pentru orice4 De acea
 încep să plătească şi pentru $ericire4 în loc s ă'si pri=ească partenerul şi să
se !ucure de el, întind m/na către porto$el pentru a'şi plăti $ericirea4 -rin
asta pierd din =edere partenerul şi ast$el $ericirea însăşi4 îi =ezi ţin/nd în
m/nă doar c/ţi=a !ănuţi, tot ce a r ămas din !ucuria şi $ericirea lor4
%<istă o pornire ad/nc statornicită în noi, "rănită cu ideea că tre!uie să
plătim pentru tot ceea ce primim, şi mai ales pentru $ericire4 Dar c/nd, în
cele din urmă, se pare că am plătit îndeauns de mult, $ericirea ne scapă
printre degete4
Concepţia că tre!uie plătit pentru orice se e<tinde şi la Dumnezeu4 -rin
sacri$icii, pelerinae, donaţii şi toate celelalte îi plătim lui Dumnezeu
$ericirea dăruită4 Se !ucură el c/nd îl plătim? .ată o idee c/t se poate de
ciudată4
a unul din cursurile mele a =enit o persoană care tocmai îşi
cumpărase un +ercedes4 Dar era con=insă că nu ar $i tre!uit să $acă asta4
%ra pentru el o $ericire prea mare4 în $amilia lui nu se cumpăra dec/t
olPsQagen şi doar modele mai =ec"i4 într'o zi, pe autostradă, cine=a 1'a
lo=it din spate4 Atunci omul nostru a răsu$lat uşurat4 A plătit în s$/rşit
pentru $ericirea do!/ndită4 i se pare ce=a cunoscut? ucruri ca acesta se
petrec zilnic4 +ulţi dintre noi nu $ac altce=a dec/t s ă  platească4 -lătesc
pentru $ericirea şi pentru =ino=ăţia lor4
 T% E
C/nd !ăr!atul o răneşte pe $emeie, de e<emplu printr'o remarcă
răutăcioasă, îi pare rău şi plăteşte pentru asta4 &u se simte în largul lui4
Ast$el ispăşeşte pentru ceea ce a $ ăcut4 Cum putem scăpa de aceasta
ispăşire? -rintr'un singur cu=/nt4
-rin urmare !ăr!atul a rănit'o pe $emeie4 A negliat'o4 A uitat c"iar ziua
ei de naştere4 Ăsta e un lucru
rău4 Jnii !ăr!aţi uită de ani=ersarea căsătoriei4 Atunci $emeia se uită la
!ăr!at şi e tristă4 Ce ar tre!ui să $acă el? Să ispăşească prin ce=a? Să se
!ată cu pumnii în piept? &u4 %l se uită la $emeie şi îi spune: Te rog4 Jn
simplu te rog4 îmi pare r ău4 Te rog4 Atunci inima $emeii se desc"ide şi
$ericirii îi sur/de şansa din nou4
+JŢJ+%SC
Am numit două din cele trei cu=inte $ermecate ale $ericirii: da şi te
rog4 %<istă un al treilea cu=/nt cu o $rumuse ţe aparte4 %l se c"eamă
mulţumesc, simplul mulţumesc4 într'o relaţie de cuplu e<istă  zilnic
sute de ocazii de a ne !ucura de ce=a şi de a spune mulţumesc4 Gi de o
parte şi de cealaltă4
.ată cele trei cu=inte magice pentru o relaţie de cuplu $ericită şi
 împlinită4 Din ele ne putem inspira, c"iar şi atunci c/nd greutăţile ne
copleşesc4
D%KA+Ă.%A
Cum de=ine cine=a dezamăgit de partenerul său? Atunci c/nd aşteaptă
din partea lui ceea ce el nu poate o$eri4 Are o aşteptare ce depă şeşte
lucrul o!işnuit, cu pri=ire la cel ălalt4 E ast$el de aşteptare =ine, de o!icei,
din copilărie4 Adesea era o aşteptare cu pri=ire la mam ă4 Gi iată că apoi
de=ine !rusc dezamăgire
%<istă un e<erciţiu pentru a scăpa de această  dezamăgire4 Am putea,
de e<emplu seara, să ne aşezăm la
!irou, să luăm cinci coli al!e, cel pu ţin cinci, şi, cu g/ndul la partenerul
nostru, să scriem tot ceea ce el ne'a d ăruit4 Cinci pagini lungi dar care nu
aung de$el4 Cu c/t scriem mai mult, cu at/t mai mult ne lumin ăm4 .ată un
e<erciţiu $rumos4
%CH.% %Ă TJ. ĂAAN&
.n ziua de azi pornim de la ideea ' şi ne comport ăm con$orm ei ' că într'
o relaţie de cuplu este =or!a numai despre un ! ăr!at şi o $emeie4 %i se
iu!esc unul pe altul, se atrag reciproc şi de=in o perec"e4 Dar ast$el
pierdem din =edere $aptul că  $iecare pro=ine dintr'o anumit ă  $amilie4
Fiecare are proprii iui părinţi şi strămoşi4 Fiecare a a=ut o altă istorie în
s/nul $amiliei sale4 Aceste $apte reale a$ectează =iaţa de cuplu4 Fiecare
dintre cei doi parteneri pro=ine dintr'un c/mp spiritual di$erit, un c/mp
$amilial di$erit, care îl determină în multe pri=inţe4 Din acest moti=
niciunul dintre ei nu este li!er4
Dacă la aceasta se adăugă $aptul că unul din ei sau c"iar am/ndoi au
a=ut în trecut o relaţie sta!ilă, din care au rezultat şi copii, acest trecut îi
=a ţine legaţi pe mai multe planuri4 Trecutul îi leagă de copii şi de
partenerul cu care ei au $ost concepuţi4 Tre!uie plecat de la ideea că
$iecare dintre partenerii actuali doreşte într'o anumită măsură, şi c"iar
tre!uie, să răm/nă  cu aceste legături4 E stare de spirit ca aceasta se
trădează uneori prin $aptul că cei doi nu reuşesc să locuiască împreună,
deşi au posi!ilitatea să o $acă4
CN+-J.% S-..TJA%
 într'o $amilie, pri=ită în sensul ei cel mai larg, care include şi strămoşii,
toţi sunt conectaţi unul la altul, ca şi cum ar a=ea un uriaş su$let comun4
Acesta mai poate $i numit şi c/mp spiritual4 în acest mare su$let r ăm/n
prezente toate c/te au aparţinut $amiliei =reodată, c"iar şi morţii, toţi
morţii4 De e<emplu copiii alunga ţi sau $raţii morţi de timpuriu4 To ţi aparţin
acestui su$let, c"iar şi cei de care ne'am dezis şi despre care nu am mai
dorit să ştim nimic4 în acest c/mp ei răm/n prezenţi4 în acest c/mp
$iecare este în rezonanţă cu $iecare4
Simultan e<istă în acest c/mp o mişcare, un impuls ce tinde să'i aducă
 înapoi pe cei care s'au desprins de $amilie4 Acestui scop îi ser=esc două
mişcări di$erite4 Jna din ele poate atrage o persoan ă =ie spre una care
este moartă4 în acest caz spunem că cei doi se reunesc în moarte4
Adesea, aceasta mişcare este o mişcare a iu!irii4 Dar în loc să  conducă
spre =iaţă, ea s$/rşeşte în moarte4 Dar e<ist ă aici şi o altă mişcare, una
care ne menţine în planul =ieţii4 De e<emplu pot primi cu iu!ire înl ăuntrul
meu, în su$letul meu, pe cel care a $ost izgonit4 în loc să mă  atragă în
moarte, el îmi ap ără acum =iaţa, pentru că l'am recunoscut4 Aceasta este
mişcarea contrară, care =indecă4
-entru că suntem legaţi de at/tea relaţii, de=ine clar că iluziile noastre
pri=ind o =iaţă împlinită, $ericită, nu se pot împlini în sens strict4 Tocmai
pentru că suntem legaţi4 Dar c/nd ne punem de acord cu aceste legături
ale destinului, oricare ar $i cerinţele lor, do!/ndim o pro$unzime
particulară4 E pro$unzime datorată
renunţării4 Gi, în mod $iresc, prin aceasta =om e=olua4 Am de=enit mai
umani, integraţi în acel ce=a cuprinzător, şi iată că  posedăm o cu totul
altă putere4
%O%+-J:
AB..&TJ SJF%TJJ.
%<erciţiu cu o $emeie al c ărei prim soţ s'a sinucis la şase luni de la
di=orţ4
H%.&%4 încotro =roia să se îndrepte murind? Către mama sa4
Femeia: în cazul lui, asta ar $i de în ţeles4
H%.&%: Tertipurile su$letului sunt stranii4 &imic nu m ă uimeşte mai
mult4 Su$letul e un la!irint în care te po ţi rătăci uşor4 în acest la!irint ne
orientăm după un $ir conducător4 Jn $ir pe care nu'1 sc ăpăm din m/nă
niciun moment4 Cu autorul lui ne orient ăm4 Jn la!irint e ce=a întunecos4
Aici oc"ii desc"işi nu te aută, ast$el înc/t nu ne !azăm dec/t pe $irul care
ne conduce4 -ipăim $irul înainte, centimetru cu centimetru4 Fiecare ! ătaie
a inimii este un centimetru înainte4 Ast$el mergem însoţiţi de !ătăile inimii
noastre4
Acum îmi reprezint totul uşor4 Caut imagini pentru su$let, ca el s ă se
poată orienta în la!irintul iu!irii4 Acolo păşeşti însoţit de !ătăile inimii tale4
Fiecare
!ătaie a inimii înseamn ă pentru tine te rog, te rog, te rog, te rog4
Acest te rog te trimite mult înapoi în timp, în copil ărie3 înainte de
toate, cum e şi $iresc, spre mam ă: te rog4 -ip ăim înainte prin întuneric,
cu imaginea mamei în $aţa oc"ilor, rostind: te rog, te rog4 Fiecare te
rog este un pas înainte4
Apoi !ătăile inimii se înteţesc4 -aşii de=in mai mari4 Dar întunericul
persistă, încă  nu s'a risipit4 Cu $iecare pas, cu $iecare ! ătaie a inimii,
rosteşti: +ulţumesc4 Atunci începi să respiri mai ad/nc, cu $iecare
mulţumesc inspiri şi e<piri mai ad/nc4 Dar întunericul nu s'a risipit în
la!irint4 rei să merg mai departe cu tine, prin la!irintul iu!irii?
Femeia: Te rog4
H%.&%: Cu plăcere4 Cu $iecare pas apare acum un da4 %ste un
da cu totul deose!it4 Jn da pentru =iaţă  şi un da pentru moarte
totodată4 Spui da =ieţii tale şi în acelaşi timp spui da şi pentru
moartea $ostului tău soţ4 +oartea aceasta aparţine c"iar =ieţii lui4 Da4
Acum pri=eşti la soţul tău actual şi îi spui Da4
CE+J&.J&% D% D%ST.&
 în opoziţie cu imaginea des =e"iculată a iu!irii romantice, într'o rela ţie
acţionează şi alte $orţe4 în iu!irea romantică partenerii sunt, într'o
oarecare măsură, contopiţi unul în celălalt4 Contopit înseamnă aici a nu
mai =edea nimic4 ela ţia dintre cei doi este at/t de e<clusi=ă, înc/t tot ce
este în ur este eliminat4 .u!irea romantică  nu rezistă timp îndelungat
pentru că acest c/mp înconurător îşi $ace simţită prezenţa c/t de cur/nd4
%u pri=esc relaţia de cuplu şi într'un alt conte<t4 Fiecare sistem $amilial
are un destin propriu şi este caracterizat de o anumită  dezordine4
Dezordinea apare atunci c/nd cei ce aparţin sistemului nu sunt
recunoscuţi, în totalitate, ca ţin/nd de acesta4 în acest caz, persoanele
nerecunoscute e<ercită presiune cu scopul de a $i recunoscute4 Su!
