Domnia Lui Cuza-Voda. Vol. 1 - A. D. Xenopol PDF

DOMNIA LTA CUZA-VODÁ,
ERRATA
La p. 16 r. 11 de sus sä se indrepte nurnele de Alexandru

in arel de .Antonie.
C7) .
Una
eadcm di? aliqe(
a,/,,_X.L V-
DOMNIA
LUI
CUZA-VODA.
DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academid romine, Corespondent al InstitutuluI din Fraul.ia.
Dar city se gindeso oare o1 vol, poate'n hirtle,

eV pus, la viete noue, o noul temelle ? Ou
turi de singe din veacul cioplit at( pus pc-
cetca pinned cu foe neobosit.
RBA.
I
(Al Istoriei Rominilor din Dacia traiani VII).
1 A tti 1
TIPOGRAFIA EDITóRE DACIA" P. ILlESCIJ & D. GROSSU
1903
PREFATA
Cu aceeag hoteirire cu care am intreprins a serie isto-

ria poporului romin, de la originele sale pdnd la indoita
alegere a lui CuzaVodii, am apucat de schitat i fap-
tele ce s'aii resfirat sub principele care a pus temeliile sta-
tului romin. Expunerea acestei perioade de adinci frd-
mintdri ale natiunei noastre era trebuitoare generatia ac-
tu ale care nu ftie 0 nu poate qti, din propria-i experientd,
nintic asupra unor fapte petrecute cu aproape junta tale de
veac in urmei. Meirturisesc ca eft' insumi ce eram copil pe
cind domnia Alexandru loan I, nu aveam niel o idee de-
spre imprejurci rile acelei epoce, pa'nei nu Ind apucciiii de
lor cercetare. Aceastei a mea neqliintd inset mi-a fost spre
bine. Nu aveam absolut niel o peirere preconceputei, JAM-
d eicinata a qa feirei rost, 0 care idei sunt cele mai greft, de
inleiturat din minte, fiind trecute in domeniul neconstiin-
lei. M-am apropiat cu gindul de domnia lui Cuza Vodd,
precum ni-cq fi apropiat de acea a unui Faraon egiptean.
Aceastil imprejurare, unitei cu convingerile dobindite asu-
pra modului de a expune trecutul, in urma studiului feicut
in fundamentale ate Istoriel,m-ail pus in putinta
de a desfd mra intimpleirile acestui timp, cu o deplinei li-
bertate de condeiii. Holdrit a nu lua rolul indestul de ri-
dicol de judecei tor al timpurilor 0 al oamenilor trecutului,
ci numai de a expune, pe di e omenege cu putintei, fap-
tele in realitatea lor 0 de a stabili bad ntuirea lor cauzald ,
nu am avut niel o teamei de a fi nedrept cu, saú inclinat
cdtrei figurile ce le intilneam in cale. In fellul meil de a
trata istoria, niel nu inteleg cerinta feicutei istoriculut de
a fi nepdrtinitor. Nu pott decit sel /i asifeliú, de indatei
ce te hotei re0i a nu apretui evenementele. Fie care cetitor
are doar minte, i va opretui el intimpleirile cum it va tdia
capul §i dupei pleat' rile sale sufleteqti. Isloricul nu poate
VI
lua rolul de a apretui el pentru toti acei ce-1 cetesc, necum

de a-i invei ta cum trebue sd o faca. Apretuirea unui fapt
sail a unei persoane va fi rezultatul, adese ori neconvliut,
al ciocnirei intre ideea nouei adusa de ele in minte qi co-
nioara sufleteasca a celui ce o rostevte. A voi sei plecam
pet rerile oanzenilor dupei ale noastre, ar insentna a voi sà in-
locuim complexul lor de gindiri, de simtiri, de convingert,
cu acel al sufletului nostru. De apretuit lucrurile e treabei
foarte lesne vi ori cine o poate face. Ceea ce este mat greli,
este de a aduna, limpezi orindui materialul, asztpra ca -
ruia aprefuirea se rostevte, i in atila consta misiunea istori-
cului, anume de a ardta cum s'ad intimplat faptele i pen-
tru ce s'ad intimplat ele astfeliri. ln, aceasta privire deci,
nu am avut de inti»zpinat absolut niel o greutate, vi tot
deauna mà miram, vazind cit de putin ivi bate luntea ca-
pul cu teoria istoriei, and fie care din cei carora le spu-
neam cei serif( istoria lui Cuza-Vede i, iZ luaú indata un
aer serios 0 spuneaii : Greli lurru ; istorie contimpurana !
istoria tratatei in nzod adevarat vliintific, nu poate fi Inca
anevoie de ex pus fárä pet- rtinire, deal fizica, chimia scut e-
conontia politicO, cu bale di e vorba de oameni intrinsa.
Daca msa istoria lui Cuza-vod a nu era greii de scris
din acest punt de videre, din allele ea prezenta piedeci
fearte mari. i mai mIdi inzensilatea materialulut de a-
dunal i varietatea informatiunilor. in privirea aceasta,
m-am abtinut aproape statornic de a recurge la marturiile
actuale ale actorilor acelai timp ce mal treiesc ,acea-
sta din cauzei cei fie-care om, linde a prezenta evenenten-
tele in care aft jucat un rol, in chipul cel mai potrivit cu
interesele lui apot fiind cd, prin o lege psicologica cunes-
cutei, cu cli timpul se indepeirteaza, cu atila se detormeazei
ideile pastrate de mintein cit nu av fi fost sigur niel pe
exactitatea, niel pe sinceritatea materialului cules pe acea-
stei cale. Nuntai unde nu am putut face altfeliú, am recurs
la acest mijlec de investigare. M-am intenteiat mal in tot
deauna pe ma rturii contimpurane cu evenementele, pe ma r-
turii evite oare cum fei rei voie din mintea eamenilor sub
imboldirea imprejureirilor, adeca pe marturii neconvliate
care singure &tit faptului istoric garantia adevarzazti.
Alfa greutate peste care chiar nu am putut trece in tot
deauna, a fost neputinta de a consulta i documentele se-
crete ale timpului, de oare ce acei ce le peistreaza cred ca nu
este incei sosit 'd vremea de a le da la lumina. Mi s'a pus insei
VII
la indeimind cite-va culegeri pretioase de documente origi-

nate : in primul loc acea de vr'o 800 de bucei tt din hirtille
reimase de la Cuza-Vocld, la sotia liti, Elena Doamna,
care hirtil se afta acum in pastrarea fratelui Maria Sale,
dl. Teodor Rossetti care a avut bundtatea a mile incredint a
Apoi la Academia rominei se afta depusd corespondenfa
originald cu domnitorul a agentului seat din Constantino-
pole. C. biegri, precunt i amintirite lut A. Papadopol-Cali-
mah fost ministru de externe al domnitoruluf. Pentru in-
locuirea documentelor diploma tice ale timpului, cele mal
multe co neputint ei de consultat, de oare ce arhivele ce le con-
tin nu sunt incei deschise, am incunjurat lipsa, prin cer-
cetarea ziarelor straine ale timpului i mal ales a preset
oficioase, care infettoqazet de sigur p drerea guvernelor. Mij-
locul a fost mai greit de pus in lucrare, dar a inleitural
o lipsd care ar fi fast o piedica la limpezirea politicet ex-
terioare. Mai la urinet am lucrat cu di am putut aduna,
0 se va videa cet ceea ce am adunat nu este un material
de despretuit. Cum am spus-o i in introducerea la lsto-
ria Rominilor : Istoria unui timp se clddege in totdeauna
cu materialul adunat pdnet atunct. Dacei, ar fi scl cleeptclm
ca tot matertalul istoric al unui popor set fie descoperit, n'am
mai ajunge niel odatd set' expunein cursul vietei sale ; cad
descoperirile se fac neincetat ; cumvtinfele se intind 0 se a-
dincesc, ind rind feint incetare orizonul istorid. Ti»tpurile
din urand indreaptet necontenit cele ce se aflet gre0te in ex-
punerile de mat inainte qi, potrivit cu propd0rea poporu-
lui i imbogettirea cunoeinfelor, creee 0, se desvoltet i ar-
borele istorid sate". Aceste cuvinte reimin adevdrate 0 pen-
tru istoria ltti Cuza Vodei. In ort ce caz temelia expune-
rit va fi pusd ; greul lucrului va fi fetcut, i cei ce vor veni
dupei mine nu vor avea decit de indreptat, de co»tplectat,
de rotunzit qi de implinit. Ntt vor trebui set puna plugul
set rup d brazda intdlenitei. Precum am feicut-o cu istoria
Rontinilo r, astfeli it o fac acuma cu acea ce mal rd,inet sese
de intregit, pentru a aiunge chiar la pragul actualiteitet,
unde istoria se fret naiad 0, se produce din lit ptele contim-
purane.
Mal atragent marea antinie a cetitorulut asupra modu-
lut expunerei care, cu bate cd' neaparentet, confine o in no-
ire inseinnald : anume, luarea in considerare a seriilor is-
torice, asupra ceíreict m' am rostit de ase ntenea in Prin-
eipiile fundamentale, ca asupra unet nevoi neapei rate de
VIII
indreptare in modul cum se trateazei istoria. Fie care

ir deosebit de fapte care, saii conduce, seiii trebuie sá con-
ducei la un rezultat, este urma rit in tot lungul desvolleiret
lut i cu ochiul totdeauna afintit asupra acestel desvolleirt.
Este indicat, macar prin cite-va cuvinte, inceputul tut,
urmei rit panel la al lut sfir0t, sail pawl la a tut pre-
lun gire peste domuta lut Cuza. Pentru a se putea pune in
ivealei seriile istorice, era neapei rat a nu se inceirca expu-
nerea cu fapte ce nu contribuictii la limpezirea desvolteiret.
Am leisat la o parte, fei rei milei, lot ce-mi pei rea de prisos,
cu toate cei eram adese ort incercat a nu arunca notif ele
adunate cu atila trudei i rodul unor cetirt alit de indelun-
gate. Nu am voit inset sa fac opera de erudit, ci opera de
istoric; cact nu se bagá de samei, cei erudifia ráú intrebu-
dauneazei istoriet mai mule decit it folosege. Serille
insa aft fost expuse, nu fie care a parte; cad in complexul
desfa qurciret evenementelor, ele nu se desvolta, in chip sin-
guratic ; ci fie care fapt a fost arei tat acolo unde a fost
impins de puterile istorice la lumina zilet, 8pre a-1 putea
explica cauzaliceee ; dar s' a finut samei 0 de puterea care
leaga impreunei faptele diverselor timpurt in un lanf nein-
trerupt. Afct bunet oar ei lovitura de stat de la 2 Mai a fost
rezultatul coaceret unet idet in mintea guvernanfilor i s'a
aratat, la fie care loo cuvenit, cum aceasta idee se MO ria
tot mat Inuit din cauza evenementelor, pawl ce, ajungind
la maturitate, a izbucnit. Aqa s'a feicut cu intcirirea functi-
onarismulut, cu sporirea budgetului, cu ch6stia evreeascei, cu
cea ruralei, cu acea a nzeineistirilor inchinate, cu emancipa-
rea statulut romin din plecarea sub stráini, cu legatura u-
niret, cu lupta dintre clase, cu ideea loviturei de stat, Cu rei s-
turnarea domnitorulut, etc., etc. Capitotul al XVI-le este mat
ales menit a areita cum trebue sei se faca sinteza istoriet,
nu pe haze de legt care nu existei in istorie, 0 pe acea a
seriilor de desvoltare. Este o incercare absolut nouei in ex-
punerea trecutulut i asupra et atragem cu deosebire lua-
rea aminte.
istoria lut Cuza Vodei urmárete dect doue finte : 1) Acea
de a expun6 o vagina interesantei din trecutul cel ma/ apro-
piat al poporulut romin ; 2) acea de a aduce o imbuncita fire
In metoada de &Ware a istoriet.
A. D. Xenopa
DOMNIA LUI CLIZA-VODA.
INTRODUCERE
Istoria orT-carui popor, precum i acea a omenireT,

este un lant neintrerupt de fapte, mai mult sau mal
putin cuprinzatoare, legate intre ele pe scara cobo-
ritoare a timpulul. Fie care fapt istoric isT are ra-
dacina in unul ce i-a stat nmi inainte si este el in-
sust zemislitorul cebra ce afi sa vina.
Cind este sa se expuna una din verigile trecutu-
lut, ea trebue numat de cit pusa lU legatura cu a-
cele de care se tine, pentru ca mama! prin aceasta
legatura, perioada pe care o cercetam capata lute-
lesul si rostul ei istoric. Desvoltarea curge insa in
siroae paralele, din care unele 1st aft obirsia in yea-
urT indepartate, allele in vremurT mat apropiate,
ea niste Hurt mal 11_1'10' sau mat scurte care s'ar
adaogi catre marele el fluvio, pastrindu-st insa t'ata
apelor lor. Numal prin urmarirea acestor siroae,
fie-care unic si deosebit in feliul saa de a fi, se
poate limpezi mersul treburilor omenestl. In istorie.
nu sunt legt transversale, dupa care sa se repete
fara incetare aceleasl fapte, ci numai serif longitu-
dinale care apnea in cotro-va. A urmari directia
aeestor serit, a constitui feliul lor, din intemeierea
apriata a faptelor si strinsa lor inlantuire cauzala,
¡ata problema pe care istoricul trebue sti o deslege.
Perioada ce este a ti tratata, e purtata pe de o
2 ISTORIA ROMNILOR
parte de seriile marT care alcdtuesc chiar mersul

istoriel romlnestl. Aceste serii trebuesc puse in lurni-
na, spre a se sti prin ce legaturl e prinsa aceasta pe-
rioada de vrernile ce an mers mal inainte. Se poate
ca unele din seriile batrine sa-sl gasasca sfirsitul
In decursul acestur rastimp, precum iarasT altele
noue sa se arate la lumina zileT. Din aceste de pe
urma, unele scurte la train, vor apune tot in sinul
perioadel de care e vorba; iar altele, inzestrate Cu
u viata mal puternica, vor depasi-o catra lungul
viitor. Toate aceste Imprejurari trebuesc notate Cu
ingrijire, de oare-ce o perioada din istoria omenea-
sca va fi Cu atita mal insamnatoare, cu cit va um-
fla mal mult volumul seriilor ce curg prin ea, si
mal ales cu cit va fi mal mult mormint de serit
vechT i leagan de serit noue.
Seriile istorice incepute inainte de (lomnia lui Cuza-
Voda, si care rostogolesc si peste ea bogatele lor
valurt, sunt urmatoarele
Seriile politice si sociale. 1) Marea serie a
prop4irei poportclui romin..A.cest popor a nazuit
tot-cleauna spre un train vrednic si neatirnat; dar
la inceput, nu se desemnase in el tendinta dupa o
viata nationala, dupa o revarsare in Intima din a-
fara a comoarei sale sufletesti particulare. Aceasta
faza a desvoltarei sale constiuta, ca neam deosebit,
se incepe cu traducerea cartilor bisericestt in bimba
rornina, traducere incercata de prin veacul al XVI-le
indrumata pe cale oficiala prin intervenirea dom-
nilor ingernanatt, Matein Basarab si Vasile Lupu. De
indata ce aceasta noria pirghie de desvoltare se
deschise mintel rominesti, o videm imbogatindu-se
tu lucran' Merare si istorice care inaltara constiinta
neamulur, pe de o parte prin limba frumoasa in care
eran serse, pe de alta prin cuprinsul lor care resfrin-
INTRODUCERE 3
gea timpurile de glorie cit i acele de restriste ce le

petrecuse. Aceasta putere, odata ce se desvolta in
sinul poporului, nu se mal stinse, nici nu apuse.
Cu bata apasarea intelectuala a epocei fanariote,
ea ramine vie, fiind bine inteles silita sa-si ascunda
mersul. Cronicaril, cei mal infocati aparatori aI nea-
mului lor, incercari literare in prom i versuri, sa-
tire la adresa strainului umplu aceasta perioada.
catra sfirsittil el, o noua inflorire a cugetarel roma-
nestl iea nastere in Ardeal, si cu toate ca ea nu-si
intinse mireasma indata si dincoace de inunti, to-
tusi prin invataceil marilor scriitori ardeleni, focul
aprins de el pe vatra patriotismului, radia i in tarile
romine de la gurile Dunarei, incalzind si mai mult
inima romaneasca. Invatatii din Transilvania care,
cu inceputul veacului al XIX-le, prinsera a se stra-
muta in Muntenia i 'Moldova, aducean cu el calda
invapaere desteptata in inimile lor prin scrierile si
exeniplele marilor lor dascali si adaogiaci comorile
sadite in Mingle Rominilor din Principate de in-
susi al lor seriitori.
Aceasta fierbere intelectuala nu putea sa nu pa-
trundft in afara, sub forma de miscari politice, i in-
ceputul lor se face eu prilejul revolutiel Grecilor
contra Turcilor, cind atuncl Rominil cer i dobin-
dese iar ocirmuirile i domniile nationale. Scapa-
rea de Grecl fu prima nazuinta politica a poporului
romin.
Dar in timpul ce se pregatise si se desavirsise
aceasta emancipare, alt jug se basase tot mai gren
dupa grumajii Rominilor, arel al puterei re chip
mintuise si-i scosese din robia turceaseajugul ru-
-sesc. fusa pe rind se fauriaa aceste lanturi none,
propasirea intelertuala ii mina mai departe pasul,
sprijinit pe o non serie de fapte imbolditoare, da-
torite inriurirei franceze. Lupta deci intre apasare
4 ISTORIA ROMiNILOR
simburele ce nu voia sa piara, se ascute si mal

mult, pana ce izbucneste in o ineercare sumeata, dar
generoasa, revolutia din 1848. Inabusirea el, de si
deplina, nu aduse insa o restringere si o apasare mai
mare a vietel rominestl; din potriva, de teama rein-
noirei el, se mal slobozira frinele in care fusese tinuta.
Totusi sperantele unei desvoltari nationale ar fi fost
pentru tot-deauna pierdute, daca intimplarea n'ar
venit sa amestece puternicul el joc in desvoltarea
istoriel poporului romin. Razboiul Crimeel, infringe-
rea Rusiei, planul lui Napoleon al III-le de a face
din poporul l'0111111 o stavila impotriva incalcarilor
rusesti, dadura un noa avint ideilor de regenerare,
raspindite de zdrobitil revolutiunei din 1848 la cele
patru colturi ale pamintului. Tratatul de Paris, eo-
misiunea trimisa in Bucuresti, divanurile ad-boc eu
rostirea dorintelor lor si in sfirsit Conventia de Pa-
ris din 1858, eu ceea ce ea putu primi din aeeste
dorinti, indrumara o noua epoca in viata romanea-
sca. Pe aceasta temelie se Malta domnia luí Cuza-
Voda care trebuia sa duca mal departe nazuintele de
emancipare ale poporulul romin i sa le transmita,
asa marite i adaose, generatiilor mal noue.
2. Seria inriurirei franceze. Aceastft inriurire,
de cea mal mare insemnatate pentru istoria popo-
ruinl romin din 1rincipate,2 nu fu adusa, cum s'ar
putea crede, de ideea ea suntem de vita latina si ea
deci trebue sa ne cautam linboldinile regeneratoare
la natiunea fruntasa a gintei latine. Introducerea in-
riurirel franceze in ta ril e nomine dunarene este o
urmare a epoeei fanariote si a stapinirei grecesti in
Asnpra faptelor amanuntite pe care se intemeiaza aceastä ex-
punere, vezT Istoria 1?ominilor din Dacia traiana vol. IV, V i VI.
Se §tie cd ea nn se intinse de loe la RoininiT de peste muntT.
Asupra eanzelor aeesteT deoseldrT, vez! Infittenta franceza in Ro-
mania, conferinta tinuta la Ateneul din Bucuret1 de A. D. Xenopol,
Bucures», 1887, p. 6.
INTRODUCERE 5
Muntenia si Moldova, i aceasta idee ce pare la in-

taia vedere asa de stranie, este una din cele mal
bine dovedite i docutnentate din desfasurarea tre-
cutulul poporulul romin.3 La inceput, inriurirea fran-
ceza s'a aratat numal pe tarimul cultural, in de-
prinderea limbei, in insusirea moravurilor, obiceiu-
rilor si modelor franceze. Revolutia franceza insa
facu sa patrunda i idel politice, ale caror prima lica-
rire in viata romaneasca se vad in proiectul de
constitutie al Moldovei din 1822.4 Progratnul revo-
lutiei din 1848 este inspirat in intregul saa de idel
franceze; tot din aceste ideI izvoresc cererile di-
vanurilor ad-hoc, privitoare la introducerea siste-
mului constitutional care se si decreteaza prin Con-
ventia din 1858.
Inriurirea francen, in covirsitoarea putere, s'a
tnanifestat in intreaga viata a poporulut romin; pe
tarimul politic, prin faptele aratate; pe tarimul cul-
tural, prin prefacerea limbeI i imprutnutarea felulut
de viata al Francezilor. Aceasta din urma imitare
aduse efecte si pe tarimul economic, de oare-ce im-
pinse pe Rotnini la cheltuell nesocotite, pentru a sa-
mana macar in atara Cu civilizatia franceza.
Domnia lul Cuza-Voda era sa fie prinsft in acest tria-
re curent, tocmal cind pornirea luT era mai puternica;
cind mintuirea poporultfl romin de jugul ce-1 apasa
atit de grea i indrumarea lul pe rivnita cale a des-
voltarel libere si nationale, se lacean sub ocrotirea
Frantiel.
3. Seria inriurirei, greceei. In legatura cu a-
ceste don serii inaltatoare de viata, sta o alta ce
Ea a fost pentru prima oard pusa in lumind In conferinta ci-
tata si apoT intarita i desvoltata in vol. V al Ist. Rominilor. AstazT
toata lomea o admite ca oare-curn intalegindu-se de sine si ca apa
ruta asa din senin.
VezT comunicarea mea la Academia Ilominti: Primal pro iect de
Constitufie al Moldova, BucurestI, 1898.
6 ISTORIA RONIINILOR
scadea in putertle el, eu cit acele don propasiact, o

serie regresiva acea a inriurirei grecestl. Inceputa
din vremuri foarte vechl i intarita prin bigotismul
principilor nationall, dusa la culmea inflorirei ei, prin
predomnirea politica a eletnentului grecesc in epoca
fanariota, ea fusese tot-deauna combatuta de curntul
national, care insa se aratase neinstare a o invinge.
Intimplarea aduse i aici rostul insamnator in des-
fasurarea imprejurarilor, si revolutia greceasca dadu
prilejul emanciparer poporului romin de stapmirea po-
litica a Grecilor, in anul 1822.
Totusi ramase o urma a acestei a lor predom-
Mil, de care urma R01111111l trebuiall sa caute a se
mintui, spre a o desradacina cu desavarsire din via-
ta tarilor lor. Aceasta urma era stapinirea manas-
tirilor grecesti din Rasara asupra unui nutre numar
de cele pamintesti si asupra avutiilor lor.
Aceasta insamnata daravere s'a desvoltat intr'un
chip necurrnat de la 1822 incoace. De cind s'a dat
predomnirei Grecilor lovitura cea grava, de atunci
desfiintarea ultimo forme de stapinire a acestui ele-
ment a urmat o serie necontenit suitoare pentru lto-
mini, coboritoare pentru Greci si care a condus din
treapta in treapla poporul ronaanesc pana la culinea
tinte! lui, desavarsita luI mintuire de inriurirea gre-
ceasca, mintuire ce s'a indeplinit m'in cele dona legi
ale lui Voda-Cuza: secularizarea averilor manastirilor
inchinate si scoaterea bisericei romine de sub auto.
ritatea patriarhului de Constantinopole.
Seria unirei. In legatura cu seriile enmnerate
sta i acea care tindea la unirea tarilor romine in-
Seria inriuriref grecestT a fost expusA in vol. lEI. 1V si V din

lstoria Rominilor din Dacia Traianá; aeea a luptet pentru redobin-
direa averilor monAstirestl va fi reluatit, de la 1822, in Cap. VIII al
atesteT serierT, de oare-ce nu a fost expusil in lst. Rominilor
INTRODUCERE 7
tr'un singur stat. Rod tirziu al unireT intelectuale si

morale a poporulul romin, unirea ambelor tarl fu-
sese atinsa pentru prima data in Regulamentul or-
ganic, apoi incercata fara izbinda in anii1841 i 1848.
Divanurile ad-hoc o ceruse cu staruinta ; dar Con-
ventia de Paris nu o putuse incuviinta, din pricina
opunerei unora din puterile care luase parte la a el
alcatuire. Se faurise de diplomatie o jumatate ile uni-
re care nu era in stare a multami dorintele romanesti,
si care, produsul intortochiatelor combinarl de Me!,
nu se putea introduce in realitatea faptelor6. Cind
veni Cuza la Domnie, el gasi fierberea pentru unire
In toiul el cel puternic, de oare-ce sperantele
Rominilor fusese numal zadarite prin desbaterile di-
vanurilor ad-hoe si apol iar aruncate in umbra,
hotaririle areopagului european.
5. Seria divastiei, sträine. Nata cu cererea
dupa unire, se manifestase in poporul rornin ideea
introducerei unel dinastil straine, care iarasl fusese
ceruta de divanurile ad-hoc i respinsa de Conven-
tia de Paris. Be si inceputa si ea inainte de domnia
hit Cuza-Voda, desfasurarea el cade mal ales in de-
cursul acestei domnii. Ea se si realizeaza cu prilejul
detronarel celul intai domnitor al Romaniel unite.
6. Seria emancipara faranului.Aceastti serie,
adusa la indeplinire prinlegea din 1864, este una din
cele mal bogate In a el desvolLare. De si se pare
a avea mal mult un caracter economic, In ideea oa-
menilor de atunci ea lua un caracter mal rostit
social si politic. Nu era vorba atit de imbunatati-
rea materiala a taranului, cit mal Cu sama de scoa-
terea lul din lanturile robiei si ale sarbirel. Era maT
mult o chestiune de libertate de cit de imbogatire.
Pentru a o intalege in toga a el mare insamnatate,
6. VuzI 1st. Ficnninilor. Vol. VI, partea. 111, Unirea, p. 417-639.
8 ISTORIA ROM N II_OR
trebue sa-1 aratam desfasurarea inainte de dotnnia lui

Voda-Cuza, spre a vedea in ce stare a atlat-o el si
curn a ajuns sa-1 gasasca deslegarea.
Introducerea ideilc,r noue in sinul poporulul romin
facuse din chestia taraneasca punctul in jurul carilla
se invirtea intreaga viata a acestui timp. Domnia
tul Cuza-Voda, bultuindu-se tottnai pe aceste idei de
emancipare a clase! taranesti, ele devenira pirgbia
ce determina mal cu deosebire senzul luptelor pe ta-
rtinul politic'.
Seriile culturale. Seria literarà. Desvoltarea
literara la Romani este indestul de veche, de si la
inceput ea nu paseste de cit pe urinele aflora, re-
producind numal, in graiul romanesc, cugetari stra-
ine. De indata ce incepe a umbla de sine, ea se a-
pleaca cara cugetarea fundamentala a poporului,
dorinta lui de a se triintui de relele carel bintniau.
si iea un caracter patriotic. Asa a fost in tot cursul
desvoltarel inainte de domnia lui Alexandru loan I,
si daca ea strabate une-ori in netagaduite forme
estetice, aceste infloriaa tot pe fondul de iubire de
tara care facea sa tresara toate sulletele ce ruge-
tau mal departe decit la ingustul orizon al propriet
lor vieti. Pe aceasta artrionie fundamentala, se tesa
si se resfira bate producerile literare ale timpuri-
lor mal vechi, si pana la 1859 se poate spune
obstescul caracter al literaturei romanesti este acel
patriotic. Nunial arare ori alle sitntiri mai perso-
nale inspira pe poet,i, i chiar aceslia platesc tot-
deauna tributul lor i panel patriotice. Pe calea
literara s'a manifestat de la un timp opozitia con-
tra Grecilor; pe aceeasl cale s'a indrumat i lupta in
7. AceastA serie a fost tratata in deosobite partf din Istoria leo-
núnilor, Vol. IIVI. Dar marea el insamnat ate ne-a impins s'o reinan,
din non de la tnceput in Cap. XL al acestel serien, cu none ainamin-
tinaT documental?.
INTRODUCERE 9
contra apasarei rusesti. In deobste toata viata na-

tionala inainte de 1859 se concentra iu literatura,
si de aceea are desvollarea Merara un rol asa de
iuseinnat in istoria poporului romin dinaintea tim-
puluT ce faee obiectul acestel expuneri. Pe atunci
nervul istoriel, adeca puterea aceea ce impingea po-
porul rotnin inainte, era marginita la ido, de oare-ce
In fapt el era supus unor vointi si scopur1 straine.
Trunehiul pe care se destasura viata romaneasca
era acel al ideilor, ori cit de slabe si. de sarace ar
fi parut ele, asamanate cu bogatele cugetari ale lu-
meT apusene.
De la 1859 se schimba lucrul de a totuluT tot.
Poporul ron-fin putuse pasi la fapte ; centrul in ju-
rul caruia vieta lul incepu sa se invirte deveni eel
politic ; iar curentul literar cade pe un al doilea
Seria li,infificei.Absolut slaba si marginita
numaT la reproducErea unor notiuni stiintifiee im-
prumutate de la strainT, ea nu are mal niel o insam-
natate in viata mal veche a poporulut romin, decit
doar implintarea gustului pentru asa felia de lude-
letnieiri, tocmai prin imprumuturile facute din viata
altor popoare. Ba chiar patriotismul desvoltat in
literatura si care intuneca vidente ea ori ce simti-
mint, hilatura adesa adevarul, chiar din acele sfere,
unde el ar fi putut licari si in cimpul cugetarel Ro-
minilor, Una oara In cercetarea propriellor istoril.
Seria functionarisinului. Aceasta Insemnata
serie fortneaza teecerea vieeI culturale catra cea e-
cotiomica. Ineeputul acestei seriI eade iarasl in vremi
mal vean. si ea s'a tot hranit §i Intarit pana In zilele
mal noue.
8. Asupra desvoltAreT 'iterare a Romiailor ven Ist. Ronsindor din

Dacia Traiand, vol. III, IV, V §i VI, capitulele respective.
10 ISTORIA ROMNII,OR
Seriile economice. 9. Seria prop4irei agri-

culturaAgricultura incepuse a se desvolta inca
de la tratatul de Adrianopole, 1829, de cind se deschi-
sese porturile Maret-Negre si ale Dunaret. Ilaspun-
surile tuturor comisiunilor agricole din anit 1862
1863, din judetele Munteniet si ale Moldovet, arata
In chip aproape identic ca agricultura s'a desvol-
tat mal ales de la 1832 si cu deosebire de la 1848
incoace ; ca mal inainte nu se cultiva0 grine ci numat
flute ; ca pret de arencla pentru 600 de pogoane
se lua cel mull 600-800 de let, pe clnd acuma
se ieatt la 4800". Exportul intrecea importul. Ce e
drept, tot pe atuncea se nitra in toiul eel mare al
cheltuelilor tu strainatatea, care cheltuelt incepuse
de mal inainte.
Dar aproape la atita se inargineatt pe acea vreme
cheltuelile ce intra0 in contul balantet comertulut,
datoria publica fiind neinsemnata i toata contrac-
tata in tara. Cind vine Cuza la domnie, el gasesce
dect starea economica a tarilor romine in deplin a-
vint, jar cheltuelile statulut retinute in botare res-
trinse, prin obiceiurile vecht practicate mat inainte.
10. Seria cheltuelilor private.Pe partea stain-
lut asa stateati lucrurile. Mai raft insa pe acea a pri-
vatilor; aid dam de o descumpenire foarte grava
Orbitoarea civilizatie straina luase cu totul °chit.
Rominilor. Pe intrecutele se ipoteca0 mosiile, spre
a merge in. leiuntru. Aceasta serie incepuse Inca de
mutt, de pe cind Rominil se atinsese pentru intaia
oara cu Apusul civilizat, si ea propasise necontenit,
adaogind pe fie ce an risipa comindurilor private.
Pe eind in viata publica, cu toate greutatile prin
care trecuse tarile roinine, nu incepuse inca spiritul
9. VezI ri1spunsurile comisiunilor azricole din Judetele

Ialontifa qi Muscel. Monitoml oficial, 18 April 1862.
INTRODUCERE 11
de darnicie in cheltuell si ele se mentineaft aproape

cu desavirsire in hotarul veniturilor, in gospodariile
private se introdusese destrabalarea care le conduse
la ruina. Cauza pentru care, inainte de domnia luT
Cuza, raul spirit ce predomnia in ingrijirea interese-
lor private nu patrunsese inca si in cele publice, este
mal intal de cautat in dispozitiile ocrotitoare ale Regu-
lamentului, apot in imprejurarea ca intocmirile vea!
nu nevoiatt cheltueli asa de insamnate; dar spiritul
era copt pentru asemene deslantuire spre risipa, prin
practica in gospodariile private, si trebuia numal cit
prilejul sa se iveasca, pentru ca el sa coplesasca ne-
oprit i gospodaria publica. Aceasta se intimpla o-
data eu introducerea principiilor ConventieT de Pa-
pis care lasa cheltuelele la bunul plac al adunarilor,
ba chiar la acel al ocirtnuirel, i care, prin viata
nona ce se deschidea poporulut romin era sa nevoiasca
intoctnirea a o multime de noue asazeminte care toate
aveaU trebuinta de banT, spre a putea intra in lucrare.
12. Seria desvolteirei fáranului.Starea econo-
mica a taranilor mersese inrautatindu-se din vre-
mile vech1 catra cele noue. In vechime toata gospo-
darla lui era intemeiata pe vite si era ded o gos-
podarie pastoreasca. El dispunea de intinder1 in-
semnate de pamint, pentru cresterea vitelor sale
acestea se vindeau apol cu bun pret in strainatate,
in cit economic vorbind, taranul statea bine. Acea-
sta buna stare era insa paralizata prin intocmirile
sociale si politice ale timpulut, prin jafurile nenu-
merate, nedreptatile strigatoare la cer, prin pustiirile
ostirilor straine care se perindatt t'ara incetare pe
capetele incujbate ale taranimel romine. Cu timpul
relele se mal stimparase si poporul putu sa rasufle;
dar tocmaT aluna Regulamentul organie veni sa dee
lovitura de moarte gospodariel vechI a taranulut,
tara a i se da mijlocul de a se deprinde cu una nona.
12 ISTORIA ROMINILOR
Cultura nu veni sa-1 dcstepte, spre gasi el nona

cale de apucat si a putea 11.0i pe ingustatul sao pa-
mint ; caer taranul nu se putea cultiva asa de repede,
cum i se luase pamintul. Taranul ratuase cu sisternul
vechin de agonisire a traiulur, in condiVile cele ingreu-
iate facute lul prin Regulament, si asa trehui ca tra-
iul lut economic sa se inrautatasca. In asa stare
gaseste domnia lui Voda-Cuza 1° Vom vedea ce a fa-
cut pentru dlnsul.
13. Seria ridicarei neamului jidovese.Daea ta-
ranul dadea inapol, Jidovul se ridica necontenit. Atrasl
de locurile goale lasate de ROIllilli In comert si indu-
strie, prin navalirea loe la functiI, Evreit se intnul-
tise in chip insanmat in tarile romine si mal ales
in 1VIoldova, inainte inca de a fi venit Voda-Cuza la
domnie. Inmultirea lor aducea veniturt statelor ro-
mine, si se luara Iii curind in favoarea loe masurI
ocrotitoare, in loe de a se apara painintenif de na-
vftlirea lor necontenit crescatoare. Ef veniao ca stra-
inl, mal ales ca supusi austriact, i cleci eral pro-
teguiti de consulit atot puternici al acelor puteri, si
se folosia0 de toate dispozitiile ce se luao In inte-
resul tuturor strainilor. Mal ales le venira îii mare
ajutor loviturile date breslelor veclh care aparau co-
mertul si industria indigena contra puhoiulin jido-
vesc. Asa Mihal Sturza desfiintase inca din 1838 in-
datorirea Evreilor de a suhorta cheltuelele bresle-
lor, dispunind ca Evreil, peste taxa catra stapi-
nire (taxa Jidovilor) admisa de la natia loe, si alte
dan i spre tinerea de spitale i pentru ceI nevoiesT
dintre el, nu pot fi indatoriti a mal plati i deose-
10. Cred ea trebue sa se sfirpsea odata legenda ea, sub Regula-

mentol organie, taranul era in mal bunrt stare de MI astazi. Matute
de liegulament fara indoiala ea da; dar sehimbarea staret in rau s'a
facut toemal prin ingustarea pamintuluI de Ultra dispozitiile Regula-
mentulnI.
INTRODUCERE 13
biln viuiala in trebuinta breslelor ce nu sunt de nea-

mul lor".11
Evreil se imbogatiaa pe mal multe cal: lutai prin
imprumuturile t'acule Rominilor ce se destaraft ne-
contenit, spre a vedea strainatatea ; al doile prin
comertul cu bauturile spirtuase ; al treile in sfirsit,
prin suplantarea elementelor bastinase in darave-
rile cele mal banoase ale tarel : industria, comertul
si meseriile, in curind chiar si in agricultura, ca exploa-
tatorT bine inteles, nu ca muncitorl.
Aceste sunt cele 13 serii de capitenie pe care
se hultueste domnia lul Voda-Cuza. Cele mal multe
din ele o vor strebate si vor trece peste ea, catre
vremile viitoare ; unele se vor opri in sinul ei
vor gasi sfirsitul ; iar altele vor apuca alta cale
decit acea urmata pana atuncl, dind nastere unor
noue desvoltari. Voda-Cuza gaseste deci tarile ro-
mine in plina fierbere pe calea propasirei, impinse in
aceasta cale mal ales prin itiriurirea ideilor fran-
ceze si cerind cu mare glas reforma vietei de pana
atunci incetarea privilegiilor, egalizarea sociala
ridicarea conditiel taranulul, incetarea ex-
plc atarei grecesti, ridicarea demnitatei poporuluT si
punerea Rominilor in rindul popoarelor, si mal ales
unirea lor in o singura tara sub un domn strain.
In privirea culturel, gases:te o literatura patriotica
ce impingea necontenit pe popor spre realizarea tin-
ter ce-sí pusese ; in privirea stiintifica o lipsa aproape
totala de avint pe acest tarini.
ln privirea economica : o stare de destrabalare a
gospodariilor private in clasa conducatoare si o ca-
dere spre ruina a gospodariilor taranetT. In clara-
11. Manualul administrativ II, p. 42. Comp. 1st. Ron.. din liacia
traialià, VI, 201.
14 ISTORIA ROMiNILOR
verile statulul din potriva, un spirit de retinere si o e-

conomie bine chibzuita. Ca mediu social, o plecare
netarmurita a Rominilor catra functiile statuluT si
o indepartare a lor de indeletnicirile productive ale
industriei, comertulut i meseriilor.
Sa videtn acuma ce s'a facut cu toate aceste a-
pucaturl in timpul domniei lui Cuza-Voda; dar ina-
inte de a pasi spre acesta expunere, sa cercetatn
intal caracterul omulul ce trebuia sa alba, prin po-
zitia lui de domn, un rol precumpinitor in desvol-
tarea poporului romin.
CAP. I
ALEXANDRU CTJZA
Familia Cuza. Familia Caza pare a fi originara

din satfil Cuza san Cues in Lorena 1Ing riul Mosela,
unde ea incepe a fi pomenita in persoana unui re-
prezentat al el foarte stralucit, invatatul cardinal Ni-
colae Gua saft Cuzanus, nascut la 1401 in acel
sat si mort In 1464 in orasul Todi din Umbria. In-
tre alte misiuni insemnate cu care a fost insarcinat
cardinalul Cuza, amintim acea din Constantinopole,
unde fusese trimis spre a negocia unirea bisericel
ortodoxe Cu acea catolica. De si calugar catolic si
decT fara mostenitori legiuii, s'ar putea ca sa-1 fi in-
sotit In Italia membri din familia lui, atrasT aice de
insamnata luT pozitie. Ba s'ar putea chiar face pre-
suputierea ca vre un membru aI familiei sale sa-1 fi
urmat In Constantinopole, unde sa fi ramas, consti-
tuind ramura orientala a acestei familil, stirpea din
cate se trag Cuzastil moldovenT.
In ori-ce caz familia Cuza se alfa, In secoliT ur-
inatorT, traitoare in Italia si este la dinsa o tradi-
tie care spune ca origina el s'ar trage din Austria,
traditie ce corespunde locului el de bastilla. Ce! de
pe urma reprezentanti al acestei familii in Italia
hin baronul Nicola Cuza i comandorul Salvator
16 ISTORIA ROAliNILOR
Cuza, ambil mortt in decursiil ultimelor decenii ale

veaculut trecut i cu moartea carora familia Cuza
s'a stins in Italia, in unja el barbateascal.
Lasind insa la o parte aceste simple presupuneri
asupra origino familiet Cuza, presupuneri ce nu aû
niel o temelie istoriea, sa venim la Cuzastil din Mol-
dova. Cel intat boier Cu numele de Cuza ce apare
in documentele moldovenestl este Dumitru Cuza, po-
menit de documente in rangurl de boierie intre
1677-1706. Asa in 1677 gasim pe comisul Dumi-
tru Cuza daruit cu satul Vlaicenii de entra Alexan-
ru Roset. La 1696 intilnim pe acelas Dumitru Cuza
cu rangul de vel-stolnic insarcinat cu o cercetare.
Intre anit 1701-1708 gasim pe Dunnitru Cuza ina-
intat la boieria de vel-spatar 2 Dumitru Cuza avu de
lb pe Miron, pe Teodor si pe Velisco. llfiron, din al
caruia singe se trage doinnitorul Alexandru Cuza, fu
casatorit Cu fata lui Neculat Costin crOnicarul. Mi-
ron Cuza e arnintit in documente la anii 1728 si
1729g.
Din cet patru copit al tul Miron Cuza, cel mal
inare loan san Ionitä Cuza este pomenit in docu-
mente din anil 1765 si 1768 ea stolnie 4. Acest Io-
Dintre feinel a maT ramas pana azI doamna Mar ia Felice Ber-
so ; iar din aliatT Duca della Verdura al can"l sora a tinut-o coman-
dorul Salvator si .111archizul Ballestero de Bangiordano ginerile surore1
celor dei fratI Cuza: Nicola si Salvator, ((otl in Palermo). (Dupa o
scrisoare a d-lid Angel° de Guhernatis din 24 April 1900). Pe acesti
urmasT i-ain intrebat daca nu exista in familia lor vre-o traditie, dupa
care VU'Ull membru al familieT lor sa se fi stramutat in Rasarit,
mi s'a raspuns ca asemene traditie nu exista.
1677, Acad. l?onzina XLV, 23; 1696, Arhiva sft. Spiridon,
10 si 14 ; 1701-1708, Acad. 1?om.., XLV, 152, sft. Spiridon. Sirbif
V111, 11 si Popricanii, V. 115.
Din!. d-liff E. Varnav Sofracegtri Ilf, 18 si T iganif IV, S.
Sf. Spiridon, Duineqtti X, 10. Doc. d-lui Al. Hinna,
Documentele citate aicT mi-ati fost comunlcate de d. loan Tanoviceanu.
D-sa, studiind aproape toate documentele eunoscute pana azI din Mol-
dova, ciliar si multe din culegert private, se poate sustinea cu siguranta,
ca Dumitru Cuza din 1677 este primul boier Cu acest nume ce apare
in Moldova.
ALEXANDRU CUZA 17
nita Cuza avu o soarta tragica. Anume pe timpul

lui Constantin Moruzi, (1711-1782) Turcii, in as-
teptarea unul noü razboia en Rusia, din cauza neln-
deplinirei condithlor tratatului de Cuciuc-Cainargi,
se purtaa strasnie prin Moldova si luaa masurile
cele mal pripite, spre intarirea cetatilor de la Nis-
tru. Multi solda! WITT, dezertind din corpul Ienice-
rilor, se raspindese in Moldova ea talhari, si gene-
ralii turei primesc ordinul ea sa-si lee cvartirile de
iarna in aceasta tara. Pe linga ateste, se mat cere gos-
podarulul o contributie de 135 de pungi, cu toate ea
platise haraciul pe 4 ani inainte. 5 Se intelege cum
In o asa stare de lucruri, tara trebuia sa fiarba in
greutatile i netoemelile ce eazuse asupra el. Insusi
domnul e nevoit sa se jaluiasea la Poarta, contra
neorinduelilor comise de ostirile imparatesti: ca el
nu mal poate raspunde la nemasuratele cereri ale
capilor acelor ostiri si ca locuitorii, ealcati in toa-
te chipurile de catre militir, nu gasese o seapare
decit parasind tara." Mai multi boieri, 'Ore care
Manole Bogdan si spatarul Ionita CUZa, protesteaza
la doinn contra barbariilor comise; domnul insa,
pentru a acopen i propriile lui protestari si a nu su-
para pe Turct, pune la opreala pe zisii boieri; lar
lui Bogdan si lui Cuza le taie capetele. Un raport
al 1u1 St. Priest, ambasadorul francez din Constanti-
nopole, spune ca dorinta lui Const. Moruzi de a
se face placut Porte! si de a se pune la adapost de
soarta predecesorului sea (Grigore Ghica), a impins
pe domnul Moldovei a cauta crime la eiti-va boieri"
iar firrnanul Sultanulut catra Moruzi, il lauda pen-
5. Mai multe extracte de documente din anul 1778 in N. forga,
Acte i Fragmente, II, p. 148 150. Adange raportul luT St.-Priest
ceitre afacerile streiine, 3 i 17 Sept. i 26 Oct. 1778 in Documen tele
llurmuzaki, Suplementul 1, I, p. 969-970.
C. Raportul lift St. Priest c. af. straine 17 Aug. 1778. /bid. p. 969.
2
18 ISTORIA ROMiNII-OR
tru pedeapsa ce a dat'o boiert N'anote Bog-

dan i spatarul Cuza", adaogind ca, s'a gasit intre
scrisorile !In Bogdan cite-va cuprinzmd multe spre
facere de turburart; pentru care acesti dot facatort
de vale, Manole Bogdan si spatarul Cuza, aft luat ca-
zuta rasplata." 7
Ionita Cuza avu tret copit ; din care do' ramin
fara urmast barbatt, iar al treile, Neculai Cuza ca-
tninarul, este bunul domnitorulut Moldovet. Neculat
Cuza avu de copit pe Grigore, pe Gheorghe si pe
Ioan Cuza. loan Cuza vornicul, casatorit cu fata
lui Cozadin, Sultana, avu de lit" pe Dumitrache Cuza
ntort de Mar din un accident de calarle si pe A-
lexandru Cuza, viitorul domo al tarilor romtne
unite.8
Alexaudru Cuza 'Balote de domnie. Alexandru

Cuza s'a nascut la Birlad in 20 Martie 1820, din un
tata romin si o matna greaca, nascuta si erescuta
in Constantinopole, fetnee ce, dupa spusa contimpu-
rattilor, era de o deosebita inteligenta, dar cate nu
stiea romaneste. Copilaria si-a facut-o la mosia pa-
Raportul lul St. Pfiest c. uf. straine 211 Noenivrie 1778. Ibid. p.
990. Firmanul din anul Hegirel 11.92, publicat in Rontinul din 10 Ia-
nuarie 1862. Cf. niste stihurt ale lul Enitelie Cogillniceanu astipra mortet
silniee a vornicului Emanoil Bogdan si a spatarulut Caza. publicate,
ID a doua editie a Letopisetilor tare 3faidovez de M. Cogalniceanu,
III, Bneuresti 1874; p. 281 si urm. Dupa aceste doud din tima i7-
voare, cel dol boierl ar fi fost ucisl, din prieina unor ida inincitmoase,
aduse de el contra doinnulut, la pasa de Bender. S'ar putea ea aceste
pirl sd fi fost relative tot la jafurile tolerate de Mortal cate mi pu-
tea faee altfeliü, Cu toatd thiguirea tul. Imprejurarea nu se poate lim-
pezi, doeumentele (stihurile si tirmanul) fijad foarte rdstrinse in rosti-
rile lor.
Dupd arborele genealogic al familiet Caza, arbore ce constind
eu doeumentele.Grigore Caza, unchiul domnitorului, este acel barba'
de earacter si de moravurI aspre ce a jacal un rol asa de inseinnat
in deosebitele 1mprejurdrI politice ale ttireI. El a presidat intre altele
intrunirea din 1848, tactild in las', la otelul de Rusia. Biogratia lui ar
fi o lucrare foarte interesantd.Gheorghe Caza este tata! lut Costache
Cuza, el insusI tatAl D-luI A.C. Cuza, promotorul ligei antialcoolice si
sprijinitorul monopoluluI alcoolului.
ALEXANDRU CUZA 19
rintelui sati, Barbosil din judetul Falda. El fu asa-

zat, spre invatatura, intal in pansionatul lul Cunin
din Iasi,9 unde invatatt deodata cu el : V. Alexandri,
Neculai, loan si Panaite Docan, Matein Milo, Nicu si
Evglienie Alcaz, Alex. Mavrocordat si M. Cogalni-
ceanu. Dupa ce statu ajo pana la 1831, fu trimis
la Paris, spre a-sT desavirsi cursurile liceale, pana ce
lua bacalaureatul in litere.1° Dupa sfir§irea studiilor
secundare, voi sa invete medicina: dar neputind su-
feri disectiile, se dadu jurisprudentel, t'ara lusa sa fi
obtinut vre un titlu academic. El fu insa numit metn-
bru al societatel economistilor din Paris."
Nu mult (lupa intoarcerea lui din strainatate, el
se casatori cu Elena Rossetti, fiica postelniculut Ior-
dache Rossetti si a Caterinei fiica logofatului Dutni-
tru Sturza ; casatoria fu celebrata la Solesti, in jud.
Vasluiulut, in 30 Aprilie 1844. El intra apol ca sien
(membru) la judecatoria tinutului Covurlui. Dar in
1848, dupa revolutia din raris, incepind tierberea in
tineritul Moldovel, Cuza lua parte la ea si, in 24 Mar-
tie aceita an, el se atla in casete luT Mavrocordat din
lasi, impreuna cu acei ce uneltiaa miscarea indreptata
contra luT Mihail Sturza. El fu prins impreuna cu
cei mai multi din tovarasil lui de cugetare, legat
cot la cot si dus la cazarma, unde fu batut i ranit
la un picior, rana de care el a suferit mult timp.
A doua zi fu pus in o butea jidoveasca i trimis sub
paza la Galatl, impreuna cu tovarasil lut : Manolache
Inteun rind Cuza lila parte aicl la o bdtillie cu JidaniT, fiinded
bdetiT luase unui Jidan bdtrin cadilla din cap. Cind Cuza fu sd ice pe
Elena Rossetti, mama fetel o intreba pe care Cuza 11 ieT, pe arel ce a
bdtut Jidanii? La respunsul afirmativ al feteT ; ieT i spuse bdtrina,
trebue sd fie ilibitor de Ilristos" (dupa ardtarea principeseT Elena
Cura).
Diploma originald din 10 Decemvrie 1835 de la Sorbona, sub
No. 6287, subsemnata de ministrul Guizot,.. se Mili in pastrarea d-lin Tb.
Rossetti.
0 scrisoare a NI i. Alexamiri C. Cuza din 20 Mal 1962 in
birtiile Rossetti.
Costache Epureanu, Grigore Romalo, Vasile Canta,

Dumitru Filipescu, Alecu Moruzi, Dumitru Raducanu
Rossetti si altiL Ajunsl la Galatl, dupa ce fusese ti-
nuti sub un regim foarte aspru la cazarma, trebuira
sa fie dusi peste Dunare, in surgun la Macin. So-
tia lui Cuza ce alergase dupa el la GalatI, cumpara
prin mijlocirea consulului englez din Galati, Cunin-
ghain, pe marinarii grecl, supusl englezi care tre-
buiati sa conduca bareile peste Dunarea. Cind erati
pe fluviti, surgunitii dind sampanie ofiterului ce-i con-
ducea i soldatilor, Ii imbatara i II facura sa se
stramute in alte barci ; iar marinarii cumparati apu-
cara, in loc de directia Macinului, acea a Brailel,
unde ajungind mal curind decit barca cu soldatil,
surgunitil o rupsera de fuga in toate partile. Cuza
ce era m'IR si nu putea merge asa de iute, fu prins
din urina de ofiterul care ajunsese si el cu barca
la Braila. Cuza i se jalui cit de neomeos se purtase
eu el tovarasil sal care, stiindu-1 ranit, il parasise, si
ca spre rasbuna improtiva lor, el voeste sa-1
arate locul unde el s'a0 ascuns. Ofiterul multamit,
dele bratul lui Cuza, spre a-1 usura mersul. Cuza
duse la locuinta consulatulul englez, proteguitorul
surgunitilor i, cind intra pe usa, scoase palaria
multami ofiterului pentru intovarasire. Acesta, va-
zind alune! bandiera englezasca, intalese ca a fost
pacalit. De la Braila, dupa ce statu cit-va timp a-
dapostit in casa consululul englez, plec.a cu vaporul
la Pesla si de acolo veni impreuna cu tovarasii sai
la Cernaut.T, de unde Manolache Costactie umbla sa
intruneasca o legiune de oameni de strinsura, cu
care sa intre in Moldova. Cuza insa spunea sa nu
aiba incredere in asemene oameni; si intr'adevar in-
tr'o zi acel indivizi disparura, dupa ce pradara bine
pe tinerii Moldovenl.
Ivindu-se bolera la CernautJ, Cuza se duse la Vi-
ALEXANDRU CUZA 21
ena. Pe atuncl In Moldova venise, rinduit din partea

Porte!, Talaat Efendi, ca sa cereeteze prieina dintre
tara si domn. De si holera bintuia In toata furia el,
bonita Cuza, tata' lui Alexandru, celui chinuit din
cauza principelui, veni la Iasi spre a-si depune pira
contra don-u-nihil, infruntind molima ; dar este prins
de ea si, intorcindu-se la mosie bolnav, i*T da duhul
In minile sotiel sale.'
La Viena, Caza impreuna cu N. Pisosehi i eu
mitra Rossetti, cumnatul lui, asistara tara voie, nind
surprinsi, la lupia intre armata ce refuza sa mearga
contra Ungurilor, si care era sprijinita de studenti,
si regimentele credincioase imparatula De la Viena
cuza se duse la Paris, apoi la Constantinopole,
unde se intoarse in tara cu Grigm e Ghica N-oda ce
fusese rinduit domn in Moldova, in 184,9.1'
Grigore Ghica numi pe Alexandru Caza director
al ministeriului de interne, apoI parcalab la Galatt,
unde Citza avu durerea de a saluta pe Grigore Ghica,
cind la 1856 paraseste tara. Stralucita sarbare ce
organiza in onoarea lui, nu era data atit aeelul ce-1
pusese in dregatorie, cit representantului idee! uniret
care si in sufletul luT Cuza aprinsese mintuitoarea
el flacara. Caza pastreaza dregatoria de parcalab in
timpul caimacamulul Teodor Bals si pana la acea
a lui Vogoride, ciml da resunatoarea lui detnisie care
atrage luarea aminte a tare! asupra persoanel sale,
ce indraznia sa infrunte asa de fatis tetnuta autoritate
din tara ce se sprijinea pe infricosata putere a Tul.-
eiel si a Austria"
12. G. Sion, Alexandru Caza, lanuarie 1859, publicat si mai tirziu
in Rominul din 25 Ianuarie 1892.
Toate acestea chipa arMarea principeseT Elena Cuza i a frati-
lor eT, Dinnitru i Teodor Rossetti, Comp. I. G. Valentineanu, Alelle-
rea, detronarea qi inmormintarea lui Cuza Voda , BucurestT, 1895,
p. 25 §i 96.
Cf. Papadopol-Calimach,Amintia (manusclis in Acad. romina)
P. 128.
22 ISTORIA ROMNILOR
Cu toate ca Vogoride caimacamul cantase sa cis-

tige pe Cuza in partea lui, numindu-1, in timp ce era
parcalab la Galati, i adiutant al san, i inaintindu-1
in scurtul rastimp de 10 zile de la rangul de sub
locotenent la arel de locotenent, apoi la capitan
in sfirsit la maior,' Cuza nu se uita la aceasta cur-
tenire a stapinuluT tarel, ci infocat unionist cum era,
el facu o mai mare slujba acestel tendintl, nrin (le-
misia lui, decit daca de la inceput, declarindu-se de
partizan al el, s'ar fi pierclut in multimea celor care
protestan.
Demisia lui Cuza se intemeia pe urmatoarele mo-
tive: 1) ca s'ar fi publicat listele electorale ne-
trecindu-se in ele persoane cu drepturi i punindu-
se in ele acele fara drepturi ; 2) ca se schimbase
privighitorh vrednicl, inlocuindu-se cu oameni ne-
destoinici ; 3) ca in lipsa lui din Galatl, s'a calcat
casa unid) cetatan, in puterea unui ofis ne ajuns la
cunostinta lui care ar Ii fost tot deauna stavila u-
nor asa ne(lreptati si nu unealta nerusinata a ocir-
muireT; 4) ca se raspinsese fara drept pe toti arel
ce reclaman inscrierea in comitetele electorale si 5)
ca fusese inlaturat din alcatuirea comitetului si tri-
mis in Basarabia, tocmai in momentul cind, dupa
glasuirea firmanulul, trebuia sa presideze zisul co-
mitet. Toate aceste, urmeaza Cuza, fiind lovitur1
pe de o parte in dreptatile patnintenilor, iar pe de
alta in intalesul inaltului firman, bazat pe tratatul de
Paris i nevazind niel o inasura luata spre a lor
stavilare, din contra acele de spannintare predomniml
15. Cele 3 decrete: intaiul din 24 Aprilie care-1 malta la rangill de

loeotenent; al 2-le din 28 Aprilie la arel de eapitan §i al 3-le din 3 Mal
la maior, vezT in Acte qi documente privitoare la Renagterea Ronul-
niel de D. A. Sturza, D. C.Sturza §i Ghenadie Petreseu, IV, BueuretT,
1889, p. 415, 451 i 485. Cuza intrase in tntire eu rangul de cadet pe
timpul luT M. Sturza §i fusese inaintat sublocotenent e Grigore
in 1819, cittd numise i director al ministerulul de interne.
ALEXANDR U CUZA 23
sporind in tot truutul Covurluiului, me vad silit eu

o vie parere de raa, lu protiva dorintei ce am de a
sluji patrio intr'o vrerne asa de gingasa, a ve eere
demisionarea mea din functia de parcalab, fiind o
trista povara sub un asemene sistem"6.
Cuza trimite copia acestei demisii consulului fran-
cez, Victor Place, rugindu-I a o comunica comisiu-
no din Bucuresti, ea un nou document in sprijinul
dreptelor reclarnatii ale tare!, contra actelor asa de
arbitrare ale guvernuluiu 17. Comitetul central nulo-
nist intalege de indata insamnatatea acestul act si-1
impartaseste in copie tuturor comitetelor din judet.e,
aratindu-le marea senzatie ce a facut demisia ino-
tivata a parcalabului de Galati sprijinul insam-
i
nator ce l'a dat protestare! generale ce s-a trimis la

Bucuresti". Victor Place transmite aceasta demisie,
nu nu mal comisiuno din Bucuresti ci si comitelui
Walewsky, atragindu-1 luarea aminte asupra impreju-
rarii, ca prefectura Galatilor este cea mai insamnata
din Mohlova si ca domnul Alex. Cuza care o ocirmuia
treeea eu drept euvint drept unul din dregatorii cet
mal destoiniei, cei mal einstiti si mal energici al ta-
re!. Prin averea sa, prin legaturile lui de familie, el
tine un loe inseinnat in opinia publica. Cunostinta
personala ce am asupra caracterului sea este pen-
tru mine o garantie, ea abuzurile pe care le da pe
fata arr trebuit sa intreacir mg-ce margine, pentru a-1
aduce la un detners atit de grav"9.
O urmare a demisio lui Cuza si a popularitato
ce i-a creat, a fost ca Galatenii, la a doua alegere a
deputatilor divanului ad-hoc, dupa easarea celor d'in-
alesera ea deputat al Ion.
Din 24 Iunie (6 Iulie) 1857. Acte §i Documente citate, V, p. 47.
Din aceent data, Ibidem, p. 50.
Circulara din aceeasr data, 'bid.
Place c. Walewsky '6 lulie 1857, Ibidem p. 53.
In aceasta adunare, Alexandru Cuza sprijini, in se-

dinta din 29 Octoinvrie, pe Manolache Costache (Ind
ceru desfiintarea privilegiilor, principiu ce fu prima
cu aelamatie de intregul divan20. De alt-feliu Cuza
nu iea parte la niel o desbatere din divan, niel ma-
car la thestiunea eea atit de furtunoasa a relatii-
lor dintre proprietari i tara ni. El nu se credea orator
si se abtinea de a vorbi. Intre nutneroasele propuneri
ce se facuse pentru deslegarea acestei insamnate
chestium, 11 videin votind pentru aeea a improprie-
tarirei pe locurile intregi cultivate de taranT, propu-
nere faeuta de C. Negri si care cade neintrunind
de cit. 16 voturi ; precum tot atunei el voteaza con-
tra socotintei majoritateT comitetului proprietarilor
marl care admitea teoria taranului chinas. Cu toate
acestea Alex. Cuza voteaza si contra propunerei lo-
cuitorilor saten1 care era prea agresiva i menita a
turna oloici pe foe, in loe de a potoli pasiunile; pro-
punere ce fusese combatuta si de Cogalniceanu21.
Rolul lui Alexandru Cuza in divanul ad-hoe si in
chestia taraneasca este indestul de sters, cu toate
inclina catra delegarea liberala a acestel daraverh
Imprejurarea ca el nu s'a afirmat prea pe fata de
partizan al taranilor, explica cum de fu primita can-
didatura lui la domnie de toti membrii partidei na-
tionale, care, daca eraU intr'un gind in ceea ce pri-
Buletinul geditqelor aduneire ad-hoc a .11oldoveY No. 7, 30 Oct.

1857. Cl. discursul lul M. Cogalniceanu din 15 Fevruarie 1861. Procesele-
verbale ale adunare1 XXI, p. 271.
Sed. din 19 Decembrie, Buletin No. 22 din 21 Decembrie 1857.
Aceasta portare a lui Cuza este potrivita Cu caractern1 sau. N. Sutu
(Mémoires, du prince N. Sutzo grand logothete de Motdavie, 1788-1871,
publi6s par Panaite Rizos, Vienne 1899. p. 365), spune cà Cuza comptait
il est vrai partni les jeunes gens qui avaient rompu avec le passé
mais il ne s'était jamais montre partisan du radicalistne, ni n'ava it
professé des opinions extrémes-.
ALEXANDRU CU Z A 25
vea unirea, eran departe de a se intilni in aceleasi

parert, in privi rea deslegarel chestiunel agrare".
Sub caimacamia de tret, Cuza este inaintat la ran-
gul de colonel si este numit locotenent de batman'.
El intra In adunarea din 1858, ea deputat al pro-
prietarilor miel* din Judetul Falein', de care adunare
este ales domn in 5 Ianuarie 1839.
Caracterul lui Alexandru Cuza. Individuali-
tntile ati t'ara indoiala un rol in istorie, prin interve-
nirea personalitatel lor in daraverile omenesti i prin
eioenirea acesteI a lor personalitatl cu acea a altora
ce ien parte la desfasurarea imprejurarilor. Perso-
nalitatea san caracterul n'un om este productul mal
intai al genezei sale fizice, in care joaca un mare rol
ereditatea ; apol al imprejurarilor care mi incunjurat
a lui desvoltare ; cu alte cuvinte, al germenulul si
al mediului in sinul carilla a creseut. Acest din urnia
agent, mediul, lucreaza t'ara incetare asupra carac-
terului si-1 schimbfi necontenit, incit nu este potrivit
a se considera caracterul unin oin, ea element ne-
schimbator, de la inceputul chiar a arataret lui in
~pul istoriet. Totust, de la o vrista oare-eare, unele
apucaturi mai fundamentale ramin neschitnbate si,
mal ales, cind rolul personalitatet nu a tinut mult
timp, se poate socoti pana la un punct ea statornice
partile mal de sarna ale caracterulut elsi fiind-cd
acest caracter ne explica o mare parte din faptele
22. Atila este adevarat, iar nu ea partido' batrin il (Teclea pe Cuza
inamic al improprietarireI taranilor", cual spune Bolintineanu, V iata
Unza Voda, LnT,p. 10.
2:3. G. Sion. Alex. Cuza eitat. Nu ministru de rasboiii, preemn se
sustine de unil. Adueem ordinul original de nutnire din 23 Ortoinv.
1858 sub No. 9: D-sale Colonelulta Alecu Cuza: Considerind deosebi-
tele inerite ce va caracterizenza, ea;.maeamia gasete de euviinta a va
insareina, in funetiunea ce oeupatY, co indeplinirea tuturor indato-
rivilor prescrise de a0-:amint peina la inlocuirea postular de hatman.
(SubsemnatI) Catargi, V. Sturza, Panu. (ilirtiile Rossetti).
24. Patrsa 22, 1858.
26 1STOR I A ROMiNII.OR
in care personalitatea va interveni, este bine, ca

asemene eazurl, sa se schiteze prin cite-va trasaturl
generale feliul de a fi al individualitatilor istorice. Cuza
a dotnnit numaT 7 an!, seurt rastimp din viata °me-
neasca, si cind a fost ales, era in vrista de 39 anl,
decl. om format, in care se cristalizase acuma
rile cele mal de sama ale caracterului sao. Sa le
schitam, intru cit ne invoesc aceasta lucrare,
contimporanilor.
Mal MIA! ca fizic, Alexandru Cuza era un barbat
de statura mijiocie, insa aratos, cu o infatosare pla-
euta i adetnenitoare. Manierele tut eraft distinse,
ceea ce nu putin ajuta in izbinzile sale diploma-
tice" 25 Clnd îl atingeal, niel °data nu-tt ramtnea da-
tor cu raspunsul. El era foarte sincer, si prieten a-
devarat ; dar si catra cine nu-1 placea, se arata in-
data, cad el nu stiea sa fatareasca. El nu iubea
pompa si aratarile exterioare si facea foarte putin
caz de ovatil si de sarbatoriri, pe care, cele ma! de
multe orl, le stiea ca sunt de comanda'. Era nelacom
de banT, si cea mat buna dovada despre aceasta este
ea, dupa cum spune Bolintineanu, el a fost unul din
domnil ce an esit din domnie, fara sa fi facut avere
mare27. El insa niel nu avea nevot prea mart; nu
iubia luxul ; masa si traiul saa erao cumpatate ; a-
vea insa mare placere pentru cal frumost, cu toate
Ca DU era bun calare. Intr'un grad Malt era des-
voltat la el simtimintul klreptateT, pe care o recunos-
tea chiar si catre dustnanit sal. Asa rind apara pe mi-
tropolitul Meletie care era sa fie dat in judecata, pen-
tru ca tagaduise legititnitatea adunare! din 1858
Bolintineanu, Viafa lul Cuza-Voclii, p. 40 Comp. p. 17.

Asupra acestuT punt, veil salutarea ce i-o facura taraniT la 11
Decemvrie 1861, Ronanta 20 Ianuarie 1862.
Bolintineanu, Victfa luì Cuza-Voda, p. 132. Comp. Anghel Di-
mitrescu, Discursurile tuf Barbu Catargiu, Bucuret11, 1886, p. IN.
ALEXANDRU CUZA 27
eind eeru sa se recunoasca printulut Grigore M. Sturza

insusirea de deputat In aceeast adunare ; cind anti-
leaza, in afacerea antreprizet soselet din Galatt, se-
chestrul pus pe averea lut Lascar Catargiu care, eu
toate aceste, devenise unul din dusmanit lut cet mal
rostitt".
Pe litiga dreptate, avea tusa si o mare delieateta
de simtiminte. Asupra acestui punt domnul I. Zane
spune ea pe etnd Bolintineanu, fostul ministru si pri-
eten al tul Cuza, statea in casa parintelut d-1w Zane,
si era plin de datorit, pe linga ea si gren bolnav, Cuza
stiindu-1 mindru, intrebuintase urmatorul mijloc pen-
tru a-I face sa primeasca un ajutor. Pusese pe un
negutitor sa-I serie, ca odata l'a insalat cu o suma
de bant; dar ea mustrindu-I constiinta, i-o restitue 29
Cuza era apot foarte mindru si nu pleca usor capul
inaintea altuia. Inca din titnpul parcalabiei tul, pe
cind ostirile austriace ocupan Galatul, soldatit nemtt
obicinuian a face multe necuviinti. Cuza ceru de mal
multe ort de la comandantul trupelor din Galati sa-si
Infrineze oamenit, la care i se raspundea tot Cu glu-
me. Intr'o zi el trimise o companie de soldatt ro-
mint, ca sa prinda pe cet austriact prin crisme
alte loeurt publice, Si lega cot la cot si-t aduse la
cazarma. Comandantul, pentru a nu pati si alta data
atare rusine, san spre a nu fi nevoit a se opune eu
puterea si a varsa Muge, Iiiâ masura de a pune pe
soldatit sal la rinduiala. Aceasta nota a caracterulut
luI Cuza va domina mal ales in politica lut exteri-
oara. Caza era un infoeat nationalist si patriot, pre-
cum o dovedeste mal Intal rasunatoarea luI derni-
sie, apot tinuta sa mindra i vrednica fata eu toate
Vezi deeretul din 6 Octomvrie 1865 in Monitorul Oficial din 8
Oct. 1865.
Scrisoarea d.luY Iutiu Zaite cdtre A. D. Xenopol, publicata in
Arhiva, XII, 1901, No. 1-2. Scrisoarea negutitorulul a fost data de d.
Zane Aeadernie1 romine. Vez! ti Monitorul Oficial, 4 Iuniu 1892.
28 ISTORIA ROMiNII.OR
puterile, in tot timpul domnio lui, tinta luí suprema

fiind ridiearea politica a poporului saU ; dupa cum o
dovedeste si, dupa esirea luí din domnie, refuzul sal(
de a reintra in tara cu ajutorul baionetelor straine,
cind Frantia il facu aceasta propunere 3°. Fata eu ela-
sele tare], Cuza era un protivnic al boierilor un par-
tizan declarat al poporului de jos si un luptator a-
prig si neobosit pentru egalitatea sociala i pentru
rasturnarea privilegiilor,si in aceasta privire, otnul eel
mai potrivit pentru perioada de desvoltare, In care
intra poporul romanesc si care trebuia sa-1 prefaca,
din starea de barbarie orientala in acea a Occiden-
tului civilizat.
Dar acest caracter avea, ea toata faptura orne-
neasca, si umbre pe linga lumina. Era neserios, ze-
flemist, lua bate lucrurile In usor i prea nepasa-
tor de soarta luí, de care insa era legata acea a po-
porulut pe care domnia". Cuza apot de si foarte
teligent, cuprinzind u-sor lucrurile, nu prea iubea mun-
ca 3'. Pe de alta parte n placea Inuit a ride si a-sï
bate joc de acei ce-1 incunjurati mat de aproape, si
tinea in sama, prin o mare simpatie, pe acei ce pri-
mean glumele lui. Asa se facu de el lasa adesa
trebile pe allude oamenilor sal de incredere si de se
constitui asa numita lui carnarila : (Librec1-4, Docan,
Pisoschi) locumí in momentul cind el îsi indwna-
nise intr'un chip asa de gray mare parte din clasa
conducatoare, prin lovitura (13 stat.
Dovezile se vor aduce in cursul expunereI.

Vztlentineanu, Alegerea, detronarea i inntormintarealla Oita-
Vodd, BucurestI 1898, p. 17.
Place j. Walensky 9 Mal 1859 Acte, IX, p. 336 : Tout ce
sent l'application et les affaires le fatiguent". Acelaqf c.1Valewsky, 24 112)
Ianuarie 1859, Ibidem 1X, p. /42: par une bizarrerie de son caractére,
la fois résolu et paresseux, on ne le vit pas se placer au premier rang
des lutteurs qui repoussérent avec taut d'énergie les intrigues de la
Turquie el de l'Autriche".
ALEXANDRU CUZA 29
Conform ni aceste contrasturf in caracterul se0, II

placea loviturile zdravene i neasteptate ".
Aceste putine indegetari psicologice sa slujasca
spre a explica unele fapte, pentru a caror explicare,
numal elementele obiective nu ar fi indestulatoare.
Acest om, ast-feliu inchegat de fire din tainele ere-

ditatif, era sa se urce pe tronul tarilor romlne, in
motnentul cel mal critic al vietei lor, atuncl cind tra-
tatul de Paris, scotindu-le de sub jugul Turcilor
al Rusilor, sub care statuse pana atund incujbate, le
cherna la o viata nona., atribuindu-le un rol in mer-
sul politic al lurneI orientale.
Nu e vorba, era sa se itnpartasasca din aceasta
viata, de o cam data numal o mica frintura din cor-
pul poporului romin, clasa mal limita a societatel, si
unde si unde, cite un element ce patrundea din stra-
turile inferioare catra regiunile cele mal de sus. In
clasa insa chemata la conducerea evenetnentelor, se
Mcuse inca de mal mult timp o rumpere, o sfisiare.
O parte, cea mal numeroasa din aceasta nasa, de
nu se (ladea indarapt In tata unul progres politic
si cerea unirea impreuna Cu minoritatea, era departe
de a fi calauzita de aceleas1 idel si in privirea pro-
gresuluT social, a lepadaref sincere si neprefacute a
privilegiilor i in imbratostirea principiilor egalita-
proclamate si hotarlte de actul de nastere al po-
poruluI romin Conventia de Paris.
33. Cit despre celelalte defecto ce i se lomean in saind, Bolintineanu,

Viafa lui Cuza-Voda, spune : Se imputan domnuluT patima joculuT.
El nu mal juca alta de cit jocurl ordinare cu amiciT, de cind se nu-
mise domn. Il actuad de mindrie. In casa era amaba cu totl ; iT pu-
nea pe totl sa sacia, le permitea sa fumeze, sa riza. ll acuzan de
batalla. ; nu bea.decit apd la masa si tin licor dupa masa. Il acuzau
de patima pentru t'eme. Nu a desparta niel un barbat de femeia sa
nu a fiicut sa plingd niel o mamd pentru fiica sa
qn ISTORIA ROMiNILOR
Fondul cultural pe care se implinta, ca un ar-

bore strain, noua conceptie a vietel de stat, decre-
tata de areopagul european, era un straniti amestec
de ida de nazuint! si de interese din cele mal pro-
tivnice, pentru a earor unificare, in senzul propasi-
rei catra o stare mai buna, era sa Inclesteze o lupia
uriasa futre elementele trecutului i acele ale viitoru-
lul. Era usor de decretat pe hirtie transformarea
unui popor; de a inlocui, In articole, privilegiile cu
egalitatea, fara-de-legile cu libertatea, nestiinta cu
lumina, barbaria Cu eivilizatia ; dar era gren, cum-
pla de gren, de a face sa patrunda aceste principii
In viata reala, si sa prefaca insusl formele inve-
chite si ruginite, in forme noue frumoase i stralu-
citoare.
De la 1821, pana la urcarea luT Cuza in scaun, se
petrecuse de sigur adinci schimbari In societatea m-
inina; dar aceste schimbari atinsese numal formele
vietei culturale si nationale. Se luminase intru eitva
mintea; se ridicase constiinta romina ; se implantase
In mima unul numar de °amen!, dorintl si aspira-
tiunl vagI dupa un ideal national, intrevazut msa
numal in negurT si zugravit mal mult ea intruparea
unuT vis politic. Reforme sociale nu se t'acuse aproa-
pe de loe, sati acele ce se incerease, intorsese desvol-
tarea inapol, in loe de a o duce inainte. lu privirea
sociala, poporul romin se afla mal ran deelt toate
celelalte popoare din Europa. Privilegiile i neega-
litatea se Infatosan inca in toata goliciunea lor, si
toate incercarile de a le rasturna nu l'acuse de cit
a le intari inca mal mult pe capul maset poporului.
TocinaT alee statea greul problema Conventia
Paris ataca grava chestiune a transformare! sociale
poporulul romin. Ea nu inVOia deplina realizare
a dorintel politice unirea dar legiferase in chip la-
murit desfiintarea privilegiilor, a boieriei, a mono-
ALEXANDRU CUZA 31
polurilor si breslelor, si ceruse Imbunatatirea soartel

clasel celel mal numeroase a poporulul. Convenia
de Paris care trebuia aplicata de la 1859 inainte,
cerea decl o transformare radicala a starel sociale
a poporului rorrdn, adeca o prefacere si rasturnare
de a totulul tot a retelel de interese, pe care se In-
temeiase pana acuma a el cladire.
Lupta mal domoala petrecuta cu transformarea
ideilor, era sa se aseuta i sa se imponciseze, de In-
data ce tarimul ei se coboria din lumea cugetarei
in acea a faptelor reale.
La aceasta lupia crincena i indaratnica, data de
noua conceptie civilizata a vietel de stat contra for-
matiilor unui intunecat trecut, era sa presideze dom-
nia lul Cuza, si conducatorul de capitenie a falange!
rasturnatoare era se fie toernal prin caracterul
lulnoul domuitor al tarilor romine.
CAP. H.
ALEGEREA LUI C'UZA
Alegerea din Moldova. In ziva de 28 Deceinvrie

1858 se Intruneste adunarea nationala a Moldovel.
Cea desbatere ce se deschide in ziva de 31 De-
cemvrie, fu recunoasterea alegerei principeluI Grigo-
re Sturza ca deputat, intru cit el slujise in ostirea tur-
ceasca cu gradul de general de divizie si sub numele
de Muhlis-pasa. Sturza sustinea ca-sí daduse detni-
sia din atea slujba, pe care nu o primise de cit spre
a lupia contra Rusiel si deci in interesul tareI sale.
Dintre deputatil nationah, alegerea luí Grigore Sturza
este sprijinita de Panu, Cogalniceanu i Cuza. Acest
din urma arata, ca iíu ar exista niel o lege in Mol-
dova, tare sa ripeasca drepturile politice acelor ce
ar fi slujit In ostiri straine, si sfirseste cuvintarea
luí spunind, ca socot In sfirsit ca trebue sa punem
patimele de o parte si sa deschidem era constitu-
tío prin dreptate i fratie". Nu stiea Cuza, cind ros-
tea ateste cuvinte, ca in curind avea sa fie protiv-
nicul principelui Grigore Sturza la scaunul domniel
I. Adunarea electiva a MoldoveT, Proces-verbal No. 11. Sedinta din
31 Decemvrie 1858, Monitorul Oficial al Moldovei, din 15 lanuarie
1859.Un fel de povestire a viitoarel pozitil a luT Cuza se vede in o seri-
soare din Viena, din N Martie 1857 adresata luT de unul Carro §i care
IT da titlul de Mon Prince". Documente privitoare la renaiterea Ro-
maniei IV, p. 278.
ALEGEREA LUI CUZA 33
Ca o boainba neasteptata fu atribuit acest rol lui

Cuza, in noaptea de 3 Ianuarie 1859. Anume parti-
dul nationalist, lucrind eu mult foc si multa lepadare
de sine pentru izbinda ideilor sale, maT ales in Cm-
pul caimaeamiet de trel care trebuia sa proceada la
alegerile pentru adunarea ce era sa aleaga pe domn,
fusese nevoit sa duea o lupta foarte crincena cu u-
nul din caimacami, St. Catargiu, devotat in totul Por-
te! Otomane, si in contra caruia ceilalti do' taima--
cana trebuise s'a apere cu unghiile i cu dintif in-
ceputurile vietel autonome a Rominilor, consfintita
prin Conventia de Paris. Dar toemal aceasta lupta
incordata i periculoasa detrasese luarea aminte a
caimacamilor de la privigherea ce ar fi trebuit sa o
aiba asupra mersulul alegerilor, si asa se facu de
adunarea Moldovel se aleatui din mal m-c,ltt partizanl
al eandidaturilor personale, de cum s'ar fi cuvenit,
(lupa numarul celor ce le sprijineao. 2 Partidul na-
tional anca, ratacit prin ideile sale de patriotismu, de
nazuinti nobile si neinteresate, nu se gindise la niel
un candidat de domine, en care sa stea impotriva
principilor Sturza, tatal si fiul, pe care-I combatea
teoreticeste din toate puterile.3 Partida! natfonal isi
facea chiar o fala din faplul, ea nu patrona niclau
candidat la domnie. El raspingea cu indignare Invi-
nuirea ce i se aducen, ea ar cloci o candidatura as-
cunsa, si se lauda ca urma va dovedi, ca partithil
national nu avea alta candidatura de eit atea a u-
no adunan i obstesti libere si neatirnate".4 Ciad adu-
narea se intruni ;Intime spre a alege pe domn, parti-
dul national trebui sa se coboare pe pamint, din re-
giunile ideale in care plutea ; sa se gindeasca ea, daca
nu era sa lasa din urna nicl Mihail niel Grigore Sturza,
\Tul Istoria 'infla ailor din Dacia 7'raiaaa, VI, p. 633.
124spluts la Nrigoriesa. Steauct Dunarer, 2l Noetnvrie 1859.
lffispuns la (l rigorient citat.
34 isToolA ROMINTLOR
era de nevoie ea cineva sa le stee impotriva, si a-

cel cine-va cata sa fie un om in carne si oase, si nu
numai o sinteza de felicite principii; trebuia sa ga-
sasca l'Are dinsii pe acel om non pentrulegile noue"
pe eare Cogalniceanu ceruse, spre sehimbarea
feto tarilor romine. 5 De indata lusa ce intrebarea
se puse pe tarimul personal, se ivira deosebiri in pa-
reri: unii din deputatli nationalisti era0 pentru o per-
soaria, altii pentru alta. Incepu sa se vorbeasca de
candidaturile lui Constantin Negri, Petrache Mavro-
gheni, Anastasie Pan u, Lascar Catargiu, Lascar Ros-
setti, Vasile Alexandri,5 acest din mona sprijinit
asa limita banda neagra", in fruntea enreja era
Docan. Pericolul pentru partida nationala consta mal
intai in alianta putincioasa intre Miliademìi (partizanii
lui Mihail Sturza) si Grigoreni (arel al fiulut sao (iri-
gore), unire ce ar ti aleatuit majoritatea. Desbina rea
intre tata si fici era insa asa de mare, ca asemene
temere putea fi privita ea iniaturata. Mal greu era
de a se ajunge la o intalegere asupra candidatulut
partizo nationale si, daca lucrul nu se facea, daca
aceasta partida se imbucatatia si ea in wat multe
frinturi, apol de nu la intaiul scrutin, unde trebuea
majoritatea absoluta, de sigur irisa ea la eel de al
doilea, era sa izbuteasca, cu majoritate relativa, tot
fostul príncipe al Moldovei Mihail Sturza.7 Pricina des-
binare! partidulul national statea mal ales in ches-
tia rurala, iii eare Constanlin Negri si Lascar Ca-
targiu, ambii cu cel mal multi sorti de izbinda, intato-
5. Cuvintare rostita de Cogalnireann lu sedinta adunarei din 5

