Cuprins

ARGUMENT...........................................................................................................................3
LUCRĂRILE PREGĂTITOARE PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIEI ELECTRICE
INTERIOARE..............................................................................................................................5
TRASAREA CIRCUITELOR ŞI ÎNSEMNAREA LOCURILOR DE LAMPĂ..............................................................................5
PREGĂTIREA ŞANŢURILOR ŞI GĂURILOR ÎN ZID PENTRU POZAREA TUBURILOR DE PROTECŢIE ŞI A DOZELOR.......5

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A PUNCTELOR DE CONSUM CASNIC......................6

TRASAREA ŞANŢURILOR..................................................................................................................................................7
Trasarea şanturilor pentru poarea şi susţinerea tuburilor de protecţie pe pereţi....................................................7
EXECUTAREA ŞANŢURILOR ŞI A GĂURILOR...................................................................................................................8
Executarea şanţurilor în zid.......................................................................................................................................8
Executarea gaurilor în zidărie...................................................................................................................................9

APARATELE DE CONECTARE DE MICĂ INTENSITATE.............................................................9

APARATELE DE CONECTARE DE MICĂ INTENSITATE.....................................................................................................9
MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE..................................................................................................................10
Verificarea aparatului de conectare........................................................................................................................11
Fixarea aparatlui de conectare în doză...................................................................................................................11
Legarea conductoarelor la bornele aparatului........................................................................................................11

MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT...............................................................................12

CALCULE........................................................................................................................................................................13

SIGURANŢE FUZIBILE DE JOASĂ TENSIUNE..........................................................................16

CONSIDERAŢII GENERALE. FUNCŢIONARE...................................................................................................................16

NORME DE SIGURANŢA ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ..............................................................18

MĂSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU....................................................20
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................21
 ARGUMENT

Mi-am ales această tema deoarece mi sa părut un subiect interesant de a imi verifica
cunoşintele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat.

Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel

corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de accidente,
la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumină, sau de flux luminos, primită de unitatea
de suprafaţă. Datorită faptului că în multe cazuri se foloseşte prea putină lumină sau prea multă
decât este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie
măsurat cu un Lux-metru, valorile măsurate fiind comparate cu standardele în vigoare pentru
locaţii diferite, puterea efectiv consumată de lampile montate se va măsura cu un cleste
wattmetric.

Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare,

concomitent cu îndeplinirea unor condiţiide calitate, reclamate de caracterul subiectival
iluminatului. În afară de acestea, instalaţiile de iluminat (artificial-electric) trebuie să aibă, pentru
a fi economice, o mare adaptibilitate la condiţiile variate de functionare, dată fiind corelaţia
strânsă cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea
luminoasa(lumen/watt) a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse
luminoase. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la
alb cald ,pana la alb rece lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de
culoare a lampii.

Din necesitataea practică de formare la elevi, a deprinderilor corecte de muncă şi aplicării

în practică a cunoştinţelor teoretice şi tehnologice precum şi formarea deprinderilor de aplicare la
fiecare loc de muncă a normelor de protecţie a muncii, cele de prevenire a incendiilor şi normelor
igienico-sanitare şi ţinând cont de condiţiile pe care spaţiul le oferă, s-a conceput un simulator de
instalaţie de iluminat exterior în cadrul atelierului electric.
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor atunci instalaţiia se
numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie , deosebim instalaţii electrice
interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării
receptoarelor şi instalaţii pentru ambele destinaţii.

Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de execuţie a celor mai uzuale lucrări de instalaţie

electrică interioară constituie o condiţie de bază pentru asigurarea securitaţii şi bunei funcţionări a
instalaţiei însaşi, precum şi a receptoarelor, respective ale corpurilor de iluminat şi ale aparatelor
electrocasnice.

O legătură sau o innădire a două conductoare la bornele unui comutator, o montare a

conductoarelor în tuburile de protecţie ţinându-se seama de proprietaţile fizice ale acestora, ne
dau garanţia unei bune exploatari a instalaţiei, fără încălzirea şi arderea conductoarelor electrice,
fară scurtcircuite, fără alte neajunsuri care pot duce până la electorcutare.

Pentru aceste considerente se prezintă în cadrul acestui proiect principalele tehnologi de

execuţie cu privire la:

 Lucrările pregătitoare la executarea instalaţiei electrice interioare ;

 Prelucrarea şi montarea tuburilor de protecţie ;
 Montarea conductoarelor electrice ;
 Montarea corpurilor de iluminat.