presiunea acestui c/mp, un copil îl =a reprezenta, ulterior, pe cel care a
$ost e<clus, $ ără a $i conştient de aceasta4 Jneori este e<clus un partener
al unuia dintre părinţi sau !unici, de e<emplu pentru că a murit4 Alteori e
=or!a de o $emeie care a murit în perioada l ăuziei4 Ast$el de persoane nu
mai sunt acceptate în sistem, adesea datorită spaimei pe care soarta lor o
pro=oacă4 Dar toţi aceştia se =or $ace resimţiţi ulterior, prin intermediul
unui copil4 Copilul nu ştie însă că este posedat de ce=a, că este capti= în
destinul unei alte persoane4
C/nd această pro!lemă a e<cluderii cui=a răm/ne nerezol=ată în cadrul
unei $amilii, copilul nostru, odată matur, =a căuta inconştient un partener
care să'1 aute, pe el şi pe $amilia sa, la dezlegarea acestei pro!leme4
Ast$el sistemul unei $emei caută, prin intermediul ei, s ă' şi rezol=e o
pro!lemă în sistemul unui !ăr!at4 Jneori şi reciproc4 Băr!atul şi sistemul
său caută să'şi rezol=e pro!lema prin intermediul $emeii şi al sistemului
ei4 Ast$el se realizează o comuniune a destinului, în care $iecare partener
caută la celălalt dezlegarea propriilor pro!leme4
Am înt/lnit un e<emplu edi$icator în %l=e ţia4 Jn !ăr!at a a=ut un $rate
care a murit de $oame în timpul r ăz!oiului4 Familia lui nu a a=ut su$icient ă
"rană  pentru toţi4 Băr!atul nostru era str/ns legat de $ratele său şi se
temea că tre!uie să moară şi el de $oame, că acesta este şi destinul lui4
Ce a $ ăcut p/nă  la urmă? S'a căsătorit cu o $emeie care su$erea de
anore<ie4 Aceasta a preluat moartea prin în$ometare de la el4
-rin urmare, ast$el de impasuri e<istă şi uneori conduc la mani$estări ce
ne înspăim/ntă4 .ată un e<emplu de la un curs adresat cuplurilor, în
#as"ington4 E $emeie s'a prezentat la curs $ ără soţul ei4 Aşadar am
aşezat'o singură în miloc şi am adus în $aţa ei un reprezentant pentru
soţ4 Băr!atul acesta a început să  tremure din tot corpul, cuprins de o
teamă de moarte4 Am între!at'o pe $emeie: Te'ai g/ndit =reodat ă să'ţi
ucizi soţul? %a mi'a răspuns: Da4 Fiica ei, de $aţă la această  scenă, a
a=ut mai t/rziu o tentati=ă de suicid4 în $amilia respecti=ă e<ista deci un
mare potenţial agresi=4 C/nd aşa ce=a iese la i=eală, mulţi sunt tentaţi să
spună: a$urisită $emeie4 Dar eu nu am spus aşa4 .'am spus în sc"im!:
tre!uie să se $i înt/mplat ce=a ieşit din comun în sistemul tău4 După un
răgaz a =enit la mine şi mi'a zis: Tat ăl meu a contri!uit la construirea
!om!ei atom
ice4 Apoi a adăugat: +ereu mă  între! de ce m'am căsătorit cu un
 aponez4 Care era impasul aici? ăz!oiul dintre SJA şi Raponia continua în
s/nul acestei $amilii şi nimeni nu era conştient de asta4 Acestea sunt
comuniunile de destin4 Gi uneori pot duce la moarte4
C/nd conştientizăm aceste legături ale destinului, apare şi rezol=area
=ia!ilă pentru am!ii parteneri4 Gi ast$el îşi găsesc liniştea am/ndoi4
-erec"ii noastre i'a mers ulterior mult mai !ine4 Fata lor a plecat în
 Raponia4 A studiat acolo şi =iaţa ei a în$lorit4
elaţia de cuplu, şi în general orice relaţie su$letească  între oameni,
posedă o pro$unzime de ne!ănuit4 C/nd a=em în $aţa oc"ilor toate
dimensiunile ei, dăm peste un cu totul alt $el de rela ţie şi de iu!ire4 Jnul
mult mai ad/nc şi mai desc"is spre alte perspecti=e4 Aşa cum am mai
spus, ordinea înseamnă  a aduce laolaltă  ceea ce a $ost despărţit p/nă
acum4 Aceasta este mişcarea esenţială care o$eră ordine şi $ericire pentru
toţi în relaţia de cuplu4
C%ĂAT
M& %AŢ.A D% CJ-J
Aş spune, general =or!ind, încă  un lucru despre relaţia de cuplu şi
despre e=oluţia într'o relaţie de cuplu4 A e=olua înseamnă a te e<tinde4
Cine e=oluează e ne=oit să preia ce=a din a$ară4 %l e=oluează prin ceea
ce, iniţial, era în a$ara lui4 -relu/nd în interior acest ce=a, e=oluează cu
autorul lui4
F%+%.% Gl BĂBAŢ..
SJ&T D.F%.Ţ.

Jn !ăr!at înţelege puţin despre o $emeie4 Aţi cunoscut =reun !ăr!at
care să cunoască e$ecti= ce=a la o $emeie? Aţi înt/lnit =reo $emeie care s ă
a$irme -artenerul meu mă în ţelege? Gi reciproc, !ineînţeles4 Femeile nu
 înţeleg prea multe despre !ăr!aţi4 Altminteri nu ar încerca mereu s ă îi
sc"im!e4
Ast$el, c/nd un !ăr!at şi o $emeie se înt/lnesc, $iecare intr ă în contact
cu ce=a străin, ce=a din a$ară, care nu le aparţine, ce=a ce nu înţeleg, dar
de care au totuşi ne=oie4 Băr!atul are ne=oie de $emeie4 Cum ar $i alt$el
!ăr!at? Fără  $emeie el nu este !ăr!at4 a $el, $emeia are ne=oie de
!ăr!at4 Femeia de=ine $emeie doar printr'un !ăr!at4 Altminteri cum? Tot
ce o caracterizează în preala!il e doar ce=a pro=izoriu4
.ată aşadar cum se înt/lnesc două  entităţi di$erite4 Se completează
reciproc $ ără a se înţelege în pro$unzime4 Din aceasta rezultă o tensiune
permanentă  într'o relaţie de cuplu4 Băr!atul se minunează  mereu de
$emeia lui şi aceasta de !ăr!atul ei4 Asta $ace ca relaţia de cuplu să
răm/nă =ie4
.n clipa în care o înt/lneşte pe $emeie, !ăr!atul recunoaşte că nu este
complet4 Tre!uie să  renunţe la ce=a din con=ingerea că  el, ca !ăr!at,
este, prin el însuşi, un om desă=/rşit4 a $el şi $emeia4 C/nd înt/lneşte un
!ăr!at, o!ser=ă că a $i $emeie nu este totul4 +ai e ne=oie şi de altce=a4
 Tre!uie să renunţe la con=ingerea că numai ea este întruc"iparea =ala!ilă
a ceea ce este omenesc4 Căci, dintr'o dată, are în $aţa
oc"ilor ce=a cu totul di$erit, dar la $el de =ala!il4 Gi ! ăr!atul şi $emeia sunt
omeneşte =ala!ili, dar totuşi di$eriţi4 -rin recunoaşterea acestui lucru
am!ii renunţă la con=ingerile anterioare şi de=in mai umili4 Asta înseamn ă
că îşi recunosc propriile ne=oi4 C/nd recunosc lucrul acesta, unul în $a ţa
altuia, înseamnă că de=in mai !ogaţi unul prin celălalt4 Gi în $elul acesta
e=oluează am/ndoi4
A e=olua înseamnă: primesc în mine ce=a ce îmi era str ăin p/nă acum
şi care mă  pro=oacă să îmi lepăd aroganţa4 Femeia şi !ăr!atul îşi
datorează asta reciproc4 Gi ast$el e=oluează4 Asta înseamnă e=oluţie
Gl FA+...% SJ&T D.F%.T%
a asta se adăugă $aptul că !ăr!atul şi $emeia pro=in, $iecare, dintr'o
altă  $amilie4 Aceste $amilii sunt di$erite4 Jneori ! ăr!atul desconsideră
$amilia $emeii şi $emeia $amilia ! ăr!atului4 Fiecare îşi spune în sinea lui:
Familia mea e mai !ună4 Asta din cauza $aptului că suntem legaţi de
propria noastră $amilie şi pentru noi ea este cea mai !ună4 Gi e normal s ă
$ie aşa4 Altminteri nu am putea supra=ieţui4
Dar cele două $amilii sunt di$erite una de cealalt ă4 Aşa cum !ăr!atul
este =ala!il din punct de =edere uman, $ ără a $i totuşi $emeie, iar $emeia
este la $el, $ ără a $i totuşi !ăr!at, şi $amiliile lor sunt =ala!ile, c"iar dac ă
di$erite4 Cu toate acestea, $iecare tre!uie s ă recunoască $aptul că $amilia
celuilalt are aceeaşi =aloare cu a şa4 Gi
prin asta cedează ce=a4 Aşa cum !ăr!atul cedează ce=a din con=ingerea
sa iniţială de a $i numai el o $iin ţă umană =ala!ilă, cedează şi din pretenţia
că $amilia sa este singura =ala!ilă4 a $el şi pentru $emeie4 Am!ii primesc
 în ei înşişi ce=a di$erit şi ast$el e=oluează4
C/t de important e lucrul acesta reiese din situa ţia în care cuplul are
copii şi tre!uie să "otărască cum îi =a creşte4 Aici apare uneori o
competiţie între =alorile $amiliale ale unuia şi ale altuia4 Gi în acest caz
$iecare tre!uie să cedeze c/te ce=a4 în $elul acesta =or găsi ce=a comun,
pe un plan superior, ce=a mai cuprinzător dec/t ideea iniţială a $iecăruia
despre ceea ce este =ala!il în educaţia unui copil4 Aceasta înseamnă
iarăşi e=oluţie4
A F. M& ACED CJ -E-..% .+.T%
C/nd înt/lnim pe cine=a a$lat într'o situaţie di$icilă, ne dorim de regulă
să iasă cu !ine din ea4 Dorim s ă'1 autam4 Dar oare putem să o $acem? Ar
tre!ui să o $acem? Simţim uneori că nu putem şi că nu ar tre!ui să ne
implicăm4 Ce=a în noi ne interzice asta4 într'un ast$el de caz tre!uie să
recunoaştem că ne'am atins propriile limite4
ucrul acesta se înt/mplă şi în multe relaţii de cuplu4 Jnul din parteneri
se a$lă  într'un impas, iar celălalt nu ştie cum să  îl aute4 De multe ori
impasul =ine din $amilia de origine a primului, dar poate $i şi altce=a4
Jneori poate $i =or!a de un a=ort care îl înde
părtează pe acesta din relaţie înspre moarte sau, cel puţin, înspre o!sesia
şi impulsul de a merge c ătre ea4
Celălalt ar auta, dar simte ca nu o poate $ace4 % greu în ast$el de
situaţii să  te a!ţii şi să  nu $aci nimic4 -artenerul tre!uie să  admită că
puterile şi cunoştinţele nu îi permit să  aute4 .ată  atitudinea interioară
potri=ită aici4 Accept situaţia aşa cum este, cu toate consecinţele ei
pentru am/ndoi4 Deodată  se intră  în acord cu ce=a mai cuprinz ător4
Atunci putem aştepta4 -oate că, după un timp, apare ce=a care rezol=ă şi
=indecă4 Dar uneori nu apare nimic4 Atunci se poate aunge la despărţire4
Fiecare îşi urmează c"emarea, pe drumul care i'a $ost " ărăzit4
Jnii consideră că ăsta e un lucru r ău şi că o altă soluţie ar $i $ost mai
potri=ită4 &oi înţelegem această  dorinţă a lor4 Dar, ar tre!ui ei să
g/ndească aşa?
.JB.%A CA% DĂ.&J.%
.u!irea care se împlineşte este omenească, aproape ce=a o!işnuit4 %a
admite $aptul că a=em ne=oie de alţi oameni, că $ ără aceştia ne irosim4
C/nd admitem lucrul acesta în mod reciproc dăruim celuilalt ce=a şi
primim în acelaşi timp ce=a de la el4 &e !ucurăm c ă putem primi şi dărui
ce=a4 Gi întruc/t perse=erăm în a da şi a primi totodată, în !ună=oinţă, în
intenţia de a ne $i !ine at/t nou ă c/t şi celuilalt, în=ăţăm ce înseamnă a
iu!i ca om4
Această iu!ire începe cu relaţia dintre $emeie şi ! ăr!at4 Toate relaţiile
ulterioare pornesc din această iu!ire4 %a este $undamentul tuturor
relaţiilor umane şi
suntem atraşi ine=ita!il spre ea4 Căci !ăr!atul are ne=oie de o $emeie
pentru a $i întreg, iar $emeia are ne=oie de ! ăr!at din acelaşi moti=4 E
dorinţă  puternică îi împinge unul spre celălalt4 Această  dorinţă, numită
dispreţuitor de unii instinct, este cel mai puternic patos al =ie ţii4 %a duce
=iaţa mai departe4 De aceea dorinţa şi dorul acesta sunt legate intim de
 însăşi originea =ieţii4 ecunosc/nd acest $apt ne identi$icăm, prin iu!ire,
cu originea =ieţii4 Aceasta dorinţă, aceasta iu!ire, ne aduc în contact cu
plinătatea =ieţii4 Cel ce se a!andonează acestei iu!iri este $a=orizat4
Fericirea cea mai înaltă, precum şi su$erinţa cea mai ad/ncă, iz=orăsc din
acest dor şi această iu!ire4 -rin ele e=oluăm noi4
Cine s'a dedicat acestei iu!iri de!ordează  de =iaţă4 %a depăşeşte cu
mult relaţia de cuplu, de e<emplu atunci c/nd aduce pe lume copii4 Atunci
iu!irea aceasta trece mai departe, în iu!irea părinţilor pentru copii4 .ar
iu!irea primită de copii se răs$r/nge asupra părinţilor4 Ast$el copiii cresc la
um!ra ei, p/nă încep să caute, la r/ndul lor, un !ăr!at sau o $emeie iar
torentul =ieţii =a curge mai departe prin ei4
Ast$el iu!irea aceasta, odată începută, se înscrie în curgerea timpului4
%a îi cuprinde şi pe alţii, dar numai atunci c/nd o resimţim înlăuntrul
nostru şi o încuraăm să e<iste ca atare4 Din aceasta perspecti=ă, iu!irea
cu ade=ărat mare este ce=a o!işnuit4 %a are $or ţă şi dăinuie4
-AAD.SJ
 încă o idee importantă4 .u!irea ne aşteaptă în a$ara paradisului4
%=oluţie e<istă doar în a$ara paradisului4 Creaţia începe după  izgonirea
din rai4 .u!irea cea mare începe atunci c/nd dragostea paradisiacă a
murit4
DĂJ.%A D% S.&%
.n dăruirea aceasta ieşim din unilateralitate4 -ărăsim ce=a din noi
 înşine4 -ăşim de cealaltă parte, înspre ce=a4 +ă dăruiesc acestui ce=a
 întruc/t nu'mi mai aparţin mie, ci lui4
+ă pierd într'o ast$el de dăruire? Sau mă regăsesc din nou în ea, dar
mai împlinit? %a este părăsire şi a$lare de sine totodată4 Dar de unde
purcede dăruirea de sine? -urcede din mine? -leacă de la mine? Sau eu
sunt mai înt/i atras de ce=a din a$ara mea? Dăruirea mea e doar
răspunsul la ce=a ce o precede? De e<emplu dăruirea în muncă, în sport,
pentru o pasiune, pentru muzică să zicem, si, înainte de toate, d ăruirea
pentru oamenii pe care îi iu!im? Sau dăruirea copiilor pentru părinţi,
dăruirea, ca !ăr!at şi $emeie, pentru partener, dăruirea părinţilor pentru
copii lor?