Ianuarie 1859. III-onitorul odgcial al Moldovel, 28 lanuarie, supl. vorlia
repelatn (le Gr. Serurie la primirea luT Cui..1 in BueuresIT. 11cminul,
24) lanuarie, 1859, suplement.
4. Acte ì documente, privitoare la Rena. terea 1?ontan te', V111, p. 299.
7. Din 61 de deputatl, vr'o 31 erau a1 partiduluT nakional ; se so-
cotean apoT vio 20 al luT M. Sturza i vr'o 13 al luT Grigore.
aü parerile extreme, unul in favoarea tftranilor, ce-

lalalt in acea a proprietarilor.8
Neintalegerile tinura palla cu dona zile Inainlea a-
legerei care trehuea sa se faca la 5 'armarle 1859.
Ingrijirea i teama cre§teaa eu cit se apropia tertni-
nul fatal. in sara de 3 Ianuarie, deputatil nationall
venira mal top, in mimar de 30, la Costache Rolla care
§edea In localul cabinetului de Istorie naturala, litiga
sala nuniita pe aluno In prescurtare Elefant, dupa
scheletul unin mare animal de acest solo ce cuprin-
dea colectiile lui. AicI, (lupa ce se desbatu palla
la 11 mire, rara niel un rezultat, adunarea era sa
se sparga, eind Lascar Rossetti incuie ua, i spuse
ca nu vor ei de acolo, pana nu se vor Intalege a-
supra unui candidat.9 Reluindu-se desbaterile, l'i-
sosehi propuse sa se atenga colonelul Alexandru CL1Za.
Ca o seintee electrica strabatu acest mime prin
durile tuturora, neintilnind nicairea impotrivirea, de
care se lovise celetalte. Trecutul hil Cuza era cutios-
cut punea intr'o priincioasa lutnina ; planurile sale
de viitor nu se §tieau care sunt ; apoi el hind o per.
Bolintineanti, iriafa lui Cli.:.a-Vocla, p. 10; ,,un deputat d. L.
Catargiu ziee ea nu va da votul san pentru acela care, daca s'ar face
domn, i-ar loa mosiile si le-ar da la tarani. Niel eu, strig:i Cogalni-
ceanu, nu voI da v"otul ineu d-luI Catargiu care, daca ar fi domn,
trimite peste granita, pe mine care sunt pentru improprietarirea ta-
ranilor".
In vol. VE al Istoriel 1?ontinilor, p. 635, ato spus ca Pisoselii
se arunease la usa, eu un pistol in mina, amenintind a se ucide, in
cazul cind cine-va ar mal fi parasit sala. Dounnul Dimitrie Rossetti,
cumnatul lut Cuza, mi-a spus insa ea era in o odae, alaturea de acea
in care eran aduna ti deputatit si ea deschidea din cind in eind usa, spre
a vedea ce se face. D-sa ne-a afirmat ea Lascar Rossetti a fost aeel ce
a ineuiat usa. Se dau insa i alte versium asiipra numelor deosehi-
telor personagit ce jueara un rol in aceasta sedinta, deosehirI eare nu a-
ting fondul impreiurarilor. Indrept si cele ce am spus, ea' Cogalniceanu
esi furios din adunare. El nu era t'ata la sedinta, dupa cum arata
singur In euvintarea rostita cu prilejul deshatereT asupra raspunsulul
Ja ni esaj din 185:3. d. din 9 Eevrit wie 1863 Monitorul Oficial No. 56,1663:
Tata cuin s'a ales d. eolonel Alex. Cuza, primit de noT totT, ciliar de
aceI ce nu ati fost la alegerea prLf.r.Atitoare, htiniI-ourd eu eare atun .1
doriniani in patut mera-.
sonalitate mai putin marcanta, toti nadajdueaa ca-1

vor putea conduce dupft dorintele loe; in sfirsit le-
gaturile sale de familie eu mat multi din partizanit
bandei negre, dadeao un sprijin in acest grup des-
tul de puternic. lutr'un cuvint, toate imprejurarile
se intilneau pentru a face ca sa fie primit. Se sub-
semna. indata un proces-verbal, prin care cei 31 de
membri al partidului national (catra care se alipi mal
tirzin si Alexandru Mavrocordat ea al 32-le) se le-
ga) a sprijini in adunare alegerea colonelului Alexan-
dru Cuza ca doimi al Moldova10
Dupa hotarirea luata la Elefant in noaptea de
3 4 Ianuarie, se intaleg cam greu cele ce se pe-
trecura a dona zi, in 4 Ianuarie, iii edinta aduna-
re! elective. Anume, in acea sedinta, se desbatu in-
trebarea, daca principele Grigore Sturza ce fusese
prima intre deputatl, putea sa fie inscris intre can-
didatil la domnie. Manolache Costache Epureanu, de-
putat nationalist, rosteste cam verde motivele pen-
tru ca re el credea, ca principele Sturza nu ar pu-
tea sa figureze in lista celor cu dreptul de a fi ales:
1) pentru ca aceasta candidatura este anti-consti-
tutionala, caci printul Grigore Sturza nu are zece am
de slujba, niel a fost reprezentantul taro trimis de
vre un tinut ; 2) pentru ca aceasta candidatura este
anti-nationala, caci DU as vra sa avem, in lista can-
didatilor, un oin care sa fie si in acea a pasilor tur-
cesti." Ne-am astepta (lupa hotarirea luata lu noap-
tea de inal inainte de partidul national, ca toti acei
39 de deputatt ce subscrisese procesul-verbal de la
Elefant, prin ca re se indatorian a sprijini prin vot
pe fata pe colonelul Cuza", sa comWa candidatura
prineipelui Grigore Sturza, ce era arurna Pt otivni-
10, Procesul-Verhal din 3 lanuarie, iucheiat dupa 12 oare unap-
t( a, Wheat de Alexandru Papadopol-Calimach in Coneorbiri Literare
XV, 1883, p.231, Cogalnireanu iscali a casa la el, unde i se duse
ALEGEREA I.UI CUZA 37
cul candidatului nationalist. In contra acestel astep-

tarI, gasim pe until din cei mal de frunte barbatt
al partidului nationalist, Anastasie Panu care si el
subsemnase in procesul-verbal, conjurind pe adunare
sa fie dreapta i sa inscrie pe printul Sturza in lista
candidatilor la domine, spre a dovedi ea ea nu lu-
creaza. in spirit de partid, ei numal In acel al drep-
tato si intalepciunei si al demnitatil une! adunar!
nationale." Intru cit celelalte capitenif nationaliste,
pe linga Alanolathe Costache, ca VasileAlexandri, Las-
car Catargiu si Alihail Cogalniceanu combat aceasta
candidatura," nu ne ramine pentru a putea explica
purtarea cam neintaleasa a lul Panu de eit doua ipo-
teze referitoare la personalitatea lul. San el ducea,
mal departe de cum o cerea intalepciunea cea mal
dementara, acel spirit cavalerese, impartasit si de
alti nationalistl fata en principele Sturza, cind cu va-
lidarea alegerei de deputat; sah ca temindu-se
de a se pune rfiü poate cu viitorul donan, (in cazul
une! impacarl limite filtre tata i fin), vroia sc1-1
eitige de mal inainte favoarea." La vot, principele
Sturza avu pentru inscriere 19 voturl, contra 35. Se
vede ca, pe l'higa cel 13 partizant al Grigore
Sturza, votase, in arara de Panu, si altt na-
tionali tl ce se luase dupa capitenia lor. In orl ce
caz si oil caror imprejurart ar fi datorita aceasta so-
vaire, ea ne arata ea inehegarea partizilor pe baze
de idel san de interese era inca subreda. Vom avea
Procesnl-verfial din 1 Ianuarie, Mota& of. al Mold., 25 ¡anuncie.
1859. Cogalniceanu se rostise contra candidaturel lur Gz Sturza, a-
tuncI cind ii sprijinise validarea alegerei, apasind ca dinadinsul asu-
pra faptulul ca sprijine inscrierea, 'jasa numai ca deputat". Proces-
verbal din 31 Dec. fbirl., 16 Ian. 1859.
0 a treia ipoteza, ea nationalistif sa fi voit a aven pe Grigore
Sturza de candidat, pentru a combate prin el pe tatal saa, nu ponte
avea loe, din pricina ca atuncI ar fi trebuit ca top nationalit:ta sa-1
priuniasea.
38 ISTORIA ROMINII.OR
prilejul de a constata maT adese-ori o asemene ne-

statornicie In viata politica a acelor timpurt.
In ziva de 5 'armarle, cind fu sa se pasasea la a-
legerea domnului, GrigoreniT vazind, dupa votul dat
asupra inscriereT, ea sunt in o zdrobita minoritate,
sa hotarase a da glasurile colonelulu] Cuza. Alune!
si Mihailenii, spre a nu-si instraina simpatiile nou-
luT domn, al cartil alegere era acuma asigurata, prin
unirea Grigorenilor cu nationalistif, voteaza si el tot
pe colonelul Cuza, in cit el intruneste unanimitatea
de 48 de glasuri ale celor de t'ata, afma de al san,
de oare ce dupa regularnent era dator sa se abtina,
In insusirea lui de candidat.
Dupa alegere, presedintele proclama votul in ura-
lele i aplausele deputatilor si ale tribunelor. Noul
domn facu urmatorul juramint inaintea adunarei
Jur in numele prea stintei Treimi si in fata tare!
mele, ca voi pazi cu stintenie drepturile i interesele
Patriel, ca vot fi crediticios constittitiei in textul
in spiritul ei, ca in bata doinnia mea voi privighea
la respectarea legilor pentru toti si in toate, uitind
toata prigonirea i bata ura, iubind de o potriva pe
cel ce m-a iubit si pe eel ce ni-a urit, neavind di-
naintea °chitor niel, de eit billete si fericirea natiel
rotnine. Asa Duninezen i compatriotii me! sa-mt fie
intru ajutor."
Dupa savirsirea juramint ulul, Cogalniceanu tinu dom-
nului urmaLoarea cuvintare:
Dupa una suta cinc! zecT si patri] de anT de (tu-
rerT, de undliri si de degradatie nationala, Moldova
a reintrat in vechiul el drept, consfintit prin capitu-
latiiie sale, dreptul de a-sT alege pre capu 1 san, pre
domn.
Prin inaltarea ta pe tronul luT Stefau eel Mare,
s'a inaltat insasT nationalitatea roniina. Alegindu-te
de eapul san, neainul nostru a voit sa implineasca
ALEGEREA 1-UI CUZA 39
o veche datorie eatra familia ta ; a voit sa-1 raspla-

teasea singele stramosilor tal, varsat pentru liber-
tatile publice. Alegindu-te pre tine domn in tara noa-
still, am volt sa arfttam lumet (Tut ce toata tara
dorete: la legI noue ont nott.
O doamne! Mare si frumoasa itj este misia. Con-
stitutia din 7 August ne insatnneaza o epoca noua,
si Maria Ta e-sti ehemat sa o desehizt ! FiT dar o-
mul epocei; fa ca legea sa inlocuiasea arbitrarul ;
fa ea legea sa fie tare, lar tu Maria ta ea domn, lit
bun, fil blind; fit bun [ma ales cu acel pentru Care
mal toy domnii trecuti an fost nepasatori san
Nu uita ea daca chid zed de deputay te-an ales
domn, him al sa dotnnestt peste done milioane
omen!!
Fa dar ea dotnnia ta sa fie eu totul de pace si
de dreptate; impaca patitnile si urile dintre not si
reintrodu in mijlocul nostru strantosasea fratie.
Fil sitnplu, Maria ta, fit bun, fit domn retatsan
ureehea ta fie pururea desehisa la adevar, si inehisa
la millennia i la lingusire.
Porti un frutnos si scump nutne, nutnele lui Ale-
xandru ce! Bun. Sa traeti dar multi anT, ca §i din-
sul; sa dornnestI ca si dinsul, si fa o doamne ! ea
prin dreptatea EuropeT, prin desvoltarea institutiilor
noastre, prin sitntimintele tale patriotiee, sa mal pu-
tem ajunge la acele timputi glorioase ale natiet nott-
stre, eind Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor
imparatuluT din Bizant ca : Rominia nu are alt o-
erotitor de eit pe Dutnnezen si sabia sa. Sa traesti
Maria ta"."
O lume nesfirsita astepta inaintea palatuluT adtni-
nistrativ din last, in timp ce In launtrul luT se fsu-
11. Juramintul luT Cuza si euvintarea luT Cogalnieettnu in procesul-

verbal al . ed. din 5 Ian. 3fonit. of. al Mold., 28 Ian. 1859 suplement.
ria, mal mult de puterile istorice de clt de vointeIe

omenestI, soarta viitoare a poporuluI romin. Cum
lutnea statea nerabdatoare dupa rezultat, de odata
un porumbel alb se puse pe frontonul din mijloe
al palatulul. Din chid In dud 1st ma zbortil, se ro-
tia de asupra multimet ; apot !Wind din aril)i se a-
..saza din non de uncle zburase.13 Venise porumbelul,
'sa aduca Rominilor stirea ca se apropiase de litnanul
mintuirel, dupa cum alta data tot un pormnbel ves-
tise lumel, scapata de potop in rorabia tut Noe, a-
propierea uscatului.
Si Intr'adevar ca poporul lu deobste, adeca toe-
nial clasele papa acuma Inlaturate de la ori ce drep-
lull, de la orl ce Impartasire la conducerea statu-
lul, avea motiv sa vada in acel fapt intimplator o
prevestire plina de farmec ; caci el spera mutt, si
cel ce spereaza mult se asteapta la realizarea spe-
rantelor sale. Destul se tavalise poporul roiwnesc
intreg, mal bine de doue secule, In ipocrizie si in la-
sitate ; saru tase lalpile tuturor strainilor ce avuse
pana si numal o zi puterea In mina; destul vazuse el
prin ochit unut strain, auzise prin urechile lul, vor-
bise Cu limba lul ; huiduise, calomniase i izgonise pe
tot acel ce rostise euvintul de libertate; dot seeoll
intregt nu mal avuse aeest popor niel demnitate,
autonomie, niel seoll, niel armie, nicI literatura, niel
industrie, nicT comercin, n ici proprietate, niel domi-
ciliú care sa fie al 10; doua secole de chid
runctiile eran numal chiverniseli, domnia o arendu-
ire; de cind nu mat era o natie, ei o mosie; nu ce-
tatent ci slugile cutarul san cutarut individ"."
Cum sa nu se bucure poporul, chid vedea in A-
15. Dupa spusele lui Costin Bilieseu din Roman, adeverite si de all.'
eontimpurani, preeum de Simion Dima din he,g.
1G. C. A. Rossetti in Hominid, reprodus de &calm Minare, 20
Ian. 185%
lexandru Cuza, vestitorul uneT noue ere de demni-

tate nationala, de libertate, de egalitate, de ridica-
vea claselor impilate." Donmul era organul Conven-
tiei ce introducea, pentru prima ciara, in viata Mol-
dovei marele principil ale statelor moderne"."
ApoT domnitorul mal infatosa realizarea une alto
mar! idei care depasia Conventia, ideea unirei, ma-
nifestare intelectuala a puternicului instinct de pas-
trare a neamului. Alexandru Cuza era cunoscut ca
infocat unionist.
De aceea nu ne voin mira de izbucnirea une!
inflacararl adevarate, la rasphidirea vestel alegerei
lui Cuza; nu ne voin mira de manifestarile sincere
de bucurie ce le aratara nu numai corpurile consti-
tuite ale statului ; dar si poporul din toate unghiu-
rile tarei, precum pe de alta parte iarasT voin inta-
lege pentru ce alegerea 1w Cuza era raa vazuta de
acele elemente din poporatia tarei care se folosise
de starea trecuta a lucrurilor, huna tiara de Grecii
tlin
'incuria insa tren] peste hotareleMohloveT, raspin-
dindu-se in sufletul intreg al poporului romin, si la a-
cel din Muntenia. Izbinda Moldovei, de a avea un
donin dupa chipul si asamanarea nouei starT de lu-
cruri, facu si pe Munteni sa verse lacrimi de bucu-
rie perita' norocul fratilor lor,Tn care em vedean poate
vestea premergatoare a propriului lor noroc."
De odata, in mijlocul acestel bucuril, in care tara
fierbea de la un capat la altul, cacle ca un trasnet
vestea unui complot. urzit de strain", complot ce tre-
bula sa izbucneasca la FocsanT si sa proclame de dom-
nitor pe principele Grigore Sturza. Faptasit cautaft
sa rascoale si satele, fagaduind taranilor sa le Tm-
St. D1111., 12 Ian. 1859.
St. Dun., 15 Ian. 1859.
St. Dun., 13 Ian. 1859.
ISTORIA ROMINILOR
parta, bra despagubire, paminturile boierilor. Nu s'a

putut afla adevarul asupra acestui complot, si prin-
cipele Sturza protesteaza cu indignare contra fap-
tului ce i se atribuia, prin o scrisoare trimisa foael
Stectua Duneirei.2°
Astfelia se savirsise alegerea lui Alexandru Ioan
in Moldova. Consulul francez Place face urinatoa--.
rele reflexii asupra alegerei din 5 Ianuarie: Pentru
intaia oara in Moldova, o alegere s'a facut fara sa
se cheltuiasca un galban. Nu aa lipsit cu toate a-
cestea incercarile, i sunt mai in stare de cit oil cine
a afirma, ca principele Mihail Sturza nu s'a dat in-
darapt a oferi mal multe milioane, pentru a cum-
para glasuri. Pretutindene a fost raspins. Acest fapt
trebue atribuit bunelor efecte, produse in aceasta
tara, prin ultimul divan ad- hoc si mal ales prin lup-
tele ce mers inainte. Cumpana morala s'a ri-
dicat prea rapede aici. S'a intales in sfirsit, ca stint
principii care trebuian sa izbuteasca, si nu s'a dat
indarat de la jertfe, pentru a se ajunge acest scop.
Alegerea colonelului Cuza este izbinda deplina a i-
deilor inaintate i liberate, si vechiul sistem de co-
ruptie si-a trait traiul".
Domnul insarcina indata o deputatie, compusa din
Costache Negri, N. Catargiu si colonelul Mavrichi, sa
inearga la Poarta, spre a notifica Sultanului suirea lui
In scaunul Moldova'
Alegerea tut Alexandru Cuza in Tara Roma-
'wawa. In acest rastimp, in Bucure;ti, adunarea
inca nu se constituise, i Muntenia era framintata de
St. DIM., 16 Ian. 1859. Dosarul cuprinziltor al cereettirilor pri-

vitoare la acest complot se Ad in arhiva MinisterultiT Justitiei, sub
No. :387 din 1859.
Victor Place c. comitele 1Valewsky, 18 Ian. 1859. Acte i docu-
mente, IX, p. 276. Patria, 15 Tan. 1859.
AI.EGEREA LUI CUZA 43
luptele de la alegere, intre caimacamt si partida na-

tionala eare se silea din rasputert sa combata ma-
surile luate de guvern, pentru a intoarce alegerile
in apele sale. Ofisul Caimacamiet muntene convocase
alegatorit pentru zilele de 8-12 'armarle, lar intru-
nirea adunare' o fixase pentru ziva de 20 Ianuarie,'
De aiet se vede cit de neexaeta este parerea, sus-
tinuta de unit, ea adunarea din Bucuresti aminase
inadins desehiderea el de la 5 Ianuarie, cind ar fi
trebuit sa se intruneasea odata Cu acea din Iast,
ea areasta arninare s'ar fi facut spre a se cunoaste
intat alegerea din Moldova. O asemene masura, daca
ar fi avut finita, ar presupune o intalegere a parti-
dulut national din Muntenia cm acel din Moldova,
intalegere ce vom videa ca nu avuse loc. Apol,
daca o astfelin de intalegere s'ar fi stabilit, cum ar
fi putut ea inriuri asupra calinacamiei Tarel Roma-
nestt, partizana declarata a eandidaturilor fostilor
domni ai acelet tari? 23
Ca nu exista o Intalegere de mal inainte nitre par-
tizile nationale din ambele OH se adevereste din ur-
matoarele: Cuza, in manifestul San catra tara, din
zitia ehiar a alegere1 lut in Moldova, 5 Ianuarie,
spune intre altele : hzdatd dup`d alegerea fratelui
nostru, doinnul din Valahia, vom pasi la infiinta-
rea comisiet centrale"." Prin urmare Cuza nu stiea,
Ofisul din 23 Decemvrie 1858, reprodus intre alte gazete si de
Steaua Dunárei, 5 fan. 1859. Asupra framintarilor privitoare la ale-
gerI. vezt o serie de documente in Acte i documente privitoare la
istoria RenaVerel: Romaniei, IX, p. 1 i urm.
Aceasta parere este data si de Barnherger, Geschichte der o-
rientalischen Angelegewheit, Berlin 1882 p. 383. Aiurea (p. 386), el sus-
tine, cii tot atit de putin temeiu, cfi Turca ar fi avut scopul de a grabi
alegerea din Muntenia, unde erau sigurT de a avea 1111 oil-1 pe placut
lor, spre a putea apasa asiipra Moldovet.
4. Afonit. of. al Mold., 8 Febr. 1859. Tot asa afirma si d. Dim. Rosseta
ea era t'ata, cind Cuza primi telegrama ca fusese ales si in Bucuresti,
sirainase citva timp in nedumerire, pana cind chemind pe Cogalni-
ceanu, Eptireanu, V. Sturza si pe altit, se sfittui co el i apot ras-
punse ca primeste domnia si in Muntenia.
si niel gindia ca v a ti ales si in tara aceea, si daca

am presupune ca el stiea, dar se prefacea a nu cu-
lioaste lucrul, avem o dovada mal incheetoare din
Muntenia, o corespondenta din Bucuresti, din 23 Ia-
nuarie, din care se vede ca chiar in acea zi, preziva
.alegeret din Muntenia (care se facu in 24), niel nu
se pomenea Inca de numele lui Cuza acolo. Aceasta
scrisoare spune anume, ca rezultatul alegerilor a
fost ea numarul cel mal mare de glasurt l'ar avea
printul Bibescu, pe eind Stirbeici ar avea iiLinìaT vr'o
; ca partida nationala care ar avea mal putine
glasuri deeit Bibt scu, ar putea izbuti numal in razul
dud s-ar uni eu partida lut Stirbeich Numarul de
care dispune fie care partid, adaoge scrisoarea, nu
se poate bine hotati, din pricina ea mal multi ar
mola In doua ape. Ocirmuirea a fost ingrijita si
de miscarea taranilor care se interesaza foarte
de alegerea domnului. Adunarea e impartila in doua
tabere care se combat cu inversunare, de la invali-
darea alegerilor, ca patate tie fraude." Tot asa de
putin se gindeaa consulii puterilor straine la alege-
rea domnitorulut Moldovet. Oesterreichische Zeitung
spune ca alegerea lui Alexandru loan I in Huai-
resti a facut cu atit mat mutt intiparire, cu cit in
-a jut' inca toti consulii telegrafiase, ea este aproape
sigur, ea adunarea va alege pe printul Bibesen".'"
Parerea primita de partidul nationalist din Mol-
dova, de a nu se botari asupra unut candidat de dom-
nie, se reproduse si In Tara Romaneasca. *i aid
se ingrijise partidul national numai de a avea o ca-
mera bine aleatuita, crezind ca patriotismul deputa-
tilor se va opri inteun glas asupra celui mai vred-
nic de a imbraca mantia donmeasca. C. A. Rossetti
Steatta Dunarei, 29 lan. 1859.
11eprodusA de Romintli, 10 Fehr. 1859.
ALEGEREA LUI CUZA 4:1
sustine ca chestia cea mare nu este cine va fi dom-

nul, ei mal t'AM vine sutil deputatii, lntru cit ade-
varatii stilpt al tarei sunt deputatil i nu domnut".'
V. Boerescu adaoge ca nu avem niel un candidat
de domnie; candidatul nostru va fi acel al natiunel;
voim un domn al poporului care sa fie adevarat prin-
cipe constitutionalu.'s Altteliu cugetatl partizanit can-
didaturilor personale. In o brosura care face apo-
logia principelul Grigore Sturza, Francezul Vaillant
spune ea natia trebue inainte de toate sa se gin-
deasca la alegerea dotnnulul".2°
Cu Imite aceste ideea de a se alege domnitorul
Moldovei si in Muntenia rasarise in mintea oameni-
lor timpulut, cautind sa realizeze, pe aceasta cale,
unirea ce era eu neputinta de facut cu un principe
strain. Asa prineipele Grigore Sturza, Iii raspunsul
ce-1 face in 14 Ianuarie, deci cu 10 zile inaintea
alegerei din Bucurestl, entra Steaua Dun'arel, spre
a se apara de punerea complotulut pe sama lut, spune
Dupa alegerea donmultn, mergind sa-I felicitez,
atn dat ('ovada de abnegatie, factudu-I tot aceeast
propunere si incredintindu-1 ca m'as simti ferien, sa.
contribui cu oil ce sacrificio la aceasta tapia natio-
nata, fiind gata a da tot concursul mal domnitorultn,
spre a fi ales i ii Valahia"."° Apoi C. A. Rossetti
arata, Ova timp dupa alegere, ea inca am putea
adaogi, cel putin pentru nol co de aid, ca tott am
avut un mamila mal inult sa0 tuai putin exprimat,
nu numai de a alege un print romin, ri inca si pe
care dintre Romini sà alegem, pentru unii aralat
chiar anume, pentru cellalti in termini mal generan,.
sa nu fie niel unul din ceT ce :In dotnnit, el sao pa--
Rominul, 20 Ian. 1859.
Nationalul, 15 i 22 Ian. 1859.
29, Glásul poporulut glasul lui D-zeu, Iannarie 1858, p. 19.
30. Serisoarea atea mal sus, nota 20.
rintillor"." Mal adaogim ca un memoria, adresat

de Sublima Poarta puterilor, arata ca Dumitru Go-
lescu, un agitator din 1848, a vera in lasT ea sa
se inteleaga cu eomisia interimara. Scopul era de
a se alege acelas domn In ambele principate. Daca
alegerile moldovene s'ar face inaintea celor din Va-
labia, aceasta trebuia sa aleaga pe alesul Moldovei
si vice-versa"." In sfirsit Bolintineanu ne s'Ame ca
deputatii trimisl de donm, spre a notifica sultanulul
suirea luI in scaunul Moldovei, avuse si misia de a
trece prin Bucuresti si a cerceta ideea, daca este cu
putinta a veni la unirea tarilor surori, cel putin prin
alegerea donmulul Moldovei ca clown si al Tare] Ro-
manesti"."
ldeea alegerel lul Cuza si in Muntenia trebuia sa
fi fost humilla de cite-va cugete ; cae! altfelia, cuto
ar fi izbucnit ea in ziaa de 24 Ianuarie ?
Alegerea noului domnitor preocupa !ninfea popo-
rului din Tara Romineasca mai mult de cuin ar ti
facut-o simpla curiozitate. In zilele de 22 si mal. ales
-de 23 Ianuarie, preziva alegero, o multime
nata de oamenl se gramadise in curtea adunare! si
chiar rupind cordonul de ostire adusa spre a apara
adunarea, patrunsese in sala desbaterilor. Despre a-
ceasta linbulzire" a poporulin vorbeste un ordin al
vcapuluI ostirel, B. Vladoiann, catra colonelul Mace-
-donski, in tare ordin ii spune ca la trebuinta se
.se impre. ele lumea cu orfce prer."
Acest puhoin de oamenT nu avea insa in ziva de
Ronzinid, 23 lulie 1839.
Steava Dun., 17 Aprilie 1859.
Bolintineanu, nata luf a/iza-Vede-1, p. 11.
34, Ordin dn 23 Ian.'No. 51 reprodus de Curierul Principatelor-
linite, 14 AlaI 1839. Vez1 ti raportul liii Béclard, consta francez din Bu-
-eurest1, in Acte §i documentP privitoare la istoria 1?ena. teret Roma-
inier:IX, p. 20.
23 nict o tinta pozitiva; nu cerea sa se aleaga nime-

ne, de oare ce niel partidul national nu-st fixase candi-
datul. Negativ era irisa hotarit ; nu vroia sa se a-
leaga niel unul din fusil! domnt, niel' din odraslele
lor. Asa se explica insatnnatoarete flueraturt ce in-
titnpinara pe caimacaint, cunoscutT partizant ai dom-
nilor vechi, cind parasira sala alegeret, dupa ceti-
rea mesajului.35 Apoi si taranimea din Muntenia se
misease, i spariese intr'un rind toarte Fan caitna-
camia, prin vestea ca mal multe mil de taran! e-
ran sa vina catra adunare. Despre aceasta miscare
a taranilor vorbeste scrisoarea din 23 Ianuarie din
Bucurestt, si aratarile el sunt intarite prin un act o-
ficial al ocirmuirei care, dupa alegerea deputatilor,
°preste intrunirile fiind ca linistea publica ar ti a-
menintata prin rasculart si adundei de seiteni in
capitald"." Tot aceasta tinta urmareste procla- i
matia din 21 Ian. a lut Baleanu, ministrul din la-

untru, t'are proclamatie, (lupa ce constata insamna-
latea rolulut ce are sa-1 aiba adunarea munteana,
spune ea cea mal mica manifestare provenita din
o exaltare exagerata ar zminti acest earacter, ar
profana-o si ar face-o sa devina simbolul cele! mal
cumplite t'atado"»
Ce imprejurare oare provocase o miscare ata de
Pe cita] scrisoarea din 23 Ian., din BuctiresiT, publicata in Ias1

in St. D1111. si citata in nota 25, poineneste despre aceste Ilueraturi,
1?ontinal din 241an.1859, din Bucarest( ande nu exista libertatea presel,
spune numai ea la esirea eitimacamilor se au7i un feliu de zgomot,
uit felifi de demonstrare a (Tilde] publice". Cf. si raporlul luT Béclard
p. 269. Les eitimacans sont aeueillis par des litiées et des siftlets.-
I. Bratianu, in sedinta din 23 lan. rosteste euvintele : pentru ce eai-
mactimit tritnit trape si bu:atijara adanarea? Poitte pentru ea au fost
primiti Cu thieraturT si Imiduelt?" Ilyi(1, p. 269.
:Mona. of. al Ta'rei Ronz., 23 Ian. 1859. Comp. scrisoarea citata
In nota 25. Be;clara e. Walewsky, 8 Fevr. 159. Arte si dorunzente,IX,
p. 260: Un grand nombre de paysans accourrus des environs grossis
saient les attrouppements formés par la population des faubourgs.
Reprodusa de Anunfiatorul rotula, 22 lan. 1859.
48 ISTORIA ROMÌNILOR
adinea, in straturile alai de jos ale poporatio

lene ? Mat intm, cum am vazut-o din flueraturile ce
insotise esirea caimacamilor din adunare, poporul
doria o sehimbare de regim care se si punea i
perspectiva, prin Conventia, de Paris, si se gindea

urea bine la adevarul rostit de Cogalniceanu, ca la
noue trebue i oameni no!. Poporul dect se te-
mea ca nu cumva sa se aleaga iarasi vr'un fost
donm al Tare! Rominesti, si in aceasta privire
lui era launurita si bine stabilita. Era inca si alta
ceva : Mai venise la auzul poporului din Bucurestf,
cele ce se zvonise, n'in am vazut in deosebite parti,
despre putinta alegerei dominad Moldovei c domn
al Tare! Romanesti, si in acest caz, domnul ambelor
tari romine era sa stee la Bucuresti care era sa
cistige mult din sporirea daraverilor. Aceasta idee
prea fireasca aparuse in mintea Rotninilor, odata cu
ideea unirei si, intre altele, N. Istrati, in brosura
scrisa de el contra unirel inca din anul 1856, adu-
sese ca argument de capitenie faptul ca tre-
buia ajuma un al doile Illrlii0":" Speranta a-
legerei lui Cuza era insa de tot nehotarita, oare ce
nu se propusese candidatura domnitorulin moldovan
la tronul Taro Humanes:ti', i de aceea era mai mult
o dorinta nehiniurita a mintei, de cit o hotarire a vo-
intei. Nu credem ea, in imbulzala din 23 'anuario, po-
porul sa fi rostit numele lui Cuza, caci dupa scrisoarea
din 23 lanuarie adresata SteleI Dunarel, se poate sus-
tinea ca lucrul nu se intimpla, de oare ce o impre-
jurare atit de insamnatoare nu ar fi putut fi treeuta
cu vederea de scriitorul acelei scrisori. Apoi o alta
serisoare din Bucuresti, tot din 23 Ianuarie, adresata
38. Cvestia zile, fas!, 1856, dupil traducerea franeeza publicata in

Acte si documente privitoare la istoria Itenalterei Rom6 niel, IV, Bur.
1889, p. 132: Que la capitale Jassy courrait le risque de devenir
un second lIarleou."
ALEGEREA LUI CUZA 4,9
ziarulut Patria" din Iast, spune ea: taranit an sa vie

de la toate judetele, sa (Tara de la adunare, sa se
aleaga Golescu ea domn ; ca de nu va face aceasta,
el taranit an sa *liga robit ciocoilor"." Niel in a-
ceasta scrisoare nu se pomeneste, niel prin un cu-
vint de alegerea lut Cuza, ci numele ce era pus ina-
inte de partida noua, era acel al lut Golescu.
In preziva alegeret insa, in sara de 23 'ambule,
la o intrunire a partidului national tinuta la otelul
Concordia, se pune pe tapa chestiunea daca nu ar
fi bine, siire a se hilatura nenorocirea unut conflict
intre ostire si popor ce era aproape sa se intimple
In ziva aeeea, ca membrit partizei nationale sa se
retraga din adunare; dar aceasta tot nu asigura pe
deplin inlaturarea luptet fratricide Trebuia ea sau
onmenii liberali sa stee speetatort pasivi la reintoar-
cerea trecutultn, san sa se retraga onorabil in nu-
tnele unut principia, insa lasind posibilita tea razbo-
iulut civil". Atunci principele Dimitrie Ghica rosti
pentru prima oara ideea hranita in ascuns lu min-
tea celor mai multi, ca sa se faca unirea Principa-
telor, proclamind pe coloneltil Cima de domn si in
Tara Romaneasca"." Celatenii Boerescu, Bozianu
si altif sarira indata si sustinura en ardoare ideea
principelut. Convictiunea se forma iute si consim-
timintul deveni unanim. Se botan i tinerea seeretulut
pana a dona zi dimineata, eind trebuea sa se Inta-
leagii asupra inodului (le a proceda, la facerea pro-
puneret in adunare. La 8 oare deputatil nationalisti
se intrunira din non la Concordia. si hotarira sa faca
39. Reprodasa in Acte si documente prioitoare la Renasterea Ro-
ma-niel", VIII, p. 385.
4-0. Duma o '^ cris r e din 11 Mart. 1839, a generaltiliiI B. Vlado-
lana, adresata lui Neetilai Blaremberg. tve7i Essai sur les institu-
tions de la 1?oumanie par N. Blaremberg Bucarest, 1886, p. 310,
cel Miar care ar fi propas ace,ista idee fasese Cesar Bolliac care o
comunicase lut Alexandra Ghica, fostul doma al Munleniet.
'50 ISTORIA ROAINII.OR
propunerea intai lu edinta secreta si, daca ea nu ar

trece, nationalistil sa se retraga. Cu aceasta holarire
se dusera e! la adunare pe la 10 oare. Crac] Boe-
rescu propuse, la citt-va deputati din majoritate, se-
dinta secreta, uncle trebuia sa le desvaleasca mijlo-
cul de impaciuire, in nutnele unui act de patriotismu,
cu totii primira, fiind ea eran si el in o grea situa-
tie. Intratt in camera secreta, Boerescu se scula si
propuse, intr'o euvintare plina de infocare, unirea
prin alegerea colonelului Cuza de domn si in Tara Ro-
maneasca. Doctorul Arsachi, unul din membrii drep-
tel, intrerupse pe orator, aratind ca sunt alte state
tare au un singur cap, de si dona adininistratii deose-
bite, precum sunt Svedia si Norvegia. Aceasta intre-
rupere dadu i mal tirare ininimare lut Boerescu. Un
entuziastnu d neclescris cuprinse pe totf deputatil din
slinga si din dreapta; cei mal multi incepura a plinge.
ceru Crucea i Evanghelia ; dar pana sa
i le aduca, pronunt:a jurainintul, plingind si el inaintea
icoanel Sf. Treino. Toti deputatii sil igara juram"
subsetnnara actul. Esiti in sedinta publica, votara cu
totii pentru colonelul Cuza care fu ales cu unanimi-
tatea glasurilor". 41
Psicologiceste, acest en' uziasmu este explicabil prin
predispunerea spiritelor a piltra propunerea, in tirma
presiunei poporane ce apasa asupra adunare! in vi-
derea alegerei dornnultii Moldovel, predispunere ca re
dadu puntita unei izbucniri a instinctului de conser-
41. Itelatia asupra celor intimplate, vezT in Nationalut, Ianua-

rie 1860, Comp. liadem 25 Ianuarie 1859 si L'Imanta 23 lidie 1859.
Conservatorul progresist, 15 lanuarie 1860, simule, ea Cuza fusese pro-
Pus ciliar in adunare in ziva de 23 Ianuarie; dar ca a liiT candidatura
cazuse atuncT ea a reinit a doua zi, 24, tiind eLi partidul dreptet a
primit-o. Aceasta ne pare putin probaba; fiind-ea nu ar Ii indraznit
a o respinge, -t'ata Cu tinuta amenintatoare a poporulut din acea zi, cind
,era cit pe ce sa se verse singe intre intire i popor. VezT s;i exnu-
nerea amanuntita in raportul lui Béclard citat de mal multe ort.
vare a neamului ce-si fa.cea drum prin pasiunile si

interesele personale, pentru a apara interesul comun.
Era unul din rarele si scurtele momente, in care na-
tura inabusa glasul individualitatilor, pentru a apara
existenta speciei.
Presiunea poporana eare îii ziva precedenta se fa-
cuse numai eit in senz ne,gativ, de a nu se alege
vre un reprezentant al form4tiunilor treeutului, in
ziva de 24 ¡ea un caracter pozitiv, acel de a se alege
alesul Moldovei. Secretul hotarit de partidul natio-
nal in intrunirea de la Concordia din sara de 23, nu
putuse fi tinut, i ideea de a propune alegerea dom-
nitorului Moldovel se raspindise ca fulgerul in po-
porul bucurestean, in starea de supraexcitare in
care se afta. adevar toata noaptea aceea de 23
spre 24 Ianuarie se petrecu in un neastimpar, atit
din partea poporului cit si din a guvernului. Toata
ostirea de cavalerie i infanterie umbla in patrule
pe poduri ; dar tot deodata bande de sute de oameni
se inerucisao cu patrulele. Se zicea ca in acea sara,
poporul sa se fi intales cu ostirea, ca niel intr'un caz
singe sa nu se verse". 42 Tot asa spune si scrisoa-
rea din Bueuresti din 23 Ianuarie catra Patria, ca
peste noapte tot poporul era in miscare". 43
Cinc' poporul se aduna in ziva alegerei la Mitro-
polie, el veni cu gindul hotarit de a cere alegerea
lui Cuza de domn al Munteniel. Ateasta se vede din
mal multe izvoare. Asa Bolliac spune in Reforma
ea politia ar fi vrut sa bata pe acei ce, la 24 Ianu-
arie 1859, strigau pe dealul sa traiasca
Cuza" 44; iar Tribuna rominä arata ea presiunea
42 Revista politica, a anuluT 18.59, In Revista Carpafilor, 1860, I,

p. 74.
VezI mal sus, nota 39.
Reforma 24 larmarie 1839.
52 ISTORIA ROMNIL.OR
poporana a ereat pe domnul Principatelor-Unite, 45

Bolintineanu spune de asemene ea poporul capita-
lei Muntenio manifesta ideaa in favoarea Uniro ta-
rilor romine, prin alegerea domnitorultu Moldovee."
Valentineanu arata ciliar ea se luase hotarirea de
cotnitetul unionist, ea inclata ce conservatoril Sa (1 al-
bit din camera ar persista in alegerea lul Bibescu-
Voda, poporul din curtea Mitropoliel, unit eu popo-
ml din Filaret, sa navaleasea in camera si sa-1 si-
leasca a proclama ales pe alesul Moldovel". 47 Co-
galniceanu adaoge ea, in ziva de 24 Ianuarie 1859,
pozitiunea deputatilor, liind amenintati de cutite, era
ra in acea zi, pentru acei ce nu voiaü sa asculte de
glasul natiunei".'s In sfirsit raportul lui Béclard con-
sul frances in BueurestI, spune: Strigatul, sa tra-
iasca principele Cuza a fost atiese ori repetat de mul-
timea care, retinuta pana atund in afma de zid, veni
in curind sa iee parte la aceasta manifestatie impro-
vizata" .49
Daca se explica insa, din molivul aratat, alegerea

lui Alexandru Cuza in Muntenia, de catra acei ce
aveau interese personale de a alege alt doinn, se
intelege tot asa de usor si izbucnirea bucurieT par-
titluliji din ambele tarl romine, eind vazu
In sfirsit realizat visul san atit de seump, visul unirei.
Toate ziarele timpulm : Steaua Duneirei, Rominul,
Nationalut, saluta aceasta alegere ea cel tilai mare
evenement politic clin viata poporuluI romin, si fap-
tul, ea domuul mohlovan fusese ales in Muntenia, pu-
Tribuna roldina. 29 Noenivrie 1859.

l'ia(a. lui Onza-Veda, p. 15.
Alegerea, detronarea i nntormintarea lui Cuza-Vodü, Bucu-
resIT. 1898. p. 10.
.48. Sedinta din 7 Feveuarie, 1804. Monitorul Oficial, -24 FEvruarie
1864 supfement.
49. Acte i documente, IX, p. 276.
ALEGEREA LUI CUZA :±3
tea fi cu drept cuvint privit, cum spunea Goleseu, in

proclamatiunea sa ea tea 'mil mare dovada de dra-
goste si de ineredere data fratilor nostri din Mol-
dova".5° Motive rationale pe linga inflacararea patri-
otica, explica de alta parte bucuria unionistilor mol-
dovena, cind ist vazura visul realizat. Cogalniceanu
in cuvintarea de salutare, rostita din partea aduna-
rei in acea a tarel surorT, da pe fata pri-
dnele mai adind care impingeaQ pe oamenil cuge-
tatori din Moldova a don i unirea cu Tara Romaneasea,
cu bate jertfele ce aceasta contopire era sa coste
pe tea d'intai: Tara Romaneasca este intreaga, Mol-
dova este sfisiata; partile el cele mal frnmoase aa
fost rapte; Moldova reclusa in hotarele et, nu se poate
apara niel in contra navalitorilor, nieL chiar in con-
tra inriurilor straine; Moldova trebuie sa caute a se
alipi catre sora sa. De aceea in Moldova, unirea DU
este chestie de entuziasmu, ci de judecata, de logica".
Si intr'adevar, mare putere trebuia sa alba login a-
supra mintei Moldovenilor de sama de atunci, i mal
ales a locuitorilor din Iasi, cind se stiea ca unirea
va aduce stramutarea capitalei in Bucuresti i deci
caderea neaparata a centrului moldovenesc, dupa cum
N. Istrate o spusese Inca din 1856. Cogalniceanu
chiar, in cuvintarea lul din adunarea munteneasca, nu
uita se atinga aceasta chestiune, de alt-fel atit de de-
licata. El iea aminte ea DU poate sa ramina Iasul ca-
pitqla tarilor unite cad capitala Moldovel e numat
doua oare departe de hotar, i prin urmare expusa
a cadea intr'o noapte in minile strainilor". Dar nu
era vorba numaT de absorbirea capitalei, ci si de acea
a intregel taei in mal marele corp al tftrei surorT.
Tot Cogalniceanu adaoge ea : atuno dud atl ales pe
alesul Moldovei, d-voastra n'ati luat pumal pe dom-
O. Monitorni Oficial al TäreY Romlive§t?, 26Ianuarie
nul el, ci ati luat toata Moldova. Intreaga Moldova

face parte de acum inainte din Tara Romaneasca. 51
Aceasta imprejurare explica apoi izbutnirea bucu-
riel in straturile poporului de jos din Bucuresti, prin
a caruia amenintari se indeplinise alegerea, de oare
ce el se astepta la o sporire in daraverile lui, din
faptul unira
Toate aceste parti din societatea romaneasea se
bucuraa si aveati de ce sa se bucure : parte
parte din convingere, parte din interes. Dar pentru
ce oare se arata lasul asa de voios, mal voios inca
de cit ramasita tare!? Cae! cum ne spune un con-
timpuran : In Iasi bucuria izbucni puternica si neo-
prita ; se inlatura pentru un moinent cu totul din con-
stiinta perspectiva deeaderel orasului; entuziasmul
era ne mal vazut, ne mal poinenit. Hora unirel se juca
iarna, prin zapada, in hita otelului Petrea Bacalu (as-
ta-zi otelul Traian in piata Unirel). Din bate tinu-
turile Moldovei, din toate tirgurile mari si mi4...1 ve-
nia(' mil si mil de telegrame; urarile nu se mal cur-
man intre deputatii moldoveni i inunteni.
episcopiT, vladicil facean rugaeitml ea sa mul-
turneasca lul Duintiezeo ea dorintele lor, In-úrea Prin-
cipatelor, eratl sa fie un fapt implinit. 52
Cum sa se exnlice aceasta bucurie, cind era aproape
de orl-ce eugetare, ca scaunul taro trebuind sa fie
stramutat in Bucurestl, lasul era sa piarda pozitia
lul de pana acunia, i deci toti locuitorii luT erati sa
fie loviti in ale lor interese ? Acest rurios fenomen
psicologic se explica si el, daca ne amintim de pu-
terea sugestiva, pe care miele cuvinte neintelese si
nedefinite le pun in lucrare asupra mintei noroade-
Sedinta din 24 Fevrnarie a adunareI rnuntene. Monitoral ofi-
cial al prez', Romaneqti, 4 Martie 1859.
V. A. Foreseu, Amintiri din vivita lui Alexandra Cuza. Ar-
hiva din Ia0, XI, 1900, p. 260.
lor. Apoi imitatiunea oarba i neconstiuta venia in

ajutorul aiurarel momentane, produse de magicul cu-
vint de unire. Videa poporul pe cel mai de sus stri-
gind, striga si el ; ii vedea jucind, juea si el. De aies
insa se explica si repedea desincintare ce-i lovi pe
toti ares ce se prapadise de dragul unirei, cind vazura
cursi stramutarea capitalei la Bueurests lovia in in-
teresele lor. Daca ar fi fost intlaeararea lor izvorita
din adinca convingere, ea la eapiteniile misearei (are
suportara urmarile unirei, fara a carti, de sigur ea
tot poporul ar fi urmat tot ast-felia. Vom vedea insa
ca nu a fost asa.
Primirea domnului in Bueurests fu o serbare popo-
rana, preeum nu se mal vazuse, poate niel °data
intarile romine. Poste intregi inainte de batiera, as-
tepta o multime nesfirsita de popor. Catea Mogo-
soaei era intesata de lumea ce se suise pana pe a-
eoperemintele caselor. Careta domnului era dusa in
triutnf, i strigatele de bururie ale intregului popor,
unite eu sunetele muzicei si Cu acele ale clopotelor,
umpleatl vazduhul. Insatnnat lueru era lusa ca aeeste
aratart nu eral:1 niel comandate, niel impuse; eraa
izbuenirea neoprita a siintimintulul poporan, entuzi-
asmul dus pana la delir al unes multiml euprinsa de
Incintare, pentru triumful dreptel sale cauze. Dupa
Tedeum, domnul infra. in Camera, unde trebui sa jure.
Alitropolitul ii prezinta Regulamentul Organic spre a
jura, (lupa formula cuprinsa in el. Se raspindi stirea
(adevarata san nu), ca printul departase binisor aeea-
sta carte, i zise ca juramintul era inseris in inima
lui si ea-1 va face pe de rost".53
In dan de unire, bucuria mal cuprinsese inimele
si din cauza persoanes alese. Cuza nu Meca parte
53. Nafionalitl, 12 Fevruarie 1859.
din nici una din familiile acele din care Rominii se

deprinsese a vedea esind pe domnitorii lor. Cuza Pra
el dintre boieri, insa din acet ce dorean zdrobi-
rea boierimei si inlaturarea privilegiului; era un om
non, si de lucrurile noue tot deauna se leaga spe-
rante i asteptari nedefinite, dar cu atit mal puter-
nice si mai imbolditoare, Cu cit ele, proiectindu-se in
necunoscut, pot pe aripele inchipuirei sa lee formele
cele mal ademeuitoare.
Dupa Conventia de bilis, tarile romine trebuian sa
imbrace o baina nepurtata pana atuncl; trebuia sa
se introduca in locul sistemului deosebirilor de rang,
arel al meritului: in loen! privilegiului, egalitatea ; in
locul incatusarei, libertatea; in locul arbitrarului, drep-
tatea ; si poporul care suferise pana atunci toate re-
lele une] stan apasatoare se astepta sa rasulle de a-
cum inainte. Dommd ales In Moldova impartasia toc-
mai aceste principii, dupa ruin o dovedise inceputu-
rile luI inainte de domnie.
Poporul putea den spera de la el o aplicare sincera
a noului regim. Donmul i spunea, in proclamatia sa
din S Fevruarie din Bucuresti, ca toate staruintele
sale vor avea de tinta desvoltarea nouelor institutii
ce ni le-a recunoscut Europa, si adevarata si temei-
Mea puliere in lucrare a reformelor ce sunt menite
a introduce In societatea noastra marele principii
ale societatei moderne".54
Izbinda partidei nationale in ambele adunan o facu
sa devina pentru moment, stapina situatio si o
puse in fruntea trebilor. In tot timpul cit tinu en-
tuziasmul provocat prin indoita alegere, oamenii par-
tizei nationale sutil insarcinati Cu bate manifesta-
rile de bucurie care, de si sub o forma oficiaba, im-
brftcan din aceasta pricina, un caracter neprefacut.
Monit. of. ea pire, Rom.. 9 Febr. 1859.
In deputatiile mutuale ce-st trimit ambele adunart,

spre a se felicita pentru mult tericitul evenfinent,
cuvintul due: Cogalnieeanu in Bueuresti, pentru
'11
_Moldova si C. A. Rossetti in Iasi, pentru Tara Ro-

maneasca ; liii Cogalniceanu it raspunde in Bucu-
rest' Vasile Boereseu, iar in Iasi luf Rossetti it ras-
punde insust domnul. Intrind pe minile lor aceste ros-
till bucurie, membrif partizef nationale depasese
thiar, In primul moment de inflararare, marginile
intalepeiunef, ceca ce da loe la propunert tot mat
Indraznete. Asa buna oara Cogalniceanu, in raspun-
sul la tnesa,jul, prin care domnitorul ineunostiinta
adunarea moldoveneasca despre alegerea sa de domn
al Taro Romanestt, eere de la domnitor convoca-
rea la Foesani a ca. merilor din ambele tart," ceea
ce nu insainna alta ceva, de cit o a dona si mat fa-
tisa calcare a Conventiet de Paris, dupa cea d'intai,
alegerea until domnitor comun. Lascar Catargia, pas-
trindu-si singele rece, iea aminte ca comisia Insarci-
Data cu raspunsul la mesaj ar fi depasit mandatul
ce i se (Muse. Ea trebuia sa pregateasea limai
un raspuns la mesaj, lar DU Sa propuna intrunirea
adunarilor la Foesant". Cogalnieeanu recut-waste a-
ceasta depasire, dar o scuzaza prin aceea, ea lucrase
impins de patriotismu. Cu toata intimpinarea lut Ca-
targiu si Cu toate ea mal multi deputati impartasian
feliul sau de a videa, teama de a nu fi la inaltitnea
momentuluf, face sa se voteze raspunsul in forma ce
i-o daduse Cogalniceanu. *i mat pe fata se rosti a-
ceasta idee, in raspunsul eatra adunarea munteana,
redaetat tot de Cogalnieeanu: Sa ne intilnim la Foe-
zise el, unde punind mina in mina, sa ne legam
alit de shins in eit Met chiar soarta cea mat ra sa
nu ne poata desparti. La Focsanf, la Foesant dar,
55. Sedinta din 28 Jan. Monil. of. al Moldova, 7 Fein% 1859.
si acolo impreuna cu bine euvintarea Dumnezeuluf

parintilor nostri, sa sarbam marea sarbatoare a re-
invierel Romaniel"."
Donmitorul irisa trebuia sa fie foarte bagator de
sama i sa nu atite puterile ce eran indestul de tur-
burate de faptul indoitei alegeri. Chiar atunci pri-
mise el o serisoare de la Vasile Alexandri, pe care-1
trimise la Paris pentru a obtinea recunoasterea ale-
gerei. Agentul domnitorului it spunea, ea a fost bine
primit de itnparatul si ile maril demnitari at statu-
lui francez ; cft a fost intrebat asupra mal multor a-
manuntimí privitoare la indoita alegere ; asupra ea-
raeterulut principelut; asupra tarilor pe care e die-
mat a donini, i ca toata lumea a fost foarte mul-
tamita de raspunsurile lui. Att putea (led sa !lad*
duitl nu putin pe sprijinul Frantiei care va apara eu
caldura faptul indeplinit. Dar sa ne intelegem ; nu-
tnaT de indoita alegere e vorba ; nu de acele fapte
pe care unele spirite inaintate s'ar ademeni ale in-
deplini la Foesant. Tot ce ar aduce noue complica-
tiuni la situatia aetuala, ori ce act al nostril care
ar fi in afara de elauzele stipulate, ne ar fi fatal si
ar compromite gray interesele noastre, cat' Frantia
nu tie ar mat putea apara"-57
Monit. of. al Moldovet eitat. Mresa ctrit adunarea munteana
in Mon. of. al Tare Romdne§t(, 4 Martie 1859.
Serisoarea originaht a lin V. Alexandri eatrii domnitor, din 25
Fevr. 1859, din Paris (Hirtiile Rossetti). Tot asa series si Negri catra.
domnitor 7/79 Fevruarie 1859 (Idem.): Ji serait opportun osons-nous
(M. Cat argi et moi) dire, de s'arreter dans mon pays aux ehoses (Ha
faites, sans en faire de nouvelles et attendre la decision de la eonfe-
rence". Tot atunel, "17 Fevruarie, Walemski telegrafiaza lul Place: Il
est desirable que M. Couza procede avec une grande eirconspection ;
quit ne prenne aueune mesure hative et que son attitude suit ex-
pectante. Toute autre conduite de sa part tendrait ii entraver la reali-
sation des dispositions qui lui sont favorables. La conference se rknira
dans les premiers jours de Mars. On nous reproche de trop nous
immiscer dans les affaires intérieures du pays. Je desire que vous
évitiez avec soin de justifier ce reproche". (Acte i documente cit., IX,
p. 289).
ALEGEREA LUI CUZA
Mintile orbite de perspectiva realiiarii visulut iu-

bit, banuiau domnitorului retinerea, a careia motive el
nu le putea da in public. Consulul Place ne spune,
ea a fost aclamat un principitt si nu un oni si nu
se poate astepta ea oamenii ce au ales pe Cuza,
fara ea el sa fi facut eeva spre a o merita, sa-1 lese
sa se opreasca in niste margini care, in (tail lor,
ar da aparenta unel tradari. *ovairile lui au produs
mirau efect, i multi sunt pleeati a atribui aceste
sovairi, dorintei lui (13 asi asigura pozitia lui perso-
nala. S'ar putea ea prea multa prudenta din imam
lui sa faca mal mutt raft de eit o itnprudenta eu-
getata, cad ar putea da nastere la miscari desot-
donate, produse de o purtare, in care spiritul de par-
tid nu ar videa de ell un calcul. Poate sa fie tot
asa de primejdios a nu face nitnic, pe cit si de a
lucra". Cu bate ea aceste banueli eran eutioseute
dotnnulul, el nu se lasa a fi tarn pe cima prapas-
tioasa a pornirilor neprecugetate si se opuse la fapte
pripite."
IritMesnl alegeret indoite. Ce intsales avuse a-
legerea lui Cuza de domn in atnbele tart romine ?
Divanurile ad-hoc rostise dorinta unirei sub un prin-
cipe strain, dorinta ce nu fusese primita de emigre-
sul de Paris. Tendinta dupa unire era insa foarte
rostita in ambele tart si se manifesta tormal in in-
doita alegere a lui Cuza, ce calca, daca nu litera,
de sigur insa spiritul Conventiei, dar indruma cu in-
drazneala indeplinirea dorintelor divanurilor ad hoe,
chiar iii notriva hotariret Europei. Alegerea lui Cuza
de dotnnitor in ambele tart romine trebuia sa bata
calea pentru realizaren marelui principi0 rostit de-
divanurile ad-hoc : unirea sub un principe strain.
58. Depesa luT Place c. Walewski 20,8 Fevruarie 1859. Acte
p. 290.
,6O 1STORIA
Asa si fu privita alegerea lui Cuza de totl oame-

nii Cu vaza al timpului, de corpurile constituiie ale
statulul si de insusi domnul ales. El trebuia sa tie
numai o venga eare sa lege trecutul de viitorul eel
dorit: unirea desavirsita sub un principe strain. Co-
galniceanu, inainte inca de alegerea din Moldova, in
ziva de 3 Ianuarie, facuse urinatoarea propunere in
adunarea acelei tari: Cu toate ca Conventia de Pa-
ris n'a incuviintat dorinta divanurilor ad-hoy, adu-
narea prin un vot foarte lamurit sa arate Europel,
ca 110i persistam a voi unirea sub o dinastie stra-
ina. Mara de aceasta, not avem sa numim un doinn
Cu dinsul se va liaste si comitetul central din Focsani.
Sa stie dinainte domnul si coinitetul care sunt vo-
intele acesto aduna rt ; sa nu uite domnul nici odata
ca, ales de deputatit natiel, pentru ca totul nu era
inca pregatit spre a face uuirea, el trebue sa con-
sidere ca eea mal sacra a sa datorie a grabi fap-
tuirea acestei uníri, pentru ea ziva cea mal frunloasa
a domniei sale va fi aceea cinc] se va eobori de pe
tron, dupa ce va fi pus cea de pe urma piatra la
edificio". Propunerea lui Cogalniceanu se voteaza de
adunare in ziva de 5 lanuarie, inainte de a procede
la alegerea doinnuluT. Mal mult inca. Citeva zile
(lupa alegerea luí Alexandru Cuza de doinn in Mol-
dova, adunarea se rasgindeste i voeste sa voteze
o propunere, ca sa se proceada la unirea desavirsita
sub un principe strain ; sa se constitue in ambele
tarl cite un guvern provizoria care ambele sa se in-
truneasea in Foesani, pentru a proclama unirea e-
fectiva Cu principele strain. Consulul Place insa in-
trebat asupra acestei motiuni, de si nu avea niel o
instructie de la curtea lui, sfatueste pe deputati sa
nu o infatoseze, sfat de eare el asculta. Place arata in
depesa lut, ca domnitorul i aratase parerile luT de
ran, ca adunarea nu luase aceasta initiativa, si el
itni declarà ea este gata a se cobori de pe tron, in-

data ce tara ar VI'Oi sa faca unirea cu un priucipe
strain. Stin, adaoge eonsultd, ca puterea are multe
tarmece i ca av trebui sa asteptam ea sa fi gustat
din ele eolonelul Cuza, spre a sti care i vor fi 1:luid
dispozitiile. Totusi el are caracterul destul de stra-
nia si un fel de filosofie care poate face sa se admita
ca se va tinca de cuvint, la caz de intimplare."
Parerea rostita catra consulta francez din Iasf,
domnitorul Moldovef o repela, in serisoarea din
Ianuarie, Otra imparatul Francejilor, unde spune ni-
tre altele, ea stiea bine ta Maiestatea Sa, in malta
sa huna vointa catre no!, ar fi voit sa faca mal
mult ; nu a afirma de dinsul ea unirea desavirsita
a Aloldovei eu Muntenia sub ocirmuirea unta prin-
cipe strain sa fi venit a asigura pentru tot deauna
soarta atestor frumoase tarr."
Dupa alegerea Alexandru loan I si ea domn
al Taref Romanesti, in mijlocirea adresata de el pu-
ternor garante, alesul ambelor tari surori spune,
senzul propunerei lui Cogalniceanu, ea sufragiile
unanime ale tarilor imi permit astazi a fi organut
lor, si dar nu voesc a perde !tic! un moment, t'ara
sa viú a l'are o suprema chemare la magnanimitatea
marilor piden vare ne-au dat palla acuma atitea do-
vez! de interes. Intemeindu-mi pe votul adunarilor
ad-hoc, rostit din non de adunarea Moldovef, in se-
dinta din 5 Ianuarie, constatez inca °data ea tara
a cenit unirea cu un print strain. Cit pentru mine
personal, am lucrat tot deauna la succesul acestel
combinarf, i alegerea mea nu a putut sa-mi stbitn-
be convingerile de mai inainte. Lipsit de ambitie
59. Monit. of. al Moldova, 2 i 28 Ian. 1859. Motiunea e reprodusil

de Place, in depea lui cara Walewsky din "19 Iannarie 1859 in Acte-
§1 documente, IX. p, 212. Serisoarea domnitorului efttra Napoleon,.
Ilndem, p. 250.
62 ISTORIA ROMNILOR
personala, i ne dorind alta de cit binele tare! inele,

asa precum ea il intalege i il cere, nu am trebu-
inta de a declara, ea vol fi tot deauna gata de a ma
intoarce la viata privata, i ca nu vol considera re-
tragerea mea ca un sacrificiO, daca soarta Rommi-
lor va fi hotarita in conformitate cu dorinta ce a
exprimat-o natia intreaga".
La cetirea acestul act in sinul adunarei, toti de-
putatit se sculara in picioare si salutara cu de tret
orl repetate urarl: ,Sa traiasea Alexandru loan I;
sa traiasca Romania".6°
Ca pentru a lega si mat mult pe domnitor de fa-
gaduinta formala ce o Meuse, Cogalniceanu revine
indirect asupra aceleiasi ehestiuni, in sedinta din 24
Martie, sub ministerul tut Ioan Ghica, cu prilejul mo-
tivaret until aniendament, prin care propunea ca re
tribuirea inembrilor comisiunei centrale sa se faca,
nu prin leafa lunara, ci prin o recompensa natio-
nala, daca-si vor fi indeplinit inisiunea de a lucra
pentru realizarea uniret. Intre argumentele care mo-
tivao aceasta propunere, Cogalniceanu introduce si pe
acesta : natia romina vede mintuirea si ferieirea
el numal in unirea principatelor sub un principe
strain ; ea alegerea unul domn pentru ambele tart
n'a fost deeit o noua si sublima protestare in favoa-
rea unirei; ea inaltimea sa Alexandru Ioan I, prin
nota sa circulara adresata puterilor garante, s'a de-
clarat reprezentantul dorintelor Rominilor pentru u-
nirea principatelor sub un prineipe strain, aratind
ea numat in aceasta unire tara is! vede fericirea si
fagaduind a sprijini aceasta eauza nationala inaintea
marelui areopag european"."
Este (led' bine stabilit ea aleg-erea lui Alexandru
60. Monit. of. al MoWove, 5 Febr. 1859.
M. Proeesul verbal al §ed. din 22 Martie in Mond. of. al HoIclo-
-vel, 31 Alartie 1859.
in ambele tul romine se facuse 'tu-

Cuza de (1011111
rnai ea o punte de trecere catra unirea desavir;iita
sub un principe strain.62
Alegerea luí Alexandru han I i puterile
Europa Creatiunea Conventiet de Paris, Principa-
tele-Unite, lovise greu in vointa europeana, prin ac-
tul cel insainnat realizat de indoita alegere a lut
Vorla-Cuza. Din fericire pentru ele, situatia politica
a statelor care conducean mersul trebilor europene,
era favorabila nazuintelor romtne. Anume Frantia,
putere inaltata in capul Europet, prin razboiul Cri-
meet, era pleeata a sprijini indoita alegere, ea una
ce corespundea parerilor sustinute de ea inca in con-
gresul de Paris asupra uniret tarilor romine, ba
chiar sub un prineipe strain.
Alexandru Ioan I, indata dupa alegerea din Tara
Romaneasca, t'imite pe Vasile Alexandri la impara-
tul Napoleon. Dupft ce in audienta de la ministrul
Walewsky (Februarie 1850), acesta se tinu cam
rezerva, raspunse ca totul atina de imparatul
In ceca ce prive. te sprijinirea indoitet alegert, tri-
tnisul donmulut commn este primit ciliar a dona zi
de capta statulut franeez, cu toate ca Walewsky
spusese ca, din cauza multelor ocupatit ale itnpara-
tulut, nu va putea fi primit de cit peste 15 zile. A-
lexandri, intalegind din aceasta graba de a-1 incu-
viinta audienta, ca imparatul era bine dispus pen-
tru Romint, se duse la palia cu curaj i intr'o prea
interesanta convorbire, pe care a raportat-o, cere §i
obtine de la imparatul Francejilor ineurajarile cele
62. Vom vedea, mal tirziu, daed Cuza se gindea a eillea aceastii fd-
gacluintd i a intemeia dinastia Cuza in Rominia nou constituild,dupd
cum i se batines:te de unil. VezT huna oard d. Dim. A. Sturza in in-
troducerea la 30 de ala de doninie al Regala, Carol, Bueuresa, 1897,
p. Xl1E si XIV.
6t ISTORIA ROMINILOR
mai mart. Napoleon feliciteaza pe Romini pentru 'in-

taleapta cale pe cate au apucat asigura pe Ale- i
xandri de tot sprijinul bulla voluta

i darueste
tineret ostiri romine 10,000 de pusti si dona batern
de tunurt ; fagadueste spri,finul pentru realizaren u-
nui imprumut de 12,000,000 de fraile'', precum si in-
voirea de a primi citt-va ofitert romini lii coalele
din St.-Cyr si Metz, ha chiar autorizarea de a in-
finita o decoratie romaneasca; priimeste in sfIrsit
stabilirea uno agentil oficioase a Principatelor-Unite
la Paris." Alexandri, ineurajat prin aceste senme ne-
indoelnice de 'mina vointa, indrazneste a incerca pe
impartan' asupra proclamarei unireI desavirsite. No-
poleon insa Il spune ca aceasta nu ar fi intalept
cact ar fi o lovire fatisa lu Conventle, pe cind ale-
gerea indoita a fost mima' folosirea de o stipulatie
nehotarita; sfatueste dar ca Rominit sa nu faca a-
cest pas, ei sa cante a se recomanda Europefi, prin
intalepciunea refortnelor din launtru, precum s'au re-
comandat priu patriotismul de care an dat dovada.
Pregatiti-va, snrseste imporatul, nu a silui evene-
mentele, ci a va folosi de cursul lor"."
Dintre celda!te sese pu ten, trei eran bine voitoare
Rominilor si trei protivnice.
Cele bine voitoare eran Prusia, Sardinia si Rusia
Pele doua dintai din motive particulare, ele insile
umblind (lupa unire si rotunzirea teritoriilor lor. Ru-
sia, din cauza dorintet el, pe de o parte de a slabi
pe Turci, intarind pe Romint ; apoi spre a lovi in
63). In copia une't scrisorT nesubseinnate (Hirtiile 1?osselti) cetim
ce projet d'une agence permanente A Paris n'a eh'. pr6senté aux deux
assemblees I iu'zi la suite de la promesse que Sa Majesté a bien voii-
In transinettre A son altesse par l'intermédiaire de M. V. Alexandri,
envoyé l'ann6e passée en mission-. (Scrisoarea este din 1860).
61,. Extras din Istoria inisidor mete politice. Napoleou ; treï
audiente la palatid Tuileriilor, de V. Alexandri. Convorbiri Literare,
XII, 1878. p. 41. Comp. Bamberger (I. c. mal sus nota 23) p. 324.
ALEGEREA LUI CUZA 65-
Austria, nereeunoseatoarea eI dusmann; in sfirsit tin-

zind a spori inriurirea el in tnrile romine, prin spri-
jinirea uneT dorintt manifestate de tott Rominit.65
Puterile protivnice alegerei indoite eran acele ee.
combtituse i manifestarea dorintet de unire in diva-
nurile ad-hoc Tureia, Austria si Anglia.
Aeeasta din urtna insa Insase mult din indarntni-
eia cu eare combatuse ideea uniret si se pleea pe
ealea de a se ajunge in politica eu Frantia, din cau-
za intereselor ce o legan pe atuneea strins de acea-
sta tara. Anunne Anglia fusese slabità prin primej-
dioasa raseoaln a Cipailor din India, raseoalli ce se
sfirsise toctnal pe eind Alexandru Cuza se alegea in
nmbele tan' romine (lanuarie 1859). Se mat alla Anglia
aliatn en Frantia în rasboiul ett China, rnsboitt eare
luase sfirsit prin tratatul (le la Tien-Tsin din 1858;
(lar nu fusese pe deplin limpezit, din pricina opunerei
Chinejilor la ratificarea acestui tratat, (Tea ce facea
sa se prevada reinceperea razboiulul (lueru ce se si
intimpla in 1860)." In asemenea imprejurart, inta-
legem cum de Anglia pnrnsia prea strinsa el lega-
turn Cu Austria si Cu 'furcia, in chestitmea Prinei-
patelor, si se apropia de politica franceza.
Aceste iniprejurari explica, cum de Alexandri iz-
buteste in destul de usor a convinge pe lordul Mal-
tnesbury, despre dreptatea eauzeI Rominilor.
trul englez incepuse prin a primi foarte rece pe tri-
mista domnuluI romîn il repetft de mai multe out,
en serisoarea pe care i-o adusese, o primeste numal
ea venita de la eolonelul Cuza, intru cit insusirea
lul de domn al Principatelor-Unite nu era inca re-
eunoseuta ; mustra apoi in destul de aspru pe Ale-
xandri, pentru cele intimplate in Principate ; pentru
Ein. Kretzuleseo, La limonanie, Paris, 1859, p. 42.
Lavisse et Rambaud, Histoire générale,XE, p. 651 :fi 678.
5
ISTORIA ROMiNILOR
lovitura data, prin indoita alegere, integritatef

iaiel otomane, incheind ca Anglia nu e dispusa a
recunoaste pe Cuza de domo al ambelor provincif.
Alexandri insa apara Cu multa ghibacie interesele
Rominilor, aratind cum la 1821, 1828 si la 1848
tot-deauna Hominil tinuse cu Tuca' i nu cu Rusii;
apol el atinge interesele materiale ale Anglier, amin-
tind ca, in tirnpul fortmetel din Irlanda, Anglia se a-
jutase foarte nullt cu grillete romine; lu sfirsit ca
alegerea indoita era neaparata prosperitatel poporu-
lul romin i neoprita de Conventia de Paris. In vor-
bele preschimbate in urma, ministrul englez se a-
ratâ din ce in ce mal blind si mai bine voitor,
cind Alexandri se sculft pentru lua ziva huna.
Malmesbury spuse ca de actrin inainte nu va mar
11U1Ili pe Cuza de cit. principele Cuza ; de unde se
vede, ca tinuta ata de apriga de la inceput a minis-
trului englez, era calculata nutrial pentru a lace M'ea."
Anglia clec! nu opuse o impotrivire serioaza la re-
cunoasterea indoitel alegerf a lusl Alexandru Cuza.
Din potriva, Turcia si cu Austria erarf dusmanile
statornice ale Rominilor si nu putertu primi, din cau-
ze mult mal adincf, intarirea acestut popor si con-
solidarea statului san. Aceste doua imperif eran pro-
tivnicele firestt ale orf carel desvoltari i intarill na-
tionhle ale poporuluf romin, de oare ce eran alcatuite
din o multime impestritata de popoare, peste care nu
putea0 domni de cit atuncl, chut viata lor nationala
ar fi lost inabusita. Ele erau deci de la sine aliate,
intru a se improtivi dorintei Rominilor, de a trai o
viata mal libera si mal vrednica de oamenl."
Turcia se trinen, ca intarirea poporulur romin sa
nu-1 dura la desfacerea 1u1 de iinparatia otomana ; iar
Extract din istoria misiilor mete politice. Misia mea la l'ion-
dra, de V. Alexandri, Con vorbirt Literare, XII, 1878, p. 85.
Austria in Principatele Dunrirene, Bueuret1 1859, p. 6.
Austria ca intremarea lui sa nu devina un centru

de atragere pentru Rominii din Transilvania", pe
linga ca aceasta intremare ar fi stinghirit exploata-
rea econoinica, proiectata pe o larga scara de Aus-
tria, in Principatele dunorene.
Dar niel Turcia, niel Austria, nu putea0 intreprinde
nimic alt ceva de cit protestar! contra alegerei dom-
nitorului comun. Austria era pe puntul de a mira
l'aZbOla Cu Frantia, din cauza chestiunei italiene;
iar Tureia izolata nu putea indrazni nimic.
O veche simpatie (le rasa unia pe Napoleon cu
Ceea ce insa il holori sa intervina in favoa-
rea lor si in contra regimului asupritor austriac,
fura atentatele necontenite, pe eare patriotit italieni
le indreptaft In contra lui, mal ales acel anta! Or-
sini. In intelegerea lul Napoleon cu Cavour la Plom-
bieres (30 IuliO 1858), se stabilise bazele cooperare!
Frantiei la eliberarea Italie! de Austrian Napoleon
sa ajute Italienilor la cucerirea Lombardiei si a Ve-
netiel, iar Italienii sa cedeze Frantiei Savoia si poate
comitatul Nisei. Napoleon, pentru a izbuti mal u-
sor, voia sa ineuree in acelas timp pe Austria si in
Orient ; dar pentru aceasta trebuia slabita 'furcia, i
pe care cu toate aceste, cu ritIva ani inainte, Fran-

tia o aparase. Napoleon sustine dect si in Peninsula
Balcanilor principiul saa favorit, arel al nationalita-
tilor, incurajind pe Muntenegreni in rascoala lor con-
tra Turcilor, pe care el il bat la Grahovo (13 Mai
1858). Chestiunea nouelor hotare ale Muntenegrului
se litnpezeste (lupa placul cabinetelor din Paris si
Petersburg, spre marea desplavere a celut din Viena.
69. De aceea in tot tiinpul domniel sale, Alexandru loan I este sta-
tornic durnanit de Austria. L'Opinion nationale spune in 2 Fevruarie
1865, ceea ce se poste aplica la inlreaga doinnie a 141 Alexandru
Loan I, ea.: l'Autrielie a tout intir0, a soustraire les Ilouinains de Tran-
sylvanie qui ne passent jainais la frontière sans dite je vais au pays
A la contagion et a l'exemple".
68 ISTORIA ROMNILOR
Tot pe atuncea Frantia i Rusia sustin pe Milos

Obrenovict la tronul Serbiet, si Scupcina sileste pe
parlizanul Austriel, Karagheorghevict, sa abdice (24
Deceinvrie 1858) iar Milos este ales. Austria vra sa
intervina Cu armele ; dar este oprita de Frantia si
de Rusia, in virtutea tratatulut de Paris.
Alegerea lui Milos, este ratificata de Sultanul in
12 Ianuarie 1859. Citeva zile dupa aceea, Cuza este
ales si in Muntenia (24 Ianuarie). Politica austriaca
este tinutl in sah pe Dunare, i Orientul se umplea
de amenintare pentru curtea vieneza, tocmat in mo-
tnentul chid cauza italiana trebuia s'o nevoiasca a
intoarce catre Occident toata luarea et aminte si toate
ale el putert"."
Napoleon avea (led interes a sprijini planul Ro-
minilor, nu numat din principiù, ea partizan al na-
tionalitatilor, ci inea i pentru a incurca pe Austria.
De aeeea in cuvintarea de deschidere a corpurilor le-
giuitoare din 8 Fevr. (27 Ian.) 1859, refieetind asupra
eelor petrecute in alcatuirea Conventiet de Paris, Na-
poleon spune, ca guvernul vienez si al men, o zic
cu parere de ran, s'an gasit in desacord asupra ches-
tiilor principale, si a trebuit un spirit de impaciuire,
spre a se ajunge la deslegarea Ion Ast-feliu spre
exemplu, nu s'a putut sfirsi reeonstituirea Principa-
telor routine, fara numeroase greutati care art mar-
ginit Inuit deplina satisfacere a leginitelor lor dorintt,
si daca ne-ar intreba cine-va, ce interes are Frantia
in aeele tinuturt indepartate, udate de Dunarea, as
raspunde, ea interesul Frantiet este pretutindene, unde
e vorba de a sustinea o cauza. dreapta §i civiliza-
toare"."
Debidour,Histoire cliplomatique de l'Europe, Palis JE, 1891, p.