Tehnologiile de execuţie a lucrărilor de mai sus ţin seama de natura şi structura materialelor ce se
pun în operă, de tipurile elementelor componente ce alcătuiesc ansamblul instalaţiei, precum şi
felul execuţiei instalaţiei electrice interioare, care, în mod obijnuit, este sub forma îngropată sub
tencuială şi într-o masură mai mică sub forma montată aparent sau înglobată sub tencuială.
 Lucrările pregătitoare pentru execuţia instalaţiei electrice
interioare

La executarea unei instalaţii electrice interioare principalele lucrări pregătitoare sunt:

Trasarea circuitelor electrice şi însemnarea locurilor de lampă ;

Pregătirea şanţurilor şi găurilor în yid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a

dozelor.

Trasarea circuitelor şi însemnarea locurilor de lampă

Această operaţie pregătitoare se execută cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oţel, a
sforii de trasat şi a firului cu plumb.

Trasarea constă în însemnarea cu cretă sau cărbune a traseelor tuburilor de protecţie, a

locurilor unde urmează ca sa se monteze corpurile de iluminat, prizele, întrerupătoarele şi dozele.

Pregătirea şanţurilor şi găurilor în zid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi

a dozelor.

Această operaţie se execută dupa trasare, pe liniile respective cercurile trasate pe perete,
tavan şi/sau pardoseală, se execută:

 Manual – cu ajutorul unei dalţi şi a unui ciocan

 Mecanizat – cu ajutorul unui flex cu 2 pânze (acest flex are 2 pânze sau pânză
dublă aceste pânze sunt paralele un ape cealaltă şi au între ele un spaţiu care face
foarte uşoară operaţia de săpare a şanţurilor)
Această operaţie constă în săparea şanţurilor unde trebuie să fie îngropate tuburile de
protecţie ale: prizelor, întrerupătoarelor, dozelor şi curpurilor de iluminat.
 Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic

Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic atât pentru iluminat cât şi pentru
acţionarea apratelor electrocasnice se realizează printr-un ansamblu de circuite electrice, aparatele ed
conectare de mica intensitate, ansamblu care poartă denumirea de instalaţie electrică interioară.

Luând sensul parcurs de curentul electric de la sursa de alimentare până la punctele de consum.
Instalaţia electrică interioară se consideră de la ieşirea conductoarelor din contorul electric până la
punctele de racordare a becurilor.

Pe traseul instalaţiei electice interioare se găsesc: tabloul cu siguranţe, circuitele electrice de

lumina şi prize, aparatele de conectare şi corpurile de iluminat.

Toate aceste elemente componente ale instaţiei electrice sunt reprezentate prin anumite semen
convenţionale (fig.1)
 Prin aceste semene se reprezintă schemele de alimentare a punctelor de consum a unui
apartament.

După ce s-a făcut instalaţia electrică de la contor până într-o anumită cameră a unei locuinţe se
ajunge la Instalaţia electrică a unei camere.

Trasarea şanţurilor

Trasarea şanturilor pentru poarea şi susţinerea tuburilor de protecţie pe

pereţi

Se execută numai oriyontal şi vertical, în nici un caz oblic. Totodata, se urmareşte ca acest traseu
să fie, pe cât posibil, pe rosturile zidăriei de cărămidă pentru uşurarea executarii şanţurilor de susţinere a
tuburilor de protecţie.

Traseul pe linie orizontală se face la distanţă de 30-40 cm de la tavan, iar traseul pe linie verticală,
pentru pozarea întrerupătoarelor, la o distanţă de 15-20 cm de la tocul uşii.

În ceea ce priveşte însemnarea locurilor de montare a dozelor de derivaţie, se va urmări ca aceasta

să fie pe aceeaşi linie orizontală cu cea a tuburilor de protecţie.

Traseul tuburilor de protecţie montate pe planşeu sau sub pardoseală se alege în general,
perpendicular pe perete, iar în cazul în care planşeul este din beton armat, legătura între două doze de
derivaţie aflate pe pereţi opuşi se poate face pe traseul cel mai scurt, respectiv pe diagonală, pentru
evitarea coturilor.
 Însemnarea locurilor pentru dozele de aparat respective pentru întrerupătoare şi prize se face
astfel:

La 1,5 m distanţa deasupra pardoselii, la 15-20 cm faţa de tocul uşii pentru întrerupătoare din
camere cu mediu uscat

La 15-40 cm distanţă deasupra pardoselii, pentru prizele din bucătărie sau cele pentru frigidere
electrice.