Dăruirea începe cu o însu$leţire ce ne atrage şi ne adun ă la ea pe toţi4
 într'o clipă ne a!andonăm şi ne dăruim ei4 De acum ne'am dedicat
acestui impuls care ne ia în stăp/nire4 în mod straniu, prin c"iar aceast ă
dăruire de=enim în pro$unzime noi înşine4 în dăruire strădania, e$ortul
 încetează4 în ea suntem şi în a$ar ă şi
 înlăuntrul nostru, pierduţi şi totuşi prezenţi4 Suntem în altce=a şi totodată
purtaţi pe aripile acestui patos4
C/nd trăim dăruirea în modul ei cel mai cuprinzător? în contemplarea
$i<ă a unui altce=a plin de $orţă, care ne atrage şi răm/ne în acelaşi timp
un mister4 Această contemplare este dăruire pură, $ ără patos4 % dăruirea
ce răm/ne, dăruirea ca pură prezenţă, acum şi aici4
ĂJ&T.C
ăuntric înseamnă în interior4 E legătură lăuntrică este în interior, de la
interior spre interior4 Ce este at/t de interior în noi? .nima şi su$letul
nostru4 egătura lăuntrică se $ace de la su$let la su$let şi de la inim ă la
inimă4
Ce $el de su$let, ce $el de inimă sunt acestea? Sunt su$letul şi inima
mea? Sau e<istă un su$let şi o inimă comune tuturor? %<istă un su$let care
ne depăşeşte, at/t pe mine, c/t şi pe tine? %<istă o inimă mai mare, dea'
supra inimilor noastre?
Jnde de=enim deci lăuntrici? în interiorul sau în a$ara noastr ă? Sau în
interiorul a ce=a ce ne cuprinde pe am/ndoi? De=enim l ăuntrici unul cu
celălalt, şi în acelaşi timp cu un altul, dar de la distan ţă4 Căci acest altul
răm/ne dincolo de noi4 De aceea suntem şi nu suntem l ăuntrici4 Dar nici
nu suntem lăuntrici în a$ară4 Suntem lăuntrici în ce=a ce ne cuprinde4
Doar pentru că  suntem lăuntrici într'un altul de=enim noi lăuntrici şi
putem pune temei pe aceasta stare a noastr ă4
Ce se petrece cu noi în iu!irea dintre $emeie şi !ăr!at? Suntem
lăuntrici pentru că suntem şi în a$ara noastr ă totodată4
CE-J F%.C.Ţ.
C% îl FAC% -% CE-.. F%.C.Ţ.?
Faptul că părinţii sunt $ericiţi prin ei4 Gi anume am!ii p ărinţi4 Dar c/nd
sunt am!ii părinţi $ericiţi prin copilul lor? Atunci c/nd în copil se
descoperă unul pe altul, se iu!esc şi sunt $ericiţi unul prin altul4
or!im mult despre iu!ire4 Dar c/nd se arată iu!irea în $elul ei cel mai
$rumos? Atunci c/nd mă !ucur de celălalt, aşa cum este el4 Gi atunci c/nd
părinţii se !ucură de copil, aşa cum este el4
ucrurile stau în $elul următor: părinţii sunt o!işnuiţi să  dispună de
propriul lor copil ' mai ales mama e<perimenteaz ă acest $apt, întruc/t
trăieşte mult timp în sim!ioz ă cu el ' dar ast$el înc/t am!ii resimt această
dominaţie ca pe o îndatorire4 &u ca o putere ce le aparţine, ci ca o $orţă
mai mare a$lată pentru un timp în slu!a copilului4
Cu ce=a timp în urmă m ă a$lam la un curs la care participa şi o $emeie
cu copilului ei în =/rst ă de cinci luni, pe care îl ţinea la piept4 Stătea c"iar
l/ngă mine4 Atunci i'am spus: pri=eşte prin copil, la ce=a a$lat departe,
dincolo de el4 %a a pri=it prin copil4 De îndată acesta a respirat ad/nc şi a
z/m!it către mine4 %ra $ericit4
Ast$el, în această relaţie de dincolo de ei, de=in toţi li!eri, at/t părinţii,
c/t şi copilul4 în $elul acesta ei se pliază mai !ine propriilor lor
determinări, se !ucură  de ele lăs/ndu'1 şi pe celălalt li!er, at/t c/t se
cu=ine4
Ce e această depărtare spre care a pri=it $emeia? %ste c"iar destinul,
at/t al ei, c/t şi al copilului4 %ste c"iar ce=a dincolo de destin4 % ce=a care
ne răm/ne ascuns4 Dinaintea lui suntem smeriţi şi totodată  ne simţim
călăuziţi şi purtaţi de el într'un anume $el4
A't ARJTA -% CE-... D.F.C..
.JB.%A CA% CJ&EAGT%
-rintre preudecăţile care produc di$icultăţi copiilor se numără şi ideea
că pot şi tre!uie să preia ce=a de la părinţi sau strămoşi4 Asta duce la
pro!leme $ ără ieşire pentru copil4 Gi într'o oarecare măsură  şi pentru
părinţi4 -entru a înţelege acest $apt tre!uie să cunoaştem c/te ce=a cu
pri=ire la deose!irea dintre di$eritele conştiinţe4
CE&GT..&ŢA BJ&Ă
S. CE&ST11&TA %A
L3
&e simţim propria conştiinţă drept !ună şi rea, ca inocenţă şi =ino=ăţie4
+ulţi îşi înc"ipuie că asta are de' a $ace cu !inele şi răul4 Dar nu este aşa4
Are de'a $ace cu legătura noastră cu $amilia, are de'a $ace cu sentimentul
de apartenenţă la $amilie sau cu lipsa acestuia4 Fiecare cunoaşte
instincti=, cu autorul conştiinţei sale,
ce tre!uie să $acă pentru a aparţine $amiliei4 Jn copil cunoaşte din
instinct ce tre!uie să $acă pentru a aparţine $amiliei4 Dacă se comportă în
consecinţă, are o conştiinţă !ună4 E conştiinţă !ună mai înseamnă: simt
că am dreptul să aparţin acestei $amilii4
C/nd noi sau un copil de=iem de la aceast ă conştiinţă, ne este teamă
că =om pierde apartenenţa4 Aceasta teamă o simţim ca pe o conştiinţă
rea4 E conştiinţă rea mai înseamnă: mi'e teamă să nu'mi $i pierdut
dreptul la apartenenţă4
esimţim di$erit conştiinţa !ună şi conştiinţa rea în grupuri di$erite4 e
simţim di$erit de la o persoană la alta4 De aceea a=em o conştiin ţă $aţă de
tată şi o conştiinţă $aţă de mamă, o conştiinţă la ser=iciu şi alta acasă4 în
plus, conştiinţa ni se modi$ică în timpul zilei, c ăci de la un grup la altul, de
la o persoană  la alta, percepţia noastră  se sc"im!ă4 Gi asta pentru că
suntem ne=oiţi să  $acem sau să nu $acem anumite lucruri di$erite în
$uncţie de grupul sau persoana cu care suntem în relaţie de apartenenţă
 într'un anumit moment4
 Tot prin intermediul conştiinţei îi departaăm pe ai noştri de ceilalţi4
 întruc/t conştiinţa ne leagă de $amilie, ea ne şi separă de alte grupuri sau
persoane şi ne impune această separare4 Din acest moti= a=em
sentimente de respingere sau c"iar de duşmănie $aţă de alţi oameni sau
alte grupuri4 Această respingere are de'a $ace cu ne=oia de apartenenţă
şi prea puţin, sau c"iar deloc, cu !inele şi r ăul4
Aceasta este o conştiinţă  anume, conştiinţa pe care o resimţim, cea
indi=iduală4 Cu autorul ei distingem !inele de r ău, dar întotdeauna doar
 în raport cu un anumit grup4
M&CJCĂ TJA S.ST%+.CĂ
Dar e<istă şi un alt $el de conştiinţă, una ascunsă, colecti=ă, ar"aică4
Aceasta urmează  cu totul alte legi dec/t conştiinţa indi=iduală, cea pe
care o resimţim4 %ste conştiinţa de grup4 %a urmăreşte să $ie respectate
toate regulile sta!ilite, =itale pentru supra=ieţuirea şi coeziunea grupului4
-rima dintre aceste legi ale conştiinţei colecti=e a$irmă că  orice
mem!ru al grupului are acelaşi drept de apartenenţă4 &umai că  su!
in$luenţa conştiinţei indi=iduale e<cludem uneori din $amilie pe unii dintre
mem!rii acesteia4 De e<emplu, îi e<cludem pe cei pe care îi considerăm
răi, dar şi pe cei de care ne temem4 îi e<cludem pentru c ă îi considerăm
periculoşi pentru noi4 Dar $aptele la care ne îndeamnă  conştiinţa
indi=iduală, pe care o resimţim, sunt udecate de conştiinţa cealaltă, cea
ne=ăzută, a grupului4 Căci aceasta din urmă nu acceptă ca cine=a să $ie
e<clus4 C/nd aşa ce=a totuşi se petrece, cine=a =a $i ulterior condamnat,
de către această conştiinţă ascunsă, să îl imite şi s ă îl implice, în =ia ţa sa
de mai t/rziu, pe cel e<clus, $ ără  a $i conştient de aceasta4 Această
legătură  inconştientă cu o altă  persoană eu o numesc încurcătură
sistemică sau implicaţie sistemică4
De aici decurge $aptul că mulţi copii, despre care a=eam impresia că se
comportă  ciudat sau că  sunt incli' naţi spre suicid sau că  par o!sedaţi
etc4, sunt de $apt legaţi de o persoană e<clusă4 Se a$lă, alături de aceasta,
 în încurcătura sistemică4 De aceea îi putem auta mai înt/i readuc/nd în
$aţa lor şi a $amiliilor lor aceste per
soane e<cluse, pentru a le reprimi în s/nul $amiliei şi în propria lor inimă4
-rin aceasta copiii sunt eli!eraţi din încurcătură4
-entru a'i auta pe aceşti copii este ne=oie ca ceilalţi din cadrul $amiliei,
care p/nă acum au pri=it în alt ă parte, să îi pri=ească din nou pe cei care
au $ost alungaţi4 .ar cei care au $ ăcut rău unei persoane sau care s'au
dezis de o persoană, tre!uie să se întoarcă spre aceasta cu iu!ire şi să o
reprimească în s/nul $amiliei4 Acest $apt este o cauz ă  $undamentală a
multor di$icultăţi resimţite de copii, de asemeni a multor stări de
 îngriorare ce îi încearcă pe părinţi4
.JB.%A EABĂ
-entru această  conştiinţă  ascunsă, conştiinţa colecti=ă, mai este
=ala!ilă  o lege3 această  lege cauzează  şi ea di$icultăţi pentru copil4 %a
a$irmă că mem!rii mai =ec"i ai unei $amilii au un ascendent asupra celor
mai noi4 %<istă, aşadar, o di$erenţă de rang între mem!rii =ec"i şi cei noi4
Această ierar"ie tre!uie respectată4
+ulţi copii, însă, îşi asumă sarcina de a lua asupra lor ce=a din po=ara
părinţilor, pentru a'i auta în acest $el4 Ast$el ei încalcă ordinea amintită
mai sus4 într'un ast$el de caz, su! in$luenţa conştiinţei colecti=e, copilul se
adresează, $ ără a $i conştient, în $orul său interior mamei şi tatălui, cu
propoziţii de genul: iau asupra mea po=ara aceasta pentru tine3 ispă şesc
pentru tine, pentru tine de=in !olna=, pentru tine mor,,4 Toate acestea se
 înt/mplă din iu!ire, dar dintr'o iu!ire oar!ă4
Această  iu!ire oar!ă duce la de=ieri de comportament precum o!sesii,
tendinţe de suicid şi mani$estări de agresi=itate4 De=ianţele
comportamentale şi autoagre' si=itatea =in din încercarea copilului de a
lua asupra sa ce=a ce nu'i aparţine, ce nu'i corespunde4 Ast$el ierar"ia de
care am =or!it este încălcată şi lezată4
ED.&%A
C/nd cunoaştem această ierar"ie, o putem şi reconstitui4 Asta poate
 însemna că părinţii îşi asumă consecinţele propriului comportament şi le
suportă singuri4 Atunci copilul de=ine li!er4 %l nu mai tre!uie s ă ia asupra
sa ceea ce îi pri=eşte doar pe alţii4
Conştiinţa ascunsă, cea colecti=ă, pedepseşte se=er orice lezare a
ordinii originare4 Erice copil care încearc ă s ă preia asupra sa ce=a ce ţine
de părinţi sau de alte persoane care au prioritate în ierar"ie este con'
damnat să eşueze4 &icio încercare de a lua asupra sa ce=a de la părinţi nu
este încununată de succes4 Toţi cei implicaţi sunt condamnaţi =eşnic la
eşec4 ucrul acesta tre!uie ştiut4 De aceea îi autăm pe copii $a=oriz/nd
detaşarea lor de aceste lucruri4 în loc s ă'i =izăm pe copii, ne îndreptăm
atenţia spre părinţi şi îi l ăsăm pe aceştia să'si rezol=e singuri pro!lemele4
Dacă părinţii au reuşit aceasta, copiii se simt deîndat ă li!eri4 De=in din
nou împăcaţi şi uşuraţi4
.ată două legi $undamentale ce tre!uie a=ute în =edere şi adoptate în
$orul nostru interior, atunci c/nd =rem s ă'i autăm pe copiii cu di$icultăţi4
 TEŢ. CE-... SJ&T BJ&., A F% Gt - Ă.&Ţ.. E,
C/nd a$irm că toţi copiii sunt !uni, la $el şi p ărinţii lor, mul ţi se =or simţi
 îndreptăţiţi să  scuture din cap4 Cum e posi!il aşa ce=a? A$irmaţia asta
merge prea departe4 %a spune că şi noi suntem !uni, c ă  am $ost !uni