183. Comp. Lavis,ie et Rainbow', Histoire générale XI, p. 267 si 518.
Moniteur Universel, S Février 1859.
Pentru sustinerea Rominilor era sa lucreze mult

si Rusia eare se afla in armonie de videri cu Fran-
Va. Rusia concentrase trupe nutneroase la hotarele
Galitiei, ziarele rusestl atacan cu violenta politica
i
austriaca. Gazeta de Augsburg spunea ea lovirile

suferite de Austria hl chestia Serbiel si a Principate-
lor sunt pricinuite iaI mult prin inriurirea Rusiei
decit prin aeea a Frantio".72 Ziarele austriace care, la
inceput, nu continean niel un euvint asupra alege-
rel domnitorulut romin, venind la ordinea zilei a-
dunarea unel conferintl la Paris, spre a se rosti a-
supra acestel alegerT, incep a da glas. In Oesterrei-
chische Zeitung, o corespondenta din Paris arata ea:
guvernul franeez este hotarit a apara eu toata ener-
gia alegerea lut Cuza si prin timare desavarsita u-
'tire. Rusia este fireste de aceeasi parere, fiind ea
Principatele ea si Serbia ati sa ajunga Pietnontul el.
Ori i CUIll aceasla chestiune cuprinde mugurul unor
mari evenemente".73
Aeeste mart evenemente nu putean niel intr'un caz
sa fie o intervenire armata in Principate. Intr'adevar
cum spune prea bine loan Alexandri, agentul Prin-
cipatelor-Unite la Paris: Daca s'ar anula alegerea
lul Cuza i s'ar ordona o alta, adunarea munteana
ar realege pe acelas domn, si daca s'ar convoca alte
adunad', aceste ar sustinea Inca eu mal mare putere
principiul domnitorulut comun, ne mal fiiud ele acu-
ma sub presiunea caimaeamilor. Daca ar fi sa se im-
puna domnul de vre-o putere, s'ar calca inca mal
mult Conventia, de cum a caleat'o Rominit".74 Apol
este de observat ea o asemene inipunere nu s'ar fi
putut lace de cit manu tnilitari, si o executie mili-
tara, conform ConventieT, nu era invoita de clt din
Gazeta de Augsburg reprodusd de Rominui, 7 Februarie 1859.
Reprodusd de Rominui, 10 Fevruarie 1839.
Memoriul lu1 Loan Alexandri din 4 (16) Fevruarie 1859 repro-
dus de A. Papadopol-Calitnah, Scrieri diverse, (manuseript in Ande-
comuntil consimtimint al tuturor puterilor, consimti-

mint absolut eu neputinta de obtinut, in starea de a-
tuncl a politice! europene. Gil despre o intervenire
naprasnica a Austriel, ea era inlaturata, din cauza
relatiilor Cu Frantia in chestia italiana. Turcia nu
putea niel ea interveni, din cauza Rusiel care avea
minele libere, de cind Austria se indusmanise cu
Frantia.
Prin urmare confirmarea alegerel lul Cuza era a-
sigurata, si aceasta se si prevedea cu clestula patrun-
dere de organele romanesti ale timpului: Rominul,
Steaua Duneiref,, etc.
Curn se auzise in Constantinopole despre indoita
alegere a luT Alexandru Cuza, Poarta trimisese pu-
terilor garante un memorandum care sfirsia, aratind
pritnejdia ce ar izvori pentru Europa, daca puterile
nu ar mantinea hotaririle lor. Consecventa starel ac-
tuale de lucruri va fi chemarea ambelor adunar! la
Foesani, intocmirea unui guvern central unionist in
Bucurestl i desavarsita infiintare a unirei. Agitarea
anarhia a ajuns la un grad asa de inalt, incit
daca Europa nu va mijloci pentru restabilirea °Mi-
ne!, peste putin va izbucni un razboili civil, al caruia
trista urmare va fi darapanarea nu numai a acestor
tarl ci a staturilor vecine"."
Puterile hotarira convocarea une! conferinti, spre
a cerceta indoita alegere. Austria pana intr'atita dus-
mania alegerea lul Cuza, incit prin ziarele el, mer-
gea pana a sustinea o politica, pe care o crezuse cin(l-
mia roming), p. 10 §i urna. L'Autriche et le pri//ce rozonain Paris, 1859,
p. 24 aduce aceleas1 argumente : Mais les deux assemblees ne con-
sentant pas a se déjuger et nommant de nouveau le meme prince,
casserait-on les assemblees ? Et si le corps electoral acelamait les
memes députés, casserait-on le corps electoral ? Il faudrait done gou-
verner le pays dietatorialement ! Mais qui aurait la dictature ? Un pacha
turc ou un Feldmarechal autrichien ?".
75. Rominul, 9 Aprilie 1859. Comp. lnterpelarea lorduluT Fitz-Gerald
in camera engleza, reprodusa de Rominul, 3 Martie 1859,
ALEGEREA LUI CUZA 7f
va mal primejdioasa inca intereselor sale : inaltarea

unul principe strain pe tronul Prineipatelor-Unite.76
Pornirile dusmanesti ale puterilor protivnice uniret
eraa insa alimentate si de intrigile din tarile romine.
Negri spune in o scrisoare din " 26 Martie 1859 ca-
tre domnitor, ca intrigantil si ambitiosii, mal ales
din Muntenia, s'a0 pus in campanie, spre a impiedeca
izbutirea indoitei alegeri"." Se racise in curind en-
tuziasmul momentan ce cuprinsese pe fruntasit Tare!
Romanestl, in ziva de 24 lanuarie.
Pe cind insa presa vieneza, notele turcestl si in-
trigile din launtru combatean astfelia alegerea
Cuza de domn comun al ambelor tart romine, in ca-
mera engleza, deputatul Roebuck o sprijinea si incu-
raja, spunind ca el iea o mare parle la sperantele
Rominilor si asteapta ea el, in loe de a fi selavil
diplomatiel europene, vor pastra propria lor dem-
nitate i vor asigura neatirnarea lor, faca concursul
nimarul".78
Turcia insa mal intrebuinta si alte mijloace, potri-
vite cu urea ei, pentru a scapa de ainenintatoarea
unire, personificata acuna in alesul Rominilor.
pregatea doue tabere, una la \T'atila si alta la *mula,
care de o camdata trebuiaa sa sluasca numal pentru
manevre, dar care la vreme de nevoie puteaa sa do-
bindeasca si alta menire." Cu intocmirea acestor ta-
bere pare a sta in legatura un complot descoperit
In Bucuresti in ziva de 30 Martie, complot ce tin-
Oesterrichische Zeitung spuuea buna-oara: s'ar pregati in di-
plomatie proieetul de a se ridiea un print strain pe tronul Romaniel,
spre a se impadui pe unionb;ti. Astfeliti se sperd a se seapa de a-
legerea nelegald a Itif Cuza". Reprodusa de Ronsinui. 21 Fevruar 1859.
Serisoare originala in Hirtiite Rossetti. Reprodusd in Arhiva
XII, 1901, p. 66.
Reprodus de Rominul , 3 Martie 1859.
Ronanul, 17 Martie 1859. Despre trimiterea de trape tureestI
catre aeele dona punte, vorbese mal multe aete ale timpultil. Vezi
serisoarea ..Vegri c. domnitor din "Ig., eitatA mal sus nota 77.
Alta scrisoare din -4,26 Aprilie (Hirtiile Rossetti. Arhiva, cit. p. 67). 0 a
'72 ISTQRIA ROMiNILOR
dea la rapirea vietei domnitorulul, prin o masina in-

fernala." Din instructia t'acula, reiesa ea toti cei ce
luase parte la aeel complot eraa straini, venitt mal
:ales de peste Dunarea, unii din el originan i din Au-
stria. Faptasit sunt datt juderatel, doveditt si osin-
tliti la pedepse deslul de grele.81 Cezianu, depulat din
adunarea munteana, ce fusese intrebuintat de politie
ea instrument pentru descoperirea rapte' si dupa a-
ceca implicat si el in complot, arala ca un emitor
care ar umbla in aeeste treburi, li spusese ea ale-
gerea lul Cuza este neplacuta Austriel i Turciei si
ca chiar boierilor nu poate ti pe plac, si mal' eu sama
prineipilor *tirbeia si 13rancovanu, si ca se hotarise
de aeeea omorirea lut Cuza. Evreul *ain spune la
rindul lui ca Cezianu SI spusese ca comertul merge
raa de tot, si aceasta numai din !niebla alegerei in!
Cuza ; ca acel ce s'ar gasi sa-1 eurate de pe drum ar
t'ate un mare bine taro". Aceste aratari caracteri-
zaza In destul de limpede tinta urinaeita de complot.82
Conferenta se intruni in ziva de 17 Apr. (26 Mart)
1859 in Paris. Musurus-Bei, reprezentantul Turcio, am-
basador din Londra, protesteaza contra indoitei alegeri
a lui Cuza i cere aplicarea dispozitiilor tratatului de
Paris. In sedinta din 19 Aprilie, de lIabner reprezen-
tantul Austriei se uneste cu propunerea Portei i cere
ea conferenta sa iee masurile de siluire in contra in-
treia serisoare din 111513 Mal (Ibident. Arltiva p. 69), spune: Toutes
les fois que nous avons exprimè quelques craintes là dessus ilL1X am-
bassadeurs de France et d'Angleterre, ils nous ont toujours dit et for-
mellement assuré, que dans aucun autre cas ces troupes n'entreraien
chez nous, si ce n'est lorsqu'une autre puissance y entrerait. Notts
croyons qteil faut n6anmoins avoir cette èventualité en vue et penser
des al pi ésent ce qu'il senil utile de faire, au cas 06 elle serait mise
a exécution".
Depesa luT Golescu din Paris din 2 (14) Aprilie.Rominui 4 A-
prilie 1859.
Asupra complotulul, vez:1 Steaua Duna' rei 22 lunie-; Nationa-
lul 31 Martie si 11 Iunie 1859. Sentinta publicatii in Nationalta, 16 Au-
gust 1859.
Deptinerea Jul Cezianti, in suplementul la Na(ionalul No. 53. A
lui *ain, in Anunfiatorul romin, 15 Ianuarie 1859.
calcaret vointet europene din partea Rominilor. Ce-

lelalte cirio puteo lusa, dupa o prealabila intalegere,
botarese ea : de si alega.ea nu este conforma cu in-
talesul Conventiet, totusi pentru asta data, si in chip
exceptional, sa se numeasca Cuza de domn al am-
belor tart, pe eit timp va trai el In zadar atnba-
.
sadorul Tureiei cauta sa arate, ca o astfeliù de re-

cunoastere, numal pentru viata lui Cuza, ar expune
tarile rotnine la complicar, neaparata urmare a uneT
ocirmuiri concentrate in o singura mina. Cele cine
puteri laspund Turcio ea, daca se va primi propune-
rea lor, se va hotari tot °data ca ori-ce nona lovitu-
ra in dispozitiile Conventiei, daca nu ar fi revocata
indata de Gospodar, ar da cazul ea puterile sa se
intaleaga asupra mijloacelor de constringere ce ar fi
de intrebuintat.
Rasboiul nitre Frantia si Austria izbucnind irisa
curind dupa aeee,a (29 Aprilie 1859), 'furcia sta in
asteptare, spre a vedea pe parten cut se va pleca iz-
Muda, si a lua o botarire in conseeventa.Frantia esind
invingatoare (Pacea de la Villafranca, 11 Iulie 1859),
Turcia si Austria sunt nevoite, prin protoeolul din
24 Septembrie 1859 a reeunoaste indoita alegere a
lui Alexandru Cuza ea donan al Principatelor-linite
pe timpul vietei lui, i Cu indatorirea ca el sa nu mal
adueft o nona atingere Conventiet de Paris.83
83. Bamberger 1. e., p. 325. Protocolul in Archives diploniatiques,

1866, Paris, p. MI.
CAP. III
1311,IMUL AN DE DOMNIE AL LIJI

ALEXANDRII IOAN L
Ninisterele Vasile Sturza i I. Filipescu. Dom-

nitorul, de o cam data numai al Moldovei, pasi in-
data dupa alegere, la aleatuirea unui minister. Se
zvoni intal, ca el era sa fie eompus, sub presidentia
lut Anastasie Panu, din C. Ilurmuzache, A. Cantacu-
zino, Leon Sturza, Leon Ghica i generalul Milicescu;
dar aceasta intocmire nu izbuli, si ministerul se con-
stitui, sub celalalt fost caimacan nationalist, V. Sturza
ca presedinte, din Manolache Costache Epureanu, V.
Alexandri, C. Rolla, D. Miclescu i generalul Mili-
eeseu.1 Asupra pricinet neizbutiret injghebarit mini-
steruluT sub Panu, niel un izvor contimpuran nu Ile
da deslusirt. Se pretinde insa de uttele din fetele
timpulut aceluia, ea Panu ar fi refuzat a constitui
primul minister al lut Voda Cuza, fiind ca domnito-
rul nu ar fi primit parerea lut Panu, de a pleca in-
data cu guvern i armatei spre Bucuresti ; ca ex-
ploatatorit situatiunilor politice spuneao luT Voila Cu-
za : ce-1 in mina nu-1 tninciuna ; domnia Moldovet o
al; sa nu o pierzi inecind-o in apele Buzeulut. Cuza
1. Steaua Dun6rer, 12 Ianuarie 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I '75.
inlaturind programul de actiune al lut Panu, orga-

nizat pana in cele mal miel amanuntimt, Panu re-
fuza de a forma primul cabinet al nouet domnita.1
Tot pe atunct se Meuse domnitorulut aproape ace-
iast propunere de catra principele Grigore Sturza,
dupa cum se vede aceasta din scrisoarea lut, publi-
cata in Steaua Duncirei, prin care it fagadueste spri-
jinni sao ca sa fie ales i in Muntenia.' Daca dom-
nitorul refuza' ambele propunert, el o facu mal in-
tat din eauza povetet lut V. Alexandri care il °prise,.
din indemnul lut Napoleon al nu cuinva sa In-
drazneasea a mal face vre un pas In afara de Con-
ventie. Apo' era prea firesc lucru a eugeta, ca parti-
zanit fostilor domni, caimacamil din Muntenia, din
care unul se astepta chiar sa fie ales el, nu ar fi la-
sat asa fara niel o improtivire inealcarea Munte-
niet cu armele, din partea Moldovet, si ca trebuia
numat de cit sa se verse singe, ceca ce ar fi putut
aduce o intervenire armata chiar din partea Tur-
ciet singura, de oare ce ea nu putea fi ,indatorita a
respecta Conventia cea siluita de Romint. Domnul,
prin mintea caruia ao trebuit sa treaca asemenea i-
dei, nu putea sa compromita, prin un demers ea acel
ce se sputtea ca i l'ar fi pretins Panu, nu numar u-
nirea, dar existenta rular a tarilor romine.
Rezultatul pe care Panu voia sa-1 aduca pe calea
Dimitrie A. Sturza in Prefata la 30 de ant de domstie ca Re-

geld Carol. p. XIII. Cam aeelas Neill este sustinut si de d.l. C. Bratianu,
chid spune, in sedinta din 11 Fevruarie 1863 (Mon. of. num. 62, 1863,
supl.) Domnilor, stint incredin tat ed pricina pentru care nu atl ve-
nit la BucurestI eu batalionul acela, a fost ea si d-voastm si noT am
fost prea prudentl." Nu trebue sa uitam apo1 ca Pant] sustinuse a se
inserie de candidat la domnie i prineipele Grigore Sturm, dupa ce
subsemnase procesul verbal de la Elefant, i ca deei domnitorul era in
drept a-1 banui intentiunile, daca in adevar o astfeliii de propunere
i s'a faeut din partea 1u1. AlaT sus p. 36-37.
Alai sus, p. 45, nota 30.
'76 ISTORIA ROMiNILOR
silniciel, fu realizat prin puterea imprejurarilor, si Cuza

fu ales doinn si in Muntenia.
Indata ce ma Muele ocirmuirei si ale acestel tarl,
domnul numi un ininister alcatuit, sub presidentia
I.Filipescu din parlidul boierese, si eare fu aleatuit din
Barbu Catargiu, I. Cantacuzino, Gr. Filipeseu, si ge-
neralul Vladoianu din acelas partid, catre care se
adaogeaft N. Golescu (min. de interne) si D. Bra-
tianu (de externe) 4 din partidul progresist, ba (liar
dintre ceI rnat infocati oameni al sal re jurase un
rol in revolutia din 1848. In Moldova, ministerul
numara exelusiv numal oameni din partidul progre-
sist. Daca domnul procedase altfeliù in Tara Bonia-
neasca i aleatuise un minister de fuziune din ambele
partizi, el tan] aeeasta, fiind ca intr'o tara milla, nu
voia sa se (lee drept reprezentantut numat al uneia
din cele doua partizI, i tindea sa pastreze o pozitie
neutra acuna chiar la inceput.5
Cea intai masura a noulul domn fu de a cere de
la tarile lui, cite un aiutor banesc, i anume in Mol-
dova o dare de 5,000,000 de lei, iar in Muntenia
care era mal mare, un imprumut de 8,000,000 ce
trebuia sa fie acoperit in tara. Aceasta d'intai che-
mare a (10E1111111in intilni in ambele adunari un t'ello
de impotrivire, care de si nu parea indreptata contra
capului statuluI, nu-1 atinse mal putin, prieinuind ras-
turnarea ambelor sale ministerii.
In Moldova clarea fu ceruta de domnitor, printr'un
Mona. of. al färd Ram., 26 Ianuar 1859.
Ca aeeasta a fost cugetarea domnitorulut, de a iinpaea parti-
zele prin interesul tareT, o spune Manolache Costache in sedinta din 6
Fevr. 1863, Mon. of. 3 Mart 1863, su pl. : Guvernul a vroit sil dispara aeeste
tabere, cael cel intaT minister, dupa 21 lanuarie, a fost un minister
ce a avut misinnea a face ineereare sa se infratasea Rominit si in
care a figurat barbati ea Barbu Catargiu i Dimitrie Bratianu; védeti
dar ca doinnitorul insusT, la venirea sa in Tara Boinaneasra, a avut
.cea intal tinta, ea sa desfaca taberile si sil fie Infratire".
PRINIUL AN DE LOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 77
ofis al san din 30 Ianuarie 1859, care motiva ne-

voia, pe starea cea ra in care s'ar afla casa sta-
tului si pe mijloacele trebuitoare pentru noua orga-
nizare".6 Darea trebuia sa he impusa pe proprieta-
tea fonciara, spre a cobori in acest chip conditia
fostilor privilegiaI catra acea a taranilor. Ministrul
de finante Gr. Bilis indreptatia, prin cuvintele firma-
toare, aveasta dare nona si pana alune! neauzita in
Moldova : Daca se face o improtivire a se impune
O dare pe proprietate, cu ce drept se urmeaza a se
lua darea de la locuitoriI taran!, cind art. 46 din
Conventie rosteste egalitatea inaintea darilor" ? La
desbaterea asupra acestuT proiect, se pun inainte mo-
tive nationale, nevoia de a se realiza unirea, de a se
merge la Focsani, precum propusese Cogalniceanu
in raspunsul la mesajul domnitorului, si mal mult1
oratori declara, ca s'ar opune la aceasta dare, daca
ar fi sa se acopere cu ea deficitul. Principele Gri-
gorie Sturza tare iea ce! din urma cuvintul, apro-
ba cererea ocirmuirei, daca este a se indeplini cu
ea, votul din 21 Mimarle." Darea (leo paruse a fi
votata in scopul de a SI 1.1ii la apararea tare!, la in-
deplinirea Ontelor nationale, si nu pentru a liara in
cheltuielele ordinare ale tare!. In areasta cugetare
paruse a se intilui si dreapta si stinga din adtmare
Moldovei. Mai multi insa din membrif dreptei, intre
altii Cazitnir, voise sa inlature (tarea si sa o julo-
cuiasca eu un imprumul, pana la asazarea
sistem de impozile. La vot insa propunerea de im-
prumut eran, §i In urtna acestef raspingeri, propu-
nerea de dame, facuta de minister, trebui sa intru-
neasca unanitnitatea voturilor, spre a nu da aparenta
une! improtivir1 la cererea domnitorubn, facuta in sco-
purt patriotice.
.31-onit. of. al Mold.,12 Febr.
Ibid.
Se vede insa ca majoritatea adunare! se cai in

-curind de repe,junea cu care lucrase, primind t'ara
Bici o pregatire, o lovitura atit de puternica in sta-
rea sa de mal inainte. De aceea nu nu ne vom mira
de impre.jurarile carora da nastere aceeasi chesti-
une a darei, readusa pe tapet in adunare, abia o luna
zile dupa unanima el incuviintare.
Anurne art. 37 din Conventie glasuia, ca legile de
interes particular fie carel tari sa fie supuse comi-
siel centrale, spre a se cerreta, daca nu cumva con-
travin organizarei comune a Principatelor-Unite. La
epoca insa cind se vota legea pentru rldicarea ciare!
f30 lanuarie 1859), comisia centrala inca nu era in-
fiintata. ocirmuirea insa, avind mare nevoie de bani,
voind sa puna legea in lucrare, film a astepta
constituirea 'Liso comisii, obtinu de la doinn cierre-
tul de sanctionare si promulga legea in numarul 33
al Alonitorulut, din 24 Februarie 1859. Pentru a a-
copen i rasa lipsa cooperarei comisiei centrale la in-
tormirea arete] legl, ea fiind publicata intr'un text
mult mai desvollat de cit arel propus adunare! si
votat de ea, se prevedea in el un articol, care spu-
nea, ea de o cam data legea se va executa provi-
zorin Si ca va fi supusa cotnisiei centrale, dupa a
ei constituire (§ 14 art. I1)".8 Ne poate parea stra-
Die areasta procedare de a se promulga o lege in-
tr'un alt text de cit arel votat de adunare; dar viata
parlamentara era abia la rasaritul el, si nu trebue
-sa o !ilustran) pentru o lipsa de cunostinta in mis-
carea tuturor rotilor ei. Textul mal pe larg avea
-caracterul unir! regulament cuprins in lege, si se in-
limpia une-ori ca regulamentele, nu numai sa des-
volte, ci chiar sa modifice intalesul legilor.
S. SA se asAnnAluiaseg. ambele texte in Monit. of. al Mold.: 22 Febr.

ti 24 Febr. 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN 1 79
Cu san, fara acel adaos, se natea irisa intreba-

rea, daca legea putuse fi sanctionata i promulgata
inainte de a trece prin comisia centrala ? Legea fu-
sese votata in scopul realizare' unirei, prin intruni-
rea la Foc*ani a adunarilor tarilor surori, scop ce
el itisuV lovea in Conventia de Paris. Prin urmare
nu se cuvinea a se face mare caz de nerespectarea
une' dispozitil din Conventie, cind legea insast era
menita a calca acel act. Apoi ce intales avuse ur-
golta i votarea pripita a lege", daca era sa se n-
tepte constituirea §i functionarea comisiel centrale,
o zabava nedetertninata ? In sfirit nu era mal mult
ca sigur, ca cornisia centrala, organul unire", eita
din adunarile ce votase in unanitnitate aceasta do-
rint.a,limanul de scapare al poporulu" romin, prin
indGita alegere, nu putea sa se opuna la procurarea
mijloacelor trebuitoare, spre realizarea tinte' ruin-
tuitoare, §i ca ar fi incuvintat legea aplicata in mod
provizori ?
Cu toate ca aceste argumente se infatosaa in chip
firesc tuturor mintilor nepartinitoare, gasirn pe loan
Cantacuzino formulind, in o edinta din luna Aprilie,
o rnotiune de blam contra ministerulul care ar fi
calcat Conventia, promulgind legea de dare, inainte
de a fi trecut prin comisia centrala. Arest motiv
curat de forma nu putea fi cel adevarat, §i ziarele
progresiste ale titnpului sustin,ca motiunea de blam
nu era de cit o revocare din partea boierilor a da-
n" de 5,000,000 asupra proprietate1,9 dare ce tre-
buia sa traga o dira atit de adinca in starea clase!
privilegiate; ca acea motitme era un mijloc de a
9. Steaua Dunard, 4 si 11 Mal 1850. G. Costache Epureanu, eri-

ticind mal 1117111 disolvarea adunard tnoldovene, spune ca nu s'a a-
ratat adevaratele motive ale acestet inasurl; Jiu s'a spus bulla ()ara
ca votase 5,000,000 impozit fonciar ea o consacrare a art. 46 din Con-
ventie si in urtna l'a desvotat". Steaua Dunaret, 9 Fevruarie 1860.
lua cu o mina ceea ce ~use cu cealalta, i acea-

sta pe o cale legala, acea a respectarei constitutiei
harazite tarilor romine, prin Conventia de Paris.
Motiunea de blam este insa sprijinita de insusi
partidul nationalist contra oainenilor sal, i Cogal-
niceanu, unul din fruntasii acelui partid, pune uma-
rul la rasturnarea lui Vasile Sturza, fostul caimacam
nationalist, caruia cu putin timp mal inainte tot el
facuse a se vota un act de recunostinta din partea
adunare)", ca a bine meritat de patrie.1° Cogalniceanu
ataca ministeriul, nu pe temeiul neconstitutionali-
tatei legei de dare, ci pe acel ca el nu daduse dovezi
de purtare intr'adevar nationala ; ea nu luase nid o
masura, pentru a asigura votul din 24 Ianuarie, in-
vinuindu-1 ca ar fi trecut venitul acelei dari la chel-
tuelele ordinare ale statuluta." Invinuirea era in
ori ce caz prematura, intru cit nu se Mcasase din
clarea planuita niel un singur ban. Nu e vorba la
vot, Cogalniceanu s abtine ; dar Panu, pe care 1-am
vazut mal sus sprijinind inscrierea principelui Gr.
Sturza printre eandidatii la domnie, pe cit si altii
din partidul stingei, voteaza motiunea lui Cantacu-
zino,12 care motiune primindu-se de adunare, mini-
sterul Vasile Sturza isl da demisia in 8 Martie 1859.
Vol)) avea prilejul de a intilni mai adese ori a-
semene imprieteniri de voluri intre membrii parti-
zelor opuse. Alaturea eu alte imprejurart precum
sustinerea inserierei principelui Grigore Sturza Mire
deputati, apoi intre candidatii la domnie, apoi schim-
barca de text in legea promulgata, ea ne va arata, ca
viata parlamentara era inca la rasaran' el; ea nu
..1tonit. of. al Moldova, 1 Feyruarie 1859.

t;edinta din :30 Aprilie, Ibident, 6 Mal 1859. 0 huna analiza a
intregei cliesfiunT in Steaua Dunarez, 6 Martie 1859.
Deshaterile asupra inutiunel de descuyiintare in 3fonit. of. al
Mold., 9 ;i 11 Martie 1859.
PRINIUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN I St
se intilnia o cunostinta deplina a regulelor el ; iar

pe de alta parte, ca luptele de partid, cu toga na-
tura arzatoare a chestiunilor pipaite, nu aveaci inca
acel earacter de inversunare care nu mal cauta lila
dreptate, niet adevar, nici forma, niel fond, ci pu-
mal interesul gruparei spri,jinite ; ca era inca loc pen-
tru inaltarea mintei deasupra interesului momentan,
catindu-se numai la acel superior al ideilor atinse;
ca era inca o (loza de idealismu in incepatornicele
lupte parlamentare, pe ca re tinmurile de mal tirzia
trebuiaa sa o inlocuiasca desavirsit cu precumpeni-
rea intereselor de partid, daca nu chiar individuale..
In Tara Romaneasea, de si lucrurile luna o alta
decurgere, se ajunse la acelast rezultat : rasturnarea
ministerului. Adunarea din Tara Romaneasea era
compusa din mal multe demente protivniee nouel
stari de lueruri, decir adunarea moldoveneasca. Ma-
joritatea vedea tu °eh foarte rai, alaturea cu par-
tizanil devotati, loan i Grigore Filipeseu si Barbu
Catargiu, nationalisti si progresisti infoeati ca N. Go-
lescu si D. Brateanu. Oficiul dormiesc din 21 Febru-
arie motiva nevoia imprumutulul de 8,000,000 dc
lei ved!i intr'un chip cam deosebit de cum se facuse
pentru clarea din Moldova ; anume, pe linga defici-
tul insamnator, inca si pe aceea ea, in imprejurarile
de fata, guvernul ar trebui sa aiba la dispozitie
loare, spre a intimpina neprevazute cheltueli." Se
aecentuah deci in destul de limpede, alar de la ince-
put de catra guvern, scopurile nationale care in Mol-
dova nu rasarise, deeit din desbaterile adunarei.
Aceiasi lipsa de unitate in viderile partizilor se
regaseste si in Tara Romaneasca, de oare-ce la des-
baterea asupra urgente!, mal multi din membrii drep-
13. Monitorul oficial al Tare RomaiteqtY, 12 Martie 1839.

6
tei se rostese in contra, cernid comunicarea proiee-

tului, pe cind prineipele Dim. Chica ce apartinea a-
celeiasi grupart, se lupta pentru primirea urgentei.
Cind veni proieetul insusi la vot, se formulara trei
propuneri : 1) Una de ineuviintare fara nici o con-
ditie. 2) Ca sa se dee ereditul, vazindu-se explica-
tiunele date de majoritatea ministerului. 3) Ca sa
se dee creditul, ea un semn de ineredere in domni-
tor si de dragostea de care adunarea e patrunsa pen-
tru alesul ei; dar ca intrebuintarea lui sa se faca
de alt minister, acel in finta ne bucurindu-se de in-
crederea adunara Miaja propunere pornia de la par-
tidul stingei, una eu citi-va din arel ai dreptei ; a
dona si a treia de la deosebite frinturi ale acestut
din urma. Si alce clec! se intilneste aceeasi desbi-
nare in paren.
La vot trece propunerea intaT, 'lusa bine intales,
numal majoritale, i anume tu 28 de glasuri pen-
tru si 19 contra. Adimarea gasesle de euviinta a ex-
plica domnitoruluf acele 19 bile negre, acele 19 pele
pe pagina tea mai frumoasa a istoriei de asta-zi a
natiei noastre", cum le !inflija principele Dim. Chica.
In desbaterea asupra ateste! adrese, se lamureste insa
Si mai bine pozitia ministerului l'ata eu adunarea. A-
nume, principele Chica sustine ca o asemene adresa
trebue numai de eit trimisa, pentru ea domnitorul
sa cunoasca nelinistea ce domneste in tara, cind se
vad la enana administratiet interioare ;leo oameni
tare, la 1848, an pi ejudecat chestia proprietatei ce
In curind are sa villa in desbaterile adunare!. ; oa-
mern ce nu mai pot avea un vot liber, fiind legati
prin antecedentele lor"." Principele Chica deei tin-
14. Monitorul oficial al Tärei Rom., 27 Martie 1S'59. Tot principele
Chica intareste n'un .aceste cuvinte, ciad in sediiita de la 27
Itinie 1839 (ibidem, 12 Septeinvrie 1839), piiiie ea: inainte de a ras-
turna ininisteritil Filipeseu, fusese la ministril' de interne (N. Go-
lescu), rugindn-1 sa puna un eapat propagandeT prin sute ; dar in loe
a-I asculta, raul a niers tot creseind".
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN I 83
tea oarnenil din 48, in vorbele sale. D. Brateanu mai

era apoi invinuit de deslantuirea prea mare a necu-
viintilor presa
In propunerea pentru adresa explicativa a celor
19 bile negre, formulata de Gh. Len, se spunea l'Are
altele, pe fata, ca politica din launtru a ministeru-
lui a impiedecat singura votul unanim al adunarei".15
Chestiunea se complica, din pricina erizo' comer-
ciale i agricole foarte ascutita, care ingreuie mult
situatiunea. Cei mal multi negutitori erati in ajunul
de a inceta plaile. Partidul dreptei se folosi de a-
ceasta imprejurare, spre a atribui prirnejdia econo-
mica nouei starT de lueruri i nesiguranter pricinuite
prin schimbarea starei obstesti care ar fi adus re-
tragerea ereditului din partea pietelor straine i in-
greuierea tuturor operatiilor. Mal' ales se accentua
imprejurarea ea oamenii noi sustineaa lu toate par-
tile ea Regulamentul Organic s'ar fi desfiintat, si a-
ceasta parere trebuia sa aduca anarhia, in lipsa unei
legi de ocirmuire. Lucru straniu, teza aceasta care tin-
dea tonal a discredita spiritul de reforme indrumat
de Conventia de Paris, era sprijinita in adunare de
ministrul finantelor Barbu Catargiu,16 pe cind mern-
brii partidulur national, deputatil V. Boerescu, I. Bra-
teanu i publicistul, Winterhalter, Ii dadean toate
silintele, spre a distruge aceasta legenda, sustinind
buna oara Winterhalter, ca eriza ar fi datorita dis-
proportio clintre impon si export in 1858; iar Bra-
173. Ibicion. 18 Medie 1`-,59.

16. Spre a judeca despre spiritul ce insufla asemene adu-
cen' parerea reprodusa si mal sus (p.72), rostita de un individ implica in
complotill urzit contra vietei donunitul, croitorul evreu ain care declara
ca Cezianu i-ar ti spus c comertul merge rau de tot, si aceasta
numzu din pricina alegerel lui Cuza cil arel ce s'ar gasi sa-1 cure
.de pe drum, ar face un mare bine tare!". Anunfiatorul romin, 15 Iu-
lie 1859. E destul de neasteptat ca ministerul de linante sil judece
lurrurile in fond, in acelas feliu, cu arel ce unelleati sil curate pe dom-
,nitor din drum.
84 ISTORIA ROMNILOR
teanu punindo in sama taxei pe export care ar

piedeca cumpararea productelor tare! in strainatate.
El sustinea ca eriza este de natura curat economica;
ea ea s'ar fi putut intimpla si sub regitnurile cele
nial statornice, si ea imprejurarile politice DU an con-
tribuit in nimie la a ei manifestare"." liartian o atri-
buia urea maro sporirt a cistiurilor mosiilor."
Pentru a se preintimpina nenorocirea ce ameninta
comertul, se propune un imprinnut de 200,000 de
galbent, eu care sa se vina in ajutorul cornercianti-
lor. Caracteristic, pentru lipsa inchegarei partidelor
si in eliestiile economice, ea si in cele politice, este
i arao ca si ;lid* se reproduce o desbinare a voturilor.
Pe eind doi nationalisti I. Brateanu si N. Golescu
combat propunerea, alt nationalist V. Boerescu o spri-
jine, alaturea eu ministrul care o t'acuse, Barbu
Catargiu."
Argumentele aduse de Catargiu intru sustinerea
propunerel tul, de a se veni in ajutorul comertului,
zdruncinat prin nesiguranta lucrurilor, parere ce co-
respundea asa de bine cu simtimintele ascunse ale
majoritatei, arata intr'un chip invederat, alaturea eu
proputterea formulata de Len, ca aceasta inajori-
tate nu voia sa scape de intreg ministerul careinota
in apele el, ci numai de acei doi niinistri nationa-
listi eare fusese introdusi de doninitor, in ministerul
provizor al Tarei Romanesti, in momentul cind luase
frinele ocirmuiret.
Dar pentru a-si ajunge tinta, majorilatea trebuia sa
rastoarne intregul minister, si propunerea lui Lens
Winterlialter in Rorainul, 7 Martie 1859. Brliteanu in pdinta

din 10 Martie. Monitorul oficial al Tarei Rom., 11 Martie i 4 Apri-
líe 1859.
Analele economice, No. 1, 1800, p. 7.
Sedinta din 13 Martie. Monitorul oficial al Taret 1?mn., 10 A.-
prilie 1'859.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI AI.EXANDRU IOAN I 85
pentru adresa explicativa trecind, ministerul isT da

demisia in 27 Martie 1850."
lata unde esise incercarea domnitoruItil de a itn-
para partizele muntene; de a jura rolul omuluI ne-
partinitor, in tara straina ce-1 alesese de cap al el. Po-
litica de fusiune, incercata de Alexandru loan I in
Muntenia, fusese o zadarnica suinta. Ro»binui ana-
lizaza asttelin aceasta politica: Ministeriul este cotn-
pus din doua demente extreme, ca si camera : de o
parte dl. Barbn Catargiu si cu al sal ; de alta dl. N.
Golescu si en al sal. Ce lusitme se poate incapea
intre Golescu si Catargiu? Ce intratire de idei, ce
unitate de actiune ponte rezulta din deliberatiile u-
nui minister compus din demente asa de eterogene P
Ministerul de fushme n'a putut produce de cit o ad-
m inistratiune de lusiune. Minisierul din launtru a nu-
mit ca prefecti oameni luati dintre arel al par-
tidului national. Aceste numirl nu au putut insa de
cit desplacea colegului san de la finante care aa nu-
mit indata samesil sao secretaril de la judete, din le-
giunea reartionarilor celo!. derlarati. Asa dar,
20. Naf ionalul, 5 Martie 1859, spune ca, adresa catrà donni voia
sa cuprinda un vot de neincredere pentru ministril] de interne si acel
de externe". Zitta, 3 -Alartie 1839, spune ca. intre ministri, sunt doT
oameni din 1848 care se vede ca au par de lup i tot anieninta tara
cu comunismo si rasturnari imaginare". Dimitrie Brateanu alerg.ase
la IasT, cenad domnului sa disolve adunaren. Place c. Walewsky 17 (5)
Alartie 1859.-(Acte P. 303) spune : le prince a repondu que jamais
ne consentirait a une dissolution, et que d'ailleurs il serait 'neme mons-
trueux de sa part, de debuter par tuer l'assemblée, sa mere, qui l'a-
vait enfaldé Ini-meme, pen de jours auparavant". CA nu tot minkte-
rul se simtia atins prin votul adunareT, se vede, daca comparan cele
doue scrisori trimise de doi ministri in aceeasT zi domnitoruluT, la IasT,
asupra rezultatuluT vottiluT priviior la imprumut. Acea a lui Barbu
Catargiu spune ca: s'il y a eu un nombre de voix qui ont empéché
que le vote fut unanitne, la cause en a été un simple malentendu, que
l'assernblée s'est empresse d'expliquer le lendemain"; iar D. Brateanu
avala ea: ierT s'a adoptat o propunere subscrisa de 25 de membri care
este o scuza pentru re! 19 votanti in contra creditultn si o 'dama
pentru minister". ScrisorT din 1 Nadie 1839, Hîrtiile 1?ossetti, repro-
duse in Arliiva din lasT, XII, 1901, p. 176-177.
86 ISTORIA ROMNILOR
i in adtninistratie, dualismu, antagonistnu, lupte

prin urmare lipsa de unitate, paralizie si inertie. Unul
zice ceala ; cealalt zice hoisa ; asa in cantera, asa
In minister, asa in administratie" .21 Ziarul Dimbo-
vira ce. se afla sub redactia lui Dimitrie Bolintineanu,
comentind votul ile blam dat ministerulut Filipescu-
Golescu, pentru a putea inlatura oamenii de la 1848,
¡ea aminte, ca cele ce s'an cerut la 1848, prin pro-
clamatie, s'an acordat In anul 1858 de septe mari
puteri. Acum vine intrebarea : primint, ori nu Con-
ventia ? Daca primim ideile, nu putein sa imbrincim
persoanele. Asta-zi acele principii sunt legale ; nu
videm pentru ce persoanele nu ar fi legale. Cind itn-
brincim persoanele de la 1848, nu facem de cit sa
imbrinchn ideile din Conventiett.22
Ministerul moldovenesc cazuse din pricina ca in-
draznise sa propuna o dare pe proprietatea fonciara,
sustinind ca altfeliu cu ce drept s'ar lua dan de la
tarani? iar ministerul din Muntenia fiind ca
trul san de interne) ar fi incurajat revolte taranesti
In scopul de a face sa izbindeasca ideile din 1848
asupra chestiunei rurale. Ambele mirìisteril, lasind la
o parte amanuntimele, canse, fiincl-ca, in total saft in
parte, se arätase favoritoa re elementului, teirà nesc.
Si ca aceasta era cauza mal* adinca a desbinarei par-
tizilor ne-o spune chiar un membru al dreptei, cind
In o brosura din 1866, reflectind asupre starei de mai
inainte, arata, ca termenii de partid liberal si de
partid national eran un abuz de limbagiu. Che stia
rurard provocase desbinarea in adunare" ,23
Rominul, 10 Martie 1859, suplement.
Dimbovifa din 8 Martie 1859.
La vérité sur la Roumanie, La Haye 1861, p. 8. Ca 1111 membru
al dreptel serisese brosura, se vede de pe urmatorul loe : .,peuple
éminemment agrieole, avide d'ordre et de paix, 6tranger a tout pr6-
jugé de race, exempt de tout fanatisme, ne connaissant ni privikge,
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU 10AN I 87
Era prea fireasea aceasta tinuta a adunarilor, tata

cu reformele impuse de Conventie i verde de par-
tidul national. Caci din cine se alcatuiaU aceste
dunari ? Acea din Moldova era rostirea vointei a 1724
de alegatori, din aproape 2 000,000 de suflete, care
alegatorl reprezentau numai clasa avuta a societatei
cea din Tara Roinaneasca era tritnisa numai de 2072
de alegatorl, din 2,500,000 de sullete. Bine intales, ca
deputatii eran si el niunaT reprezentantl a I tila rei 1)1'0-
prietati. Este de luat amint e, ea Con ventia de Paris era
inca mal restrinsa, in fixarea dreptului de vot, de cit
Regula in entul Orga nie. Neputind lua cenad ca con-
ditie de drept electoral, de oare-ce boieril nu plateaa
darT, trebuise sa ice de norma venitul, pe eind Re-
gulamentul Organic, primind si pe acel cu pitaee de
boierie, intindea dreptul de vot si la ce1 t'ara avere
fara venit.24 Tribuna earacterizaza astfeliu pro-
cedarea europeana : Conventia pe de o parte sterge
privilegiul, lar pe de alta insarcineaza pe privilegiatl
eu faeerea nouelor legf de egalitate".' Totusi este
o exagerare, in sprijinirea ziarelor timpuluT, ea ne-
fiind reprezentata in adunar! de eit o singura clasa,
nu ar fi in ele o lupta de principii, ci nutnai una de
persoane".' Era si o lupia de principif ; cae!, de si
adunarde era0 reerutate din o singura clasa, aceasta
ni orgueil de caste". (p. 1) Cum s'a putut serie asemene fal.a carae-
teristica, e aproape de neintales. In turile romine, nu fusese cunos-
ente privilegiile si m'Unirla de casta ?!!
21. Tribuna 10 Mai 1859. Monitorul Oficial al Taret 1?ontanegti, 21
Februarie 1860. Pe 1860, numarul alegatorilor sporise in Muntenia cu
372 de insf. Comp. Na(ionalul, 26 Deceinvrie 1859.
Tribuna 18 Iunie 1859. Un hoier progresist, Ein. Kretulescu.
La 1?ounianic en 1839, Pariq, 1859, p. 59, judeca tot astreliti legea e-
lectorala a ConventieT La Convention organise plus solidement l'a-
ristocratie foncière:dans un pays qui doit tous ces mallieurs a la cons-
titution l'eodale de la propriété. Cate loi livre le sort du pays A une
poignée d'hommes, que l'esprit de caste, les intrigues de l'étranger,
l'ambition et rignorance peuvent rendre un jour infidèle a son man-
dat, et cela suttit pour la conianiner".
Stecrua Dunard, 12 MaI 1859,
clasa era ea insasi impartita, tocmai pe temeiul prin-

cipiilor, in dona tabere cleosebite, vrajtnase una alteia,
si reprezenlind, prin ideile re sustinean, interesele
a dona clase deosebite, incit in realitate adunarile
avean acelasi Girarte'', ca i cind ar fi fost recrutate
din aceste dona clase insasi. Poporul de jos, de si ne-
reprezentat direct, avea in sinul adunarilor o fatanga
de oament, infocati, convinst si elocventi, care apa-
ran ru atit mal bine interesele sale, eta rit o faceafi
nurnal din convingere ¡denla, si tara nici un interes
personal, ha ciliar improtiva acestuia. Bine intales,
aparatorit principiilor noue, fiind exceptia intre boierl,
el eran in minoritate in adunare. Rominu/ carac-
terizaza astfeliu viata polilica a acelui timp: in
tara la noi, nu ar decit doua partide: Trecutul si
fi
prezentul (san mai bine zis viitorul); cel ar
vra sa ne dura mapol la cele stiute ; celalalt vro-
este a merge fara preget i fara sovaire pe tarimul
national si legal, conforin Conventie) din 19 August".'
Si (lava este reva exagerare in a se sustinea ca par-
tidul trecutului doria reintoarcerea lui limito!, lurru
ce tocmat devenise cu neputinta, prin Conventia de
Paris, cel putin el voia sa impiedere cit mai mult
grabirea reforundor si sa 1,) reduca la di mai putin
se putea.
Ministerele MI han Ghiea i Const. Cretti-
leseu. Ministerul moldovenesc cazuse in ziva de S
Mart, iar arel muntenesc in 27 al aceleiast lun. Ele
fusese inlocuite, acel din Moldova prin loan (Anca
27. /?eininui, 4 Aprilie 1859. Nafionain/ adaoge mai tirziu (18 Au-
gust 1860) edtre aeeasta earaeteristied' a vietei partidelor din ',arde
romine, incà luarea aminte ea: partid individual eare sa se fondeze
pe un singur oin, la noi nu existd ined. Sunt barbatI stimati in so-
eietate, ai edror capacitate nu este contestatd ; dar mi avem pilud a-
ruin niel until, al carilla prestigiu sil fie aa de n'are, ineit numele
san sinaur sil poatd servi de drapel".
PR1MUL AN DE DOMN1E A LU1 ALEXANDRU 10AN
ca presedinte; cu C. Hurmuzaehi, Eug. Aleaz, Lud.

Steege si D. A. Sturza ; V. Alexandri pastrind por-
tofoliul externelor ; acel din Muntenia prin Const.
Cretuleseu ea presedinte, eu N. Cretulescu, Ioan Can-
tacuzino, Sc. Falcoianu si C. Steriadi ad-interim la
finante."
Lucru vrednie de insamnat pentru propasirea ideet
este faptul ea domnitorul insarcineaza pe un
Muntean cu alealuirea ministerulul moldovenesc. Cu
toate ea Ioan Ghica mat' slujise in Moldova ca pro-
fesor la Academia inihaileana in 1841", si ca
gulamentul Organic prevedea prin artieolul 427, ca
Rominii se vor impartasi in Moldova de aceleast
drepturi pe eit si Moldovenit in Tara Romaneasca",
pasul domnitorului nu era mat putin insamnator,
tru eit era facut in scopul anumit de a rastringe
gaturile de infratire.
Tot pe atunci, ivindu-se o vacanta in seaunul de-
putatulut de Bacaa, se pune la el eandidatura tot a
until Muntean, A. Golescu care si este ales. Era cel
intai Muntean ales intr'o adunare moldoveneasca,
insamnatatea faplulut se oglindi lu cuvintarile infla-
carate, rostite in adunare pentru sil rbatorirea lut.30
Mai tirzio Muntenia vra sil intoarca politeta, propu-
nind la Run candidatura lut Grigore Cuza, unchiul
donmitorulut care insa nu poate primi, fiind bolnav.
Programul noului minister moldovenese, loan Ghi-
ca, era conform cu proclamatia domneasca. El faga-
duia mat eu deosebire, eea mal curinda infiintare a
reformelor, legitiitilor i asazamintelor potrivite cu
Conventia"."
25. Monitoral oficial al Moldovet, 9 Martie 1859 ; Mot:World ofic.
al Pirei ROM., 30 Martie 1859.
21 A. D. Xenopol, /stork Hoax/niter din Dacia. Traiana, VI, p. 27(1.
Monitorld oficial al Moldovet, 7 Martie 18:59. Patria, 9 Mar-
tie 1859.
Monitoral oficial al Moldova, 11 Martie 1559.
Un mesaj al domnitorulut cerind sa se proceada

la constituirea cornisiet centrale, adunarea alege pe
linga altj doi membri, pe L. Catargiu si pe M. Co-
galniceanu, cunoseuti tocmat ca polit opust in bate
ideile lor, si wat ales in deslegarea chestitmei tara-
nesli ce trebuia sa vina în desbaterea comisiet. De
ce principiu fusese ealauzita adunarea, eind alesese
persoane en pret.! asa de diametral opuse ? Not ere-
dem ca de niel unul, oglindindu-se aiet lipsa aeea
i
de unible de aetiune in purtarea partizilor politice,

pe eare am avut prilejul a o hisainna de nia) multe
ort pana aire. Adunarea se inehina de asta data ina-
intea meritulut si a capacitato, t'ara a se uita la ur-
marile uncí atart alegert, pentru interesele ce apara.
Dar cum s'a spus, oamenii pe atunet uitaa une-ori
ca sunt aparatorit intereselor si se plena inaintea
ideilor.
Ministerul loan Ghica se tine de fagaduinta data,
de a indruma reformele in sensul aplicaret Con-
ventio i procedeaza mal ales un multa energie
apararea in dura a drepturilor de autonoinie recu-
noseute Moldovet prin acel act al puterilor.
Asa se desfiintaza dispozitia lut Vogoride de a se
aplica, in Moldova, eonventia telegrafiva ineheiata de
Turcia eu Austria, si se restatornieeste acea inter-
venita deadreptul intre Moldova si Austria in 11 Oc-
tomvrie 1855." Ageigit austriact din Moldova refu-
za0 apol de a primi lunule autoritatilor eare, pur-
tatl eticheta Principatele-Unite", cu bate ca acest
tillu fusese recunoscut tarilor romine de catra insast
Conventia de Paris, ministerul dispune ca, la caz de
asemene refuz, chemarile sa se faca prin foile
dupa care sa se proceada la tratarea pricinelor,
32. Ineheierea consilitifid de ministri, ineuviintatti de doranitor in

7 Aprilie. Monitorttl oficial al ilfoldovei, 28 Aprilie 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 91
nefiinta partilor, potrivit legilor.33 Alinisterul mal pro-

testeaza contra aclulm de navigatte pe Dunarea in-
cheiet la Viena in 1857, faca participarea Moldovei.34
El pune apoi sechestrul pe veniturile manastirilor
inchinate, spre a trage subventia cea oprita, prin o
carte viziriala.
Autoritatea in launtrul tarii se intmeste fata cu
abuzurile clerului, punindu-se un capat hirotoniilor
protivnice canoanelor. 35
Se urmeaza inainie en inchegarea tot mal puter-
Mea a principiului unirei: intai prin instituirea uncí
comisii care sa introloace unifortnele ambelor ostiri
romine; 36 al doilea, se hotareste ca garnizoana din
Iasi sa fie alcatuita din ostire munteneasca i cea
din Bucuresti din ostire moldoveneasca. Cu acest
prilej, la trecerea batalionului I din regimentul al
numtean, p1-in Birlad si Vaslui, poporul ii face
o primire calduroasa. In lasi este intimpinat de e-
levii seminarulni de la Socola, si archiereul Neofit
Scriban 11 ureaza felicita sosire, prin o frumoasa si
patriotica cuvintare." In sfirsit ministerul loan Ghica
isi face un nume bun si pilare razas!, dindu le spri-
jin in procesele ce le avean cti deosebite fete marl:
(razasii de Nanestl cu banul An. loan, cei de Mas-
tacan eu lancu Etii ; ce! de Malea Cu Macri). 38
Monitorul oficial al Moldova, 21- Marlie 1859. Acelas fapt se
intimpla si in Tara Romaneascti, unde consulul austriac taie elijar cu
creionul ros titlul de pe o adresil a curte! apelative din Bucurestl,.
Steaua Minara, 8 Mal 1859. Comp. Monitorul oficial al Tare:. Rom.,
22 Aprilie 1859, Nafionalul, 7 Alai l859 .si Anunfiatorul ronzin, 6 MaI 1859.
Ven protestarea energich si toarte bine argumentata a luI Lud.
Steege, ministru ad-interim la a facerile straine, in Chestiunea Duna-
reí, acte qi documente, Bucuresti 1683, p. 347.
Veg adresa e. mitropolit. Mort. of. al Mold., 3 Apr. 1839.
Patria, 30 Martie 1859.
Patria, 26 Apr. Monit. of. al pira 1?om., 1 Mai. Rominit/,.
Aprilie 1859.
Steaucc Dunarei, 27 April 1859.
92, ISTORIA ROMiNILOR
Minislerul Ioan Chica se retrage msa putin timp

dupa a Iffis alcatuire, anume dupa 50 de zile de t'une-
tionare, in 27 Aprilie 1859. Motivul retragerei
care era neeunoseut organelor timpulut, este urma-
torul : In ziva de 24 Martie, 16 zile (lupa mira rea
ministerului loan Chica in trelg, Cogalniceanu pro-
pune motiunea lui pentru neretribuirea cu left fixe
a comisiei eentrale, in care motiune revine hin:9'
asupra dorintei Rominilor de a \Teclea realizata do-
vinta divanurilor ad-hoc, unirea desavirsita sub un
principe strain. Ministerul moldovenese primeste pro-
punerea eare se voteaza cu o mare majoritate. Dom-
mil se simte jignit de aceasta imprejurare. El spu-
ne in un ordin catra ronsiliul ministrilor:
An venit vremea sa ne exprimam asupra grabi-
tei adezii a ministeriulu!, t'ara discutie, ce a provocat
votul majoritatei adunare! la amendamentul Co-
galniceanu si, ca profesia noastra de credinta, desa-
virsita unire a Prineipatelor sub un print strain, este
una din cele mal' vii dorinti. a noastra, privind-o ea
o tarie mintuitoare tardor surori. Am cerut noi in
vreme acest bine de la puterile garante, precum am
comunicat tiinta si adunare!, si nu ne vom opri a
o cere la tot prilejul ce se va hice favorabil. Cere-
rea de catra poi a indeplinirei acestei dorinti ni se
pare a fi o adevarata putere morala ce devine le-
gitima. Din partea adunaret lusa, cind ea trelme sa
fie pe tarimul constitutional, cind are un down din
sinul el si ales cu unanimitate de ambele tarT su-
ron, ar parea a fi o doleanta. în potriva ciliar a
domnului si o imprudenta pe care vrajmasii nu ar
lipsi a o reprezenta ea un rebelion în potriva tu-
turor puterilor garante. Este oare prudenta o ase-
menea urmare, acum in mijlocul conferentelor, si
avem cu ce preface aceasta cerere in factum eare
PRIMUL AN DE EOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 93
ar trebui sprifinita prin putere, daca s-ar refuza ?" 39

Aceasta dojana adresata ministerului il lace sa
se retraga. Organele timpului, necunoscind impreju-
rarile, atribuiati caderea ministeriulul Ioan Ghica tot
intrigilor camerel," si de aceea inca de pe atunct, va-
zindu-se nestabilitatea guvernului din pricina came-
rel, se naste, in tnintea maT multor barbati de or-
dine ideea unel loviturl de stat." Bolintineanu ne
spune asupra acestel imprejurarl, ca aceasta stare
de lucrurl care nu pertnitea unul minister sa Ira-
iasca, daca nu era din casta cea noua, fiind o pie-
dica cbiar la desvoltarea generala a natiel, se nascu
in opinie ideea unel lovituri de stat, idee ce se res-
pindi in jurul trouulm"." Dar ea se urease chiar la
el. Tot Bolintineanu ne spune ca, de cite orl dom-
nul mergea la lasl si se intorcea la Bucuresti, re-
venia cu alte simtiminte mal putin liberale. °data
el spuse chiar: ea DU mal sunt tot acela ; acum en-
Din 2 April 1859 (Rirtiile Rossetti, reprodusa in Arhira din last

XII, 1900, p. 72). VezT o scrisoare a lut Doran e. Domnitor din 2b
tie 1859, in care i spune ea la proposition de Cogalnitschano West
rien moins qu'une declaration de déchéance du Prince". Arhica, XII
p. 179. 0 alta serisoare a aceluke-,41, fara data insa eu putin posteri-
oara edintet din 21. Martie, eu amendamentul hit Cogalniceana, swi-
ne: on a essayé ces jours-ei de faire une majorité qui décreterait
que la commission interimaire doit reprendre les relies du gouverne-
mentjusqn'A ce que l'investiture qui disait-on est contre balancee
soit secondee ; la nouvelle de Fouverture des conferences a déjotie tous
ces projets." Victor Place e. Walewsky 12 Mal (30 April) 1859. (.1ete
cit. p. 314): La persistance de l'assemblée A demander l'union sous un
prince étranger, lui a done part] eomine une sorte de sommation
t érée A ten ir parole, et il n'a p pardonner au ministere son adhe-
sion, surtout au point de vue du prince étranger. Le prince Couza
s'est prompteinent habitué au pouvoir et, malgre les promesses de
patriotisme et de devotiement dont il a Re prodigue A son début, il
lui serait tres pénible de l'abandonner. J'avais eu, des le 26 Janvier,
en rendant compte de son election, une sort e de pressentiment de eette
marche que suivrait son esprit." Comp. maT sus p. 62.
Steaua Dun., 27 Aprilie si 4 Mat 1859.
11. Anghel Dimitrescu, Discursurilelui Barbu Catargiu, Bucuret1
1886, p. LII.
42. Bolintineanu, Viata lmt Cuza-lrodcl, p. 48.
94 1STORIA ROMiNILOR
'lose pe Romini ; 11%1111 fost orn de stat ; voI fi". 43

Ideea loviturel de stat se liasen la retragerea mi-
nisteriului lui loan Ghica"."
In 28 Aprilie se constitue al treilea minister mol-
dovenesc sub Emanoil Costache Epureanu ca pre-
sedinte, cu Lascar Catargiu, Teriachiu, P. Donici,
pastrindu-se generalul Miliceseu la rasboiti si V.
Alexandri la externe.45 De si aleatuit din natio-
ministerul se apleca spre dreapta ; aceasta
insa nu insamna ea se schimba eoloarea politica a
guvernului. Era mal mult o sehimbare de persoane
de cit una de principil, i niel nu putea sa fie altfeliO,
fiind date normele politice ce calauzeaa pe domnitor.
Curierul Priucipatelor-Unite, organul oficios al gu-
vernulul, explica aceasta schimbare a oamenilor ce
veneaa la guvern, si pentru ce domnul nu se arun-
ea in bratele uneia din cele doua partizi mai bine
desemnate ale tare i: Sunt in tara noastra dona ta-
bere de oameni, acel al treeutului eari reprezinta
sistemul veclairl de ocirmuire, si altii, oamenil pro-
gresului, reprezintind ido de libertate, progres si
demnitate nationala. Daca eet d'intai, prin starui-
toarea lor legatura cu tot ce a fost pana acum, nu
pot da garantii pentru starea prezenta, ce-1' de al
cloile, prin o sistematica dispozitie de a nu tinca in
sama imprejurarile politice in eare se gasese tarile
noastre, devin cu totul imposibili. Ambele tabere
cu neputinta o adevarata aplicatie a sistemei con-
stitutionale" 46 Donmul se feria deci de ambele par-
tizl extreme, atit de dreapta cit. si de stinga, si cau-
ta sa-sl alcatuiasca ministerul din progresisti mode-
Ibidem, p. 40.
Ibident, p. 48.
Mon. of. al Mold., 28 Aprilie 1859. Generalul Milicescu este
inloniit, la 27 Mal ce generalul Adrian. Thid. 30 Mai 1859.
Curierul Principatelor Unite, 28 Mal 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN i 95
rat! cari impartasian mal mult san mal putin ideile

Ministerele nefiind insa luate din majoritatea
camerilor, ducean o viata efemera, expusa la bunul
plac al majoritatilor. Asa intalegea Alexandru loan I
sa-si indeplineasca fagaduinta data la urcarea lui pe
tron de a fi down constitutional. Numal pentru mi-
nistrul de externe, V. Alexandri, domnul facea o
exceptie mentinea intr'una, cu atita Inai mult
ca el nici nu era in tara, ci colinda pe la curtile
europeene, pentru a apara interesele Rominilor. Dar
In adunare insusi nu eran majoritatj bine definite.
&mica Dullard spune despre cea din Moldova
Formatu-s'a îu sinul adunarel in curgere de 4 lull!,
o majoritate, fie liberala, fie reactionara chiar, care
sa lucreze anumit dupa un tel fix, fie or! care, DU-
rnal sa fie unul? Nu a fost majoritate ci numa! frac-
tiune. 48 Aceias! observatie o face ministrul culte-
lor din Tara Romaneasca asupra adunarei de acolo,
vorbind de cea din 1859 : Preocuparea dominan-
la e sa se raporte la persoane si nu la principii
in ea nu exista 111cl o busola si de aceea unil din
dreapta votan contra altora din aceeas1 parte, si nu
s'a vazut ea sa aleaga o adevarata opinie liberala;
nu era o majoritate." 49
In Muntenia imediat dupa eonstituirea ministeru-
lw Cretulescu, in 29 Martie 1859, se descopere com-
Aceasta ne pare a fi adevarata tinta a domnitoruluT si nu a-
tita combaterea partizilor una prin alta, asa numitul sistem de bas
cula, atribuit donmitoruluT de opozitia timpuluT, si care inviuuire este
reprodusa si de N. Sutu si Mdmoires (mal sus p. 24 nota 21) p. 368
Le gystéme adopté par le prince consistait a se servir également
des partis contraires, pour les opposer l'un a l'autre et pour s'appuyer
indistinctement, du cOté, on la balance si nalait un défaut de poids."
Comp. Monit, of. al Mold., 5 Fevr. 1859.
Sleaua Den., 17 MaT 1859.
Sedinta de 21 Martie 1860. Mon. of al Tare? Rom., 15 Aurilie
1860 suidement. VezT maT sus p. 32, 30, 80, 81:84, 90, exemplele adu-
se pentru lipsa inchegarel partizilor.
96 ISTORIA ROMNILOR
plotul cel cu masina infernala.' Aceasta descope-

rire raspindeste o spaima si o indignare in sinul
intrego poporatit, dovada rit de iubita era pe a-
tuno, persoana domnitorulut. " Tinindu-se un Te-
Deum pentru apararea zilelor liii, staa fata la el
consulit Busiei, Frantiet, Prusiui, Greciet, °latido si
Belgiet, care spontan ah asistat la aceasta serba-
re" numat acel al Austriet, nu. Intre alte felicitan!
primite de domnitor de la deosebitele corpurt con-
stituite ale statului si de la persoane private, cor-
pul ofiteresc al ostirei muntene trimite domnitorului
o adresa, in care if arata, ca ormia a fost cea
d'intat care si-a aratat devotame,ntul saa ratra clown,
pe care l'a sigilat cu juramintul fidelitatet si al o-
noarei, si-1 feliciteaza pentru scaparea sa nevatama-
ta, inoindu-t juramintul de credinta si de onoare".
In 13 Aprilie domnitorul, intemeindu-se pe vatul
adunare!' din 27 Februarie, care incuviintase, cut]]
am vazut, cu majoritate, imprumutul de 8.000.000
de let, face o chemare catra tara, spre a se acope-
ri arest imprumut prin o subscriere nationala la ne-
voile tara"
Ne intrebam, cuto a putut ministerul domnul i
sa puna in lucrare legea de itnprumut, in baza nu-

mal a votulut adunare!, si fara a fi trecut prin co-
misia centrala, t'are niel la aceasta data nu era in-
ca infiintata, rind abia cu o luna in urtna, la 6 Mar-
tie, tninisterul Moldovet primise un vot de blam din
partea adunaret aretel tart, pentru calcarea areleiast
formalitatt. Nu e vorba, din cauza neindathanarei
comunicatiilor, nu se prea stiea bine in Muntenia
Mon. of. al Tdrei Rom., 2 Aprilie 1859. Mal sus p. 71---72.
Rantinul, 5 'Apl.. 1859.
Mon. of. al Tdrei Rom., 3 Apr. 1859.
Ibid., 6 Apr. 1859.
Chemarea foarte frumos . ,i patriotic alcatuita, publicata in
Mon. of. al Tara Ro»t., 17 Apr. 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN I 97.
cele ce se faceafi in Moldova si vice-versa. Asa, Ro-

minul, in revista sa politica din 9 Aprilie, spune
ca ministerul trecut din Moldova cazuse la 6 Mar-
tie, fiind ca n'a pus in lucrare votul adunarel din
28 Ianuarie, m'in care s'a incuviintat un credit de
5.000.000 de lei, in seop de a pregati armarea i a
intruni adunarile la Focsani". Votul de blam fusese
insa dat tocmal fiind ea acel credit fusese pus in
lucrare, faca a trece prin comisia centrala. Daca a-
ceasta sustinere gre§ita a Rominului poate sa ne
(lee o idee, despre modul cum se stramuta0 pe a-
tunci vestile de la o tara la alta, i deci sa ne a-
rate cit de grell era, in asemenea conditiunl, a se.
inehega unirea i contopirea ambelor tarI in o co-
muna cugetare, ea nu ponte explica cum organele
statulut care stiuse cum lucrurile se petrecuse in
Moldova, infruntail inca °data primejdia in Munte-
nia. Se vede limpede, ca ele nu se temeaa de a in-
tilni si in adunarea munteana aceeasi impotrivire;
luerul se explica, daca luam in privire, ca acea din
Aloldova nu rasturnase ministerul, din cauza calca-
rei art. 37 al Conventio, ce niel nu pu-
tea fi inca aplicat, nefiind comisia centrala inca con-
stituita, ci din prieina ca o ineurcase in o infunda-
tura, din care nu putuse esi de cit votind o dare
uricioasa pe proprietatea foneiara, prima stirbire
In privilegiile clasel din cape esia, pe cind in adu-
narea munteana era vorba de un imprumut care era
sa fie acoperit din darile existente, fan a se Auge
intru nimic feliul lor. De acee,a si vedem ca al trei-
lea minister moldovenese, acel al lui Manolache Cos-
tache Epureanu, infatosaza in 30 Aprilie un proiect
pentru un credit de 8.000.000 in adunarea moldo-
vana, eare (Tecla lusa trebuia sa fie aeoperit prin
'un imprumut ea si acel din Muntenia: Nevoia ace-
stul credit era inca mal vifl accentuata de cit al ce-
7
ISTORIA ROMiNII_OR
lui cerut de la adunarea munteana, anume pe faptul,

ca budgetul nu s'ar putea intocmi in graba, filial
de nevoie a se reforma asazarea darilor; inr pe de
alta, ca este trebuinta a se organiza anilla si a se
intruni niilitiile principatelor aminduror in un cimp
manevre, potrivit ña. 43 din Conventie".55 Noul
credit se voteaza, (lupa o cuvintare foarte calduroa-
sa a principelui Grigore M. Sturza care felicita pe
domn pentru intarirea armatei. Principele aminteste
ca impartasirea Piemontului la razboiul Crimeei
adus rolul san cel insemnat in chestiunea unirei 1-
taliel, si se intreaba, daca si Rominit ar fi dat aju-
tor in arel razboia care-i privea mult mal de aproape
de cit pe Italieni, oare caliza lor nationala nu do-
bindea de atunci virtutea care il lipseste pana as-
tazi; nu s'ar fi luat in serioasa consideratie dorin.
tele divanurilor ad-hoc? El arata apol, ca vremile nu
sunt mal grele .;sta-zi, cit cu patru \Tacuil in-
'milite, d'id Rominit crac] sfasiatr prin !tiple pentru
domnie, pe cind astazi ambele principate afi procla-
mat cu entuziasin unirea lor prin alegerea unui sin-
gut Nimic nu ne ponte scuti de a organiza
puterea armala, pentru apararea tare noasti e si pen-
tru sustinerea demnitato nationale. De aceea, se in-
treaba oratorul, au degenerat urmasil acelora cate
combateau cu atila glorie, sub Stefan cel Atare san
sub Mihaï Viteazul ? Nu, respunde el, poporul nu a
degenera t, insa din nenorocire el doarme, de cind
ocirmuirile vitrige afi inlocuit pe eroii nostri initio
Sa-1 desteptam din somnul arel greh, darn
pilla patriotismulin, sa-1 conducem la rapte mar',
si a tu ncea importa romin va dovedi, ca este tot a-
.cela vare, eu cite-va veacuri mai inainte, a biruit la
Racova si la CalugfirenT." 56 Proiectul de imprumut
31-olid. of. al 3Iold., 5 .31ai 1S9.
Ibid.
se voteaza aproape in unanimitate, si el nu mal este

tritnis comisiunei eentrale tare se constitue Si hice-
pe a funciona de la 10 Mal inainte, fara ea nimi-
ne din adunare sa mal faca guvernului o imputare
din aceasta calcare a conventiet.
Rezulta ded in chip invederat, ca opozitia din a-
dunarea moldoveneasca fusese indreptata, nu in con-
tra lipset formale a leget de impozit, ci in contra
impozitultn insusi pe proprietatea fonciara singura,
si ca rasturnarea ministerult0 lut Vasile Sturza fuse-
se datorita acestet masuri, menite a egaliza, prin
anticipare si prea timpurin, conditia claselor poporu-
lui in privinta darilor.
Cuvintarea elocventa a principelut Sturza desva-
lea inca un volt no° al cugetarit elaselor conduca-
Loare, scopul de a apara la nevoie, cu armele in mint,
rezultatele dobindite pana atuncl in redesteptarea
vietei nationale.
Pe litiga aceasta masura a infiintaret lagarului se
mal facuse, pentru iutarirea armatei, urmatoarele:
se adusese instructori francezi, invoitf de Napoleon,
inca de pe eind daruise amuele si se organizase
statul major. " Lagarul de la Ploiesti este interpre-
tat in chipurt deosebite. Place, consulul francez din
Jai, vede in el un mijloc al domnitorulut de a zdro-
bi tot ce s'ar impotrivi planurhor sale de dictatura.
In zadar principele cauta a-si ascunde eugetarea
sunt incredintat ca a lasat sa fie patruns si ea ace-
ste sunt visurile de care se leagana". 58 Atunct pen-
tru prima oara, se ivise e u iii am vazut, ZVOfl urile
despre scopurile dictatoriale ale Mullida Dar ace-
ste eran mal intilt vorbe: scolml lagarulul era altul.
Este mat intai invederaL ca tabara de la Ploiestl
Stectua Bu», 25 Noemv. 1859.
Place e. Walewsky 9 Iunie (-28 Mal) 1459, Acte, IX, p. 3.2.
loo ISTORIA ROMiNILOR
nu se intocrnise numai spre a se infinita o inasura

ordinara prevazuta de Conventie, caci atunci ce zor
era de a se face un grabnic itnprumut, fara a se
astepta votarea budgetului anual ? Scopul infiintarei
lagarului era si el in legatura cu razboiul dintre Fran-
tia si Austria tare fusese declarat la 16:29 Aprilie
1859, lar decretul pentru intocmirea tabero se da in
14/26 Aprilie." O brosura asupra razboiului scrisa de
un Francez, putin timp dupa a lui inceput, spunea:
doar nu pentru a ajuta pe Austria se ridica popo-
rul romin si se indreapta catra lagarul cel strasnic
(formidable) din Ploiesti." Gindul autorului este. ca
poporul romanesc se riclica pentru Frantia, si este
posibil ca Napoleon sa fi cerutlulAlexandri aceasta ma-
sura, in schimb pentru sprijinul dat, cauza pentru
care poetul diplomat si spune, ca nu poate destainui
toate amaruntimile misiuner sale din Paris." Apoi
A. Papadopol-Calimah, om initiat in secretele poli-
tico exterioare a domnitorului, spune ca tabara de
Ja Ploiesti era menita a nelinisti pe Austria si a o
sili sa tina o armata in Transilvania, spre a inlesni
astfelia lui Napoleon razboiul contra imparatio Itabs-
burgilor." In acelas timp apoi (lufrie 1859), Kossuth
pleaca in Italia, unde se ducea spre a organiza o le-
giune ninghiara ; lar unul din emisarii sai incheiese
Cu principele Ct:za, cartna Ii promitea Bucovina, o
conventie, in putee a careia Principatele-Unite ar fi
devenit o minunata baza de operatii, spre a lovi Un-
Inca in 20 Aprilie mi se sliea eeva sigur asupra aeestuY lueru
in Moldova. Steaua Minara, 20 ApiíIi l89, spune ca se vorbeste
cii M. S. Doinnul at fi coneentrat ostirile la Ploesti" ; inca o dovadii,
despre modid C11111 se facea comunicatiile in aeel limp. Ven mal
sus p.97.
La vuerre (1 'Halle par Charles Adam. Paris, 1859. p. 198.
Vez! Con vorbiii Literare eilale mal sus p. 61-, nota 61,
Antintirt, p. 26:3. Place c. Walewsky 9 Mal (21 Aprilie) 1859, nu
stiea despre aeeasla imboldire a Frankiei, nimie. Ce eamp dont je
ne comprends pas encare le IRA ni (Ate. IX. p. 321).
gana pe din dos, si el insusf incepuse eu Miliail O-

brenovici fiul lui Milos, tratar', avind de scop o in-
talegere de aeelas fel cu Serbia".63 Tot pe atunti
(Alai 1839), de sigur tot dupa inspiratia lul Napoleon,
se incheia, liare generalul ungur Klapka i repre-
zentantul romin Alexandri, conventiile cele doua, prin
care guvernul romin se indatoria a da, patriotilor
unguri, voia de a intocfni depozite de arme in tarile
romine, arme ce ar fi (late de Francejf Ungurilor,
peste cele 10,000 de pusti trimise ostirei romine. Un-
gurii fagaduesc conlucrarea Ion la ocuparea Buco-
vine! (le entra Roinini; lar pentru a impaca pe Ro-
minii din Ardeal, Ungurif le promit concesiunile cele
mai largf, anume ca 'buba oficiala so fie stabilita
In comitate, dupa o intelegere comuna; iar unirea
Transilvaniei cu Ungaria sa fie proclamata, numai
(lupa votarea ei de dieta nationala din Ardeal; daca
insa dieta ar eere autonomia, Unguril sa nu se o-
puna".64
In arara insa de aceasta tinta politica, tabara (le
la Ploiestf mal produse i alfe efocte laturalnice.
Ea ridica moralul poporului i desteptà in el in-
crederea in sine. Asa Steaua Duncrrei serie: Ni
se spune ca investitura ni se da; iarao cum va
pofti; raspundem, sa facem mal rapede tabara de la
P1oiest1"." Dimbovita adaoge : Fiti incredintati, ea
nu vorn ajunge la talul de fericire, liberlate i ma-
rire, pe cit timp nu vom putea sprijini Cu arma in
mina dorintele ce expritnam",66 iar Tribuna gin-
deste ea: de nu vom avea curajul a ne bate intr'o
zi pentru noi ì pomintul nostru, vom fi siliti mal
63. Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe, Paris II, 1891,p. 195.

61. Ludovie Kossuth, Schriften aus der Emigration., II, p. 23.2.
Reprodus locul si de T. Codreseu in Uricarut XIII, p. 319.
Steaua Amara, 20 Mal 1859.
Dinabovifa, 5 Mal 1859.
102 1STORIA ROMiN1LOR
tirziù a ne bate pentru strainl, in folosul strain

sa muritn pe pamint strain"." Bolintineanu serie:
Tabara de la Ploiesti fu de O 'mire utilitate, pentru
redesteptarea spiritului militar, adormit palla attinel
pe patul de trandafirl ce-I asternuse guvernul de si-
baritt al trecutului. Oteiiii, vazindu-se adunati pena
tru prima clara multl, incepura a se recunoaste
a-st da valoarea lor ostasasca. Poporul romin vedea
cu bueurie pe al sal sub arme, adunati si pe picior
de lupta. O tabara romina el nu mal vazuse de la
tabara lui Tudor Vladimirescu. Asupra cuestor tabere,
pe stindard, pe arme, pe virfurile coifurilor planan
cugetarile de vitejie si de putere care, ca niste pa-
serl cerestr, in tot timpul caderel si a robiel Romi-
nilor, nu voise a se cobori pe painint, unde nu mal
stralucian de cit baionetele si decoratiile straine"
Comisia centraliti i desbaterea constitutief.
Cu intiintarea comisiei centrale din Focsatil, se a-
daoge, o notia roata la carul constitutiel rotnine care,
in loe de a merge mal' bine prin acest adaos, nu
face de cit a o incurca in a el funetionare. Era,
cum se spune in zicatoat ea poporana, o adevarata
a eincea roata la caruta. Cu bate aceste, sunt in-
teresante de studiat lucrarile acestuT noa asazamînt,
In ceea ce priveste raporturile lui cu celelalte
purI constituite ale statului, si mal ales cu persoana
domnitorului.
Cotnisia centrala, a careia edinti se deschid in
Tribuna, 6 si 7 Iunie 1859.
Iriafa duza-Vodd, p. 36. Domnitorul ordonase sa se incor
poreze graniceril in tabara de la Ploiest1. Cel din Focsani se revolth-
Se banuia Rusia de amestec in aceasta miscare. Walewsky aratii lut
Place ea domnul nu trebuia sa provoace asemene fapte ; dar nu de.
saproba, cum facea Place, lag5.rul insq, de oare ce el Oiea cum stafi
lucrurile. Waletvsky c. Place 13 Ianuar 1859). Acte, II, p. 328. Asu-
pra revoltel granicerilor, mal multe documente in Hirtiile Rossetti,
publicate in Arhiva din IasT, XII, 1901, p. 173.
PRIMUL AN DE DONINIE AL LUI Al-EXANDRU IOAN I 103
ziva de 10 Mai 1859, ilvez dupa ConveMie, rolul de

a pregati legile de int eres comun anibelor principate
si de cercetat acele de interes special, spre a veden,
daca ele nu contravin dispozitiunilor constitutive ale
noueT organizar!. Acea comisie era alcatuita din 16
menibri S Moldovem si 8 Mutilen!, jumatate numiti
de clomn, jumatate ales! de adunar!. Fiind numarul
lor pareche, votul presedintelm era precumpenitor.
Mesajul de deschidere al lucrarilor comisiunei,
punea in videre insa innalatea rolului e!, in unificarea
legilor ambelor tari Su ron.
COMiSia centrala rasrringea, in sinul el, parlizile po-
litice care impartiall tarile romine in dolia Libere deo-
sebite : partida trectitului numita in polemica ziaris-
tica a timpului 'si partida regulamentului (organic), a
slatului quo, sao reactionara, si partida viitorului:
nationalisti, liberall sao progresisti. In desbaterile
parlamentare eraCi denumite cu terininii de dreapta
§i sthiga.
Precum in adunar!, asa si in comisia centrala, pre-
domina elementul dreptei, ceea ce se vede huna oa ra
din retuzul lui Cogalnicennu de a lua parte in co-
misia de raspuns la tnesaj, reruz motivat pe aceea, ca
proiectul de raspuns trebuind sa tie facut in sinitul
inajoritatei, el ou socoate a t'are parte din ea".7°
Acelas lucru veiesa la alegerea presedintelm, Radu
Rossetti, ales ni S voturi contra candidatului pro-
gresist SI. Golescu care are numal 7.0rganele timpulut
Monit. of. al piret Rom., 11 Mal 1859. Mernbril con-lisie! e-

rail, pentru Moldova, P. liossetti. Gr. M. Sturza, Radu Rossetti, Gri-
goriu (Vasescu), Cogalniceanu, Malinescu, Steege §i I. Sturza ; iar pen-
tru Muntenia Arghiropol, Brailoiu, Filipescit, Florescu, Golesen, Tell,
Arsachi si Predesett.
I" rotocolul com. centrale, No. 9, 26 MaY, in Steana Dun. 10 Aug.
1859. Neposedind o culegere complecta a protocoalelor, citez pana la
8 Iulie dupa reproducerea lor in St. Duu.; de acolo inainte, chipa co-
lectia protocoalelor instuti.
104 ISTORIA ROM1N1LOR
considera comisia eentrala ea un asazamint ronser

valor in chestiuni soeialea ; iar unul din ele alar
intrebuintaza o earacteristiea mal aseutita, anume
ca naceasta eomisie, ca adunarile, ar fi compusa
i
din clemente reactionare".71 Gum am observat-o si

ma1 sus, nu se poate sustinea ea partidul dreptei
tindea la mantinerea starei treeute, eu privilegiile si
apucaturile el, de oare re luerul era peste putinta
t'ata cu Conventia de Paris: dar el se silea a niki.-
zia pe eit se putea mal* mult momentul eind trebuia
sa puna el insusi toporul la pieiorul arborelui secu-
lar, din roadele careia traise atita timp, si pe de alta
parte mal doria ea reformele sa fie eit mal (lulo
eu putinta. Nu era de eit prea firesc lueru ea sa
caute a apara, cum si pe eit putea, pozitia in tare
se afia, mai ales d'id conducerea trebilor 11 era data
pe mina.
Un semn al acestel nazuinti se vede, in raspinge-
rea reformei legei electorale (propusa de partidul
stingei), pe motivul sprijinit de prineipele Grigore
Sturza, anume ea adunarile fiind alese pe 7 ani,
ar fi destul timp pentru a se gindi la reforma, si ea
daca aceasta reforma s'ar face aclama, s'ar da pri-
lej guvernulut de a disolva adunarile si a-si consti-
tui, in nouele adunan, majoritati dupa placul san"."
Si tnajorilatea comisiet centrale, raspingind proieetul,
arata ea-s1 insuseste atare argumente. Nu se uita
insa la absurditatea legei electorale, intocmita de Con-
ventia de Paris, fara eunostinta imprejurarilor, lege
care restringea dreptul de VOL nimial la posesorii a-
St. Dun., 18 ti 30 ,Mai 1859. Nationalul eitat de Stea.
spune §i ea, ea majoritatea eomisieT ceutrale este eompusa din
oatneui al trecutului", i artieolut in eare se afta aeeasta rostire este
reprodus, Cu mare aprobare, de Curierul Princ.-Unite, organtil guver-
nului, 21 Iunie 1859.
Sedinta com, eentrale din 2 Iunie. Protocolul XI, Steaua Dun.,
14 Aug. 1859.
PR1MUL AN DE DOMN1E A LUI ALEXANDRU IOAN I 103
verilor mari, excludind cu totul orf ce capacitate ne-

caplusita tu avere; ca erial colegif electorale com-
pusa din dof sao tref alegatort si ea ;leel al proprie-
tatef mal marf din Ismail nu avea de cit unul sin-
gur." A se mantinea asemene stare de lucrurf inca
'7 :HA inainte de a se reforma, nu insamna alta ceva
de cit, ea partidul trecutuluT nu voia sa intinda drep-
tul de alegere, spre a nu scapa din mina conduce-
rea trebilor, tocinaf in momentul cind erati tia fie re-
formate asazatnintele, dupa totul alle principif,
cit acele ce predomnise pana aeutna lu vitita state-
lor rotnine.
In sedinta din 29 Mat a adunaref Taref Romanestf,
I. Brateanu propune ca comisarul pentru comisia du-
nareana, sa fie un om special, si in orl ce caz sa
nu fie boier. Cretulescu il intreaba ironie, ca ce in-
talege el prin boier? Boierii, raspundeBrateanu,sunt
acei pentrit care luereaza Boierif, adeca par-
tidul dreplef, doriaa tocinat sa mantitia, cit se poate
mal mult timp, aceasta pretioasa pozitie, ca altif sa
munceasca, iar ei sa traiasca; si de aceea refuzan
el a se atinge de legea electorala. Tot la aceasta
incheiere duce urmatoarea imprejurare. Se hotarise
a se face o catagrafie, spre a se sti pe ce tentelie
sa se astearna noua intocmire a darilor. Boieril daïl
pe un cap dosul la inscriere, spre a ascunde stiin-
tele si a zadarnici lucraren. Asupra acestut fapt, a-
vein nu numai aratarile ziarelor timpulut, ci insusl
Constatat in chip oficial in Monit. of. al Mold. 16 Martie 1860.

La distrietul Ismail se observa ea eolegiul proprietarilor primarI este
compus din un singur delegat; prin timare niel o forma de biurou
n'a urinal. Alesul Costin Varnav prezentase certificatul operatiunilor
eleetorale care spunea, ca DI. Costin Varnav s'a ales deputat al eo-
legiulul alezatorilor primar' din diste. Ismail Cu majordate de 1 vol'',
Cov.alnieeanu observa ea videin pe dl. Vladimir Stoiea subseris ea pre-
§edinte colegiuluT, subseris ea secretar, i tot d-sa formeaza ina,j6ri-
tatea de un vot, saC unanimitateau. Comp. Ibid., 24 Illartie 1860.
V -zT Trituna, 21 Iunie.
106 ISTORIA ROMNILOR
acea oficiala a comisiei din last care se jalueste, ea

nu ponte lucra, din nricina ca oroprietarit i chi-
rigiii lipsiau de acasa, san eind eran, pretextan ca
sta0 la masa, sal] dorm (lupa prinz. Delegalul gu-
vernului e nevoit someze sa astepte comisia".Th
Cit de putin se gindean boierii a se supune nouei
orindueli a luerurilor, ne o arata insusi presedin-
tele comisiei centrale, Radu Rossetti, omul insarci-
nat a conduce eorpul acela ce era menit toemai sa
transforme sistemul vechiu, In acel noU de Viata ei-
vilizata. Aeest Watt dregator al statului declara, prin
ziare, sub insust a lut subsenmatura, ca la eel d'intai
abuz de putere, din partea unui agent al guvernului,
va aplica legea talionulin"," adeca va raspunde, pe
catea violente!, la abaterile din pa rtea agentilor gu ver-
Omul din guvern ameninta pe guvern cu re-
volutia.
Cind fura sa se desbata bazele ce trebuiau puse, spre
a se intocini nona eonstitutie a Principatelor-Unite,
principele Grigore Sturza, intemeindu-se pe art. 32
din Convente care prevedea revizuirea Regulamen-
tului Organic, sustine cIt acest Regulament trebue
luat de temelie, la intocmirea nono constitutif, lueru
invederat peste putinta,de oare-ce tocinal partea cons-
titutionala a Regulainentului Organic fusese eu totul
°bolita prin Conventia de Paris si se proclamase
prineipii de organizare cu totul protivnice principii-
loe regulamentare. Aceasta o recunoaste ehiar un alt
membru al dreptei, Florescu, care spune, ca se mira
eum de se confunda Regulamentul en Constitutiunea.
Partea Regulamentului Organic care putea tutora in
cadmio constitutil, se afta desfiintata prin Con-
75, St. /Jun., 26 i 27 Aug. 1859,

76. Tribuna, 22 Oct. 1859,
PRIMUL AN DE EONINIE AL LUI ALEXANDRU 10 AN I 107
ventie"." Regulatnentul cuprindea si o parte admi-

nistrativa, si numai la aceasta parle tintea articolul
din Conventie cate vorbea de modificarea Regula-
mentului. Cind deci t»ai multi din membrii drepto
din Comisiunen centrala, preemn principele Grigore
Sturza, Brailoiu, voiaa sa faca din Regulamentul Or-
grane temelia nouei constitutii, el nu faceaa decit a
se inclesta de formatjunile trecutului, asa de grea de
parasit pentru eel ce se folosise din ele, si cind ne atin-
a m atninte despre cele c2 se spusese, ca donmul ras-
pinsese regulamentul ce i se infatosase de mitropolit
in ziva juramintului," ne pulen] inchipui ce efect a
trebuit sa faca in tara asemene propunere i in ce
lumina a trebuit sa pulla ea pe membrii confisieT
centrale.
Dar sa cercetam acutna alta imprejurare:purta-
rea dreptel fata cu alesul taro din 5 si 24 Ianuarie.
Am vazut, ca acea alegere fusese impusa, majorita-
Olor din adunarile moldovene si muntene, de evene-
mente si ca, (lupa alegue, venindu-§i oarnenil In fire,
se t'acuse uneltiri spre a se impiedeca a el recunoas-
tere." Ambele parlizi, trecutul si viitorul, se in-
toarsera iarasi catra soarele ce eran deprinse a adora
si se gasian iarasi ca mai inainte spate la spate"."
Aceasta reactiune psicologica explica purtarea drep-
tei din sinul comisiel centrale, fata cu domnitorul.
Dupa lungi desbatell asupra regulamentului laun-
t'ir al lucrarilor, care tin aproape o luna de zile, se.
incep in sedinta a 12-a din 4 lunie, aeele privitoare.
Sed. din 8 Iunie. Prolocolul XIV. Steaua Dun., 7 Sept., 1839.
Asupra caracteristiceI ambelor acestor 0311 din Reg. Org.: partea
administrativa si cea constitutionala, vezI Istoria Rominilor din Da-
cia Traiana, VI, p. 96 si uno.
Mai sus, p. 55.
Mal sus. p. 71.
Rominta, 2 Martie. 1859.
108 ISTORIA RONIiNII,OR
la raspunsul la mesajul doinnese. Proiectul redactat

de o comisie luata din majoritate, nu atinge prin niel
un cuvint cbestiunile multiple de reforme interne, de
care dounnul se ocupase in mesajul sao, si se mar-
gineste exclusiv, in a aduce aminte domnitorului l'a-
gilduintele date, cinc' se suise pe tron, de a fi numal
o venga care se lege trecutul de nazuintele viitoru-
luT : unirea tarilor nomine sub un principe strain.
pasa proiectul asupra Imprejurarel, ca electivitatea
capului statului va expune neincetat principatele la
desmadulare ; ca numai ereditatea va pune In fran
ambitiunile rivale; ea principele strain va lega a-
ceste dona tari mal aproape cu Europa. In temeiul
acestor consideratiuni, comisia ronga pe Inaltimea
Sa ea, fara a lasa sa se pia rda momentele favora-
hile, sa faca a se ajtinge la scopul dorit".81
Se incinge, asupra acestui proiect de raspuns, o des-
batere foarte vie eare tine maT multe sedintt, si in
care minoritatea lupia din rasputert, pentru raspin-
gerea lui. Ludovic Steege iea aminie, ea desele repe-
tid ale dorinto principelui strain, lu fata soleinnelor
deelaratiuni ale domnitornluT, se poi, asamalui cu in-
discretele staruintl spre a se plati o datorie, cind da-
tornicul o cunoaste bine si vrea s'o plateasca, i cind
cea simpla civilitate cere ca sa se lese onesti-
tatei sale toata Grigoriu (Vasescu) gaseste,
putind curtoazie, ca in cea d'intal comunicare ce a-
vem cu domnul, In eea adresa ce-1 facem, sa
nu gasim alta a-1 spune de cit, ca dorintele noastre
vor fi implinite numaT atunel cind se va seobori de
pe tron, pentru a face loe unul alt clown ; ea din
-abnegatia plina de cel mai eurat patriotismu al dom-
ntiluT, nu se envine comisia salí taca o arma de dis-
81. Proiectul in Steatta Dun., 18 Aug., redactat de Radu Rossetti.

C. BrAiloiu (raportor), Florescu, Chr. Tell i Predescu.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN i 109
credit inaintea tarer, pentru insust domnul el; ca este

periculos de a se considera cumplita criza a indoi-
tel alegeri, Kin care am trecut, ea ceva provizoria ;.
ca proiectul trebue respins, ea unul ce n'ar fi decit
un act de ostilitate contra domnitorului". Malinescu
si Tell, ambit membri al partidulut stinger, (cel din
urtnasi membru in comisiunea de raspuns) ingairneaza
in doua intalesurt deosebite: Malinescu primeste pro-
iectul, insa este de parere a-t se adaogi cite-va cu-
vinte privitoare la reforme; Tell conehide ea s'ar
putea schimba vert care rostirt nepotrivite. i aid
videtn repetindu-se ceea ce am constatat de mai multe
anume ca partidele inca nu eraa constituite pe
temeiul principiilor, sat] pe o comunitate de intei ese
statornice, ci sovaiaa in coace i in colo.
Dintre membril comisiei de redactiune, Florescu
si Bruuiloiu raportorul, apara proiectul, spunind ea nu
vad temeiul imputarilor, de a lovi lii domnitor, ce se
face lucraret lor, intru tit domnul singur a decla-
rat in toate antele sale, ca voeste a conduce pe po-
porul romin la realizarea dorii.telor sale: unirea sub,
un principe strain ; ca staruintele comisiel centrale,
pentru indeplinireh acestii fagaduinti, nu ar ti decit
un sprijin mat in ce i se adauga din parlen el, ca-
tre puterile garante". Ludovig Steege raspunde
ea eererea mint prineipe strain ar fi in contra Con-
ventiel si cfi ar fi periculoasa a se fane intr'un mo-
ment, cind puterile nu sunt intelese nict macar asu-
pra alep,erei indoite a dommilui painintean". Prin-
cipele Grigore Sturza intimpina ca tot asa de pro-
tivnic Conventier este aceasta indoita alegere insast%
cea intat data, cind se punea in indoiala din partea
unul Roi»in legalitatea alegeret domnitorulut comun,.
fata cu rostirile Conventiet. Principele Sturza 'Lisa
merge mar departe. El lamureste si mal (impede in-
talesul pe care trebue alba raspunsul la inesal
comisiel eentrale, anin»e ca domnul orf timp

ar guverna, nu ponte fi privit (leen ca depozitarul
demnitatel domnestl si ea este ehemat a stapini tara
noastra, pana eind Europa ne va da un prineipe strain".
Spre a intalege pe deplin senzul acestor desbateri
asupra chestiunei principelui strain, cu prilejul ras-
punsulul la mesajul donmesc, trebue sa le cercetain
in a doualor editie care se faee cu prilejul desbaterei
unui articol din constitutia votato de comisia central,
pentru organizarea principatelor. Aceste desbateri au
loe ceva mal tirziu, de la 31 -lidie inainte ; dar ele
sunt insufletite de acelas duh si yaciese si mal bine
tinta urmarita de acet ce sustinean i acuma ideen
unul principe strain.
Situatia hita cu. Europa era aeeeasl si la aeeasta
reinoire a desbaterilor, de oare, ce, de si conferenta
de Paris recunoscuse indoita alegere, Poarta tri-
misese inca firmanul de investitura, din cauza ea, pre-
cum s'a aratat mal sus, Poarta astepta, pentru a se
hotari sa vada cum va esi razhoiul incins s'Are Frantia
si Austria. Apoi in niel un caz nu putea fi vorha de
ineuviintarea unui principe strain, de oare ce de abia
se putuse obtinea i eu mare greulate, ha niel aceasta
Inca deplin, m'ea a principelni indigen romun.
In eonstitutia proiectata de comisia centrala, art.
74 reproducea uleile rostite de prineipele Grigore
Sturza la desbaterea raspunsulul la mesaj ; a mune
ca : linda ce se va putea dobindi uit prineipe strain,
puterea constitutionala se va exercila de Maria Sa
domnitorul Alexandru loan I in numele prineipelui
strain, pana la instalarea acestuia".6'
Cogalniceanu in combaierea acestui a iticol arata
hila! cum el, de 11 inceputul earierei sale, inca in scri-
82. Proieetnl de constitutie al voinisieT eentrale se alla publica t ea
anexa la Protoco/u/ XXIV, ;.edinta din 8 tulle. Vezi eule4erea proto-
eoalelor com. eentrale.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI AI,EXANDRU 10AN I 111
erea sa Ilistoire de la Dacie, publicatn la 13erlin in

1837, a fost pentru principele strain; cum aceeast
idee a sprijinit-o in divanul ad-hoe ; a repetat aceeasi
convingere, propunind o motiune en acest intales, ina-
inle de alegerea domnitorului actual. Si astazi e tot
de aceeasi parere; (lar crede ca rostirea el, in consti-
tutia ce are sa fie hicrata de comisia eentrala, nu
este la loen! ei. Cogalniceanu cere ea aceasta comisie,
inainte de a rosti un asemenea principiu care poate
periclita totul, t'ata Cu situatia exterioara a principa-
telor, sa se grabeasea a pregati acele institutii so-
ciale care sa intareasca natiunea si sa-T (lea garantif
t'are sa intereseze la facerea si la apararea unirei pe
toate elasele societatet. Venind apoi la principele Stur-
za, Cogalniceanu interpreteaza astfeliu articolul trecut
in constitutie, (lupa starnintele principelui : Multi
cetind acel artieol, ar putea ziee ce el este scris, in
cit sa i se poata da simtul urinntor: n'ani putut sd
fid eú donzn ; el, bine sci u fii iici tu!"
Dupa o lunga desbatere, stinga izbuteste atita
ea acel articol sa fie, stramutat, din corpul con-
stitutiei, in anexele eI, si asa se voteaza actul de lila-
joritatea meinbrilor comisiuno centrale.83
Pentru a caracteriza si inai bine pozitia principe-
lui Grigore Sturza t'ata cu domnitorul si siintimintul
ce-1 impingea la sustinerea articolului poinenit, adu-
cein inca faptul ca, niai tirziu, cind cu prilejul votarei
unei adrese catre domnitor, in care se cenzura pur-
tarea ininisterulut moldovan, propuninda-se a se a-
daogi o fraza, prin (qu'e sa se spuna, en comisiuned
83. VezI P roto-olla XXXV, sedinta din 31 Tulio 1S59, Comp. P ro-
tocolul LV. Organul guvernamesntal, -Curierul Principatelor- Un it e.
24 Alai 1S59) combatea si el aceste prineipit ale majoritatei comisiel
eentrale. El spunea Mire altele, ea, daca lioininit cereal' in divanurile
ad-hor unirea eti un prinripe strìiiii, lacean aceasta mal ales pentru
eft eredeam ea anevoe ne vom intalege asupra alegereI unuia (nutre
not si ne temeam ea aceasta s3 nu devie un mar de diseordie".
face aceasta mustrare, spre a nu pierde incraerea

domnitorului", principele Sturza este in contra unui
asemene adaos, precum este si in contra une! adrese
de felicitare, pe care comisia voia s'o trimita domni-
torului de ziva in!, spunind Sturza, ea felicitarile de
catra corpurile constituite nu se fac prin adrese."
(Comisia nu era insa in acelas oras cu doinnitorul).
Daca privim in ea insasi propunerea comisiei cen-
trale, de a privi constituirea desavirsita a tarilor ro-
mine numai in unirea lor sub un principe strain, iar
domnia alesului national numat ea ceva provizoriu,
o asemenea propunere nu insamna alta ceva, decit
o infruntare a vointei EuropeT, facuta tocinaT de au-
tolitatea aceea a careia scop era custodia dispozi-
thlor constitutive ale Conventie! de Paris, intru eit
tindea la rasturnarea ordinei politice consacrate de
Europa"." Votarea unui artieol ca arel de cave e
vorba, era o neiertata gresala ; caci el1111 vra comisia
centra la ca domnitorul sal indeplineasca dorinta, eind
aceasta cerere fusese raspinsa de Conventia de Paris,
In puterea enreja lucra tomal comisia centra1a"?86
intr'adevar art. 33 din Conventie pr( vede ca co-
misia centrala este ehemata a privighea la intacta
pastrare a dispozitiilor constitutive ale nouel orga-
nizar! a principatelor. Cum pulea ea alunei sa propu-
na principele strain i ereditar care nu fusese admisde
Conventie "? 87 Acelas lucru îl sustinea si Stefan Go-
leseu, in comisia centrala, eind spunea ca este harte
probabil ca, hicrind contra sfaturitor date de puterile
bine-voitoare de a nu face niel un pas contra Con-
ventiel, dupa alegerea indoita, vom desface Cu minile
noastre edificiul pe care l'am radicat cu atita greu-
Protocolul XXXVIII, din 5 August si XLIV din 27 Aug. 1839.
Tribuna, 27 August 1859.
Ronanul, 15 August 1859.
Tribuna, 3 Sept. 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN 113
tate in ziva de 24 Ianuarie".88 loan Brateanu, in se-

dinta din adunarea nationala a Taro Romanestl, din
27 Iunie, adresindu-se dreptel, intreaba: cine a avut
cugetul primejdios si vatamator, in iniprejurarile ac-
tuale, de a cere print strain si unirea absoluta? Tot
d-voastra i comisiunea centrala, in care dreapta este
in majoritate"." insusi domnitorul impartasia a-
cest chip de a vedea. Raspunzind in Focsant la o fe-
licitare pe care i-o facea pr.-3sedintele comisiel cen-
trate, cu prilejul trecerel doinnitorulul catra
de la Ploesti, domnul li raspunde: Conventia sa.
ne fie unja din care sa nu esim ; a o calca farei tinzp,.
ar fi o trädare de fard"."
Ca argumentele aceste eran acele temeinice, se vede
de pe modul cum sprijinitoril franceji ai cauzel ro-
mine, mal ales neobositul Girardin, privea
luerurile in Journal des Debuts: Poarta combatea
alegerea ca protivnica Conventiel din 19 August. Sa
ne intalegem bine : Dar, exista o unire care e pro-
tivnica Conventiel; aceea e marea si solernna unire
ce propunea Frantia inca de la conferintele din Viena,
unirea sub un principe strain, unirea clecretata si pro-
clainata de intreaga Europa. Daca camera minina ar
fi votat aceasta unire, daca tot odata ar fi numit vre
un principe strain, atuncl Poarta Otomana ar fi fost
in dreptul de a se plinge si de a reclama"»
Organele progresisteinsa mar sprijinean si argumen-
tul adus de Cogalniceanu in aceasta chestiune. Steaua
Duneírei cerea ea comisia centrala sa pregateasca
aceleinstitutiuni sociale care sa faca unirea jubila tu-
furor claselor societatet"." Nationalul, organul lui
Protocolul XXXV.
Monitorul ofic. al Pire+ 1?ont., 22 Sept. 1859.
Ibidem, 6 Iunie 1850.
Journal (les Débats, 22 (10) Iunie 1859.
92, Steaua Dun., 10 Deeenwrie 1859.
Vasile Boerescu, de si aproba raspunsul la mesaj,

intru ell nu ar continea decit o simpla dorinta, se
ridica in contra artieolulut 34 din Constitutie, fiind
ca aceasta ar fi o lege, si o lege trebue nutnai decit
sa fie executata. Dar fiind ca o astfeliu de exectitie
este imposibila astazl, un asemenea vot ar contribui
numai a paraliza guvernul actual, a-1 diseredita si a-1
rapi ort-ce energie, spre a lucra in simtul Conventiet
si a aduce complicar! politice, desbinari in tara, poate
chiar invaziunl; ca daca membrit con-lisie! eentrale
doresc in adevar unirea, nu trebue s-o compromita
priri declaratit neoportune. Aü destule mi,jloace spre
a o prepara ; spre a pune natiunea pe drumul ce duce
spre unire. Dee-ne institutit liberale, asimileze eit
mal mult legile ambelor prineipate ; uniasca cit mal
mult vainile, po-stile, inonezile, telegrafele si chiar
administra tille, contopind eit mal mult institutele
nul prineipat inlr'ale eeluilalt; faca in fine cit mal mult
si mai intima unirea de fapt, i apoi unirea de drept
va veni de la sitie, va vt-mi pe nesimtite, tara sacri-
fich si fara zgudueli"."
Sub iutirea thomentana a rnintilor provocata prin
desbaterea asupra art. 34, nu trebue sa ne Miran] daca
se miste zvonul ea 150 de boierl ar fi eerut in scris
de la Poarta ea sa nu ineuviinteze investitura domni-
torului, zvon ce avu intr'un moment indestula tarje,
spre a aduce pe Cogalniceanu a propune, in comisia
centrala, o lege care declara de tradator pe oil-cine
ar thetna o intervenire straina in daraverile tare!.
Nu e vorba, mal multt boieri protesfeaza contra une!
atart invinuiri, pe ca re el o tilluesc de clevetitoare."
Se hita leg de asemene rostirile pornite ale orga-
nelor partidulut progresist, buna °ata ale Stelei Da-
93. Na(ionalid. 26 lidie si 2 Angust 1859.
94.. Ibidem, 2 si 23 August si 3 Septemvrie 1859. Am vazut eiI u-
neltirI in aeest senz se 'acuse de altfeliii. Maa sus, p. 71.
PR1MUL AN DE DOMNIE AL LU1 ALEXANDRU IOAN I 115
weird care spune, ca boierii striga unire i Inca en

principe strain ! Stim ca toata lumea cunoaste, ca
d-le lor striga unire, ca sa o compromita i ca, im-
preuna cu el, sa compromita si fapta din 5 si 24
Ianuarie. D-lor ar vrea cu bata inima a provoca
confuzia, intervenire straina i apol, in apa tulbure,
dupa obieeiul vechin, sa pascuiasca donmil, privi-
legil i altele"." Nationalul de asemene se intreaba:
cum se face oare, ea astazi eel mal vechl atnict
unirel complete si al principelul strain, acel care an
fost cei mal ardenti apostoll al acestei idel, care s'ail
expus pentru (lima, se opun astaz1 la realizarea el
actuala, in vrema ce altil, amid foarte echivocl al
acestor principii, si care pana la 24 Ianuarie con-
spiran in contra lor i persecutan pe adeptit unirel,
astazi din contra an devenit cel mal exaltay apos-
toll, cei mat radicalI revolutionarT. Cauza este ca
cei d'intai nu vor sa piarda unit ea prezenta,grabind
realizaren uneI unirl complete, In vreme te eel de
al doile vor o unire completa, spre a piel de si uni-
rea prezenta"."
Toate aceste idels, reale sat' inchipuite, ii facean
drumul in elasa mal culta a oraselor, (cad de sate
niel putea sa fie vorba, ca sa alba vre un rasunet
in ele) si inclepartan tol mal mult pe partizanit pro-
pairo, de elementele ce se tinean de formatiunile tre-
cutuluI. Poporul, in intalesul mal ingust al cuvintu-
kit (inarginindu-1 la o parte din poporaya oraselor)
se indeparta mere() din partidul dreptel si se alipia
tot 'Dal mult de progresistt i nationalistl si de su-
premul lor reprezentant, doinnitorul tarel. De aceea
si Tribuna. exclaim), cu prilejul chestiunel petitiei
celor 150 de boieri, ca sub numele de Romint, se
St. Dun., 2 Itinie 1859.