La 1,2 m distanţă deasupra pardoselii, pentru prizele din bucătărie sau cele pentru frigidere
electrice.

Însemnarea locurilor de lampă pe tavanul încăperilor se face pe centrul acestuia (pentru

un singur corp de iluminat), determinarea mijlocului tavanului se face prin trasarea diagonalelor
acestuia.

În cazul în care este nevoie de montarea a mai multe corpuri de iluminat montarea se face
ca în figura. (fig.4)
 Executarea şanţurilor şi a găurilor

Executarea şanţurilor în zid

Se face manual cu ajutorul dalţii şi a ciocanului de-a lungul rosturilor zidăriei de cărămidă.
Această operaţie trebuie executată cu multă grijă pentru a se evita dislocarea cărămizilor.

Adâncimea şanţurilor trebuie să fie de aproximativ 2 cm pentru a se putea îngropa tuburile şi a se da un

strat de tencuială pe deasupra.

Executarea gaurilor în zidărie

Pentru doze se face atât cât este necesar pentru ca doza să fie la nivelul tencuielii.

În interiorul camerei, pe tavane, nu se sapa şanţuri deoarece pozarea tuburilor se face pe faţa de
deasupra a planşeului, conductoarele intrând în corpul de iluminat prin gaura data pentru aceasta.

După ce găurile sunt date şi şanţurile sunt trasate se face tragerea

respective împingerea conductoarelor în tuburi:

- Conductoarele din cupru (Cu) se trag în tuburi cu ajutorul unei sârme

sau a unei şufe de oţel.
- Conductoarele din aluminiu (Al) sunt prea fragile (se rup foarte uşor)
ca să se poată trage asa că se împing cu grijă în tuburile de protecţie.
 Aparatele de conectare de mică intensitate

Aparatele de conectare de mică intensitate

Aparetele de conectare de mică intensitate ce se folosesc în instalaţia electrică interioară casnică,

au rolul de a pune sub tensiune corpurile de iluminat, pentru aprinderea becurilor sau prizele de alimentare
cu energie electrică a aparatelor electrocaznice.

Aparatele de conectare pot fii montate sub forma de îngropate sub tencuială(fig.2), fixarea

făcându-se în doze cu ajutorul ghiarelor, înglobate în tencuială sau aparente(fig.1), fixarea făcându-

se cu ajutorul unor dibluri.

Fig 1. Fig. 2

Tensiunea şi intensitatea curentului electric maximă admisibilă la care pot fii folosite aparatele de
conectare este inscriptionată pe acestea de inteprinderea producătoare, astfel pentru întrerupătoare şi
comutatoare limitele admisibile sunt 250 V si 6 A, iar pentru prize 250 V si 10 A.

a. Întrerupătoarele, au rolul principal de închidere şi deschidere a circuitelor electrice care

alimenteză corpurile de iluminat. Din punct de vedere al
modului de acţionare se disting întrerupătoare rotative,
cumpănă şi basculante, poziţiile de închidere şi deschidere
realizându-se cu ajutorul unor pârghii, lamele elastice sau
lamele resoarte.
b. Comutatoarele. Din punct de vedere al formei comutatoarele
sunt asemănătoare cu întrerupătoarele, dar din punct de vedere
constructive diferă de acestea, întrucât la acţionarea lor se pot
realiza mai mult de două poziţii de închis şi deschis între sursa
de current electric şi corpul de iluminat. De aceea,
comutatoarele sunt folosite la alimentarea corpurilor de iluminat cu mai multe braţe cu becuri,
fie trei becuri, fie toate cinci becurile, în cazul unei luster cu cinci becuri.
c. Prizele, au rolul de alimentare a receptoarelor electrice mobile cu energie electrică, prin
conectarea acestora la bornele prizelor, cu ajutorul unor fişe (ştechere). Din punct de vedere al
posibilitaţilor de conectare se disting prize simple la care se poate conecta un singur receptor,
 prize duble(bipolare), la care se pot conecta două receptoare şi prize cu contact de protecţie
împotriva electrocutaroo, (Schuko).