c/nd eram copii şi continuăm s ă $im !uni şi acum4 %a spune c ă şi părinţii
noştri sunt !uni, pentru că au $ost şi ei copii3 au $ost !uni $iind copii şi
sunt !uni în prezent pentru că sunt părinţi4
 Tre!uie să l ămuresc ce=a cu pri=ire la temeiul acestei propozi ţii, opuse
opiniei super$iciale care a$irmă Dar copilul a $ ăcut una şi alta, p ărinţii de
asemenea4 %i au $ ăcut una şi alta4 Dar în ce $el au $ ăcut'o? ăspunsul
meu e simplu: din iu!ire4
Concluzia logică ce deri=ă de aici a$irmă c ă $iecare, aşa cum este, este
!un4 Că este !un tocmai pentru că este aşa cum este4 Că de aceea nu
tre!uie să ne $acem grii dacă suntem !uni sau răi, nici pentru noi înşine,
nici pentru copiii sau părinţii noştri4 Doar că uneori pri=irea ni se'ntunecă
şi nu mai distingem în ce $el suntem noi !uni şi în ce $el p ărinţii sau copiii4
Aş =rea să lămureasc toate acestea mai înt/i cu o a!ordare de ansam!lu4
CN+-J S-..TJA
-rin sistemul constelaţiilor $amiliale a ieşit la
lumină $aptul că suntem conectaţi într'un sistem mai
cuprinzător, un sistem $amilial4 Acestui sistem nu îi
aparţin doar părinţii şi $raţii noştri, ci şi !unicii,
stră!unicii şi strămoşii4 +ai aparţin sistemului şi cei
care au a=ut, într'un anume $el, importan ţă pentru
acesta, de e<emplu $oştii parteneri ai părinţilor sau
!unicilor noştri4 în interiorul acestui sistem, to ţi sunt
conduşi de o $orţă comună4 Această $orţă ascultă de anumite legi4
Sistemul $amilial este un c/mp spiritual4 în interiorul lui, dup ă cum ne
 în=aţă  constelaţiile $amiliale, $iecare este în rezonan ţă  cu $iecare4 Acest
c/mp se găseşte uneori în dezordine4 Dezordinea apare c/nd cine=a care
aparţine c/mpului este e<clus, respins sau uitat4 Aceste persoane e<cluse
sau uitate se a$lă în rezonanţă cu noi şi se $ac simţite şi în prezent4 C ăci în
acest c/mp acţionează o lege $undamentală: toţi cei care aparţin
c/mpului au acelaşi drept de apartenenţă4 &imeni nu poate $i e<clus din
acesta4 &imeni nu se sustrage lui, ci ac ţionează pe mai departe în interior4
.ar dacă cine=a este e<clus, indi$erent pe ce temei, su! in$luenţa acestui
c/mp, prin această rezonanţă, alt mem!ru al $amiliei =a $i desemnat s ă îl
reprezinte pe cel e<clus4 Atunci acest mem!ru ales, de e<emplu un copil,
se comportă ciudat4 De=ine o!sedat, !olnă=icios, agresi= sau cu tendinţe
criminale4 % c"iar posi!il s ă aungă ucigaş, sc"izo$ren sau altce=a la $el de
gra=4 Dar cum se înt/mplă asta? Datorită $aptului că această per
soană pri=eşte cu iu!ire către cel e<clus şi prin comportamentul s ău ne
constr/nge să îl pri=im şi noi cu iu!ire pe cel e<clus sau respins4 Acest
comportament aşa'zis rău este de $apt iu!ire pentru cine=a care a $ost
alungat din sistem4
Deci în loc să ne îngriorăm în legătură cu copilul şi să căutam a'1
sc"im!a ' ceea ce nu aută la nimic, dup ă cum ştim dea, întruc/t $or ţe
superioare nouă acţionează aici ' pri=im împreun ă cu copilul către acest
c/mp căruia îi aparţinem, acest c/mp spiritual, p/nă ce, călăuziţi de copil,
ne =om putea îndrepta pri=irea spre locul unde persoana e<clusă
aşteaptă să o pri=im şi s ă o reprimim în su$letul şi inima noastră, în
$amilia, în grupul nostru, şi c"iar în poporul c ăruia îi aparţinem4
Deci, toţi copiii sunt !uni dacă îi lăsăm să $ie aşa4 Adică atunci c/nd, în
loc să pri=im spre ei, pri=im spre locul spre care şi ei pri=esc cu iu!ire4
+area e<perienţă în constelaţiile $amiliale este urm ătoarea: în loc să ne
 îngrioram de copii sau alte persoane, g/ndind în mintea noastră: oare
cum au putut să $ac ă asta?, pri=im împreună cu ei la o persoană e<clusă
şi o reprimim pe aceasta la noi4 .mediat ce aceast ă  persoană  a $ost
reprimită în su$letul părinţilor, al $amiliei sau al grupului, copilul respir ă
uşurat şi se eli!erează din impasul în care se găsea prins cu acea
persoană4
Dacă ştim lucrul acesta putem aştepta p/nă a$lăm încotro ne conduce
comportamentul copilului, pe noi ca p ărinţi sau ca alţi mem!ri în cadrul
$amiliei4 C/nd ne îndreptăm într'acolo cu copilul şi primim în su$letul
nostru acea persoană =izată, copilul este =indecat44
Cine mai este =indecat -ărinţii şi ceilalţi mem!ri ai $amiliei4 Dintr'o
dată  de=enim alţii, mai !ogaţi, întruc/t am $ ăcut loc înlăuntrul nostru
pentru ce=a care a $ost e<clus4 Toţi se pot comporta alt$el, de acum4 Cu
mai multă dragoste, cu mai multă griă, dincolo de di$erenţele dintre !ine
şi r ău, cele care ne'au împins poate să g/ndim că noi suntem mai !uni şi
alţii mai r ăi, deşi aceştia din urmă, pe care îi consideram răi, merită şi ei
iu!irea dintr'o altă perspecti=ă4 C/nd pri=im împreună cu copiii spre locul
unde ei îşi îndreaptă iu!irea, aceste di$erenţe dintre !ine şi rău încetează4
Jn alt raţionament de=ine al nostru, şi el ne con=inge că şi părinţii
noştri sunt !uni şi că în spatele a tot ceea ce =roiam s ă sc"im!ăm la ei
acţionează iu!irea4 Dar această iu!ire nu se îndreaptă către noi, ci spre
altunde=a, spre locul la care şi ei, copii $iind, au pri=it, spre cel pe care
doreau să'1 readucă în s/nul $amiliei4 C/nd începem să $acem loc,
 înlăuntrul nostru, pentru toţi aceşti e<cluşi, atunci şi noi =om pri=i, al ături
de părinţii noştri, spre locul unde se îndreaptă iu!irea lor4 Dintr'o dat ă ne
trezim într'o stare cu totul nouă şi în=ăţăm sensul ade=ăratei iu!iri4
.JB.%A ASCJ&SA A CE-..E
Ceea ce iese la i=eală  din comportamentul copiilor, uneori at/t de
şocant, este un lucru necesar din sistem, dar pe care ceilal ţi din interior îl
resping4 .ar copilul preia acest lucru în locul lor4 %l pri=eşte cu iu!ire la cel
e<clus4 în spatele comportamentului său acţionează  o iu!ire ascunsă4
Deci, în lucrul cu copiii di$icili nu pri=im către aceştia, ci spre locul unde se
uită4 Atunci se declanşează  o mişcare, o mişcare t ămăduitoare care îl
eli!erează pe copil prin $aptul că  ceilalţi pri=esc acolo unde ar tre!ui să
pri=ească4 Atunci copilul nu mai este ne=oit s ă  pri=ească într'acolo, în
locul lor, şi să se comporte în acest $el straniu4 în lucrul cu copiii di$icili
aceasta este procedura esenţială4
/ndiţi'=ă ce se înt/mplă cu mulţi din aceşti copii Sunt trata ţi, primesc
medicamente, ca şi cum ce=a nu ar $i în ordine cu ei4 Dar ei au $ ăcut ce=a
pentru alţii, anume pentru cei mari4 De aceea procedura propusă de noi
aici este ino=atoare şi plină de noi posi!ilităţi4 Dar numai în cazul în care
nu pri=im către copii, ci împreună cu ei către locul spre care sunt atraşi şi
către ceea ce ei doresc să $acă  pentru cei mari4 Atunci ei scapă de
po=ară4 -ărinţii şi ceilalţi adulţi implicaţi tre!uie să se sc"im!e4 Tre!uie să
ţină cont de ceea ce au ignorat p/nă acum4 Atunci începe o trans$ormare,
o e=oluţie, mai înt/i la părinţi4 A!ia apoi de=in copiii li!eri4
ED.&%A
% =or!a aici de o pedagogie sistemică şi complet nouă4 în asta rezid ă
misterul procedurii4 într'un anumit $el ea este un autor acordat =ie ţii4 -rin
ea îi aut pe copii să iasă dintr'un impas şi pun ce=a în ordine în $amiliile
lor4
Dezordinea dintr'un sistem este mereu aceeaşi: cei care aparţin
acestuia au $ost e<cluşi4 Dintr'un sistem $ac parte şi =ictimele unor
mem!ri ai $amiliei4 Dac ă de e<emplu unul dintre ei a contri!uit la moartea
cui=a, poate de o manieră  ce'1 incriminează, atunci această  persoană
decedată aparţine sistemului4 %a este prezentă în $amilie4 Acţionează, se
$ace o!ser=ată, adesea prin intermediul unui copil4 Atunci copilul pri=eşte
către ea4 Dar dacă ceilalţi nu pri=esc în aceeaşi direcţie, asta nu aută la
nimic4 Cei pe care pro!lema îi pri=eşte în mod direct tre!uie să pri=ească
 într'acolo4 Atunci dezordinea de=ine ordine4
Erdine înseamnă, $ ără e<cepţie, ca cei e<cluşi să $ie reintegraţi4 Acesta
este lucrul ce'1 am mereu în =edere, înainte de toate, în munca mea,
acum şi în =iitor4 Asta înseamnă  autor pentru =iaţă  în sensul cel mai
cuprinzător4 Gi desc"ide perspecti=e pentru alte cone<iuni, în care ne'ar $i
mai uşor să'i autăm pe copii şi în mod $iresc pe p ărinţii lor4
%O%+-J: ĂA+& CJ T.&%
 Terapeutul: e =or!a de un copil de 12 ani care a scăpat din m/na
părinţilor şi a pro$esorilor4 Comportamentul lui e "aotic şi agresi=4 Tatăl lui
e !olna=4
H%.&%: Care e !oala lui?
 Terapeutul: ăni desc"ise la picioare şi "ipertensiune arterială4
H%.&%: Spre grup: dacă ne imaginăm ceea ce ni s'a spus, spre ce
pri=eşte !ăiatul? Spre ce se îndreaptă iu!irea lui?
 Terapeutul: Spre tată4
H%.&%: Asta e $oarte clar4 După un timp de g/ndire: dar dac ă am
intui $raza pe care copilul o spune înlăuntrul lui ? Acesta îi spune tatălui:
răm/n cu tine4
Ce îi spune tatăl copilului? +ă !ucur prin tine4 Ce îi spui tu copilului,
ca în=ăţător al lui? ăd iu!irea ta şi mă !ucur de ea4
Acum îl porţi pe tatăl copilului în inima ta şi asta se poate =edea
imediat4 .ar dacă îl ai în inim ă pe tată, ştii şi care e pro!lema copilului4
EU?
 Terapeutul: Da4
%O%+-J:
 FATA &J %A SĂ M&%Ţ%
t
H%.&% către o $emeie: Despre ce este =or!a?
Femeia: Fata mea nu =rea să  meargă la scoală4 % în clasa a .'a4 Se
esc"i=ează tot mai mult s ă meargă la scoală şi să iasă din casă4
H%.&%: Ce e cu tatăl $etei?
 Tatăl e cu mult mai t/n ăr dec/t mine4 &u am petrecut niciodat ă  prea
mult timp împreun ă4 +ai mult sau mai pu ţin, am încercat de cur/nd să ne
despărţim4 De multe ori am =rut s ă  =or!esc serios cu el dar are prea
multe pe cap,
H%.&%: Cu c/t e mai t/năr dec/t tine?
Femeia: Cu 22 ani4
H%.&%: Cu 22 ani? Bine, atunci o s ă încep cu
$ata4
H%.&% alege o reprezentantă pentru $ată şi o introduce în miloc4
Fata îşi $răm/ntă degetele neliniştită şi îşi $reacă m/inile4 Apoi pri=eşte în
podea4 Hellinger o pune să se aşeze la loc şi alege acum o reprezentantă
pentru mamă4 Aceasta îşi întoarce capul într'o parte4 Apoi se uită în
podea şi îşi str/nge pumnii4 Se aşează pe =ine şi cu o m/nă  $reacă
podeaua că  şi cum ar =rea să  şteargă  ce=a4 Cealaltă m/nă  e str/nsă
pumn4 Hellinger o roagă acum pe reprezentanta $etei să se aşeze în $aţa
ei, la o oarecare distanţă4 +ama $reacă mai departe podeaua cu înd/rire4
H%.&% către reprezentanta $etei: Spune'i mamei tale te urmăresc
ce $aci
Fata: Te urmăresc ce $aci4
+ama $reacă mai departe podeaua şi în acelaşi timp se uită  la $ată4
Fata =ine mai aproape de mamă4 Aceasta se $ereşte şi $reacă  acum
podeaua cu am!ele m/ini4 Se uită pentru scurt timp la $at ă, dar se tot
 îndepărtează de ea4 Aceasta desc"ide !raţele ca şi cum ar =rea să o aute
pe mamă4 +ama îngenunc"ează acum şi aproape atinge podeaua cu
$runtea4 Freacă în continuare podeaua cu am!ele m/ini4
Hellinger, după un timp, către am!ele reprezentante: ata, =ă
mulţumesc am/ndurora4
Către $emeie: .ţi este limpede acum de ce $ata =rea s ă răm/nă în casă?