Nationand, 26 Mlle 1859.
116 ISTORIA ROMÌNILOR
intaleg adevaratii sprijinitori aI tronului lu! Alexan-

dru loan I, ale caror brate vor alerga la glasul san,
intru sustinerea alesului tare!, si a autonomiel"; 97
lar Steaua Dundrei zice: Luereze cum vor voi ma-
joritatile adunarilor san a comisiei centrale. Nol a-
van incredere in dornnitorul nostru care, cu veto al
Sita, poate nimiei toate creatiunile lor. Tara asteapta
tolul de la el, si nu de la adunad esite din o clasa
de privilegiati"." Aceste cuvinte sutil reproduse si
aprobate de Curierul Principatelor-Unite.9° Ca un
semi' caracteristic al sinitimintelor celor dona clase,
hita cu doinnitorul, sa insamnain imprejurarea, ca in
ziva de Sf. Alexandru, Tecuciul tot este iluminat, a-
fara de casele cllor-va mari proprietari, boied.'°°
Sa fie oare toate aceste invinuid adevarate? Se
fi vruL dreapta ruperea unirei, reintoarcerea starei
vea], reinfiintarea privilegiilor ? Si sa fi intrebuintat
ea manopera principelm strain, spre a aduce inter-
venir! straine in tara? Toate aceste sunt exagerar!,
pana la un punt indreptatite, prin ineordarea
Ele trebue reduse la adevaratele lor proportil.
Mal 'hita!, se putea ca privilegiatilor sa le fi parut
raíl !lupa starea lor de mal inainte, intru cit cum
zice Curierul Principatelor-unite, organul guver-
namental al timpului, nti lesne se poate deslipi ci-
neva de oare care pozitie exceptionala ce creaza
unele interese intr'un stat"." Cit ea sa fi voit re-
intoarcerea e!, aceasta era absolut peste putinta
de cugetat. Apol unirea fusese votata tot de boieri
in 1857 in divanul ad-lioc, i ar fi fost curios ea a-
cuma el sa o renege. Principele strain iaras1 il do-
Tribuna, 30 Infle 1859.

St, Dun., 2 Iunie 1859.
Curierul Princip.-Unite, 18 Liude 1859.
St. Dula., 7 Sept. 1859.
Curierul Princ.-Unite, 28 Mar 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LU1 ALEXANDRU IOAN I 117
riaa intr'adevar; dovada ca adus atunct cind au

pant sa o faca, in 1866. Dar daca aceste nu pu-
teaa fi scopurile dreptei, la ce tindea punerea
inte, fara cale si fara rost, a principelut strain ? Ea
tindea a micsura pe doninul rotnin, a nu-I incuraja
sa ice o prea mare inchipuire de a lui putere, de
oare ce dreapta incepuse a gici in cotro tindea ac-
tivitatea lui. Domnitorul, esit din rindul boierimel
mal tnicl, nu avea destula autoritate personala spre
a se impune tuturor, i dreapta doria sa accentueze
pe cit se putea neatirnarea el. Era in adevar tut
domn romin, altul decit ei, (cact fie care se crezuse
demn de aceasta tnenire); dar acest domn romin
trebuia sa fie, dupa constitutia tarilor romine votata
de comisia centrala, numal un locotiitor al domnu-
10 strain. Vechia :ompetire : pentru ce el i nu ea
schitnbase formula, in acea rostita de Cogalni-
ceanu, clacei nu eiti, nic tu; saa cel putin daca esti,
sa fie ntitnal un caimacam." Prin urmare si purta-
rea sa-I fie potrivita Cu pozitia! Sa nu se arate prea
strasnic, eact n'avea pentru ce. Tara sa ratnina tot
in stain quo in care se afla, pana la realizarea
rintelor eI desavirsite, si atunci se va vedea ce se
va chibzui. Iata puntul de videre al partidulut bole-
102. Aceastil bagare de simd a fost fdeuld de Tribuna Remind intr
un articol intitulat: Conservatorul progresist" din 17 Jan. 1860, In care
spune : ,fn chestiunea domnului, conservatorit veal ne putind sti factl
ea :id se plineased vorba Rominilor : scoald tu sa sed eu, au venit la
desperare de a zice, niel tu, nid eU, ci un domn strdin". Les Prin.
cipautés devant la conférence, Paris, 1866, p. 25 arata cd prineipele
D. Ghica spunea until diplomat Comtne il n'y a pas une de nos
grandes families de boyards en det;i1 eotnme an deld du Milcov, qui
n'ait fourni un hospodar a l'une des deux provinces, pourquoi les
rejetons de yes families ne deviendraient ils pas hospodais a leur
tour ? Que Pon fasse ehoix de l'un d'entre eux et il le faudra bien-
tons les autres se retourneront à l'instant eontre lui et travailleront
le détruire. Que si par aventure, le pouvoir venait à échoir à un
homme nouveau, la position serait plus difficile encore, etje ne sache
pas qu'un prince de génie qui pourrait s'en tirer ; mais ou n'en ren-
contre pas tons les jours à souhait".
resc, pentru a-1 sustinea, el incbidea °chit si, or-

bit, nu vedea primejdia ce putea izvori pentru ta-
rile romine, din politica patronata de dinsul.
Domnitorul vazind indaratnieia adunarei in core-
rea principelui strain, serie 1m Napoleon III si, dupa
ce-1 relateaza imprejurarile, sfirseste spunind, ea fara
interes personal, el e gata a parasi puterea safi a
o apara cu energie, dupa cum Maiestalea Voastra
crede ca este mai potrivit, spre ferieirea taro mele".
Tot atunef trimite o alta serisoare lorduluiImes-
burg, in care arata speranta ea Anglia nu va voi, ca
complicatiile din Iasi sa devina arma in minile par-
tizilor si un tarim favorabil pentru intrigile rusesti".
Se intalege ca domnitorul a primit ineurajare de im-
protivire, din partea ambelor puteri.'"
O alta desbatere insamnata urmata prilejul
votarel constitutiei, tu aeea privitoare la viitoarea
capitala a taro' uniee, pentru care IIOUZA constitutie
era eroita. Ea avu bc in sedinta din 1 Octomvrie
a comisiei eentrale, privitoare la art. 145 din con-
stitutie care prevedea, ca Bueurestii aveaa a ti ca-
pitala Romania Radu Rosseti, presedintele comi-
siel centrale, combate acest articol, pe cuvint, ea ar fi
prematur de a determina eapitala, (Ind unirea de-
plina nu este inca efectuata. Capitala Romanio tre-
bue sa fie conseeinta unirei dobindite, iar nu unirea
consecinte1 capitalei. Dindu-sT apol mat pe fata as-
cunsele cugetari, Rosseti se teme ca intre mal multe
mil de familiT carora art. 145 le ameninta existenta,
cum s'ar putea conserva favorabila ideea in numele
careia i se face aceasta amenintare"; ea ar don i ea
art: 145 sa fie pur i simplu eliminat, pentru ea tot
ce am zice in acest obiect, fie pro fie contra, este
103. Copiile cestor serisorl in Hirtiile Rossetti,
PR IMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 119
neghina ra de desunire ce cade pe cimpul sacru al

unirei ce datorim sa eultivam". Grigore Sturza sus-
tine Bucurestit drept capitala, oras ce prin viato sa
comerciala, prin existenta unet burghezii, pura cen-
tralizarea une! poporatiura pamintesd, prin pozitiu-
nea sa geografica si strategica, este menit a fi ca-
pitala Bramido', in vreme ce in Jai lipsesc toate
aceste demente". Cogaticeanu, dorind sa indulcea-
sea putin lucrul, propune un amendament, din care
dispare cuvintul de capitala, anrane ca resedinta
obidnuita a doinnului si a marilor corpur1 ale sta-
tului sa fie orasul Bucuresti" ; dar in sustinerea a-
mendamentului, se vede ca eliminarea cuvintului a-
devarat fusese numal cit o platonica mingaere pen-
tru capitala Moldovei. Cogalniceanu sprijini propu-
nerea lut, pe motivul ca Bucurestit sunt ciliar de la
sine, prin puterea imprejurarilor, desemnatj de ca-
pitala a viitoard tari unitare. Aid s'a intocmit re-
gulamentul organic ; aid consulii straini si-au ales
resedinta; aid s'a asazat comisia internationala,
a fost sa se privigheze alegerile divanurilor ad-hoc.
Bucurestii sunt ded capul oraselor rominesti, sunt
inima Romanid, lie administratia lor unita, fie des-
partita". Cogalniceanu arata apoi cum in 1828 loan
Sandu Sturza fu surpriws de limo in Iasi, si sustrae
ea, chiar îu cazul cind ar trebui ea Moldova sa ra-
milla separata, inca lasil nu ar mal putea ti ca pi-
tala tare!, ci ar trebui sa he strainutata la Roman.
Argumentul de capitenie al lui Cogalnic(anu este
insa, ca Bucurestii cuprind o poporatie compacta ro-
maneasca, O clasa de mijloe bogata si puternica care
ponte da nastere unei opinit publiee, eare poate con-
trola un guvern, care in fine ponte da un substrat
intelectual vietel nationale. Malinescu adaoga la ar-
gumentul 1111 Cogalniceanu inca explicarea, ca lasi1
120 ISTORIA ROMiNII_OR
ar fi o comoara de Evrei la care comoara el mi ar

tinea de loe".
Argumentele eran hotaritoare. Nu este insa mai
putin insamnat a nu se intilni in comisia centrala
alta improtivire, de eit acea acoperita i ineunjurata
a presedintelut ei, precum nict in organele timpulut
vre o protestare contra coboriret Iasului. Tocata chi-
sa conducatoare a taro, singura ce avea rost, era
gata si faca acest sacrificin ideet mintuitoare, si fiind
ca raul era numai in perspectiva viitorului, de eare
omul de rind nu se prea ingrijeste, pana nu-1 vede
.eu ochii i nu-1 simte eu inima, aceea se putea
chiar desbate lucrul in publict, t'ora ca pentru aceasta
masa poporului din IVIoldovit sa se arate mal ingrijita.
Primele Reforme. In filman' ce aceste desbateri

se urman in sinul comisiei centrale, aninisterele din
Iasi si Bucurestt urman inainte Cu reformele in sta-
rea lucrurilor, incepute de ministerele ce le prece-
Acel din 13ucurestt proceda prin legi, din catre
unele, precum intinderea recrutarei la toate clasele
societatei, este supusa la cercetarea eonaisiei cen-
trale; altele precum intinderea capitatiet si asupra
claselor privilegiate," este aplicata, fara a mal trece
prin comisie, eeea ce face ca aceasta institutie sa
arate domnitorului ea guvernul safi ar aplica ad li-
bitum art. 37 din Conventie. Alte masuri, precum
infiintarea unui biuron statistic (11 Italie), 1°5 refor-
ma sistemului numirei administratorilor (sub-prefec-
tilor), din alegere in numire directa, considerate filiad
101, Dispozitie din 30 bañe luatli de ministerul din finante C. Ste-

rinde, aprobatA de domn. Anunyatorel Bomin 4 infle. loan Brateanu
ceruse aceasti mAsura egalitara Me& din 14 Mai la desba terca lnid-
getului ; sA supunem pe tott cetatenii la dari i sil intriim in Con-
ventie". Monit. of. al Tare' Rom.,25 Mal 1859.
105. Patria, 16 lulie 1859.
ca aete de ocirmuire i nu de legiuire, nu mal* fura

trimise in cercetarea comisiel centrale.'"
Mal radical lucra ministerul moldovenesc. Bazin-
du-se pe art. 47 din Conventie, care dispunea ca
pana se va procede la revizuirea legiuirilor exis-
tente, aceste vor fi mantinute numal in dispozitiile
eare nu vor fi protivnice Conventiel de fata", mi-
nisterul moldovenese procedase la desfiintarea unor
privilegil, pe cale de simple ordonante domnesti. A-
sa, prin una din 30 Alai, se. intinde indatorirea lu-
crareI la sosele asupra tuturor locuitorilor, dect si
a claselor privilegiate, invoindu-se rescumpararea in.
datorireI, prin o taxa de 16 lei pe an.1° O alta din
31 Alai desfiintaza slujbasii volnici al boierilor, su-
punindu-i la dare, san indatorind pe acei ce voian a-1
pastra, a raspunde clarea lor catra vistierie.1" Se mal'
desliintaza nedreapta lege din 1853 prin care pen-
siunile se dadeaa nurnai functionarilor mal mari, de
la 200 de lei pe luna in sus.1' Cit de sovailoare era
tusa aplicarea idee! egalitatei se vede de pe urma-
toarea imprejurare : Colonelul Libobratici este scos
din satire, pe temeiul une! holariri judeca1orest1, pe
cind maioril Gurita, Folia° si Bincovid sunt loviti
de aceeasi aspra n'Asura, numal in urnia une!
ministeriale.110 Apoi forma privilegiului era
asa de inradaeinata in obiceiur1, iii cit neeonstiut
se aplica chiar la cazuri noue. Se votase o recom-
pensa pentru pompierii ranit1 la 1848 in Dealul Spi-
Monit. of. al Tá re Ron., 12 Sept. 1859. Respunsul ininiste-

nihil la adresa de mustrare a comisieT. Ibid., 2 Oct. 1859.
Monit of. al Mold., 4, Junio 1859. Aceste dispozi(i1 aplieindu-
se §i strainilor, consultd franeez (Place c. Secretaria de Stat 2 [une (20
Iunie) 1859), protesteazii, in baza capitulatiilor, eare oprese impunerea
contributiilor personale pe eapul strainilor (Acte, 1X, p. 317).
Ibid., 6 hinie 1859.
A nun(iatornl romin, 10 Oetombrie 1859.
Steccua Dzin 11 Noenivrie 1859.
122 1STORIA ROMNILOR
rei; dar aceasta recompensa luase forma privilegiu-

scutindu-i de capitatie.'"
Daca t'omita acestor dispozitil trebuia sa multa-
measca partidul stingo, forma in care ()m'o mate
nu-i convenia de loc De aceea i videin pe Cogal-
niceanu ataclnd in comisia centrala ministerul mol-
dovenese, pentru apucarea cael ordonantelor, intru
reformarea asazamintelor tare!. Cel putin, spunea
Cogalniceanu, daca ministerul este convins de lega-
Maten drumului apucat, de ce pu a avut curajul
faptelor sale sa fi mers pana in (wat cu desiiinta-
rea privilegiilor, pe cale de masura administrativa ?
Pentru ce nu a aplicat buna oarn, tot pe calea de
ordonante, §i recrutarea la bate ch,sele; de ce n'a
intins capitatia asupra privilpgiatilor ; de ce nu a
desfiintat obligatia taranilor, de a apara de laPuste
lanurile boiere§ti ? 112 Aceasta era lusa numal o for-
ma oratorica. In fond partidul s'Angel' era ingrijit de
calca apucata de ministeride rnoldovene, de a refor-
ma tara pe calea ordonantelor; caci, (lupa cum spu-
nea Steaua Dundrei nu putea el suferi sa se calce
Conventia nid chiar pentru bine ; caer ceea ce se
face asta/A pentru bine, mini se va pulen face pen-
tru rae.'" Tot din acest motiv se lidica Cogalni-
ceanu contra modulul cum voian sa se multAmea-
sea pompierii din 1848, pe calea privilegiului, cale
pe care doria sa o vada intnormintata °data din
viata poporului romin".11' Si tu toate ateste, cum
se putea aplica alttelio de cit [mil) ordonante Con-
ventia de Paris care mantinea legile existente, nu
mal intru cit nu eran contra principiilor Conventiei?
Protocolut XXXIV, 30
Protocolul XXIX, 18 hule. Comp. St. Dun., 15 Sept. 1859
Tribuna, 16 Iulie 1859.
Steaua Dun., 3 Sept. 1859.
l'rotocolul XXXIV, 30 Iulie 1859.
Era sa se astepte facerea si votarea legilor, cu com-

plicala masina guvernamentala a Conventiel; era se
astepte facerea catagrafiel i reinoirea sistemului itn-
pozitelcr, spre a se stabili egalitatea inaintea darilor?
Dar se putea dispune provizor ca, de o cam data, toti
cetatenil sa fie supusi la darte existente, la capita-
tie, i pentru aceasta nu era nevoie niel de legi niel
de catagrafie; nu era doar vorba de a se l'Alma
dari noue, ci puntal de a se intitule, pe cele exis-
tente asupra tuturor claselor societatei un regula-
tnent administrativ era indestulator. Cine avettu in-
teres de a cere indeplinirea formelor? Partidul tre-
admita. zicea ca, mal inainte de toate,
trebue pazite fortnele si formele adue aminari, iar
privilegiul in amillare cauta o punte de scapare."5
Dar sa protesteze partidul propasirei contra aces-
tei egalizari a claselor, era tot un semn al neintele-
gerii depline a intereselor ce apara. De aceea i Co-
galniceann protesteaza ingaimat in contra reformei
pe catea ordonantelor. Pe de o parte vedea ca ou se
poate face lucrul altfelia ; pe de alta se temea de
urmari.
Orl si tutti ar fi fost insa toate ateste masurl,
ele trebuitiO sa puna pe gindurl pe acel deprinsl pana
actinia, tu regimul privilegiurilor. Ce minuna t isi bate
joc Revizorul t'ara lega al Stela Duncrrei, de sta-
rea psicologica a celor loviti in niste deprinderl ce
devenise pentru el a doua fire! Anume Nicu Pavli
intreprinzatorul indestularel Iaului cu carne, publica
o instiintare prin tare spune ca va da parti de carne
mal buna (Intischiù, piept) in proportie cu ceea ce
fie care va cumpara. Revizorul leaga de aceasta ne-
obicInuita vestire, urinatoarele cugetart care, in for-
ma Ion giutneata, caracterizaza o intreaga perioada
un intreg sistem de viata a poporului romin : Din
115. Curierul Princip.-Unite, 7 Iunie. Comp. 20 Aug. 1859.
A24 ISTORIA ROMINILOR
vorbele dtunisale intreprinzatorului, s'ar putea i!)

Iege, ca fie-care de acum inainte sa mil-lince carne
pe paralele sale, negutitor, meserias, popa, a mplo-
iat ; intr'un tuvint s'ar declara ca multimo sa nu
i se mal. (lee nutnat ciolane i fleica,1" lar celor in
't'itere musthin i pieptul cel gras, ci fie-caruia sa
se (lea cu bun cu ran, pe banii Snt, o parte din zi-
direa cornorata lasata de D-zen. Se vede ca : s'a
intors niaiiia huno, s'a intors cu capu-n jos ; toate
merg din linpi oliva, anapoda si pe dos. In adevar
toate merg spre peire ; pretutindene revolutionarl
si rasturnatorl rinduelelor apucate din vechime"."
Ocirmuirile ambelor tan' mal iean apol urmatoa-
Tele masurl pelan] a intari neatirnarea lor de pu-
tenle straine Apostoleanu directorul ministerului
dreptato lace un referat energic contra faptului, ca
consulul austriac instrisese o ipoteca pe casa uno
supus austriac spre a garanta interesele U1101' Mi-
poni, iarast supust austriati. Apostoleanu sustinea ca,
dupa § 396 al condice( netniscatoarele sutil
supuse legilor taro. Ministerul mal protesteaza con-
tra obiceiulni de pana aluno, ca delictele comise de
supusil austriao ill Moldova, sa fie judecate de tri-
bunalele austriace din Bucovina, luind masurt ca lu-
crul sa nu se mal petreaca." Ost deutsche Post a-
menintind Moldova pentru ateste masuri si spunind,
ca nu e bine a supara pe len, Steaua Dunei rei,
aluzie la balaca suferita cbiar alune! de Aus-
triad!, raspunde ca e probaba ca articolul n fost scris
inaintea batalle] de la Montebello.' In 5 !lude curtea
116. Fleird insamnil pe dialeetul moldovan carne proasta; mi are

Intalesul din Muntenia.
.117. Steaua Dun., 21 Ianuarie 1860.
SE. Dun., 27 MaT 1859.
Ibid., 28 Mal 1859.
PRIMUL AN DE DOMN1E A LUI ALEXANDRU 10AN I 125
de apel din Iasl face o incheiere, prin care raspinge

asistenta dragomanulta austriac in camera de chib-
zuinta, bazindu-se pe art 327 din Regulamentul or-
ganie care prevedea, ea deliberarile sa se faca cu
usile inchise si dupa retragerea partilor si a apara-
torilor lor. Dragomanul ne voind a parasi sala, curten
suspenda judeearea procesulul i cere deslegare de
la tninister care nu numal ca aproba, dar chiar fe-
licita pe judecatori pentru masura luata.12° Ceva
mal tirzin, in Tara Romaneasca, directorul departa-
mentului Justitiel, G. Creteanu, opreste pe caprarit
austriaci de a mal Infra armatl in pretoriul Tribu-
nalelor. Un caprar intimpinind ca a jurat impara-
tului sa nu scoata sabia, Creteanu raspunde, ca
juramintul san poate sa alba tarie in tarile impa-
ratestl, iar nu in a noastra. Daca s'ar fi tinut
eest lintbagin si de guvernele trecute, observa Na-
fionalul, de unta s'ar fi desfiintat acest abuz, ceca
ce face a se veden si mai mult adevarul la leo
noue, ottmeni noi". Catra sfirsitul anulut, comandi-
rul de granita de la Burdujeni, Musteata, raspinge
cu putere o incalcare de hotar din partea Austria-
cilor.121 Aceste masuri eran cu atit mal insamnate, cu-
cit toctnal pe atuncl, puterea aceea care ajutase mal
mult la regeneraren si emanciparen noastra, Fran-
tia, cerca prin consulul san Place, de la secretarul.
de Stat al Moldovei stricta respectare a jurisdictiel
consulare, impusa de art. 8 din Conventie si, pentru
usurarea careia, el nu primise nicl o instructie de
la guvernul san. El cerca deci respectarea urmatoa--
relor drepturi ale strainilor: 1) neviolabilitatea do-
'bid., 12 Iunie 1859.
Nationalul, 27 Aug. 1859. Stectua Amara, 10 Deeemvrie 1859.
In textul Nationalutul, gazeta din BueurWY, sig.: la legI imite. Nu se.
introdusese inca pe atizad obiceiul, prin nimiea indrepttitit, de a se-
pune acestu1 adieetiv, la femeninul plural, terminatia inasculinil, nuf
se zicea Mea: legi iza
126 ISTORIA ROMiN1LOR
iniciliului, rara asistenta consulului ; 2) neviolabilita-

tea persoanei, arara de flagrant delict si, in acest caz
Cu prevenirea consulatului si predarea vinova-
tului ; 3) necompetinta autoritatei locale de a se o-
pri saU sechestra averea mobila sao imobila a strai-
nilor ; 4) necompetinta de al declara faliti sao de a
le regula falimentele ; 5) necompetinta de a se ames-
teca in succesiuni sao tutele; 6) necompetinta de a
desnationaliza pe copiii minori al unui strain mort
dreptul strlinului de a nu fi supus impozitului
personal ; 8) citatia catre un strain sa se faca prin
consulul sal); 9) in materil critninale andaetele sa se
faca fata tu consulul ; 10) Consulatul sa asiste la
deliberarile judecatilor in care sunt implicatf strai-
nii; 11) (Ireptul consulatelor de a judeca el pe su-
pusii lor; 12) necompetinta autoritatilor lorale de a
retinea paspoartele strainilor. Tot1 consulii se int.e-
leg a remite o nota identica guvernulut moldovan
In aceasta chestiune. Ministerul raspunde consulilor
.ca se mira de cererea lor, de a se aplica riguros
capitulatiile, cind tratatul i Conventia de Paris spun
lamurit, ca ele se vor aplica numai intru cit ni) VO1'
jigni autonomia launtrica a Principatulul.'
Daca se schimbase pozitia umilita pe care tarile
romine o aveao inainte l'ata Cu Austria, nu mal pu-
tin se ridicase ele si fata cu imparatia suzerana, cu
Turcia. Mai multi Turci din judetul Suceava sunt pe-
depsitl Cu inchisoarea, pentru neorinduelele comise
.de ei. Apol se iea masura de a se face o catagrafie
a tuturor Otomanilor si a se indeparta peste gra-
nita top acel al caror pasport ar fi expirat."3 In
Calafat era un depozit de lemne turcesti, pazit de un
trictor Place c. secretarul de stat a/ 111o1dovel " i, Iunie 1S9.
,Acte IX, p. 341. Place c. Walewsky ".17 bulle 1859. Ibid., p.:144. Mis-
punsul ministrulul Donici 27 Iunie (4 Infle) 1859, 'bid., p. 350.
Tribuna, 20 Iunie 1859.
PR1MUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN i 127
soldat turc. Ministerul de interne, in intalegere cu

acel de externe, dispune a se transporta acele lem-
ne la Vidin.1"
Ministerul apot someaza pe tott dregatorii tele-
grafo-postali ca, san sa renunte la protectia straina,
san la postul ce ocupan. Aceasta masura face pe
multi straint sa doriasca a obtinea naturalizarea, pe
cinc' mal inainte lipsa de incredere in guvernele
trecute abtinea pe straini de la indigenat".1" Nu tre-
bue sa ne mire de a gasi, t'ata cu aceasta dispozitie,
pe Cesar Librecht, strain, numit in postul cel in-
samnat de inspector general al postelor i telegra-
felor din Moldova,1" de oare ce mal multi strainl
eran pe atuncl insarcinati cu organizarea deosebite-
lor ramuri: Bonnet cu calle de comunicatie, Dodun
des Perrières cu inchisorile, Du Coudray cu finan-
tele; apoi tnisiunea militara franceza. Chuiar unele
inasurt interne tot vadean aceeast tendinta de a e-
mancipa mersul trebilor de bate piedicele ce le sta-
tuse pana aluno* in cale. Astfelin fu acea de a se
lua administrarea averilor manastirilor chinovii (pa-
mintene) Neamtul, Secul, Agapia, Varatecul, Adain
si Vorona de catra ministerul eultelor,27 precum si
alta mal grava, prin care se atingea manastirile in-
chinate : Anume manastirea Golia din last, inchinata
manastirei Vatopedulut din muntele Athos, avuse
din timpurt immemoriale asupra-sl indatorirea de a
tinea un ospitin pentru zmintitit la minte; dar ne-
norocitit ea re se trimeteau spre vindecare aice erati
asa de maltratati, prin tinerea in butuci si fiere, in
eit unora ab fost de nevoie a li se tala picioarele
eangrenite din aceasta caliza, lar altii prin asemene
121-. Steaua Dun., 2 Sept. 1859.
Ibid., 15 Sept. si 3 Oct. 1859.
Despre Librecht se va vorbi mal jos.
Decret din 1 Iunie 1859, Monit. of. al Mold., 10 Iunie 1859
128 ISTORIA RONINILOR
maltratatil att i murit in acel ospit,". Mal multe gu-

vente anterioare incercase in deosebite rinduri a a-
duce pe parintii greci din manastirea Golia la o pur-
tare mal crestineasca t'ata eu sarmanif bolnavf; dar
toate siLiuele fusa zadarniee. Ministerut Epureanu je
o n'asura radicala, anutne infiintaza un spital regu-
lat, de o cam data numal de 15 crivaturi, care sa fie
intretinut din veniturile monastirei.' Si in Muntenia
se luase masuri pentru infringerea cerbicief manastiri-
lor inchinate. Anume se dispusese a li se aplica ho-
tarirea divanuluf din 1855, de a da 1/3 din venitu-
rile lor la nevoile statului, iar ceea ce s'ar fi cuve-
tia sa raspunda pe alfil anteriori sa se amortizeze
[Hin o reparlitie asupra cistiurilor. Egumenif refu-
zind, ministerul le notifica ca spre a supune pe cu-
viosiile lor la legile tare!, guvernul nu are trebu-
inta de primirea satt recunoasterea masurei de catre
dinse, ameninta cu scoalerea M'ara din tara la
caz de refuz.'"
Se mal lea o masura de unificare a progratnelor,
la bate pansionatele private, ni acele ale seoalelor
publice, atnenintindu-se acele ce nu se vor supune
cu inchiderea lor. Aceste masuri aduc o protestare
violenta din ¡Jadea directorilor ziselor pansionate,
si intervenirea consulilor straini. Dar n'asura este
totus adusa la indeplinire si pansionatele trebuira sa
se supuna. Si intr'adevar cum spune d. V. Alexan-
drescu (Ureche) in un arlicol din Steaua Dundrei,
ca iii acele pansionate, atara de citeva notiunf de
limba si literatura franceza, nu se invata mal nimic
si mai ales niel o cunostinta de istorie san litera-
Ineheierea ministeruluT trebilor straine publicata in M'oil it,
of. al Moldovei, 8 August 1859. Manaslirile inehinate, fiind privite ea
averl straine eadeati in eompetenta acestuT minister. Comp. Steaua
Duntirel. 12 Aug. si Patria, 10 Aug. 1859.
Monii, of. al pira, Rom 25 Aprilie si 4 Mal 1839. Aeeasta ti.
nula energica nu fu insa dusa pana la stIrsit.
tura nationala. Un Romin isi poate face instructiu-

nea ori unde, iar educatiunea, daca si-o face in pa-
trie, ea trebue a avea de scop ca sa-1 formeze ro-
mm". In asazamintul scolar al lui Grigore Ghica se
prevedea, prin art. 261, ca invataturile pansionate-
lor vor fi conforme si asamanate Cu acele ale scoa-
lelor publice. Dar cum se putuse cere pana acum
ca strftiniT sa respecteze legile taro? Actinia irisa
lucrul se face si legea devine lege pentru tott.'
Deasupra insa a tuturora acestor acte, menite a
apara autonomia tarilor romine si a le pune inima la
loe, vrednicia, se ridicft purtarea domni-
torului, ceca ce se vade§te tocinai in panca cea mal
delicata a daraverilor externe, raporturile cu Turch.
El incepe prin a revoca pe Aristarchi din postul de a-
gent al Munteniei pe linga Poarta Otomana, functie
pe care Grecul o pastrase si dupa ce colegul sù, Fo-
tiade, fusese revocat din acea de agent al Moldovel,
pe timpul caintacamiei de tret.' Aristarchi refuza
la inceput a se supune, spunind ca postul saa
Urna de puterile garante si ca mentinerea sao su-
primarea lui ar sta in puterea conferentei. Cind insa
i se taie leafa, atunci intalese ca se trecuse vremile
vechi."2 Dupa alegerea lui Cuza si in Muntenia,
doinnul tritnise dona deputatil la Poarta, spre a cere
confirmarea care, dupa Conventia de Paris, trebuia
sa se dee pana intr"o luna. Trecind patru, t'ara ca
Turcii sa se poata hotari la un raspuns, domnitorul
ordona deputatiilor sa se intoarca indarapt, spunin-
du-le in ordinul de rechemare, ea nu ramine decit
V. A. Urechia. Istoria senalelor 111 1891, Bueurest1 p. 170. Pe a-
tonel d-sa nu adttusese Inca familia Ureche. Conf. Steaua Dun., 25
August 1859.
Istoria 1?onfinilor din Dacia Traiana, VI, p. 631.
Deeret din 28 Ianuarie. Monit. of. al pira Ront., O Fevrtiarie
1859. Comp. Nafionalul, Fevruarie 1859.
9
130 1STORIA ROMINILOR
a astepta, de la buna voluta neobosita a puterilor,

solutiunea ce v'at1 dus s'o cautatt acolo"."3
Cind, dupa pacea de Villatranca, Turcia vazind spe-
rantele el stinse, se hotaraste a trimite Investitura,
o face prin doue firmane. Dupa cetirea celta din Mun-
tenia, la 20 Septemyrie 1859, domnitorul rosteste
cuvintele urmatoare : Aratatl Maiestatel Sale Sul-
tanulul omagiul celul mal adinc al unen respect si
asigurarea despre tot zelul metI pentru fericirea tarel:
asigurati-1 de asemene pe M. S. ca RomInii il() a
fi credinciosi tratate1or".1"
Daca biblia Rominilor crestea la auzul acestor cu-
vinte, pe care el poate nu crezuse niel odata cftle
vor putea rosti cind-va, cu el', mal mult trebuia0 ei
sa se inalte, cind vedeaft cbiar cu ocluí manifestin-
du-se In atara puterea ascunsa ce-I insufletia acuma,
inirupata In tabara de la Ploesti ! Se concentrase
aicI, in decursul lui Tulle, 10 batalioane de liude a
150 de oamenI, un batallo') de granicerl de 800 de
oamenl, douà de artilerie de 14 tunurT cu cite 250
de oamenT, 6 escadroane de lancieri cu 170 de ca-
lar!, 7 escadroane de dorobantl de cite 180 de ()a-
men], In tolul vre-o 12,000 de ostasi. Pretutindene
pe unde trupele treceafi, ele era)) sarbatorite, salu-
tate cu infocare, pritnite in gazda cu bucurie, ospa-
tate si daruite cu imbelsugare. Se vedea un popor in-
treg care renastea spre increderea in sine, la atin-
gerea cu tnanifestarea puterel sale, armata ce o re-
prezenta.
Domnitorul insa, pe linga tinta politica ce urnia-
rea, mal cauta, prin tabara de la Ploesti, sa puna in
atingere armatele surorT, spre a le contopi in acelas
sinitimint de patriotismu si demnitate nationala".'
133. Patria, 18 Iunie. Cauza intirzierel, era ruin s'a spus, a;lepta-
rea rezultatulul rilzhoiulut franco-austriac. VezT mal sus, p. 73.
131. S'teana D'Un., 10 Octonwrie 1859,
135. Patria, 17 August 1859.
PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 13E
La inspectia pe care domnitorul o face taberei, ina-

trae de a se aseza in mijlocul el, el spune cuvintele
Sunt multamit de d-voastra si va sta in mina, ea
intr'o zi tara noastra sa va poata datori tuarirea".1"
Domnitorul apoi mai (Teclea ca prin ostirea adunata,
la vreme de nevoie sa poata a se impotrivi unei
navaliri turcesti ; caci Turcia deprinsa a fi tratata ea
un copil rasfatat, putea sa-si permita o cutezanta
care sa fi ramas nepedepsita, daca ar fi izbutit".'
Pe linga aceasta tnasura, eminenta pentru
garea legaturilor de unire, se mal fac inca urmato-
rii pasi in aceeasi directie. Cesar Librecht este nu-
mit, pe lino inspectoratul postelor si al telegrafelor
din 'Moldova, si la acel din Muntenia, unificindu-se
astfeliu administratia acestei insairmate ramuri din
viata statului.' Se numeste, in 31 Oct., Costache Ne-
gri, agentul Moldovei, gerant ad-interim si al Tare!
Romanesti la Constantinopole." Aceasta unificare, de
o cam data ascunsa sub insusirea de ad-interim, a
reprezentantel Prineipatelor-Unite la Poarta intr'o sin-
gura persoana, avea o mare insainnatate politica;
era 'tusa urniarea fireasea a unitatel domniei care nu
mal putea fi reprezintata, fata cu puterea suprema,
prin doi agentr deosebiti. Municipalitatea din Bucu-
resti face o noua pecete, in care se puna vulturul si
zimbrul."' Se propune in comisia centrala o lege pen-
tru unificarea autoritatilor politienesti si municipale
din ambii Focsani, cei moldovenesti si cei munte-
Tribuna, ti August 1859.
St.-lare Girardin in fournal des Débats 28 (10 lulie 1859.
iIon. of. al Vire' Roin.. 1 Mal 1859. Comp. Steaua .13un., 22
Mal 1859. AceeasT ~tira era sa fie aplicata si inspectoratului scoalelor.
.3fon. of. al TrIrei ROM., IC, Noemvrie 1859. Prin serisorile tul
din 10 si 14 Deeenivrie 1859, Negri instiinta7a pe doinnitor tb indoita
luT numire a fost reeunoseuta de bate puterile si nimia' Poarta mal
lace greutatT. In 5 Ianuarie 18(10, Negri arala ea si Poarta l'a reeu-
noseut. Corespondenta ha C. Negri Cu domilitorul (eopiile scrisorilor
serse de mina NI Negri, in biblioteca Aeademie1 romine) p. 1,4 i 7.
Steaua DtGli., 2 Septembrie 1859.
nest1.141 Ministerul din Iasi trimitind o lege in desha-

terea comisiel centrale, pe cind dotnnul se afla in Bu-
curesti, anta ea o t'imite in numele dotnnulul care
ar lipsi din pret. Comisia centrala dispune a se
pune la dosar comunicarea ministerulul moldovenesc,
intru cit ,,nu se poate spune ca, atund cind dom-
nilovul se atta in Bucurestl, el ar lipsi din tara" 142
Oii cIt ar fi t'ost de nemultatnite miele din orga-
nele timpulut cu mersul trebilor, nu se poate taga-
dui ea poporul romin urca meren calea ce era sa-1
scoata din turma robilor si sa-1 aseze lu rindul po-
poarelor. Unita tea lul momia si administrativa facea
pasl tot mal hotaritt ; vrednicia nationala se intarea
pe fie ce zi; egalitatea se indruma i ea cu destula
brie i ajuta a preface starea antediluviana a soci-
etatel romanesti, in una mal conforma cu principiile
civilizatiel.
Sa vedem cum stateart lucrurile cu alta idee, im-

binata eu prefacerea starel poporulul romin, Cu ideea
de libertate, acea forma a vietei ce este mal totdeauna
inabusila de toate ocirmuirile, si anume sa eercetam
aceasta imprejurare la una din intruparile ei cele mal
gingase, la libertatea preso.
Nu trebue sa ne miran] daca aflam, in aceasta pri-
vire, tarile rotnine sub doue regimurt deosebite: in
Moldova o libertate foarte intinsa, iar in Tara Ro-
maneasea sistemul avertisetnentelor. In Moldova, Miel.-
tatea presei fusesa introdusa de principele Grigore
Gbica i, dupa o scurta inlaturare pe timpul caima-
catniel luI N. Vogoride, fusese reintrodusa de calma-
camia de tret, si sub acest regim o aliase Cuza la a
111. Protocolul LXXIII. Proie,..tal de lego in Protocolul LXXVII.

142. Protocolul XLV.
lu! intronare. In Tara Romaneasca presa nu dobin-

dise nici odata libertatea. Nu e vorba, Alex. loan I
abrogase regimul aspru al preseT din Tara Roma-
neasca, a doua zi dupa prima lut sosire in Bueuresti,
In 22 Fevruarie 1859, introducindu-se acolo provi-
zoria legea din Moldova.1" De si aceasta stare era
de a dreapta Milcovului mima! o ingaduiala, totusi
gazetele luara in curind i niel un avint foarte mare
care nu prea placea clase! eonducatoare. Am vazut
ca unul din motivele rasturnarel ministerului Filipescu-
Golescu in ziva de 27 Martie, fusese si li,.'.enta cea
prea mare a preso', oerotita de D. Brateanu, ininis-
trul de externe din acel minister.144 In 27 Aprilie foile
din Bucurest1 sunt instiintate de ministerul Cretulescu
sa alba a-si infrina tonul; la din contra ocirmuirea
va fi nevoita a lua masuri".145 Ministerul si prezinta
dupa aceea, adunare! muntene, o lege asupra presel,
care este insa raspinsil de adunare, pe motivul, nu
ca adunarea ar descuviinta-o, dar pe acela ca fiind
o lege de interes comun ambelor principate, initia-
tiva trebue sa plece de la comisia eentrala. Lucru
destul de straniu, domnitorul, salutat de adtinarea
munteneasca, in ziva de 5 Iunie, raspunde ca e fericit
ea s'a raspins legea asupra preso', prezerdat'd de mi-
nisterul saï ; ca mal bine e ceva licenta".1" *i mal
stranin. este insa faptul, ca ministerul nu iea aceasta
Nafionalul, 26 Februarie 1859. St. Dan., 2 Martie 1859.
Mal sus p. 83.
Monit. of. al Teirei Rom., 27 Aprilie 1859. Dar niel in 1al ros-
tirea cugetarilor nu era asa de libera, precum se parea. Ipan Ionescu
este impiedecat, in anul 1859, de a urma mal departe en tinerea cursu-
lui de Econoniia politica, fiind cil criticase in el maI multe masurI
mate de guvern. Inehiderea era bazata pe motivul ea s'ar fi aluneeat in
politiell. Urechia, Istoria scoalelor, p. 169,
Patria, 18 Iunie 1859. Lucro! putind parea neobicinuit, repro-
ducem si cele spuse de Nafionalul, 7 Iunie 1859, in darea de sama a-
supra primirei captilul statulul care felicita camera pentru raspin-
gerea proiectuluT de lege asupra presel prezintat de ministerul saa".
Place c. Walewsky, 30 (18) Iunie (Acte, IX, p. 347), observa en acest
descuviintare formala a domnitorului drept un senin

de disgratie i urmeaza inainte a raminea in treburf,
inca un simptom al lipsei de principii in viata par-
lamentara a timpului aceluia, cel putin in sensul ruin
este ea intaleasa asta-zi. Tot pe alune', ministerul
de interne din Moldova intentind un proces de presa
Stele Duneirei, pentru un articol impotriva comisiet
centrale, renunta la acest proces, probabil (lupa ce-
rerea domnitorului si de sigur nu rara a lid Divo-
ire. 117 Din aceste dona arte se vede ca domnitorul era
pe atunci paftizan al libertatei ba chiar al oare ca-
rel licente a presei. Cu toate aceste, ocirrpuirea si
Cu domnitorul sunt nevoiti sa expulzeze peste hotar
pe Carini, redactorul (supus strain) al ziarului Li-
bertatea, pentru un articol contra lui Napoleon si apoi
pe unul Grossmann, de la ziarul german din Buen-
resti, pentru un alt articol contra imparatului Aus-
trie0"
In curind *fusa guvernul muntean gasi de ctiviinta
a lovi i in folie romine si anume in ziva de 24 Sep-
tenivrie declara, prin o masura politieneasca si l'ara
judecata, ile suspendate ziarele Rominal §i Nichi-
percea. Aceste dona organe atacase pe N. Cretulescu
ministrul de interne, si anume Romintil prin pana
principelui Dimitrie Ghica, pentru o masina de curatit
lacul Cismegiului, a hit Kinezu, pentru sperulatiile ca-
sierilor cu banii publici i a lui Voinescu, pentru ca fu-
sese scos, dupa cum pretindea el, t'ara drept, din pre-
fectura de Buzea. Nichipercea isi batea joc de N. Kre-
tulescu, cind acesta luase asupra lui i ministerul de
externe, retragindu-se titularul. Ziarul umoristic zi-
rea : Toti Roinînil adevaratl iubesc unirea sao cel
priloj: Lorsqu'un Prince qui se dit constitutionnel, félicite publique-
n-lea la chamln e d'avoir rejeté une loi, présentée par son ministère,
on a le droit de se demander s'il n'est pas fou".
117. Steauct Dun., 10 Iulie 1859.
148. Nationaltd, 19 Iulie 1859.
PRIMUL AN DE DONINIE A LUI AI.EXANDRU IOAN I 135
putin zic ca o iubese. Ei bine dar, pe acest prineipiu

pe eare ect unul il ador, am indrazni, cu voia dumnea-
voastra, a propune i unirea portofoliilor in mina u-
nut singur ininistru, si aceasta din doua puncte de
vedere: intai ea am scapa de nebuneasca convoatiza,
de gelozie, de piznia, de intriga, de desaeorduri, si
al doile, eact e mal lesne a gasi un om capabil si
integru, (leca sople. lar daca ni S'al' cere candidattil
nostru, t'ara lingusire o marturisim, ea a in recomanda
pe onorabilul doctor in medicina si hirurgie, doinnul
N. K. (Neculat Kretuleseu tninistrul de interne) care
proniite doua avantaje : unul politic si altul stiinti-
fic. Daca in cel d'intat nu va reusi, cum e probabil, sun-
tem sigurt ea vom trage un profit din cel de al done, fiind
anul foarte bolnavicios".149 N. Cretulescu ordona sus.
pendarea foilor ce uitase atit de mult r6spectul datorit
ocirmuiret." Se face o suplica din parten natid catre
domnitor contra inchideret gazetelor," si o intrunire in
sala Bossel, in ziva de 27 Septemvrie, care intrunire
este insa sparta de politie, arestindu-se Cu acest
mal Inulti partizatil at ideilor noue: C. A. Rossetti,
M. Kinezu, G. Serurie, N. Orasanu si G. Valen-
tineanu. Domnitorul, urmind principiul constitutiu-
nal, Ineuviintaza restringerea libertatel preso, ceruta
de ministerul sao," pe cind tot pe atunet gazetele
din Moldova sunt scutite de port la posta." Ca un
semn al legaturet ce unia partizile nationale si pro-
gresiste din ambele tarl, Cogalniceanu se M'era a a-
para pe ce! inelliv de la intrunirea din 28 Sept."
119. Nichipercea, 2 Septenwrie 1859. Noull ce suntem depriinT cu

alt-feliù de polemice, aceste ( uvinte ni se par juclriT. Oameni1 timpu-
luT insa se simteau foarte atinI prin asemenea necuviintl.
Monit. of. al l'Arel Rom., 23 Septemvrie 1859.
Steaua Dun., 10 Octomvrie 1859.
151 Decret din 2 Oct. 31022. of. al Tóret Rom., 4 Oct. 1869.
153. St. Dial., 28 Oct. 1859.
154, Mide" 14 Noeinvrie 1859.
Curtea, cu toate ca magistratii e! eral] amovibili, achita

pe cei invinuiti, deseuviintind astfelia l'apta ministe-
rultii Cretulescu.'"
Inca de la 1 Septemvrie izbucnise o eriza minis-
teriala in Bucuresti, prin retragerea ministrului de
externe Scarlat Falcoianu, apoi a celut de razboin
In sfirsit prin acea a presedintelui consiliului N. Cre-
tulescu care Inlocuise pe C. Cretulescu in presidentie.
In 11 Octomvrie se alcatueste un non minister sub
loan Gbica la interne si presedinte, V. Alexandri la
externe, C. Golescu la culte, G. Cretanu la justitie,
Cornescu la razboin, Steriade la finante si Balaceanu
la control."'
Cauza caderei ministerului Cretulescu fusese in pri-
mul loe spargerea intrunirei de la Bossel i tuesta-
rea provocatorilor el; apoi neizbutirea impruniutului
de 8,000,000 de lei, din care se subscrisese, pana la
caderea lui Cretulescu, abia 859,829 ;1" insfirsit ne-
realizarea aplicarei masurel, de a se indatori manasti-
rile inchinate la raspunderea unui sfert din venitu-
rile catre casa statului, n'asura care traganindu-se,
fusese zadarnicita prin intervenir! politice, pe cinc] in
Moldova, unde se lucrase mal rapede, ea izbutise.
Djsolvarea adunitrilor. In ziva ciliar a convo-
care! adunarilor din Moldova si din Muntenia, dupa
Monitorul of al Tard ROM., 12 Oct. Steana Don., 23 Noem-
vrie 1859. Instructiunea acestuT proces, cel intal ()roces polilie din
tíri1e romine, a apArut si in o lmniira : instructia procesulut Intim-
plat la 28 Septeravrie in sala Bossel, 13ucuroi5li 1859. Vez! i Reforma
tul G. Valentineanu, 1 Noemvrie 1559.
Monitorul eitat in nota precedentli.
,Ibidem, 16 Septemvrie 1859. Numal eit mult mal tirziri ajunge
aceasta suma la 3,073,645 de le!, maximul ce s'a putut atinen a :-5e
subscrie, (Raportul lul Steriade catra dom. Ibitlem, 27 Alai 1860). in
edinta din 29 August 1860. (Ibiclem, 16 Septemvrie 1860). C. Filipeseu.
eu prilejul unul alt imprurnut pentru arme, propune iar o subseriere
nationala. Daca aeea de an n'a reusit, spunea el, a fost din prieinil
e:1 nu era pentru arme".
PRIMUL AN DE EOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 137
cetirea unul foarte lung mesaj ce continea proiecte

de reforma pentru reorganizarea tarilor, anibele a-
dunari sutil disolvate. Aceasta masura se luase asa
din senin, fara ca vr'un motiv actual sa o fi indrep-
tatit. Acel dat de ocirmuire era, ca adunarile avuse
menirea de a alege pe domn, iar nu de a organiza
tarile ; ca ele fusese adunar! constituante i nu le-
giuitoare.
Adevarata pricina a disolvarei aclunarilor fusese
insa alta : Cit timp pozitia exterioara a domnitorulul
nu era asigurata, prin recunoasterea indoitei alegeri
de catre puterile europene, el trebuia sa sufere Mate
capriciile adunarilor care-1 inaltase, prin voturile lor,
pe scaunul Principatelor-Unite: de altfeliù domnito-
rul avea destule temeiuri de a fi nemultainit de ti-
mita lor : alcatuite in majoritate din partidul drepte!,
daca ele nu se improtivise chiar fati s reformelor,
dorian sa inearga cit se poate de incet. Alinisterele,
de si nu asa de rostite in coloarea politica, inca sa
puna o desbinare nitre ele si adunar!, nu izbutise,
chiar cu aceasta purtare impaciuitoare, sa se mantilla
la guvern.134.Beforme se facuse cite-va ; ele eran lusa
neindraznete i retinute, temindu-se oare cum de a
aparea la lumina zilei. Pe de o parte rasturnarea ocir-
muirilor, pe de alta purtarea comisiel centrale In vo-
tarea Art. 34 al Constitutiei cind cti cererea princi-
pelui strain, indispusese pe donm in protiva acestui
l'ello de reprezentare a poporului, precum 11 indispu-
sese i respingerea propunerei de schimbare a legos
clec torale.
De indata ce fusese recunoscut de Poarta si de pu-
terile garante, doinnitorul crezu ca poate sa se eman-
cipeze de sub epitropia in care-1 tinuse pana acuma
adunarile, din acaror vot el ajunsese domn. Moni-
158. Vioreanu in Nationalul, 17 Septemvrie 1859.
torul oficial al Moldova latnureste intr'un artieol

de poletnica cu Steaua Duneirei, pentru ce adunarile
care, dupa parerea lui, nu eran menite a inzastra
tarile cu legl, DU fusese disolvate pana atunci. Fac-
tul indoitet alegeri inca nu era eonsacrat de Europa.
Adaogindu-se catre aceasta, complicatiile politicel eu-
ropene din anul trecut, nu ar fi fost iertat gu-
vern national, sa lipsasea tara de reprezentanti! sal,
a! caror prezenta putea sa fie ceruta de la un mo-
ment la altul"." Ba domnitorul singind eit i se in-
tarise pozitia, prin recunoasterea alegere! sale, iea in
mesajul de disolvare a adunarilor, un ton atneninta-
tor, fata cu aeele capete in care ma! ramasese oare
care sperari i visuri personale care ar trebui sa se
stinga, intru tit atit tara cit si Europa s'an pronuntat
In chestia politica a Principatetor"." Doinnul putea
eu ant mat mult sa inalte glasul, cu eit disolvarea
adunarilor fusese aprobata de ambasadorii puterilor
din Constantinopol.16'
Daca Insa puterile ineuviintaCt acea masura, opinia
publica din tara parea impartita intre doua simtitninte
tot att de puternite : bucuria ca lovise in partidul
dreptei si teania pentru acest act de o netainuita au-
toritate. Asa Rominul, de si ceruse el insusi disol-
varea adunarilor, ea nereprezentind nazuintele tari-
lor, sustinea ea disolvarea ar fi trebuit sa. se faca
asupra until fapt, de oare-ce numai atuncI apelul la
tara ar fi avut un lntales, ea avind a hotari intre
puterea executiva si tnajoritatea adunarei". Steaua
Dunäret impartaseste acelas mod de a videa. Si ea
combatuse adunarile, cad daca lucrurile mergean ran,
nu era din prieina puterei executive, ci mal mult din
acea a adunarilor.
Mon. of. al Moldova, 15 Fevruarie 1860.
Ibidem, 17 Decemvrie 1859.
Negri catre domnitor, 14 Deeemvrie 1859. Corespondenfa p. 1.
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU IOAN 1 139
Numita foaie gaseste o dureroasa priveliste in a-

dunarea din Moldova. Cu toate aceste, este de pa-
rere ca disolvarea a produs in intreaga tara o a-
(linea si intinsa nemultatnire". Un articol de poletnica
din Monitorul oficial atinge aceasta contrazicere, iar
Dimbovita organ oficios, aproba deadreptul disol-
varea.162
Alt tnotiv, inca mal adinc, al disolvaret adunarilor
reiesti din urmatoarele imprejurart
Prin intarirea doinnului in ca pul atnbelor OH no-
mine, se t'acuse o insamnata stramutare in dispozi-
tiile constitutiei cuprinse in Conventia de Paris. Co-
misiunea centrala care se aratase asa de putin pie-
cata domnitorului, nu mai avea insamnatatea ce i-ar
fi revenit in ipoteza celor doi domni. Daca aceasta
cotnisie ar fi fost sa functioneze sub doi domni si
asa zicind Mire dona cara guvernatuentale, carora
lb ar fi fost cirmace comuna, de huna sama ca la
nevoie ar fi putut stiri din locul de onoare de linga
amindoi dotunii ea sa se puna in partea unuia nu-
dee stramutare sa mearga un car mal
i
tare, tirind si pe celalalt dupa dinsul ; insa acum,

cind pe eapra carelor, legate intre sine prin o osie
comuna, sta unul i acelas domn, comisia centrala
nu are loc de cit indaraptul carului".1" Aeeasta foarte
nimerita asamaluire earacterizaza prea bine sebitn-
ROMi11141. 1-4 !anuario 1860, Steaua Dundre'i: cerera de

disolvare 4 si 12 Mal 1859; critica disolvareT, 9 si 15 Decemvrie 189.
Monitorul oficial al Moldova, 17 Deceinvrie 1859 ; Dimbovita, 6 la-
nuarie 1860. Disolvarea adunarilor prilejise un articol violent in
&emita Dult.,18 Ianuarie 1860, din partea d-lut Dim. A. Sturza, fost mi-
nistru, ceea ce i atrase dona procese de presa, in care fu aparat de
Cogalniceanu, dar condamnat la 2 tutti de inchisoare in o mantistire_
Sentinta se executa cu mare grabire (Monitorul of. al Mold., 21 Ian.
1860). In 20 lanuarie, Sturza telegrafiani din Pintra Asta-zi merg
in inchisoare, de unde trimit saldare amicilor mei politici". (Steaua,
Dult., 20 Ianuarie 1860).
Tribuna, 7 Sept. 1859.
barca de pozitie a donmulul fata eta atitoritatea a-

ceea care singura Mal inainte reprezenta unirea ta-
rilor romine. De eind unirea se intrupase intr-o sin-
gura persoana, acea insamnata i impunatoare a
.doinnulut comun, rolad comisiel centrale se intime-
case tu total]. Aeeste eonsidet atiunt fac pe domnitor
sa raspinga, de si sub o forma incluleita, luerarea
eea inai de sama a tomisiei eentrale, proieclul de
constitutie care propunea realizarea inmediata a unirei
de fapt, priva contopirea ocirmuirilor si a adunarilor
prin infiintarea une singure capitale in Bucurestl,
pe litiga ea revenia la ideea anual principe strain. A-
ceasta propunere putea aduce tarile romine In greu-
iati exterioare; cae daca Europa, dama staruintele
Frantiei, trecuse eu viderea calearea Conventiel, prin
indoita alegere a aceluias dotrinitor, nu era intalept
.acuna a o zadari din noca, prin o noua lovitura dala
actului international, pe care se razama intreaga
Tioua cladire a vietel romanesti. De aceea dotnni-
torul, in raspunsul saa din 30 Noemvrie 1859, la
adresa prin care comisia eentrala il comunica pro-
iectul de constitutie, spune ea: aplauda din toata
inima la simtirea nationala ce v'aa inspirat in re-
dactia acestul act ; insa ori cit de puternica ar fi
dorinta de a videa realizate aspirarile politice ale
tarea, noi trebue inninte de bate sa ne ferim de a
comprotnite interesele sale de t'ata, prin adoptarea
de masurl bazardate. Prin urrnare vol lasa intre-
buintarea proiectulul la un timp ce va fi tila! favo-
rabil. Pana allana:1 guvernul mea va lua din el, in-
dicatil pentru pregatirea legilor. Ceea ce
voeste B_onaania acum, este ca sa ne ocupam cu re-
wizuirea codieilor, eu organizarea finantelor, a jus-
litio si a tutumr ramurilor administrative, punin-
du-le armonie cu Conventia. Guvernul mea este
_gata a ajada pe comisiunea centrala intru indepli-
PRIMUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU JOAN I 141
nirea datoriilor sale speciale care it sunt hotarit a-

ratate de Conventie, in planul general al reorgani-
zarel noastre".'64 Cind Alexandru Ioan I raspingea,
constitutia votata de comisia centrala, el lucra in
sensul vederilor europene, i ambasadorit din
Constantinopole spun lut Negri, ca i eonstitutia din
Focsant era protivnica Conventio, si ea bine a fa-
cut dotnnul eind nu a primit-o".'"
Politica doinnitorulut era de a inainta cu pru--
denta si de a DU illea tOtUl pe o carte: el tinea dect
In mare sama raporturile hit cu puterile garante..
Comisia centrala i adunarile compuse in majorita-
tile lor, din aceleasf elemente, 11 impingean insa pe-
calea masurilor indraznete si pripite, pe care el, du--
pa feliul cugetaret sale, nu le putea urma. Era pus
(led in cumpana: trebuia sa tina sama, sail de vo-
inta reprezentatiet nationale, sail de acea a Europo.
El prefer& pe aceasta din urma si de aceea disolva
adunarile i dect i comisiea centrala, emanatiunea
lor. Epureanu in sedinta din 25 April 1860 spune,
ea trebuia sa ne ferim de un conflict ce ar fi
bucnit hare guvern ce raminea pe tarithul Conven-
kio si comisiunea centrala ce s'ar fi mantinut pe a-
cel al constitutio otate de dinsa si care calca Con-
ventia. Alt mijloc de a evita acest conflict nu era
de eit disolvarea adunarilor",'" si tot asa cugeta si
domnitorul in o serisoare catra Negri in care it spune
ea din tribuna camerilor elective si de pe jeturile
comisiunet centrale s'a fault apel intr'un chip mal
mutt san mal putin acoperit, cind la nazuintele unio-
niste, lingusind pe unit prin piedicile aruneate inde-
pliniret reformelor conslitutionale si cautind a
Reprodus intre altele de Steaua Dunclrei, S Dec. 1859.

Negri cam domnitor,14. Dec. 1859. Coresponden(a p. 4.
Mon. of. al Mold., 7 MaT 1860.
pinge pe altii in exagerar primejdioase san ne la

timpul ion, pentru a ne pune 'in alternativa de a
jigni seta Conventia sazt simtimintul national.
Proiectul de constitutie lucrat de comisiunea cen-
trald este o dovadei despre aceasta. Astfeliù ano fost
nevoit sa disolv camerile care, urmind miscarei na-
tionale, intrunise pe capul men coroana ambelor
principate"."7
Partidul dreptei sitnti indata ca disolvarea adu-
narilor era o lovitura care-I tintea. Vazind insa ca
trebuia sa se supuna puterei itnprejurarilor si sa lupte
.cu armele cu care era atacat, inaintea unuI tribu-
nal pana atunct necunoscut in tarile romine, opinia
publica, infiintaza, eu inceputul anult0 1860, o foae
In Bucuresti, eare sa reprezinte interesele si modul
saa de a videa in mersul trebilor. Foaea fu bote-
zata Conservatorul progresist, eautind, prin titlul
san, sa se arate ea reprezentind ainbele eurente, a
pastrarei treeutulua si a indrumarei pe ealea viito-
rula Rominul saluta aparitia acestul ziar eu cu-
-vintele : iesa in sfirsit, si pentru intaia oara,
partida rea veche in l'ata natiunei, eu stindardul san,
si reeunoaste astfel a et suveranitate".1"
Alexandru loan 1, la sfirsitul anulua saca intaa de
domnie, iea o pozitie mai rostita t'ata cu partidul
dreptei, raspingind proiectul saCi de constitutie si di-
solvind adunarile. Cu ministerii alcatuite din parli-
-dul propasiret moderate, precum era loan Ghica in
1V1untenia si Em. Costache Epureanu in Moldova
asteptind ca nouele alegeri sa-1 dee adunari mal
Memoritil domnitorului chtrIt C. Negri transinis azentilor pu-

terilor in 1 Mal 1861. Archives diplomatiques 1861, IV p.. 263. Prin-
.cipele N. Sut,u, in Méntoires, p.:379 spune despre dornnitor : Le prince
était furieux contre la Constitution et in'assura qu'elle ne verrait ja-
irnais le jour".
Rominul, 9 Ianuarie 1860.
mladioase, el gindea ca a sosit in sfirsit momentul

ca starpele lupte ce-I paralizase ori ce miscare pana
atunci sa inceteze; ca timpul inuncei rodnice sosise
prin vare el trebuia sa sparga drumul larg si mare
al prop4irel, prin padurea intalenita a vechilor de-
prinderi.
Sa urinarim doninia lui, in aceasta nona perioada
a evolutiei sale.
CAP. IV
DE LA INTAIA PANA LA A DOMA

DISOL VARE
(6 Dec. 1859-29 Ian. 1861).
Adunrile cele noue. Disolvindu-se adunarile din

ambele Val, se procede la noue alegerT care dan un
rezultat prea putin deosebit de acel al adunarilor tre-
yute. Organele timpulin calculeaza in deosebite chi-
puri elementele din care nouele adunar! se alcatuian.1
Un lucru era netagaduit: in aceste camere, gu-
vernul nu putea sa se sprijine pe o majoritate sigura.
Adunarile eran, ca si cele disolvate, absolut neatirnate
de ministerele care presidase ale lor alegeri, si era
prea iirese lucru ea sa fie asa, intru cit colegiile elec-
torale alesese pe aceiasi barbati din adunarile tre-
cute".2
Aceasta situatie politica, creata prin o lege electo-
rala de tot restrinsa, nemultamia pe partidut progre-
Rominul, 24 Fevruarie 1860, socotes.te: 28 din dreapta, 22 din
stinga i 17 guvernamentalT, pentru adunarea munteana. Di»zbovifa,
eitata de St. Dun., 14 Martie 1860, aleatuete urmatorul tablou emn-
parativ al adunttrilor muntene din 1859 si 1,60
1860-68 10 2519
1859-74, deputati, 21 ultraeonserv.23 eonserv. 10 liberan, 20 ultraliber.
Vezi i Nutionalul, 23 Martie 1860.
n n 14
Nafionalul, ale eAruT euvinte sunt reproduse, aprobindu-le, de

Conservatornl progresist 21 lulie 1860. Comp. Steaua Dun., 26 Oetom-
vrie 1860.
DE LA iNTAIA PANA LA A DOUA D1SOLVARE 145.
sista care se eredea sigur a dobindi majoritatea, de

indata ce s'ar fi largit ceva eercul electoral. Un glu-
met is! bate joe, Cu mult spirit, de sistemul absurd
de reprezentare al tare!, rastrins numai la clasa cea
mai bogata, ea i eind ea singura ar fi avut interese-
de aparat. El spune : Interesindu-ma a cunoaste
de aproape numarul total al familiilor ce compun na-
tiunea romina, ma hotarii a lua in mina numarul 2.
al Stelei si, reculegind bate somete indivizilor cuprin..71
in listele electorate publieate dupa Monitor, in-am
convins ea natiunea rominn in Moldova se constitue
din numarul de 1300 de indivizi".3Grigore Cuza ob-
serva ca : a se spune ca tara a fost atinsa, prin ma-
sura disolvarei adunare!, este a exagera lucruriley
intru cit ea nu participa la viata publica; ea adu-
narea era mal niult reprezentanta une! clase, decit a-
cea a tare!, i aceasta din urma trebuia sa fie tu
atila mal nepasatoare de soarta adunaret, eu eit pana
acuma nu s'a facut mal nimie, in scoput indeplinirei
art. 46 din Conventie".4 Dar nu Limal organele pre-
se! §i unii deputati eran de parere a se largi dreptul
electoral; insus domnitorul impartasia aceleasi pa-
reri, (lupa cum s'a caza din infatosarea proieetului
de reforma al lego electorate trimis comisiei cen-
trate si pe care ea 11 raspinsese.5
De alta parere lusa era majoritatea adunaritur in-
sasi. Cind fu vorba sa se voteze proiectul pentru ca-
merile de agricultura in Tara Romaneasca, adunarea
3. St. Dun 2 Martie 1860.
Sedinta din 25 Aprilie 1860. ]Ion. of. al ifold., 7 MaT 1860.
Dun., 15 Fevruarie 1860, spune c5 domnilorul treeind prin
Buzan spre Bucuresli, ar fi roslit cAtre presedintele Tribunalulia en-
vintele urimitoare: domnule, stif ea legea elecloralii este indestul de
restrinsil ; va recomand si n'o mal restringetT, ei D-v. lorgitT eit yeti
putea cercul alega torilor, care cu eit vol. fi maT inultY, eu alit ade-
v5ruf se va vedea mal bine. Nu rilspingetT pe alegAtorl, nu-1 sicanatI".
Se vede eit de colo (lit eran aeeste vorhe pulse de organul progresist
in gura doinuitorulul care nu putea indenina la e:Acarea legilor.
10
primi un amandament, (lupa care numal proprietarii

cu venit fonciar de 1000 de lei sa poata t'are parte
din ele.' Niel macar in daraverile economice nu voian
maril proprietari sa stee alaturea de cel miel; dar
insa In cele politice! Cu toate aceste adunarea mol-
doveneasca nu poate face altfelin, decit a anula ri-
cheuta alegere a deputatuluf de Ismail de catra un
singur alegator, derretind prin aceasta insus arel co-
legiu de inrapabil de a trimite un deputat i (lec! lip-
sind pe o parte din tara de reprezentantul el legal in
adunaretea mai buna critica a lego electorale.7
Si cu toate aceste, de asta data, guvernul si mal
ales arel din 1VIoldova exerritase oare-care presiune
asupra alegerilor, spre a face sa-1 jasa candidatii.
Desvalirea arestor presiuni, de care eran invinuiti mai
ales dol ministri, acel de externe Gr. Bals si arel
de justitie D. INlicleseu, spre a fi ales! la Neamt si
la Dorohoin, aduce ciliar caderea thinisterului Epu-
reanu. Legalitatea face si aici pe partidul progresist
sa dee mina dreptel, si Cogalniceanu, facind sa se
primeasca o propunere de ancheta privitoare la mo-
dul ruin se efectuase alegerea celor doi ministri, el
isi dan dithisia, impreuna cu C. Rolla ministrul
inkrne ce se simti si el atins prin votul adunare!.
Atea. sta descomplectare a ministerului aduce curind
dupa aceea retragerea intreaga a cabinetului Epu-
reanu, in 3 Aprilie 1860.8 Este insamnator faptul ca
domnitorul tritnite fostului san ministru Gr. Bals, o
scrisoare, in careii multameste pentru eminentele skibe
si it rosteste parerea sa de rail pentru a lul retra-
Sedi n ta din 11 Itinie 1860. mon. of. al Tara 1?oni., 20 Infle 1860.
tiedint,i1 din 11 Martie 1860. ilfon. of. al 3fold., 24 Martie 1860.
Comp. Steaua Dun., 11 Martie 1860,
Steana Ditn., 11 i 14 Martie 1860. Ilion. oficial al MOldoveï, 11,
2:3, 24 Martie ; 6 Aprilie 1860. Comp. Nationalul, 31 Martie 1'460. La
IaT guvernul emnbatuse candidatura doetortilta G. Curiureanu, spri-
jinind pe C. Negritui, direetortil statistiee1. S. Dan., 25 Fehruarie
DE LA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 147
gere. Domnitorul cleci parea a nu recunoaste verdic-

tul adunaret si a aproba purtarea ministrulut in a-
legert. Aeeasta scrisoare era cu atita mal neasteptata,
cu cit in adunare se preschimbase grele vorbe nitre
Cogalniceanu, sprijinitorul propuneret de ancheta, si
Gr. Bals, ministrul invinuit de apasare in alegert. A-
cesta tratase destainuirile luí Cogalniceanu de infame
calomnit; iar Cogalniceanu raspunsese, ea daca an-
cheta va dovedi aratarile luí, atunct Bals va trebui
privit ea un ministril tradator.9
Actul domnitorulut se intalege insa, daca luam in
privire, ea el doria sa intariasca in adunare ciernen-
tul moderatilor, al centrulut, singurul care dupa pa-
rerea lut, urina o politica intaleapta. De aeeea in
raspunsul doninitorulut la deputatia partidulut drep-
tet din Tara Romancasea, primita de el in ziva de
Fevruarie 1860, el it spunea : ca va raminea tare
inlinia hit de conduita care consta in a opri pe a-
ceia care ar voi sa pravaliasca tara intr'o cale ba-
zardoasa si sa faca sa rnearga inainte pe acet care
ar voi sa impiedece cursul progresulut, tinind tara
în vechea sa stare, san cutezind meren a o face sa
r-nearga inapot".1°
Aceasta politica a domnitorulut care nu se spriji-
'lija pe niel una din partidele cele mal rostite i voia
.sa constitue o nona alcatuire moderata, expunea mi-
nisterele a avea dot dusmant in loe de unul", cum
iea aminte Dimbovita." Politica domnitorulut era
lusa fireasca; cae eum spune Ulysse de Alarsillac,
in La Voix de la Roumanie: Principele Cuza cind
St. Dun., 22 Martie 1800. Tot aieT se atla si serisoarea domnito-
oulnI, reprodusa dupa Monitor.
Steaua .Duit., 15 Fevruarie 1860. De si euvintele domnitortiluT
1111sunt luate din un izvor oficial, ele au puliit fi rostite, intru elt sunt
aproape identiee eu aeele spuse de el la primirea din la.V, eu prilejul
intoareerei sale din Constautinopole. VezT mal jos.
Dintbovi(a, 2 Aprilie 1860.
a venit la putere, s'a gasit in fata a done partide

extreme, intre care era tot atit de periculos de ales :
Ideile vechilor boierl nu putean conveni tendintelor
sale liberale ; de alta parte era, in Muntenia, o fier-
bere ce trebuia linitita. Oamen1 a1 caror buna cre-
dinta nu putea fi banuita, dar al caror intalepciune
putea da loe la indoiala, yola') sa-1 tirasen in niste
intreprinder1 care ar fi compromis viitorul natiunel.
El cauta intai inlaturarea primejdiei in o impacare,
dar nu izbuti si Filmase tot In greaua pozitie de inai
inainte. Mara de raul nemultamirel partidelor ex-
treme, puterea executiva era expusa la o vednica
lupia Cu acea leginitoare. De aici disolvarile de a-
dunarr si schimbarile necontenite ale ministerelor". ' 2
Tot asa spune si Bolintineanu ca domnitorul nu se
botan i a merge niel cu liberali, niel Cu boieril, niel
nu avea o partida a sa credincioasa i capabila"."
Domnitorul cauta InsA, pe cit se putea, a urma o poli-
tica impaciuitoare. Se foloseste de aniversara zilei
de 24 Ianuarie, pentru a inchide in Tara Romaneasca
procesul turburarel din 28 Septemvrie si a revoca
toate avertisementele facute ziarelor ; iar in Mol-
dova, pentru a anula toate osindirile pentru delicte
de presa»
De si domnul voia sa fie omul timpului san, sa se
tina de prineipiul rostit de el alta data, ca mal bine
La Voix de la Roumanie, 19 Oetomvrie 1861.