Montarea aparatelor de conectare

Operaţia de montare a aparatelor de conectare (întrerupător, cumutator, priză, etc.) este alcătuită
din următoarele operaţii:

Verificarea aparatelor de conectare ;

Fixarea aparatelor în doze ;

Legarea conductoarelor la bornele aparatului

Verificarea aparatului de conectare

Înainte de montarea aparatului de conectare se verifică cu multă atenţie să fie în stare de

funcţionare. De exemplu dacă arcurile rotorului sau a pârghiei basculante îşi îndeplinesc funcţia, dacă
lamelele şi tecile de contact sunt curate astfel încât să asigure un contact bun, dacă nu lipsesc şuruburi de
fixare, arcuri de presiune sau daca corpul izolant nu este fisurat sau crăpat astfel încât să ducă la
electrocutare.

Fixarea aparatlui de conectare în doză

După verificarea aparatului de conectare aceasta se fixează cu ajutorul ghiarelor de fixare în doza
de aparat. În acest scop se desface capacul aparatului, se slabesc şuruburile ghiarelor cu ajutorul unei
şurubelniţe, apoi aparatul de conectare se introduce în doză, se poziţionează corect pe adâncime pe
orizontală şi pe verticală şi se strâng şuruburile ghiarelor. Apoi se fixează capacul aparatului se verifică şi
se fixează în prealabil astfel încât să creeze un aspect plăcut.

Legarea conductoarelor la bornele aparatului

Aparatul de conectare fiind bine fixat în doză se trece la racordarea acestuia la circuitul de lumină
sau priză.

În acest scop se îndepărtează capacul pentru a se putea lucra la legarea conductoarelor, se

deşurubează şuruburile de la bornele aparatului se scot din doză capetele conductoarelor care se
dezizolează pe o lungilme de 5-10 mm (doar atât cât este necesar pentru conectare). După aceste operaţii
se introduce capetele conductoarelor în gaurile bornelor şi se strâng şuruburile respective, fără a forţa
strângerea pentru a nu se deteriora filetul sau secţiona conductorul.

Legarea conductoarelor la bornele întrerupătorului trebuie făcută cu multă atenţie pentru a lega
conductoarele în mod corect, în caz contrar corpul de iluminat este în permanenţă sub tensiune indiferent
de poziţia întrerupătorului.

Racordarea prizei simple şi a celei duble(bipolare) la circuitul de priză se face prin legarea celor
două conductoare la bornele prizei cu menţiunea ca unul dintre ele trebuie sa fie conductor de fază iar
celalalt de nul.

Montarea corpurilor de iluminat

Montarea corpurilor de iluminat constituie operaţia prin care se finalizează execuţia instalaţiei
electrice interioare. Corpurile de iluminat sunt obiecte de instalaţii, în care se montează una sau mai multe
lămpi electrice, repectiv becuri incandescente, pentru a se obţine o iluminare corespunzătoare a distanţei
încăperii.
 Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale, sub diverse forme care să dea un
aspect cât mai plăcut, putându-se monta pe acestea becuri, lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur
etc.

Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii şi conductoare, numărul şi secţiunea lor fiind
determinată de puterea becurilor şi de tipul circuitului de lumină (simplu, dublu pentru luster etc.).
Conductoarele proprii ale corpurolor de iluminat, după ce au străbătutt suportul lămpii, tija şi ramificaţiile
sunt legate la bornele duliei, în care se înşurubează becurile. Corpul de iluminat astfel asamblat este
racordat la circuitul de lumină, prin legarea conductoarelor proprii cu conductoarele circuitului de lumină.

Cum se face legarea conductoarelor la dulie. Legarea conductoarelor la bornele duliei este o
operaţie care trebuie să fie executată cu multă atenţie, pentru a se asigura o legare corectă a conductorului
de fază, o străpungere perfectă, fără joc, a conductoarelor şi o izolare bună a acestora.

Se verifică dulia dacă are toate elementele componente de bază şi dacă acestea sunt într-o stare
bună de funcţionare;

Se demontează dulia în elementele sale componente, prin deşurubarea rozetei de porţelan şi a

armăturii metalice exterioare, după care se scoate din carcasa suportului izolant cu armătura lui
metalică cu filet;

Se leagă borne, mai întâi conductorul de fază a cărui legătură este cu contactul din fundul duliei,
apoi cel de nul a cărui legătură este cu contactul lateral (armătură cu filet);

Se introduce suportul izolant cu conductoarele legate la bornele din interiorul carcasei, urmărindu-
se ca suportul izolant să fie bine fixat în pintenul carcasei, pentru a se evita rotirea suportului
izolant în timpul înşurubării becului.