Femeia: +ă apără, =rea să mă aute4
H%.&%: Da, îi este teamă că o să mori sau o să te sinucizi4
Femeia dă din cap emoţionată şi începe să pl/ngă4
Femeia: +ă poţi auta? în ce direcţie ar tre!ui să pri=esc?
H%.&%: &u mă pot implica în trea!a asta4 %<ist ă aici un secret şi
tre!uie să $iu atent4
Femeia răsu$lă ad/nc şi dă din cap4
Femeia: Gtiu asta4
H%.&%: Fireşte că ştii4 Dar eu nu doresc s ă ştiu4 Gi nici nu tre!uie
să ştiu4 Dar $ata ta ştie şi ea lucrul acesta4 Sau cel puţin îl !ănuieşte4
Femeia o$tează mai departe şi dă din cap4
H%.&% după un timp: Ai putea $ace un e<erciţiu împreună cu $ata4
+/ine de dimineaţă, înainte să plece la şcoală, îi =ei spune aşa: nu e
ne=oie să te mai c"inui, ast ăzi =oi răm/ne4 Dimineaţa următoare îi spui
la $el: Astăzi răm/n, te poţi duce liniştită la şcoală4
Femeia r/de uşurată4
H%.&%: EP?
F: Da4
H%.&% către grup: -ărea să $ie o pro!lemă şi nu e dec/t iu!ire,
iu!ire pură din partea copilului4
A+B.. -Ă.&Ţ.
Fiecare copil are doi părinţi4 Are ne=oie întotdeauna de doi părinţi4 Jn
copil tre!uie să'şi poată  iu!i am!ii părinţi4 Jn copil nu înţelege de ce
părinţii se despart4 %l îi iu!eşte pe am/ndoi la $el de mult4 Dar adeseori,
c/nd părinţii se despart şi copilul r ăm/ne la mamă, el este dependent de
ea su! toate aspectele4 De multe ori îi este team ă să arate că îşi iu!eşte
tatăl la $el de mult pentru c ă nu =rea să'şi piardă şi mama4 Se teme că
mama sa =a de=eni rea şi c ă o =a pierde4 -e ascuns el îşi iu!eşte tatăl mai
departe4 Dar c/nd aude de la mama sa că 1'a iu!it pe acesta $oarte mult,
copilul se =ede încuraat să îi arate mamei c ă şi el îşi iu!eşte tatăl4 Atunci
se simte uşurat4
E +.GCA% D% A-E-.%% M&T%J-TĂ
E traumă  $rec=entă a copilăriei o reprezintă !locarea apropierii
copilului de mamă sau de tată, dar mai ales de mamă4 C/nd iu!irea nu
poate aunge la destinaţie, copilul de=ine trist sau $urios şi, de multe ori,
disperat4 Această m/nie, disperare sau tristeţe este re=ersul iu!irii, a unei
iu!iri care nu îşi atinge ţinta4
C/nd ast$el de oameni doresc, mai t/rziu, să  se apropie de o altă
persoană, se retrezeşte în corpul lor amintirea acelui !loca, iar
apropierea de alţi oameni este împiedicată4 %i nu mai pot d ărui mai
departe iu!irea şi ast$el se mişcă adesea în cerc4 Atunci c/nd
ating punctul în care sentimentele de odinioară reîn=ie, ei se opresc4 în
loc să înainteze sc"im!ă direcţia şi e<ecută o mişcare în cerc, de ocolire,
p/nă aung din nou la punctul !locaului de altădată4 în următoarea
relaţie, cu o alt ă  persoană, mişcarea începe din nou, dar şi de data
aceasta p/nă la punctul amintit4 Aceast ă mişcare în cerc, de re=enire în
acelaşi punct, $ ără a putea înainta, descrie aşa'numita ne=roză4 %a este o
mişcare în cerc, mereu p/nă la unul şi acelaşi punct, acolo unde
apropierea este !locată4
CJ+ %ST% DJSĂ JT%.E A BJ& SFNG.T E +.GCA% M&T%J-T Ă
-.& .&T%+%D.J -Ă.&Ţ.E
t
 în modul cel mai e$icient, o apropiere iniţial !locată a copilului poate $i
dusă la !un s$/rşit cu autorul mamei4 C ăci apropierea aceasta îi este de
cele mai multe ori destinată ei4 a copiii mici mama reuşeşte relati= uşor
acest gest4 .a copilul în !raţe, îl str/nge cu dragoste la piept şi îl ţine aşa
str/ns p/nă ce iu!irea, trans$ormată prin acel !loca în m/nie şi triste ţe,
se îndreaptă din nou spre mamă ca iu!ire şi dor pentru ea, iar copilul se
destinde în !raţele ei4
-rin str/ngerea la piept mama poate auta c"iar şi un copil mai mare s ă
elimine un !loca, anul/nd ast$el e$ectele acestuia4 Dar pentru aceasta
procesul tre!uie
dus înapoi în timp, în perioada !locaului4 Acolo unde a ap ărut acesta, în
ordinea timpului, se produce şi anularea lui, iar mişcarea întreruptă atunci
este dusă acum la !un s$/rşit4
Căci cel care t/nea după mama de atunci era copilul cel de odinioară,
iar copilul de acum tot dup ă  acea mamă t/neşte4 De aceea, în timpul
 îm!răţişării, at/t mama c/t şi copilul tre!uie s ă intre în pielea celor care
au $ost odinioară4 Se pune însă între!area: cum e posi!il aşa ce=a şi ce i'
ar putea reuni pe cei despărţiţi demult?
.ată un e<emplu: o mamă îşi $ ăcea grii pentru $iica ei de=enită  acum
mare4 Dar $ata o e=ita şi trecea $oarte rar pe acas ă4 .'am spus mamei c ă
tre!uie să o îm!răţişeze pe $iică aşa cum ar $ace o mamă cu copilul ei
trist4 Dar nu tre!uie s ă  întreprindă nimic în acest sens, ci doar s ă  lase
această imagine să acţioneze în su$letul ei, p/nă ce $aptul se =a împlini de
la sine4 După un an, po=esteşte ea, $ata ei s'a întors acasă, s'a lipit str/ns
de ea şi a îm!rătişat'o din inimă4 După care a plecat4 în tot acest timp nici
mama, nici $iica nu au scos un singur cu=/nt4
-.& %-%K%&TA&Ţ.. -Ă.&Ţ.E
Dacă mama sau tatăl nu sunt disponi!ili, alte persoane îi pot
reprezenta4 în cazul copiilor mici, acestea pot $i rude sau educatori, în
cazul copiilor mai mari poate $i un terapeut cu e<perienţă4 Dar
reprezentantul sau terapeutul tre!uie să aştepte momentul potri=it4
 Tre!uie să se lege lăuntric cu tatăl sau mama copilului4 Fiindc ă acţionează
ca reprezentant al lor, ca şi cum ar =or!i în numele lor4 %l iu!eşte copilul
 în locul părinţilor şi călăuzeşte iu!irea acestuia, iniţial adresată lui în pro'
cesul terapeutic, către părinţii copilului4 Edată  ce copilul a auns l/ngă
părinţi, el se retrage4 Ast$el el îşi păstrează  distanţa în raport cu orice
intimitate creată şi răm/ne li!er4
A T% M&C.&A
M& FAŢA -Ă.&Ţ.E TĂ.
 în cazul unui copil mai mare, mişcarea de apropiere este împiedicată
de $aptul că el îşi dispreţuieşte părinţii sau le aduce reproşuri3 şi asta
deoarece se a$işează  şi =rea să $ie mai !un dec/t ei, dar şi $iindcă  îşi
doreşte de la părinţi altce=a dec/t aceştia îi o$eră4 în acest caz, apropierii
tre!uie să îi preceadă  o plecăciune ad/ncă  cu sensul de onorare a
părinţilor4 Această înclinare este, înainte de toate, o înclinare lăuntrică4 %a
c/ştigă pro$unzime şi $orţă doar pentru că se $ace =ăzută şi auzită4
Să luăm e<emplul unui grup de participanţi la o constelaţie de $amilie
 în cadrul căreia este reprezentată $amilia de origine a copilului4 Acesta
 îngenunc"ează  în $aţa reprezentanţilor părinţilor săi, se înclină p/nă la
păm/nt, întinde !raţele spre ei cu palmele desc"ise în sus şi r ăm/ne în
această  postură p/nă  ce aunge să  spună  unuia sau am/ndurora: Te
onorez, =ă onorez4 Adesea adaugă: îmi pare r ău sau nu am ştiut ce
$ac
sau mi'aţi lipsit at/t de mult sau simplul te rog4 A!ia apoi copilul se
poate ridica, se poate apropia cu dragoste de ei, îi poate îm!răţişa din
inimă spun/nd:  dragă mamă, dragă mămico,  dragă tată, dragă tăti'
cule, sau în orice alt $el i'ar $i numit el pe părinţi în copilărie4
% important ca reprezentanţii părinţilor să nu spună nimic pe tot
parcursul acestui proces şi mai ales să nu se apropie de copil, atunci c/nd
acesta se pleacă în $aţa lor, ci doar să primească acest gest de onorare în
locul părinţilor p/nă ce consideraţia acordată de=ine su$icientă, iar
$actorul despărţitor dispare4 A!ia c/nd sunt îm!răţişaţi pot îm!răţişa şi ei
la r/ndul lor4
Dacă plecăciunea şi mişcarea de apropiere nu pot $i $ ăcute c"iar de cel
implicat, în cazul unei constelaţii $amiliale, reprezentantul său în
constelaţia $amilială tre!uie să'1 reprezinte şi aici, să spună şi să $acă, în
locul lui, ceea ce se cu=ine4 Acest lucru poate $i uneori mai e$icient dec/t
 în cazul în care cel implicat ar $ace el însuşi respecti=ele gesturi4
A-E-.%%A, -.& -Ă.&Ţ., CĂ T% C%A D.&CEE D% %l
+işcarea de apropiere de părinţi şi înclinarea în $aţa lor reuşesc atunci
c/nd trec concomitent, prin ei, către ce=a dincolo de ei4 esimţim acest
$el de înclinare, atunci c/nd se împlineşte, ca pe o consimţire $aţă de
originea noastră şi de consecinţele pe care aceasta le are pentru noi, ca
cea mai ad/ncă împlinire a
destinului nostru4 Cine împlineşte mişcarea de apropiere şi înclinarea în
acest sens deplin poate sta drept şi plin de consideraţie l/ngă părinţii s ăi,
la aceeaşi înălţime cu ei, nici mai sus şi nici mai os4
A ARJTA CE-... -.& -E%GT.
Adesea copiii cunosc, în sinea lor, lucrul de care au ne=oie4 Dar nu =or
ca acesta să $ie rostit4 %l tre!uie scos la i=eală printr'o înţelegere
lăuntrică4 Atunci îi spunem copilului anumite po=eşti care îl aută să
depăşească o di$icultate4 îi spunem po=eşti în aşa $el înc/t ne contopim cu
!una lui înţelegere, plini de iu!ire, ca persoane de încredere4
+ai tre!uie a=ut în =edere ce=a: inconştientul nu cunoaşte negaţia4
C/nd părinţii îi spun copilului: ai gri ă să nu cazi, su$letul aude ai gri ă
să cazi4 Cu=/ntul nu nu se aude în su$let4 Aici aută să rostim ast$el de
$raze în mod a$irmati=, $ ără cu=/ntul nu4 De e<emplu: ai gri ă de tine,
mergi cu !ine spre scoală, um!lă cu griă  cu cuţitul4 De aceea este
important ca $razele din po=eştile spuse copiilor s ă  $ie $ormulate a$ir'
mati=4
EB.&%TJ -.CJĂ
-ărinţii au uneori pro!leme cu copiii m ărişori care mai $ac încă în pat4
Acestor copii le putem spune po=eşti în care inserăm mici scenete4 De
e<emplu un
ro!inet este str/ns sau un g"ea! este reparat4 De pild ă  Scu$iţa oşie
aunge la !unicuţă şi o!ser=ă c ă g"ea!ul curge4 Atunci îşi spune în sinea
ei: mai înt/i tre!uie să rezol= asta4 Se duce în magazie, ia puţină
smoală, se urcă pe scară, acoperă gaura din g"ea! şi a!ia apoi intr ă la
!unicuţă4
Eri, la Al!ă ca Kăpada =ine unul dintre pitici şi se pl/nge că  noaptea
trecută a plouat prin acoperiş şi diminea ţa s'a trezit ud leoarc ă4 Al!ă ca
Kăpada îi spune: ezol= eu pro!lema c/t ai !ate din palme4 C/nd piticii
sunt plecaţi la lucru ea se suie pe scară, =ede că o ţigla este deplasată şi
o aşează la loc4 Seara, c/nd piticul se întoarce, este prea o!osit ca să mai
 între!e de acoperiş4 A două  zi de dimineaţă uită  din nou, pentru că
acoperişul $usese reparat4
Jn tată a cărei $iică  mai $ ăcea în pat, i'a po=estit seara ast$el de
istorioare şi ele au acţionat imediat4 A doua zi patul $eti ţei era uscat4 Dar,
cu această ocazie tatăl a mai e<perimentat ce=a aparent miraculos4 +ai
 înainte, c/nd îi spunea $etiţei po=eşti, ea era atentă ca el să le rostească
 întocmai de $iecare dată, $ ără a scoate sau a adăuga nimic4 &umai că la
această  ultimă inserare a unei mici scenete, $eti ţa nu a protestat, ci a
acceptat' o ca pe ce=a de la sine înţeles4 De aici o!ser=ăm cum su$letul
copiilor, care ştie ce=a pentru sine, intră în legătură cu cel care
po=esteşte4 %l doreşte rezol=area pro!lemei $ ără că  aceasta să  îi $ie
rostită cu glas tare, ast$el înc/t copilul să  adopte noua atitudine prin
 înţelegere tacită şi încuraare4
 în mod sigur, copilul a perceput ceea ce tatăl dorea să'i spună,
altminteri e$ectul nu ar mai $i ap ărut4
&espunînd pro!lemei pe nume, tatăl a respectat ruşinea copilului4 Copilul
a o!ser=at, a simţit că tatăl se poartă at/t de delicat cu el şi ast$el a putut
să reacţioneze4
Copilul ştie că $ace în pat4 &u tre!uie s ă'i po=estim asta4 +ai ştie şi c ă
nu tre!uie să $acă  în pat4 &imeni nu tre!uie să'i spună  asta4 Dacă îl
s$ ătuim sau îl con$runtăm direct cu pro!lema, se =a sim ţi umilit4 .ar dac ă
s$atul este urmat, stima de sine a p ărinţilor creşte, însă  cea a copilului
scade4 %l se apără împotri=a acestei scăderi a stimei de sine prin aceea că
nu urmează s$atul4 Tocmai pentru că i'am dat un s$at, copilul e ne=oit s ă
nu $acă întocmai, pentru a'şi sal=a demnitatea4 Demnitatea este lucrul cel
mai important pentru om, c"iar şi pentru un copil4 %l =a urma de !un ă=oie
s$atul doar dacă simte în acesta o iu!ire ad/nc ă4
D%S-ĂŢ.%A

Jneori, ceea ce ne pune o!stacole în prezent e $aptul de a $i rămas
legaţi de ce=a =ec"i, din copilărie, în realitate purt ăm în permanenţă cu
noi di$eritele =/rste ale e=oluţiei noastre4 Alături de mine, cel de acum, eu
port şi ipostazele mele de copil cu =/rste de doi, cinci, zece,
patrusprezece sau şaptesprezece ani, aproape cum eram atunci4 &oi
e=oluăm ca o înşiruire de noi înşine4 -ute ţi înţelege asta? Fiecare om este
o mulţime a lui însuşi4
Ceea ce purtăm în spate de=ine adesea un !alast4 Trecerea de la o
etapă la alta reuşeşte doar dac ă trecu
tul răm/ne înapoi4 A!ia atunci trecerea se produce4
 în concluzie, dacă  intrăm pe uşă, ceea ce este a$ară răm/ne a$ară4
Altminteri t/r/m lucrul acesta după noi4 Aşa ia naştere di$icultatea de a
lăsa ce=a în urmă4
%<istă o po=este !i!lică despre un anume .aco!4 E zi întreagă a stat cu
 îngerul pe malul r/ului Ra!!oP4 Apoi au =rut s ă se despartă4 .aco! îi spune:
&u te las să pleci p/nă nu mă !inecu=/ntezi4
Aşa stau lucrurile şi cu di$eritele =/rste ale =ieţii noastre4 Copilul mic
din noi se desprinde numai după ce ne'a !inecu=/ntat, iar noi am $ost
desc"işi la această !inecu=/ntare4 a $el se înt/mplă şi cu celelalte
=/rste, dar este =ala!il mai ales pentru copilul mic4
C% îl FAC% -% EA+%&. F%.C.Ţ.?