Viafa lui euza Trodd, p. 33.
14.. Ilion. of. al Tdrei Rom., 25 Iitnuarie 1860. Rominul, 7 si 8 lan.
1860; ilion. of. al Moldovei, .G25 Ianuarie 1860. Steaua Dun.,. 26 Jan.
1860. Cu cite-va zile inal inainte domnitorul gradase pe Goneeseu
pe Pasen pentru condetnnarile lor, in procesele de presa eu Cogalni-
ceanti. Trib. romana, 21 Ianuarie 1860. Anume Cogillnieeanu eare apara
pe D. Sturza, in proeesul de presa intentat lur de guvern, tacos° el
insusi proces de presa celor dona fete aratate mal sus, unta pentru
o birolura, A bas la masque, din Indépendance Beige; altul pentru un
artieot defaimalor din Buciunvul (St. Dun., 18 Ian. 1860). Opozitizt a-
vea ded doua masar!: putea fi ofensata, dar DU putea ofensa.
DE LA 1NTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 149
ceva lieenta in presa, de cit. zugrumare ; '5 de si el

iertase toate delictele provenite din tipar, este ne-
volt mal tirziù. l'ata cu tonul tot mal pornit al zia-
relor, a restringe Huele, si in cuvintarea lui rostita
In ziva de 19 Noemvrie 1860 in Bucuresti, spune
ministrilor, ea pana se va face o legiuire asupra
preso*, se pot slnji de ordonanta in iiinta, spre a
pune o stavila la ort ce abuz al presei".1" Aceasta
incurajare si are de efect. curind dupa aceea, suspen-
darea iarasi pe cale politieneasca a ziarelor Inde-
pendenta i Nichipercea. in 30 Noemvrie 1860, ceea
ce aduce o interpelare in adunare, din partea lul Ros-
setti, asupra acestel masuri.'7
Cu prile.jul rasturnarei ministerului Epureanu, se
deslantuiesc patitnile politice intr'un grad palla atunci
neauzit in tarile romine. In afara de o scenit violenta
dintre Bals si Coaalniceanu, adunarea insarcinind o
comisie compusa din C. Hurmuzaki, A. Panu si T. Bals:,
Cu cercetarea claro de sama l'acula de minister a-
supra activitatei sale, raportul acestel comisiuni con-
cbide la darea in judecata a ministerulul, pe aceleasl
motive pe care le adusese i cenzura comisiet cen-
trale contra acestui minister. Cogalniceanu insa iz-
buteste a dotnoli pornirea si reduce lucrul numai la
descuviintarea faptelor ministerului, ca neconstituti-
onale.1 8
Se vede ca viata parlamentara se hranea din ce
in ce mal mult din urile i rasbunarile personale,
sporite la nemasuratele, prin combaterea In alegere
a deputatilor care Cu toate aceste izbutiaa.
Retragindu-se ministerul Epureanu in ziva de 3
Aprilie 1860, donmitorul urmind calea constitutio-
MaT sus, p. 133.
Mon. of. al Tara Rom., 22 Noemvrie 1860.
Ibid., 1 Deeemrrie 1860. Comp. Nafionatui, 11 Deeem. 1860.
Monitorul oficial al Moldooet, 30 Sept. 1860.
nala, insardneaza pe vice-presedintii adunare!,

muzaki i Mavrogheni, en alcatuirea until cabinet.
Dar el nu se pot intalege Cu dotnnitorul asupra a-
plicarel constitutie! care decreta unirea efectiva, lu-
cru privit de down ca absolut pritnejdios." El se
adresaza atund la partidul drentel si cauta sa corn-
puna un minister sub St. Catargiu i Lascar Can-
tacuzino ; dar nic! et nu se pot intilni Cu doinnul in
paren, din pricina ca voiatt sa ciunteasea progratnul
continut In mesajul din ajunul Vazind
dotnnitorul ca nu se poate intalege rile! cu dreapta,
nid de asta data chiar Cu centrul, se hotareste sa se
piece mal mult spre progresist!, si chiatna la pre-
sidentia consiliulut pe Mihail Cogalniceanu.
De si frtintas al particle! progresiste, Cogalniceanu
era foarte prudent si stiea sa se piece imprejurarilor.
El accentuase tot deauna nevoia de a se proceda,
pentru efectuarea unirel, pe calea reformelor, spre
a face unirea iubita i bine primita de popor; se a-
propiese de dotnnitor, prin combaterea ideel princi-
peltn strain in cornisia centrala i, cu toate ca vo-
tase si el constitutia, cu unire efectiva, recunoscu
indata temeinicia intimpinarilor dornnultn contra d-
ceste! prea timpurn realizar!.
Cogalniceanu ii compune ministerul, in ziva de
3 Ma! 1860, din : Eug. Alcaz, M. Jora, Damaschin
Bojinca, Gh. Adrian, Arhiereul Melhisedek si D. Co-
zadini, i In 5 a aceleiasi cabinetul citeste pro-
gramul sau adunare!."
Elementele cele none din tara aplaudeaza in una-
St. Dun., 9 Amine 1860.
Ibid., 26 Aprilie 1860.
Mon. of. al Moldova, 30 Aprilie 1860, adaos. Comp. St. Dun.,
3 MaT 1860. De la 3 Aprilie pana la 3 Mal Epureanu gerase aface-
rile. Melhisedek trebue sa se retragd, iu urma unel interpeldrT a luT
Grigore Cuza, unchiul domnitorultd, ea unul ce fiind edlugdr, nu putea
imbrdea dregritori1 lume01.
DE LA 1NTAIA PANA LA A DO1JA DISOLVARE 151
nimitate, la venirea acestui minister in fruntea trebi-

lor. Stectua Duneirei s'Ame : ea in venirea la china
statultil a unuia din redactorit sal, se vede testimoniul
eel mal eclatant ea saerele principit de libertate
de dreptate an Ineetat de a mal fi caua guverne-
lor din tara sa"; 22 iar femeia patrioata Sofia Hrisos-
eoleu (nascuta Cocea) din Falticeni, scriea inflacarata,
la vrista de 20 de ani bucura-te acum, o tu patrie
nenoroeita, cact muele tale in curind vor fi vindecate
tal ce! bunt".23 In programul san, Cogalniceanti
apasa mal eu deosebire asupra nevoieT a tret refor-
me de capilenie: legea eleetorala, ehestia taranimef
si manastirile inehinate.24
Ce se intimplase, in acest rastimp, in tara soma ?
Evenemente de acelas felia ea si acele din Moldova,
aduc rasturnarea eabinetului loan Ghica, tot din ea-
uza incalearel libertatilor parlamentare. Anume
cipele Gh. StirbE ira fusese arestat de prefeetul de Dolj,
In timpul alegerilor, sub cuvint ea ar fi fost rostit
vorbe oearitoare la adresa capulin statulul.
Dr,apta facind raspunzator ministerul pentru a-
baterea prefectuluT, propune un vot de neincredere
In minister. Stinga se foloseste de prilej si genera-
lizaza votul, pentru toate nelegiuirile comise de mi-
nister." In sedinta din 30 Aprilie 1860, votul de blain
este prima, unindu-se dreapta cu stinga in a lul sus-
tinere."
St. Dun., Ibid.
Rominul, 26 Iunie 1860.
21. St. Dun., 5 MaT 1860.
Nafionalid, 1 Ma1 1860.
26. Monit, of. al Tara Rom., 6 Iunie 1869. Comp. Nationalul. 5
MaI 1860. Conservatoryl progresist 1 Itinie 1860 eare irisa se pierde
in consideratiunT de tot nehotarite asupra pricinel cadera minis-
teruluI. Aeeasta unire a stiugel Cu dreapta in interesul sprijinireT
1Pgi1itateT sail a altor ideT mart, preeum fusese unirea, era aspru cri-
ticata Malgouverné, profesorul franeez de la Academia din ImT.
El spune lateo scrisoare catra A. Pana din 1022 Aug. 1860: Votre
Se vede ea domnitorul, vazind ca in Moldova a

fost nevoit a se pleca spre progresistii mai de-
clarati; ca in fruntea comisiet centrale era de a-
semenea un progresist, St. Golescu, cearca si in Mun-
tenia de asta data un minister compus din oame-
nil mai inaintati in ideile lor.
In 28 Mal 1860, el alcatueste ministerul muntean
din N. Golescu ea presedinte, cu V. l3oerescu, D.
Brateanu, I. Brateanu, C. A. Rossetti, I. I. Fili-
pescu si D. Vladoianu.27 Adunarea insa raspunde
la aceasta constituire, prin alegerea lui Barbu Ca-
targiu, cel mar de frunte din membrii dreptei, la
vice-presidentia adunarei.28
Ministerul ultra-liberal din Tara Romineasca avu
insa o viata foarte scurtaniei 40 de zile,de la 28
Mai pana la 5 Mlle. El cade din urmatoarea itnpre-
jurare : Cesar I3oliac fusese ales deputat. La vali-
darea lui, se pune chestiunea moralitatel lul, intru
cit fusese invinuit de consulul austriac si de un pasa
hire, ca ar fi substras niste obiecte pretioase Mere-
dintate lui de Unguri: Cu prilejul desbaterilor pa-
timase asupra acestei chestiunT, ministrul de culte
C. A. Rossetti spune, ca presedintele vra sa puna
la vot excluderea until deputat, acuzat pe banuiala
de cdtrd un guvPrn inimic al a utonomie i na-
tiovaliteitei noastre" . V. Boerescu ministrul de jus-
titie, auzind cuvintele rostite de colegul sap prin i
care se ataca, de catra un organ al guvernulut, in

errenr it vous tous, hommes politiques, et principalement a vous, c'est
de ne vouloir pas mettre la question sociale en premier ordre et de
vous attacher presque exclusivement à la question politigne. Vous
avez fait la faute énorme de dormer la main au parti ultra-conser-
vateur, dans la but de le faire servir au trioniphe du principe de l'u-
nion". Rosetti).
7.Monit. of. al piret Ro»., 30 Mai 1800. Conserv. progr. citat,
aratA Inca ces 'Dare ce cuprinsese /umea, (adeca pefotiT privile-
giatl) la venirea la putere a oamenilor din 1818.
28. Nafionalul, 5 Iunie 180.
DE LA INTA1A PANA LA A DOUA DISOLVARE 153
plina adunare, una din puterile garante a existen-

te' principatelor romine (Austria), se rapede la
tribuna si arata, ca d. Rossetti ar fi vorbit ea
deputat si nu ea ministru". Abia se stirsise cu a-
ceasta scena si alt ministru, I. Brateanu avind pa-
rola", cum se spunea pe atunci, sustine ea inter-
nuntnl Austria vizirul i cel lalti ambasadori nu art
nici o autoritate in notele lor ; pentru onoarea
noastrei nici nu ar trebui citite. Protestez de a se
lua notele turce0i ca acte intr-o cauzei, ce infle-
reaza drepturile romine". Boereseu ministrul jus.
titier, suindu-se iar la tribuna, observa ca inca de la
ineeput, d. 1. Brateanu a spus ca ¡ea cuvintul ea de-
putat, iar DU ea membru al guvernulul. E adevarat
guvernul e absolut indiferent la aceasta chestie;
dar distinctia nu poate fi asa de absoluta, In eit sa
nu se contunde vorbele zise ea deputat cu cuvintele
zise ea membru al guvernului. Astfeliti euvintele d-lui
Brateann contra Porto Otomane, nu numal guver-
mil nu le iea asupra-si, dar si protesta in contra-le".29
Dotnnitorul nu putea lasa ea ministril lul sa atare,
de la tribuna adunara puterile semnatare ale tra-
tatulut de Paris, si se vede ea el a cerut dimisia
ministerului, de oare ce este data (liar in acea zi.
N. Golescu, Intrebat in adunare asupra cauzei retra-
gerei cabinettiluI, raspunde, ca nu ar exista o per-
fecta intalegere Mire domn i ministri, relativ la in-
tinderea responsabiiitatel ministeriale"." Din aceste
cuvinte se vede, ca ministril ce atacase puterile ga-
rante, cautase sa acopere purtarea lor cu responsa-
S:edinta din 5 Tulle 1860. Monit, of. al Tara Rom., 4 i 5 Aug.
1860. Conserv. progr., 20 Iulie 1860, duo obieeiul sati, se intinde in
.consideratiunt abstraete asupra cadereI ministeruluI ultra-liberal ti
declara ciliar ea nu se va ocupa eu eauzele acesteI caderI. Ceea ce-I
preocupa era aproape exclusiv chestia proprietateT irnproprietari-
tea taranilor. Vez! si Rominul 5, 6 i 7 Iulie 1860.
1?ominnl, 9 lunie 1860.
154 ISTORIA RONliNILOR
bilitatea ministeriala, spunind ea vorbele lor nu le-

gan Mel pe capul statulut, nict pe tara ; dar doin-
nitorul era de alta parere; anume ca aci nu era
vorba de o chestiune interna, ci de una externa, in
care nu mat raspundean ministriT, ei dotnnul i (led
tara. Aceasta desbinare in pareri aduse retragerea
cabinetuluT.
Noul minister se constitui sub M. Costache Epu-
leanu, cu Costaforu, V. Boerescu, I. I. Filipescu,
Adrian si Gh. Vladoianu." Si acesta era tot un
minister progresist, dupa cum este si salutat de or-
ganul lut Boerescu care adaoge, ca oare care di-
ficultàfi personale au dat loe la disolvarea cabine-
tulut d'intai ; dar principiul nu sufere nimic ; mat
multi membri at cabinetului celut vechin (Boerescu,Fi-
lipescu, Vladoian, Adrian) fac parte si din cel non".32
Observatia Nationalului ne arata ca era mal mult
o prefacere de cit o schitnbare a ministeriulut, des-
facindu-se el numai de elementele prea inaintate prin
ideile lor. Sub cele doua ministere progresiste, Co-
galniceanu in Moldova si Epureanu in Tara Roma-
neasca, si cu o cotnisie centraba compusa in ma-
joritate din elemente de acelas fell°, trebuia sa se
indrumeze refortnele de nevoe, pentru a scoate
rile romine din starea lor cea veche, consfintita prin
Regulamentul Organic, si a le impinge pe ralea cea
noua, asternuta lor prin Conventia de Paris. Adu-
narile, sub presiunea acestor imprejurari, cautan si
ele a se da dupa curent, si de aceea ministerele tut
Cogalniceanu si a lui Epureanu si an o dainuire ceva
mal lunga de cit cele ce le precedase, Cu toate ca
Cogalniceanu, in scrisoarea lui de ramas bun de la
redactia Stela, Dundrei, spnnea in chip profetic, ca
Mott. of. al Terei Rom., 25 Iulie 1860.
Nafionalul, 14 Iulie 1860.
in ateste grele timpuri de tranzitie si de patimir

oamettil nu sed mtrIt la putere"."
In asetnenea conditium se Incepe o mal spornica
lucrare in sensul desvoltarei poporului rotnin si a-
nume in cele 3 directil in tare si pana acuma se
indrumase activitatea eletnentelor con(lucatoare:
pe ralea sustinerei vredniciel si autonomiel tarilor
romine ; 2) pe atea a intarirel din ce in ce mal' mult
a legaturilor de intratire, si 3) pe acea a aplicaret
principiilor de egalitate, dreptate si libertate, preva-
zute de Conventia de Paris.
('Alatoria domnitorulul la Constantinopoler
Societatea rotnaneasca se transforina prin o lucrare,
Inceata dar necontenit propasitoare. In arara hin-
tuino framintarile politice, incriminarile inutuale, ras-
turnarile i palimele viforoase a le luptel de toate
zilele. Tarife romine parean supuse la lovitura unor
furtuni naprasnice ; dar ateste, pe linga raul pe ca-
re-1 lacean, udan painintul cu apa manoasa tarer
patrunzind in launtrul lui, umezia paturile roditoare,
din tare era sa rasara mal tirzin un bogat saceris.
In privirea puntultil videm pe presedintele
M. Costache Epureanu spunind, expunerea situa-
tiel financiare pe 1860, in adunare, ca Inalta Poartar
netinind sama de sincerile protestatit ale Rominilor
pentru tratatele lor, i privind dorintele noastre le-
gitime cu un orillo indoielnic, daclu un rezultat ne-
last. pentru prosperitatea tarel, prin mantinerea
manmiel provizorie un timp ;AH de Indelungat"."
Asemenea tinguire in protiva purtarel Porte!, nu
fusese rostita niel odata pana alune!, intr-un chip
33. St. Difli., 3 Mal 1860.
3. Mottit. of. al Mold., 27 Martie 1860, adaos. Si Epureanu
ministril, ataca o putere gariinta, irisa modul cum o 11i:ea era absolut
altul de cit cum o facuse Rossetti si Brateanu. MaT sus p. 152-153.
oficial. Dar nu puma] fata Cu Turcia trebulit afirmata

autonomia si libertatea tarilor romine, ci fata .si cu
celelalte putert. Jurisdictia consulara mat ales ridiea
neeontenit greutati in mersul trebilor, si am vazut
mal sus incercarea ministeriilor trecute de a rastringe
intinderea et. Aeeste incerear! adusese, probabil, dupa
-staruintele Austriet si ale Angliet, nota colectiva a
tuturor consulilor, intre care ebiar al Frantiet pentru
mantinerea neatinsa a aeelet jurisdictil, nota despre
care s'a vorbit mat sus. Guvernul insa 1st dadu in
curind sama despre falsa pozitiune in care se atlaa
consulit puterilor straine, acreditatt in Principate,
prin berate tureesti, si el incepe a face demersuri,
ca de acum inainte et sa fie tritnist de-adreptul in ta-
rile romine.35 Puterea care inaugureaza recutmaste-
rea acestet dorinti i dec. antonomia tarilor romine
si in raporturile internationale, este Piemontul. Ca
o masura complinitoare a acestet none ere in viata
politice! exterioare a Principatelor, se infiintaza o
agentie diplomatica la Paris si una la Turin." Ju-
risdictia consulara pierzind din insatnnatatea ce o a-
- vea mal inainte, supusit straint se ingramadesc tot
mal mult, lepadindu-se de protectiile respective,' la
cetatenia romina.
Mare si neasteptata era aceasta priveliste pentru
ochit Rominilor ce abia pareaa ea pot suporta lumina
Monit. citat in nota prec. Comp. mal sus, p. 125.
Nafionalul, 11 August 1860. Domnitorul trimisese, dupa 21 Ia-
nuarie 1859 pe Alexandri la Paris, la Londra si la Turin; pe Ludovic
Steege la Viena si Berlin, iar pe C. Negri la Constantinopole. Prima
agentie statornica este insa acea din Paris infiintata, la inceput, en titin
de Corespondant du gouvernement de Moldavie it Paris et it Londres.
pritnul el titular este loan Alexandri fratele pttetulul. De la 7 Sept.
1860 el iea titlul de Agent des Principautés-Unies it Paris et it Londres.
La 11 Septemvre 1860, I. Alexandri capta dreptul de a corespunde priu
cifre cu domnitorul. A. Papadopol calimah. Antintiri, p. 257 si 2'43.
VezT si mal sus, p. 61.
Mal fie-care numar al MonitorultiT MoldoveTsi Tare! Romnue0I
contin asemenea lepadarl.
erbitoare ce le lua de odata vidente. Cogalnieeanu,

ca ministru ad-interiin la instructie, putea tu drept
cuvint sa sputta, intr'un raspuns lui Zaharia Columb,
reprezentantul comitetului scolar, la impartirea pre-
millo'. a anulut 1860: ln adevar, in anii aceia
in eite-va luni am puta fi profesor de istoria roma-
neasca, nu era luern usor i nepericulos de a grai.
adevarul, de a vorbi in favoarea libertatel nationale
si cetatenesti. Cine ar fi crezut, ea en °chi' nostri
voin privi, ca insusi noi vom dobindi aeeea ce de
abia cu citl-va ant mal inainte era un mare curaj de-a
rosti, de a don"!"
Aceasta inaltare a tarilor romine in Taza lor,
insamnatatea lor, reiesa intr'un chip intr'adevar stra-
lucit, atund cind domnitoeul merge la Constantino-
pole, spre a se infatosa in persoana Sultanului. Era
aceasta o datorie de indeplinit, fata eu puterea de
eare atirnail si pe care congresul european ce le re,
cunoscuse dreptul la existenta, o inantinuse ca
zerana a Prineipatelor-Unite. Dar, de si Alexandru
loan se dueea, ea vasal sa faca un act de curtenire-
suzeranului san, cit de deosebit se asternura reta,-
tiile de asta data nitre sultan si donmul Prineipate-
lor ! OH ce urina de injosire care aminteasea po-
zitia precumpenitoare a imparatiei turcesti si ama
inchinata a caimán tarilor rotnine, disparu ; ba din
protiva, Sultanul, masurile ordonate de el si prin,
purtarea sa personala, cauta sa inalte pe donmul a--
celor tari, pe cure predeeesorit sal eran deprinsi a le-
strivi sub caleaiul lor.
Inainte ea domnitorul tarilor romine sa faca aceasta
calatorie, se intimplase ca marele vizir sa vina
orasele turcesti de litiga Dunare. Domnitorul tritnise
pe ministrul de externe, sa complimenteze pe mareta-
3S. Mon. of. al Mota., 29 Iolie 1860..

vizir. Organele presel turcestl aratafi parerea de rao,

ca domnitorul nu s'a dus in persoana, spre a se in-
-talege cu marele vizir asupra ceremonialului primi-
rel sale in Constantinopole." Nu numai ea Alexandru
loan I stiu sa-s1 pastreze vaza personala cu acest
prilej, dar el lua masurile cele mal amanunte, pen-
tru a asigura vizitei sale un cu totul alt caracter de
cit Il avuse acele ale pralecesorilor sal. C. Negri fixaza
programul impreuna cu ambasadorul francez, si Savfet-
pasa asigura pe reprezentantul Principatelor-Unite, ca
principele va fi prima cu cele mal marl onorurl
anutne ca va Mira, nu pe poarta cea mica, ci prin
acea a Sultanulul ; cere ca Cuza sa primeasca numai
decit a fi gazduit la palatul Emirgian, ceea ce'l va
pune pe picior egal cu principele 'Napoleon si cu ma-
rele Duce Constantin. Fuad-pasa ce fusese cistigat de
domnitor, prin o scrisoare de condoleanta, trimisa dre-
gatorulin turc, cu prilejul mortel fiuhrl san, dupa sfa-
tul dat de ambasadorul francez lut Negri, se jalueste
chiar acestuia, ca domnitorul ceruse de la adunare un
credit de 1,000,000 de lei, spre a merge la Constanti-
nopole, cyedit.ce star putea interpreta ca ar shiji spre
a face daruri.4° Cit se schimbase lucrurile !
In 22 Septemvrie 1860, Alexandru loan I pleaca
catra Constantinopole din Galati. Era asteptat
de trei zile, de doi eolonell turd, trimist de Sultanul.
Nu se trimisese grade mal inalte militare, numai din
cauza ca si Cuza nu fusese decit colonel in armata
romina.
Corveta de razboin Beyrut, din marina otomana,
fu pusa la dispozitia principelul. Bolintineanu care a
Reprodus din Le Lerant, ziar al Porte! ce aparea in Bruxelles

de Deutsche,- Correspondent, Butuireslf, 18 August 1860.
Negri ehtre Domnitor , 14 Dereinvrie 1859, 15 Fevr., 13 April
14 MaT, 16 si 26 Autmst 1860. Corespondenta, p. 5, 17, 55, 30, 62 si 67,
Comp. .Papadopol.Calimah, ilmintiri, p.
insotit pe principe in calatoria lut, ne descrie primirea

domnitoruluT romin de catra autoritatile turcestt, pri-
mire ce nu se deosebea aproape intru nimic de a-
ceea a unut suveran neatirnat. La intrarea in Marea
Neagra, eind domnul se apropie cu barca de cor-
veta, ea se ilumina deodata sub flacarile unut foc
bengalie, si cind o parasi, in portul Constantinopolo,
coborindu-se In caic, corveta salutO prin o desear-
care de tunutt. O garda de soldati turet prezenlara
arma la debarcarea domnuluT. El fu gazduit in pala-
tul de la Emirgian. Ilrana atit a domnuluT cit si a
intregultn sao personal, se dadu pe socoteala PorteT.
lndata ce se asazd in palat, domnitorul primi vizita
ambasadorilor puterilor europene si a ministrulut a-
facerilor straine alé. Porte!. La vizita tanda de A-
lexandru loan I Sultanului, acesta il astepta in pi-
cioare, in mijlocul salonului i facu pasi intru
tntimpinarea domnului care era imbracat in uniformo
romaneasca. Domnul fiind putin racit i usind de ci-
te-va ort, Sultanul se informa de sanatatea luT
arata dorinta de a-1 vedea de maT multe ort, in hm-
pul cit va sta la Constantinopole. La esire, vizirul pe-
trecu pe dotan pana la usa serailiulut. La vizita pe
care domnul o tnapoi uninistrului de externe, muzica
turceasea executO arit romanestr. Sultanul trimise
domnitorului o sabie de onoare impodobito cu pietre
scumpe de o foarte mare valoare. Se dadu o repre-
zentatie la teatrul de la palat, la care domnitorul a-
sista in loja, alaturea cu Sultanul, si asa mal departe.41
Ce seop urmarise domnitorul in vizita lui? Se spu-
41. D. Rolintineanu. Cend torta domnnini Principatelor-linite in
Constantiropole, Asupra modular cum fusece primit,1 Al, Chica
si M. Sturza. cu resul pe cap si sarutarea papuculut si cm mmile
piept, vezT Draghiel Istoria Moldovei, pe 500 de ani, H, p. 103. l'entru
Crig. Chica si tilirbeiu, Albina Romaneasca, 10 Iulie VezT si T.
Codrescu. Magazin istoric si ¡iterar, 1b76. Comp. a mea Istorie a Ro-
mingo). din Dacia Traiana, V, p. 50 `s.
ISTORIA ROMiNILOR
nea prin tara, in cercul acelora care nemultamise

pe domn, Cu rasturnarile ministeriale, ca el avea de
gind sa trateze, Cu reprezentantil puterilor straine
din eapitala Turciel, suprimarea Conventiel si inlo-
cuirea el cu dietatura.' Asetnene zvonurl le am vazut
ea era(' raspindite inca de mal inainte in tarile romine.
Daca ele eraa de o cam data neintemeiate, scopul vi-
zitel sale nu era acel al until sitnplu act de curtenire,
cu bate ea domnitorul si incunjurimea lui cautase
so-1 dee acest caracter. Asa Bolintineanu eredea ca
dotimul nu putea sa ceara unirea de la Turd, fara
a jartfi autonomia tarilor surori. Insus doirmul, la
reititoarcerea lui, lamureste lumel adunate in saloa-
nele palatului din Bucuresti, pentru ce se dusese la
Constantinpole : Nu am niers acolo, spune el, spre
a cauta mijlocul de intarire din intru, cad realiza-
rea legitinielor dorintl ale Rominilor atirna de el
insisi. As socoti coborit neamul romanesc, daca afara
din tara ar fi avut nevoia sati as fi eatat mijloace
de a ajunge la telul dorit. Mergerea la Constan-
tinopole a fost o simpla vizita de eurtoazie"." Ara-
tarile domnitorului nu sunt tocnial exacte; dar el nu
putea marturisi lucrurile precutn fusese intr'adevar.
Anume el vroise intai s puna o conditie acestet vizi-
te, adeca primirea bnirei desavarsite de catra Poarta
si revizuirea !ego' electorate. Ambasadorut francez
insa sfatueste pe Negri, sa determine pe prineipe a
face vizita MIA! si dupa aeeea sa faca cererea de re-
vizuire." De aceea vom veden cft mal tirzio tot de
la Poarla si de la puteri, principele va cere a se do.
'Audi aceste lueruri, si niel ea se putea
bete principelul cautaa sa acopere o cugetare pe care
Steaua Dun., 31 August si 3 Sept. 1860. Na(ionulul, 22 Sep-
tenivrie 1860.
Monit. of al Tara' Rom.. 18 Oct. 1860.
Negri e. Cuza, 9 Iulie 1860. Coresponden(a, p. 54.
DE LA iNTAIA PANA LA A DOUA D1SOLVARE 16f
o avuse, dar care din imprejurari ramasese de o cam

data nearatata. De altfeliu, aceasta vizita avea o mare
insamnatate, prin rnagulitoarele distinctil ale caror
obiect fusese domnul i prin care el t'acuse tarilor
romine o slujba covirsitoare, inaltindu-le in proprit
lor ochl si in acei ai EuropeT.
lu curind se vazu rezultatul bunelor relatii
gate intre Sultan si domnitorul Rominilor. Se obicT-
nula pana alune!, ca paspoartele eliberate de can-
celariile romine pentru Turcia, in loe de a fi numaT
vizate de autoritatile ototnane, sa fie presehimbate
de ele in paspoarte turcesti, pentru a se 'tintinea
ideea Incorporara Principatelor in imparatia otomana.
C. Negri cerincl, dupa vizita domnitorului, suprima-
rea acestuT obicein, ministrul de externe al Turciei
ineuviintaza cererea reprezentantului
Daca insa domnitorul era rivnitor a apara vaza
demnitatea poporulul san, el era foarte bagator in
sama a nu atinge prin nimic susceptibilitatea pule-
rilor care subscrisese actul de renastere al arilor
romine.
Am vazut mal sus curn se expulzase din tara cei
dor ziarisU, italian si gertnan, din care cel dintal po-
negrise pe Napoleon, cel de al doilea pe Francise Iosif;
de asemene eum domnul ceruse dimisia ministe-
rului cc atacase, in adunare, pe Austria si pe Tur-
cia." Pe la Aprilie 1860, episcopii catolici primise
ordin de la papa, a ceti lu bisericile catolice o afu-
risenie contra regelui Italiel. Guvernul fui Alexandru
Ioan I opreste aceasta cetire, de ambele partl ale Mil-
covultn, pe motivul, ca ar fi un rege garant si de
un singe Cu no!". Putin timp dupa aceea, voind sa
se (lee un banchet, pentru a se celebra unirea
centrale cu Savoia, fapt neplacut luT Napoleon, gu-
Nottionalul, 23 Oet. 1860.
Mal sus, p. 134 i 153.
11
162 1STORIA ROMiN ILOR
vernul vra sa-1 opreasea prin politie, i atuncl ideea

banchetulul este parasito.' Catre sfirsitul anuluI 1860,
doue corabii sarde vren sa descarce la Galatl mal
multe laz1 cu arme, destinate pentru armarea uno'
hande de Ungurl ce, in acelas timp, se formase in
ambele tarl, din addnarea emigrantilor. Cogalniceanu
izbuteste sa-T faca prin staruintl a parasi Moldova,
interpelat in adunare asupra acestei Imprejurari,
raspunde, ca a refuzat sa-1 extradeze, spre a nu lovi
in reputatia de tara ospitaliera de care tot-deauna
s'a bucurat Romania ; dar pe de alta parte a cautat
sa-1 determine a parasi tara noastra, spre a II u jigni
intru nimica principiul neutralitalei care trebue sa
fie sfint pentru no1.48 Parerea ministrului reproducea
eugetarea domnitoruluicare spusese, intCo cuvintare
rostita la 10 Decemvrie 1860: socotit
ca a venit momentul de a-si dobindi i el nationa-
litatea lor, i ca tara noastra ar putoa servi de baza
a operatiunilor lor. Suntem neutri si nu putem in-
gadui astlelin de intreprindert, sub niel un pretext,
cacl atund nu stim pentru ce alfil ar respecta ne-
utralitatea noastra". Adresindu-se apol catre minis-
trul de razboin adaoge : complectati cadrele,
Al de echipamente si, daca este nevoie, trecett chiar
peste cifra budgetara. Asta-zi tara isT are steagul
el, i RoininiI se vor stringe in jurul lul pentru a-1
ap ara".49
Daca lusa autoritatea domnitorului se intindea si

Rom.hzid, 19 Aprilie 1860. B tachan] se planuia a se da in Bu -
curestf. In IasTnu fusese nici o miscare in aceasta privire; cae1 cual
spune Steatta Dunarei : jiipin Leib jupin Solomoniki nu prea sim-
patizaza co triumful Italienilor".
Sedinta din 15 Decemvrie 1860. 'Molí& of. al Mold., 19Dec. 1860.
Mottit. of. al Tara Rorrt., 12 Decernvrie 1860. Aceasta chestie
a armelor ungurest1 complicase chestia unirel (vezT mal jos). Indem-
nul domnitoruluT ca sa se treaca pesto cifra budgetara, cu tot a-
Ttniul sati patriotic, este neconstitutional si se poate adaogi la cele-
Imite aratarT aduse mil sus despee practica acestuT regim.
se intaria in afara, i in launtru era nevoe a o Malta

deasupra une' pulen]. eare, de cind eu emanciparea
poporulul romin, incepuse a lua apucaturl de neatir-
nare, nepotrivite cu starea lucrurilor, precum cu
intreaga istorie a tarilor romineautoritatea bise-
riceasea, intrupata in persoana mitropolitulni. Sofro-
nie Micleseu, mitropolitul Moldovel, era unul din cei
mal inversunatl protivnici al noulut ordin de lueruri
al doninulul, reprezentantul SSO. Domnitorul se bo-
tar' sa (lee eapuluT bisericel o lectiune care sa-I in-
vet.epe el si pe totl cei ce cugetao ea dinsul---ea,
daca mitropolitul este suveran in trebile bisericesti,
DU ponte fi de cit ascultator si supus in cele lumestl.
Pentru a lovi mintile, domnilorul alege ziva cea mare
de primire, dupa intoarcerea sa din Constantinopole,
cu eare prilej el putea atinge i alte abaten i de do-
meniul moral, de indreptat toma! pe aceeasl cale,
a darei lor lu cunostinta obsteasea si a mustrarel
prin organul sao ce! autorizat.
El arata intaT, ea vizita facuta sultanuluT, a avut
un deplin succes; ea va atirna numaI, de patriotismul
si de prudenta si concordia noastra, pentru ea in en-
alud aspiratiile noastre cele mal fierbintt sa se re-
alizeze, Pentru aceasta trebue insa ea guvern si tara
sa ne clam mina si sa ne ocupain serios de iinbu-
natatirea staret lucrurilor din launtru, eu stirpirea
abuzurilor i eu intemeierea legalitae1. Exemplul
respectulal catre lege trebue sa-I dee mal intal acel
ce sunt ebetnati a o aplica. Cu parere de ran insa
trebue sa marturisese, ca am priimit mal multe tin-
guiri asupra unora din tribunalele tarel. Chein cea
mal mire luare aminte a d-voastra, die ministru al
asupra acestor abuzuri care trebue sa dis-
para eit mal eurind. Va invit mal cu deosebire sa
fiti fara erutare pentru judecatoril care a0 calcat da-
itorintele Ion. Curtea de confirmatie da asemene loe
la multe tinguiri. Mi se spune apol ea unil membri

ai curtilor nu se deosebesc prin o mare exactitate.
intru a-st indeplini indatoririle lor, la oarele hotarite.
Am allat ca. unele di, presedintele a fost chiar ne-
voit de a se duce pe a casa, spre a poni pe judecatori
de a veni la curte, ca sa complecteze sesiunea. A-
ceasta nu o vol mal tolera, de acutn inainte. In fie
eare Duminica, deosebitele curp si tribunale Tml vor
infatosa raporturile lor despre pricinele cercetate,
despre cele aminate, precum si despre canzele pen-
tru care ele nu s'aCt cercetat".
Dupa aceste cuvinte, eu care nu prea eran de-
prinsl magistratit moldovenl, intorcindu-se catra mi-
tropolit, 11 apostrofeaza intr'un chip tot ata de e-
nergie pe eit si de neasteptal: Prea stinte Mitro-
polite ! Tara v'a incredintat toiagul arhipastorese ea
sa o conducep pe calen monda si a mintuiret su-
fletesti. Ea sunt convins ca prea sfintia voastra a-
vep consliinta acestor mar! i frumoase datorinp
dar suntetT Fan ineunjurat i niel sfatuit. De un timp
incoare clerul inalt a parasit eu totul misiunea sa
in loc de a fi cel intai a da exemplul respectulul ea-
tra lege si autoritate, el s'a pus in stare de revolta.
Nu vom mal tolera o asemene stare de lucrurl, jig-
nitoare fericirei i progresului taro. Trebue ea in
viitor capetele cele mai indaratnice sa se supunit
legeT. Am n mal multe motive pelan' a Ve adresa a-
semene cuvinte". Aice dotnnitorul aduce aminte
ruin s'a opus tot deauna incercarilor
ministrilor, de a introduce moraba si disciplina in una-
nastiri, la care milropolitul a raspuns prin eartt de
afurisenie eare aa provocat revolte ¡Ore calugart;
ca guvernul pedepsind pe acesti revoltanp, mitro-
politul a protestat; ca guvernul a cerut destituirea
staretulul de la Neamt, gasa vinovat de mal multe
Intaleart, in urma unei anchete rinduite de tninister
DE LA 1NTA1A PANA LA A DOUA D1SOLVARE 165
In unire cu mitropolitul; dar ca acest din urma re-

fuzase destituirea ;50 ca mitropolitul, in doT anT de a
rindul, se ferise a sarba ziva onomastica a doinni-
torului, ducindu-se la tara in acel timp. Ca simplu
individspuse domnulea nu cer si nu am tre-
buinta de rugaciuni de comanda i facute fara voie ;
Insa ca sef al statuluT, cer si pretind ca mitropoli-
tul Moldovei sa se roage pentru doinnul Rominilor".
In sfirsit mal mustra pe mitropolit pentru abuzul
desparteniilor, In care bate legile, i cele
zeesti si cele omenesti, s'an calcat in picioare de de-
easteria prea Sfintiet Voaslre". Intorcindu-se apoT
catra Cogalniceanu i prefacindu-se a fi suparat pe
el, li spune : de aceia domnule presedinte al con-
siliuluT i ministru de cultum ad-interim, ne videm
silit a va arata nemultamirea noastra, pentru mola-

tatea i indulgenta cu care al rabdat starea de ne-
subordonare in care s'atá pus uniT din membril cle-
ruin) inalt ; chiar de mine yeti lua masurile cele mal
energice, pentru ea legea i autoritalea sa fie res-
pectate de toti fara deosebire. Am respectat i vol
respecta drepturile atit ale fie cam] cetatan cit si
ale fie carel [interi a statului; musa §ti a face
sa se respecte i drepturile care sunt date dornnu-
luT. Natiunea ne-a delegat suveranitatea el, ea sa
facem fericirea a cinci milioane de Romini, iar nu
ea sa ne oprim din aceasta cale mintuitoare, prin con-
sideratiunT Ultra cltl-va rasvratitorl saa ambitiosi
care nu se pot impaca cu noul ordin de luerurT. Sun-
tem domnul Rominilor i prin urmare suntem datorl
a ocirmui astfelio, ea fericirea intregel natil sa nu
maT fie sacrificata la eiti.va nemultamitT".
O nrmare a acestel cumplite filipice fu suspenda-
50. Intre altele, siaretul rupsese marca tareT de pe frontonul scoa-
lei din inanastire. Cogalniceanu, In . edinta din 31 Iunie 1800, Monit.
of. ai Mold., 31 Oct. 1800.
rea mitropolituluT, darea lut in judecaia, pentru abu-

zurile comise si internaren lul la manastirea Sla-
tina"."
Pe linga aceasta plecare a capulul bisericel sub
puterea statuluT, se urineaza ivainle cu masurile lu-
ate inca sub ministerele anterioare, secularizindu-se
inca cite-va schituri si manastirT, atit in Moldova cit
si in Muntenia, pe motivul ca monahil ce contin
sunt calugaritt contra canoanelor i ao o purtare
abatuta de la morala"." Apoi se centralizaza, prin
un decret din 19 Oct. 1860, veniturile tuturor ma-
nastirilor chinovil, adeca painintene, in casa statuluT,
si se ieaft Inca i alte masurl, pentru a se pune bi-
serica sub autoritatea statultn. Asa se reforma pro-
gramul senainarelor, t'ara a se consulta autoritatile
bisericesti si se proiecteaza o lege pentru numirea
episcopilor si a mitropolitilor, pe care clerul o consi-
dera ca necanonica, intru cit, in locul alegerei pro-
priQ din partea clerulul, se substituia numirea
din parten domnitoruluT. Toate aceste tnasuri trezira
protestan l din partea organelor ecleziastice."
In ce priveste pe cel de al doile punt, rastrin-
gerea tot mal mult a legaturilor dintre tarile surorT,
atnintim urtnatoarele masurl luate de gnvernele ce
se succedati la cirma lor
Inca de la 1 lanuarie 1860, prin o masura adtni-
Ibid., 7 Noemvrie 1860.

Ibid., 16 Aug. 1860, Comp. Nafionalul, 29 Sept. 1860.
51. Nationalul, 27 Oct. 1860. Vezr protestele: Arete ale mitrop. So-
ft din 10 Dec. 1860, din man. Slatina, cace califica acial guvernu-
itlY, de a lua .in administratie averile man. chinoviT, de act nelegal ne-
drept §i nemoral", protest publicat in Documente pentru istoria biseri-
ceascd a nafiunei romine de arh. Varahiil Late, fan. 1860 ; critica re-
formel seminariilor, in Clerul romin fafa de art. 46 din Conrenfie de
Neofit Scriban, Buzan, 1860; i acea a proiectulur de lege, de acela:
Nelegaiitatea i. defectuozitafile proiectului de lege pentru alegerea mi-
trop. fi a episcop., lasT, 1861. (Extras din ziarut Trecutul 4, 7 i 8).
nistrativa provizorie, se procede la unificarea

milor care trebuian sa nu mal fie date in arenda,
ci cautate in regie. Adrninistratia centrala era sa
fie in Bucuresti, cu o sucursala in Iasi, adeverin-
du-se si pe catea practica intaietatea capitale! Ta-
rel Romanesti, sustinuta in teorie de Cogalniceanu
in comisia centrala." Se iea apol masura ea auto-
ritatile Moldovel si ale Tarei Rominesti sa corespunda
direct, ea apartinind uneia i aceleiasi tari, si nu
mal mult prin organul ministerilor afacerilor stra-
Me." Alexandri si Panu punindu-si candidaturile de
deputati in Muntenia, unul la Buzen si celalalt la
Craiova, cad amindoi. Dimbovita regreta aceasta
cadere, aratind ea ar putea fi luata ea o manifes-
tare contra tarel surori.57 Mal tirzin insa Cogalni-
ceanu, punindu-si candidatura la Focsani, unde era
combalut de guvern, colegiul din Braila il propu-
sese a fi candidato' san, ceca ce Cogalnieeanu re-
fuza, dorind a raminea deputatul Moldovei." Aduna-
rea moldoveneasca intreaba pe cea munteneasca,cum
a procedat la alegerea membrilor comisiei centrale,
si daca a admis ea acei inembri Sa urmeze a face
parte din adunare, san daca trebuia
ceasta spre a lucra ca i dinsa si a iniari princi-
piul unirel." Masurile de unificare administrativa se
introducean insa mal ales in trebile militare, Con-
venia insasi prevazind contopirea ambelor corpurf
de aparare ale tarilor romine. Asa se unifica legile
gradelor militare din ambele principate ; " se creaza
Expunerea lui M. Costaehe, Monit. of. al Mold., 31 Martie 1860.

Comp. Ibid., 4 lan. 1860 si 23 Deceinv. 18-59.
Dispozitie din 1 gartie 1860, Mona. of. al Tara, Ront., 1 Mar-
tie 1860.
Dhnbovita, 24 Fevr. 1860.
S'Emita Dttn., 1 Martie 1860.
Monit. of. al Mold., 28 Martie 1860.
Decret din 30 linde 1760. Ibid., 10 Aug. 1860.
o scoala militara comuna; se promulga proiectul de

recrutare,intoemit de comisia eentrala si votat de am-
bele adunari; " se unifica ministerul de razboin din
ambele tarl, de o can) data sub forma, ea tninistrul de
razboin din Tara Romaneasca sa gereze i aface-
rile celul din Moldova ; mat tirzin insa intoctnindu-se
un singur minister de razboin pentru ambele tal% cu
resedinta in BucurestiiarasT o afirmare a acestui
oras de capitala a Romaniei viiloare; 62 se unifica
intendenta, comanda si instructia ambelor armate
ceea ce nu era de cit o urtnare a administratier lor
comune." Rfflicarea i intarirea ostirei ambelor
era pe de o parte cel iaìai bun mijloc de a le asi-
gura pastrarea drepturilor cistigate, precum i spe-
ranta cea mal puternica a realizarei dorintelor vi-
itoare. De aceea, ort ce ~M'A in favoarea acestui
asazamint, facea sa propasasca atit tendinta catra
emancipare, eit si acea catre unire. Se trimit eiti-va
aten pe cimpul de batae al Marocului; altif in
scoalele militare din Metz si St.-Cvr; se infiintaza
scoale ostasestl la toate coinpaniile, escadroanele
bateriile; se voteaza de adunarea munteana un cre-
dit de 5,000,000 de let tnenit pentru ~parare de
arme; in sfirsit se infiintaza un regiment de genin."
Dar cu cit se rastringeau mal mult tirele vietel co-
mune, cu atita se simtia mal mult neputinta de a
se mantinea jumatatea de unire, incuviintata de Con-
Decret din 21 Iulie 1860. Monit. of. al Molci 2 Aug. 1860.

Decret din 26 Iulie 1860. Ibid., 31 Aug. 1860. Monit. of. al
Tarei Rom., Sept. 1860.
Decret. din 30 Aug. 1860. Mon. of. al Mold., 31 Aug.. 1860.
61. Nationalid, 28 Febr.; Monit. of. al Tara Rom., 21 Mal;
of, oil Mo1.4., 4 lidie; Monii, of. a/ Tara Ron,, 16 Sept.; Ibid., 11 No-
einv.1860. Sed. din 29 Aug. in Monit. of. al Tara, 1?oin. citat. Toate
aceste masurI care tindeati tot °data la imbunatatirea si la unificarea
ostirei, precum si altele mal marunle, sunt cupinse in Monitorul
oastet pe 1860 ; rezumate de generalul Florescu, in Expunerea
buneiteifirilor in armat6, Bucurestl, 1861.
ventia de Paris. Asa se stie, ca vaina intre tarile

romine fusese suprimata inca de pe vremile luT Bi-
besen, eel intal pas faeut pe tarimul real al unirei
uniticareI intereselor lor." Printre legile financiare
menite a spori mijloaeele budgetare, se propusese
in Muntenia si o taxa de 5 lei pe vadra de spirt..
De si legea este promulgata in Muntenia, guvernul de
-aicT suspenda aplicarea el, pana la votarea aceleiasi
legi si In Moldova, intru cit altfelia spirtuoasele
dovene ar fi facut o concurenta ruinatoare celor din
Muntenia." Apol mecanismul legislatiel era de o
nespusa complicare si aducea multe traganati. Le-
.gile de interes comun trebuiati sa fie propuse de
comisia centrala, trimise apoi la ambele adunan i ca-
re, daca le amendan, trebuian sa se intoarca la co-
misia centrala ; cele de iteres special trebuiaa iar
sa fie propuse de guverne si sa fie de asemenea
cercetate de comisia centrala, poate atnendate
reintoarse la adunar'. Mijloaeele de comunicatie, fi-
id primitive si incete ", se intelege cita zabava
trebuia sa tutuca o asemene organizare In mer-
sul trebilor. Toate masurile se incercara spre a se
mal indrepta rail. Asa, adunarea moldoveneasca
voteaza trimiterea a doT delegatt in adunarea mun-
teana,spre a asista la desbatere si a aplana dificulta-
tile politice dintre ambele tan, eare delegati sa alba
vot in adunarile unde era() sa fie trimisi. Aceasta
holarfre Lisa nu este pusa in lucrare, vazin(lu-se ca
e nepractica. Adunarea munteana, la rindul el, cind
cu votarea leget curto de casatie, cere ea saa a-
klunarea moldoveneasca sa primiasca amendamen-
tele el, saft viee-versa," iar deputatil moldovent C.
ist. Domingo,- din Dacia Traimui VI, p. 181.
Deeret p. snspendarea aplicare) legel din 1 Oet. 1860. VezT
Nafionalid, 6 Oct. 1860.
VezT mal sus, p. 97.
edinta din 21) Itinie 1860. Depesa adunareI din Bueurest1 ca.
Ita eea din las! in Alonit. of. al Mokl., 27 Oct. 1860.
Gr. Ghica i d-rul Gh. Cuciureanu propun ca, pen-

tru votarea acestut project, menit a crea un asaza-
mint comun, prevazut de Conventia de Paris, adu-
narea moldoveneasca sa se stramute la Bucuresti,
spre a lucra impreuna cu acea din Tara Romanea-
scaalta indrumare care arata tot Bucuregii de
capitala a statului unitar. Primul ministru, Cogalni-
ceanu, se opune insa acestei propunerI, ,fiind ca a
se intruni adunarile, ar fi a se face o lovitura de
Stat i, spre a o face, ar trebui sa avem mijloacele
necesare. Ocazia trebue prinsa de par; dar ocazia
aceasta nu are par ; trebue sa ne silim a face sa-i
creasca parul, ca sa avem de Linde o apuca"." De
aceeast were este i .Nationalul care iea aminte
ca na brusca unirea, este a o compromite"." Pe cit.
se putea insa, ambele guverne lucran tot deauna in
acelas sens. Asa se adopta, in Moldova, regulele sta-
bilite in Muntenia pentru naturalizare, spunindu-se
anume, cfi guvernul Moldovei a luat de regula a
lucra intr'un chip identic cu acel din tara sore»
Tot pe atund Aristide Pascal ce luase directia Na-
tionaluluT, pe cit timp Boerescu era ministru, cere
uniticarea legisIaie1 civile a ambelor tart, prin a-
doptarea in Muntenia a codului Calitnah, cu mult
superior codului Caragea.' Apropiinduse a doua a-
niversare a indoitet alegeri a domnitorului, in la-
anuarie 1861, primul rninistru al Moldovei, Cogal-
niceanu, propune a nu se mal sarba ziva de 5 Tanua-
rie a alegerel din Moldova, intru cit aceasta zi ar
fi fost absorbita de 24 lanuarie si, a se pastra am-
bele sarbart, ar fi a se consacra un separatismu care
din ce in ce mal mutt trebue sa dispara din legile,
Sed. din 28 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 18 Noeinvrie 1860.
IVafionalul, 23 Innie 1860.
Mon. of. al Mold., 16 Iulie 1860.
..Vationalul, 23 Oct. 1860.
din deprinderile si chiar din analele noastre eon-

timpurane".73 Si mtr'adevar ca aceasta deosebire
incepuse a nu mal fi asa de batatoare la ocla Dupa
caderea lut M. Coslache Epureanu in Moldova, dom-
nitorul il insarcineaza Cu formarea cabinetulul mun-
tean, eind tot pe atuncea Cogalniceanu era prese-
dintele consiliului in Moldova, in cit In ambele tar!,
capul cabinetului era moldovan, fara ca aceasta im-
prejurare Diet macar sa fi fost bagata in sama
oamenit timpului. Dar M. Costache fusese numit mi-
nistru, fara a ti deputat. Colegiul Brailei ìi face o
onoare de a-1 alege, lucru ce face pe ministru sa
rostiasea, in adunarea din Bucurest1, cuvintele: sunt
aeuma indoit de mindru, ca pot sa ma suitl aid, ca
facind parte din adunarea reprezentantilor Tare! Ro-
manesli. Regret insa ca soot singurul. Ve promit a
face totul prin putinta, spre a ajunge a se realiza.
dorinta tuturor".74
Daca insa in privirea acestor doua eurente, acel
spre emanciparea politica si acel spre contopirea in
O viata comuna, se Intitula in spiritele tuturora, a-
ceeas1 neoprita pornire, nu stateaCi lucrurile tocinal
tot astfelia in privirea celui de al treile care tin-
dea la prefacerea starei launtrice, la indrumarea
bertatei si a egalitatel, impusa de Conventia de Pa-
ris. Aici parerile se desbinan adese ori, i trebuiati
serioase opinteli, yearn a face ca legile intal sa fie
primite, apo1 pentru ca ele sa lreaca in realitatea
lucrurilor.
Se propusese o lege pentru starpir.ea laeustelor. Ra-
masiti din vechiul spirit de neegalitate intre boleti
tarani aparura si in acest proiect. La 10 tarant,
73. Referat e. donin, din 27 Deremv. 1860. Mon. of. al Mold., 29
Dec. 1860, reprodus de Mon. of. al Tard Rom., 30 Dec. 1860.
71. ibid., 19- fulmar 1860, adaos.
472 ISTORIA RONIÌINTILOR
proprietaril cel marl eran dator! sa (lea numal

oamenl din partea lor, de si holdele boiere.sti eran
mult mal intinse de cit m'ele ale taranilor. Comi-
sia centrala modifica lusa aceasta lege, in sensul
.ca sa se dee guvernului putere discretionara, pentru
stirpirea acestu! flagel. Principele Gr. M. Sturza, fa-
cind oare care rezerve asupra creditulia de incuvi-
intat guvernului intru aplicarea lege!, Cogalniceanu
raspunde ca: daca d-voastra voi0 sa lasatl tara
mal curind la discretia lacustelor, de cii la acea a
noinisterulul, n'avett vil sa raspingeti proiectul
-de lege".75
Guverntil Moldovey pentru a egaliza mal curind
conditia locuitorilor inaintea darel, pune in aplicare
clarea de 5 milioane asupra proprietatel fonciare, dare
otata de adunare, inca din 1859, si care trecuse a-
ctinia prin comisia centrala. Ineasarea acesteT darf
intilneste lusa cele mai mar! greulatt. Pana la 29
Octomvrie 1860, se ineasase mimal trilunia miar, in
-suma de 1,791,812, cu toate ca legea impunea sa se
incaseze intreaga suma In 1860 ; dar conteslarile ne-
sfirsite asupra taxaret si cererile de reducere
.zian stringerea hanilor. iV1inisterul finantelor tot schim-
ha meren alcatuirea comisiilor de verificale, spre
a putea inlesni operatiile; dar silintele lui se zadar-
nician, l'ata cu ratia vointa si sicanele persoanelor im-
puse.76 De aceea si domnitorul, in mesajul sati de
redeschidere a adunare! din Moldova, din 4 Decem-
vrie 1860, spune ca: ceo mai mare greutate a fost
de a se initia tara la un sistem de dar!, bazat pe e-
galitate, cind pana actinia sistemul era acel al pri-
vilegiilor si al scutirilor".77
Mon. of. al Mold., 25 0(1.1860. Comp. St. Dun., 24 April 1860.
Monit. of. al Mold., 29 Oct., 9 Noembrie §i 14 Decembrie 1860.
Pana acolo se ajunse, 61 se mituira eomisarit, spre a sertpa de a fi
juserisl; eonstatat lucrul in chip oficial. Ibid., 18 Ian. 1861.
77: Ibid., 9 Deceinvrie 1860.
Cind fu sa se voteze o lege definitiva de hnpozit

fonciar, proiectul cornisiel centrale care propunea
50 o din venitul curat, fu redus de adunarea munte-
neasca la 3V2 la 0/o. Barbu Catargiu 1§1 daduse chiar
man silini, spre a impinge reducerea la 30/0." Cu
prilejul acestel desbaterl, partidul dreptel sprijinise
chiar parerea ca, fiind thnpul inaintat i deputatil
grabiti a se intoarce pe la casele lor, sa se echili-
breze budgetul provizoria tot cu veniturile cele vechT,.
lar votarea legilor de impozite sa se faca In sesiu--
nea viitoare ; cu alte cuvinte se cauta o amlnar e a
acestor legi. Stinga irisa, si mar ales I. Brateanu, pro-
testa cu energie contra une! asemenea propuneri. El
cerea; ca mal *filfa! sa se proceada la regularea no-
uelor itnpozite ; sa se jasa din starea regulatnentara,
spre acea conventionala, iar adunarea sa stee zi si
noapte la lucru, spre a vota legile de cOntributil".7°
Comisia centrala lucrase cu mare harnicie si tri-
mise, una (lupa alta, bate acele legt la ambele adu-
nar!, si anurne cea de 5 le! la vadra de spirt, acea
de sporire a taxelor de timbru, acea asupra ciarei
proprietatilor de mina momia, afta a patentelor si
acea a contributier de podun si osele ; iar adu-
narea nu se desparte, pana ce toate legile nu sunt
votate.8°
Aplicarea legel asupra patentelor da loc, in Mun-
tenia, chiar la o miscare turburatoare, In Ploesti si
Craiova, unde negutitoriT ataca primaria si prefectura,
sunt raspinsT de amiga si lasa mal mult.1
unorti pe stradele orasuluT. Tot pe aturci se
Sedinta din 2 Septemvrie 1860. Monit. of. al Taret Rom., 24
Septeinvrie 1860.
Sedinta din 19 Iulie 1860. Ibid., 14 August 1860.
Sedinta din 3 si 7 Septemvrie 1860. Ibid., 20 si 23 Sept. si 20
Oetomvrie 1860. Nafionalul, organul ministrului Boereseu, 27 Noeni-
vrie 1860, reeunoaste ea ,in sesiunea treeuta,adunarea a (tal dovezI
ea stie a lasa in izulare pasiunile si a lucra serios".
rascoala poporatia din Bolgrad si Ismail, in Moldova,

contra legei recrularet, 81 *Melt in toate partite, in-
troducerea principiulut egalitatet intilneste
si in paturile acele, in folosul carora acest
principia fuses.; introdus. Tot deauna se intimpla ne-
multamirl, chid cata a se trece de la o stare de de-
sordine la una orinduita, de oare-ce de desordine pot
sa se folosasca chiar si acel ce de obicein sufar din
cauza el. Nu se poate tagadui ca sesiunea deschisa
la inceputul anulut 1860 fusese rodniea in lucrart
ca raspimsese asteptarel rostite de domnitor, in me-
sajul de deschidere: ca se va ocupa cu imbunata-
tirile materiale si morale care sa vindece raul unut
trecut ,jalnic i dureros".'
Pe lingo, aceste schimbart in starea de lucrurt de
pana atunct, se mat facuse ì pa§l spre indrumarea
democratinrel soeietatel romine. Prin un e,omunicat
din 7 Mal 1860, Cogalniceanu opreste intrebuintarea
titlultil de Excelenta fata cu minitnii, i da ordin
ca aga sa nu mal unible prin oras intovarasit de un
alain de jandarmi. Tot Cogalniceanu se consulta cu
deputatit tinutali asupra numiret prefectilor. Din a-
ceasta rnasura, mata in sensul coboriret atot puterni-
ciet ministeriale, se va desvolta cu tinipul atnestecul
deputatilor in administratiile locale."
Ministerul din Moldova cauta insa se fie si nepar-
tinitor, chiar cu pretul convingerilor sale, numat spre
a multami, pe cit se putea, pe bate parlizile. SP pro-
pusese in adunarea moldoveneasca, ea sa se dee fos-
tilor caitnacamt leafa cuvenita eapulul statulul, pe cit
timp eI slujise, si pentru care nu fusese remuneratt.
Deputatul Grigoriu (Vasescu), unul din reprezentantii
Ibid., 18 §i 22 Noemvrie 1860. Comp. Nationalitl, 17 Noemv. 1860,

Mesajul din 6 Martie 1860. Monit, of. sal Mold.. 7 Martie 1860.
St. Min., 7 §i 26 MaT 1860. Notam inrepntul acesteI serif, pen-
tru arel pe care i-ar interesa a el urnnirire.
partidului progresist, propune un amendament, ca sa

se dee o recompensa nationala si anume acelor dintre
caimacami care bine meritase de patrieadeca
V. Sturza si A. Panu, cu excluderea Jul St. Catargiu.
Cogalniceann, eu toate ea el fusese acela ce propu-
sese motiunea ea V. Sturza si A. Panu bine nieri-
tase de patrie, se opune la amendamentul Jul Gri-
goriu, spunind ca : istoria va hotari care din cai-
macanal cum MI lucrat; dar ca nu se cuvine ca par-
lamentul sa faca personalitati".84 Cu toate aeeste
eoneesiuni facute de guvern partidului drepto, el tot
nu era multamit i, inteo desbatere asupra seoalelor,
Radu Rossetti zice, ca din cauza ca seoalele produc
numal jumatate de invatati, de aceea ziva de ieri,
orT cit de ra si de amara a fost, tot este mai buna
decit ziva de azia. Primul ministru il puse indata
la loe, sustinut de M. Costache i chiar si de prin-
cipele Gr. M. Sturza.
In deobste acest din urma era cel mai inaintat din
partidul drepteT, i adesa il vedem aparind cu caldura
ideile progresiste, dupa cum am vazut ea o face, eind
apara legea reerutareT; tot asa si cu impozitul fon-
ciar i eu celelalte masurT egalitare. In deobste
prirea ce existase intre el si Cogalniceanu in comi-
sia eentrala, face loe unor siintiminte mai apropiate.
Asa videm pe Sturza complimentind inteun rind pe
Cogalniceanu, ca ramasese si ea ministru tot atit de
liberal, precum fusese ea deputat. Alta data propu-
sese un amendament, pentru sporirea Wei primului
ministru (pe atund Cogalniceanu), eu 2000 de lei pe
luna."
84. Sedinta din 2:3 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 11 Noernvrie 1860.
85.Sedinfa. din 19 Mal 1860. Mon. of. al Mold., 8 Iunie 1860. .Sed.
din 11 'mite. 1860. Ibid., 5 Septeinvrie 1860.
Cilderea ministeriuluT Cogillniceann in Mol-

dova. Daca lusa luertirile parean ca se mal impaca
si ca ambele partizT eran sal! (lee mina la intoetni-
rea noue! organizart a tarilor romine, in adincul con-
stiintelor si de desubtul acestor aparentr linistite,
elocea teatna nespusa a partidulul trecutului, pentru
reforma starei taranilor. El se Inflara de un atac
asteptat in contra proprietatei. Toata polernica zia-
relor timpulul : Conservatorul progresist pe de a
parte, de alta ziarele liberale: Steaua Duneirei, Ro-
Nationalul, Dimbovifa, Reforma, Tribuna,
aduc nccontenit pe tapet aceasta chestiune, tu bate
ca ea nu era Inca venita la ordinea zilei. Chiar
adunar!, une-ort ea strabatea, ca din senin si l'ara
a fi tnotivata, ca o stafie si o sparieloare cumplita
ce nelinistea pe fostit privilegiatf cate si de aceea
se purtira, cind mindri si neinduplecatr, cind dantai
si impaciuitori, sperind, pe o cale san pe alfa, se a-
mine cit se ponte lima! departe amenintarea de a fi des-
poietl de proprietatile lor! Aic! era pricina adevarata
care desbina partizele aid era sa se dee lupta ho-
taritoare.
LTnul din efectele cele mal apropiate ale ateste!
starl a spiritelor, fu caderea ministeriulut Cogalni-
ceanu, ¡me care cu toitte aceste l'am vazut destul de
bine primit i traind In armonie la inceput cu adu-
narea, careia i si faceit toate concesiile cu putinta.
Cogalniceanu irisa era un partizan botara al MI-
bunatatiret soartet taranilor si, prin lila! multe cit.-
cularf, el cauta sa insufle deosebitilor drega tort o pur-
tare omenoasa si tartnurita de legi si fata cu acest
element pana aturw! atit de horopsit. Asa, prin o cir-
culara din 18 Noernvrie, (lupa ce Cogalniceirtm tete
de la prefectt ea sa contineasc,a Cli 'Atilde date ta-
ranilor, adaoge, ea »a venit timpul ca aranul sa
i
fie considerat ea cetatan; ea si el sit tie aparat

DE LA INTAIA PANA LA A DOLTA DISOLVARE 177
persoana, in cinstea si in averea lui; ca trebue sa

se iee masurl pentru a linisti pe taran! care, in mulle
ar fi intetit! in contra ocirmuirel, si a-1 face
sa aiba incredere in viitor"." Prin aceasta circula' a,
Cogalniceanu (ladea pe l'ata simpatiile sale pentru
clasa taraneasca. Si tomal acest ministro era sa
reprezinte guvernul, in timp cind adtmarea era sa des-
bata proiectul de lege rurala, alcatuit de comisia
centrala si trimis ambelor adunar!, din lasi si din
Bucuresti87 Se intaleze clec! interesnl partidulut drep-
te!, de a scapa de acest minister, periculos interese-
Ion sale de proprietate. Loviturile contra lut Cogal-
niceanu le incepe Radu Rossetti, protivnicul sau din
1839, din comisia centrala. In sedinta din 17 De-
cemvrie 1860, Rossetti interpeleaza pe primo! mi-
nistro asupra procurare! postavului armatel, pe care
Cogalniceanu o avuse ca intreprinzator, inainte de
a intra in minister, inca de pe timpul caimacantio.
Organul salirle Nichipercea t'acuse tima haz pe so-
coteala lut Cogalniceanu, rizind de patriotismul lut
cu coto!". Principele Grigore Sturza apara pe Co-
galniceanu, aratind, ca un triare fabricant nu poate
fi oprit de a ajunge tninistru, i ca intru cit ministrul
declara ca s'a lepadat de concesie. indata ce a in--
trat in minister, nu i se ma! poate face niel' o im-
putare. Asupra acestei nulal loviturt, adunarea trece
curat la ordinea zilet." Al doilea atar contra lui Co-
galniceanu aduce insa caderea lut. Anume venind
inaintea adunare! chestiunea suspendarei si m'esta-
ref mitropolitulm Miclescu, adunarea numeste o co-
misie pentru cereetarea imprejurarei, care comisie
depune in 17 Ianuarie 1861 raportul facut de Las-
H3. Mon. of. al Mold., 22 Noetnvrie 1S60.
S7. Prin mesajul catre adunarea din Bucure,t1 din 2', Neenwrie
1s80, demuden"' anunta prezentarea legel rurale. Mon. of. al Tara
Roas., 3 Decemvrie 1860.
12
car Catargiu care intemeindu-se pe faptul ea a-

lesul taro la chiriarhia bisericel, cu acelasi mod ca
domnitorul,nu poate fi niel odata amestecat cu fune-
tionaril statului nuiniti de catra donmitor, functionari
ce singuri pot fi revocabill sat] suspendibili; ca apoi
tanoanele bisericei recunose in persoana chiriarhulur
puterea exclusiva, spre mantinerea disciplinel in der;
ca mitropolitul care este dupa lege indatoritul apa-
rater al driturilor bisericeI, arel care s'an sustras de la
nemijloeita lui autoritate, dupa canoane, sunt ealea-
torl de legi"sprijine concluzia dareT in judeeata a mi-
nisterultn Cogalniceanu, pe motivul calearei adieu-
lulut 45 din Conventie."
Dupa cum se vede, eomisia se punea pe tarimul
egalitatel de putere nitre eapul bisericel si capul
statuluI; cu alte envine, ea biserica ar aleatui un
stat in stat. Ea nu impartasia parerea domnito-
ruin! si a ministrului sau, ea mitropolitul este in
realitate un slujbas al statuluí care nu se poate
opune autoritatel civile, in prieinele atingatoare de
caderile el. Si este de observat, ea teoria comisiel
era un lucru non, elliar in traditiile statului romin,
de oare ce In tot deauna initropolitil tarilor
mine eedase pasul i recunosruse autorital.ea dom-
neasca." In urma acestui raport miuisterul Cogal-
niceanu isl da dimisia, in ziva ehiar a depunerei tut,
17 Ianuarie 1861." Tot acesteí imprejurarl atribue
organul conservator, Unirea, faptul cadere! luí Co-
galniceanu, rind ziee ca : ,e cel din !Jima minister
Sedinta din 17 Deeeinvrie 1860. Proces-Verbal al adunPrer de-

putatilor MoldovenT, No. VII. Comp. Vittoria care atacii pe Cogalui-
ceanu pe ace/3W temil, 18 Ianuarie 1861.
itaporttil din 17 Ianuarie 1861 nu se vede nieiirl reprodus in
desbaterile adunArei. El este publicat in Vittoria, 21 Ianuarie 1861.
Asupra pozitieT inferioare a initropolituluT fat.it eu doinnul, in
vremile mal veal, vezT Istoria Rominilor din Dacia traiand , lIf, p. 661,
Mon. of. al Mold., 18 Iarmarie 1861.
ce a facut sacrilegiul de a subsemna o hirtie

exil si de moarte politica unul mitropolit si prese-
dinte al adunaret, fara a mijloci mar IntaT o sen-
tinta judecatoreasca"."
Este insa curios ca aceasta invinuire nu se des-
bate mat departe in adunare si ea, in toata daraverea
privitoare la ministerul Cogalniceanu, ea nu apare
Dicaiert, Diet In aeuzare, !Del in aparare.
Tot asa de nelamurita ratnasese insa si pricina
surgunirel mitropolitului. Nu e vorba, in afara
invinuirile aduse mitropolitulul de insust domnul,
cind cu publica hit improseare, 93 Cogalniceanu a-
daogia ca mitropolitul se facuse vinovat de tradare,
staruind la Rusia pentru un principe strain pravo-
slavnie." Dar, de si Cogalniceanu pretindea, ca po-
seda dovezile acestel tradarl, el nu le-a dat pe fata.
De aceea i ziarul Rontinul intreaba : Pentru ce mi-
nisterul n'a publicat dovezile tradarel mitropolitulul?
Daca nu le a publicat, pentru ce cind s'a deschis a-
dunarea, n'a tilers inaintea el, sa-i expue bate fap-
tele si sa depue bate dovezile pe biuroul el? Pen-
tru ce n'a facut-o, cel putin, chid s'a depus in adu-
Dare o propunere contra tut? Daca nu a facut-o mi-
nisterul atunci, pentru ce nu a facut-o, chid s'a cetit
In camera raportul eomisiunel care a pus pe mi-
nister in aenzare "? 95
Noi eredem cf invinuirea de tradare, de conspi-
ratie cu puterile straine din partea mitropolitulut,
nu era intemeiata, eu toate atirtnarile lul Cogalni-
ceanu. Adevarata cauza pentru care Cogalniceanu a
daramat pe mitropolit, clupa cum insust o marturi-
Unirea, 18 Martie 1861.

Mal sus, p. 164.
Aeeasta le spune CoOlniceann toemal in sedinta din 20 hum-
arie 1865. Mon. of., 23 Fevruarie 1865.
Rominul, 30 i 31 lanuarie 1861.
180 1STORIA ROMils1 ILOR
seste, in o scrisoare publicata in ziarul Trecutul, este

ca domnul tare/ este o finta mal presus de tot/
eetatenii. Nimarul nu este iertat a se pune fata in
t'ata Cu dinsul. Aceasta ¡usa s'a incereat a face mi-
tropolitul, ca un alt ales al natio ; de aceea l'arn
dat jos"."
Pentru a da irisa o aratare de legalitate rastur-
//are/ ministerului Cogalniceanu, adunarea gaseste
de cuviinta, sa adauga inca alte invinuiri, pe care se
vede ca ea punea mal tima temein, de cit pe sur-
gunirea mitropolitului. Altfelin DU se ponte explica,
cum de aceasta ultima invinuire ce parea atit de
grea, ramine la o parte din actul de acuzare formu-
lat de Radu Rossetti, in proi.ectul de raspuns la a-
dresa tronultd. Acel ce se insarcina cu desvoltarea
din vio grain a vinelor puse in socoteala lut Co-
galniceanu, fu Grigorie Bals, ministrul de alta data
care fusese asa de ran acuzat de Cogalniceanu,
anul trecut, cind cu ingerintele in alegem"
Cogalniceanu pus in nevoie de a se apara, o faee
In dec,ursul a trel sedinti," si analiza acestor des-
baten/ furtunoase poate sa ne lamureasca asupra
starei daraverilor politice din acel titnp.
Cea d'intain invinuire adusa luí Cogalniceanu, era
ca ar fi supus pe proprietarl la contributia pentru
cutia sateasca, cu toate ca adunarea votase numa/
supunerea lor la clarea birului obstesc, impunind ast-
fd0 o dare nevotata de adunare si clec/ calcind Con-
ventia. La aceasta Cogalniceanu raspunde, ca pro-
prietaril fac parte din comuna ; ea cheltuelele cutiesi
satesti, care slujesc la facerea podurilor, plata Mo-
nitoruluI, plata vorniculul si a secretarului se faceati
Trecutul, 4 Fevruarie 1861.
Ma1 sus. p. 146.
Sedintele din 15, 16 §.i 19 Fevrilarie 1861 in Procesele verbal&
ale aditharei. Moldovei, No. XXI, XXII si XXIII.
DE LA INTAIA PANA LA A DOCA DISOLVARE 181
mar mult in interesul proprietarulul ; in stirsit ca

clarea catra eutia sateasca este numal o zecime a-
ditionala la contributia personala.
Al doilea punt de acuzare era, ca ministertil ar
fi amenintal rU nerecunoasterea cununiet celor ce
ar trage sorl, uzurpind astfelia drepturile bisericei.
Cogalniceanu raspunde, ca el dispusese, ea acel tiner1
ce se vor easatori, fara a fi tras sortil, nu vor pu-
tea opune faptul insuratorei, ca o dispensa de ar-
n'ata. Daca s'ar urma astfelia, niel un Evren nu ar
fi supus slujbei militare.
Al treilea : ea nu s'ar fi impus tuosiile manasti-
rilor neinchinate la plata eontributiel fonciare, vio-
lindu-se egalitatea inaintea legel i creindu-se privi-
legil. Cogalniceanu intimpina, ca mosiile aeestor ma-
nastiri fiind sub administratia ministerului cultelor,
ar fi insamnat a lua din un buzunar si a pune in
celalalt.
Al patrulea : ea s'ar fi infiintat cate o inchisoare
In fie ce sat, tacuta de oamenl pe calea beilicului,
prin propria lor 'nunca. Cogalniceanu arata ca, des-
fiintindu-se bataia, ea trebuia inlocuita prin un mod
de infrinare a delietelor.
Al cineelea: ea DU ar fi publicat listele tuturor
celor supusi la contributie, inainte de a procede la
ineasarl, violindu-se legea. Cogalniceanu raspunde,
ca legea era peste putinta de aplicat, de oare ce
prevedea ea incasarile sa se faca ehiar in acel an,
si niel un tipograf nu se obliga a da uriesele liste,
ale tuturor contribuabililor din tara, inainte de 6 lunl.
Al saselea : ca a infiintat fara lege judetele satestl.
Ministrul iea atninte ea, daca a faeut-o aceasta, a fost
pentru a scapa odata pe taran de judecata proprie-
tarulul, adesa orl parte si judecator tot odata.
Al septelea: ca a calcat in picioare libertatea in-
dividuala, arestind i dind in judecata pe presedintele
municipalitatei din Jai, Baliea. Dar am facut-o, ras-

punde Cogalniceanu, fiind ca a fost necuviincios fata
cu ministrul tarei lui. Dar de ce nu protestatl oare
contra zilnicelor incalcari ale libertatel individuate
a taranilor, zilnic inealcate nu nurnal de subprefeet
si de jandarml, dar si de gospodarii mosiilor, de ve-
chili, de vataji si de feciorii boiere-sti. Daca merit
un blam, este ca n'anì intrebuintat toata energia, pen-
tru ca articolul 46 din Conventie sa devina un ade-
var, nu nutual pentru ceI fari ci i pentru eel slabi".
Toate aceste invinuiri pe nimic intemeiete si la care
Cogalniceanu raspunse cu izbinda, avura (loar de re-
zultat de a pune mai bine in lumina, prin raspunsu-
rile date de el la ultimile doua punte, masurile mate
de dinsul in favoarea taranilor, care masurI consti-
tuiaft ultima si cea mal de capitenie a tin vina, ce-
lelalte fiind asternute numal spre a sluji acestet din
urma ca fund de labial. Aceasta suna, ca ar fi facut
!um multe circular provocatoare pentru taran!. Radu
Rossetti formula astfelici aeest cap de acuzare: Jot
prin o circulara, o intreaga parte a locuitorilor pa-
minten1 care poarta cu supunere toate sarcinile sta-
tutui, s'a vazut denuntala la animadversia unel alteia
careia, de catra cazutul minister, nu se fagaduia, niel
mai mutt, Did mal putin, de ell fericirea" ;" iar Gri-
gore Bats, in cuvIntarea lui, spunea: Va indemn sa
bine voitt a ceti circulara d-lui Cogalniceanu catra
prefect!, din ziva de 18 Noemvrie, pe care circulara
bata tara a declarat-o de provocatoare, spre a ve-
dea daca viata i proprietatea puteaa sa fie ocro-
tite, sub ministerut doinniei sale, dupa asemenea
provocarl".'"
Jata ce raspunde ministrul la aceasta grava invi-
99. Opinia ininoritAtei ILL Procesul verba/ al §edinteI din I Fevru-
arie 1861. No. XII, p. 202.
edintri din 13 Fevruarie 1861, Procesal verbal No. XX, p. 259.
DE LA 1NTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 183
nuire : Declar Cu n'ancheta ca sunt pentru imbunti-

tatirea soartet taranilor ; c In aceasta imbunatatire
vad fundarea nationalitatet romine. Pana cind tara-
nii nu vor fi cetatent, not nu vom avea natie. Dar
domnilor! am voit sa se creeze o asa stare de lucrum,
In cit cel de pe urma taran sa alba constiinta dato-
riilor si a drepturilor lui. Cit timp il voin lasa in po-
zitia in care se gaseste, asuprit, batut, tratat ea un
dobitoc, nelegat catra tara prin nimic, ce sprijin vom
putea astepta de la dinsul in oara perieolului? Este
timpul, ea inaintea interesulut privat, sa gindim la in-
teresul cel obstese ; ea inainte de a ne ocupa de mo-
siile cele miel, sa ne ocupan' de mosia cea mare,
Romania, cum faceau parintit nostri. Chestia Ocien-
tulut este plina de nonti si de fulgere ; trebue sa ne
feritn de trasnetul ce ne ameninta; insa tu ce sa ne
ferim ? Socotim poate ca si in viitor trebue sa ne mar-
ginim a primi pe euceritorit nostri co capetele pe tip-
sie, si la ducerea Ion sa-i intovarasim cu buchete de
lacramioare? Socot ca aceasta nu o mai vroim! El
bine, aceasta va fi, in cita vreme taranif, greul po-
porulut nu vor avea interese vitale, materiale, pen-
tru a sari si a-si apara mosia in contra strainilor na-
valitort. 2000 de boiert nu fac o natie ! Acesta e un
adevar ce nu se poare contesta. Am avut indrazneala,
in circularile mete, a vorbi taranilor de drepturile loe,
de demnitatea ion de Romint; le am vorbit de gloria
stramosilor loe, de timpurile lut Stefan cel Atare si
ale lui Miliat Viteazul, cind si taranul simtia ca are o
patrie si alaturea Cu boierul se batea pentru apa-
rarea ei"! 101
Este invederat ca aceasta de pe urma imprejurare,
circularile luí Cogalniceanu pentru taran!, aü adus
a lut rasturnare, caci toate celelalte invinuirt nu sunt
niel serioase Dici intemeiate.
101. Locul reprodus se aila la p. 301 a desbaterilor.
De aceea, Cu drept cuvint, arata Cogalniceanu, ca

pricina rasturnarei luf sta in aceea, ca : a indraznit a
face sa atirne fericirea Romanier de fericirea taranului.
1N u actele noastre ministeriale, nu cuvintarile mele
sunt vinovate, ci opiniile noastre in chestia sociala.
Frica cea mai mare a acuzatorilor mer este ea, fiind
ministru, in timpul ce are sa se trateze chestia ru-
rala, as putea sa ma slujesc de influenta guvernu-
lut, pentru a pune in lucrare o presiune asupra des-
legarel acester thestiuni si a face sa prevaleze opi-
niile mele. De aice hotarirea de a gasi de raft si de
a osindi sistematic toate faptele ministerului, pentru
a ne da jos, inainte de a veni chestia taranilor pe ta-
pet". Cogainiceanu ara tase adevarul, pe care acel ce-1
rasturnara aveafi interes a-1 ascunde, cad nu le con-
venia sa desvaliasca, prea pe fata, sentimentele ce-1
impingeau la rasturnarea ministerului.
Dupa apararea lur Cogalniceanu, adunaren hota-
sa desparta raspunsul la mesaj de acuzarea mi-
nisterulur, i insarcineaza o comisie de septe membri
care sa instruiasca procesul WC" Darea in ju-
decata era tot atit de serioasa ca si acuzarea ; dar
partidul drepter ii ajunsese tinta: nu nurnai ca mi-
ulster ul era inlaturat, ci Inca si prin lumina in care-1
pusese, credea ca 1-a indepartat din treburr poate pen-
tru tot deauna. Ca si cind acest cuvint ar putea fi
rostit vre ()data in political
102, . edinta. din 17 Fevruarie 1861. Proces verbal No. XXII, p. MO.
CAP. V.
DE LA A DOTJ'A DISOLVARE PANA LA TJNIRE

(29 Jan.-11 Dec. 1861.)
A doua disolvare. Aceiasi soarta, ca si ministerul

lul Cogalniceanu in Moldova, o avu arel al lui Epu-
reanu in Muntenia. Si acest din urma fusese luat,
tot dupa sistemul urinal_ de clonmitor, de a nu-si a-
lege ministerele din majoritatile adunarilor, sistern
caracteristic pentru domma Jul Cuza si care a fost
notat de mal multe opt de oamenii tinipului. Asa
ziarul Unirea observa, ca : se rompunea ministerul
tot deauna in Mari', de majoritatea adunarei". Prin-
cipele Dim. Gbica spune, in sedinta din 13 MaI 1861,
ea : obieeiul la noi este de a nu se lua ministerul
din rnajoritatea adunarilor" ; iar principele Gr. M.
Sturza aratft, in sed. din 1 Fevr. 1861, ca : in zadar
am cauta sa aruncam lapide ministrilor ca impu-
tare conservatorilor ori proprietarilor ; cad ei nu pot
avea solidaritatea actelor unui minister, pe cita vre-
me ministerele la noi n'au fost, ca in statele eonsti.
tntionale, sprijinite pe o majoritate parlamentara")
Neintalegerile intre minister si adunare in Muntenia
izburnira mal ales de la chestiunea rascoalel din
1. Unirea, 21 Fevr. 1861, iron, of. al Tarei Rom., 20 Mai 18(tl.
Craiova. Se banuia ministerulut, ea aplicase legea

patentelor, inainte de a fi fost votata de atnbele a-
dunart ea lege de l'Iteres comun; ca tot asa se fa-
tuse eu legea scazamintului arendasilor si ca, fara
motiv, se procedase cu anta asprime la inabusirea
miscarei din Craiova, de oare ce, (lupa eum se ve-
dea din hotarirea Curtit de apelcare eu tuajoritate
de 5 glasurf contra 4 achitase pe ceT mal multt din
prevenitt i numat pe citi-va Ii condamnase la u-
soare pedepse nn fusese acolo un spirit de ras-
coala, ci nutnat o izbuenire de nemultamire contra
prefeetulut Gr. Marghiloman" ; ea (lec! trebuia, ea a-
ce! ce an atras macar un minut banuiala ca ar fi
existat un asemene spirit sa-st iee euvenita pedeapsq.
Epureanu, in loe de a da satisfacere camero, desti-
tuind pe prefect, il numeste judeeator la curtea din
Bucuresti.2 Adunarea eeruse intat rinduirea unef an-
chete care sa vada cum s'a petrecut luerurile. Mi-
nisterul insa declarase, ea nu primeste asetnene nu-
mire, neprevazuta in Conventia de Paris. Atunet a-
dunarea eere dosarul raseoala Ministerul refuza a-1
da, intimpinind ea afacerea treeind inaintea inaltet
curtI eare judeta pe atunci ea al treile grad de ju-
risdictle in fond, eauza ar fi inca pendenta inaintea
justitiei si parlamentul nu ar putea sa se amesteee
in trebile judecatoresti. Adunaren suparata pentru
refuzul ministerului de a se supune controlului ei,
Introduce, in raspunsul la mesajul de desehidere, un
paragraf in care blameaza purtarea ministeriulut, in
ehestiunea turburarilor eraiovene, care paragraf este
votat eu o mare majoritate de 42 din 62, compusa din
stinga i dreapta intrunite.3 Ministerul raspunde a-
Mon. of. al T'ami Rom., 1 Fevr. 1861. Viitorul, 23 Ian. 1861..

Desbaterile .sedintal din 28 Ian. 1861 In suplimentul Monit. eitat
si nota pree. Comp. Rominul, 19 Ian. 1861 i Unirea, 23 Fevr. si 7
Slartie 1861.
DE LA A DOUA DISOLVARE PANA LA UNIRE 187
cestut vot de neincredere, prin o masura foarte gra-

va : disolvarea adunare!, pe motivul ca ea s'ar fi
amestecat in atributiile judecatorestr, calificind fap-.
tul de la Craiova, inainle de a se fi dat asupra lul
hotarirea definitiva. Disolvarea se face in ziva
29 Ianuarie 1861.4 Dotnnitorul voia sa indreptatasca
pasui sau, aratind Portil depasirea adunarei peste
atributrile el. Prin o scapare din vedere, domnitorul
uitase pentru un moment rolul pe care4 jucase pa-
na acum, de aparator al autonotniel si vrednieiel ta-
rel. Agentul sa0 din Constantinopol, C. Negri, se in-
sarcineaza a i-1 reatninti. El tí serie, ca : ceea ce este
in propriile sale atributiuni nu ar trebui sa fie su-
puse apretuirei i desbaterel altora".5 Este curios,
ca domnitorul care se mindrea atita i cu drept cu-
vint de spiritul sal:1 de neatirnare lata Cu Poarta,
sa nu fi vazut singur acest lucru ; dar cu eit va de-
veni mal ascutita lupta din launtru, cu atita donani-
torul va cauta mar mult sprijin in autoritatea su--
zerana si se va indeparta de prirnul san avint. Di-
solvarea bine inteles ea, zaclarind ambitia, supara
foarte adinc pe inembrii care votase blamul si el
pusera bate puterile, spre a fi realesi in noria adu-
nare. In miar se silise ministerul Epureanu, pe de
o parte prin presiuni electorale, pe de alta prin gra-
ciarea lut Orasanu si Valentineanu de osinda ce o
faceati pentru delicte de presa,6 a schimba majorita-
tea. Ea revine inca mal compacta de cit inainte
in 16 Aprilie 1860, cea intai masura a noueT adu-
nart fu darea in judecata a ministerulul Epureanu.
Masura se voteaza cu 35 de glasuri contra nutria'
a 15, ceea ce arata, ca parlidul guvernamental, sea-
Raportul eiltrg domnitor, publirat intre alte ziare i de Rana-
vid, 1 Fevr. 1861.
Negri C. Cuza, 5 August 1861. Corespondenta cituta, p. 160.
Crucial in 4 Aprilie 1861,Mon.of. al Tarei Rom., 10 Aprilie 1861.
188 ISTORIA ROMiNII.OR
zuse inca din ceea ce fusese si ca opozitia sporise.

Si nici ca se putea altfelia, de oare ce cum spu-
ne Trecutul aceeasl o mie, doua de oamenl care
seos din urna pe deputatii eu care guvernul nu
se impaca, vor t'imite, de nu tot pe aceiast depu-
tati, cel putin unja si mal putin liberal!". Dar minis-
terul i disolvase adunarea, numal spre a se rasbuna
pe ea. 7 In 17 Aprilie ministerul isl da dimisia.8
Atit ziarele liberate eit si cele conservatoare cri-
ticar] disolvarea aceasta de a dona a adunare!, si in
cereurile conducatoare ale tarei aceasta n'asura fu
In deobste rau privita. Este de observat apoi, ea (liso!-
varea fiind o prerogativa a domnulul, opozitia trecu
de asta data inca mal mult peste capetele minis-
trilor, spre a atinge persoana domnitorului. In co-
misia c,.ntrala, patru membri : Brailoir], Teodor Bra-
teanu, I. Cantaeuzin si Arsachi propusera o motiune
de neincuviintare a disolvarei ; motiunea este lusa
raspinsa de majoritatea comisieT.9
In t'input ce adunarea munteana era disolvata
se faceati alegerl pentru acea care trebuia s'o in-
loeuiasca, adunarea din Moldova votase, in 27 Mar-
tie 1861, o propunere ea, pentru desbaterea chesti-
unei rurale, sa se intruneasca ambele adunan in
Bueure§ti. Era iara*I un mijloe piezis, de a realiza
unirea efectiva a tarilor romine, niijioc Ineereat Inca
°data t'ara izbinda, ciad cu votarea lego eurtel de
casatie.11) Cind se intruneste adunarea munteana ea
Trecutul, sub Redactia MI loan Strat si Gh. Mdrzescu, I Fehr.,
1861.
Mon. of. al Tara Rom., 20 Apribe si 2 MaT 1861. Unirea 4 April
1861. Ministerul Epureanu este judeeat de Curtea de easatie in 20 lunie
1862 si este aehitat. Mon. of., 29 Sept. 1862.
Unirea, 21 Fevr. si 4 Martie 1861. Rominul, 24 Fevr. 1861 (ar-
ftieol de Dimitrie Brilteanu).
Alai sus p.170. Vezi clond depesl din IasI inMon, of. al rlirei
.Rom., 31 Martie si 1 Aprilie 1861.
DE LA A DOUA DISOLVARE PANA LA UN1RE 189
se ocupa, odata Cu (tarea In judecata a cabinetu-

lui Epureanu, si de propunerea adunare! moldove-
ne. Cind adunarea moldoveneasea intninase dom-
nitorulul adresa cuprinzatoare a acestut vot, el
raspunsese : Sitnt toata seriozitatea pasulut ce at!
facut. De si ve pot asigura de buna vointa a Inaltei
Port.i si a puterilor garante, totusi nu este de taga-
duit ca avein nevoie de multa prudenta si intalep-
ciune pe litiga patriotismu".11 Cind propunerea vine
in adunarea munteana, ea este votata in unanimi-
tate. Si ministril voteaza pentru.1,2
Daca domnitorul nu s'a opus de asta data atit de
categoric la rostirea dorintel de a se intruni came-
rile, ba chiar a ingaduit acest vot prin ininitrit sal,
In deosebire de curn se purtase cind cu legea curto'
de casatie, aceasta o facuse pentru ca, dupa cum
vom vedea la analiza politico externe privitoare la
chestiunea uniro, pe atunc1 negociarile care se ur-
marean in Constantinopole, parea') a conduce la o
deslegare favorabila a acestei chestiunl, si parerea
obsteasca era ca unirea desavirsita a Moldovel cu
Muntenia va fi ineuviintata de puteri. Aceasta pa-
rere 1st Meuse drumul prin cugete, din urtnatottrele
imprejurari: Primul ministru al MoldovO, A. Patm,
In depesa trimisa colegulul saa din Bucuresti, in 27
Alartie 1861, s'ame, ea: atunci cind a avut onoarea
a fi chemat de eatra Inaltimea Sa, pentru a forma
cabinetul, ar fi aflat negocian intinse pentru unire
si a vazut atunn o persistenta, o convictiune din
parten Inaltimel Sale, ca sa vada realizindu-se Mal
In graba aeest mare act national. Unirea mi-a zis
Inaltimea Sa, este credinta mea politica ; ea este
tinta de mintuire a natiunei romine, la care parin-
Mon. of. al Mold., 3 Aprilie 1861 (sedinta din 27 Martie 1861).
*edil* din 14 Aprilie. iton. of. al Tard Ront., 2 Ala 1661,
suplement.
il nostri an cautat a ajunge si la care sper ca vom

putea ajunge. E0 trebue sa fac unirea ; caci sunt da-
tor catra natia care m'a ales si catra istoria catra
care trebue sa am o responsabilitate"." De aceea
Panu primise ininisterul in Moldova, spunind anta-
mit, ca daca nu va reusi a realiza acest vis a Ro-
minilor, 1st va da dimisia."
Aceasta credinta in apropiata realizare a uniro
era cu atit mal fireasca de a fi intilnita in tarde
romine, eu cit i ziarele straine o intarean. Asa Le
Constitutionnel din Paris saluta cu placere prefa-
cerca operata in intentiile guvernulul otoman care
prefacere ar constitui un progres insainnat, in calea
aratata oare cind Turciei de puterile occidentale. A-
cest prim pas, asa de cu &ancheta facut, este de bun
augur; el va ajuta poate a repara niste greseh, pe care
guvernul turc incepuse acum a le expia" ; lar pe de
alta parte Wanderer din Viena vestia acelas eve-
nement, insotindu-1, conform politicel austriace, cu
urmatoarele cornentarii Mara de aceasta, va fi de
un mare interes a observa purtarea Principatelor
dunarene, acuma desavirsit unite, fiind ca pentru
principele C.uza nu mal poate exista niel o ratiune
a ascunde mal mult timp adevaratele lui intentiuni."
Le Courrier d'Orient din Constantinopole dftdea ca
pozitive urmatoarele tinT, anume ca Poarta primise
unirea ministeriilor si a camerilor, o lege nona elec-
torala prezentata de guvernul Principatelor unite si
Depesa in Mon. of. al Pira. Rom., 28 Martie 1861.