După ce s-au făcut aceste operaţii se înşurubează becul sau becurile, în dulii şi se poate da drumul la
tensiune pe instalaţie verificându-se dacă toate părţiile sale componente sunt complet funcţionabile.

Calcule
Aceste calcule sunt făcute pentru un circuit electric de iluminat cu 5 becuri

Notaţiile:

P= Puterea curentului electric (W=Watt)

U= Tensiunea curentului electric (V=Volt)

I= Intensitatea curentului electric (A=Amper)

2
S= Secţiunea conductorului (A/ mm )

2
D=Diametrul conductorului ( mm )
 2
D- fiind diametrul conductorului şi fiind în acest caz 1,13 mm , ne indica
faptul că diametrul minim al conductorului care trebuie utilizat pentru
2
această instalaţie este de 1,13 mm dar din cauză ca nu se fabrică conductor
de această dimensiune alegem, cea mai apropiată dimensiune fabricată, care
să corespundă cerinţelor minime pentru acest circuit adică conform stasului
2
dimensiunea aleasă va fii de 1,25 mm
 Norme de siguranţa şi securitate în muncă

Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va

folosii întotdeauna mijloacele individuale de protecţie împortiva
electrocutării şi a acţiunii arcului electric.

Mijloacele de protecţie izolante, care au drept scop protejarea

omului prin izolarea acestuia faţă de elentele aflate sub tensiune sau
faţă de pământ.

Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: cleşti, scule cu

mânere electoizolante, mănuşi, cizme, galoşi, covoare, preşuri şi
platforme electroizolante.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar să

se cunoască următoarele:

- Atingerea cu mâna a unui conductor aflat sub tensiune provoacă în majoritatea cazurilor o
contractare convulsivă a muşchiilor în urma căreia degetele se strâng atât de tare, încât
mâinile nu pot fii desprinse de pe conductor;
- Cel care intervine nu trebuia să vină în contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune;
- Prima măsură care se inteprinde este scoaterea rapidă de sub tensiune a parţii din instalaţie cu
care accidentatul a venit în contact;
Executarea , exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se va face numai de
către electricienii calificaţi.

Instructajul introductiv general, care se efectuează la angajare.

Durata acestuia poate fii între 8 ore şi 2 zile în funcţie de specificul întreprinderii. După
instructaj, se face o verificare a cunoştinţelor de protecţie a muncii al cărei rezultat se
menţionează în fişa individuală de protecţie a muncii ;
 Instructajul la locul de muncă, care se desfăşoară la locul unde a fost repartizată
persoana nou încadrată. Durata instructajului va fii de cel puţin 8 ore.

Instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul

acestuia. Acesta se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia. Aceasta
se efectuează la termene fixate o dată la 6 luni în funcţie de natura locului de muncă.

MĂSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU

Se vor respecta normele de PSI aflate în viguare:

- Norme tehnice de proiectare şi realizare a constructiilor priviind protecţia la acţiunea focului

- Norme PSI pe durata executarii lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora,

- Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobatre prin Ord.nr. 163/2007 al MAI.

- se vor realiza etanşările conductelor şi cablurilor electrice la trecere prin ziduri

- cablurile şi conductele electrice se vor poza conform prescripţiilor tehnice, cu accent deosebit pe

respectarea distanţelor minime între cabluri sau conducte electrice

- aparatajul electric se va monta respectandu-se distanţa de protecţie, pentru eliminarea riscurilor de

scurt-circuit.
 Bibliografie

 Alexandru Ioan Stan, Aparate echipamente şi instalaţii de electronică industrială – tehnologia

meseriei, Editura Didactică şi pedagogică

 Constantin Burdescu, Depanări şi reparaţii casnice, Editura Tehnica

 Năstase Bichir, Dan Mihoc, Dragoş Sinulescu, Maşini, aparate, acţionări şi automatizări,

Editura Didactică şi Pedagogică

 http://www.regielive.ro/

 http://www.garajuluimike.ro/electrice.htm