.ată între!area: cine este cel mai $ericit? C/nd suntem cei mai $ericiţi?
Cel mai $ericit este un copil la pieptul mamei sale4 %<ist ă ce=a mai $erice
dec/t această legătură intimă? Asta e =ala!il şi pentru noi, în prezent4 Cei
mai $ericiţi suntem în relaţie cu mama şi apoi cu tat ăl4 în cursul =ieţii a
inter=enit poate ce=a care ne'a îndepărtat de mamă4 Atunci de=enim goi
pe dinăuntru4 Fără mamă suntem goi4 &e lipseşte ce=a4
S%&T.+%&TJ .TA
Cu mulţi ani în urmă am stat patru săptăm/ni la C"icago în calitate de
terapeut'in=itat al unui cuplu căsătorit de terapeuţi4 Conducătorul unui
grup de terapie la care am participat a a$irmat odat ă că $iecare din noi
a=em un sentiment =ital4 a acesta se întoarce omul de $iecare dată,
pentru că  aici simte cel mai pu ţin stres4 Fiecare îşi poate da seama
imediat cum stă cu pri=ire la acest sentiment =ital care îl caracterizeaz ă4
&e imaginăm de e<emplu o scală  de la '100 la V1004 Acest terapeut
spunea că nimeni nu îşi poate sc"im!a sentimentul !azai şi că
 întotdeauna re=enim la el4
Acum putem aplica aceasta în cazul nostru: unde ne situăm pe această
scală de la '100 la V100? &e a$l ăm în zona cu plus sau în cea cu minus, şi
 în dreptul cărei ci$re? Asta ştie $iecare imediat4 C/nd pri=i ţi alţi oameni,
ştiţi imediat4 -utem o!ser=a deîndată unde se găseşte pe scală un anumit
om4
Conducătorul grupului a mai a$irmat c ă  acest sentiment =ital nu se
poate sc"im!a niciodată4 însă una din $rumoasele mele descoperiri este
aceea că el poate $i sc"im!at4 Am reuşit asta în cazul meu4 a un ni=el
o!ser=a!il4
 într'un seminar despre terapia $amilială, terapeutul a lucrat personal cu
mine4 Se numea es Uadis4 Dintr'odată am înţeles, cu autorul lui, ce a
$ ăcut mama mea pentru mine4 Am $ost tul!urat s ă descopăr tot ce a $ ăcut
ea pentru mine4 întotdeauna a $ost l/ngă mine4 A $ost o $emeie curaoasă4
 în perioada naţional'socialis' mului nimic nu a putut'o a!ate de la drumul
ei4 C/nd mi s'a re$uzat diploma de !acalaureat pe moti= c ă  aş $i un
potenţial duşman al poporului, ea s'a dus la conducerea şcolii şi s'a luptat
pentru mine ca o leoaică4 A!ia atunci am primit diploma4 -e =remea
aceea eram înrolat de un an4
Am înţeles ast$el într'o clipă  ce $emeie deose!ită  a $ost mama mea4
A!ia atunci am putut s ă o primesc, aşa cum era, în inima mea4 Gi am
o!ser=at cum sentimentul =ital mi'a crescut dintr'odat ă cu *8 de puncte4
Ast$el, legătura cu mama aduce $ericire4 %a îi $ace pe oameni $erici ţi4
F%.C.%A M& %AŢ.A D% CJ-J
Jnde îşi imaginează cei mai mulţi dintre noi că ar putea găsi $ericirea?
 în relaţia de cuplu, $ireşte4 în acest
domeniu am $ ăcut încă o descoperire importantă4 Ar tre!ui să  ='o
 împărtăşesc4 C/nd $iecare dintre parteneri se a$lă în relaţie cu mama sa,
am/ndoi =or $i $ericiţi4
+ulţi oameni sunt singuri4 +ul ţi !ăr!aţi şi multe $emei sunt singurie4 %i
!ine, eu mi'am $ormulat descoperirea re$eritoare la această  pro!lemă
 într'o singură $rază: $ ără mamă înseamnă $ ără partener4 +ulte $emei îşi
spun: în s$/rşit îmi doresc un !ăr!at4 Dar lucrurile nu merg aşa4 E $emeie
tre!uie mai înt/i s ă o ai!ă pe mamă şi a!ia apoi o!ţine un !ăr!at4 Fără
mamă înseamnă $ ără !ăr!at4 Asta e =ala!il şi pentru !ăr!at4 Fără mamă
 înseamnă $ ără $emeie4 Dar de acest ultim aspect nu mai sunt c"iar aşa de
sigur4 Căci multe $emei tind s ă le înlocuiască  pe mamele !ăr!aţilor lor
 încerc/nd ast$el să'i $acă pe aceştia $ericiţi4 Dar ştim cu to ţii ce consecinţe
decurg de aici4
Ast$el, principalul drum spre $ericire îl constituie p ăstrarea legăturii cu
rădăcinile noastre pentru ca, pornind de aici, s ă putem e=olua şi să  $im
$ericiţi4
CJ-A D% FATA
r
+ai =reau să spun ce=a legat de $ericire4 Care este secretul $ericirii?
Jnde apare ea? în clipa de acum4 Erice $ericire este în prezent4 Ce i se
 împotri=eşte $ericirii? De=ierea de la clipa de $aţă4 Fie că pri=im înainte,
$ie înapoi4 C/nd $acem asta uităm clipa prezentă4 Atunci uităm, odată cu
prezentul, şi $ericirea legată de el4 A răm/ne în prezent este o disciplin ă
remarca!ilă, pe care o putem deprinde4
Erice =iaţă este în prezent, numai în prezent4 în prezent este deplină
=iaţa4 în prezent, în clipa de $aţă, se împlineşte ea4 &e desc"idem inima
pentru acest prezent, ne !ucurăm de el, suntem recunoscători pentru el4
 în prezent nu e<istă regrete şi nici teamă4 Erice teamă este proiectată
 în =iitor4 Erice regret este ancorat în trecut4 în prezent suntem li!eri de
teamă şi regrete4
De ce sunt copiii at/t de $erici ţi? -entru că trăiesc numai în prezent4
+ai =reau să spun ce=a despre prezent4 A trăi în clipa de $aţă înseamnă
şi a muri cu $iecare clip ă4 Din clipă în clipă lăsam în urmă tot ce a trecut4
%O%+-J: +J&CA
Băr!atul: Tema mea este munca4
H%.&%: -ro!lema muncii este uşor de rezol=at4
H%.&% îl aşează înt/i pe !ăr!at şi apoi, în $aţa lui, o reprezentantă
pentru muncă4 +unca $ace un pas înapoi şi se întoarce într'o parte4
H%.&%: &u'i de mirare că nu ai un loc de muncă4 +uncii nu'i place
de tine4 % supărată c ă nu îi acorzi atenţie4 +unca $uge de tine4 Dar nu din
cauza ei4 .a spune, cine era munca?
BĂBATJ: %ra ce=a tare departe de mine3 nu mă puteam apropia de
acest ce=a4
H%.&%: Cine era munca aici? %ra mama ta4 F ără mamă înseamnă
$ ără muncă4 Ce i'ai $ ăcut mamei tale?
BABATJ: în momentul de $aţă simt că s'a rupt de mine4
H%.&%: între!area mea a $ost $oarte precisă4
BABATJ: Am plecat de l/ngă ea4
H%.&%: Ce =rei să spui cu asta?
BABATJ: Am $oarte puţine contacte cu ea4 +' am rupt de ea4
H%.&%: Ce i'ai $ ăcut deci?
BABATJ: +'am îndepărtat de ea4
H%.&% către grup: Cred că =a r ăm/ne şomer4 &u putem $ace nimic
cu el4 Fără mamă înseamnă $ ără muncă4 Cine se îndepărtează de mamă,
se îndepărtează de muncă, iar munca se îndepărtează şi ea de el4
Către !ăr!at: .'ai $ ăcut ce=a care a durut'o4 Desc"ide !ine oc"ii4
Băr!atul îşi acoperă $aţa cu palmele şi începe să o$teze4
H%.&%, după un moment: +ama ta mai trăieşte?
BĂBATJ: Da, tatăl meu a murit4
H%.&%: Deci mai ai o şansă4 Acum ai intrat în contact cu mama ta3
$rumos, $oarte $rumos4 Am să'ţi $ac un program $oarte concret4
 îi scrii o scrisoare4 Apoi î ţi parcurgi copilăria, încă de la naştere, şi
pri=eşti spre tot ce a $ ăcut ea pentru tine, întreaga perioadă de timp4 Asta
 îi =ei scrie, şi mai adaugi c ă primeşti toate acestea în inima ta4 Toate c/te
ţi le'a dăruit le primeşti în inima ta4
Băr!atul apro!ă din cap4
H%.&%: Foarte !ine4 Apoi îi mai scrii ce=a drept înc"eiere: Eric/nd
=ei a=ea ne=oie de mine =oi $i l/ng ă tine4
Băr!atul este $oarte emoţionat4
H%.&%: Acum î ţi =ei găsi de lucru în cur/nd4
Am/ndoi r/d cu po$tă4
H%.&% către grup: A de=enit $ericit4 Foarte $rumos4 +amele aduc
$ericirea, $ ără îndoială4
-Ă.&Ţ.. îl JĂ+ ASA CJ+ SJ&T
r 
H%.&% către grup: legat de aceasta =reau să mai spun ce=a4
&e pri=im uneori mama şi tatăl g/ndind: Ce=a nu s'a potri=it aici4 Cei
doi nu sunt desă=/rşiţi4
Jnii au c"iar aşteptări miraculoase de la p ărinţii lor, ca şi cum aceştia
ar $i Dumnezeu4 Sau, în mod cert, cu mult mai !uni dec/t sunt în realitate4
% îngrozitor ce le $acem părinţilor cu aceste aşteptări4 Căci prin asta ne
considerăm îndreptăţiţi să'i udecăm $iindcă nu au $ost un $el de
Dumnezeu4 Dar pentru că $ ăceau acele greşeli proprii, aproape similare
cu ale noastre, cele de acum, am reuşit noi s ă creştem şi să  în$runtăm
=iaţa4 Doar pentru că au greşit atunci suntem noi pregătiţi pentru =iaţă4
Am a=ut o e<perienţă stranie legată de mine însumi4 Am po=estit mai
 înainte cum a crescut sentimentul meu =ital4 Am primit'o pe mamă, şi
anume în întregul, ei în inima mea4 +iraculos e $aptul c ă toate lucrurile pe
care a=eam să i le reproşez şi despre care i'aş $i spus c ă puteau decurge
mai !ine, au rămas în a$ară4 -e de'a' ntregul miraculos4 C/nd luăm pe
mama şi pe tata în inima noastră, aşa cum sunt, ei răm/n în întregime
acolo, dar $ ără acele lucruri $aţă de care am $i a=ut ce=a s ă le reproşăm4
%ste o e<perienţă $rumoasă4 Dacă o mărturisesc aici, ea îi =a auta şi pe
alţii c/t de cur/nd4
F%.C.% -.& BJ&ĂE.&ŢA FAŢĂ D% TEŢ.