//tarea, 7 Martie 1861. u prilejul aef,stor vorbe de vis al Ro-
minilor, aplicat unir" Trecutul, 18 Martie 1861, glumeste co spirit;
cum ea nol RominiI ne gdsim intr'un somn adinc, aceasta e mal mult
de cit sigur. Si in adevar, dupa legile naturel, visul nu se produce
de cit cind doarme eineva si d. Pan'', la intrarea sa in minister a
-splis ea unirea este visul Rominilor. RominiI deeI dorm i visaza la
xunire".
DE LA A DOUA D1SOLVARE PANA LA UNIRE 191
stramutarea comisiel centrale §i a curtel de casatie

la 13ucureti.15
In urma tuturor acestor §tirl, nu trebue sa ne
miram, daca vedem un ziar din Ia§.1scriind, ea in-
trunirea adunarilor pentru a delibera in comun le-
gea rurala, §i a perdut importanta, dupa ce stim ca
unirea deplina a ministeriilor §i a adunarilor ni s'a
acordat de la Constantinopole ea M. S. Sultanul a
adresat o iradea atra I. S. donmul, prin care oc-
troiaza tarei cererile facute intr'un memorandum
prezentat aiel din vara trecuta ; ca un mesajer turc
se a§teapta poimin1 in Bucure§ti, §i ca in sfir§it dom-
nul Panu este chemat de M. S. a se atla acolo in
canitala Rom1niei".16
Si intr'adevar ea Panu, Mavrogheni §i D. Sturza
fusese chemati in Bucureti, §i aceasta chemare se
pusese in legatura cu alcatuirea primului minister
unionist, ceea ce facuse ea Panu sa fie alit de sar-
batorit In Bucureti.'1
Cu bate ateste aparente atit de favorabile, lucru-
rile ieati o alta intorsatura in Constantinopole i re-
eunoa§terea unirei este aminata. Domnitorul se vede
nevoit a recurge iar41 la constituirea until minister
deosebit pentru Muntenia. De asta data ministerul
este luat, prin excentiune, din majOritatea adunarel
alcatuit sub preidentia lui Barbu Catargiu, din :
C. Brailoiu, principele Dimitrie Ghica, loan Cantacu-
zino, Apostol Arsache §i Constantin Filipescu. Mi-
nisterul intra in lucran i ziva de 30 Aprilie 1861.1°
Lucru la care lumea nu se prea ;;Itepta, este ca pri-
Citate dup4 reproducerea lor in Rominul, 16, 17, 18 i 23 A-

prilie 1861.
Tribuna romina, 20 Aprilie 1861.
Mon. of. al Mold., 5 Mal 1861. Viitorul, 29 Aprilie 1861.
Monit. of. al Tdrei Rom., I Mal 1861. Unirea, 2 Mal 1861.
mul act al ministerulul partidului drepteT, si fie re-

vocarea ordonantel asupra presel, ratninind ea li-
bera sub paza numaT a legilor tarei".19 Masura era
un mijloc de a cistiga pe stinga in favoarea minis-
terului, ea una ce lucrase impreuna cu (Ireapta la
rasturnarea tul Epureanu. Ministrul Malineseu, din
cabinetul de mal tirzin al lul Goleseu, banueste acea-
sta masura de nesincera, ca una ce era in contra
principiilor partidulul ce o luase.'°
Ministerul Catargiu are inca o foarte senda du-
rata, numai 12 zile, de oare ce in 1L Mal el
duse actim dimisia, setnn earacteristic pentru cela-
tiile dreptei cu (lomnitorul. Si mal caracteristica este
insa, ca demisia ministeriului este de asta data mo-
tivata i anume pe faptul, ca domnitorul refuzase:
1) schimbarea membrilor comisiei centrale numiti de
el ; 2) schimbarea prefectulut politiel capitalel; 3)
schimbarea eltorva prefeetT ; 4) desfiintarea inaltel
curti i infiintarea curto de casatie; 5) imediata
punere in desbatere a ehestiet rurale, 6) de asemene
a legei eleetorale. Din aceste punte, eran mal de
sama : 1, 5 si 6.
In privirea celui d'intaT, Catargiu eerea revocarea
din cotnisia eentrala, a luT N. Golescu, Arghiropol,
Anghelescu i Predeseu, membri din partidul stingel,
care luase apararea lul Epureanu contra invinuirilor
ce i se adusese.' Chestiile celelalte dona eran intr'o
strinsa legatura, si domnitorul avea interes ea ele sa
nu fie rezolvite de un minister si o adunare conser-
vatoare. De i incuviintarea unirei fusese aminata,
tot se asteapta din zi in zi a el realizare, si dotn-
nitorul doria ca chestia rurala sa fie 'nata in des-
Deelaratia luT B. Catargiu in edinta din 4 Mal" in Manit. of. al
Tara Rom., 9 Mal 1861, suplement.
Sed. din 26 Iunie. Moit, of. at Tarei Rom., 30 Iunie 1861.
'triaca-al, 20 Mal 1861.
batere de adunarile iutrunite. Dar domnitorul ar mal

fi dora un lucru, ea sa se modifice i legea electo-
rala. Greutatea Ilusa era de cine sa se faca aeeasta
modificare? Stipulatiile electorale fusese anexate ca-
tre Conventie, ca parte intregitoare, si puterile se
aratan mal ales foarte mgrijite toemai asupra ace-
stui punt. Asa Negri spune, intr'o scrisoare eatra
domnitor, ea puntul principal ce interesan confe-
renta este modificarea legei electorale" tie aceea i
el cere domnulm, sa-1 trimita proiectul, ea sa se sta-

tueze de o data asupra tuturor puntelor." Prin me-
morandul trimis catra puteri, la Ineeputul lu1 1861,
domnul apasa foarte mult asupra neajunsurilor le-
gel electorale si, cu bate ca nu cena modificarea
el de cabra pulen, se putea interpreta aceasta sta-
ruinta a lui prea aulanuntila de arata ea
o cerere indirecta de a se procede, odata cu incu-
viintarea uniro, si la schimbarea sistemnlui alege-
rilor, mal' ales ea, precum vom veden, domnitorul
era convins de neputinta absoluta ea legea electo-
rala sa fie setios reformata de adunarile lu fiinta.
De aceea i Viitorul imputa domnitorului ca ar fi
eerut, prin memorandum catra Poarta, reforma le-
gel eleetorale".23 Domnul avea lusa dreptate de a
erede asa eeva, de oare ce Linirea, oganul dreptei
califica de demagogie proiectul comisiei centrale
care intindea dreptul de vot tuturor acelor ce phi-
tiati 48 de lei dare si nadajduia, ca un asemene
proiect va fi raspins de ambele adunan. Aeelas ziar
apoi spune, despre petitia din 11 Iunie din eimput
Filaretului, care eerea largirea dreptulul electoral, ca
22. Negri e. Cuza, 3 Iunie 1861. Corespondenta, p. 196 117. Dom-

nitorul eere entnisief eentrale pregiltirea acestel legT. Mon. of. al Moicl.
27 MaT 1861.
-23. viitorul, 11 MaT 1861. Viitorul este organul parliduluf dreptel;
Trecutul al stingeT.
13
ar fi rasturnatoare a proprietata" Organele liberale

din protiva sprijinian largirea dreptultit de vot. Tri-
buna romina sustine, co taranit nu pot astepta im-
bunatatirea soartel lor de la boiert, ci numat de la
alesul i iubitul Rominilor si de la latirea bazei e-
Iectorale"; iar Trecutut adaoge, ca de si taranit nu
an cultura necesara, spre a putea desbate intr'o a-
dunare chestii de stat, totust ar avea destul bun simt
ca sa se opuna, daca DU prin discutie, cel putin prin
vot, unet legi facute in interesul unet singure clase.'
Ori cum ar fi fost lucrurile, tref intrebari inari
preocupan tarile romtne la inceputul anulut 1861:
unire_a legea ele_ctorala si chestia rurala. Ca si in
vremile divanulut ad-hoc, unirea era doran de toata
clasa conducatoare, fara deosebire de partid; iar ches-
tia rurala era In strinsa legatura tu legea electorala
si, din pricina lor, pe fata san pe ascuns, se incin-
gean luptele si se desbina patura superioara. Po-
zitia guvernulut, in mijlocul acestor lupte, era foarte
grea, si guvernul era in realitate domnitorul care
schimba ministerele (lupa placul san. Cu dreapta nu
se putea impaca ; cu stinga extrema iarasI nu. Ar fi
vrut sa constitue un partid de centru, moderat, tare
sa primeasca ideile sale in intregul lor, inaintate in
ceca ce privea reformele launtrice, retinute si cumpa-
tate in daraverile ce atingean exteriorul. Dar acest
partid nu se putea improviza, si de alce se explica
acea schimbare atit de nestatornica a reprezentan-
Olor puterel esecutive. Poporul, bine intales, ea era
cu donmul, contra partidulut dreptet, i avern despre
aceasta tinuta a lut, o pretioasa si convingatoare
Unirea, 13 Iunie i 15 bulle 18M. Autoril acesteT petitit

datl judecatel; achitati prin sentinta din 1 Oct. 1861 pe inotivul ea
el nu ceruse alt eeva de eit largirea dreptultil electoral. Rominitl,
4 Oct.
Trib. rom., 30 April 18M. Trecullrl, 8 Iunie 1861.
DE LA A DOUA D1SOLVARE PANA LA UN1RE 195
marturisire, In aratarea organului acelui partid, Uni-

rea, care spune, ca tribunele n'ar fi fost mal niel
odata favorabile luT Barbu Catargiu, (adaogind) fiind
ca ar fi fost pline de oameniT coteriel"."
Retragindu-se Barbu Catargiu, domnitorul insarci-
neaza eu aleatuirea rninisterulul pe Stefan Golescu
o uria.§a saritura de la ultra-conseratorT la ultra-
liberall care-§T compune cabinetul s'en din Arglii-
ropol, Malineseu, C. Baleasen, Bolintineanu i colo-
nelul Semeseseu.' Noul minister se compunea tocma
din barbatil pe care Barbu Catargiu voise sa-1 eli-
mineze din cotnisia centrala. Se putea deci prevedea
In ce raporturi vor sta noil ninitri cu adunarea ce
sta sub influenta lui Barbu Catargiu.
Cit de porniti unul contra altuia, eran B. Catar-
giu §i St. Golescu, se vede de pe aceea, ea cel d'intal
refuza de a semna decretul de numire al noulul mi-
nister ; " refuz insa ce lovia i in domnitor, punindu-1
in un itnpas constitutional.
Ministerul luT Golescu, tot in vederea apropiatei
unir!, se da nurnal ea un minister de tranzitie i de
senda dainuire. " Ceea ce insa supara cu deosebire
adunarea, in constituirea noulul minister, era pri-
mirea lul Malinescu §i a lui Bolintineanu In el, fiind
el priviti de dreapta, ea odversaril propriantel si aI
Unirea, 27 Mai 1861. ApoT, cum foarte bine observa, d. Angbel
Dimitrescu : ministerele ['nana unul (lupa altul eu repezieiune (t'ara
ca unul din ele se izbutiased a avea, in acatas timp, inerederea doin-
nula' si a parlamentulm. Parlamentul era al dreptei, eu principiile edreia
dommil nu se ¡alpaca. El inclina mal mult ciara stinga, !asa nu catrd
stinga extrema. Ministerul constata de dinsul, in mod arbitrar, nu se
bueura de increderea adimarel. Din acest eerc vicios domnul nu
putea sa iasd. In aceste framintdri se ddrilpanan paterna in o zadar-
nica lupta si tara raminea mal mult pe loe, de eit s8 mearg* ina-
Dita". Diseursurile lui Barbo Catargiu, Bucarest!, 1886, p. LI.
Monit. of. al Tare' Rom., 15 Mal 1861.
Unirea, 20 Mal 1861.
Monitorul eitat in nota 29.
ordinel soeiale', i modul cum fusese privita cherna-

rea hit la cirma se vede de pe aceea, ca adunarea
alege indata pe Brailoiu, Cantaeuzino si Arsachi ea
metnbri in comisia eentrala, barbalj ce facuse parte.
din cabinetul trecut." Barbu Catargiu vra msa sa
sileasca pe ministerul Goleseu, sa aduca indata in des-.
baterea adunarel chestia rural, temindu-se ea nu
eutn-va sa modifice legea eleetorala, si de aceea pro-
pune, ea ori-ce minister ce nu ar grabi solutia ches-
tiei rural, inainte de inchiderea adunare!, sa nu aiba
inerederea el. Propunerea este votata en pare ma-
joritate." Ministerul neprimind aceasta rezolutie
fiind i aeuzat ca a ingaduit subsemnarea petitio
din 11 Iunie, prin eare se cerea largirea bazo' elec-
torale si se Manta adunarea actuala, capata un vot de
blam, In 24 Iunie, primit Cu 32 de votur! contra 23.32
Dupa acest vot, ministerul nu se mai duce pe la adu-
nare, nu-1 mal comunica nimie pana la 10 Iulie, tina
expirind terminul sesiunel parlamentare, adunarea
inchide. Aceasta anomalie eonstitutionala, ca un mi-
nister blamat sa ramina alaturea cu adunarea care-1
descuviintase, a fost bagata in sama de ziarele hm-
pulul.33 Dar luerul era firese, ministerele ne (fina
luate din majoritatea adunare! si ele fiind numal ale-
doWnului.
Ce se intimplase, in acest rastimp, in Moldova

Ministerul Panu (cu Hurmuzake, Mavrogheni, Cu-
eiureanu, RtAla si D. A. Sturza), al omulul ce avea
Unirea, 16 Mal 1861.

MO21. of. al Tara Rom., 27 Iunie 1861, suplement. Unirea, 21
Iunie 1861.
Mid. Comp. Rominzi1,3 i 4 lidie 1861. Ministerul Golescu ras,
pundea, in privirea subseinnarel petitiel, ea asemenea imputare este-
stranie din partea oamenilor unul minister ce destiintase ordonanta,
asupra presa Mon. of. al pral' Rom., 30 lunie 1861.
Trecutul. 1 lulie 1861.
o reputatie nebanuita, fusese primit ciliar de adu-

nare tu oare-care buna-vointa, mal ales ca primul
safi act era pe plan! el. Anume hotareste chestiu-
nea mitropolitului, pretextul ce adusese rasturnarea
lu! Cogalniceanu, si anume: mitropolitul demisioneaza;
se stinge contra lui ori-ce urmarire; se dispune des-
Iiintarea proeeselor-verbale ale adunare!, referitoare
la punerea lul sub judecata i se da o pensie
i
200 de galben! pe luna." Aceasta blindeta t'ata cu

un mil ce fusese invinuit de tradator eatra tara, indis-
punea pe mult.!. Sofia Ilrisoscoleu afla explicarea
revocare! urmariret mitropolitulut, in faptul ea era in-
rudit tu primul ministru. llepling, ziee ea, ~asta
hotarire a consiliului, pentru ea ea se atribue
Panu, ea unul ce este ruda Cu invinovatitul mitro-
polit. O depling, pentru ea am fi dorit ea ilustrul
membru al caimacamio de tro, la a doua sa ivire
pe scena politica, sa fi incepul prin vre un act demn
de reputatiunea sa, si nu prin a cere scaparea until
criminal de asprimea legilor".35
Interpelarea luí Lascar Catargiu. Iii curind
Irisa aceasta daravere fu uitata, fata eu zvonul de
vare am vorbit, despre apropiata realizare a unire!,
zvon adus la erezare, mal* ales prin chemarea Panu
la Bucuresti.
Aceasta veste, dupa unii fiind imbinata cu acea
a unel conferenti ce trebuia sa se tina la Paris, spre
a se da aceasta incuviintare, Lascar Catargiu eere
in adunarea moldoveneasca, ca guvernul sa comunice
adunare!, daca tu prilejul ronferintelor ce aveau a
se tinea la Paris, luase masuri a se incunostiinta din
non pe puter!, despre viile asteptar1 ale tare1 de a
M011. of. al Mold., 21 lanuarie
Artieolul Cantera din Ia.0." de Sofia lIrisoseoleu in Rominul.
O Aprilie 1861.
198 ISTORIA RONIiNILOR
vedea realizate dorintele rostite de divanurile ad-hoc".

Aceste tirl hind telegrafiate la Bucureti, Barbu Ca-
targiu propune imediat ea se adreseze o multamire
deputatului ce ridicase aceasta chestiune ; iar prin-
cipele *tirbein repeta aceeasi intrebare in adunarea
munteana. Bolintineanu raspunde lui*tirbehi, ca in
urma demersurilor §i staruintelor necurmate ale 1. S.
domnitorului, Poarta a incuviintat unirea deplina a
ambelor Principate. Puterile se vor intruni in con-
ferinta, pentru a hotari aceasta chestiunea." 11sputi-
sul nu se potrivea insa cii intrebarea ; cae! Catar-
giu §i Stirbeiri intalesese, daca se va face demersuri
pentru principele strain.
Donmitorul care singur cunostea pe deplin starea
negoeierilor intru dobindirea unireT, stiea tot odata
ce periculos era, pentru obtinerea unui rezultat fa-
vorabil, reinvierea chestiunei principelui strain. Tre-
buia deei cautat de inabusit pe eit se putea atare
manifestare, si din contra, sa se arate, ea tara s'ar fi
lepadat acuma de aceasta nazuinta si ea era multa-
mita Cu unirea sub principele painintean pe care 11
dobindise. De aceea ocirmuirea pe de o parle inse-
reaza in Monitorul oficial al Tare Romanesti
comunicat, prin care spune, ea cele din nimia stiri
ale agentuluT tare! la Paris sunt ca chestia prin-
cipelui este neadmisibila ; ea nirnene nu s'a
gindit la aceasta i ca va fi opozitie la o asemene
propunere ori de unde ar veni"; " lar pe de alta nu
ne vom mira, daca vol]] vedea manifestindu-se in Prin-
cipate o miscare pentru sustinerea doinnului bati-
nn miscare a careia legatura eu guverntil, ha poate
ciliar inspirare din partea lui nu se poate cu totul
tagadui. Dar mal este apoi de luat in bagare de sama
Chestiunea intreagil eu depe.1 din IasT In Mon, of. al
20 Mal 1861 (tiedinta aduntireI din 18 Mai). 'areRom.,
.3Ion. of. al TeireY Rom., folie 7 1861.
DE LA A DOUA D1SOLVARE PANA LA IJNIRE 199
si ambitia domnitorulut, eare acum cind era

In ajunul de a izbuti, dupa silini uriese si o framin-
tare atit de indelunga, sa realizeze unirea, nu putea fi
dispus a se cobori de pe tron, pentru ca altul sa se
folosasca de [nunca si de chinurile tul. Mai doria apoi
ea prin unire sa ajunga mal departe, la realizarea
citor-va reforme ruari, de care initha lut era alipita,
pentru acaror indeplinire tocmai unirea deschidea
o luminoasa perspectiva.
De aceea videm, huna oara, ca ziarul Dimbovita
care, sub directia lui Bolintineanu, era si el organul
oficios al guvernului, ba trecea chiar de subventio-
nat din partea lui, sustine, ca sa se convoac2. o sin-
gura adunare constifutionala care sa nu poata atinge
unirea, dar care sa decida despre ereditatea in fa-
milia alesului de la 24 Ianuarie". Viitorul, ziarul
drepter, adaoge chiar, dupa reproducerea locului din
Dimbovita, parerea, ca Meca pare avea o origine
mult mai lilaila de eit o slaba palla de publicist".38 La
Voix de la Roumanie, a lui Ulysse de Marsillac,
iarasi un oigan oficios al guvernului, (lupa cum
numea Viitorul, combate de asemenea ideea ea nu
s'ar putea gasi o dinaslie intre Romini"."Mai mult
de cit atila : se subscrisese (tolla petitluni din partea
poporului, una pe citupia de la Filaret in Bticuretl,
alta, tot in cuprinsul cele' din Bucurestf, pe cimpia
de la Frumoasa, la Iai, prin care petitil se cerea ras-
pingerea doninuluf strain si constituirea statului uni-
tar sub alesul din 5 si 24 Ianuarie, cu o reprezen-
tare adevarat nationala, prin largirea dreptului elec-
Viitorul, 13 Aprilie 2 31ni 1861.

30. La Veis de la Romnanie, 25 Mal Ouoi, voilit une nation de
eing millions (nomines et parmi elle, il ne se trouve pas un seul
prince digne de la eouronne? Quoi, taut et de patriotisme,
n'partis sur une roce admirablement dou6e, ne suffiraient pas it creer
une dynastie" ?
200 ISTORIA ROAINILOR
toral. O alta asemene petitie circula prin tinuturi.4°

Cind se prezinta inaintea domnitorulul deputatia in-
sarcinata a-1 inmina petitia subsemnata in 11 Iunie
pe cimpia Filaretului, domnitorul se preface a dojeni
pe autoril el. El le s'Eme, ca se mira de un asemene
demers ; ca voiaa pe semne sa se exercite o presi-
une ; ea asemene miscarea ar putea fi calificata de re-
volutionara ; statueste pe toata lumea sa astepte cu
liniste si ineredere realizarea dorintelor tare!, care
in curind nadajdueste ca VOI* fi incununate eu sucres;
dar ca nu va mal suferi asemene n'IDA:1' care, de-
parte de a intari tronul ridicat de Rominl, 11 slabesc
si duc natia la peire".41 Oficial domnul era tinut
reproba o asemene manifestare, mal ales ca-I punea
in pozitia de a avea aparenta de a se apleca cu
tul catre liberan, ceca ce nu era in interesul san
Este lusa interesant de constatat, ea nu numal foile
mai mult sala mal putin in legatura eu guvernul si
petitiile care putuse fi provocate de el, sprijiniau ideea
principelui national, ci si ziare neatirnate, ha pana
la un punct (liar neprielnice ocirmuirei, sustinea0 a-
(Teas' parere. Asa C. A. Rossetti, in Rominul, spune:
Noi dar facem apel la toata natiunea, nu sa se su-
puna conditiilor noastre, ci sa le desbata in public
si sti le lepede, subscriind in public petitia ce circula
in ascuns pentru guvern strain, san sa le aprobe in
public, subscriind petitia nonstra catra alesul nati-
unei";" iar Tribuna romina s'Ame, ca fericeste
pe Romint, ea n'au dobindit unirea cu principe strain.
multamind mal ales diplomatiei engleze ca nu a dat
Romania de mostenire unul principe strain"." Prin
/bid., 28 Iunie si 1 Tulio 1li1. Comp. Ronanui, 8 Idlie H01.
3/on. of. al Tard Roln., 19 August 1861.
lionOn:ul, 12 .15 Innieli;1. Circula anume si o petil.ie pentru prin-
cipele strain, patronat de partidul dreptei.
Tribuna rominei,4 Mal Ni31.
urmare ciliar, in arara de interesul poli tic momentam

de a nu se accentua intr'un moment nepotrivit do-
rinta dupa principele strain, chiar in afara de faptul
ca doinnului II era desplacuta u asemene dorinta, in
momentul tocinni cind era pe puntul de a realiza una
din tintele domniei lui, partidul stingo nu mal im-
partasia cu aceeasl infocare principiul donmului stra-
in, sao cel putin gasia, ca anima cererea lui nu era
la timp.
Partidul dreptei din protiva care provocase aceasta
desbinare de pareri, prin interpelarea lui Lascar Ca-
targiu, se intarta si se incorda cu ata mal mult, cu
cit videa ca in tara î1 lacea drum ideea domniel pa-
mintene; aceasta ar ti insamnat asazarea desavarsita
a familiel Cuza pe tronul tarilor romine, pozitie prea
mindra prea frumoasa pentru a nu parea rail a-
proape fie-carui membru din sinul acelul partid, ca
uu o ocupase el, si-1 facea sa-si jasa din fire la ideea
ca un Caza sa o dobindiasca. Numai o asa stare
psicologica explica rostirile ziarelor conservatoare a
le timpului si mal ales tonul acestor rostiri.
Asa V iitorul spune, ca intemeierea statului ro-
min nu se va lintel' face, (leca cind se vor realiza
dorintele divanurilor ad-hoc. Domnul Panu care pen-
tru multl in Rominia reprezinta principiul Unirei cu
principe strain, nu va scapa socotim prilejul ce ni se
infatisaza"." Acelas organ exclama (liar : ce este
unirea, daca se va face fama principe straip." ? Apoi
intrind mal adune in chestiune, cauta, in cuvinte a-
coperite insa stravezil, inlocuind pretutindene tenue-
Dul de domnitor prin arel de administratie, a arata
intr'un lung articol, ca experienta ce anm facut-o
mal mult de doi ;mi, n'a facut decit a ne convinge
cu mal mare tarje, ca singurul mijloc de a ne orga-
44. Viitorul, 29 Apiilit si 1 Mal'

niza iute si puternic, este, de a ineeta odata de a

fi o poporatie si a incepe a deveni o natie. Printul
Gua el Insus a aratat ca este gata a se cobori
pe tron, spre a realiza deplin dorintele poporului".
Observan), pe linga intentiunea jignitoare a rostirel,
si forma nerespectuoasa, dind clomnitorulul taro titlul
de prinful Cuzu, ca si cind Diste strahn ar fi vorbit
de el. Aiurea Viitorul adaogn, ca no am puttit opri
a indica ideea unirel Cu un print pamintean ca o tin-
tire personala a une! careia II lipseste pana
umbra unui titlu, spre un asetnene seo p"; si inca
intr'un alt loc, amintind inaltarea lui Napoleon cel
Mare, se intreaba: r care sunt titlurile de a se crea
ereditatea pentru un donm pamintean ; unde e geniul,
unde dovezile de ordin" ? 45 Cu prilejul petitiei de la
Frumoasa, acelas organ sustine ca gelosii subscrii-
torl al acelor petiii cer mantinerea uneï star re-
gretabile, lu care ne aflam de mal bine de doi ani".
Cu alte cuvinte se punea in socotoala alesulul tari-
lor framintarile in care ele se obosise. Ca subscri-
erea acelor petitit un este decit un act de servilism
facut puterel i ca este o mare indrazneala de a ne-
socoti insuo fagaduintele alesului din 24 Ianuarie"."
Apol se Mal. intreaba Viitorul ca ce drept are mul-
timea de a t'are cereri ce sunt rezervate numal tare!
legale? Cu prilejul acestel distinctii de tara legaba si
tara nelegala, I. Morariu, intreaba, la rindul sao, in
Trecutul: daca tara legala, adeca cel vr-o 2000 3000
de proprielari nutrí', constituesc natiunett romina ;
daca puterile europene, (J'Id s'au ocupat de poporul
romin, aû avut in videre nutnal soarta acestuipumn
de pi oprietarI ; daca nuniat el supoarta greutatile.
statului, cind acesti proprietari pnivilegia ti niel nu pot
Ibid., 13 Aprilie si 2 Mal 1`,61.

Ibid., Iunie
DE LA A DOUA DISOLVARE PANA LA UNIRE 203-
exista ea 'latirme, faca cele 5,000,000 pe care it re-

prezinta faca voia lor"?'
Daca insa asemene manifestad l prin presa putean fi
nutnal suparacioase, pentru conducerea, din partea do-
mnitorulut, a negocierilor privitoare la unire, altfeli0 ar
fi stat lucrurile, daca reinoirea chestiunei principelul
strain ar fi apucat a se face pe cale oficiala, pret.=
prin interpelare anuntata in adunarea Moldovei. Prin
o asemene manifestare, se putea compromite cu de-
savirsire chestia unirel, toctnal in momentul, cind ea
parea mal aproape de a el incuviintare. Intelege orl
cine, cit a trebuit sa se cutremure domnitorul care,
de dof anf acum traia intr'un vecinic neastimpar si
o vecinica framintare, asteptind deslegarea acestei
tinte care era singura indreptatire a ocuparel tro-
nulul de M'II el. De aceea sa nu ne para strani0
modul cum adunarile fura ti atate de ni inisterile din
Iasi si din Bucuresti. Panu anume ()preste pe mal
multi deputati a complecta numarul regulamentar,
incit niel o sedinta nu se mal ponte linea, pana la 22
Alai, capatul sesiunei." Aceeasi tactica este urtnata
si la Bucuresti, de la votul de blam, dat ministeru-
lni Goleseu, inainte (22 Iturie).
Interesul acestor fapte sta in aceea ca opozitia tre-
cea iarasi peste eapetele ministrilor pentru a lovi in
persoana domnului. Caliza acestor porniri este de
atiza in (laica pe tata a asa II utnitidur Alemorandum,
trimis de Alexandru loan I agentului srm din Con-
stantinopole, spre a-I infatosa Porte' si ambasa(lo-
rilor puterilor garante. Si in adevar ca acest act era
l'ara indoiala de l'eh(' a jigni adinc pe fostii privilegiatt.
Trecutul, 1 Infle 1861.

Viitort41, r Mal 1861. Unirea 20 lunie 1961 1eorespon-
denla din fai). Comp. Procesal verbal al adunarei moldovene din 7i-
lele'de 17, 18. 19, 20 i22 AMI in Cidegerea proceselor verbale ale a-
duneíra ..11oldovet pe 1860 1861.
In el, Domni1orui amia °un!, ruin el a stiut a re-

tinca puternica miscare catra unire, re incepuse en
alegerea lul, ea re miscare voia sa mearga mal de-
parte, amenintind sa complice razboiul It ali ei cu o
serioasa contlagratie orientala. Aceasta purtare a
domnitorulul, finilla de el in interesul Europei, ex-
punea guvernul lut la izbuenirea unor nemulturniri
launtrire, ceea ce era eta atila niai ran, (mi cit avind
a aplica principiile civilizatoare ale Convenio si a
desradacina a buzurile unul trecut deplorabil, avea
nevoie de tot prestigiul, pe care numai incre.derea in
alesul tarilor putea sa i-1 dee ; apoi alegerea lui, lo-
vind in ambithle multor ahora si recunoasterea el
intimpinind greutati la oare care puteri, chiar dupa
dobindirea investiturei de la Poarta, tot ramasese
in tara mintl nemultamite Cu DOLlit stare a lurruri-
lor. Pe linga aceste cauze de ingreuiere, se mal a-
daugia complicata masina guvernamentala i faptul
ea Conventia, concentrind reprezentatia nationala in
minile unui unie. numar de vechi acestia
se folosian de nerealizarea unirel, spre a ridica m'ese
ori glasurl, personal interesate, imbracate in maulla
interesului obstesc. Dovada a fost proiectul de con-
stitutie al comisiei centrale, pe care domnitorul a
fost nevoit a-1 respinge i apoi a disolva adunarile
tare, cu toate aceste 11 alesesera pe el. Dreptul adu-
narilor de a pune in acuzare pe ministri a devenit
un izvor de abuzurl, la niste adunan, ale carora
joritati se compunean din verbi] privilegiati, regre-
tind trecutul si condusi ru iscusinta de niste nazui-
torl la tron. Asa a fost atacata dispozitia luata de
niiniIrii lul, de a inunde legile de impozite la bate
clasele societatel de o cani data prin ordonante, spu-
19. In reprodueerea memoranduluT de viarele partiditluT dreptei

Aeeste euvinte stint subliniete si urmate de punte de exelanuttie.
DE LA A DOUA D1SOLVARE PANA LA UNIRE '107)
M'IR] ca se calca Conventia, impunindu-se o dare, fara

sa lie votata de adunar!, cind prin acele ordonante
nu se facea de cit a se hilatura privilegiul, de a
nu plati totl locuitoril darile existente, mal ales ca
cotnplicata maiiia guvernamentala trebuia sa intirzie
foarte mult votarea nouelor legr. Cinc] fostil privi-
legiatl nu puteah face altfelift, traganall la nemar-
ginire desbaterile; apol rasturnah minister peste mi-
nister, asa ca mersul propasiret era impiedecat, prin
repetitele erizo de guvernamint. Se poate Intreba,
intru cit o asa purtare a fostilor privilegiatt le este
ea folositoare, san singurul Ion scop este mal tina
a-s1 satura patima lor uricioasa si personaba?" Apol
cum se poate spera o sincera aplicare a art. 46 din
Conventie, cind aceasla departeaza de reprezentatia
nationala, pe totl acel ce aveau asteptat ceva
de la reformele sociale impuse de ea, si se lucre-
dintaza desbaterea organica a marilor principil civi-
lizatoare, chuiar in mina acelora pe care II lipseste
de la avantajele excluzive de care s'ah bucurat pana
acum ?Analizind apoi legea electorala impusa de Con-
ventie, domnitorul arata neputinta aplicare! el, din
cauza prea rastrinsulul mimar de alegatori i Mena
mal ales cazul ridicol al colegiulut din Ismail, wat-
pus din un singur alegedor care alegindu-se el sin-
gur, in colegiul direct ce el concentra in persoana
sa, trimitea astfelict el singu un deputat in aduna-
rea generala.
Dupa aceasta analiza a elementelor guvernatnen-
tale pe care Conventia le punea la indamina dom-
nului, memoran(Iul -nata nepulinta In care se alla
acest din urma, de a conduce afacerile i cere, ca
56. Tot asa judecasi principele N. Sutu plénzoires, Vienne, 1899,
p. 366): La lutte des parlis dans l'arene des assem1,16es devait pa-
ralyser tout progres. rendre stériles des sessions entières et l'aire perdre
im temps pr6cieux pour les intérets
.206 ISTORIA ROMINILOR
leac al acestei starI de lucrur!, unirea ministeriilor

si a camerilor si reforma lego electorale". Daca in
puntul eel d'intal, acel al uniro, urmeaza memoran-
dul, fostil privilegiati se arataa a DU gasi un motiv
.de nemultumire, ei nu putean de loe sa ineuviinteze
reforma sistemului electoral, mal ales ca donanitorul
rostia indoiala, daca aceasta reforma ar putea fi in-
.deplinita de adunarile romine, de oare ce cu grea se
,putea astepta ea reprezentantil actuali al natiunei sa
impinga abnegatia pana acolo, incit sa se sinucida
,e1 înii politiceste, i ca decl nu ar fi inijloc a se
astepta reforma legel electorate de la deputatil esiti
-din colegiile de astazt. Este insa tot atit de grea pu-
terel executive, a lucra cu un sistem electoral protiv-
nic sociale stipulate de Conventia de
Paris. In scopul decl de a arata faptele ce se pe-
tree astazi in principate, clomnitorulinsarcineaza pe
agentul saa sa aduca la cunostinta puterilor garante
.cuprinderea memorandulul".
Domnitorul nu prea stiea el singur cum se procea-
,da, pentru a inmaca doua interese tot alit de marl : re-
forma lego electorale i apararea autonomio tare!.
El era acune eonvins ea, a astepta reforma legel elec-
torale de catra adunarile de fosti privilegiati, era ceva
peste putinta. A cere musa atare reforma de la pulen,
era a lovi in autonomia tarei. Dar In deobstie auto-
nomía era foarte grea de pastrat In aceasta impreju-
rare ; cael chiar daca s'ar fi modificat sistemul elec-
toral de adunarile tarilor romine, totus el facind parte
din Conventie, niodificarea trebuia sa fie incuviintata
de puteri i deci se lovia Inca si mai gre0 in au-
tonomia tarilor, inpunindu-se un vot, dat de aduna-
rite tare!, in o daravera absolut interna, la controlul
areopagului european.51
51. Papadopol-Caliniah, Amintifil (Manuscript in Acad. Romina),
,p. 324.
Domnitorul, cumpenind bate aceste greutati, revine

ceva mal tirzict asupra cugetarilor ce-1 predomnise,
cind alcatuise tnemorandul si, intr'o circulara catre
agentil sai din strainatate, el le cere sa staruiasca
numai pentru unire i sa cante a convinge pe puterl
ea mi e de neaparata trebuinta si reforma stipulatiilor
electorale. El le spune anume, ca spera ca elemen-
tul moldovenesc, va contribui a constitui cu deose-
bitele fractil din adunarea munteana, un partid li-
beral moderat, in jurul caruia vor veni sa se grupeze
sprijinitorii bunei rinduell, al propasirel si al ocir-
muirei mele; ca pana nu va face prineipele accasta
incercare, orl ce presehimbare a temeliel electorale
este de prisos".52
Cu toate ea memorandul nu contine niel o aluzie la
lovitura de stat, cu bate aceste, expunerea fapte-
lor, de tindea in primul loe la obtinerea unirei,
i
nu lasa mal putin sa se intrevada adinea nemulta-

mire a domnitorului cu starea de lueruri din Prin-
cipate, si putea deci fi interpretata si in intalesul unef
interveniri pentru schimbarea constitutiel i decl a
unei lovituri de stat, pentru care implicit parea a-si
cere invoirea."
Scrisoare nedatatA in hirtiile Rossetti. CA aeeasta era adevarata
interpretare a memorandultn, se vede si din o altà circulara' a doinni-
toruluT cara agentif sAT din strAinittate, in care el spune .,Mais je
n'ai jamais eu la pensée de donner A la révision des stipulations elec-
torales, la meme importance qu'a l'Union. Moins encors ai-je pu songer
subordonner l'Union à une reforme de la lot electorale". (Copie faca
data, insa anterioard lui 11 Decetrivrie 1861, in hirtiile Rssetti).
Vezi si illémorial diplomatique, 17 'armarle 18(51, Cestilwea
Mitra la Co'nstanti»opole de D. B. 1861, p. 1: _Revizuirea legeT elec-
torale nu figura ca o eerere in acest memorand." Asupra redactarel
NeestuT memorand, iatA ce gAsim in hirliile tul Baligot de Beyne, se-
eretarul domnitorulut : Le projet de inémoire a ele prepare dans le
mois de Juin ls60, quatre mois avant le voyage de S. A. le Prinee
Constantinopole. Depuis ce moments l'attitude des chambres legislati-
vcs s'est hetireusement modiliée. (Se gindeste la nerioada de luerarT
spornice ale adunarilor, din timpurile ministerilor luT CogAlniceanu
Eptireanu. Mal sus, p. 173). Du reste, les parties essentielles du pos-
sage commun aux deux parlaments, A la loi électorale, méritent d'etre
conserves; les causes subsistent ; elles peuvent à Poccasion produire
le mane effet." (O notA a tul Baligot in lartiile Rosetti).
208 ISTORIA ROAliNILOR
Acestul memorand, Poarta raspunde de o cam (lata

prin o circulara a marelui vizir, in care ea se arata
dispusa a lua in bagare de sama eererile facute prin
el, si in care circulara dregatorul turc adaoge o noua
lovitura clase! conducatoare din tarile romane. Se
spune anume in ea, ea daca cu elementele conser-
vatoare din eare adunarile se aflau aleatuite, nu se
poate introduce, Cu niel un pret, linistea i neintere-
sul, t'ara de care asemene instituth nu pot sa achica
decit turburarea si letargia ; daca acest element ce
este pretutindene in alta parte privit ea acel al or-
dinei si al conservatiel, pune in Moldo-Romania pie-
deet mersulin afacerilor si imbunatatirei starel so-
ciale a poporatiilor, oare ce se va intimpla, cind se
vor desehide portile adunarilor la un partid, al canija
prineipil politice nu tind la nimic mal putin, decit a
rasturna tot ce este drept si a pune in loeu-i revo-
lutia" ?"
Nona agitare in (-bestia principelul strain nu era
decit un raspuns al dreptei la acest memorand. Dom-
nitorul insa. ce stiea, ea unirea cu principele strain,
nu era cu putinta de dobindit i eare, cum am vazut,
nu era de loe dispus acuma chiar ceda locul, spri-
jinit pe partida inaintata eare agita in favoarea unel
dinastit romine, era in largul lui pentru a combate
pe protivnicit sal. lata care ne pare a fi intalesul ade-
varat al acestor insamnate framintari. Cogalniceanu
chiar mergea mal departe in intalesul ce il da mis-
carel fostilor privilegiati. La intrebarea ce si-o punea
51. Memorandul si Circulara publicate pentru intaia oar1 i cunos-

cate in tara, prin foaia Unirea ; pe urtnil in Viitorul din 6 si 8 lidie
1861 si apoT in eelelalte ziare. Data lul este dup. Archives diploma-
tiques, Paris, 1866 p. 78, acea de 19 April (1 Mal 1860; circulara luT
Ali pasa este din 7 Decemvrie 1860. Ibid., p. 188. 0 combatere a Me-
moranduluT. din partea separatistulin Panaite Bals, comunicata de el, in
5 Mal 1861, ambasadorulul englez Bulwer din Constantinopole, vezI in
V. Cogglniceanti, Actele de la 2 Mal, Bucarest" 1894, p. 11.
oare pentru ce sustin cu asa energie reprezentantli

dreptel eererea unut principe strain, el raspundea :
Vechia partida spunea Tara a cerut in 1857 u-
nirea cu principe strain ; nu se indeplineste aceasta
cerere. Altfeliti de unire irisa nu voim. Preferim
ne intoarce la separatismu".' Chiar de nu vor fi cu-
getat asa sustinatoril principelui strain, staruinta pen-
tru dobindirea lui, cind dreapta .stiea bine, ca aeeasta
cerere era raa vazuta de puterile europene, putea
duce la rezultatul temut de Cogalniceanu.
Ori prin cite valmasaguri trecuse irisa chestia u-
realizarea el se apropia ; dar cu cit visul de
alta data tindea a se cobori in aevea lucrurilor, se
videa tot mal mult adevarul eugetaro rostita de Co-
galniceanu, in euvintarea sa de aparare, ea daca
prineipiul se proclama eu entuziasmu, rare oil el se
pastreaza, cind vine oara de a-1 pune in lucrare. Atuncl
glasul interesului material stinge glasul entuziastnu-
ltu". 56 Lucrul se adeveri acuma in ce priveste Mol-
dova si mal ales capitala el Iasii. Acest oras nu eu-
getase de loc la scaderile economice, pe care trebuia
sa le aduca realizarea unirei. Acurn ond incepu a se
vorbi de apropiata stramutare a capitalo in Bucu-
resti, poporul din lasi se trezi pare ca din o tuno
aiurare si masurtl tonta insamnatatea ,jartfel, facuta
de el pentru patria comuna. Mal multe glasurl se
ridicara, spre a opri ceea ce acum era peste putinta
de retinut, i, lueru curios, tot din partidul dreptel ra-
sunati acele glasuri, pe eind stinga, hotarsta a merge
inainte pana In capat, nu se nita la ruinele pe care
unirea trebuia sa le ingramadiasca, spre a se infaptui.
Asa ziarul drepto Viitorul, spune ea, nol Moldo-
55. M. Cogalniceanu, Pro iectul de Constitufie elaborat de comisiu
nea centrald din 1859, Vol.1 Ia1, 1866. Introdorere.
36. edinta din 15 Febr. 1861, Prores Verbal XXI, p. 271.
14
210 ISTORIA ROMTIVILOR
venii pierden] material prin anexarea noastra clara

Valahia ; pierdem istoria noastra, corona noastra, ca-
pitala noastra. Se zice ca se pregateste o suplica
catra camera din partea Iesenilor, prin care se cere,
ca curtea de casatie sa se instaleze la lasi"." La
aceasta tinguire, jata cum raspunde ziarul Tribuna
rominei, tot din Iasi si el, irisa reprezentind ideile
liberale: Unde este o istorie moldoveneasca sepa-
rata; unde e coroana, unde e capitala ? Istoria Mol-
dovei e una cu a Valahiel; corona e sfaramata bu-
cati in minile strainilor ce an rupt Bucovina si Ba-
sarabia de la sinul Moldovei; iar capitala, acest oras
jidanesc, este mal* mult decit se pare in mina strai.
nilor".58 Dar ca lucrul era asa si ca Iasit pierdean
prin unire, o vad chiar comerciantii din Bucurestt
care, la banchetul dat lut Panu, cind se credea ca
el venise .in Bucurestr spre a forma tninisterul nulo-
nist, spun in toastul ridicat pentru a saluta pe mi-
nistrul rnoldovan, ea noi comerciantit din Bucuresti
cunoastem cite sacrificii va costa deplina unire, pe
fratii nostri comercianti de peste Milcov si pe toti
Rominii de acolo de toate treptele. Te rugam (1-le Mi-
nistru a le spune, ca ne vorn sili a-i face sa gasasca
O compensare in fratia i amoarea noastra"59, cuvinte
t'ara indoiala de platonica mingaiere.
Ceva mal tlrziú, mai multi unionisti se due la vechiul
reprezentant al separatismului, N. Istrati, si-1 roaga
le faca o suplica, prin care sa se arate, ca de si
unirea a fost tot deauna dorita de IVIoldoveni, lusa
aceasta a fost numai unirea tnorala, iar nu si acea
materiala ; ca ei aa cerut numai unificarea legilor
si a asazamintelor, iar nu alipirea teritoriului lor
catre teritoriul Valahiei"." Cit-va titnp dupa aceasta,
Viitorul, 29 aprilie 1861.
Tribuna ronanä, 4 MaT 1861.
Reprodus toastul de Viitorul, O MaT 1861.
Scrisoarea din IaV din 12 MaT 1861 publicati1 in ziarul Unirea,
30 MaT 1861.
gasitn in Viitorul un articol intitulat Bucureeii ca-

pitula' , In care se spune, ca : de vrern unirea cu cu-
ratenie numai pentru ea, n'avem sa cautam folos in
parte ; cae! de altfelin n'ar mai fi unire ci anexare,
lipire a une parti la alta. Fereasca Dumnezeti de una
ea aceasta. Mintea Moldovanului cea de pe nema
s'ar putea trezi"! 61 Tot pe alune! C. Negruzzi serie
o brosura, in care sustine parerea, ca o unire a-
devarata si nefatarnica va fi nutria! atuneT, eind voin
avea Galatii de eapitala a tarei".62 Ale! nu mal era
lupia pentru ci numai pornire contra Bucuresti-
loe. In loc de caclerea unui oras, se cerca caderea
a dona.
Aceasta nona indreptare a spiritelor da nastere
unui sitntimint de neprietenie, in unele straturi ale
poporului moklovan, contra Muntenia Anuine, mi-
nistrul Epureanu, fiind dat in judecata In Tara Ro-
maneasea, adunarea de aiei eere ea autoritatile mol-
dovene sa puna sechestrul pe averea luí, pentru ea
neingrijise de a lua garantii ipotecare de la intre-
prinzatorii oenelor muntene. Autoritatile din las! se
opun la aceasta cerere, pe motivul ca rninistrul de
finante muntean trebuia sa depuna o garantie, pen-
tru obtinerea sechestrului. Mai caracteristie este inca
alegerea lui Epureanu ca deputat, de eatra colegiul
marilor proprietart din Birlad, cu toate ea el era pus
sub judecata in Muntenia.63
Ministerul Goleseu, de si adunarea se inchisese,
tobas' intru eit capatase un vol de blam si nu putea
sta la (tirilla cu aeea desaprobare, se retrage, i dom-
nitorul iarasi recurge la partidul dreptei, pentru a-s1
intoemi un minister care se aleatueste, in ziva de 19
Tulle 1861, din principele Ditn. Ghica ca presedinte,
Viitorul, 19 Iunie 1861.

Despre Kapitalia Roinaniei, de K. N .... zzi. Iasl, 1861, p. 3.
Unirea, 27 Noemv. 1861.
I. Cant acuzino, A. Plagbino, Sc. Falcoianu, A. Arsacbi

si Gr. Valeanu."
In Moldova ministerul Panu nu se retrage din
cauza neizbutirei de a realiza unirea, cum spusese
cind intrase la putere, ei din alte imprejurari. Anu-
me un Arnaut, Popa Constantin, major in armata ru-
sasca, venise in Iasi pentru o pricina a lut si ceruse
de la ministrul justitiei, Rolla, sa-I aduca niste arte
de la un tribunal de judet. Avind Rusul o purtare putin
euviincioasa, in audjenta ce o ceruse la ministru, a-
eesta il dadu afara. Popa Constantin provoca pe
Rolla la duel ; lar Consiliul ministrilor dispuse da-
rea lui afara din tara. Cind fu sa se execute ho-
tarirea, Popa Constantin se opuse ca putere, im-
pusca un ofiter i un soldat, si numai, dupa o lupta
inversunata, fu rinit i prins. Domnul care era in
Bucuresti, simti indata greaua pozitie in care-I pu-
sese afacerea tut Popa Costea. Pe de o parte se te-
mea de a nu-si indusmani pe Rusia, toctnai in mo-
mentul eind avea mal mare nevoie de sprijinul el, in
chestia unirei; pe de alta, avea de aparat onoarea
tare!. El scapa din incurcatura, ordonind presedin-
telui divanului, ca in 24 de oare Popa Costea sa fie
judecat i condamnat la moarte, ceea ce se si face
iar dupa aceea domnul it graciaza. Cind pritni vizita
consulului, totul era sfirsit. Ministrul Panu insa isi
dadu ditnisia."
Ministerul non se constitue in Moldova, in ziva
5 Oct. 1861, luat tiind tot din rindurile dreptei, si
anume din principele Moruzi ea presedinte cu I. N.
Cantacuzino, principele A. A. Cantacuzino, L. Ghica,
C. N. Sutu si prineipele I. Ghica.66
Mouit, of. al Tara Rom., 21 lidie 1S61.
Tribuna , 17, 24 i 28 Sept. 1861.
Mond, of. al Mold., 5 Oct. 1861.
DE LA A DOUA LISOLVARE PANA LA UNIRE 213
Aceste doua ministere, D. Ghica in Muntenia si

Moruzi in Moldova, conduc trebile pana la realiza-
rea uniref desavirsite, in 11 Deeemvrie 1861.
Unirea. inainte de a pas' la expunerea acestuT
fapt, trebue sa ne intoareem putin indarapt, pentru
a videa, cum indeplinirea lui s'a desfasurat in ascuns,
'fare diplomatit puterilor EuropeT, de la hotarirea ca-
rora atirna, la urma urmelor, soarta tarilor romine.
Am vazut mat sus, cum Napoleon sfatuise pe A-
lexandri, ca Rominii sa nu eerce a da o noua lovi-
tura ConventieT de Paris. Prin urmare eererea uni-
ref desavarsite, adeca acea a adunarilor, a ministe-
relor i stramutarea eapitalet la Bueuresti, nu era
bine vazuta de puteri, cu bate argumentele foarte
reale ale neputintei conducereT trebilor, cu sistemul
de organizare al Convenio de Paris.
Trebuia deci lucrat eu mare ghibacie, pentru a se
putea dobindi invoirea la un act, in contra ea ruja se
opuneafi, din nevoi polilice, chiar puterile care favo-
rizaa desvoltarea poporulul romin.
Toata greutatea actiunei trebuia concentrata in Con-
stantinopole, de oare ce tot Poarta era puterea care
trebuia sa rostiasca euvintul hotaritor, mat ales fata
Cu principiul integritatet imparatiet otomane, proela-
mat de tratatul de Paris si sprijinit de puteri, ea o
nevoie neinlaturata a politicei europene. Asupra lui
Constantin Negri, reprezentantul Principatelor in ea-
pitala Turciet, eadea deel sareina cea grea, de a sluji
de organ domnitorului, pentru realizarea acestui punt
din programul ce-si propusese. Prin urmare, videtn
confirtnata parerea rostita de not* mal sus, ea numai
prin Constantinopole se putea ajunge la unire, i ca
atunci cind domnitorul spusese, ca nu se cuvinea sa
caute realizarea dorinteT Bominilor aiurea decit in
tara, i ca Sulta nulul ii Meuse nutnal o vizita de eurtoa-
214 ISTORIA ROMNII.OR
zie, el rostise numai o fraza sunatoare tare cauta sa

acopere neizbinda primel sale incercart."
Chestiunea unirel se pune intr'un chip mal rostit
de la trimiterea metnorandulul. Se adauge la 6 Ia-
nuarie 1861 o nota catre Negri, cu insarcinarea de
a o comunica Porte!. In ea domnul se plinge, ca de si
pusese la mijloc raspunderea sa personala, prin acte
ce nu eraa tot-deauna simpatice tare!, (lar prin care
el cauta a-s1 atrage bina voiuta a puterilor, cu toate
aceste tot este mere() banuit"," dind a intalege ast-
felia, ca de aeum inainte, el va lua sfat mai mult de
la interesele tare!, de cit de la cele europene. Negri
comenta aceasta nota in sensul, ea tara cere unirea
si ea ocirmuirea el devine en neputinta, daca nu i
se ineuviintaza aceasta dorinta. Poarta raspunde lui
Negri care comunica raspunsul domnitorului, ca ea
ar fi dispusa a reeunoaste aeeasta eerere, in masura
putincioase, ceea ce Negri intalege ca ar linde la o
marginire a unirei numat pe timpul cit va trai Alexan-
dru loan I, precum recunoseuse i indoita lui domnie.
Lavalette, ambasadorul Frantio, intareste lul Negti
adevarul presupunerel lui, spunindu-1, ea ar fi de alt-
felia greutati nerasturnabile, si ca mal bine ar fi a
avea o unire sub aceste conditit, (leca de loe ; Cl el
crede chiar, ea aceasta rastringere ar avea putina in-
samnatate, pentru ea odata unirea dobindita, nu cred
ea ea ar mal putea inceta de a exista, cu toate ras-
tringerile Porte! ; si apot, adauga marchizul, trebue
sa se dee Porte! macar aceasta mingiiere, despre a-
0 circular4 a MI Thouvenel din 19 MaI (I Aprilie 18(11, Archives
diplomatiques, Paris, 1866, p. 190) spunecÎ: lorsque le prince Couza,
avait été A Constantinople, au mois d'Oclobre passé, il avait attiré l'at-
tention de la Porte sur les obstacles qui surgissaient pour lui, de la
nécessité dans laquelle il se trouvait, de trailer avec deux chambres et
deux ministéres. La Porte ne lui fit pas immédiatement connaitre ses
intentions. Comp. mal sus, p. 160.
Nota domnitorului din 6 Ianuarie 1861 in Archives diplomatiques
Paris, 1866, p. 170-171.
careia zadarnicie Tureil sunt mar bine convino decit

noi"." Greutatka neinvinsa, de eare vorbia reprezPn-
tantul Frantio, era teama Porte! ca, daca se infrin-
gea Conventia de Paris in acest punt, sa nu se in-
linda apoi rasturnarea la intreg tratatul din 1856,
pe eare se interneia existenta 'furcia si aeeasta tea-
ma era eu atila mal fireasea, eu eit ea vedea pe Fran-
tia apropiindu-se de Rusia. Apoise temea Turnia,
ea unirea sa nu atraga (lupa dinsa pe principele stra-
in. Aeeasta din urma tearna era inspirata Turcilor, de
instas; organele politice! rusestl, de oare-ce Le Jour-
nal de St. Pétersbourg, din " 23 lunie 1861, scriea,
ea este inviderat, ca pentru Moldo-Valaelfia, unirea
de fapt nu este decit o treapta in scara propasitoare
care-1 are puntul de purcedere in indoita alegere a
prineipelui Cuza si a carda terinin mal indepartat
este chernarea unut principe strain"."
Adaoge insa reprezentantul domnitorulul romin,
pe haga aceasta veste earn cleprimatoare, si o raza
de speranta : anume Turcia ceruse un imprumut, si
Frantia putea sa-I impuna unirea, ea pret al realiza-
re! tul. " Poarta insa mal era ,fignita si de tonul prea
mindru al comunicarilor domnitorulut, ton cu care
nu era de loe deprinsa» Se mal ivise apoi tonina!
atuncl si chestia eorabiilor cu arme sarde care ca-
ulase a fi debareate la Galati, pe cind doua cele de
Unguri trecuse CarpatiP, inviderat o mistare contra
Austriel, in care miscare puterile, si mal ales Turcia,
amestecah pe Romania. Trebui mult sa lupte Negri
si domnilorul, spre a inlatura acest prepus neindrep-
68. -Vegri c. domnitor, 2 Fevruarie si 2 Aprilie 1861. Corespondenfa
p. 75 si 1.03.
journal de St.-Pétersbourg, 11(23) holle 1861. Comp. Annu-
aire diplontatique de l'Enzpire de Russie, St.-Pétershourg, 1862, p. 162.
-Vegri e. dormita-, 2 Fewruarie si 2 Martie 1861. Coresponden(a,
p. 83 si 87.
i'Vegri e. domnitor, 2 Fevroarie, eitat.
tatit de pe eapul tarei. 72 Negri, la observarea am-

basadorului austriac, ca guvernul lui Cuza ar tolera
comitete revolutionare in Galati si a se debarca arme
_pe teritoriul Principatelor, se foloseste cu mare ghi-
'bacie, pentru a pune in cauza jurisdictia consulara,
:spunind, ca ce poate face guvernul care se loveste
pretutindene de protectia de care se bucurati su-
pusii straini, de eare el nu s'ar putea atinge," Au-
stria se arata atunct destul de binevoitoare, pro-
punind sa se numeasca o comisie care sa studieze
modul cum ar putea fi inlaturate greutatile, neascun-
zind insa teama ca, daca s'ar incuviinta aceasta u-
surare Principatelor, ar trebui a se face acelas lucru
Turcie), ceca ce nu convenia puterilor, din caliza
inapoierei starei in care se atia imparatia otomana»
Pana si chestia evreiasca pusese piedica unui sprijin
mal infocat din panca puterilor parlizane unirei. Am-
basadorul Frantiei observa lui Negri, camasurile
contra Evreilor din tara trezesc protestarile presei
europene care acuza pe Romini de intoleranta"." Si
cu toate aceste, chiar atunci, in Moldova, se luase ma-
sura de a se invoi Evreilor tinerea de scoli confesi-
onale, pe temeiul toemai al principiului tolerantei pro-
clamat de Conventia de Paris. 76
Poarta propune, ca mijloc de a tala toate greuta-
tile, o n'asura care tocmai trebuia sa le sporiasca
mal mult, afirm1nd inca mal puternic autoritatea ei
asupra Principatelor: anume trimiterea unut comisar
turc care sa se incredinteze, daca intVadevar popo-
Negri e. domnitor, 2 Fevruarie citat. Coresp. p. 80: Chestia

flirt,' a fost foarte mult impiedecata de acea a artnelor". Ve7.1 i o
scrisoare a domnitorulni c. Negri, din 6 Ian. 1861, publicaLA in Con-
stitnfionalul, din 13 Fevruarie 1861, si mal sus, p. 162.
Negri c. domnitor, 18 Octomvrie 1860. Coresponderfa.. p. 70.
Negri c. dormita., 18 Martie si 14 Mal 1861. Coresp., p. 19 si 34.
Negri c. domnitor, 2 Oct. 1861. Ibidem, p. 128.
Morid. of. al lifold., 22 Noemvrie 1861.
rul vroia unirea desavarsila. Poarta cauta sù inoti-

veze acest demers, tot in feliul aeela pseudo-liberal,
pe care-I intrebuintase si Austria, chid ceru la 1857
convocarea divanurilor ad-hoc, pentru a afla dorintele
poporapor romine, spunind, ca nu ar fi demn pen-
tru putert a reforma opera lor, fara cererea popo-
rultn. Negri intimpina, ea lucrul nu s'ar putea face
decit cu consimtirnintul puterilor; cae in Conventie
nu am exista nici un articol care sa incuviinteze o a-
semene masura.' Dar Negri merge mal departe in
tinuta lui energica si hotarita: anutne raspindeste pre-
tutindene vorba, insa pentru a nu lega tara, numat
ea parere personala a lui, ca principele n-ar putea face
aitfeliQ decit a proclama unirea, in cazul cind ea nu
ar fi incuviintata; cat' nu ar fi alt mijloc de a ocirmui
si de a mantinea linistea. Aceasth declaratie o re-
peta mal ales fata cu ambasadorul Angîiei, Bulwer,
spunindu-1 ca Poarta ar face bine sa se decidft in
privirea unirei; cad daca nu, principele s'ar vedea
nevoit, fata cu incordarea spiritelor, a trece peste
consimtimintul el. Marebizul de Lavalette, combatea
pe de alta parte trimiterea unui comisar care nu ar
face de cit a aduna in jurul luT pe tot! nemultamitii din
tara si a ingreuiea inca i mal mult pozitia domnitoru-
luI.Dar marchizul mal atragea luarea atninte a Porto',
asupra imprejurarei, ca comisarul otoman ar putea
sa-sl atraga demonstratil neplacute din partea po-
poratiel. Negri adaogind lut Lavalette, ca intirzierea
invoirei uniret ar putea arunca Principalele in o cale
plina de intimplari si de neplaceri pentru Turcia
cu alte cuvinte ameninta cu revolutia, ministrul
Frantio iea pe Negri cu el la Ali-pasa, pentru ca sa-1
repele aceste cuvinte. 78
Negri e. dommitor, 8, 12 si 18 Marlie 1861. Ibident, p. 87, 92 i 96.

Negri e. domnitor, 12 st 18 Martie 1861. Ibidens, p. 91 i 96.
In urma tuturor acestor demersurl, Negri serie

clomnitorulul, ca are terneici de a crede, ca zdrave-
nile sale cleclaratii, In ceca ce priveste unirea, aÙ pro-
dus un efect priincios. Am deprins pe bata lumea
de ajo cu ideea, ca daca sublima Poarta nu ar lua
In curind o hotarire categorica, in privirea unirei, Inal-
timea voastra, impins de nevoie, ati proclama-o de
la sine, nu mal tirzia decit la deschiderea adunarel.
Adaoge ca e satul de traganarile Porte! si ca daca
se va pune inainte tot vecinicul el pi incipiu de a Os-
tiga timp, trebuie pripite lucrurile, pentru ca sa vina
la o deslegare. ldeeia trimiterei unta comisar e cu
totul parasita". In cazul cind unirea liii ar fi primita,
Negri cerea sa fie recheinat."
Toate aceste imprejurari fac pe guvern sa creada
ca unirea era sa fie incuviintata. De aceea i Paini,
in Moldova, mira in minister cu tonta convingerea,
ca va pute aduce unirea la indeplinire; iar in Mun-
tenia, ministerul Epureanu voteaza, alaturea cu una-
nimitatea carnero, priinirea propunerei adunare! mol-
dovene, de a se intruni ambele corpuri legiuitoare,
pentru deslegarea thestiei rurale.
Asteptarea irisa ea zadarnica : Turcit se prefacuse
a primi cereriie din inemoranduni, pentru a nu dis-
platea puterilor priincioase Rominilor ; dar aplican a-
cuma sistemul traganarilor, asteptind sa jasa ceva
din el. Negri vazind ca lucrul nu inainteaza de loe,
reindoieste silintele. Comunicindu.i-se stirea despre
votul privitor la intrunirea a mbelor adunar! in cliestia
rurala, el explica ambasadorilor itnportanta acestel
legl si mal ales nevoia de a fi hotarita in acelas sens
79. Negri c. Cuza, 2t Martie 1861. Ibid., p. 98-100. Era vorba de

adunarea convoeata dupa disolvare, care adunare era sa se desellida
la 10 Aprilie 1861. Zvonul despre energia desrasurata de Negri, p a' -
trunde i in ziarele tirnpuluT. VezT huna clara Tribuna rominei, 30 Apri-
lie 1801.
in ambele tar1; astfeliu s'ar putea intimpla desordint

periculoase, daca intr'o tara ar fi hotarita intr'un chip
priineios decit in cealalta; ca inai la urtna el ar
fi multamit daca Poarta ar starui in politica el de
traganare, cae! ar da prilej domnitorului de a pro-
clama unirea de la sine. Ambasadorii Frantiel, An-
gliel si Austriel conjura pe Negri, sa nu faca ceva
pripit si sa mal astepte, ca toate luerurile sa fie in
regula; lar Ali pasa maga pe Negri, sa conjure pe dom-
nitor sa mal astepte putin. Negri vazind aceasta sta-
ruinta a ambasadorilor, sfatueste pe domn, sa le faca
pe plac."
In curind insa se liaste o nona cauza de amillare,
mal intal din desbaterea locultn, unde avea sa se
tina conferenta: Parisul san Constantinopole; apoi
dupa ce aceasta este litnpezita, se iveste o a dona,
mai grava: anume, la conferenta trebuia sa ice parte
si Sardinia, putere setnnatara a tratatuluT de Paris
dar ea se prefacuse in regatul Italiel; insa Prusia, Ru-
sia si Austria inca nu recunoscuse noul regat. Negri,
vazind, ca acuma aminarea nu mal provinea de la
Turci, ci de la puterile europene însaT, si avind
cel mai mare interes ea Italia, atit de ptietina ten-
dintel Rominilor, sa figureze in conferenta, este de
parere de a fi eu triare prudenta, pana la descur-
carea afaeerilor Tocmai atuncea irisa zvo-
nindu-se in tara despre apropiata intrunire a con-
ferentei, se incepe agitatia pentru principele strain
de care s'a vorbit mal sus, lueru cu desavirsire
neprimit de nicl o putere, niel chiar de Frantia, dupa
cum se vede aceasta din o depesa a luT Alexan-
Negri c. Ceta, 2 Aptil 1861. Ibid., p. 101-103. Cf. 18 funie 1861

p. 122Ali pasa roaga pe Negri, de prier, de supplier le prince, de
maintenir l'ordre et de patienter encore un petit peu".
Negri c. Ceta, 3 Iunie si 8 Iulie 1861. Ibid., p. 116 si 126.
Comp. Viitortd, 1-5 Infle 1801.
dri, agentul Prineipalelor din Paris, eatra Negri, in

care it spune, ea ideea Luau' principe strain este
eu neputinta", si tot asa declara Lavalette lut Ne-
gri in Constantinopol, ca Franta este pentru unire,
insa contra prineipelui strain".' In asernene impre-
jurarl intalegem contra-manifestarile pentru princi-
pele bastinas, chiar in cazul cind ele ar fi fost in-
spirate de guvern.
Intre aceste, venind luna Jul Julie, eu caldurile
cele marts, totl atnbasadorii plena in congedin pe
intreeutele, si era invederat, ca chestia uniret trehuia
sa sufere o noua intirziere, pana pe la sfirsitul lui
Septetnvrie.
Atuncl se intruneste conferenta pregatitoare a am-
basadorilor din Constantinopole, si Poarta care tre-
buia aeuma sa se rostiasca, primeste unirea, insa Cu
conditii. Mal intar, ea cerca, ea hotarele Prineipate-
lor sa nu poata fi stramutate i sa nu se sporiasca
armata.83 Tot atunet si ambasadorul austriac pri-
meste instructiunt, ea sa ceara ca unirea sa fie des-
fiintata la moartea lui Cuza, pe chid cel de Frantia
este din protiva instiintat, ca se rupa conferenta, in
cazul cind asemenea cerere ar fi primi1a".84 Poarta
mal cerea inea o ascutire a stipulatiilor privitoare
la oeuparea artnata a tarilor rotnine, in caz de tor-
burart. Conferenta raspingind aeeasta eerere, pe mo-
tivul ca chestia fusese regulata de Conventie, repre-
zentantul Turciel cere, ea sa refere luerul la sfatul eel
mare al imperiuluI, iarasI un mijloe de traganare.
Negri, desperat de aceasta prelungire, arata lui Ali
pasa, ca boierit renuntase la privilegiile lor, numai
in viderea unirel ca, vazind el ca nu se realizaza,
i
creaza greutatl donanitorulul, §i tot asa fac si libe-

Negri c. Cuza, 18 Iunie i 2 Iulie 1861, Ibid., p. 120-122.
Negri c. Cuza, 25 Sept. 1861. Ibid., p. 126.
84.. Negri c. Cuza, 2 Oct. 1861. Ibid., p. 127.
ralii ; ea este eu neputinta de mantinut ordinea, mal

ales acuma cind conferenta a pus unirea in per-
spectiva.85
In sfirsit Poarta se hotareste a alcatui firmanul
pentru unire care mantinea urmatoarele 5 eondi-
1) unire numal pe timpul vietei lui Cuza; 2).
suspendarea comisiel centrale pe acest tinip ; 3) ho-
tarele principatelor sa ramina neatinse ; 4) sa se in-
fiinteze (lona consilii provinciale, unul pentru Mol-
dova si altul pentru Muntenia ; 5) unirea sa inceleze
la moartea lui Cuza, prevazindu-se dispozitil foarte
amaruntite, asupra modulul de procedare pentru a
o desface."
Numai guvernatorul pentru Moldova fusese inlatu-
rat ; toate eelelalte punle fusese mentinute, in aceasta
unire conditionala. In zadar protestase domnitorul
contra acestei rastringeri a unirei numal pe timpul
vieto In o depesa ratiinsa necunoseuta si des-
tainuita numai de ziarul din Paris Le Constitutionnet,
domnitorul spunea Portel: Marginind anumit du-
rata unirei la acea a gospodaratului inen, infatosind
aeeasta unire ea o necesitate suparatoare, decurgind
din indulta mea alegere si ca o concesiune esential
exceptionala i trecaloare, pregatind cliiar, in mo-
mentul ce ea ne este incuviintata, tot ce trebue spre
a o desfiinta la stirs2itul doinniei, al careia termin
Neyri c. Caza, 18 si 23 Oct. 1801. Ibid., p. 66 si 131. A. Papa-
dopol Cali-noth In Amintirile lut (Manuseript la bibl. Acadenrief Ro-
mine) p. 327, spune ea Negri ar fi adresat un ultimatum 10 Ali pasa
in cuprinderea urinatoare: Le prince Coriza m'a chargé de déclarer
respectueusement à V. A. que s'il n'obtient point aujourd't ni !neme,
N'U la force majeure de la ehose, et par télépraphe, Pacquieseement de
la Sublime Porte à l'Union, demain ii .Midi, il la proclainera û Bucarest".
In Scrierile sale diverse (Manuscript la bibl. Acad.) p. 4,0, adaoge chiar
eti a doua zi, intrebindu-1 Ali pasa, ruin stau luerur ile, Negri ar fi seos
eiasornieul si ar fi spus : l'heure qu'il est. PUnion a du etre deja
proclamée". Corespondenta 10 Negri nu confirma acerista versiune.
Firmanul reprodus in .3Ion, of. al Tdrez Ront., 3 Fevr. 1862
si in Archives diplomatiques, Paris, 1806, p. 200.
-222 ISTORIA ROMNILOR
ar putea fi graba de o mina criminala, se osinde-

-ste guvernul mea* si tara intreaga la tristul rol de
a trai de an pe mine, fara a putea intreprinde
ceva definitiv i statator, si se ripeste autoritatea
ce izvoraste din credinta in durata lut i, fara de care,
niel o ocirmuire n'a putut vre °data sa-sl indepli-
neasca menirea, si Cu atit mal putin reorganiza o
-societate, demoralizata prin lungi nenorocirl po-
litice".87
De la reinccperea lucrarilor ambasadorilor, Sep-
temvrie 1861, dotnnitorul se putea astepta la o des-
legare favorabila a chestiunei unirei. De aceea el si
iea oare care masuri, in vederea acestel
Ministerul muntean iea dispozitil ca, prin in-
talegere cu presedintele consiliulul din Moldova, in
,prevederea unirel definitive a Principatelor si spre
inlaturarea oare caror piedecl la punerea ei in lu-
crare, sa se numésca o comisie mixta, compusa din
8 membri Moldovenl si 8 Munteni, care sil procea-
da, l'ara intirziere, la unificarea legiuirilor si regu-
lamentelor administrative.88 Donmitorul, in raspun-
sul saa la felicitarile aduse de generalul Golescu,
presedintele comisiei centrale, in ziva de 16 Oct.
1861, spune ,De la suirea mea pe tronul Roma-
niel, unirea a fost statornicul obiect al preocupa-
tiunilor mele. Cunoastett ca Malta Curte suzerana
puterile garante, ale caror generoase simpatil sunt do-
vedite, se ocupa in momentul de fati cu realizarea
acestei a noastre dorinti care singura poate conso-
lida viitorul Principatelor"." Era chiar peste putinta
de a mal ocirmui t'ara unire. Poporul o cerca, ca-
merile de asemenea ; apol chestia rurala nu se pu-
tea botan i deosebit si agitatia in jurul ei devenia
Le Constitutionnel, '7,.5 Noenwrie 1864,,
Mon. of. al Tare' Rom., 9 Sept.1861.
Mon. of. al Mold., 16 Oct. 1861.
perieuloasa. Niel un minister nu ar mal fi putut ti-

nea piept curentului, si de aceasta situatie a trebuit
sa se convinga la sfirsit si puterile i chiar Poarta,
eind a consinAit in sfirsit la realizarea acesto dorint1.9°
In 25 Noeinvrie, Teodor Calimaki, secretarul lui:
C. Negri, soseste la Galatt cu firmanul pentru unire.
Sa se observe ca nu Negri singur aducea firmanul,
ci seeretarul lui, ceea ce face pe Täranul romin
sa spuna, ca conduita D-lut Negri are insamnata-
tea et, pentru ca ne atinge pe totl intr'un chip foarte
placut".91
In 3 Decemvrie domnitorul, in mesajul de deschi-
dere al adunarel, spune, ca dupa 3 ani de silinti
neintrerupte, suntem de asta data bine intemeiati a
crede, ea unirea eSte in fine dobindita pentru nota,
si de aceea el declara, ca a aderat la votul ambelor
adunar!, de a desbate in comun proiectul de lege
rurala. 9 2
Duo cetirea mesajului in adunarea moldoveneasca,
doinnitorul adaoge, ca unirea e incheiata. Malta
Poarta si puterile garante ati aderat la unirea Prin-
eipatelor. Ne vom duce deci in curind la Bucuresti;
lar cauza pentru care nu ne ducem astazt, este ca
sunt de regulat mal multe ehestiuni locale"."
Spre a linisti spiritele in privinta firmanulul care
ineuviinta cum am vazut o unire conditionata de mai
multe restringen, domnitorul adaoga: unirea va fi
asa dupa cum o dorim nol", urinind in aceasta prin-
eipiulul expus de Negri, in Dota sa din 16 Noemvrie
1861 catra ambasadort, anutne ca nu ne vom su-
pune la nitnic ce ne ar ti impus, i aceasta chiar in
puterea art. 22 si 23 ale Tratatului de Paris si a
Troixde la Roumanie, 24 Oct. 1861.
Unirea, 1 Dec. 1861. reíranta romin, 3 Dec. 1861.
Mon. of. al Tara, Bont., 4 Dec. 1861.
93. Mon.. of. al Mold., 4 Dec 1861.
art. 2 din Conventie"." Este invederat, ca domnito-

rul proclama unirea Intr'un chip mai larg, de cit o
ineuviinta firmanul primit de puteo., si ca clec! el fa-
cea un pas indestul de Indraznet, trecind iarasi a-
laturea Cu vointa Europel."
In 11 Decetnvrie Alexandru loan I da o proclamatie,
aratind in chip oficial indeplinirea Unirea este
indeplinita, zice el; nationalitatea romina este inte-
meiata. Acest fapt maret dorit de generatiile tre-
cute, aclatnat de corpurile legiuitoare, chiamat cu
caldura de not, S'a recunoscut de malta Poarta si
de puterile garante si s'a inscris In datinele natiu-
nilor. Dumnezeul parintilor nostri a fost Cu tara, a
fost cu nol. El a intarit silintele noastre, prin inta-
lepciunea poporuluT si a condus natiunea cama un
falnic viitor. In zilele de 5 qi 24 Ialwarie ati de-
pus toatà a voastrà incredere in alesul natiunei,
af intrunit sperantele voastre intr' un singur
domn ; alesul vostru vá da astäzi o singurei Ro-
meinie".96
Adunarea din bucurestI izbucneste in o zgomo-
toasa bucurie la cetirea aces!el proclamatii. Adresa
de raspuns la ea sfirseste cu cuvintele: Depunem
la picioarele tronulut omagiile noastre de recunos-
tinta si de devotament, si va uram sa va inzileasca
Dumnezen, pe acest tron cate nu va mal putea fi
zdrobit, de cit ru viata a cinc! milioane Romini"; 97
insusi Barbu Catargiu nu poate face altfelia de cit.
91-. Reprodusa de Taranta tomin, 17 Deceinvrie 1861.
De qtreea Vasescu in desbaterea posterioara a raspunsultif la
mesaj din 1863 (sed. din 7 Fevruarie 1861. Mon. of., supl.) spune: dv.
stitY in ce conditi1, in ce stare ni s'a dat unirea de catra strainI
va aducet1 aminte, in ce mod a proclamat-o Alexandru loan I de la
aceasta tribuna". Ve2.1 iiìa jos.
Mon. of. al l'arel Rom., 11 Dec. 1861. Mon. of. al Mold., 12
Dec. 1861. Proclatnatia este publicata si In Archives diplomatiques,
1866, II, p. 209.
ilion. of al raref Rom., 15 Dec. 1861.
a rosti cuvintele : Sa traiasca clomnitorul nostru

care singar, prin a su stciraintd, ne a dat aceasta
zi atit de stralucita".98
In adunarea moldoveneasca bucuria era tmbinata
Cu oare care neliniste. Cind Panu rosti cuvintele:
ziva de astazi este cea de pe ¡trina in care depu-
tatil moldoveni se aduna si lucreaza in adunarea
Moldovei"," el zicea ramas bun la vechea viata po-
litica a taro care se jarttise pentru biiiete intregu-
lui neam. De aceea si raspunsul adunarei moldovene
la proclamatia uniret nu se poate inipiedeca a tur-
hura notele de veselie, cu una de ingrijire, solicitind
de la doinn luarea aminte asupra necesilatilor de a
regula provizoria, pana la intrunirea camerilor, ne-
aparatele interese locale ale Aloldover. ot o
Adunarile stint prorogate in ambele tan- i li se
da intilnire la Buturesti, pentru ziva de 24 Ittnuarie
1862, aniversarea primulut pas prin care unirea,
acum savirsita, se avintase pe orizonul vietei ro-
minesti.1"
Unirea, 1---5 Dec. 1861.

Procesul-verbal al edinteI din 12 Dec. 1861.
190. Unirect, 1-5 Dei!. 1861.
101. Ilion. of. al Tare Rom,., 15 Dec. 1861.
15
CAP. VI
DE LA TJNIRE PANA, LA SESILTNEA

ORDINARA DIN 1862
(11 Decemvrie 1881-3 Decemvrie 1862).
Moldova i cAderea Iauliii. Unirea efectiva a

tarilor romine avind a trece in dotneniul faplelor, ar
fi trebuit pe cit se putea crutata Moldova §i capitala
el, in aceste momente de grea cumpana pentru
In loe de aceasta, prin o nechibzuinta a ministrulul
cultelor din Moldova, principele Alexandru Cantacu-
zino, mintele sunt turburate in IaI intr'un chip in-
satunator.
Anume ministrul luase masura, de a se incredinta
directia §coalei centrale de fete, pana acuma ocupata
de profesorul Verdeanu, unel profesoare de franceza,
d-na Gros, care era §i straina. Consiliul scolar pro-
testeaza la domn contra acestei lovituri date inamo-
vobilitatet corpulut didactic (4 Ianuarie 1861). Mini-
strul destitue pe tre! profesor! din arel consilin:
Columb, Petrescu i Marzescu. Elevit interni din A-
cademia Mihaileana se rascoala i refuza a intra in
clase. Ministrul vine el ittsu la Academie, insulta
pe elevi cu cutintul de mojici, imputindu-le, ca ar vra
DE LA UN1RE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 227
sa desfiinteze scoalele. Vasile Gheorghian,1 elev din

clasa a V-a, urcindu-se pe o masa, si adresindu-se
catra ministru, it spune : Doinnule Ministru, not' nu
putem sa stricam scoalele ; dar ce putem face, noT
acesti mojid care stain pe ateste banc, este de a
ruga pe Dutnnezea sa trimita blastam asupra acelor
care au de gind sa strice scoalele". Si elevele din
scoala centrala protesteaza contra impunerei une!
directoare straine, si una din ele, Cornelia Boerescu,
raspunde la mustrarile nouel directoare : Sunt fiica
de Romin si noi am supt lapte de Roinin de la ma-
mele noastre". Cetatenit din Bucuresti t.rimit feto un
orologiu, cu inscriptia cuvintelor ei. 2 La Acadeinie,
prefectul vra sa aresteze pe Gheorghian. Elevii se opun.
Pentru linisti, sunt improscatl cu tulumbele ; scoa-
lele rasvratite sunt Wilke pentru cit-va timp, loc-
um! in ajunul plecarei adunaret la Bucurest1.3
In asemene turburare a spiritelor, se incepe seria
de dispozitii, inenita a inlocui cele doua capitale de
pana acuma, prin una singura.
Cea intal masura, pentru unificarea administratie!
ambelor WI, fu instalarea unul minister provizor pen-
tru Moldova, duo dimisia ambelor ministere din IasI
si din Bucuresti, pana la infiintarea unui minister co-
mun. Ministerul provizor fu alcatuit, sub presidentia
lui lanai Cantacuzino, din Al. Cantacuzino si Leon
Ghica, fostul presedinte de consilinAl. C. Moruzi
ministrul lucrarilor publice D. A. Sturza avind a mer-
ge la Bucuresti, îu vederea hitocmirei ininisteriuhrt
unic.4
Avocat si barbat politic din Iasi, reposat de curind, 1901. Cuvin-

tele le-am renrodus dup. spusele lui Gheorzhian insus. In Tribuna, 17
Martie 1862, sunt redate cam alt-feliu, dar cu acela.s intales.
Tribuna citath.
Tribuna roniina, 11, 21 si 28 Iatmarie si 12 Fevruarie 1862.
Comp. Mon. of. al Mold., 15 Ianuarie 1862.
Decret din 4 Ianuarie 1862. 3fon. of. a/ 3fold., 16 Ianuarie 1862.
228 ISTORIA ROMTNILOR
Dupa constituirea ininisterului comun pentru Prin-

cipatele- Unite, sub presidentia Jul Barbu Catargiu, a-
cel provizor din Iasi este desfiiintat, si se pastreaza
nuinai directorii de departainente, deosebiti pentru
Moldova, spre a nu se aduce de °data perturbari in
afaceri.9
Directorii de departamente din Moldova purtaa
titlul de director ministerului (din leiuntru, de jus-
tifie &) pentru departamcntul Moldova 6 Presedin-
tele coiisiliului, Barbu Catargiu, explica, in sedinta
din 14 Fevruarie, pentru ce a tost nevoit sa urineze
astfeliri, neputind, spune el, sir:Amnia asa de repede
toate cancelariele Moldovel la Bucuresti, sprea a nu
aduce o prea mare desordine in lucrari si a nu face sa
strige Moldova, ca unirea a fost pentru ea o prapas-
tie".7 In curind insa se incepu aceasta stramutare a
cancelariilor. Mai intar, se face acea a arhivelor care
suit concentrate in Bucuresti, raininind in Iasi nu-
maT o sucursala a acestor depozite, sub ordinele ca-
pului arhivelor statului din Bucuresti. 8 Le clesfiintaza
apol casa ministeriuluf cultelor din Iasi si se centra-
lizaza veniturile rnanastirilor la vistieria din Bucu-
rest1.9 In 17 Aprilie inceteaza directoratul afacerilor
straine al Moldovei, i lucrarile ce trebuiail sa ramina
in Ja!, precuin eliberarea paspoartelor, trec la pre-
fectura Polit,ieï.w Prin legea din 15 lunie, se des-
fiintaza curtea de intaritura din Iasi, inlocuind-o
Tribunalul Iasi Sectia a Ill-a.111_a 31 tulle se ma! des-
Jurnal din 26 Ianuarie 1862. Mon. of al Principatelor-Unite
31 Ianuarie 1862. Monit. of. al Mold., 7 Fevruarie 1862. Tribuna ro,-
mina, 12 Fevruarie 1862.
Jurnal din 1 Fevruarie. Monit. of. al Mold., 1 Fevrnarie 1862.
Mon. of., 20 Fevruarle 1862, supleinent.
Mon. of., 26 Martie 1862. Cel intra cap al arliivelor centrale e
Grigore Bengeseu.
Deere'. din 22 Martie 1862. Mon. of. portea Mohl.,29 Martle1862.
Foaia publicatidor oficiale, 17 Aprilie 1862.
Ibid., 30 lulie 1862.
DE LA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 229
fiintaza directoratul ministerului de interne. 12De ase-

mene se centralizaza administratia postelor, supri-
mindu-se acea din Iasi. 13 Tot atunci se suprima scoala
militara din lasi, contopindu-se cu acea din Bucu-
resti. Cu toate aceste, Cogalniceanu eeruse, cind Cu
desbaterea privitoare la scandalul scoalelor din Iasf,
ea sa se infiinteze niel cit mal multe scoale. Ajo, zicea
el, poporatia este mal mult straina i orasul se atla la
72 de clara de parte de Prut si este den i o datorie na-
nonata a sustinea scoalele in Iasi. Nu voim centra-
lizarea §. In invatamintul public". 14 In 3 August se
desfiintaza ultimul directorat ce mal ramasese in Iasi,
arel al ministeriulutjustitiel. 15 La 4 August, se cen-
tralizaza oficiut statistic in Bucuresti, '6 si la 18 Sep-
temvrie se desfiintaza directia sanitara din Iasi si se
lnstitue consiliul sanitar superior din Bucurestl. 17
Paralel cu aceasta trept&ta desfiintare a centrelor
de servicii din Moldova, merge si stergera cleosebi-
rei forinale, in care se manifesta pana atunci sepa-
rata el existenta. Monitorul oficial al Moldovei poarta
acest titlu pana la 9 Fevruarie 1862; de acolo ina-
inte se schimba in Monitorul oficial partea
vei; apot se preface in o simpla Foaie de publica-
_tima oficiale. Pana la 31 Iulie, aceasta foae ofici-
ala publica dispozitiile directoratelor moldovenesti,
incetind la acea data, odata eu ultimul directorat,
asemene publican!.
Vechiul HUI" de capitala, maT este dat Iasulul in
cite-va acte, elijar diipa 24 Ianuarie 1862, cind de
Decret din 19 folie, care fixaza aceastA destiintare pentru 31 a

acelet hm!. Ibidetn, 19 lulie 1862.
ibid., 31 lulie 1862.
14-. -.'5eilinta din 19 Martie. Mott. of. al Principatelor [T'ate, 22 lu-
nie, suplement.
Jurnalul consilinlia de minitri. Mon., of, 3 August 1862.
Ibid., 4 August 1862.
Ibid., 18 Sepleinvrie 1862.
drept ineetase de a mal fi capitala. Asa in un tabla'

statistic de nascutt si morti, se trec acet din fas!
sub rubrica de Capitala Iaqi, in ziva de 3 Fevru-
arie ; programul examenulut de lama este tiparit in
trunte, cu titlul de examenul din Capitala 1ai, in
6 Fevruarie; budgetul eheltuelelor spitalului izraelit
se arata iar ea din Cap itala Iai, in ziva de 7 Fe-
vruarie. 18 Dar lista alegatorilor Moldovei, publicata
In nuinarul din 24 Martie al Foaet publicatlunilor o-
ficiale, nu mal contine, ea supraseriptie a rubrieel la-
sului, decit oraqul la0; apot examenul vara pen-
tru partea de dineoace de Milcov se publica iarast, la
16 Tunie, sub indicatia de ora§9,t1 Ia0. 19
Pentru a se despagubi lasul de caderea ha de la
rangul de capitala la simplu oras de provincie, ur-
mare neaparata a inflintarei uniret, se ivi ideea de
a se asaza in el curtea de casat'e. Deputatul de Do-
roboia, P. Cazimir, propine, in sedinta din 18 Fevru-
arie, instalarea inalter curti in Iast, pana la inliin-
tarea cailor ferate, proputiere repetata de deputa-
tul Vaseseu, in sedinta din 9 Martie. Aceasta pro-
punere insa, combatuta de insusi fruntasit deputati-
lor moldoven1, Cogalniceatiu i Panu, cade, intrunind
numat 36 de bite pentru, contra 52.2° Cu prilejul
acester chestiuni se facuse in lasi oare-care mis-
eare, provocata de separatistt. N. Istrate, A. Cerne
presedintele municipalitatet si 1. Corjeseu, P. Corne-
seu, C. Codescu, P. Cristea, D. Lazareseu si Baldo-
vid membrit et, trimit o depesa tul P. Cazimir, prin
care II incurajaza a sustinea propunerea lut. Por-
Monit. of. al Mold., 3, 6 si 7 Fevriiarie 1862.