Ce îi $ace pe oameni $ericiţi? Ce mă $ace pe mine $ericit? Cum de=in
$ericit? Atunci c/nd mă dedic tuturor oamenilor4 Tuturor în aceeaşi
măsură4 Să mă dedic nu înseamnă că îi iu!esc pe toţi emoţional4
 înseamnă că îi tratez cu atenţie şi cu iu!ire spirituală4 Că mă alătur unui
impuls creator ce acţionează în spatele a toate c/te sunt, care se dedică
el însuşi tuturor, în aceeaşi măsură4 Alt$el nu îmi pot reprezenta lucrul
acesta4
Dacă e<clud pe cine=a din acest gest al dedicării mele îmi =oi pierde
$ericirea4 Dar c/nd e<clude cine=a pe un altul? Atunci c/nd se consideră
mai !un dec/t el4 Toţi cei care se consideră mai !uni e<clud pe un altul4
 Toţi cei care apreciază sau udecă negati= pe un altul îl e<clud implicit pe
acesta4 Aceasta aroganţă pro=ine din morală4 Gi are c/ştig de cauză p/n ă
conştientizăm că toţi cei aroganţi pe temeiuri morale a$irm ă  de $apt:
Acesta tre!uie să trăiască  şi celălalt nu4 &u este înspăim/ntătoare
această pretenţie din spatele moralei? Doar că moraliştii de soiul acesta
nu sunt $ericiţi4 &iciodată nu =or $i $ericiţi4
Fericirea =ine din dedicare4 Aceasta din urmă este o realizare pe durata
 întregii =ieţi4 %a este realizarea oricărei =ieţi4 în esenţa ei, nu este dec/t
!ună=oinţă $aţă de toţi4 reau !inele tuturor, $ ără e<cepţie4
-utem e<perimenta în noi înşine ce se petrece cu noi atunci c/nd
practicăm acest lucru4 %<istă, $ireşte, oameni cărora le dorim răul4 Dar
acum îi pri=im şi le spunem: î ţi =reau !inele în toate aspectele =ieţii
tale4
Bună=oinţa aduce $ericire4 ea=oinţa, dimpotri=ă, ne $ace ne$ericiţi, nu
doar pe ceilalţi, ci şi pe noi, cei care o nutrim4
Bună=oinţa poate $i pusă la încercare şi înnoită4 De multe ori o pro!ez
la mine însumi4 Am o!ser=at următoarele: c/nd de=in neliniştit sau
o!sedat de a $ace ce=a, nu mai sunt în leg ătura cu su$letul şi cu inima
mea4 Atunci, pe înserate, mă aşez liniştit dacă nu o pot $ace seara am/n
cel mult pentru dimineaţa următoare; şi mă intre!: oare cui i'am re$uzat
!ună=oinţa mea? Gi dintr'o dată  aceste persoane se i=esc dinlăuntrul
meu4 +ă dedic iaraşi lor cu !ună=oinţă, simplu cu !ună=oinţă, $ ără nicio
dez!atere raţională4 Atunci de=in din nou liniştit4 .at ă  un alt mod de a
de=eni $ericit: $ericit prin !ună=oinţă4
F%.C.% Gl &%F%.C.%
&e =om găsi liniştea dacă îi lăsăm în pace pe cei din trecut, dac ă nu
mai preluăm =reo sarcină de'a lor şi le permitem să'şi urmeze propriul
drum în =iaţă4 %ste un lucru la $el de r ău să $acem ce=a pentru cei morţi4
Să'i răz!unăm, de e<emplu, sau să  preluăm, să resta!ilim ce=a în locul
lor4 în toate aceste cazuri ne implic ăm în ce=a ce nu ne pri=eşte4 .ată un
moti= de a de=eni ne$ericiţi, o cauză care aduce ne$ericire4 -oate ar tre!ui
să e<plic mai amănunţit ce se ascunde în spatele acestui $apt4
F%.C.%A D% A A-AŢ.&%
Jna din concepţiile mele $undamentale tratează modul de $uncţionare
a conştiinţei4 Am reuşit, aşa' zic/nd, să co!or conştiinţa din cer pe
păm/nt4 Am o!ser=at că aceasta este un instinct, nu ce=a spiritual4 Gi un
c/ine are o conştiinţă4 Aţi o!ser=at că uneori şi c/ini au o conştiinţă rea?
Aşadar conştiinţa este ce=a instincti=4 %a apare doar în cazul grupurilor de
oameni sau de animale4 C/nd un mem!ru al unei "aite a $ ăcut ce=a ce l'
ar putea e<clude din "aită, el are o conştiinţă rea4 Atunci îşi sc"im!ă
comportamentul pentru a aparţine în continuare "aitei4
Conştiinţa ne leagă de grupurile importante pentru supra=ieţuirea
noastră4 &e leagă cu precădere de aceste grupuri, dar şi de altele cu care
ne dorim să $im în legătură4
Conştiinţa este un organ de percepţie instincti=4 E putem compara cu
simţul ec"ili!rului4 Gi acesta din urmă este un organ de percepţie
instincti=, cu autorul căruia determinăm pe loc dacă ne a$lăm în ec"ili!ru
sau nu4 în acelaşi mod putem percepe, datorită conştiinţei, dacă e cazul
să aparţinem sau nu unui anumit grup4
C/nd am $ ăcut ce=a care ne'ar putea e<clude, căpătăm o conştiinţă
rea4 Atunci ne sc"im!ăm comportamentul, pentru a aparţine mai departe
grupului4 C/nd aparţinem acestuia ne simţim $ericiţi şi ne=ino=aţi4 .n
esenţă, apartenenţa este cea mai ad/ncă dorinţă a omului4 De aceea nu
e<istă ne$ericire mai mare ca e<cluderea din cadrul unui grup4
Cum îl pedepsim pe nelegiuit? Cu e<cluderea, $ireşte4 îl aruncăm în
 înc"isoare sau îl omor/m4 %<cluderea e cel mai rău lucru ce ni se poate
 înt/mpla4 Gi reciproc, apartenenţa înseamnă  pentru noi cea mai mare
$ericire4 Aşadar cu autorul conştiinţei a$lăm ceea ce este !un şi ceea ce
este rău pentru un grup4
F%.C.%A EABĂ
Aş =rea să e<plic lucrul acesta mai detaliat4 -entru a apar ţine grupului,
copilul $ace orice4 Apartenenţa îi este mai scumpă dec/t propria $ericire şi
=iaţă4 -entru a aparţine grupului, mulţi oameni îşi sacri$ică =iaţa, aşa cum
$ac soldaţii de e<emplu sau mulţi alţi oameni care ac ţionează spre !inele
semenilor lor4 Sunt gata să'şi sacri$ice =iaţa pentru !inele comun, cum se
spune4 Dar e =or!a aici de apartenen ţă4 C/nd primeşte cine=a onoruri
deose!ite? &u cum=a atunci c/nd a $ ăcut ce=a în !ene$iciul grupului de
care aparţine, c"iar cu riscul =ieţii sale?
Jneori, cu scopul apartenenţei, unii $ormulează $raze în $orul lor
interior4 De e<emplu i se adresează tatălui mort, mamei sau surorii
moarte, spun/nd: te urmez4 E mare iu!ire st ă în spatele acestui $apt4
Dar o iu!ire care duce la moarte4 a $el, c/nd un copil o!ser=ă că mama
sau tatăl lui doresc să moară, îşi spune în sinea lui: =oi muri eu în locul
tău4 Atunci e posi!il s ă moară sau să de=ină !olna=4 Se o!ser=ă asta în
cazul anore<iei4 Bulimicul îşi spune în sinea lui: dec/t s ă dispari tu, mai
!ine eu4 a cine se re$eră? a
iu!itul lui tată4 De regulă se înt/mpla aşa4 Cei mai mulţi !ulimici sunt
!olna=i pentru tatăl lor4 Aceasta e iu!ire4 %a iz=orăşte din conştiinţă4
C/nd mor, aceşti adulţi sau copii, au o conştiinţă  curată4 Se simt
ne=ino=aţi şi sunt c"iar $ericiţi4 Dumnezeule, ce $el de $ericire Gi ce
ne$ericire pentru cei cărora ei le spun: mai !ine eu dec/t tine4 Cum se
simte tatăl c ăruia $ata îi spune în sinea ei: oi muri în locul t ău? De=ine
el prin asta $ericit?
% =or!a aici de o ne=oie iz=or/t ă din conştiinţă4 -e de o parte ea aduce
un $el de $ericire, pe de altă parte nu este în acord cu =iaţa4 Fericirea
supremă este în acord cu =iaţa4
F%.C.%A % +A. +JT D%CNT .&EC%&ŢĂ
%<istă însă ' iar asta este încă  o idee $undamentală  ' două  $eluri de
conştiinţă, una de supra$aţă  şi una su!terană, ascunsă4 Cea de'a doua
este ignorată $rec=ent în cultura noastră4 %ste =or!a de o conştiinţă
ar"aică4 %ste cea mai =ec"e, primordială în raport cu conştiinţa pe care o
simţim, cea indi=iduală4 %a este o conştiinţă de grup totodată şi
urmăreşte ca anumite legi din interiorul grupului să $ie respectate4 -rima
dintre aceste legi a$irmă: conştiinţa colecti=ă nu admite nicio e<cludere4
-rin udecata morală îi e<cludem pe alţii întruc/t ne simţim mai !uni ca
ei4 -entru conştiinţa colecti=ă  nu e<istă  aşa ce=a4 Toţi cei care aparţin
grupului au acelaşi drept de apartenenţă4 % =or!a de o lege implaca!il ă a
acestei conştiinţe4
A=eţi acum în $aţa oc"ilor "oarda preistorică şi oamenii care tr ăiau în
interiorul ei4 Ar $i putut aceştia s ă e<cludă pe cine=a? %ra de conceput aşa
ce=a? Conştiinţa colecti=ă e cea care i'a str/ns laolaltă4 &imeni nu putea
$i e<clus4 Ar $i $ost cel mai r ău lucru trăit de acea "oardă4 &imănui nu i'a
trecut prin minte aşa ce=a4 To ţi, $ ără e<cepţie, au aparţinut "oardei4
rupuri ar"aice e<istă şi azi4 în cazul lor ies la lumin ă e$ectele acestei
conştiinţe originare4 Am stat de =or! ă în Canada cu un şe$ de tri! indian4
+i'a spus că în graiul lor nu e<istă niciun cu=/nt pentru dreptate4 %i nu au
conştiinţă morală, în accepţiunea noastră4 Cu o ast$el de conştiinţă to ţi ar
$i început să strige imediat după dreptate4 %i trăiesc în acord cu conştiinţa
originară4 'am între!at pe şe$: Dar cum procedaţi cu ucigaşii? %l mi'a
replicat: Jcigaşul este adoptat de $amilia =ictimei4 într'un ast$el de tri!
e<cluderea nu e<istă4 într'o ast$el de cultură nu e<istă e<cludere4 +em!rii
acestui tri! trăiesc în acord cu această conştiinţă ar"aică4
Această  conştiinţă acţionează şi în noi, cu precădere în mod
inconştient4 în ce $el acţionează ea? Dacă e<clud pe cine=a din inima mea
de=in ca el, e<act aşa ca el4
 încă ce=a4 în mod ine=ita!il cine=a din grup îl =a reprezenta ulterior pe
cel e<clus, prin identi$icare cu el şi $ ără  a $i conştient de aceasta4 Aici
apare încurcătura sistemică4 %a pro=ine din această conştiinţă ar"aică4
Conştiinţa ar"aică mai ascultă de o a doua lege $undamentală: toţi cei
care intră ultimii în grup sunt ultimii din orice perspecti= ă4 Asta înseamnă
că cei mai
=ec"i au un ascendent asupra celor mai noi, au prioritate4 Din acest
moti=, cine=a intrat mai de cur/nd în grup nu =a prelua nimic din ceea ce
re=ine unui mem!ru mai =ec"i4 Erice încălcare a acestei legi este
sancţionată cu asprime, pedeapsa $iind ne$ericirea, încălcarea acestei legi
duce la ne$ericire4
C/nd cine=a spune: Te urmez, păcătuieşte împotri=a acestei legi4
C/nd cine=a a$irmă: -reiau eu asta pentru tine, încalcă  această  lege4
Dar $ace asta călăuzit de o conştiinţă  morală !ună4 % straniu că  aceste
două conştiinţe se împotri=esc una alteia4
C/nd o!ţinem $ericirea? Atunci c/nd dăm înt/ietate conştiinţei ar"aice,
colecti=e4 % =or!a aici de a renunţa la inocenţa pe care o pretinde
conştiinţa morală4 Conştiinţa cealaltă, ar"aică, ne pretinde mai mult4
Jrm/nd'o intrăm în legătură cu mult mai mulţi oameni4
 TA%D..%
 Toate tragediile, inclusi= cele $amiliale, apar atunci c/nd o persoană
născută  ulterior, cu o conştiinţă !ună, preia pentru sine ce=a ce nu'i
corespunde, de la o persoană născută anterior4 De e<emplu atunci c/nd o
răz!ună sau =rea să întreprindă ce=a în locul ei4 Toate tragediile s$/rşesc
prin căderea eroului, cu toate c ă  acesta a=ea o conştiinţă !ună  şi a
acţionat din iu!ire4
Ast$el, $ericirea înseamnă mai mult dec/t sentimentul ne=ino=ăţiei4
+ult mai mult4 înseamn ă o realizare a su$letului care în ţelege4
A .BA M+-%J&A
Jneori putem auta pe cine=a cu o singură $rază4 Cum se $ace asta? +ă
=oi $olosi de o imagine4
Să ne înc"ipuim un cuplu4 Aici sta ! ăr!atul şi l/ngă el e $emeia4 Fiecare
=i!rează după un ton care îi este propriu4 Fiecare din ei are propriul lui
ton4 Deşi sună di$erit, am!ii =i!rează  împreună4 %ste o relaţie la unison4
Dar în su$let se mai petrece ce=a4 Dacă am/ndoi răm/n la acest ton nu =a
$i îndeauns4 Fiecare din ei trece imediat la un ton mai înalt4 Cu c/t =or
urca mai sus, cu at/t tonalitatea lor =a $i mai apropiat ă4 Se $ormează
atunci un c/mp spiritual în care am/ndoi =i!rează împreună4 Cine doreşte
poate reconstrui asta înlăuntrul său4
-ărinţii pot proceda la $el cu copii lor4 Fiecare copil are tonul lui propriu4
-ărinţii =i!rează cu acest ton, dar şi cu cele mai înalte4 a un moment dat
părinţii şi copii =or =i!ra împreună4
Dar mai tre!uie lămurit ce=a4 %<istă şi tonuri oase, care trimit în
ad/nc4 &u este nimic demonstra!il matematic4 %ste doar o imagine4 Dar
su$letul simte asta4 Gi aici putem =i!ra împreun ă cu ceilalţi, în ad/nc4
De ce ='am po=estit toate astea? A $i $ericit înseamnă să simţi şi să
=i!rezi împreună cu cine=a4 C/nd =ine cine=a la mine şi imi cere autorul
 într'o pro!lemă, eu =i!rez în interiorul lui, în ton cu el4 Dar nu e<act cu
acelaşi ton, ci cu unul mai înalt, acolo unde în s$/rşit putem =i!ra
 împreună4 Aici inter=ine ce=a spiritual4 Din această  =i!raţie comună
intuiesc, adesea într'o stră$ulgerare, soluţia pro!lemei4 Jneori solu ţia e
doar o
propoziţie, doar un cu=/nt4 Dar nici n'ar $i ne=oie de mai mult4
Această  metodă de a auta oamenii şi =iaţa este comprimarea
e<terioară a tra=aliului din constelaţiile $amiliale4 %a implică  deplina
dedicare şi atenţie $ ără  ca =reo legătură să  ia naştere de aici4 Fiecare
răm/ne el însuşi, în propriul lui c/mp, cu toate că  =i!raţia la unison,
pentru scurt timp, a $ost atinsă4
FEŢA E..&AĂ
r
 într'o poezie scurtă, din Stunden!uc", ilPe scrie: orice =ia ţă  este
dăruită4 Erice =iaţă este dăruită, =iaţa mea este dăruită, =iaţa
partenerului meu este dăruită, cea a părinţilor şi a copiilor mei, toată
=iaţa din uni=ers este dăruită4 Ce înseamnă asta de $apt?