Mon. of. partea Mold., 2.4 Martie 1862. Foaea publicafiunelw-
oficiale, 10 lunie 1862.
edinta din 16 Medie. Mon. of., No. 65, 1862 supleinent. Comp.
Tribuna romfina, 27 Fevrnarie 1862. Prin urmare nu este exact ca s'ar
fi fagaduit IauIu1 stramutarea Curta de casatie §i cd fitgaduinta nu
s'ar fi indeplinit.
tretele lui Cogalniceanu si Panu sunt arse, si li se tri-

mite o depesa, in eare li se spune, ca intru cit aû tra-
dat cauza Jaultii, Iesenii niel odata nu-i vor mal alege
ca deputati". O petitie este alcatuita de C. Rolla,
infocatul unionist de alta data si este tritnisa spre
subseinnare in Iast si in judete." Generalul Bals pune
casa lui la dispozitie pentru sabsemnarea petitief.
O scrisoare din Iast, din Septemvrie, arata, ea nu
este de negat ea guvernele care s'an succes de la
24 Ianuarie, ali Meut cu stiinta saa pe nesliutele, nu-
mal fapte de acele care puteaa fi exploatate de re-
actiune contra uniref. Loviturile date foastel capi-
tale a Aloldovei sunt grele i profunde. I s'a redus
la nula, cind nu i s-a inchis elijar cu totul, catea
de progresare. Scoalele staa tot in tristele conditit de
mal inainte. Cu straniutarea scoalei militare la Bu-
curesti, s'a obrintit i mal rail buba. Parintii ne-
multamitl, profesoril lasatf pe pavea, in timpul
se gramadeaa toate nevoile iernef. Brutaril, mace-
laril, bacanii loviti in micile lor interese ; toti striga.
Ce stie pietrarul, timplarul, din ce cauza e silit sa
moara de foame, lipsit fiind de lueru ? De-alde au-
torit petitiel le spun ca unirea e de vina, si el stri-
gâ : jos Unirea".22 Ceva mal tirzia ideile separaliste
isi fac drumul si in presa straina. Ziarul parizian
La France, intemeiat anume pentru a combate u-
nirea Ratio, trebuia sa fie protivnic unirel Ro-
i
minilor. El devine organul rostirilor separatistilor

din lasi si publica o adresa a unui ¡aunar de ale-
Doninitorui in o serisoare e. Docan cumnatul 10 Rolla, doja-

neste purtarea acestuia.Rolla trimite domnitoruluf o depea de scuza.
Rossetti.
Rominul, 28 Sept. 1862. Si principele N. Sutu (Mjnsoires, p.
3761 spnne: La Moldavie entière soulrrait de vet abandon, dans lequel
elle a été laissée, par suite d'une union qui en réalité n'a 6té qu'une
annexion et un anéantissement de son entité, faute de précautions
pour lui rendre ce sacrifice moins penible".
232 1STORIA ROMiNILOR
gatorl moldovenl catre deputatii lor din camera, in

care adresa, dupa ce se expune starea cea ni a ta-
rei in bate privirile, incheie: unirea este serios com-
promisa; nimene nu o va putea tagadui ; i in ade-
war este aceasta o unire ? Oare prin unire am
nol, si cu noi totI unionistii cer mal infocati,
o centralizare a administratiel statului ; centralizare
.care atrage totul la ea, rapind fie caro autoritati
a tarel orl ce neatirnare, mg ce initiativa ? Saa se
poate numi unire aceasta absorbire a puterilor ene
rastringe si inghite, pana si stabilimentele de in-
structie si (le utilitate publico si le duce eu
la Bucurestia? 23 Aceasta adresa de plingere si de
doleanta. CU111 o numeste alt oigan francez, Le Con-
stitutionnel, face un triare efect in presa straina. A-
cest din UrIlla ziar spune, ca trebue sa fie o !liare
turburare in minti, o suferinta extrema in afacerile
publice si private, pentru ea sa se gasasca Romini
gata de a uita, ca unirea celor dona provincil a fost
dorinta lor cea mal scumpa si trebue sa ramina te-
mella cea mal trainica a viitorulul toril." Le Pays
adaoge, ea acest document nu confirma de eit prea
mult ceea ce am aflat, prin scrisorile noastre parti-
eulare, despre starea de neliniste a spiritelor si asu-
pra gravitatil situatiunei in Principate".25 Alte ziare,
precum Le Siècle, combat asemene paren pesimiste,
observind, ea unirea celor cloue, principate nu s'a
putut face l'ara jarlfe, nedespartite de toate preface-
rite de acest felin. Capitata Moldovei a trebuit ea
singura sa subscrie la o eadere, poate t'ara lene, si
multe interese din provineie V31' trebui sa sufere
vor Mal suferi, din aceasta revolutie eare aiurea
ar fi produs nenorocirl. Atitea suferinti ar fi ajuns
La France, 23 Oct. 1862.
Le Constitutionnel, 25 Oct. 1862.
Le Pays, 25 Oct. 1862.
prelutindeue aiurea, pentru izbucnirea une! nemul-

tamiri care ar fi puta sa fie usor exploatata
partizi, daca deasupra une! crize politice neinlatu-
rate si a unor incurcaturi materiale neatirnate de ori
ce vointa ()meneasen, speranta unill rodnic viilor nu
am' fi mantinut la Ro ni pittriotismul, de ca re
dat atitea dovezt. De aceasta sttnca a venit sa se
zdrobiasca incercarea regrelabila, din care o parte
din presa franceza a incercat se faca un rechizitoriu
contra doinniel principelal Alexandru".26
Miscarea separatista era sprijinita mal ales de
doua eletnente din poporatia Iasulul : Femeile si E-
vreil. Pentru t'eme' lucrul se explica, prin decaderea
stralucirel orasului; cit despre Evret, Rominid ex-
plica purtarea lor, prin faptul ca, stramutindu-se ca-
pitala, el nu mai puteab hice treburi".27
Cogalniceanu, pe care l'am vazut mal sus lidatu-
rind cuvinttil de capitala pentru Bucuresti, spre a
1111 jigni i in forma pozitia Iasului, se sileste actinia
a-I da o compensare pentru lovitura siderita de el prin
unire, propunin(l In sedinta din 19 Martie urmatoa-
rele imbunatatirl pentru fonsta capitala a Moldovel
1) consolidarea Universitatei, 2) antrepozite, 3) re-
ducerea impozitului t'oficiar la jumatate, 4) zidirea
catedralet si a cazarme!, 5) sosele in judet, 6) fa-
-urea Prutului navigabil pana la Ungheni si 7) o
cale ferata care sa lege 'astil cu Bucuresti1.28 Nu_
Le Siècle, 31 Oct. 1862.

Rominui, 28 Marlie 1862. Comp. Intrigues de la Russie
Roumanie, Paris, 1862, p. 3: ..Certains riches Israéli tes de Jassy, léses
momenlanement dans letirs intérks par l'union et par ltt translation
tle la capitale A Bucarest, s'etaient faits les instruments de la sé-
paration".
Mon. of. No. 68. 1862 suplement. Observam ca ininocut de ea-
pitenie, pentru mantinerea lasulut, era in mitaca tul Cogalniceatm, in-
tarirea scoalelot lui. (Citara une «1 Monitortil eu numarut, in loe de
data; aceasta dia cauza, ca culegerea folosita de noT avea data une
or1 strepuuga, si nu se putea ceti).
234 ISTORIA ROMÍNILOR
mai unele din aceste inbunatatiri si aceasta numai

pana la un punt, puteaa sa precumpeniasca cade-
rea, pe povirnisul careia Iasul apucase de la stra-
mutarea capitalei. Adunarea insa, chid raspinge stra-
mutarea Curtei de casatie, nu voteaza niel macar
mingierile propuse de Cogatniceanu.29 Si gazetele din
Bucuresti precum Rominul, cer pentru Iai, (kept
compensare, imbunatatiri administrative, de care Irisa
toata tara, si nu numai Iasul, avea nevoie. Tot asa
pranul romin sustine, ca raspingindu-se asa-
zarea curtei de casatie in Iasi, adunarea a ramas
indatorita a-1 da cit mal neintirziat, institutiuni si
inlesniri care sa satisfaca in adevar jignitele tut in-
terese si pagubele ce a suterit, in urma stramutarei
capitatel in Bucuresti"."
Insust domuitorul recunoaste nevoia de a se da
Iasului o compensare pentru lovitura primita. La
inaugurarea scoato militare din Bucuresti, el spune:
Aa mijlocit serioase rezoane pentru tuzia scoale-
tor militare din Iasi si din Bucurestt, sunt pre-
i
ocupat de jartfa impusa vechei capitale a Mold°.

vet, prin centralizarea serviciilor publice in Bucu-
restt. Nu vol cruta ninhic, spre a ridica, precum me-
rita, orasul Iasi care a fost leaganul unirei"."
Paralel insa cu aceasta cadere a lasului care tre-
bula numat de ell sa singereze pe altarul unirei, se
iea tnal multe masuri pentrit intarirea contopirei tari-
lor romine : In 14 Fevruarie se destiintaza, prin o lege,
comisia centrala, lovindu-se iarast in firtnanul ce au-
toriza unirea si care declara comisia centralg nu-
mat de suspendata." Se suprima taxa de exportatie
Rominul, 16 Martie 1862.
Ibidon, 10-11 Marlie 1862. Teiranul romin, 18 Marti° 1862.
Mon. of.. 22 Sept. 1862.
Mon. of. partea Moldova, 5 Martie 1862.
DE LA UN1RE PANA LA SESIUNEA ORDINARA DIN 1862 235.
si de la vamile Moldovei." Legea de contributii

pentru poduri osele, de 12 lei de cap, se inunde
i
si in Moldova, desfiintiodu-se clarea de 14 lei ce e-

xista aici.34 De asemene se aplica, la nordul
vului, legea procurorilor". Se aplica si in Muntenia
sistemul de exploatare in regle al postelor, intro-
dus mal inainte in Moldova.36 Se unifica contributia
fonciara de ambele partt ale Milcovului." Se intin-
de laxa de 10 00 asnpra proprietatilor de mina
limada si in Aloldova." Se unifica cele doua muni-
cipalitati din orasul Focsani." Se unifica sistemul
penitenciar, introdus pana aluno nimio in Moldova. 40
Cogalniceanu cerind insa ea, intre al te niasuri me-
nite a intari unirea [vean» n'Acarea colorilor si
a drapelulta, con topirea monitoarelor, inlaturarea gra-
nitelorsa se inlocuiasca si titlul de Principatele-
Unite, prin acel de Romania, ministerul nu indraz-
neste sa mearga atit de departe, mai ales in ceea
privesle non] titlu al tare!, El combate decI propu-
nerea Jul Cogalniceanu care, pusa la vot, cade.4'
Omorul lid Barbu Catargiu. Pe cind in Iasi se
pregatia substratul pentru racirea vechiului entu-
ziasin, in Bucuresti cugetele pulo impartite intre
dona plecari: de °parte multamirea pentru sosirea
deputatilor moldoveni ce umplea inimele de buen-
rie, vazindu-se in sfirsit intrata in realitatea fapte
lor, stramutarea eapitalei in Bucurestt si deci spo-
rirea si imbogatirea vietei luí economice; pe de alta
33. Lege din 12 Fevruarie. lbiclem, 11 Martie 1862.
31. Lege din 30 Martie, Ibidem, IS Aprilie 1862.
Deeret din 26 Martie. Ibiclem.. 5 Aprilie 1862,
Deciet din 27 Aprilie. Ibidem, 16 Mal 1862.
Lege din :30 Martie. Ibidem, 5 Mal 1862.
Legea din 28 Martie. Ibidem. 21 Itinie 1862.
Jurnalul cons, de ministri. Ibiclem, 11 Iulie 1862.
Deeret din 31 Aug. Ibidem, 31 August 1662.
edint,a din 20 Martie. Mon. of., No. 72, 1862, su1)1-
-236 ISTORIA ROMiNII.OR
ingrijirea ce le insufla constituirea ministerulut unio-

nist, pe care domnitorul, pentru a nu arunca, prin
o lupia nona parlamentara, un val asupra maretulut
act savirsit, il alcatuise din personaje luate din uta-
joritatea adunare!: Barbu Catargiu ea presedinte,
principele Moruzi, C. &alioli], 1. Ghica, Apostol Ar-
sachi si G. Bals. Aceasta alcatuire nemultamise in-
tr'un inalt grad partidul stingei si pe poporul ce tinea
cu el." In ziva de 24 Ianuarie, aniversarea indoitei
alegeri si zitia aceea de mare serbare nationala
care trebuia sa se celebreze realizaren unirei, Va-
lentineanu, redactorul Reformei, scoate ziarul sao Cu
foaia in alb, continind numai urmatoarele cuvinte
Romania e lovita de moarte; ne am intors inapot
pe timpul dorrinulut Tudor. Fanariotil sunt la putere.
En im! sfarim pana astazi"."
In cuvintarea de deschidere a adunare!, in ziva de
24 Ianuarie, donmul spune O viata noua se des-
chide astazt pentru Romeinia." Guvernul men este
insarcinat a .va depune actul 45, prin care s'a storni-
cit modificarle la Conventia de Paris. Eú !lisa, cre-
diticios misiunef ce mi-att dat i, cunoseind dorinta
statornica a Rominilor de a raminea uniti, am procla-
mat inaintea d-voastra cItsi inaintea tare! unirea de-
finitiva a Principatelor. V'am zis, ca ea va fi precum
Romania o va don i si simti. Nu ma indoiesc ca niel
Malta Poarta, niel puterile garante, nu vor cugeta a
desfiinta in viitor unirea ce ati recutioscut-o atit de ne-
Mon. of., 22 Ianuarie 1862. Tribuna rominei, 10 Martie 1802.

Reforma, 24 'anularle 1862.
Acest nume fuese dat de inaT multe orT pana :muna Princi-
patelor-Unite, chiar in acte oficiale interne. Nu mal put.in il intrelm-
intau §i strainit. Ca o curiozitate, citam o scrisoare din 1862 a luT
Victor Hugo, catre un cunoscut al sau din Bucuret1, caro poarta pe
adresa numele de Roumanie. VezT La Voix de la Roumanie, 3 la-
rmarie 1862.
Ap se inlocuia uriciosul nume de firman.
cesara pentru fericirea Principatelor"." Era invide-

derat ca domnitorul punea actul la o parte si pro-
clama unirea altfeliu de de cum o concedase confe-
renta din Constantinopole, si de aceea se si ivi zvo-
nul, ca consulii puterilor ar fi protestat contra mo-
dultil curn se proclamase unirea, zvon pe care gu-
vernul cauta sa-1 desminta. 47
Cind domnitorul esi din adunare dupa cetirea me-
sajului, el fu aclamat en cea mal triare infocare.
MI insa nu se bucurara de o primire asa de en-
tuziasta.48 In curind trebuia sa se manifesteze, inteun
chip, mal rostit indepartarea fireasca ce exista intre
partidul dreptel i acel al poporului. Anume taranif
auzind de mult vorbindu-se de unire, de imbunata-
tirea soartel lor, de dare de painint, de buna-vointa
doninitorulul pentru el si de opunerea boierilor, a-
mestecase toate aceste in capul lor, lipsit de conceptia
limpede a lucrurilor si, cind auzira ca donmitorul vine
in 13ucuresti sa proclame unirea crezura ea a venit
momentul ca sa fie mal fericiti. Niste tarani din ju-
detul Buzetilin, sub conducerea tinaja Nita Mataieru,
pornira catra Bucuresti, spunind ca vrau sa lee ca-
pul gravgorilor ce nu tin cu tara. Aliscarea mi era
deci, cum se sileaa sa o arate organele liberale, o
simpla manifestare in favoarea unireI, eare niel nu
putea interesa pe taran] ea aet politie in sine, ei
numaI ea tiind in leptura tu inibunatatirea starei
lor. Aveaa deci dreptate boierif si ministerul lor, de a
fi ingrijiti de aceasta 'Aseare si de a lua masurI,
ca taranii sa fie opritt in drumul lor. Suprefectul insa
ce voia sa li se impotriviasca, este batut; taranil ja-
fuese mal multe proprietatt, procurindu-sl mal ales
Mon. of., 25 l'anuario 1862.
Mon. of, 11 lanuarie 1862. Comp. Monit, of al Tara Roma-
neet, 20 Deeenavrie 1861.
Serisoare din Fineureer, In Tribuna ronlind, 6 Fevr. 1862.
arme, Cu care apoi vor sa plece spre Bucure*tl. Se

intrebuintaza alune! armata eare it astimpara. Proeu-
rorul De1iu, trimis in ancheta, este de parere, ca ta-
ranii se resculase, spre a rasturna noul ordin de lu-
ruri, in viderea imprejurarilor." Barbu Catargiu, in-
terpelat In adunare asupra arestarei a alai bine de
.200 de taran! §i asupra traganarei instruetiei, ras.
punde, ca rascoala ar fi putut da Orel o lovitura
ce ar fi cufundat-o in prapastia nenorocilor, din care
nici stranepotii no§tri nu ar fi putuUo scoate".5° Si
In aceasta pornire a taranilor, se pot vedea tot ur-
mele incordarei ce existaa intre clasa conducatoare
§i poporul de jos, marele Dour care domina intreg
orizonul acestel epoce de fierbere i de prefaceri. Ca
chestiunea era suparatoare pentru partidul dreptei,
-se vede de pe modul cum fura conduse desbaterile
camera Cu prilejul interpelare! lui I. C. Bratianu.
Abia anuntase el interpelarea, §i primul ministru H
§i raspunde, fan a-1 lasa macar sa §i-o desvolte ; jar
dupa euvintarea pre§edintelui cabinetuluT, desbaterea
se inehide i se trece la ordinea zilet51
De odata cu deschiderea earnerei uniee, se incepe in
Bucureti o agitatie pentru largirea dreptului de vot
§i alcatuirea une! adunarT care sa reprezinte toate
clasele societatel. Tribuna. ronîná, cere ca intaiul
act al adunarel sa fle votarea une! legT electorale
noun, care sa dee reprezentarea tarel intregi, i acea
noua adunare sa proeeada la reforme." In raspim-
sul la mesaj, adunarea spunea ea este organul cre-
dincios a 5,000,000 de Romini, cind ea vine se fe-
licite pe domnitor pentru indeplinirea marelui act al
Reehizitorul preeuroruluT in 1?ontinul, 22 Sept. 1862.
Sedinta din 21 Fevruarie. Mon. of., No. 47, 1862, Supt.
Sedinta din 21 Fevruarie Mon. of., No. 47 eitat. Comp. Rona-
mil, 22 Fevruarie 1862.
Tribuna romind, 28 Ianuarie 1862.
unirel. pranul romin se, intreaba cum 41 ¡ea ea

acest rol, cind nu reprezinta de eil 5000 de proprie-
tari mari"?53 Mal grava fu lovitura data adunare!, de
catra boierul Scarlat Miclescu care-sf dadu dimisia
din ea, pentru ea intalegea ca legea rurala si bate
legile de organizare sa fie votate de o adevarata re-
prezentare a poporului, in care sa intre i burghejii,
profesiile liberale si tarani!".54
Niel adtmarea irisa niel ministerul esit de asta data
din sinul el, nu se uitatt la asemene lovituri. Ithpre-
una se apuca de organizat tara, dupa ideile partiduluf
dreptei, votind mal multe legi prezentate de minister,
precum legea vinzarei saref, avea de urmarire, dru-
¡mil de fier din Moldova, continuarea stringeret ve-
niturilor dupa starea lucrurilor, intru cit o lege bud-
getara comuna nu se putea injgheba asa in graba.
In sedinta din 23 Martie se voteaza o lege nona de
presa, inodificindu-se in sens restrictiv legea de presa
din Moldova si apheindu-se acuma asupra intregei tan*.
zadar centra deputatif liberal! ea legea de presa
sa fie imbinata cu acea a juriulul i ca sa se amine
votarea ei, vana la prezentarea acestui corolar ne.
aparat. Legea fu votata, dupa cum o infatosase minis-
terul, iar ziarul Rominul iesa in dolin, in ziva cinc]
reproduce desbaterile.55
Cu toate aceste, sa nu se creada, ca adunarea pri-
mia orbeste toate proiectele ministeriulul. Ea vota
mimar ce-T vonvenia i raspingea, ciliar de la omul
el de incredere, legile ce i se parean ca nu raspund
pe deplin intereselor claset ce reprezinta. Asa ea refu-
za de a cereeta un proiect de lege, asupra impartirel
Romaniel in capitanate, temindu-se a nu crea centre
53. Taranta romin, 11 revruarie 1862.

Sectinta din 9 Martie Mon. of., No. 59. 1862 Supl. Tribuna ro-
mina, 17 Martie 1862.
55. Rominui, 23 Martie 1862.
prea marl administrative, care sa poata face greu-

tate guvernulni central ; grija inspirata mai ales de
starea Moldovei."
Tot in aceasta sesiune, vine in desbatere proiectul
de lege rurala, cel pregatit de comisia centrala Inca
din 1860. Desbaterile se incep in ziva de 25 Alai 1862,
cti o cuvintare a lui Cogalniteanu care ataca pro-
iectul, pe cuvintul ca nu revizueste legiuirile exis-
tente intre proprietari si taran!, ci suprima pur si situ-
plu ori ce legiuire, lasind pe taran liber pe bratele kg,
iar pe proprietar pe mosia lui. 57 Mai multi orator'
din majoritatea adunare!, combat pe Cogalniceanu
care e sustinut minim de Grigore Cuza. fare altii
rosteste presedintele consiliului, in ziva de 29 Alai,
cuvintarea aceea care a facut atit de mare efect
asupra contionpuranilor, Inca mult thop isi aducea
Inca atninte lumen, de calificarea discursului lui Co-
galniceanu, din partea tut Catargiu, de himera cu
corpul de aspida, capul o porumbita si coada de so-
pirla maglisitoare". In aceasta cuvintare, de altfelio
indestul de scurta, pentru insatimatul subiect cu care
se indeletnicia, Catargiu combate improprietarirea lo-
cuitorilor si sustine liberate invuieli." Desbaterile se
urtneaza inainte, fara ca Barbu Catargiu sa mat- in-
tervina in ele, pana la 8 Iuniu, cind se intimpla un
incident.
Anume partidul liberal hotarise se tina o intru-
nire publica pe clinpia ltbertatei, spre a celebra a-
niversarea zilei de 11 Mai, atnintire a revolutiei din
1848. Deputatul C. Filipescu face ministeriului o in-
terpelare in privirea acelei sarbari, mai ales ca ea
fusese Incunostiintata prefectului de politie intr'un
chip neobicinuit, nu prin o petitiune, ci prin o adresa
Rom:hull, 18 i 19 Ma1, i 28 Iunie 1802.
Mon. of., Nr. 100, 1862, Supl.
Ibidem, Nr. 108, 1862.
din partea comitetultil el, ca cind ar fi fost acest

comitet o autoritate constituita. Barbu Catargiu, a-
dus a se rosti asupra acelei sarbarl, o ataca In-
tr'un chip foarte violent, mal ales ca unul din
subscriitorit adresei, C. Arion, sustinea ca demersul
comitetului era in deplina legalitate. Barbu Catargiu,
in cuvintarea liii, spunea, ca trandafirh din buche-
tele cu care se pregatiaa sa sarbeze ziva de 11 Iu-
nie, era(' tot acel tu cale voiaff sa celebreze ziva
de 24 lanuarie, i care se pot vedea la Vacaresti:
topoare, cutite, ciomege chiar pustl, si de pe a-
i
ceasta se vede ce caracter inocent ar avea acea

sarbare". El sfirseste energica lui cuvintare Cu cu-
vintele : Pavea, domnilor, patea e odihna si lini-
stea taref, si vol prefera a fi zdrobit, de cit a ingadui
slabirea linistet ; vol prefera tuoartea, inainte de a
calca sail a lasa sa se calce vre una din institutiu-
nile tarei"." Nu stiea Catargiu, in moinentul cind
rostia ateste cuvinte, ca moartea it astepta la usa.
In adevar la sfirsitul sedintei, esind din adunare,
spre a se duce acasa, si fiind luat in trasura de
prefectul de politie, N. Bibescu, Barbu Catargiu fu
ucis de o lovitura de pistol, cind trecea pe sub
poarta Mitropoliel.
Cine a fost onforitorul, nu s'a stiut niel odata, sah,
daca s'a stiut, s'a tainuit. Ca versiunea de a dona e
mal de crezut, reiesa din urmatorul dialog, preschim-
bat intre I. Brateanu i Cogalniceanu, in sedinta din
11 Octomvrie 1866, In care Brateann spune luf Co-
galniceanu, ca : Barbu Catargiu n'a fost omorit de
un Roniin ; d. Cogalniceanu trebuia sa stie aceasta".
Cogalniceanu raspunde ca nu stie. Bralianu adaoge,
ca : traieste o persoana care stie i care-ti va pu-
tea-o spune". Daca n'a fost un Romin, ci un strain,
59. .5edinta din 8 Iunie. Mon. of., No. 124, 1892.
16
este invederat, cft n'a comis t'apta din proprio

îiuloldiie,*i ea a trebuit sa fie naimit de cineva.
E vorba acuma de cine a putut fi el nahnil, i nu-
niai acest punt interesaza istoria, lu deosebire de
acel penal juridic care trebuia se linda la descope-
rirea fapta§ultii. Din care sfere ale societatei bucu-
re§tene a putut pleca acest ()mor? Este invederat
(..a, in lipsa de dovezi, suntem adui a face numai
ipoteze.
S'a creat o legenda, ca ornorul lui Barbu Catar-
gin s'a facut din pricina opunerei lui la legea rurala
ba s'a mers mal departe : s'a pus in legatura oino-
rul eapului partido dreptel cu improprietarirea lo-
cuitorilor din 1864, i s'a aruneat banuiala asupra
lui Cogalniceanu i asupra inspiratorului san, dom-
Ditorul tare!.
Mai intat omorul lui Catargiu s'a facut cu do i ani
inaintea improprietarirei efective a taranilor, in
i
timpul primo desbateri a leget rurale, tea din 1862.

Dar de i in aceasta desbatere, Barbu Catargiu se
declarase in contra improprietarirei, el o t'acuse in un
singur discurs, rostit in ziva de 29 Mai, cu 10 zile,
inaintea atentatului. Intervenirea eapului dreptei in
m'este desbateri nu este asa de insamnata, i eu mult
mai multa inverstmare sunt combatute principiile li-
berate, in holarirea chestiunei taranesti, de alti mein-
bn at acelui partid, precum : prineipii Gr. M. Sturza,
Ditnitrie Ghica, Hadu Rossetti i Kneazul A. Mo-
ruzi, pe lino cate impartas.irea I uï Catargiu la des-
bateri pare in destul tie restrinsa, cu lot discursul san
inflorit, ca tolde cuvintarile luf. Si apoi, la
8 Mal, cind sa intitula omorul, legea inca nu fu-
sese votata, înrít sa se poata spune, ca se razbuna
o fapta indeplinita. Ea se voteaza tocinai in 11 Itmit,
dupa savirsirea oinorului, fiind primil proiectul co-
misiei eentrale cu 62 de hile albe contra 35 negre.60

Credem dect ca, daca desbaterile lego rurale pot
intra si ele in numarul motivelor ce MI impins mi-
na la faptuirea crimei, nu sunt ele acel hotaritor,
eu toate ea aeeasta parere Isi gasi rasunetul pana
In ziarele straine."
Am vazut insa, ea in ziva de 8 Iunie venise in
desbaterl o alta chestiune care, de i mal putin in-
samnata de eit acea rurala, avea un caracter mult
mai arzator si mal ascutit, anume oprirea sarbarel
de la 11 lunie. Am mal vazut tipol en cita energie
eombatuse Barbu Catargiu acea sarbare si se rostise
pentru a el impiedecare. La 12 oare fusese anun-
tata interpelarea ; la 272 fusese desvoltata si la 53 4
Catargiu era impuscat." Nu eredem a gresi, atri-
buind motivul hotaritor al faptei, aratarei energice
a intentiunel lui Catargiu de a opri eu oil ce pret
sarbarea proieetata. Si nu trebuia mult, pentru ca
elementele mal vioae, mal neretinute (Entre protiv-
nicii dreptei sa recurga la acest mijloc, spre a cu-
rati de pe fata pamintului pe omul acela care, prin
ideile sale sustinute de un earacter neinduplecat si
de o vorbire ademenitoare, se arata ea eel mal pri-
mejdios protivnic al inisearei liberale." Se stie apol,
Mon. of., No. 129, 1862, supl.
Daily ¡Velos, 10 Martie 1663, atribue omorul lui Barbu Catar-
giu, frieei ea nu etimva sa treaca proieetul de lege runfla : The ru-
mour that such a law was about to pass, howewer produced its
.effect, and M. Catardji was shat in his carriage by an unknown hand,
whilst he was g the chamber".
Principele Dimitrie Gliiea in sed. din 9 lunie of,
No. 121, 1862, supl.
Cogalniceanu, protivnicul eel mal botara al ltil Barbu Catar-
gin, spune despre el, in sedinta din 1 :11artie 1A2, (Mbit. of., No. 57,
1862, supl.) Ma adresez dar catre presedinlele consiliulni care, sa lie
bine ineredintat, ea pastrez pentru d-sa o admirare adinca, nu numaT
pentru eloeinta, dar mal ales pentru independenta earacterulin d-sale".
Caracteristica tul Barbu Calargiu este de4u1 de bine dala de Armand
Levy, in ziarul parizian nationale, 26 lunie 1802: La pies-
ion (pi le passionnait le plus, était eelle de la propriété. C'est lui
ca domnitorul reproba si el apucaturile prea pornite

ale extremei sting'', in di in ipoteza in care ne am
pus, a omorulul lui Catargiu din cauza proprirel ser-
barel din 1 Iunie, o participare a domnitorului niel
nu poate fi gindita. Tot atit de putin poate fi vor-
ba insa de aceea a lui Cogalniceanu care nu era in
guvern pe atunci si combatuse, numal ca deputat,
proieetul de lege al comisiel centrale."
Prin urmare, daca nu se poate pune omorul
Barbu Catargiu in sarna partidului stingel, in sensul
ca fruntasii 1E11 Far fi pus la cale, nu se poate ta-
pdui acestui omor caracterul unel fapte politice
care deci nu a putut pleca de eit din rindurile pro-
tivnicilor dreptei. Organele timpulul, alit interne cit
externe, atribue acest omor pasiunilor politice. In
primul loc scrisoarea domnitorului catra vaduva re-
posatului, spune, ca regreta pe omul de stat emi-
nent ce a mull in serviciul taro', tnartir al convin-
gorilor sale si pentru apararea principiului ordi-
ner," cuvinte care si ele indreapta gindirea tot
qui, il y a plusieurs années, avait prononcé le mot: le paysan est
notre capital A tous". En Septembre 1848. il applaudit au retour des
Misses. 11 n'était pas sans voir les dangers de l'occupation étrangére;
mais la haine de l'esprit révolutionnaire dominait en lui tout autre
sentiment. Il n'était rien moins que populaire; sa parole, raide et
méme quelque pen provocatrice, lui avait fait bien des ennemis".
6. Instructia adunase banuielf asupra until Ungur Bogathy Gyorgy
(vezI dosarul la ininislerul justitiel No. 1037, 1862). Vinovat sau nu,
acest om era net tat ea autor al crimeT. O brosura Note sur les Prin.
cipautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris 1801, p. 13, spune
On avail à s'étonner qu'un certain Bogati, étranger que l'opini on pu-
blique accusait, A tort MI à raison, du metiere, au lieu d'etre sou-
mis A une instruction judiciaire, fut nominé inspecteur général de syl-
viculture en Moldavie, aux appointements de 2000 piastres par mois".
Un &met facu atuncl jocut de cuvinte: Bogati a ajuns bogat". Am
cercetat toate decretele diu Mon of., de la 8 Iunie 1862, p:ltia in De-
cemvrie 1864 si nu am Osit nicaire pe Bogati numit in vre o functie;
am cercet.,t apol arhivelo ministerultiT domeniilor, privitoare la co-
respondenta pentru pddur1 si nu am gasit nicaie inimele lui Bogati.
Aralarea brosuret Notes este, sail o iL.7coadA, sau reprodio erra until
zvon uetemeinic.
Scrisoarea din 10 :lunie. ilion, of., 12 Iunie 1862.
DE LA UNIRE PANA LA SES1UNEA ORDINARA DIN 1862 245
entra oprirea aniversarii lut 1848. »Din foile straine

citan) Le Constitutionnel ca re, comentind scrisoa-
rea, spune : vedeti, prin aceasta din urma fraza,
ca, atribuind otnorul lui Catargiu celor mai detes-
tabile pasiuni politice, opinia publica nu s'a itialat".66
Singur Rominul organul partidului, din sinul caruia
pornise lovitura, se sileste a dovedi ca omorul lui
Barbu Catargiu nu avea un caracter politic, ci era
izbuenirea unei razbunari private."
Otnorul lui Barbu Catargiu este un simtom al in-
cordarei ce exista nitre partidul dreptei si acel al po-
porului. El mal arata, ca si in straturile mai adinci
ale acestuia incepuse a se infiripa urtne de viata po-
litica, manifestate de o cam data, prin faptul brutal
al unei crime, dar vare nu dovedeste mai putin, ca
constiinta amortita pana aluncTincepuse a se deslepta.
In primul moment de spaima si de confuzie, ca-
mera ofera guvernului puteri discretionare pe 6 luni,
spre a putea face urmaririle trebuitoare. Domnito-
rul irisa refuza a le pritni. Mai tirzici, cind se va a-
minti dreptel acest fapt, ea va sustinea ea oferise
aceste puteri exceptionale ministerulut el; dar cum
observa Le Constitutionnel: ,Nu era oare imprudent
a se delega aslfelia de putert, pentru un tinip de-
terminal, cind nu se putea sti, daca ministerul va ra-
malea pana atunei"? 68
Dupa votarea legei rurale, in ziva de 11 Iunie, se-
siunea ()Minara se inchide, lu ziva de 23 a aveleiasq
luni. Din mesajul de inchidere, se putea vedea, ca
domuilorul nu va sanciona legea rurala votata de
adunare, de oare-ce, dupa ce deplinge in el moar-
tea lui Barbu Catargiu, arata pareri de raa pentru
Le Constitutionnel, 3 Julie 1862.
Rominul, in luintil seu artieol: Asasinatul politic a hit C. A.
RosseLti, 23 Aug. 1862, Comp. 9 Iunie 1862.
Le Constitutionnel, 24 lulie 1862.
nevotarea mal multor legT, mal ales acea a consili-

ilor judetene i comunale care ar fi avut de tinta a
face putincioasa aplicarea !ego rurale.
Ministerid drepteT insa, descompus prin moartea
presedinteluT san, nu se mal poate reconstitui, din
cauza ca dreapta refuza a mal participa la guvern,"
si se constitue un minister non sub N. Cretulescu,
compus din : Dim. Cornea, T. Ghica, G. Creta nu, I.
Gr. Ghica, A. Florescu si M. St. Catargiu."
Chestiunea armelor sirbett. Odata eu deschi-
derea cainereT din 1862 1863 se petrece o impre-
jurare care aduce iar in desbatere chestiunea auto-
noiniel Principatelor-Unite si care, dupa mal multe
peripetit ce parean amenintatoare, se sfirseste
eu o izbinda diplomatica a domnitoruluT.
Anume in a doua jurnatate a lunei .Noeinvrie 1862,
consulul austriac Eder si acel englez Green afla ca
un transport de arme s'ar face prin Romania catra
Serbia. ET banuind, in un asetnene rapt, o uneltire
rusasca contra existentel imparatiet otoinane, la care
uneltireguvernul romin ar da concursul san, cer ime-
dial de la el oprirea transportarei si sechestrarea ar-
melor. La aceasta cerere se asociaza si delegatul turc
la comisia dunareana, Omer Ferzi pasa, ce nu avea
niel un rol diplomatic si care prin o nota putin curte-
nitoare, jigne§te pe donmitor. Totus acesta pune se-
chestrul cerut. Dar un negutitor din Serbia aratin-
du-se ca destinatorul armelor i, intervenind apol a-
gentul Serbie!, precum i principele acelel tart Milos
ObrenovicT care spune in o depesa calm domnitor, ca.
armele eran destinate pentru armarea militiilor sale,
Cogalniceanu in .5edinta din 15 Ianuarie 1863. Mon. of., No. 22,
1863. supl.: dupa uciderea luT Barbu Catargiu, majoritatea n'a vrut
sil mal iee ministerul".
Mon, of., 25 Billie 1862. Mesajul Ibid., 26 Iunie 1862.
DE LA UNIRE PANA LA SES1UNEA ORDIN ARA DIN 1862 247
sechestrul este ridirat i transportul il urmeaza ina-

inte drtnnul. O strasnica miscare se t'are in (tildo-
matie, la auzul acestor rapte. Agentul Angliei, arel
al A ustriei, catra t'are se unesc arel al Frantiei
Prusief, î1 dan intilnire la palat, fara a cere
dienta, spre a dobindi un respinis categoric. Prin-
cipele le observa neregularitatea demersului si le res-
punde, ea mantine rnasura luata. Peste dona oare a-
genii domnitorulut o nota colectiva (10 De-
cemvrie), prin care cer, ca el sa opreasra transpor-
tul pana in 24 de oare. Principele le raspunde ca
ati insarcinat pe agentul din Constantinopole sa des-
bata ehestiunea eu ambasadoril puterilor, si pana nu
va afla rezultatul acestui demers, nu ponte sa le (lee
niel un rasputts. 71
Presa engleza mal' ales se arata foarte miscata de
purtarea Romaniei i raspindea vestile cele mal in-
grijitoare. Morning Post acuza pe fata pe Rusia, de
a fi trimis intr'un chip fraudulos, facindu-le sa treara
drept ine de drum de fier, arme din arsenalul de la
Tula. Adaogea ea Poarta, lu unire eit Anglia si Au-
stria, soman pe priticipele Cuza si pe principele
sa predee artnele. Ziarul lordultu Palmerston mergea
ehiar mal departe, declarind ca, In virtutea tratatului
de la Ackertnann si al celui de la Adrianopole, su-
zeranul poate sa depuna pe vasalul, dovedit de a-T fi
dusman in ascuns, si ca Poarta va trimite o comi-
sie In Principatele-Unite, spre a eere de la domni-
torul lor predarea artnelor i indeplinirea juramin-
tulul de credinta, ea vasal al Sultanulul. " Se mal a-
mintia protocolul din 6 Septemvrie 1859, Incheiet la
Expunerea imprejurarilor este facutA, dupa versiunele concor-
dante ale ziarelor : Le Courrier d Dimanche, 4 'anularle 1863 (23 De-
cenuvrie 1862). LEsprit public 23 (11) Ianuarie 1803 i Le Siècle 23 (11)
Ianuarie, 1863.
ArticoIe din Mornivg Post. reproduse de L'Opinion Nationale
17 (5) 'armarle §i Le Courrièr dn Dimanche, 18 (6) lanuarie 1863.
948 1STOR IA ROMNILOR
Paris, cu recunoasterea indoitel alegeri a lui Alexan-

dru Cuza, prin care se spunea, ca in cazul unei noue
incakari a Conventio, Sublima Poarla, dupa ce va
fate demersurile trebuincioase pe litiga administratia
gospodarilor, va duce aceasta impre,jurare la cuno-
stinta reprezentantilor puterilor garante din Constan-
tinopole i, indata ce faptul inc.alcarei va fi constatat
prin impreuna intalegere, cuistea suzerana va trimite
lu Principate un comisar ad-hoc, insareinal de a cere
ea n'asura ce a dat loe acelui incident sa fie retrasa.
Comisarut sublimei Porti va fi intovarasit de dele-
gatii reprezentantilor din Constatitinopole, cu care va
Proceda impreuna"." Se ameninta dect ilusas1 eu in-
tervenirea IiI Principate.
Numat ziarele luan insa un ton asa de rostit. Di-
ploinatia, ehiar cea engleza, era mal moderata, de si
ea tindea tot la o umilire a doinnitorului, macar pen-
tru a razbuna transportul amelor ce actinia trecuse
Dunarea si nu mal putea fi impiedicatiarasi fapt in-
deplinit.' Ambasadorul englez din Constantinopole
trimite domnitorului Romaniei o scrisoare prietenea-
sed, in 21 Ianuarie 1863, prin care il cere lainutsiri
asupra armelor destinate Serbiel, si daca acele arme
au trecut pe l'ata san pe ascuns; daca e adevarat
ea trupele ce le escodan avea0 ordin sa traga in
'furo, in cazul cind el s'ar fi opus. Ainbasadorul mal
roaga pe principe, sa trirnita Portei o scrisoare lä-
muritoare. Cu alte euvinte sir Bulwer cerca doni-
nitorului sa faca sume Portei pentru purtarea lui.
Domnitorul raspunde insa ambasadorului, in 30 Ia-
nuarie 1863, ea el nu se poate mira in destul, cum
de ziarele engleze cer masuri de constringere contra
73. VezI d. e. La Patrie, 20 (8) Ianuarie 1863.
71. Ibidem, ",,, Ianuarie 1863: On ne s'expliquprait pus d'ailleurs,
du moment que les armes sont arrivées en Serbio, comment ce com-
missaire pourrait requerir le gouvernement roumain, de rapporter une
mesure, dont 11 ne dépend plus de lui de modifier les elfets".
DE LA UN1RE PANA LA SES1UNEA ORDINARA DIN 1862 240
guvernului luT ; ca el a insarcinat pe Negri sa lamu-

reasca bicrul; ca o scrisoare catra Poarta. este in
afara de chipul obieinuit al relatiilor sale eu guver-
nul otoman ; ca de si el s'a supus la un blatn pu-
blic in sinul adunare!, ministeriul otoman gasi o
p!acere in a rae! relatiunile noastre; ea la inceputul
afacerel armelor, cotnisarul turc din comisia duna-
reana ce nu avea niel un caracter diplomatic, si-a
permis sa-i trimita prin telegraf o comunicare ofen-
satoare ; apol ministrul insusi al ¡d'acetilor straine
a remis lui Negri o nota, asa de surprinzatoare prin
fond si prin forma, ca agentul a refuzat a i-o co-
munica. Nota s-a tritnis tantico! direct. De aceea clec!,
refuza scrisoarea ceruta de Bulwer. Aceasta nu ar
fi cu putinta, decit cu conditia unui respect al con-
venientilor, de care cei mal multi din dregatoril o-
tomani par a voi sa se abtina de tot, fata cu prin-
eipele domnitor al Principatelor-Unite".75
Argumentul juridic invocat de domnitor, pentru
apara purtarea, era, ca nu putea admite, ca o marfa
cumparata in timp de pace, de catra o tara in stare de
pace, de la o putere iar in pace cu Poarta, sa poala
fi privita ea contrabanda de rayboal. Serbia cit. si
Principatele-linite sunt apoi neatirnate de Poarta pen-
tru tot ce priveste ocirmuirea lor interna".76 Se vede
ca puterileprotivuice principelui se convinsera la sfir-
ca ar fi fost mal nepolitic de a impinge lucru-
rile la extrem i apoi mai ales, t'ata eu marele zeu al
politiceifaptul indeplinit ele gasira de cuviinta a-si
astimpara prea imfocatele pornirt. Ziarul La Patrie,
relateaza astfelift stirsitul acestei neintelegeri: Con-
ferenta reprezentantilor puterilor semnatare ale tra-
A. Papadopol-Calimah, Amintirl, p. 351-356.

0 corespondenta din Bucureti publicata in L'Esprit ptcblic,
Ianuarie 1863. Comp. un bun rezumat al chestiunel armelor in La Voix
cie /a Roumanie din Bucurqh ',5 Ianuarie 1863.
tatuluf de Paris, intrunite la Constantinopole, spre a

cerceta chestiunile destut de grave care le ridicase
transitul arrnelor destinate Scrbief, prin Principate-
le-Unite, nu s'a aratat dispusa a vedea lii acest fapt
o calcare a Conventief din 19 August, si a rostit pa-
rerea, ca nu ar fi cazul de a se aplica stipulatiile pro-
tocoluluf din 6 Septeinvrie 1859. Conferenta s'a mar-
ginit a cere principeluf explicar! asupra trecutului
garanth pentru viitor"."
76. La Patrie, 2 Fevruarie (21 Ianuarie) 1863. Le Courriet. du, Di-

manche din 4 lanuarie 1863, comenteam in chipul urmator purtarea
principelur in aceasta. daravere : Quelle que soit l'issue des négocia-
tions pendantes, il nous sera permis de rendre justice a l'attitude di)
prince Alexandre Jean, legue] en présence du langage presque com-
minatoire de quelquesuns des représentantsétrangers, s'est inontré con-
stamment A la hauteur de sa position et n'a cessé d'allier A un sen-
timent très vif de la dignité de son pays, un remarquable esprit de
sagesse et de modération".
CAP. VII
DE LA SESITINEA DIN 262 PANA LA. AL

DOILE MINISTER COCIALNICEANIT.
(3 Dec. 1862-12 Oct. 1863.)
Sesiunea furtunoasii. Adunaren, convocata in se-

siune extraordinara, la 10 Noenivrie 186-2, pentru a
se ocupa cu votarea budgetelor, nu pause indeplini
aceasta indatorire, in scurtul timp ce o despartia
de inceperea sesiunei ordinare, 3 Decenivrie, din
pricina, lutai, ea ea nu se complectase din cele (l'in-
taI zile; apoi din aceea ca ministerul, infatosind u-
nele budgete nespecificate in cheltuiell, adunarea
ruse amaruntirea lor. Pana sa se readuca budgetele
In forma ceruta de adunare, se intiase adinc in se-
siunea ordinara; dar nici aluno- budgetele nu [altura
fivotate, din alte imprejuram, pe care le vom ra-
porta in curind.
In d'ara insa de budgete, ministerul Cretulescu,
inoind si acuma spornica activitate care tot deauna
caracteriza venirea lui la putere, infatosase mal multe
proiecte de legi, precuin acel al impozitultn pe sare,
al concesiunel minelor de sare, al unificarei contri-
butiel personale, al pensiilor, al consiliilor generale,
al organizareI puterel armate, al organizarei minis-

terului public, al reerutarel, al atrupainentelor si
adunarilor turburatoare, al constringerei corporale,
al consiliului de stat, al actelor staret civile, al des-
fiintarel magaziilor de rezerva, al sistemulul metric,
al curto de conturi, al catnerilor de cotnert, al expro-
prierei pentru utilitatea publica i altele inca. Citeva
din aceste proiecte se voteaza ciliar de la incepti-
tul sesitmet, lar cind sin budgetele la rind, cotni-
siunea adunarei trece la venituri cifra de 20,000,000
de lei de la ntanastirile inchinate. Ministerill se opune,
sustinind ca s'ar prejudeca chestiunea eare este in
tratare diplornatica si asupra careitt tara inca nu ar
fi stapina. I se raspunde, ca aceasta inscriere nu era
de cli urmarea fireasca a dispozitiei luata de ininis-
ter, dupa plingerea unor patriarin, de a se stringe
veniturile manastirilor in casa statulul. Ministerul
raspunde ca era un sitnplu depozit, pe cind daca
sumele se inscrieau intre venituri, se vor face chel-
tuell asupra lor si se va dispune de ceva ce inca
nu ne apartine. Alunci Panu se scottla rosteste
l
euvititele: Ne zieeti ea compromiletn chestitmea

dar cine altul a compromis-o, de nu ministerul ? Atl
asteptat sa va villa initiativa de la patriarht si de
la chillar-hit manastirilor, si eind adunarea vine si
face o chestiune nationala i voeste a va subtrage
de sub aceasta inritirire, reclaniati ea se compro-
inite chestiunea si viitorul. Viitorul este al Roma-
niel; viitorul este al uostru al tuturora, al tarel in-
tregi, si noi care suntem mandatarii el, avem drep-
tul si datoria de a ne ocupa de dinsul si de a lua
toate masurile pentru a1 asigura". Lascar Catargiu
adaoge, in aplausele intregel adunan, ca pe litiga
inscrierea cifro nitre veniturile tarel, guvernul sa
infatoseze un proiect de lege peutru regularea defi-
nitiva a acestet chestiuni". Adunarea voteaza aproa-
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTERIO COGALNICEANU 253
pe In unanimitate si In mijloeul celui mai mare en-

tuziasmu, inserierea venitului averilor manastirilor
inchinate in budgetul Oral
Acest vot, dat contra parerel ministerului, fu cea
d'intai nota discordanta Intre guvern, reprezentat prin
Neculai Crethleseu, si adunare. A doua fu, cind ca-
mera propune a se ninni o eomisie care sa privi-
gheze modul de intrebuintare al unui credit de 150
mii de lei, incuviintat de ea ; a treia si mult mai
grava, rasuna atuncea, chid ministerul, in expunerea
de motive a budgetuluf pe 1863, declara, ca
tele tarei se afla in o mare desordine".2 Deelaratia
provoaca un atac violent contra ministerului care
raspunde, ca cel mai multi din cel care-I ataca sunt
autoril destrabalaret finantelor, de pe chid el ah fost
ministri. Desbaterea inversunindu-se, principele *tir-
bein mustra pe ministril, pentru ca ah pus in gura
domnului cuvintele: In urma trist evenement,
am luat en insumi eirma guvernului", adaogind a-
poi ca armata s'ar preumbla In jurul camerei. Mi-
nistrul de razboin intimpina, ea euvintele rostite de
Maria Sa sunt in deplin acord eu Conventia care
spune, ca dontnul ocirm'aeOe tara Impreunà cic mi-
niqtrii ; iar la zvonurile raportate asupra artna-
tel, ministrul de culle, Tell, raspunde prin atirmarea
unor zvonuri Inuit mai grave: Se ziee ca mire de-
putati se fac adunan, care an de scop sa rastoarne
starea de lucruri; si ziee ca s'an format programe ;
se zice ea s'a eompus ebiar guvernul provizorin, liste
de proseriptiuni, se zie aceste. Donmul kitirbein a
zis ea se ziee ; tot astfelin zic
Sed. din 22 Deeenavrie 1862. Mon. of. No. 14, 1863, supl.
txpunere de motive. Sed. din 20 Noemvrie 1862.
sed. din 15 si 18 Ian. 1863. Mon. of., No. 22, 1863, supl. Chiar
aceste prime atacuri sunt transtnise la Paris, ea ltteerc3r1 de rastur-_
nare. Ziarul L'Esprit public 6 Fevruarie (25 Ian.) 1863 spune: ce
parti en est arrive A entrainer Passemblee qui ne se proposerait ni',
Toate aceste eran prevestirile unel furtunl mult

mal puternice ce era sa se deslantuiasca, eu prilejul
raspunsului la rnesaj, tare furtuna trecind de asta
-data peste eapetele ministrilor, era sa se indrepte
chiar asupra doinnuluI, cautind sa desradaeineze eo-
paeul ce nu-sl iinplintase de eit proaspete radatinI
in tronul Romanief.
Anume, la proieetul de raspuns la adresa tronu-
lill, redacta[ de o comisie aleasa de majoritatea a-
duna'rel si a caruia raportor era Barbu Belu, o mi-
noritate insamnata de 32 de deputati, dintre capite-
niile adunare!, propuse un amandament, san mal bine
zis un contra-proiect, care crititind nu numar actele
ministerulul de atund, ci toti cel patru anl de ocirtnu-
ire domnitorului, sub aparenta constitutionala a
une! cenzurari a administratiei, treeea peste mini-
stri, spre a lovi in domnitor.
Jata in rezutnat cuprinderea acestul asa nutnit a-
mandament : Incepe prin o critica a purtarel mini-
sterului Cretulescu, despre care spune: Nu nutnal
ea de la deschiderea camero palla anima nu ne a
dat niel o sama despre mersul afacerilor, dar in-
spaiminteaza tara, prin propria lut declaratie, ea ti-
nantele sunt in cea mal mare desordine ; apea ne
tagadueste, in doua rinduri si in tonul eel mai ame-
nintator, eel lila! neauzit in analele parlamentare,
drepturile de eapitenie ale reprezentatiei nationale,
si merge pana a o declara de vatra de conspira-
tiune. Aceste imprejurari ne imping a m'ata Mariei
Tale, in cea mal intreaga sinceritate si eel mal' ab-
solut devota tnent, situatiunea tarei".
Ale! amendamentul se intoarce cu critica siluanet
politice, de la alegerea ciliar a doinnitorului, cu pa-
plus ni inoins que de proposer la d6chéance du prince Couza. ce qui
par contre obligerait le prince, de reeourir au parti désespére du
coup d'Elat".
SESIUNEA DIN 1862--AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 255
tru in urma arata emn Rominii an dove-

dit lurnei, prin spontanele lor manifestari, vitalitalea
destoinicia lor, ca corp politic si social; cum con-
strinst de Europa a-si margini nazuintele, ele izbuc-
nise inca mal puternice LU votul de la 24 lanuarie
1859; ca dupa alegerea domnitorului, guvernul san
nu si-ar fi dat toate silintele, spre a inlesni opera
de renastere si de reconstituire ; cum in sfirsit, u-
nirea fiind proclamata, se astepta ca bate puterile
publice sa rivalizeze, pentru reedificarea i consoli-
darea statului romin. Vorbind de indeplinirea uneia
din cele mai marl dorinti ale natiunel, noT ea repre-
zentanti III el avem imperioasa datorie a nu lasa sa
treaca aceasta solemna ocaziune, fara a declara, ca
de cite ori se pronunta, in aceasta adunare, cuvintul de
Romania una si nedespartita, inimile noastre nu se
pot opri de a reporta recutiostinta lor eterna la pi-
eioarele tronului augustulul suveran al Frantio eare
a contribuit mai cu deosebire la constituirea statulul
romin. Din nenorocire, niel (lupa unire, in curgere
de un an, nu s'a facut niel un las inainte; iar acum
guvernul vine si cearca a spulbera chiar bazele gu-
vernamintulul constitutional, si reprezentatiunea na-
tionala se intreaba, cu spainta i durere, care este
eauza ce o paralizaza mistue toate puterile, pana
a o face chiar sa piarda inerederea ce avea intrinsa ?
Cauza este ea de patru ani, guvernul Mario tale
nu si-a aplicat puterile sale legale, spre a inlesni
sincera functionare a mecanismuloi constitutional.
Concursul oamenilor n'a putut lipsi Alariel Tale; cae!
in sesesprezece ininisteril ce s'au succes de patru ani,
;in intrat toti barbatii care an o valoare politica in
tara, fara deosebire de opiniune politica, si totl
esit de la putere, t'ara a lasa niinic in urmele lor, de-
cit poate reputatiunea lor politice.
Amendamentul apara apol camera de imputarile
ce i s'an adus de unir, ca din prieina et, trebile

fi framintat pe loe. Prin urmare nu regimul consti-
tutional ci nesineera lut aplicare era cauza suferin-
telor. Aiel enumera aetele guvernulul care aa pa-
ralizat activitatea camero, intre altele nesanetionarea
lego rurale i raua administratie a finantelor.
Malla Ta, sfireste acest reehizitor, a fost gren si
dureros pentru no!, sa ne hotarim a pinte dinaintea
M. T. si a Mine!, desvalite lu toata golieitinea lor,
rancie ce bintue natiunea si o fac sa sufere amar
dar atn crezut ea este o datorie imperioasa pentru
no!, s'adueem nevoile, pasurile i suferintele e! pana
la tronul alesulul nostru, ea ineredintindu-Te si M. T.
ca raul este la eultnea lul, sa No ea guvernul M. T.
sa iasa de pe druinul ratacit i vatamator interese-
lor tare!, pe care merge".4
De o Ca n1 data, cotnbatindu-se forma de amenda-
ment in care se imbracase un contra-proiect de ras-
puns, pus la vot, luarea lui in consideratie cade, [n'in
paritate de voturi. Numindu-se o nona comisie, de
asta data ea aduce, ea proieet ai majoritate!, o repe-
tare a fostulut amendament. Intrind acest proiect de
rasputis la adresa tronului in desbaterea camere!,
4. SuhsemnatiT: A. Panu, C. A. Rossetti, St. Golescu. G. B. Slir-
beiu, Bibescu Basarab Brancovanu, Gr. Arghiropol, A. Arion, A..Ma-
vrocordat. Gr. C. Sutu, I. Canlacuz.n, Al. C. Golescu, Gr. Busuioceanu,
I. Petrescu, C. T. Grigorescu, A. Ursachi, G. Valeanu, P. Rossetli, N.
C. Izvoranu, T. Olanescu, C. M. Brailoiu, C. Culoglu, Gr. M. Sturza.
I. Brateariu, Dim. Ghica, C. Gr. G1ìia, Cipariii, Nicolescu, N. Mosco,
Gherman, I. Ghica, G. Cantacuzen, T. Brateanu. Vezl Mon. of. 17 Ia-
nuarie 1863. 0 corespondenta din Galatl din 18 (6) Fevruarie, cara
ziarul parizian La Patrie 2 Martie (21 Fevruarie) 1863, spune: il va
sans dire que M. Patio, le premièr des signataires, est, sans accun
doute, le rédacteur du fameux contre-projet". Acelas, ziar adauge
Popposition contre le prince ne se compose ii peu pres, que des
boyards mécontents, soutendspar quelques journalistes exal tés". L'Esprit
public, 1 Mal 1863, adauga: Les accusations y sont accumulées avec
un soin qui semble s'Ore plus inspire d'une hostitité inexplicable contre
le prince, que du souci dim jugement, au moins sévere, que l'Europe
aurait à prononcer contre nous, si les griefs d'une partie de nos re-
présentants étaient justifiés".
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER COGALN10EANU 257
mal multi oratorl protivnicl lui, precum Costaforu,

Manolache Costache, Boerescu, se intreaba, cum se
poate, ca atacul in contra pretinsei conducen i la peine
a tare!, in tot decursul celor patru anl de la indoita ale-
gere in eoace, sa se faca tocinal de acele persoane ce
aft luat parte la drum el In acest rastimp ? Cine sunt
oare tninistril ce s'an succedat in acesti ani ? A. Panu,
St. Golescu, I. Ghica, D. Ghica, A. Arsache, C. A. Ro-
ssetti, I. Brateanu, Brailoiu". Vasescu conchide (lee!,
ca toti care att fost ministri, declarati-va de vino-
vat i culegeti acum ronda pacatelor d-voastre ; *-
cat! capul sub greutatea lor". Boerescu, facind soco-
teala timpului cit au eirmuit deosebitele minister0,
observa, ca e un lucru ciudat, c in acesti patru ant
care fac 48 de luni, dupa un calcul exact ce s'a facut,
38 de luni au guvernat arel care vin Si se plinga, si
nutria! 10 luni Ministrul de razboiu, gene-
ralul Florescu, tragind incheierea neaparata din pre-
tnisile puse de inainte-vorbitoril sai, arata, ca el nu
vede in acest proiect decit persoana doinnitorului; cad
daca nutnal ministril stint in joc, :amid intreb, care
tninistri, actuall sat) acel care at) subscris a men-
da mentul" ? 6
Ca nu era vorba de ministri, ci de domnitor, se
vede de pe imputarea, adusa in cursul desbaterilor,
ca domnitorul trimisese la Poarta metnorandul cu-
noscut, ne eontrasemnat de nici un ministru, si prin-
cipele Grigore M. Sturza cere darea in judecata a
C. Negri, care a pus in lucrare un act al domnito-
rului, neinvestit cu aceasta formalitate, prevazuta de
Conventie ; caci s'ar invedera, prin asemene proce-
dare, tendinta de a se introduce guvernul personal.
edinta din 5 Fevruarie 1863. Mott. of., No. 40, 11 i 42, 1863, su-
plement.
*edina din 6 Fevruarie. Molt. of., 46,1863. Unit oratort urmeazti
a numi proiectul tot amendament.
Sedinta din 6 Fevrruarie. Ibid., No., 48, 1863.
17
Catra aceasta invinuire se mai adaoge fraza postilà

de domnitor, ea raspuns la felicitarile de 1 lanuarie
1863, ea in urma tristului eveniment al omorulul lul
Barbu Catargiu, luind insunh cirma statulth, am ur-
mat cu luare aminte mersul trebilor publice",8 cu a-
tit mal mult ca aceste spuse a le domnitoruluI fu-
sese repetate de el, mal pe larg, unei deputatiuni din
Craiova: Am bagat de sama, spusese domnitorul,
ea in tara noastra, toti se uita la domn, pentru toate
luerurile. De greseste vre-un subprefect, domnul este
vinovat ; de nu ploua, doinnul este vinovat; intr'un
cuvint, binele i raul sunt de o potriva arunate a-
supra domnitorulul si numal asupra 1111. Pentru a-
cest cuvint m'am hotarit, t'ara a atinge citus1 de pu-
fin legile i datinele de azi ale tarei, a ina ocupa,
impreuna cu ministril me!, de ocirmuirea e!, intr'un
chip cu totul activ ; pentru care va rog pe toti, si
ca domn i ca Romin, ea de cite ori vett avea vre-o
nevoie, sa veniti la mine; lusaIn toate plingerile voa-
stre sà nu fitl povatmiti decit de spiritul de dreptate
si de adevar".9
In contra unor ast-felift de intentiuni, manifestate
de domnitor, oratorii opozitiei apasau asupra teoriei
constitutionale, dupa tipicul englez, a careia principiu
este, ca regele domneste iar nu ocirmueste; la care
li se raspundea, din partea aparatorilor domnitorului,
ca. (lupa Con ventie dotnnul ocirmueste impretuift cu
ministril sal; lar in chestiunea ne contrasemnrei me-
morandulut trimis puterilor, se raspunden, c aduna-
rea din 1861 daduse domnitorului mandat s'a efectu-
eze unirea. " Ce e drept, in memorand, domnitorul
Mon. of., 2 Ianuarie 1863.

Citata de A. Panu in edintri din 5 Ferruarie. Mon. of., No. 4,
1863, suplement.
Cogalnieeann in . edinta din 9 Fevruarie, Mon. of, No. 57, 1803.
Brateanu simule : Nor am n ales pe Alexan iru Ioau I, doini al Roma.
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 259
nu se multaineste numaT a dovedi puterilor nevoia

neaparata a unirel, ci el ataca pe insasi acel care-1
insarcinase cu efectuarea el, atacurt pentru care dom-
nitorul de sigur nu primise mandat.il Chestiunea con-
stitutionalismului purtarel domnitorulul era cam in-
cureata si nu se putea limpezi numai la lumina princi-
piilor teoretiee.
Mal invinuia Gr. M. Sturza, bine intales tot pe dom-
nitor, ea schimba ministerele (lupa anotimpuri; ea
sunt ministere de iarna eit tine frigul, iar indata ce
infrunzeste eodrul, vin altele de le inlocuese ca a-
POI ministerele nu ati fost mal niel odata luate din
majoritatea adunarei".12 La aceasta raspunde Ver-
neseu, ca textul Conventiel autoriza pe domn asT lua
ministril si in afara de adunare. Apol, adaoge 1 : La
nol majoritatile eamerilor, fiind tot deauna compuse
din eonservatori, din oamenil trecutulul, ele n'an a-
vut alta politica decit de a ne tinea pe loe, de a o-
pri reformele, de a impiedeca punerea in lucrare si
tlesvoltarea principiilor mintuitoare euprinse in Con.
venie, si din contra ministril care adese-ori s'ah luat
din minoritate, adeca dintre acel oameni care iubesc
institutiile cele noue, si-ao pus toate silintele, ah
cut toate incerearite posibile, ca sa impinga majori-
tfttile inainte".13
Oratorii protivnicl guvernului adaog, ea starpa fra-
mintare a adus starea pe loe a tarei, coruptia jus-
titiei si a administratiel, destrabalarea in finante, In-
josirea siintimintulul public, desorganizarea armatel
si alte multe rale. S'a vazut din analiza amendaraen-
tulul, ca opozitia nu recunostea principetul niel un
niel ; 1)a incl mal mult, i-am dat mandat sa facA unirea, unire ce s'a
filcut de Romilnia si careia n'avea de cit sa-I puna forninl.t de can-
celarle, de notariat.". ...,3eilinta din 11 Fevruarie, Mon. of., No. 61, 1863.
Vez! mal sus analiza memorandului, p. 204.
$edinta din 6 Fevruarie. Mon. of, No. 48, 186:3.
,Sedini:a din 7 Fevriiarie. Alon. of., No. 49, 1863.
rol in efectuarea unirei, pentru care declara, ca este

recunoscatoare numai imparatulta Francezilor. La a-
ceasta din urma parte, raspunde Cogalniceanu, ca mal
intal nu trebue sa facem un singur om solidar de tot
raul ce este in tara, cati atunci recunoastem ca
binele nu ne poate veni decit tot de la el, si atunci
la ce mal avem institutiile noastre? Domnitorul e om,
nimic mal mult decit (un ; nu are pretentiunea de a
fi un barbat mare. Saminta barbatilor mari s'a per-
dut de la Stefau cel Mare si Milla! Viteazul; ayunta
se cultiva saminta gindacilor de matasa, adaoge o-
ratonil, stirnind veselia adunara Cit despre progre-
sele realizate, pniviti numal la unire i spuneti, daca
in 1856, credeam nol ca, in zilele noastre, sub ochil
nostri vom vedea unirea indeplinita ? Credeam nol
inainte de a ne albi parul, vom videa Mtrunite tro-
nurile lui Stefan cel Mare si a !uf Mihai Viteazul?
Credeam noi c1, in patru ata, vom avea unirea si fara
varsare de singe, fara paguba, t'ara zdruncinare
nol, cci despartiti de veacuri, ne voin gasi intruniti
intCo singura adunare, Munteni i Moldoveni, si ea
deputatl a une singure natiuni, sa hotarim despre tre-
bile unel singure tari, une singure patril, Romania
Plecati capetele, multumiti lui D-ze0, cael la putine
generatil a fost dat sa vaza ce am vazut noi i sa
dobincleasea ce am dobindit no! ; si in loe de a mul-
tami, d-voastra veniti acuma i facey imputare ace-
fuia cc a implinit misiunea ce i-am dat, zicind ca
a calcat drepturile tare, a chernat intervenirea strai-
14
nilor" !
Dintre partizanil proiectului de raspuns, A. Panu
formulase mal cu tarie aceasta invinuire, ca domuul
nu realizase unirea prin tara, ci recursese la invoi-
rea straina. Panu chiar citise in adunare mal multe
14. *edinta din 9 Febroario. Mota. of., No. 57, 1863.
SESIUNEA DIN I862-AL 2-LE MINISTER1U COGALN10EANU 261
scrisori, tritnise de el doinnitorului, pe timpul cind

era ministru, in care scrisort cauta sa-I dovediasca
cum ca starea Europei, era asa, ea domnul putea sa
realizeze unirea si fara a el invoire, indetnnindu-1 sa
faca acest pas. In una din aceste scrisori, Panu intra
in consideratiuni filosofice asupra mersului trebilor
europene, spunind, ca se produce astazi in politica
Europei o schimbare importanta, de un mare invata-
mint pentru popoarele in epitropie sah supuse. Acest
fapt capital este micsurarea rolului
tiva transformarilor universale ce sutil pe catea de
a se indeplini, scapa, spre a trece in tninile na-
tiunilor, interesate a reclama drepturile lor de eman-
cipare, si sarcina diplomatiet este astazi rastrinsa in
confirmarea, moralmente silita, a actelor frumoase
si spontane de independent,a ce se produe pretutin-
tiene, pot ziee nepedepsit, sub protectiunea a dona
principh noue, invierea nationalitatilor si neinterve-
nirea"."
.Acestor videri, luate din lumea gindurilor, A. Flo-
rescu raspunde, punindu-se pe tarimul faptelor reale
sustinind, ca recunostinta tare! trebue sa fie re-
purtata intreaga catra acela care ne a dat unirea,
prin mijloace intalepte si prudente, si eare apoi singur
stiea, ea nu-I era permis sa joace la loterie destinele
si existe* patriei sale"." Verneseu adaoge intreba-
rea Daca este bine si cuviincios, in adresa catra
tron, sa facem rnultamiri strainilor; dar admitind chiar
aceasta, este cel putin drept si leal, ea sa aratam
recunostinta numai suverannlui Frantiei, t'ara sa a-
dresam un euvint de gratitudine doirmului Roma-
niel, alesului natitinei? Dar d-voastra stiti, sfirseste
Vernescu, in ce stare, sub ce conditii ni s'a dat unirea
Sedinta din 5 Fevr., Mon. of. No. 43, 1863. Originalul francez
al scrisorel in hirtiile Rossetti.
*edinta din 6 Fevr., Mon. of., No. 17, 1863.
262 1STOR I A ROMiNILOR
de catra straint, si va aduceti aminte in ce !nod a pro-

clamat-o Alexandru loan I de la aceasta tribuna".17
La celelalte invinuiri, de ducere a tarel la peire,
raspund altt oratort, tagaduind colorile prea negre
in care se imbracan fapte reale, dar (iu datorite dorn-
niet actuate, el mostenite din vremurt mal vecht,
nolache Costache raportindu-se la finante, spune,
pricina raulut nu este Oita in indivizt, in cei ce
aü ocirmuit tara, ci in linprejurarile i greutatile din
care abia de un an am esit". 18 Din protiva A. Flo-
rescu se pune pe tarimul personal si intreaba: Ce
am facut not tott de la 1859, si cum am condus tre-
bile tare' pana aeuma, ea sa o punem pe calea pro-
gresulut i s'o facem sa devina, cum a declarat im-
paratul Napoleon, un bulevard de asigurare pentru
Occident? Daca autoril amandamentulul nu voesc a
o spune, vol spune-o en. Ne am sfisiat nitre not min
lupte i Intrigi de partid, i am sacrificat interesele
cele mal vitale ale tare! In setea razbunarilor per-
sonale"." Ambele explicatit pot fi contopite, cad la
urnaa urmelor, rivalitatile i setea de rasbunare intre
°amen!, nu era decIt o urmare a imprejurarilor, im-
pingindu-1 inteacolo, fara de voia lor, boldul puteri-
lor istorice.
Cogalniceanu, aclinceste inca explicatia istorica a
stareI In care tara se afla. El spune: Daca in co-
mentariile d-voastra, am admirat ceva, an fost cu-
vintele principelut Stirbein, ca toti suntem gresitt.
Dar, asa este si, hind asa, sa iertain gresitilor nostri,
precum zice rugaciunea de bate zilele, rugaciunea do-
minicala. Aceasta este singura cale ce poate sa ne
duca la un viitor fetich; dar sa nu imputarn unut
singur om raul la care cu totil am contribuit; sa
Sedinta din 7 Fevr. 3101? . of., No. 49, 1863. MaT sus, p. 224.
SedhAa din 6 Fevr. Ibid., No. 44, 1863.
ibid. Ibid., No. 47, 186%.
SESIUNEADIN 1862AL 2-LE NIINISTERIU COGALNICEANU 263
nu facem din domnitorul nostru Christul Romaniei

si sa cerem rastiguirea lui. Cum, socotiti domnilor,
ca din decadenta tea mare, urmare neaparata a se-
culilor de urgie ce an tread peste eapul nostru, ct
din namolul de abuzuri si de viciuri, sub care ara
fost cufundati, vom putea, ea prin o varguta magi-
ea, sa ne transformara si sa ne ridicam la perfee-
tiune ? Ca regimul nostru constitutional ce dateaza
abia de ieri, va putea in citi-va ani, sa ajUllga
inaltimea parlamentului englez? CUM, d-voastra nu
admiteti niei de cit epoce de tranzitie, ani de cer-
care? Ce, vroiti ca, deodata, din prune] sa ne facet])
oameni mari? Dar oare civilizatja asa itde pase.ste ?
Nu, in lumea momia ca si in lumea tizica, lucrurile
nu merg asa de grabnic. Fie care generatinne are ini-
siunea sa; fie care nu poate pune decit o piatra la
editiciul viitorului. Perfeetiunea ce o dorim, nutnai
generatiunile viitoare vor videa-o si se vor bucura
de bunurile el. Mai avem inca a trece prin multe
cercar!, prin multe (lumen. Fii si nepoti ai domnii-
lor regulamentare ! Aduceti-va aminte de umilintele
ce asteptan pe parintii vostri, chid mergean la Con-
stantmopole pentru a lua investitura; el îI incova-
ian capul pana la pamint si sarutan pulberea de sub
picioarele sultanului. Comparati vizita i primirea lui
Alexandru Ioan I de la Poarta, cu primirea ce se
facea mat inainte doinnilor nostri, ehiar si acelor re-
gulamentari, i apol mai ,jaluiti-va de prezent ! i daca
domnii tare! care avean in mina sabia i topuzul,
cazuse intr'un aseminea grad de injosire, i aceasta
nu numal inaintea Sultanului, dar chiar inaintea fie
cart!l pasa; daca domnul era atit de injosit, ce tre-
buian sa fie boieril, ce trebuian sa fie celelalte clase
ale societatel noastre? i tu un trecut de ieri atit
de degradator, nol astazi am voi sa ne imbracam
mantia pairilor Marei Britanii? Libertatea i consti-
264 1STORIA ROMIN ILOR
tutia engleza, stranepotii nostrT vor videa soarele lor ;

noi sa ne multamim ea le putem saluta zorile" ! 20
Coalitia monstruasii. Toate aceste invinuirT
apararT se invirtean in jurul starei tare!, din care
unii atribuian mizerfile, domnulth, ceitalti Imprejura-
rilor san neintelegerilor dintre condueatori. Care era
insa pricina adevarata a acestor imputar! mutuale?
NOT credem ea ea izvoria din pozitia domnitorulut,
fata cii majorliatea clase! conducatoare. Ae.easta po-
zitie trebuia sa-1 puna in o neimpacata dusthanie Cu
dinsa, din doua motive : 1) Conducerea daraveri-
lor interne din partea (iomnitorului nernultarnia atit
pe dreapta eit si pe stinga extrema. 2) Persoana lui
nu mal era acutn asa de trebuitoare, de cind se re-
alizase unirea.
In privirea puntului d'intal, amintim ca purtarea po-
Mica a domnitorului eautase tot deauna a se linea
intre cele doua marl curente, in care eran intpartite
spiritele clase! conducatoare. Voia sa mearga Ina-
inte; deci Dll se putea da in apele dreptel ; pe de
alta parte insa nu voia sa se lase ripit de sivoiul
prea iute, in care ar fi vrut sal tirasca extrema
stinga. Am vazut cum 'plaint minister al lut Barbu
Catargiu traise tot atit de putin ea si acel al lui
Goleseu-Rosetti-Brateanu si cum domnitorul se des-
partise de arnindoua intr'un chip cam pripit. Daca
el reveni la Catargiu, cu prilejul unirei, aceasta nu
insatnna ca parasise principiile sale fundamentale de
conducere a tare!, prin °amenl de progres insa mo-
clerati ; prin un partid de eentru care insa nu consta
decit din cite-va individualitatt, ale caror numar se
silla In zadar a-1 spori, une ori chiar prin ingerinti
In alegeri.
O. Sedinta din 9 Fevr. Mon. of., No. 59, 1863.

SES1UNEA DIN I862AL 2-LE MINISTERIU coGALNIcEANu 265
Pentru ce insa domnul nu se putea intalege Cu par-

tizele extreme ? Cu dreapta nu, din cauza tendintel
lur de a reforma legea electorala, tendinta ce se da-
duse pe fa, mal ales prin memorandul catra pu.
ten, si din acea a legel rurale ce fusese votata de
adunare, dar a careia sanctiune domnul refuza sa
o dea, fiind legea absolut contrara parerilor
Domnul spusese aceasta pe fata chiar, prin mesajul
de disolvare al adunarei din 1863. Proiectul de
lege rurala, votat de majoritatea adunareI din 1862,
1111 l'am putut sanctiona, fiind ca nu raspundea do-
rintelor tuele".21 Aceasta purtare a domnitorului
scosese din fire pe membrit dreptel, vazind in ea un
scop anumit, de a lovi in principiul proprietatei.
ea lucrul era asa, rie o dovedesc tot desbaterile ras-
punsulut la adresa din anul 1863. Apostoleanu spu-
ne : la nol partidele nu pot fi de cit sociale: par-
tida progresista i cea stationara. Cimpul social este
chnpul de lupta parlamentara al Rominilor. Noi nu
avetn sa luptam pentru rezolvirea ehestiunilor po-
litice ; dar avem sa rezolvim chestiunl soeiale, din-
tre care rea mal vitala este chestiunea rurala. A-
cuma intreb, in deslegarea arestei chestinht ce ne
framinta, cine este cel interesat? Camera sao dom-
nitorul ? Eh zic i afirm ca partea interesata este
camera. Miscarea progresului in aceasta privire re-
sede numai in domnie, neinteresata In aceasta lup-
w6.22 Cogalniceanu revenind mal pe larg asupra lu-
crului, ziee Pana nu se vor rezolva chestiunile
sociale, in zadar vom striga ea taberi nu ari exis-
tat inainte de 1859, si vom atribui unut om, politica
de bascula. Aceasta e in natura lucrurilor, in cita
vreme chestiunea proprietatei nu va fi hotarita, In
Mon. of., 2 Noemvrie 1863.