 în spatele =ieţii noastre se $ace simţită  o $orţă  originară, un temei, o
sursă a întregii =ieţi care acţionează şi în aceeaşi măsură  su$eră
consecinţele acţiunii4 C/nd partenerul su$eră, o altă $orţă, mai
cuprinzătoare, su$eră în el4 Ating/nd în treacăt acest aspect, putem
a$irma că în partenerul nostru su$eră Dumnezeu4 în orice creatură
su$erindă cel care su$eră e însuşi Dumnezeu4
Gi in=ers: c/nd cine=a se implică într'un act distrugător, de e<emplu un
criminal sau soldaţii în timpul unei !ătălii, se pune între!area: cine
acţionează aici? Acţionează oare c"iar ei? Sau ac ţionează Dumnezeu, prin
ei? &e displace aceasta ultimă imagine4 Dar ar tre!ui oare? %<istă o altă
concepţie mai aproape de realitate, mai $idelă ei? Gi ce consecinţe decurg
din ideea că
 în toate acţionează şi su$eră c"iar Dumnezeu? Hora distrugerii şi a
creaţiei, a îm!olnă=irii şi a =indecării, "ora decăderii şi a e=oluţiei,
uimitoarea alternanţă ce se mani$estă în toate: tot ce se înt/mplă este un
impuls dumnezeiesc4 Hora !ucuriei şi su$erinţei, a distrugerii şi creaţiei, a
=ieţii şi a morţii, este o mişcare de alternanţă a lui Dumnezeu4 în am!ele
acţionează una şi aceeaşi $orţă4 Această  alternanţă pune în mişcare
lumea4 Erice creaţie purcede din acest con$lict în care iz!/nda şi
 în$r/ngerea coe<istă4 -rin asta lumea merge mai departe4
D%TAGA%A
C/nd nutrim ast$el de consideraţii tre!uie să luăm distanţă $aţă de noi
 înşine, încetînd a ne pri=i drept cei mai importanţi, a urca pe primul plan
durerea, $ericirea sau tristeţea noastră4 Să nu mai pri=im ca importante
succesul, =iaţa şi moartea noastră4 într'o poezie de ilPe se spune:
De=enim dintr'o dată neînc"ipuit de detaşaţi4 -ri=im la toate aşa cum
sunt şi le acceptăm4 -rin detaşare intrăm în acord cu acea mişcare, cu
acel impuls uni=ersal, aşa cum este el4 Atunci ce=a măreţ, mai
cuprinzător, se împlineşte în noi4 &u lucrul o!işnuit, de zi cu zi, ci un $apt
 într'ade=ăr măreţ: acordul cu întregul, aşa cum este el4 în acest acord
putem înt/lni, în s$/rşit, un alt om, aşa cum este, e<act aşa cum este el4
Căci numai $iind aşa cum este, ac ţionează
di=inul în el4 &u altminteri, ci aşa cum este4 .ntr/nd în acord cu $elul lui de
a $i, cu !ucuria şi su$erinţa, cu =iaţa şi moartea lui, =om $i în acord
totodată cu mişcarea cea atotcuprinzătoare4 &e îndepărtăm pri=irea de la
noi4 Ce ar mai $i eul nostru în tot acest întreg care =i!reaz ă?
% C.&%A
ainer +aria ilPe
 Toate le ţine'n palmă cine=a Gi printre deşte toate le destramă %l caută
reginele de seamă Gi le ciopleşte'n marmura străluce Cu umeri reci, de'un
lied in=ăluiţi, .ar l/ngă ele regii îi aduce Tot din aceeaşi piatr ă dăltuiţi4
 Toate le ţine'n palmă cine=a Ca pe tăişuri sla!e ce se s$armă, &u'i un
străin, în s/nge ni se z!ate, Cel care'i =iaţă, şi elan, şi moarte %u nu îl = ăd
$ ăc/nd =reo nedreptate Deşi adesea lumea îl de$aimă4
CE&ST%AŢ..%
t
FA+..A%
..TEJ
CE&ST%AŢ..E FA+..A%
r
Ceea ce părea at/t de simplu la de!utul constelaţiilor $amiliale a
căpătat pe parcurs dimensiuni mult mai cuprinzătoare, ce ne pro=oacă de
o manieră ne!ănuiţă iniţial4
Sunt dimensiuni spirituale ce se impun cu o $orţă  care pe mulţi îi
 înspăim/ntă4 Aceştia pre$eră să se limiteze la $azele de început ale
constelaţiilor $amiliale şi c"iar $ac pasul înapoi prin com!inarea acestei
metode cu alte metode de terapie, cărora le acordă pre=alenţă4
-entru mulţi a $ost şocant să  constate că  în domeniul constelaţiilor
$amiliale spirituale procedura uzuală de transpunere a $amiliei a de=enit
desuetă şi că =arianta sa ini ţială poate c"iar dăuna dezlegării pro$unde a
pro!lemelor4
M&C%-JTJ.%
+ă re$er aici la procedura constelaţiilor $amiliale în cadrul căreia un
client alege reprezentanţi ai mem!rilor $amiliei sale dintr'un grup de
participanţi şi apoi îi aşează spa ţial în relaţie unul cu altui4 Apoi reprezen'
tanţii sunt între!aţi cum se simt, $iecare acolo unde se a$l ă4 ăspunsurile
lor conţin indicii pri=ind modi$icările ce tre!uie operate în această aşezare
precum şi persoana sau persoanele care, e=entual, ar tre!ui ad ău'
gate4 ezol=area e găsită atunci c/nd $iecare se simte !ine în locul în care
se a$lă4
Din această metodă au rezultat idei pro$unde re$eritoare la legile iu!irii
 în relaţiile umane4 Aceste idei au $ost re=olu ţionare4 %le au desc"is noi
perspecti=e de rezol=are şi spriin, indisponi!ile anterior4
CE&GT..&ŢA
Dar perspecti=a "otăr/toare, propriu'zisă, care le circumscrie pe toate
celelalte, nu pro=ine din constelaţiile $amiliale4 Aceasta a imprimat
constelaţiilor $amiliale o direc ţie de dez=oltare continuă, al cărei capăt nu
se între=ede4 %ste o perspecti=ă  spirituală4 %a ne'a par=enit dintr'un
curent de cunoaştere spirituală4 %ste perspecti=a re$eritoare la modurile
 în care se mani$estă  conştiinţa4 &u doar conştiinţa pe care o sim ţim, pe
care o resimţim ca !ună sau rea, ci, înaine de toate, conştiinţa ce răm/ne
predominant inconştientă omului actual şi care ascultă  de cu totul alte
legi4
CN+-J CE&GT..&Ţ%.
A!ia această perspecti=ă a desc"is constelaţiilor $amiliale poarta c ătre
acel c/mp spiritual care îi leagă pe toţi mem!rii unei $amilii de o manier ă
aparte, în care $iecare determină destinul celorlalţi4 Familia este în ţeleasă
aici în sensul ei larg, în care sunt acceptate şi persoanele neînrudite
sang=in cu ceilalţi mem!ri ai
$amiliei dacă, prin destinul lor, au in$luen ţat $amilia respecti=ă4
ăsat să  $uncţioneze li!er, acest c/mp spiritual se opune sc"im! ării4
Ast$el, o pro!lemă nerezol=ată la ni=elul unei generaţii, îşi =a $ace simţită
prezenţa, în aceeaşi manieră, şi la ni=elul generaţiei următoare4 Căci ceea
ce răm/ne nerezol=at îi leag ă unul de altul pe mem!rii $amiliei şi prin asta
le aduce acestora siguranţă4 %ste siguranţa datorată apartenenţei4
Dar ce ţine înc"egat acest c/mp spiritual şi induce repetarea în =iitor a
pro!lemei nerezol=ate? Conştiinţa4
+.GCĂ.% SJF%TJJ.
Eri printr'un nou tip de constelaţii $amiliale iese la lumină  o altă
dimensiune a acestui c/mp spiritual4 -rocedura e c/t se poate de simplă4
 în loc să poziţionăm spaţial $amilia în sensul uzual, sunt $olosite doar una
sau două persoane, $ie doar clientul sau reprezentantul său, $ie el
 împreună cu una din acele persoane cu care se a$lă în con$lict, pe care,
de e<emplu, le'a respins4
Dintr'odată, at/t clientul c/t şi celălalt reprezentant sunt cuprinşi de o
mişcare interioară căreia nu i se pot împotri=i4 Această mişcare se
 îndreaptă într'una şi aceeaşi direcţie4 %a aduce laolaltă  ceea ce mai
 înainte era despărţit4 De $iecare dată este o mişcare a iu!irii4 %a întrerupe
repetarea a ceea ce a rămas nerezol=at şi desc"ide, dincolo de conştiin ţă,
drumuri ale rezol=ării4
Hotăr/tor în noua procedură e $aptul că îndrumarea din a$ară a!ia dacă
mai intră în discuţie4 Su$letul caută şi a$lă rezol=area prin propriile $or ţe,
uneori de o manieră impre=izi!ilă, c"iar dincolo de regulile o!işnuite ale
iu!irii4 Cu condiţia să'i lăsăm spaţiu şi timp, iar conducătorul procedeului
să intre şi el în armonie cu această dimensiune a su$letului şi să se lase
călăuzit de ea4 Cum $ace el asta? Atunci c/nd, în su$letul lui, dincolo de
limitele conştiinţei sale, lasă să se unească, cu iu!ire, ceea ce mai înainte
era despărţit4
Acest tip de constelaţii $amiliale l'am numit iniţial mişcări ale
su$letului4 Gi am crezut că aceste mişcări pro=in din c/mpul care leag ă
reciproc destinele mem!rilor unei $amilii4 Dar dup ă un anumit timp am
 înţeles că aici acţionează o altă  dimensiune spirituală, dicolo de c/mpul
conştiinţei şi că  tre!uie să'1 deose!im pe acesta din urmă  de c/mpul
spiritual, mult mai cuprinz ător4
+.GCĂ.% S-..TJJ.
Eri, care a $ost aici dimensiunea spiritual ă $undamentală, cea care ne
desc"ide drumul mai departe? +işcarea spiritului este o mişcare
creatoare, ce pune şi ţine în mişcare toate c/te se mişc ă, $iecare în $elul
lui4 Acest spirit st ă în spatele $iecărei mişcări, îi este dedicat ei, aşa cum
este ea4 -utem intra şi putem răm/ne în armonie cu această mişcare doar
dacă şi noi, la r/ndul nostru, ne dedic ăm tuturor acestor lucruri, aşa cum
sunt4 Gi înainte de toate atunci c/nd ne dedicăm tuturor oamenilor, aşa
cum sunt ei, $amiliilor lor, destinului şi c"iar =ino= ăţiei lor4
Aici de=ine clar ce semni$ică  în cele din urmă, pentru noi şi pentru
constelaţiile $amiliale, $aptul de a înso ţi mişcările acestui spirit, sau mai
e<act spus, de a ne lăsa mişcaţi de ele, în armonie cu ele4
&e'am putea întoarce acum, renunţ/nd la această  perspecti=ă? Doar
plătind un $oarte mare preţ4 Anume re=enind în cercul str/mt al
conştiinţei şi la mişcarea potri=nică iu!irii atotcuprinzătoare4
%u am pornit pe acest drum al spiritului4 Ce semni$ică aceasta pentru