Sed. din 8 Fevr. Mon. of, No. 51, 1863.
cita vreme aparatorii proprietatei absolute VO1' trata

pe aparatorii improprietarireI taranilor, de himere Cu
capul de porumbit.a, tu trupul de aspida i tu coada
de nu stih ce. Fiti siguri, ca ori care ar fi capul
guvernultn, totusi vor exista in tara noastra doua
tabere. Dovada ca chestiunea sociala este caliza cea
mare a discordiilor noastre, este propria corespon-
denta a domnului Panu care alaltaieri v'ah martu-
risit, ca chestiunea sociala :Ideea a improprietarirei
este In aceiasi linie cu chestia nationala, adeca
chestia unirei. Aceasta din urma chestie s'a desle-
gat ; deslege-se si tea d'hita!, i atunci nu V0111 mal'
fi despartiti in doue tabere ; tin vom mal avea a ne
tingui de sistetne de bascula".23
Chestiunea rurala era adevarata piedeca, de ca re
trebuia sa se sfarme toate incercarile principeltn, de
a impaca spiritele si de a restabili armonia in niel--
sul statultn zdruncinat. Ea determinase mal in tot-
deauna crizele cele ni ai marl, prin tare trecuse pana
acuma domina lul Alexandru loan I. In jurul el gra-
vita toata viata politica a aceito timp.24
In sfirsit sa nu uitam niel °morid lui Barbu Ca-
targiu, savIrsit zitia mitre, fara sa se fi putut gasi
ucigasul, imprejurare ce (ladea loc la banuiala ; asa
ca unii mergeah pana a hivinui pe capul slatului
de impartasire la acea fapta, dupa cum ne o spu-
ne Bolintineanu, in memoriile sale, ca opozitia pro-
fita de aceasta ucidere, ca se atribue, ca nu fara
§tirea tronuluT era facuta".25 011 cum ar fi stat lu-
23. sed. din 9 Fevr. Ilion, of., No. 57, 1863.
21. Tot asa judeca si Daily News chestiunea, si atribue refuzul
adunarel din 1863 de a vota budgetul, refuztilift principelm de a sane-
tiona legea rurala. In numarut el din 15 Iulie 1863 ea spune: l'he
landed aristocracy in the Chamber presented such a solution of the
land question that the Prince could not accept; and the aristocracy,
in revengo, have made war up on the prince, by rejecting his bugets
und snubbing him in every possible manner".
25. Viala luí Cuza-Voda, p. 56.
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 267
erurile cu aceasta banuiala, ea exista si explica decl

si mal mult, pentru ce dreapta se scula in contra
domnulut.
Sa venim acuma la extrema stinga, reprezentata

in camera prin putine, dar puternice
intre care eran : Golescu, Rossetti si fratit Brateanu._
Lucru ce ponte se va parea stranin, este ca acest
partid nu privia chestia rurala ca reforma esentiala
timpulut ; ha cilia'. I. Brateanu se rosteste intr'un
rind cam ascutit, in contra taranilor, cind spune
Cind ne faca domnul Cogalniceanu i altit din
Moldova imputaren, de ce nu discutam chestia pro-
prietatet, not raspundeam ea exista inca in am--
bele partt litigante prejudecatt; ca ehestiunea cere
sa lie discutata in toata linistea, cu tot singele rece
ce trebue ; ca trehue sa asteptain pana ce vor \i-
dea proprietarit, ca modul proprietatet de astazi nu
este (.61 mal profitabil pentru dinsit ; sa vada ca art,
alte resurse mat bune decit aele ce le daci legile e-
xistente. Sa incepem, ziceam not, cu alte reforme; cu
moralizarea functionarilor, cu garantiile comertulut,
cu institutele de credit. A intrat lu capul taranulut
ideea ca tonta cauza raulut de care sufere tara, este
proprietarul. Daca hate piatra, daca ploua broaste,
cauza este, ea proprietarit aù proprietatt. De aceea
am zis capulut statulut, pe chid eram la guvern, sa
nu atingem eliestiunea proprietato sa cautam mal
Intat a infrati spiritele, a lumina pe ambele part! ;.
sa facem MEW institutele necesare, i chid vom re-
zolva legea proprietatet s'o rezolvam astfelia, lu cit
s'aduca regenerarea Romaniet, iar nu sa punem in
perieol existenta noastra nationala; cad un rasboicu
civil este nefericirea eea mat inare".26
26. sed. din 11 Fevr. Mon. of., No. 61, 1863.
Din aceasta tinuta a inembrilor extremei stinge

l'ata cu chestiea rurala, se explica cuin se faee de
Rossetti i eu Brateanu isi daduse dimisia din adu-
nare, ehiar in ajunul maillor desbateri asupra leger
rurale in 1862. Orr care ar fi fost motivele aceler
demisiunr, ea nu ar fi fost data, daca cer dor torifer
al partidulur radical din aeele timpurT ar fi priva
legea improprietarirei ea o parte esentiala din pro-
gramul regenerare! poporuluT romin. Ba, dupa Bo-
lintineanu, aceasta retinere a partidulur stinger t'ata
Cu chestiea rurala, provinea din imprejurarea ca par-
tidul liberal unit intr'o idee cu boierir asupra ras-
turnarer domnitorulur, si voind cistiga, nu mar
apara chestia rurala".27
Dar apoT ceea ce interesa mar mult pe membrir
stinget, eral) chestiunile, mal trina fortnale, ale liber-
tatilor i formelor constitutionale. Brateanu, cind a-
taca pe dotnnitor, in desbaterea raspunsuluT, nu-1 a-
taca de cit pe aceasta tema a constitutionalismulur
purtarel lui : domnul spune el, nu poate fi In aee-
las timp o fictiune si un oni; ca fictiune este sacru,
ea out, nu; daca este domnitorul o persoana sacra,
ridicata deasupra tuturor valurilor, atuncT o asemene
persoana nu administreaza; iar daca se amesteca in
ocirmuire, atunel cer de la el raspunderea faptelor
sale si el nu mar poate fi neresponsabil".28 Brateanu
imputa domnulur ca a rirasit calen constitutionala,
.calea garantiilor libertater asigurate natiunei, prin
Conventia de Paris.
Viafa lui Cuza-Vodá, p. 21. La aceeasT parere duce un dia-
log urmat intre Cogalniceanu i Calimachi in sed. din 7 Decemvrie
1890. Cog. Liberal am fost, liberal sunt si liberal vol muri.
Calimachi. AT fost cu Cuza; n'aT fost eu Brateanu.
Cog. Atuncl aveam la ordinea zileT legea rurala,
Calimachi. RosiT n'aa voit legea rurala.
Cog. Fft-mT onarea a nu ma mal intrerupe. Discursul luI Cogálni-
-ceanu, publicat si a parte, BueurestT, 1895, p. 38.
sed. d!ti 11 Fevr. Mon. of., 61, 1863.
SERIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 269
Sa venirn actima la al doilea molly al inversuna-

tei opozitiet contra domnitorului, dorinta de a-1 inla--
tura, ea unul ce nu mat era trebuitor, dupa reali--
zarea unirel.
Am vazut intalesul ce se daduse alegeref luf A-
lexandru Cuza, chiar la et savirsire. El avea sa pre-
gatiasca tarimul pentru intemeierea unet dinastit stra-
ine. Nu numat adunarea rostise ac,easta parere intru
indeplinirea dorintelor divanulut ad-hoe ; insust do-
nmitorul si-o insusise si o intarise prin a luf declara-
tie." Domnia luf Alexandru loan I nu avea dect, cu
toga recunoasterea el pe viata de catre puteri, ca-
racterul statornicief, ci era mal [milt privita ea o stare
de tranzitie, imprejurare care nu inceta de a o pune
in o falsa pozitie, fata cu areia ce, sincerf sat] nu,
donan intronarea unef dinastif straine.
De aceea am vazut in repetite rindurf asalturf date
contra domnief nationale, In numele domnului strain.
Asa cu prilejul votaref constitutief de comisia cell-
train; a pot la a propiata realizare a uniret, eind Las-
car Catargiu fitce interpelarea relativa la demersu-
rile ce or fi de luat tot °data, pentru dobindirea prin-
cipelut strain, rind atunct agitatia pentru si contra
acestuia iea un caracter mat ascutit." ACIffila se re-
deschide focul pentru a treia oara, in mijlocul urilor
si deslantuirilor patimilor din desbaterea asupra ras-
punsului la mesaj. Principele Grigore Sturza da sent-
nalul, dupa ce ataca regimul domnitoruluf, spunind
ca spera efl va sosi oara fericita pentru natiune,
rind von] dobindi un principe strain, precut]] a fl ce-
rul-o divanurile ad-hoc". 0 voace protestind cu
reasca D-zen", contra dorintef lui Sturza, el it ras-
punde: In zadar se ridica cite o voace izolata, spre
MO sus, p. 61.
Ma1 sus, p. 108 §i 197.
270 ISTORIA
a protesta contra dorintilor rostite in divanurile ad-

loe, contra voturilor tuturor corpurilor noastre le-
.giuitoare, contra vointei taref intregf. Dotnniile
mintene sunt judecate i osindite de tara". Princi-
pele Bibescu Basarab Brancovanu intreaba apol pe
Boerescu, de ce considera dorinta manifestata de a
.avea un principe strain, ca o lovire in domnitor, eind
natiunea intreagadoreste dinastia straina. La aceste
cuvinte se face un tutnult in camera, si nu numal
o voace izolata, ci un mare numar protesteaza, ea na-
tiunea nu vrea principe strain". Brancovanu raspunde
insa, ca insus dotnnitorul a luat indatorirea de a
lucra pentru principele strain si el trebue sa se tina
,de acest angajarnent", raspuns ce atrage o energica
protestare ,din partea deputatului Gh. Radu.
Cogalniceanu explica insa aceasta revenire la prin-
cipele strain, ca o dorinfa de rasturnare, pentru capa-
tuiala unuia saa altuia din acei ce uneltiaa rasturna-
rea. El zice: La no!, fie-eare cetatan ce are 35 de anI
si un venit de 3000 de galbeni, putind aspira la dom-
nie, suntem un stat intr'adevar republican. Singura
anomalie este ca, In tara noastra, dommil in loe de
a fi pe 5 ani, dupa cum se cerea la 1848, este a-
les pe viata. Ce vreme lunga! Daca el ar fi fost ales
pe 5 anl, fie-care pretendent ar fi putut ziee in sine:
sa astept 5 ani si va veni si rindul meu, ctnn se ur-
meaza asta-zi in America, cu alegerea presedintilor
,de republica. Dar la 1101 domnia fiind pe viata si vi-
ata unul otn fiind lunga, mal ales cind domnul este
atnbitiunea noastra ar avea a rabda prea mult.
fiind ca prin constitutie, prin mijloace legale, nu
,putem reduce terminul domniei la 5 ani, apoi can-
tara sa-1 rasturnam, jata cum ajungem a purifica
i
,sistemul nostru republican. Dar daca Europa nu ne

.32. 5edinta din 6 .Fewruarie. Mona. of., No. 47, 1863.
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER COG ALNICEANU 271
va da principele strain, ce va fi ? Pretenden, ÍÌJ si-

gui., se vor ivi si in lasl si in Bucuresti, si in sta-
rea de asta-zi a luerurilor, fiti siguri ea ace! de la
lasi vor gasi pe cine sa aleaga domn. Asa de la prin-
cipele strain, ne vom gasi iar Cu (loi doninl separa-
tistf".33
Este usor de intales, ea domnul nu era sa rarnina
nepasator la atitea lovituti ce i se aducean de adu-
nare. De aceea, nu ne voin mira de faptul, indestul
de neobicinuit in uzurile parlamentare, ea prezentin-
du-se inaintea lul delegatia adunare!, spre a-i ceti ras-
punsul la mesaj, doinnul opreste a lui cetire, spu-
nînd deputatiel, Lascar Catargiu, ca
e de trebuinta sa se mal osteneasca, intru cit cunoa-
ste continutul si sa remita hirtia primulu! ministru.
Catargiu staruind sa dee eetire actului, doinnul II re-
peta vorbele i adresa este mininata presedintelui con-
siliului, l'ara a fi niel deschisa.
Itì desbaterea adunare! asupra acestei imprejurart,
se roslise euvinte foarte grele, precum acel de ne-
euviinta" ce se raporta tara indoiala la capul statului,
cu toate ca dupa a luf rostire, se cauta a se indulci
luerul, spuninclu-se ca ininistrit cotnisese acea necu-
viinta, "1nhlIitriÏ eare nu avuse niel un rol in scena
petrecuta filtre clown si deputati.
Sedinta din 9 Fevruarie. Mon. of., 59, 1863. Tot asa serie si
Reforma, 7 Aprilie 1913 : Ministerul a botart sa ramiie la postul
aparind situatia. Daca s'ar tasa un minister din coalitie, initnich ta-
re' vor sili pa Voda sil abdico. Abdicind de voie ,ali de novoie, am-
bititmea pretendentilor, nemul tainirea Aloldovenitor. rivalitateit pule-
rilor garimle va aduce razboitil civil, invaziunea, separatismulu. lar
Al. Papadopol-Calimach (ilminti,.t p. 102) spune, ca ,pretendentil la
domnie au piense, din cauza, cii unirea se l'acuse, mi sub o dinastie, ci
sub un oin, ;i la moartea luT Cuza, trebuia se re vina pe tapet chestia
unirei. Pretenden tu t sperati, ea Cuza se va Mueca in oceitnul de si-
lintt si de reforme, de greutatT, contra Turclei a ConventieT, pro-
vocate. prin unire. Dar Cuza tot domnia; el incepuse a deveni urit.
De aiel coalitie contra lui Caza; 2 IllaT era fatal'.
*edintn din 22 Fevruarie. ilion. of., 81,1603.
Cu toate aceste relatiunl atit de ineordate !A-are

domn si adunare, ea nu este disolvata, dar niel mi-
nisterul nu se retrage, cu toate ca adunarea II da
un vot de blam si opreste pe cetatenl de a mí ras-
punde darile, nevotat fiind budgetul de adunare.
La 2 Mart lusa expirind sesiunea ordinara a aduna-
re!, ea este inchisa, t'ara a se prelungi pentru vota-
rea budgetului. Prin mesajul sa. fi de inchidere, dom-
nul !ilustra cu asprime adunarea pentru votul el, prin
care provoaca poporul la neascultare, precum si pen-
tru paralizarea tuturor lucrarilor nevotarea niel
i
uneia din numeroasele legi prezentate pentru orga-

nizarea tare!. Aceste lupte prin care am trecut, sa
ne slujasea la top de invatatnint. In trebile publice
ea si in cele private, fie-care zi !si are sarcina el;
progresul este opera timpului; agitatiunile nu pot
decit impiefleca mersul, si mandatarii uncí natiun!,
in discutia marilor interese ce je sunt incredintate,
nu se poi departa de moderatia si rabdarea de care pu-
terea execuliva a avut ocazia a va da atitea probe".'
Nu lima! ¡usa la mustrari se °preste guvernul si
domnitorul. El si cu oamenii devotati lul reinase lar
ideea care fusese desmierdata de mal multe orl, a u-
C. A. Rossetti da exemnlul acestet nesupunerT, refinind sS pla-

tensca impozitul. El este seciiestrat si vindut. liontinul din 28 MaT
1863, contini in caractere groase anunciul vinzarei. Un scaun al ha
Roselti, pe care el statea la masa lui de lucru, se vinde co suma de
10,500 de leT. 5000 de let sunt subscrist in favoarea PolonieT, ia res-
tul este pastrat pentru plata amenzilor ziarelor ce vor mal fi osindite
pentru apararea iegirnuluí constitutional. Vez! si Le S'ik:le din 21 lu-
ido 1863. Petru Gradisteann, in L'Esprit publie din 24 limie, arata
ca tomar faptid, dl 'lumia pe id pe colea cite un individ asculta de
vorbele camereT, de a refina plata darilor, dovedeste neizbinda acesteT
masurT. Lorsq'une assemblée declare violateur de la loi quiconque
ordonnera poursuivra la levée des impnts non autorisés par elle,
ce n'est pas ceux qui sont dans la légalité qu'il faudrait compter, mais
ceux qui sont en dehors. Or, en dehors de la légalite se trouve la na-
tion entiere. Cela s'explique aisénient. La majorité de la chambre
rouniaine est une legalité
§edinta din 2 Martie. Mon. or, No. 05, 1863.
SESIUNEA DIN 1862-AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 2'73
neI zdrobirl a acestel inver§unate opozitil, prin o ma-

sura antoritara. Inca in 17 Fevruarie, C. Negri scri-
sese principelui: A. V. avind dreptul, legalitatea si
puterea, nu yeti lasa de sigur, sa se produca anar-
hie si desordine, prin faptul citor-va ambitiosi
rara niel un rasunet in tara".' N. Cretulescu, ama-
rit pana la inima de privelistea la care asistase, pro-
pune principelui, dupa inchiderea sesiunel, o n'asura
mai radical, pentru stimpararea fierberel. Intr'un ra-
port al lui, al carilla original s'a pastrat, i eare poarta
data de 14 Mai 1863, el spune Expe-
tienta acestor 4 ani ne a dovedit ca cei oa-
meni care conduc desbaterile si lucrarile adunareir
departe de a sustinea si a reprezenta adevaratele in-
terese ale taro', nu s'ara ski* de mandatele lor, (leca
pentru a face din adunare arena patimilor celor mal
nedemne si a ambitiilor eelor mai culpabile. Tendin-
tele partidei lor, intrigile ambitiosilor, o propaganda
sistematica de desordine pe t'ata, prin gazete si pe
aseuns, prin agenti secreti, framinta tara in toate col-
turile. In t'ata unei asa de temerare, dar nu mai pu-
tin adevarate star!, nu ramme decit un singur mi-
jloc de seapare, pe eare ieü libertatea a-1 supune la
'Malta apretuire a Mario Voastre, anume: sa se sus-
penda adunarea un timp oare eare si sa se ice cima
guvernului de Maria Voastra ; sa se decreteze forma.
rea unui consiliù de stat, caruia rara zabava sa se
puna insareinarea de a elabora, pe bazele asazate de
Conventie, legile trebuitoare. Toate aceste legi sa se
sanctioneze de Malla Voastra si sa se promulge spre
a se pune indata in exeeutare. Masina guvernamen-
tala funetionind ast-felin in liniste un an, Maria Voa-
stra sa convoace, pe baza unei noue electorale,
37. Negri e. Cita, 17 Fevruarie 1863. Corespondenfa, p. 165.

18
adunarea"." Daca asemenea sfatufi se cladean dom-

nuluf in ascuns, ziarul Buciumul impingea pe fata
la lovitura de stat : Fara vot universal, serie el, nu
poate fi mintuire; dar acel vot sa-1 dee domnitorul
si nu camera oligarhica, pe care voim s-o risipim".
Profesorit Hasden si CobalceScu, tot pe atuncea sus-
tinean, in acelas ziar, dietatura pentru stabilirea vo-
tuluf universal, insa dictatura momentana"."
La explicarea lul Cogalniceanu care cauta sa a-
tribue agitatia, competirilor ascunse pentru domnie,
protivnich raspundean, ca prin unirea liberalilor, Pa-
nu, Golesen, Rossetti, Brateanu, se lua opozitief orf ce
caracter ch! competire la tron si se prefacea in un ti-
pet al poporului"." Dei liberalif nu vim!ü domnia,
si el uneltian insa rasturnarea. Aceasta se vede din
faptul, ca putin titnp dupa inchiderea cameref, se ho-
taraste, ca An. Punu sa mearga in misiune la cur-
tile de Paris, Londra si Viena, spre a cerca, &Ica
la caz de vacanta a gospodoratului si a instituirei
unuf guvern provizorin, Prirwipatele putean fi ex-
puse une! interveniri colective san separate, si daca
ele pot nadajdui a dobindi un principe strain".41 Tot
catra acest limp, inceputul sesiunef din 1863, se ur-
Baportul luT Neculai Cretidescii aflat in original in hirtiile Ros-
setti. N. Cretulescu sfatuia pe domnitor la un act pe care acesta ca-
uta si-1 realize/e inca de mat inainte, dupa cum vom vedea ma' jos.
Ni Cogalniceanu, cum se credea fara envint, nicT Cretulescu nu sunt
autorii intelectuall al lovitureT destat. Aceastaidee s'a iosnit, a cres-
cut si s'a copt in mint.ea donmitoruhn, sub apasarea imprejurarilor.
Buein»zul, 15 Aprilie 1863. Tot pe atmici, spre a-!-,u in tari po-
zitia, domnitorul iett el singur comanda armatel si nunieste pe unul
din ceT mat devotati al sat partizant, pe generalu] Florescu, maior ge-
neral. Mon. of., 27 MaT 1863.
L'International din Paris, 1 Aprilie 1863. Reforma 7 Aprilie 1863.
. 1i--iunea luT Panu ehotarila pe la August 1863. Le Nord o :intuit&
astfeliu in munarul sail din 3 Sept. 1863: Deux deputes du Parlement
rotunain, MM. Pant] et Brancove (Brancovanti) ont ete charges d'aller
plaider en France et auprès des mitres gouvernemenis de l'Enrope,
la cause des ckputés moldo-valaques contre le prince Couza". Comp.
L'Esprit public 4 Sopt. 1863. Ambele ziare spun, ca principele s'est
inscrit sur la liste de souscription qui devait procurer a. M. Pano les
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER1U COGALN10EANU 275
meaza Mire Brateanu i Cogalniceanu, o convorbi-

re, In care cel intal spune celta al doilea, ea frun-
tasil partidulul liberal aveaü inandat de la alegatoril
lor sa detroneze pe Voda Cuza. Aceasta convorbire,
destainuita ceva mal tirzia de organul lul C. D. A-
ricescu, Buciumul, nu este tagaduita in principia de
Cogalniceanu.42
Extrema stinga si cu dreapta Iï daduse mina inca
din 1863, pentru rasturnarea lut Alexandru loan I,
aceasta alianta, de altfelia in destul de nefireasca
intre dona partizi, cu parerl aa de diametral opuse
In toate chestiunile, a fost botezata: coalitia mon-
struoasei . Cu ea va avea de luptat de acuma dotn-
nitorul, pana la sfirsitul dotnniel, si tot ea il va ra-
pune. Capul el era loan Ghica fostul beia de S'amos ;
dupa parerea gazetelor engleze, el tindea la rastur-
parea 1111 Voda Cuza, poate chiar pentru a-1inlocui.43
frais de voyage, avec la somme de 3500 francs". Scopul misione! ha
Panu, se vede din un brulion gasa in hirtiile luT (hiraile Roseta). Din
motive necunoscute, Panti n'a pleeat decid prin Martie 1861 (Ve71 mal
jos).
42. 'ata o parte din aceasta convorbire : Brateanu: avem mandat
de la alegatorii nostrI sa detronain pe Cuza Veda ; du-te de-1 aprin-
de luminarea.
Cogain.: /4 fi curioz sii vad aeel mandat.
11 ve1 vedea la camera.
Si pentru ce voitT a-1 rdsturna ?
Eiind eii a insalat sperantele Rominilor, fiind-ca nu e la inal-
timea misione! sale.
Voda Cima nu o Napoleon; dar e patrint. Niel chiar boierit n'ar
avea euvint a se plinge de el cave i-a menajat in tiesto' ; dar hoieriI
sunt inimieiT poporuluT, j N'oda Goza este alesul poporultu care a pus
in el sperantele sale.
Este alesul eamereI cate poate sa-I ritstoarne.
Ma indoiese; Voda Cuza nu e \Toda Bibesen ; suntem in 1863
nu in 1848 (Vez! Baciumul 8 Fevruarie 1864).
Ministro! Cogalniceanu, in comunicatul din ilion. of., 13 Fevruarie
1864, confirma indirect convorbirea, intimpinind de forma, ea a fost re-
produsa inl Con chip eu totill neexact-.
43. Daily News 10 Martie 1863: The united opposition in the Prin-
cipalitees is beaded by a very able man, being no other than lohn
Gliika, Lord Stratford de Redelilli's old friend. His aim is evidently
to dethrone Prince Cotiza at all risks, und possibly with the hope of
filling the place himself".
276 1STORIA ROM1NILOR
Framintarile Iiirei si strAinatatea. Ce rasunet

avura, in tarile straine i asupra guvernelor lor, fra-
mintarile din Romania?
Inca de la primele lor manifestarT, desbaterile cele
furtunoase ineinse asupra raspunsuluT la discursul
tronulul, Poarta, apucind eu placere prilejul de a in-
terveni, atrage luarea aminte a puterilor asupra tur-
burarilor ce se petreeeati in Principate. Ambasadorii
straini din Constantinopole trimit instructiuni con-
sulilor lor din Bucuresti; insa pentru a nu slabi au-
toritatea guvernulur, if insareineazft a cauta sa itn-
piedice orl ce atingere la drepturile capului statului
si la constitutie." Domnitorul insa se grabeste a de-
pesa agentului sao din eapitala imparatiei otomane,
cerindu-r sa se improtiveasea la oil-ce intervenire di-
plomatica, intru eit agitatia ar fi ramas inellisa nu-
mal in adunare, lar tara ar sta in cea mai deplina
Uniste. Mal adaoge, ca un derners al puterilor ort
de bine voitor, ar putea fi rail interpretat si da un
sprijin moral Oler vointi a adunaro, ded favoriza
desordinile i pune guvernul in nevoie de a le ina-
bini eu puterea; ea in acest caz, domnitorul declina
de mal inainte responzabilitatea urmarilor ce ar putea
sa rezulte, fie in launtru fie in afara".45
Consulii, dindu-si intilnire la domnitor, il sfatuesc
sa se impace, la care domnitorul le raspunde: Cu
cine sa se impace? Opozitiunea a atacat pe ¡lupa-
ratul Napoleon, spunind ca acolo unde un singur om
conduce trebile, merge no ; a atacat apol misiunea
generalului Floreseu, insareinat de el a saluta pe in-
44. Depep din "Ii3 Fevruarie, 1863 reprodusa de Le Courrier du
Dimanche 22 Martie 1863: Les représentants sont unanimes sur la
nee6ssité de prévenir toute attaque eontre la constitution et 1.00 aete
de l'assemblée qui pourrait compromettre les droits du prince".
45. Depe§a Doinnilorulni analizata in Le Courrier du Dimanche
7 Martie (23 Fevruarie) 1863. Depea domnitorului aurait lieureuse-
ment coTneide avee la résolution des puissances". Comp. un artieol al
luT Jules Grenier din Le Temps (26 Fevr. 1863).
SESIUNEAD1N 1862-AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 277
paratul Rusio, pe litiga ca opozitia arata simpatiile

el pentru Poloni; contra Angliei spune, ca in ches-
tiunea arinelor de la Galati, ambasadorul englez s'a
facut vinovat de tradare; contra Turciet ce nu e re-
prezentata, opozitia ataca actul de curtenire facut de
principele hita cu ea. Domnitorul arata apoi ca nu
tara este in protiva lui, ci camera ; ca daca consulii
nu ar incuraja opozitia, prin deinersuri ca acel ne-
precugetat ce-1 facuse acuma, ea ar reintra de in-
data in liniste".46
Se zice ca domnitorul ar fi aclaos la aceste cuvinte
Inca urinatoarele, ca raspuns la asigurarile consuli-
lor despre sprijinul lor: Daca va deveni necesar de
a se lua o hotarire, el avea intentiunea de a face
un apel la poporul romin, inainte de a cere spriji-
nul puterilor; dar ca le este recunoscator pentru buna
lor vointa".47 Aceste vorbe, adevarate sau nu, fiind
reproduse de ziarele timpulul, intarim parerea ca
domnitorul medita o lovitura de stat, lucru ce in as-
cuns am vazut ca se planuia, de catre domnitor
de incunjurimea lut De i puterile se intalesera a-
supra depe. ei triinise consulilor lor din Bucuresti, ele
nu eran pe deplin intr'un gind asupra tinutel lor, fata
cu neintelegerile dintre domnitorul i adunarea Ro-
mainel. Asa ambasadorul englez din Constantinopole,
spune tot pe atuncl lui C. Negri, ca ar fi bine a
se trimite o coinisie in Bucuretl, spre a se hm:la-
ca lucrurile en majoritatea adunarel ; ca at1 auzit, ca
Scrisoare din 19 Fevruar (3 Martie) 1863 din Bucurestr e. Negri
(Hirtiile Rossetti). litteadevilr tara nu participa la misearea din adu-
nare ; acest fapt era constatat de toate ziarele straine ale timpului,
ceca ce era insiíranat pentru pozitia principelui 110.5 eu puterile. Asa
La Patrie din ", Aprilie 1863 spune: N'est-il pas surprenant que
ron s'6vertne à représenter les Principautés-Unies comme en proie
itune agitation qui, du sein de l'assemblée, on elle s'est manifestée,
ne s'est pas étendue dans le pays"? L'Esprit public 1 Mart (17 Fevr.)
1863: il y a de l'agitation dans l'aqsemblée; tout autour d'elle est
La Patrie, "09 Martie 1863.
domnitorul ar avea de gind sa cedeze tronul duce-

luI de Leuchtenberg (din casa rusase0". Negri n ras-
punde, ea daca principele Cuza, i tara ar trebui sa
treaca prin furcile caudine ale unui principe strain,
ceea ce ar fi mal bine de faeut, ar fi de a se lasa
principil la o parte i a se alege curat un general
franeez, care sa ne invete a ne apara contra acelora
ce se amesteca in trebile noastre, fara a avea drep-
tul". Ambasadorul mal adaoge apol, ea guvernul
san fiind constitutional, Anglia nu va tna! putea sus-
tinea pe principele Cuza, daca el nu merge in inta-
legere cu adunarea", la care Negri Ti raspunde, ca
nde §i principelul i-ar parea ran dupa lipsa
Excelente! sale, nu ar cauta (leca a se sustinea
inca mal mult prin el insus, avind pentru aeeasta
tara care e obosita de bate intrigile de rasturnare
§i de ambitiile cameret".48 Ceea ce indispusese mal
ales pe ambasadorul englez, era zvonul despre ce-
darea tronului unul principe rusesc, zvon de care se
preocupan mult gazetele engleze ale timpulul.49
Frantia din protiva iea pozitiunea mal mult pentru
principele si in contra adunare!. In Moniteur Uni-
versel de l'Empire francais apare o nota, in care
se spune, ca nadunarea din Bucurestl a primit Cu
58 de voturl contra 6, contra proiectul de adresa
prezentat,de opozitie ; 50 de deputati s'an abtinut
Papadopol-Calimah Amintiri, p. 343, confirmat prin scrisoarea
luT Negri c. Caza din 4 Martie 1863 relativa la convorbirea luI
ainbasadorul englez. Corespondenta p. 168. Aluziunea 10 Negri la un
general francez se vede ca an dee.eptat in ziare zvonul, ca in Roma-
nia s'ar agita pentru intronarea principelui Napoleon. Vezi l'Esprit
publie 6 Fevruar (25 Ianuar) 1863: Nos correspoudants nous assu-
rent, qu'il se fait dans le pays rournain une propagande fantaisiste en
faveur du prince NapoPon ; d'un autre cOté on inet, profit cette mau-
vaise plaisanterie, en effrayant les Roumains, par la possibilité de
la candidature du duc de Leuchtenberg, forme nouvelle du protecto-
rat russe".
D. e. Times 6 April (25 Martie) 1863:) With the obvious of intro-
dncing a foreing Prince, in the person of the Duke of Leuchtenberg".
SESIUNEA DIN I862AL 2-LE MINISTER COGALN10EANU 279
de la vot, declarind la tribuna, ca el nu vor sa lee

parte la un vot eare pusese in desbatere principele
ales de tara intreaga, drepturile, asazamintele, tra-
tatele. In °chit lor, aceasta adresa contine locum
care sunt In stare sa puna in indoiala intalepciunea
Rominilor si simtitnintele lor de recunostinta eatra
puterile garante".5° Si pe Francejt II indispunea mult
reinoirea cererel unut principe strain. Asa marchi-
zul de Moustier, ambasadorul francez de pe linga
Poarta, spune luI Negri, ea ideea unul principe strain
face mal mult ra0 de eit bine tare! voastre"."
De alttelia )urtarea cameret se interpreta pretu-
tindene, in ziarele straine, ca o tendintfi de rastur-
nare a domnitorultd. Asa l'Esprit public spune, ca
acest partid a skins a lua inainte adunarea care nu
si-ar propune, niel mai mult nict mai pntin, decit
detronarea principeluI Cuza, ceea ce va impinge pe
acest din urma a recurge la masura desperala a u-
nel loviturt de stat".'
Aceste zvonuri de dictatura, purtate prin foile fran-
ceze Inca din primele inomente ale conflictului din-
tre domnitor si adunare, trebuian sa se intariasea
din ce in ce si sa gasasca pana la un punt adeve-
rirea lor In fapte.
Anume, putin titnp dupa inchiderea adunarei, dotn-
nitorul, pi-in intermediul lui Negri, face Jut Fuad pasa
o propunere in privirea dictatureI, el ne mai putind
ocirmui eu Conventia, si comunica un memorand pu-
terilor, in care sustine ca nu poate administra tara
Cu institutiile actuale, cerind drept conditie prealabila,
dictatura pe 5 an!. Cabinetul de Paris trimite am-
basaclortilui san o nota, in care arata ca nu poate
admite lovitura de stat si ea dictatura pe 5 ani se
Moniteur Officiel, Bulletin 1 Mars (20 Fevr.) 1863.
Negri c. Cuza, 24 Fevruar 1863. Corespondenta, p. 165.
L'Epsrit public din O Fevruar (25 Ian.) 1863.
.280 ISTORIA ROMINILOR
raspinge, administratiunea ne oferind sub niel un

raport vre o eheza§ie. Ministrul Drouin de Lhuys
admitea sa se faca oare care modificarl Conventiei
In interesul poporatiilor romine ; dar aceasta in ur-
ma unei hotariri a conferentet ambasadorilor. Ca-
binetul francez doria irisa, in ehestiunea Principate-
lor, sa se intaleaga intal eu cabinetul rusesc. Anglia,
_Austria §i Prusia aderan la principitil modificaret
Conventim; dar raspingeaa dictatura, ea protivnica
prineipiilor tratatului de Paris. Ambasadorul
Bulwer, propunea un tribunal de arbitri eare sa se
,compuna din doi reprezentantt ai poporatiilor ales
prin al doile grad, de principi §i flit prineipilor
-de inaltt functionari. Acestui tribunal se va infatosa
ori ce contestare de drept public intern futre gu-
veril si adunare, §i hotaririle luT vor fi tara apel"."
Memorandul de eare e vorba, i eare nu trebue
amestecat cu acel din 1861, fusese trimis de dom-
53. Aceste destainuirT, asuma memorandului in chestia dictafuret,
le da Memorial diplomatique, tocmal in 17 Ianuar 1864. La France
irisa pomenea e existenta acestuT metnorand, inca in n'imana ei din
30 Martie 1863: On assure que le prince Cotiza aurait adresse è la
Porte, avec prière de le communiquer aux puissances, un memoran-
dum, où il se fonde sur l'opposition violente qu'il a renrontrée dans
l'assemblée, pour réclamer la dictature". Mémorial diplowatique da
decT gresit data aceluI memorandum, ca fiind 10 Mal 1863. Mat vem
si Notes sur les Principautés-Unies de Moldavia et de Valacltie, Pa-
ris 1864, p. 8: Après avoir ret:u ce ntemorandinn, le cabinet de Paris
transmit à son ambassadeur a Constantinople une note, contenant
l'inadmissibilité d'un coup d'Etat. La dictature pour 5 ans kait éga-
lement rejetée, l'administration de l'hospodar, dit la &Orbe, n'offrant
sous tous les rapporls, aucune garautie, et la t'ante de cet Out de
dioses incombant pinta aux hommes qu'aux institutions". In n seri-
soare a lui Negri c. Cuza din 5 Aug. 1863, (Corespondepta p. 178 si
180) se spune: ambasadorul Angliei mi-a spns, in giaba. si nurnai ea
parere particulara, ea ar trebui sari o nona constittitie sau dictatura
iar arel al Frantiel, crt nu ar fi de nevoie a se apasa mina prea
mult timp la vol, pentru ca tara voastra, rousa pe ralea ordineI si a
legalitatel adevarate, s'ar deprinde in curind cu ea". Se vede ca zvo-
nurile de dictatura indispusese i spiritele mal indiferente din tara,
de oare ce Rossetti, dat in judecata pentru un ()roces de presa, este
acbitat de curten de apel din Bucuresti, in 11 Septemvrie 1863. Con-
venfiunea 18 Sept. 1863.
SESIONEA DIN 1862AL 2-LE MINISTERIO COGALNICEANU 281
nitor lui Negri, culi' obidnuia el sa faca in politica

exlerna, fara stirea ministrilor, cind Neculai CrP-
i
tulescu in 14 Mal 1863 ii asternu planul loviturei de

stat, aeeasta WaStll'a se cernea actinia de mal pina
timp in cugetul doinnitorulut. La France, gazeta fran-
ceza de opozitiune contra imparattilui si (leo diismana
si principelui romin, da la lumina chiar proiectul de
intocmire ce trebuia sa se dee statului romin, sub
forma dictatoriala, si eu bate ca Monitorul Oficial
romin, prin un eomunicat, desminte existenta unuT
atare act, gazetele franceze sustin cu energie fiinta
1111, spunind, ea nu intaleg ca in Bucuresti sa nu
se stie, ceett ce se stie asa de bine in toate can-
celariile Europei, mide acest proiect a ajuns".54
De si Frantia sprijinia inai mult pe doinnitor de
cit puterile celelalte, totusi si ea era desiluzionata
asupra asteptarilor ce le pusese in desioinicia
nianin O nota a guvernulul francez clara cel en-
glez, din 15 Noemvrie 1863, spune, ca : situatia
Principatele-Unite nu raspunde sperantelor ce se in-
temeiati pe nona ordine constituita prin Conventia
de Paris. Neintalegerf grele an izbucnit nitre clown
si adunare, cind unirea, si concursul tuturor ar fi
fost neaparate, spre a organiza o tara, careia Europa
li incredintase ingrijirea de a-si pregati ea illSa0
viitorul. De va fi trebuinta de o intervenire, spre a
se modifica eonstitutia lor, guvernul imperial va fi
plecat a se intalege cu celelalte puteri, spre a in-
51. La Nation, 4 Decenwrie 1863. Proiectul publicat in numartil

din 24- Noembrie 1803. Le Pays, 9 Decemvrie 1863, spune de asemene:
-Nos propres inforinations. puisées û bonne source, confirment plei-
nement celles de la Nation. Le projet en question qui voudrait ef-
facer toutes les dispositions liberales de la Convention signée à Pa-
ris en 1858 et établir une sorte d'autocratie au bénéfice de rimspo-
dar, ne rappelle que trop les tendances dictatoriales que, depuis un
an, nous signalons dans la conduite du prince Couza".
lesni reformele ale caror oportunitate ar fi recu-

noseuta".55
Ziarele franceze arnintese Rominilor ca el nu sunt
deplint stapinl pe soarta lor. La Nation observa, ea
Romania este in anarhie; este neaparat a se cur-
ma acea stare care ameninta sa deschida o lupta
singeroasa in desbaterea chestiei orientate" ;56 iar Le
Temps adaoge, ea daca in Romania continua anar-
hia, atunci Europa, care a vrut sa apere pe TurcI
prin un bulevard, vazind in ea BeIgia Orientulut, s'a
in§alat, se va cauta alta combinatie, alipind aceasta
Belgie catre unul din statele vecine".'
Ca aceasta arnenintare nu era o simpla vorba, ne
o arata planurile ce se croise in aceasta perioada,
Cu eit-va limp mal inainte, i care poate nu mil inca
parasite. Anurne revolutia polona, sustinuta silit de
imparatul Napoleon, adusese iar pe tapet chestia re-
constituireI acelei tart; ceea ce DU se putea face de
cit daca i Austria ceda Galitia. In schimb, se vor-
bea despre trecerea catra monarhia habsburgica a
Principatelor-Unite.58 Un ziar franeez baga de sama,
ca nu intalege cum membrii unel adunan, atunci cind
ziarele europene vorbesc de compensatiunt teritoriale,
In care Romania ar alcatui 'man de capitenie, sa
se puna pe favorizat o opozitie stritnta §i sistema-
tica, alit de pagubitoare intereselor celor mal invi-
derate ale tarei".59
Le Livre Jawne de l'Empire franrais, O depe0 din 15 No-

emvrie 1863. AceleaT cuvinte §i in Exposé présentd au corp légistatif,
sesiunea din 1863, reprodus de Rominul 25 i 26 Noenivrie 1863.
LaNation din 21 Noemvrie 1863.
Le Temps, 28 Decemvrie 1863.
Le Nord,26 Martie 1863: Pour dédommager l'Autriche Vahan-
don de la Gallicie, on lui donerait les Principantés-Dnies. Pour ces
causes, on ne saurait trop recommander aux Principautés la noncorde
et l'union. Agir autrement, serait manquer de patriotisine".
L'International, 7 April 1863. Le Nord din 8 April 1863.
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 283
Costangalia. In timp ce aceste daraverl turburate

agita() atit Romania cit i opinia publica europea-
na, se petrecuse i alte fapte Cu timan insatnnate
asupra tnersului trebilor in Principate. Anume mi-
nisterul Cretuleseu urmase inainte Cu rastringerea
drepturilor calugarilor greci, incepute prin depunerea
veniturilor manastirilor in casa statulut. Asa el scoate
limba greaca din bisericile. inchinate (18 Mart 1863);
opreste pe avocatii manastirilor a mal pleda fara a-
sistenta avocatilor statulul romin (17 aprilie 1863),
si asa mal departe, pasind tot cu mai mare energie
pe catea secularizarei, cu toata opozitia lui, mal mult
de forma, la inscrierea venitului avernor manastire-
stl intre veniturile statului.6°
Daca insa aeeste masuri mergean eatra deslega-
rea chestiei manastirilor inchinate intr'un sens favo-
rabil statulul, alta imprejurare veni se compliee mer-
sul treburilor. Anutne, in noaptea de 30 Iunie spre
1 Iulie, o trupa de 400 de Poloni desbarca la Ca-
hul, de pe o corabie sub pavilion englez, si inain-
teaza pe teritorul romanesc. Ea mergea in Polonia
In ajutorul revolutiei.
In afara de violarea teritoriului romin de o trupa
armata, mal era si tearna de a nu jigni pe Rusia,
prin invoirea trecerei unui asetnene corp. Colonelul
Mileovid comandantul trupeI, da o proclatnatiune catra
locuitoril MoldoveT, in care le arata ea este nevoit
a trece prin tara lor ; cact eare tribunal va osindi
pe mi flU, trecind peste ogorul vecinului, pentru
seapa mama din mina ueigasilor"!61 Colonelul Cali-
pesen, trimis dupa trupa polona, pleaca in goana el
si o ajunge linga satul Costangalia, unde dupa o in--
Vez amanuntimele maT jos, la expunerea ehestie ini1nastirilor
Inehinate. Cap. VIII..
Proelamatiunea reprodusa de La Voix de la Rounianie, dia.
"12, Iulie 1863.
trevedere Cu colonelul eare refuza preda-

rea armeor, Calinescu ordona atacul ; dar din cauza
superioritateI armelor Polonilor si a miel gresite co-
mande in trupa rornina, Polonii seapa i urmeaza
drumul lor mai departe. I,upta insa t'acuse jertte pe
ambele partj; pe acea a Rominilor 18 morti si 35
de riniti, dintre tare 3 ofiterf. Ostirea romIna, luin-
du-se din non dupa Potoffi, if ajunge la salul Rin-
zestf, unde el sunt silitf sa se predee. Polonil sunt
apol foarte bine tratati i inapoiatt peste granita in
Turcia.62
Purtarea tirulata de dornnitor in aceasta Impreju-
rare isi gaseste explicarea in cuvintele rostite de el
insus Oltra capitanul Zagrovsky care, in 1864, veni
sa reinoiasca incercarea de invoire, a trecerel unet
trupe poloneze prin tara. Domnitorul spune acestuia:
Am cea mal mare simpatie pentru cauza voastra,
dar nu pot sa-mi periclitez tara pentru ea ; daca v'as
invoi sa va inartnati pe teritoriul mea, Rusil ar fi
indreptatiti a ne privi de dusinant. Treceti daca pu-
tett, armele voastre prin miel incarcari, oamenil vos-
trii prin mid manunchiuri; dar nimic mal mult, ni-
mie pe fata".63 Cam tot pe atuncI, un alt Polon, Mie-
roslavski, fugind din patria fui, se refugiase in Ro-
monja, unde voise se tina niste conferentl in favoa-
rea conationalilor sal. Guvernul rornauese, pentru a
Amantintimele din actele oficiale. Mon. of., din 4, 5 si 6 hule

19 August 1863. In acest din mina se atta serisoarea de inultamire
a luT Mileovski, eind paraseste tara.
Scrisoarea luT Baligot de Beyne, e. E. Tissot, consulul francez din
IasT, 17 (29) lanuarie 1864 (Hirrtiiie Rossetti). Se banuia, ea opozitia
iniesnise intrarea trupeT polone pe teritoritil romín, inadins pentru a
crea greutatT domnitoruluT. Ministrill afacerilor straine de atuneT, de-
pesazil ltiT Negri : Des hommes appartenant aux partis extr6mes du
pays ont 0.6 en relations avec ces étrangerQ.". Papadopol-Calimah.
p. 399. Pata eu partasia Rominului (ti. e. 5 Tulle 1863) pen-
tru PolonT i eu tira tul contra RusieT, banuiala nu pare a fi cu total
neintemeiata.
SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER COGALN10EANU 285
nu atinge neutralitatea, pe care era tinut sa o res-.

peete, il opreste."
Masurile luate de Alexandru loan I contra Polo-
nilor, unite cu inlesnirea trecerel armelor catre Sirbl
il pusesa in prepus de plecare catre Rusia, eare pre-
pus dadu chiar nastere vuetuluT de cedare a tronu-
lui catra ducele de Leuchtenberg. Din ateste impre-
jurar! se va trage invinuirea domnitorulut de ruso-
filismu care-T va aduce chiar racirea sprijinultri Fran-
tier, ceva mal tirzia. Asa inca din Iunie 1863 Ga-
zeta de Colonia spunea, ca puterile apusene nu sunt
rnultamite de tinuta principelul Cuza fata cu Rusia ;
cacT el lucreaza intoemaT ca i eum ar fi vasalul
65
La 3 Decemvrie trebuie sa se deschida noua se-
siune a adunare! deputatilor. Era inviderat, ca daca
domnul N'roia sa cerce a merge tolo cu ea, nu putea
mantinea ministerul ce dusese cu adunarea o lupta
atit de crincena. A disolva adunarea si a face un no('
apel la tara, stiea bine ca era de prisos, intru cit
alegatoril eran sa trimita din nou in adunare ace-
leasl persoane. Domnitorul deci sa hotaraste sa mai
adaoga un minister la lista cea lunga a schimbari-
lor indeplinite pana Auno, si in 12 Octomvrie 1863
el chemba din nou pe Cogalniceanu sa compuria ca-
Opinion nationale, 14 Iunie 1863.

Vez! Le Constitationnel din 6 lunie 1863 si La France din,
11 Iunie 186:3. Gazetele franeeze ataca pe intreekele pe domnitor,
penlru oprirea Polonilor. La Patrie din lo Iulie 1863, huna ¡para, re-
eunoa0.e pe de o parte que la situation politique des Prineipautés-.
Unies leur commande la neutralit6"; dar pe de alta, observa que l'o,
rigine du peuple moldo-valaque, ses lidies et ses esp6ranees lui font
un devoir de s'assoeier de coeur au mouvement national polonais et
la régénération des peuples voisins". Les Débats din 29 lulie 1863 ob-
serva: que le prinee Couza n'a pas toujours deployé tant de vigilance
accomplir ses devoirs de neutre, quand il faisait passer les armes.
en Serbie". Dupa o versiune data de ziarul Le Temps, 5 August 1863.
bandele ar fi avut de gind sit raseoale Moldova contra principelul Cnza
dupa instigatiile engleze. Tot a§a §i L'Esprit public din 12 August 1863..
binetul care fu alcatuit din persoane ce nu eran in par-

lament, afara de primul ministru ce era deputat,
anume: colonelul Iacovache la rasboin, Lud. Steege
la finante, Papin Ilarian la justitie, Rossetti Bala-
.nescu la externe, D. Bolintineanu la eulte §i P. Or-
bescu la luerAri publice. 66
Domnitorul, vroind tnsa sa-§t intareasca poziia in
.armata §i in opinia publica, fata cu noua convocare
parlamentulut, intocrne§te o mare eeremonie mi-
Mara, in care imparte steagurt noue otireI si tine
cuvintare plina de foe §i d patriotismu; intreprintle
.apot o calatorie prin tara, publicind in Monitor dart
de sama amanuntite asupra entuziasmulut eu care
fusese primit pretutindene. 67 Tot acestut sistem de
a dovedi intinsa popularitate a domniet, se datoresc
multamirile cele nenumarate sosite din toate eoltu-
rile taro, pentru concesia drumurilor de fier §i pen-
tru banca de scont. Lunt curios, toate multamirile
sunt redactate In acela fella, de untie se vede ca
eran ni§te formulare, trimise de guvern spre subsem-
flare prin provincit. "
Nu se poate tagadui apot cite-va semne de nemul-
tatnire cu masurile mate de domn. Rom,inui, dat in
judecata pentru apararea canzet Polonilor, este achi-
tat, iar unul Marin Draghici din lat, dat in judecata
pentru refuz de a plati impozitul, este i el achitat
de curtea din Iav. 69
Mon. of., 12 Octombrie 1863.

Mon. of., 23 Sentemvrie §i 9 Octomvrie 186:3.
08. Comparn huna ()aril multdmirea din Judetul Baceiului, Mon. of.,
-3 August i area din Rimnicul Sarat, 8 August i cu area din Ialo-
mifa, 10 August 1863.
69. La France, 10 Octomvrie 1863 i Le Constitutionnel, 4 Octom-
Trie 1863.
CAP. VIII
AL DOILE MINISTER, COCILLNICEANT

SEGULARIZAREA.
(12 Octomvrie-11 Decemvrie 1863).
Yenirea lui Cogalniceanu la minister. Sub al

doilea minister al lui Cogalnieeanu, se petrec dona
din faptele cele mai insamnate ale intregei domnii
a lui Alexandru loan I: secularizarea averilor ma-
nastirilor inchinate si improprietarirea taranilor, fapte
eare, alaturea cti unirea, cu tot viforul ce insoti a
lor indeplinire, impinsera Romania pe calea propa-
sirei. Bunurile dobindite prin aceste trei acte insam-
nate ah ramas pentru totdeauna in viata poporulul
romin, si ele ah alcatuit temelia trainica pe care s'a
putut limita cladirea viitoare a statului sao.
Putin timp dupa constituirea ministerului, se des-
chicle adunarea, in 3 Noetnvrie 1863. In mesaj, domni-
torul arata ca, pentru a hilatura neintalegerile dintre
guvern si adunare, a nutria un noh minister si a con-
vocat-o mai timpurih, spre a se putea vota budge-
tele ; ea echilibrul finantelor este de mult tina!) zdrun-
einat, ceca ce ar proveni din prieina insamnatel da-
toril mostenite de la guvernele trecute; nu mal putin
288 ISTOR1A ROMiN1LOR
din acea a mal multor creatiuni Mente in anil din

urma, t'ara sa li sa fi gasi i mijloacele trebuitoare,
pentru organizarea si intretinerea lor; ca ministerul
saa va fi insareinat a infatosa budgetele si a arata
chipul de a restabili cumpenirea in finante ; ca in
d'ara de aceasta insamnata daravere, guvernul va mal
infatosa corpulul legiuitor urmatoarele proiecte: le-
gile rurala, militara, electorala, comunala, legea con-
siliilor generale, acea a instructiel publice, a garan-
tarel libertatilor cetatenesti, a nearnovibilitatel ma-
gistratilor, a admisibilitatel in functiile publice, a u-
nificarei codicilor de legi, a concesiel de cal ferate,
si altele inca. Mesajul atrage deosebita luare aminte,
a deputatilor, asupra proiectulul de lege rurala, a
celul de lege electorala si asupra acelul privitor la
imbunatatirea starei orasulul lasl, spre a putea ras-
plati sacrificiile ce acest nobil oras a facut cauzei na-
tionale". Inlr'o calda incheiere, domnitorul cauta sa
atinga inimile deputatilor, spunincl ca pentru a ajun-
ge scopul comun, el ave nevoie de patriotismul tu-
turor. Ea vi-1 ter in numele Romaniet; uilatl dar lup-
tele si banuelile trecule. Organizatl tara cu o oara mal
inainte ; intariti-o prin desvoltarea nouelor noastre
institutiunl, pe catea pacel si a moderatiunel, i alune!
fitl l'ara ingri.jire i pentru existenta noastra politi-
ca i pentru consolidarea libertatilor publice. Parintil
mei varsat singele pentru sustinerea lor. Nu ea
vol' fi acela care le vol ripi natitineT mele, cact alune!
a-si lipsi legel fatniliel mele; a lipsi celul intain titlu
care a prezidat la alegerea mea de domn".1
In profesia de credinta cetita in adunare, in ziva
de 5 Noemvrie, de primul ministru Cogalniceanu, el
arata, ca misitmea incredintata noului minister este
de a intrebuinta toate staruintile, toate puterile, pen-
1. Mott. of., 2 Noenwrie 1863.
AL DOILE MIN1STERIU COGALN10EANU. SECULARIZAREA 289
tru a pune capat nenorocitelor conflicte, ce exista

Mire adunare si guvern. Ministrul apasa insa cu un
ton deosebit, asupra declaratiel, ea ministerul luind
deplina raspundere a actelor sale, nu va invoi cu
niel un pret., ca aceasta raspundere sa se suie mai
pre sus de capetele noastre".2
Aceasta declaratiecare avea in or! ce caz aerul
unel arnenintarlnu putea fi de tot pe placul adu-
nare!. Ministerul apol mal jignise sinitimintele par-
tidulul dreptel, pum aceea, ca putine zile dupa intra-
rea lut in trebl, 'acuse o aspra mustrare consiliulul
municipal din Iasi, pentru ca publicase lista alega-
torilor municipal!, dupa rangul lor de boierie. Ziartil
dreptel Conventiunea, critica masura mata de minis-
ter contra consiliului din Iasl, pe motivul c titlu-
rile de boierie, de si nu mal an o valoare politica,
totusi an inca una sociala".3
In raspunsul la niesaj, adunarea spune ca, recu-
noasterea legiLimitatei cererilor adunare!, prin a el
convocare, o pusese in drept a astepta, ca noul mi-
nister sa fie luat din oamenii ce linpartasiau
ile sale. Totust n'a intimpinat nitnic si a primit mi-
nisteriul asa cuin a fost alcatuit; ca irisa de mal mult
timp s'a raspindit zgomotul, cu o persistenta eres-
cinda, ea regimul conslitutional, este sorgintea tutu-
ror ralelor la nol; ca de va mal dainui, Romfinia
este pierduta, si ea numal un guvern absolut o poate
scapa".4
Ministerul sa opimo la primirea acestel adrese, fa-
cind ehestie ministeriala; propune msa sa se amiie
votarea adresei, pana ce adunarea va videa curn se
tine ministerul de fagaduinta data, de a lucra In con-
lbidem, 222, ti Noeinvrie 1863.
lbidem, 205, 16 Oetoinvrie 1863. Conventiunea.. 18 °dom. 1863.
Lista alegatorilor, duo tititirile lor de boierie, publicata in Progresta
foaia publieatiilor oficiale din 1at4, 17 Sepfetnvrie 1862.
Monit. of., eitat in nota preeedentg.
19
290 1STOR I A ROMiN1LOR
formitate cu constitutia. Adunarea prirneste aceasta

propunere.5 In urma acestei impacari asteptatoare,
adunarea voteaza mai multe proiecte de legi, cind
de odata, fara a fi fost enumerat printre proiectele
din mesaj, primul ministru aduce in sedinta din 11
Deceinvrie 1863, aniversara a doua a unirei, pro-
iectill de lege, pentru secularizarea averilor mein
stirilor inchinate. Este inviderat, si lucrul a fost ba-
gat in sama de contimpurani, ca ministeriul vroia,
prin aceasta mare lovitura, sa castige simpatiile a-
dunarei.' Si inteadevar, in o asa chestiune, nimene
iìu putea fi protivnic.7 Adunarea se declara in per-
manenta si iea legea Iii desbatere, fara a mal numi
o comisiune pentru cercetarea el, i (lupa mai putin
de o oara, in care se rostesc cele mal inflacarate cu-
vintari, legea este votata, in redactiunea ce i-o da-
duse guvernul, cu 97 de bile din 100, in aplausele
cele mal zgomotoase ale camerei si ale tribunelor.
Se numeste o comisiune care sa multumeasca doin-
pentru marele act national, pe care a dat pu-
tinta adunarei a-1 savftrsi.
Istoricul chestiunef manastirilor inchinate. a)
Para la Bibescu. Legea secularizarei nu este o lege
ea celelalte, introduse prin mesaj in desbaterile a-
N. Sutu Mémoires Vienne 1891 p. 391, swine ea La proposition
d'ajourner les débats de la réponse au message, proposition aussi lo-
gigue qu'adroite. fut adoptée, au grand déplaisir des chefs de Popp°.
sition qui voulaient précipiter le dénouement, mettre le gouvernement
dans l'impossibilité de fonetionner et éventuellement prononcer la dé-
chéance du prince".
La vérité sur la question dic couvents cléclids par un Moldave,
Paris, 1863, p. 8: Que le gouvernement, en se tlattant de recouvrir,
par sa politique agressive contre les monastéres dédiés, un peu de
sa popularité gull a perdu, se trompe fort".
Principele Stirbeití, unul din eel mal vrajinaT protivuld al fos-
tuluI guvern, recunoa§te, ca acest proiect avuse prilejul a hilatura
lupta dintre giivern i adunare, adaogind irisa, ca pentrit a face un
pits inainte, trebuia unirea bare aceste douà corpurt ale Statulut". t;e-
dinta din 13 Decemvrie 1863. Monit. of., No. 29, 1864.
AL DOILE MINISTERIU COGALNICEANU. SECULARIZAREA 291
dunarei. Ea curma, inteun chip indraznet i prin un

act de netagaduita autoritate, o daravere seculara.
Pentru a putea masura toata a el insamnatate, Ire-
hue sa urmarim desfasurarea chestiunet, pana in 'no-
mentul cind ea fu hotarita prin taierea nodului.
Nu vom atinge de cit imprejurarile care an con-
dus la redobindirea averilor, ajunse in stapinirea ca-
lugarilor straint, atingind chestiunea inchinarei ma-
nastirilor pamintene catre acele din Rasarit, numai
intru ell va ti de nevoie, spre a intalege masura se-
cularizarei insus1.8
Cea intai miscare de reactiune contra instrainarei
manastirilor painftntene, se face sub Alexandru
in Muntenia, in anul 1628, chid domnitorul opreste
a se inehina thanastirea Sneagovul calm manastirea
Pantocrator din Sf. Munte, pentru ca am vazut, spune
documentul, cum si altt domni, ce afi fost Main-
tea noastra, ea mal toate manastirile de aici le an
pierdut si le an supus s:i le an inchinat de a fi me-
toase celor din St'. Munte, i pentru ca in destule sunt
metoasele Cu cite an inzastrat domnit de mat inainte
pe Sf. Munte si alte locurt dintre manastirile Ungro-
Vlahiei".9
Matein Basarab, prin un hrisov al san din 1639,
reiea din tninele calugarilor greet', 21 de manastiri
care le an inchinat ace] dotnni i viadici straini,
pentru mita si fat% voia nimalui i anume: Tisma-
na, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glava-
ciocul, Sneagovul, Cotmana, Valea, Rineaciovul, Mis-
lea, Bolintinul, Cimpulung, Caldarusanii, Sadova,
Asupra eliestiuneT inehina.reT vezI Istoria Romindor din Dacia

traiand, II, p. 111, 167; III, p. 453-157; IV, p. 15 i urm.
Hrisov nepublicat. din Colec(ia Academia routine, Paelmt XX,
No. 273. Comp. Istoria Rominilor din Dacia traiana, III, p. 472
Il, p.269, i Memoriu asupra manastirilor inclanate, faeut de Minis-
teriul de Interne, eitat, p. 79-80.
Arnota, Gura-Motrulut, Potocul, Nueetul si Tingarul".

Doinnul insa lasa supuse si statatoare calugarilor
straint acele manastirl, macar domnestl, macar bo-
ierestl, care singuri ctitorit lor le ati inchinat si le
aU supus metoase." Masura mata de Mateiu Basa-
rab este insamnata din mal multe punte de videre
intaia ea dovedeste, cum ealugarit Grect nu se
sfieaa a uzurpa staKinirea asupra unor manastiri,
asupra carora nimene nu le daduse niel un drept.
Apot ea arata, ca domnul nu facea de eit sa indrepte
un abuz introdus fara de cale, si nu avea in cuget
sa prigoniasea. pe Grect, ceea ce intareste si mal
mult parerea ca manastirile luate inapoi eral.] intr'-
adevar uzurpate.1°
Paul dirt Alep, secretarul patriarhulul Macarie, a-
minteste despre o improtivire la inehinarea manas-
tiro Calut catra locurile sfinte, improtivire ce se In-
limpia pe la 1654, pe cind el se afta in Muntenia.
Paul spune anume, ea elerul grecesc din aceasta tara
staruia, ea si manastirea Calul sa se alipeasca entre
patriarhia de Antiohia, precuin mal era') si altele;
dar ca, d'ara de egumen si de citt-va calugart, nu ga-
siram mal pe nimene care sa intre in viderile noa-
stre".il
Aeeste apucaturi singuratice, de pe timpul cind ta-
rile roinine stateau inca sub donmitort nationalf, nu
se mal reimprospateaza cit timp ele fura stapinite de
Fanariotl, si trebui incetarea domnieT acestora, pen-
tru ca seria istorica ce era sa conduca la eliberarea
Brisovul luT Matein Basarab in Uricarul V, p. 317. Motivele po-

litice ce Indeinnara pe Mateiti Basarab la aceasta l'Asura, vezt in Is-
toria Rondnitor din Dacia traiand, IV, p. 8. Comp. 111, p. 4:)5.
The travels of Macariustranslated troin the arable by Balfour,
London 18:16, II, p. $72 citat de Otinenedek (Al. Odobescu), Etude
sur le droits et obligations des monasteres roumains dédi,is aux Saints-
Lieux Bucarest, 1863. p. 10, note. Locul nu se tala reprodus in tra-
ducerea romiineasca a d-luT B. P. Ilasdeu dia Arhiva istoricti.
AL DOILE MINISTER COGALNICEANU.SECULARIZAREA 293
tnosiilor manastiresti din stapinirea ealugarior greet,

sa reinvie, de asta data pentru a ajunge la deplina
izbinda.
Inceputul acestei serif cade îzi anul 1821, chid, dupa
inabusirea revolutiei grecestl, boienii Moldovei cer
de la Sultanul, ca sa se milostiveasca, sa asculte
glasurile nevinovatulul norod, sa-t barazasca prin un
vrednic de inchinaciune hatiserif, pronomiile i oWee-
iurile ce din vecht le an avut care din vreme In reme
si-an pierdut mat de tot finta lor, din intrebuintarile
cele rale ale domnilor greet ce an fost orinduitl o-
bladuitorl patnintului". Printre cererile de indreptare,
gasirn si pe aceea, ca sa se reintoarca mosiile tna-
nastirilor inchinate ocirinuirel pamintesti, care sa fie
indatorita a raspunde o suma ca embatic catra locu-
rile sfinte11.12 Este eel intain glas scos de tarile ro-
mine, pentru inlaturarea calugarilor greet din sfintele
locasuri ale tare, cel intain resunet aruncat de ideea
secularizarei, primul fapt insamnat al acestel pica
insamnate serii istoriee.
Ascultind mal mult de interesele el de cit de tin-
guirea boierilor, dar inspirindu-se din ea, Poarta in-
cuviintaza, pe linga restatornicirea domniilor pamin-
tene, si alungarea calugarilor greet din manastirt
luarea aeestora pe sauna ocirmuiret bastinase. In
firmanul de rinduire a lut Ionita Sturza din 1822,
Sultanul ordona, intre altele, ea popil greet ce pana
acuma aû fost sazind pe la manastirile pamintesti,
din care se lucra felurite rale urmarl, toti sa se izgo-
neasea i sa se alunge, i tot-odata ternelia rautati-
tor, seoalele grecestl, sa se desflinteze".13
Erbieeanu, Istoria Mitropoliel Moldovet, p. 214. Alta formulare
In Uricarul VI, p. 12:3. Isin-m1 este eunoseut arzul (tinguirea) boieri-
lor muntenT. Insa iii tinguirea boierilor, in frunte eu 1'. Bal , faeuta
catre tnnhafizul Brailet, se gdse0e eererea reintoareereT manastirflor
Inehinate. V. A. Ureehe, Documente rdative la alai 1820-1821, Me-
noriile romine, Seria II, Tom. X, p. 306.
Uricarul III, p. 232. Firmanul pentru Muntenia se afla la Ar.
In conformitate tu ateste dispozitil ale Porte!, Sturza

In Moldova si Ghica in Muntenia, alunga de pretutin-
dene pe calugarii greci, din manastiri care sunt re-
mate sub ocirmuirea nationala, rinduindu-se un co-
mitet de boiert in fie-care tara, insarcinat a privighea
reintocmirea acaretelor si plata datoriilor aeestor ma-
nastirl, inatnolite si ruinate, prin administrarea destra-
balata a calugarilor grect. 14 Comitetele rinduesc pre-
tutindene egumenT pamintent in locul celor straint.
Veniturile incep a fi atribuite la nevol obstesti, pre-
cum buna oara, la una din manastiri, spre intretinerea
unui spital de ciumatl.
Daca Rusia !asase sa se loviasca ast-felin in bi-
serica greceasca, pe care era tinuta s'o apere, dupa
chiar prineipiile politieei sale, o facuse fiind ca im-
paratul Alexandru, legat pum traetatul Sf.-Aliante,
fusese nevoit, cu toate tainicele sale simpatit, sa des-
cuviinteze revolutia greceasca si decl sa primiasca
de o camdata bate urmarile inabusirei el prin Turci.
Apol Rusia avea interes a se arata, ea nu se ames-
teca in trebile grecestl, pentru a cistiga de la Turci
alte foloase, precum o indreptare de graniti in Ba-
sarabia, cedarea catra Rusia a mal multor punete
de pe litoralul Marel-Negre, reeunoasterea privilegii-
hiva statuluT, citat in Memoriile ministerului de interne, (mal sus

nota 9), p. 110. In Muntenia, inainte de alungarea calugarilor, divanul
cerusa, prin o anafora, sa fie supuse toate manastirile, inchinate i ne-
inchinate, la clarea veniturilor pe 2 anT, pentru a preintimpina greatia
daforie ce apasa asupra tarei, in urma eteriel. Anatoraua din 6 De-
cemvrie 1822 in Mémoire avec pièces justificatives présenté 4 la can-
mission internationale pour les rouvents dédiés, par C. Negri, Con-
stantinopla, 1865, p. 66.
Memoriu in cauta mataistirilor inchinate din Moldova, re-
produs in Foiletonul Zimbrului, No. 11 si 42 pe 1855 si in Uricar,
IV, p. 129.
Pentru rinduirea egumenilor pamintenT in Muntenia, vezi fir-
manid Porte' din 1826, Uricarul I (editia II), p.165. Pentrn Moldova
vezT anaforaua si hrisovul din avalas an. Ibidem, p. 372. Aimpra spi-
talului de ciumati, vezT Insamnare a caleítorief mele, Constantin Ra-
dovicT din Golesti, Buda, 1829, p. 61.
AL DOILE MINISTER COGALNICEANU.-SECULARIZAREA 295
lor Sirbilor, i mat ales prefaeerea stipulatiet volun-

tare din 1802, pentru neschimbarea voivozilor romint,
decit la 7 ant, in una obligatorie, prin un tratat bi-
lateral. Imparatul Neculat care urinase, luf Alexan-
clru in 1825, izbuteste a obtinea aeeste cerert de la
Poarta, prin conventia de la Akerman din 1826. 16
In acea eonventie nu se poineneste de Greci, prin niet
un euvint. Indata insa duo ineheerea el, innparatul
Neculat care nu era asa de strins lep.,,at, ea tatal
prin Sf.-Alianta, intinde iar asupra Grecilor aripa lui
proteguitoare, si ineeputul il face toernat, prin staruin-
tele puse la Turcl, de a inapoi Grecilor manastirile din
tarile romine, ceea ce Turcit poroncese domnilor prin
doua firmane, lamurind ea el aveati sa deje sama Gre-
eilor de veniturile ineasate in deeursul anulut 1827.
Poarta, pentru a da o fata aeestel revocart suite a
unel masurt luata de ea, pretexteaza ea tarile romine
nu raspunsese, fie care suma de 100,000 de lei, ce
se indatorise a da eatra loeurile sfinte."
Cu toata lovitura data intereselor tarilor prin o a.
semenea intoareere a until fapt indeplinit, domnit sunt
nevoiti a se supune trufasilor Greet ce veneati aeuma,
furiost pentru incereata lor deposedare, sa se vire
inca mal adine in mima manastirilor, din care priinul
via al reintregirei vietet romanesti paruse ea voieste
sa-i desradacineze"." Totust manastirile fura indato-
rite a spori suma, cu care ele contribuiau la intre-
tinerea scoalelor, de la 5000 la 25,000 let pe an.
Tot pe atunel, in eel de pe urma an de doinnie
al primului dorm pamintean si in ajunul rasboiulul
ce se sfarsi prin pacea de Andrianopole, Gheorghe
Ch. Martens et Ferd. de Cussy, Recueil manuel et pratique

de traités, conventions et autres actes diplomatiques, Leipzig 1846, III,
pag. 33.
Firmanul in Uricarui, V, p. 20.
Comp. Istoria Reminder din Dacia traiand, VI, p. 57.
Astlehi aduce de la Viena un docutnent gasit la un an-

ticar, document etnanat de la dotnnul Moldovet Gheor-
ghe Stefan, urmasul tul Vasile Lupu, si care constata
ca intemeetorul scoalei din 'Frei-Erarhi inzestrase
ceasta creatitine cu tret mosii: Rachitenit, Tatnasa-
nit si Juganit din judetul Romanului.19 Epitropia scoa-
lelor, in care pe litiga Asachi, mai erau membri Con-
stantin Mavrocordat, Mihai Sturza i mitropolitul Ve-
niamin, vazind ca scoalele disparuse aproape cu desa-
varsire din Moldova, cele grecesti ne mal fiind des-
chise, iar scoala lui Asachi si seminarul de la So-
cola ne mal ffintind, cere de la lonita Sturza, bite-
tneindu-se pe hrisovul descoperit, ca in manastirea
Trei-Erarht, anume in casa si pe asazatnintul inve-
chit al fericilului intru potnenire domnului Vasile Yo-
ivod, unde de cind ne aducem aminte a urmat o scoala
obsteasca, sa se statorniceasa in acea casa o scoala
normala si o gimnazie, catra care mai in urma sa
se adauga un curs de filosofie si de pravile"." De
oare-ce mosiile nu puteau fi redobindite pentru scoala,
(leen prin un proees eu calugarit grect, epitropia de-
schide pricina care se starseste tocinoi in anul 1846,
in folosul scoalei. 21 La cel intaia esamen la eare sta
fata i tnitropolitul Veniamin, egumenul grec, ne res-
pectind superioritatea ierarhica, intra in tniezul a-
dunarei, spre a arunca afurisenia in contra acestei
inchipuite uzurpari a drepturilor sale; dar zelul saft
nechibzuit i atrase balata o fulgeratoare apoplexie"."
Daca manastirile fusese inapoite calugarilor greci,
Uricarul, 1H, p. 279. Hrisovul original al lid Vasile Lupu nu

se mal gsete; a fost tainuit de calugariT greci.
Anaforaua in Uricar, IIE, p. 31.
Anafnraua din 181-6. Ibidem, IX, p. 61. Cf. Asald, Chestia in.
vafaturei, p.84; Referendarul(Asaki) s'a investit cu plenipotenta, spr?
a reclama prin canalul tribunalelor, punerea in lucrare a acestur dai-
nuirT".
Asaki, Ibidem.
AL DOILE M IN I STER COGALNICEANU.SECULARIZAREA 297
el nu se mal putura bucura ca pana atund de lini-

stita lor stapinire; caer Rominilor li se deschisese
°chi!, i silintele lor vor spun de acutna din an in an,
spre a relua uriesele avutit din mina acelora, pe carEi
el II credean, ra tara drept le detin.
Aceasta tendinta se araa ciliar in anaforatia di-
vanului tare retereaza doinnuluI asupra restituiref ma-
nastirilor in urma intervenirel rusestf. Divanul anume
cere itnpunerea un« conditil la aceasta restituire,
anutne: calugaril sa infatoseze in scurt timp adunare!
obtesti, hrisoavele si documentele, spre a se 0111-111
interinal dupa ele; mosiile sa se dele prin mezat, si
contractele sa fie facule de egument, de epitropl
de boieril inspector!; padurile sa nu fie supuse taie-
ret. Pe litiga ateste, adauge anaforaua, fiind ea mal
toate ziclirile sfintite se afta in rea mal ticaloasa stare
si fiind ea manastirile sunt ingreuiete tu datoril t'acule
de egumenil grecI de mal inainte, sa se intrebuinteze
venitul a trei anl urmatorl la repararea san cladirea
din non a zidirilor si la plata datoriilor ; ea egume-
nil sa tie indatoriti a pazi cu sfintenie asazatnintele
de daruire; ca regulele monahicesti sa se tina cu de
a martmtul, dupa vointa ctitorilor, si pentru aceasta
egumenit sa fie necontenit sub privigherea de aproape
a epitropilor si a boierilor inspector!"."
Iii April 1628, Misil ocupind Principatele, rin-
duiese o romisie compusa din cler i boierf pamin-
tent tare sa reguleze inapoierea manastirilor.24
23. Extras din anaforana citata in Memoritil din Foiletonul Zim-
brulta, reprodus si de Uricarul, IV, p. 432.
24.. Manastirile nu fura indata inapoite. RominiT facean greutatt.
In 1828 si 1829 se ga.ese repetate ordine p. restituire care se inde-
plineste tocmai in 1830. VezT treT aete, in lltentoriul fitinisterrulut de
externe, Buc. 1863, p. 141. Grecil pretindeau ca el fusese reintegratT
inca din 1828, o. Negri din contra sustina, cu maT mult cuvint. ea res-
tituirea nu se indeplinise de cit dupa pacea de Adrianopole. Réponse
ait Mdmoire de l'arhintandrite Germanas, Oct. 1865, Constan tino-
pie, p. 44.
Cotnisiunea cere de la ocirmuirea rusasea indato-

rirea egunaenilor la primirea conditiilor fixate prin
anafora. Dar turburarile vremilor fac peste putinta
indeplinirea acestei cerert. Egumenil greet reintrati
In stapinire, nu intatosaza documentele, nu repara
eladirile, nu platese datoriile, si urineaza inainte Cu
exploatarea avutiilor bisericestl numal in folosul lor
personal san al locasurilor din jos.
Totusi Rusia intalese ca trebuia sa impace doua
interese ale ei, tot atit de marl: acela de a nu jigni
biserica greceasea i acela de a nu-si instraina po-
poratia romina ce Mirase de la 1828 sub a el di-
recta proteguire, ha ehiar sub a el ocirmuire. De
aceea videm, ca Regulamentele Organice din ambele
tari primesc, in dispozitlite tor, cererile de capitenie
facute de boieri, prin anaforaua din 1828. Asa Re-
gulamentul Muntenia la articolul 123, prevede, ca
mitropolia, episcopiile, si bate manastirile
nate la cele straine, sao neinchinate, vor contribui
la cheltuelile statuluf, pentru asazari publice i pen-
tru faceri de bine, cu o a patra parte a veniturilor
lor, din avuturile nemiscatoare ce vor avea. Arti-
colul 174 lamureste inca aceasta clispozitie, in inta-
lesul, ca primirea care se va l'are. pe sama statu-
luI din a patra parte a veniturilor eparhiilor si a
manastiritor, nu desputerniceste intru nimic dreptul
nedajniciel al proprietatel, pentru ea etitorit lor, a-
devaratil proprietari al acestei avert, nu le aa ha-
razit la aceste eparhil i manastirl, de cit numal
sub introducerea conditiel ajutatoare de seminaril,
de scoale si de alte asazaminte publice de bine-fa-
cere ; care va se zica, aducindu-se la cele dintaia ale
lor asazatninturi, se implineste dorinta etitorilor".'
25. Analele parlamentare ale Romanie I, 1890, p. 172. Mitropoli-
tul §i episeopit MuntenieT (;autase sa apere pozitia manastirilor ne-
Inelinate, cerind la votares art. 67 despre veniturile statulut", unde
AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU. SECULARIZAREA 299
Regulamentul Organic al Moldovet contine ilispo-

ziUi cit-va deosebite de acele cuprinse in Re-
gulainentul rnuntean. El preNede, prin artieolul 416,.
ca o comisiune alcatuita din patru persoane bise-
rice§ti §i patru boier), sub preedinta mitropolitulu)
sa inscrie averile fie-carei manastiri; sa regulari-
sasca a lor ocirmuire si sa adeveriasca totimea ve-
niturilor asupra carora se va lua o parte ce este
hotäritä Ora a se spune cit, ea la Muntenia), pen-
tru tinerea a9zatninturilor de facere de bine, pre-
curn seminarii, scoale publiee §i altele. Catra a-
ceasta comisiune, sa va adaugi, p-ntru rnanastirile
inchinate la partile din jos, patru parinti veehill ace-
lor locuri, ciara care aceste manastirI sunt inchinate,
In privinta trebuintei de a se desfiinta faca in-
terzicere abuzurile acum inradacinate si de a se re-
gularisi ocirmuirea averilor acestor manastiri, co-
misiunea aceasta va cerceta dieturile §i acturile o-
riginale atirnatoare de deosebitele daruirT, precum.
scoposurile §i conditiile ineepatoare ale daruito-
rilor, §i eu ajutorul Curtei proteguiloare, va inchega
proiecturi de imbunatatire spre indeplinirea lor".26
Manastirile mohlovene sunt i ele declarate prin
articolul 79 ca scutite de dari, adaugindu-se §i pen-
tru ele aproape aceleasi cuvinte asupra conditfilor
§i scopului daruitorilor. Kisseletr, ea in toate, a§a
§i in aceasta afacere, se arata favoritor tarilor ro
mine. Pral un ordin catra consiliu, administrativ din
11 Noemvrie 1833, el cere sa se iee inasuri pentru
se prevede ea acest sfort sa intre in veniturile statulni, ea hita! sa
se eiteasea euprinderea ctitorestilor doeumenturT si apoT sa se bota-
rasca participares de a patra parte a veniturilor". (Ibidon, p. 557).
Pentru manastirile inehinate care eran mal toate indatorite a da nu-
mal prisosul de veniturI locurilor Ante, cererea reprezentantilor ele-
ruin)" mantean, eonstituia o aparare.
26. Aceasta dispozitie e reprodusa in chip identic de art. 363 al
Regulamentulul muntean; deosebirea strt numat In dispozitiile art.
123 i 174 reproduse mal sus.
a se impiedeca egumenit greet de a arenda tnosiile

Cu SefiZnMint si ell ronditia de a incasa eistiul pe
trel am inainte, cum o faceaft, spre a ink-aura legea
care-I oprea de a ingreuia nianastirile tit datorii."
Insainnata este imprejurarea ea Regulamentul Or-
ganic al ambelor tart, faeut sub obladuirea, eu in-
voirea i ehiar eu impunerea Busiet, prevede, insus
In clauzulele aparatuare ale drepturilor manastirilor,
ea averile le fusese darinte eu conditia de a inde-
plini scopuri de bine lacere i cei de aceea ele stint
aparate de alte dari, fiind ca aa de suportat a-
numite sarcini. Neindeplinirea acestel indatorici a
daruirei mosiilor eatra nianastirI va fi argunientul
de eapitenie, pentru luarea tor pe sama statului ro-
min, i este insatunat faptul ea acest argument a
fost constintit si primit de mat inainte de puterea
areea care avea eel mat mare iteres, in apararea
eomunitatilor religioase grecesti.
Kissel& patronul Regulamentului Organic, avea
twilit dorinta, ea dispozitiile euprinse in a lut legiu-
ire sa nu ranfina litera moarta. El N'oeste deei sa
puna lucrurile la cale. prin o impaeare, si eere pa-
triarhilor din Constantinopole, Alexandria, Antiohia
si Sf. Munte, ca sa trinaita reprezenlanti care sa se
intaleaga Cu o eomisie din tam, emnpusa din se-
cretarul de slat Barbu *tirbet si generalul Mavros.
Intalegerea insa nu putu izbuti, din e,auza ea Gre-
.eil refuzaa oil ce comEtie si se aparao cu argumen-
tul, ea manastirile sunt averi ale sfintelor locuri
ea numal ele pot face eu aeele avert ort ce vor
vroi, ne avind a da sama nimarul ; ea nu eunosc
alte indatorirt, afara de acele care se ating de slu,jba
.duninezeiasca in biseriea fie carel iminastiri".28 Pa-
Ordinul in Memorild NI C. Negri, p. 89.
Raportul lul Mavros. i *tirbeiù din 27 Mat 1833, in Cesar Rol-
Mdndstirile inchinate din Romania Bueureslt, 1862, p. 37.
AL 2-LE MIN1STERIU COGALN10EANU. SECULARIZAREA 301
rerea reprezentantilor romint este tot ata de origi-

nala, pe cit si de intemeieta, anume : ca intru eit
sfintele loeurt nu voiesc sa se supuna dispozitiilor
Regulamentulut Organic, apoi ele sa iee veniturile
manastirilor ce le sunt inehinate, dupa pravilele si
obieelurile celor de mal inaintea Regulamentulut Or-
ganic i sa lese, pe sama statulut, prisosul folosuri-
lor ce aft izvorit pentru proprietatt din nouele in-

toemiria.29 Si deosebirea era insamnata; de la 605
mit de lei, se urcase venitul mosiilor manastirilor
inchinate din Muntenia, de odata la 1,400,000 de lei."
Cu toate aceste [m'entice intitnpinart, eurtea ru-
sasea invoieste patriarhilor ea, in vederea reintoc-
miro manastirilor, sa fie scutitt pe 10 ant, de intre-
tinerea asazamintelor de bine facere si deci de ort
ce ajutor catra statul romtn, ceca ce lasa chestinnea
manastirilor inchinate, in pace aproape deplina pana
In 1843.3'
Pe timpul hit Alexandru Ghica nu se face mal
nici un demers in afacerea manastirilor itwhinate,
de si domnul a fost imboldit spre aceasta, de mat
mulle oil' de catra obsteasea adunare. Asa prin o-
fisele ei din 3 tulle 1837, 11 Iunie 1838, si 21 De-
thenivrie 1839. In unul din ele, arel din 1838, a-
dunarea ¡trata, ea nu a ramas muIEt vreme a se
implini 10 ant de la infiintarea Regulamentultn (a-
cei 10 ai il de scutire), cind puE chiriarhit manasti-
rilor sa. soeoleasca ca un drept, lasarea in nelucrare
'balen?, p. 40. Kisseleir vazind ca licensia comisie n'a eit

la nimie, rincluiele o a dotia, mai mare, in care intra si consilitil de
mini tri; dar niel aceasta comisie un iesa la niel un capta. i ea
repeta argumentul celeT d'intai. VezT jurnalul din 7 Iunie 1533. Mi-
de" n. 57.
Raportal comisiunei ecleziastice, din 22 Fevruarie 1831,
don, p. 69.
Menioar de prinful N., publicat in Foiletonul Zimbrulut, re-
produs de Uricarul, IV, p. 431.
302 ISTORIA ROMÌN1LOR
a drepturilor vechi i legiuite"." In urtna acestor

repetate deteptarl, Alexandru Ghica trimite consu-
lulut rusesc, baronul de Ruckmann, o nota, in care a-
rata, ca delegatit sfintelor locasurt, neputindu-se nict
odata intalege cu comisiea numita de guvern, pur-
tarea trebilor avernor ce apartin manastirilor inchi-
nate ramine inca Iii prada tuturor abuzurilor care
ati predomnit in aceasta parte a administratiet, si
casele publice si de bine facere sunt astazt lipsite
de un ajutor, de care se bucurase in tot dea una. In
anul 1836, aceste case avean de luat 430,873 de
let, suma ce sa afla in buget in sarcina vistieriel,
aceste ramasitt de atunct s'an tot ingramadit". In
o alta nota catra Butenieff, Alexandru Ghica este
inca mal limpede. El spune, ca egumenit grect, din
depozitart contabilt, s'a() ridicat in proprietart desa-
virsiti, astfelin in cit cautarea averilor manastiresti
ramine tradata bunulut lor plac si lacomiet lor. De
(quid li s'a admis terminul de 10 ant, pentru rein-
tocmirea manastirilor, et refuza nu numat de a se
supune indatoririlor ce le sunt impuse prin Regula-
rnentul Organic, dar chiar de a indeplini pe cele
vecht continute in hrisoavele lor de intemeiere. Et
merg chiar wat departe, refuzind intervenirea legiuita
a ocirmuiret in purtarea trebilor averilor manasti-
restt, i i tagaduesc chiar dreptul de supraveghere care
i este de atribuit prin aratarile cele mal' formale"."
Ghica sa hotarise a face acest pas, mal mult pen-
tru a se acopen i t'ata cu adunarea, de oare ce toc-
mal pe atunt.1 incepuse desbinarea mire el si repre-
zentarea taro." Observatiile lut Ghica ramin 'falsa
Bolliae, Meindstirile inchinate, p. 76. Otkiile la p. 72, 75 si 77.
Note du prinee Ghiea au haron de Buekmann du 19
1838 §i Note du memne à M. BoutenietT du 15 Novembre 1839, in Mg-
ntoire avec pièces justificatives par C. Negri, Constantinople, 1865, p.
91-96.
31. Istoria Roininilor din Dacia traianti, VI, p.112.
AL 2-LE MINISTER1U COGALNICEANU. SECULARIZAREA 303
ne bagate in sama ; ba calugarit greet fac un pas

insamnat in incalcarea drepturilor taro', instituind
o epitropie a locasilor sfinte care sa subtraga cu
totul pe egumenii greet de la jurisdictia bisericeasca
a taret.35
b) De la Bibeseu ptÎiií la V0d1 Cuza. In anul
1843, implinindu-se cei zece ant de scutire, princi-
pele Gheorghe Bibescu deschide focul, prin o scri-
soare catra ministrul rusesc, comitele de Nesselrode,
din 20 Mat 1843, in care spune, ca in chestiunea
locurilor sfinte e vorba de a 5-a parte a mosiilor
tare!, cele mat frumoase *i mat manoase, de care
comunitatile grecestt cauta sa o desmosteniasca in
folosul lor. iNu tim adauge principele, ceea ce vor
deveni din intimplare intr'o zi aceste comunitatt.
CH, despre legaturile ce unesc acest principat Cu im-
paratia Rusiet, e mat mult de ell sigur, ca timpul
DU va face de cit sa le rastringa, i s'ar putea in-
timpla sa se nasca °data pareri de ran, pentru prea
marea buna vointa ce s'a aratat in aceasta impre-
jurare catra locurile sfinte".36 In un inemorin, adaus
de Bibescu pe linga scrisoare, el intareste argumen-
tul comisiunet din 1833, ca acum dupa introduce-
rea Regulamentulut Organic, ale caruia dispozitil
privitoare pe manastirt, calugarit greet nu voiesc sa
le recunoasca, veniturile averilor lor s'an impatrit,
ca deci fara niel un cuvint, vran sa beneficieze
de roadele unet star de lucruri, pe care nu voesc
sa o pritniasca".37
Insiruetiile luT G. Bibeseu eatra Aristarehi-BeT, Domnia

Bibescu. Corespondenta gi documente 1843-1856 de prineipele G. 13i-
heseu, BueuretitT, 1, 1893, p. 132.
Ibidem, p. 88.
Ibidem, p. 89.
Cabinetul rusesc raspunde prin un alt memoriu in

care el cearca a impaca pretentile protivniee. Acest
memoriu insa, in totul favorabil calugarilor, recunoa-
ste, ea proprietatite din Tara Romaneasca sunt ale
lor si le da dreptul de a trimite, In fie-care principat,
cite un exarh care sa aiba suprema autoritate asu-
pra manastirilor inchinate."
Bibescu raspunde acestur memoriu, prin niste ob-
servatil trimise comitelui de Nesselrode, in 20 Sep-
temvrie 1843, in care el arata, ea daca s'ar tolera
trimiterea de exarhi supraveghetort greet, s'ar stirbi
autoritatea domnului si a mitropolitulut, spre marea
datma a ordinel legate i s'ar introduce un stat gre-
cesc in statul romanesc". Principele, amarit de pre-
tentile Grecilor si de sprijioul pe care it gasean la
Petersburg, sfirseste memoriul sea Cu cuvintele, ca
chinoviile grecesti ar trebui sa simta, eft este de des-
gustator pentrit ele si pentru sfinta noaslra religi-
une, ca manaslirile consacrate la inceput pietatei
bine-facerei, sa nu mal fie de tit un obiect de pre-
cupetie scaiìdaloas i sa infatoseze numai !lisle triste
singuratatt, unde abia se mal gaseste cite un servi-
tor care sa celebreze oficiul divin!" 39
Grecil formuleaza pretentiile lor care se previdea0
itica din tnetuoriul rusesc, in chiput urmator: 1) ca
el consitnt la arendarea pum licitatie a tnosiilor, insa
numai sub supravegherea consultor rusestt si fara
're-un amestec al autoritatilor tare! ; 2) se indato-
resc a savarsi reparattile pana cet mult in terminut
de 10 ani (altul decit arel ce se sfirsise in 1843),
sub controlul consulatului rusesc i iarasi fara su-
pravegherea autoritatitor pamintene; 3) oferian a da
pe fie-care an 1,000,000 de let statului romin, cu con-
3S. 111emoriul ruses., Ibid.. p. 9:3.

30. Al doile mentorin al luI Bibescu. Ibid., p. 101-107.
AL DO1LE MINISTER COGALNICEANU.SECULARIZAREA 305.
ditie de a fi liberati de oftee alte indatorirT filtra

intretinerea stabilimentelor de bine-facere." Grecit
se credeati, i eran pana la un punt, ghibaci in propu-
nerile lor: maguliall pe Rusl §i inlocuian un control
serios al unei parti interesate, cu unul de forma al
unui al treilea care nu avea niel un interes la efec-
tuarea luf.
Principele Bibescu raspunde acestor pretentii, prin
un 1-10a memoria din Aprilie 1844, in eare, (lupa ce
revine asupra principiulul sustinut in intitnpinarile 1u1
de mal inainte, consitnte a jartfi ehestia batteasca
a se multumi eu a patra parte din veniturile
iar eelelalte trei partt sa fie puse la dispozitia
sfintelor locurt, raminind ea ministeriul rusesc sa re-
guleze intrebuintarea lor, dupa cual va socoti de ea-
viinta. Pana actinia, urmeaza principele, veniturile
sa urca la 3,000,000 de le!, din eare locurile sfinte,
profita nutnai de a patra parte, iar restul se rata-
ce§te de la destinatia lui, prin tot feliul de mijloace.
Adjudecatia publica va urca veniturile la 5,000,000.
Scotind a patra parte vor raminea 3,350,000 de lei,
de care se vor folosi stintele bocuri, fara a se mal
absorbi sume insamnate in profitul personal imo- i
ral a o multime de indivizt lacomt, precum se urmeaza

pana azi".41
Daca insa Bibescu parasia ebestia baneasca, el ur-
meaza inainte a sustinea drepturile tare!. Prin un
alt memoria, din 24 Decettivrie 1844, el cere, ca
sa fie comunicate guvernului, condWile arendarei,
spre a le uniformiza pentru toate manastirile i a
pinte un eapat jafurilor neruinate ale arenda0or
Depe.ta lul .Nesselrode catra Daschkoff consul general al Bu-

sieT la Buctires.t1, 28 Decemvrie 1843, ibid., p. 113. Comp. un luna
memorin al calugarilor Otra curten rusasca din 3 Octoinvrie 1843 In
Bolliac, Mcindstiriie din Romeínia, p. 173.
Domnia ini Bibescu (cita(a In nota 35) p. 120.
20
ce. vin, sub falsul nutne de egumenT, i despoae fara

teama i fan mustrare de cuget, manastirile pre-
cum si pe tarani, locuitoril lor care eu toate aceste
mi le sunt robT. Despre scopurile calugarilor, ele se
pot videa din protestul ridicat de el contra doua ma-
suri mate de oeirmuirea MoldoveT: emanciparea Ti-
ganilor i apararea padurilor, masurl care faceati o-
noare civilizatiel, dar pe care calugaril, orbit! de in-
teresul lor personal, nu puteatt sa le priceapa. Prin-
cipele adauge, ea in sufletul i constiinta lui, consi-
dera catiza Prineipatelor ca foarte dreapta; ea do-
Finta secreta a inimel lul, care ar scuti si pe cabi-
netul imperial de incurcaturf, ar fi de a se determi-
na sfintele sa renunte la orl-ce pretentif, din-
du-li-se odata pentru tot-deauna o suma de eite-va
milioane. Dar spre a se ajunge aieT, ar trebui ca sfin-
tele locurl sa piarda mal intaitt orl-ce iluziune, ea s'ar
putea vre-o data realiza seopurile lor, adeca sa nu
niai poata nadajdui in protectia imparateasea"." Mal
adauge prineipele, intr'un alt raport, ca daca ar fi
sa se limpezasca numaT chestia baneasea, s'ar putea
ajunge la futalegere; dar calugarii greet' aü ridicat
pretentif noue. Voiese sa infiinteze un guvern eclezi-
aslic neatirnat de guvernut romin; sa desparta pa-
mintul si pe taranif rorninT in doua par!, una atir-
nata de guvern, ceealalta de noua autoritate clericala,
stai e de lucrurl care va aduce neaparat mir de con-
flicte si mit de complicatif nedescurcabile".43
Observam ca prin aceste acte, principele Bibescu
forniuleaza, pentru prima oar& icleea secularizare!, a-
deca a inlaturarel desavirsite a calugarilor greci,
set-limb pentru o suma bftneasca, idee la care trebuia
la sfirsit sa ajunga deslegarea acestel incurcate ches-
tiuni.
Ibidem, p. 122-126.
Serisoarea luT Bibescu e6tra Nesselrode, 13 Iulie 1814. Ibid., p. 127
AL DO ILE MINISTER COGALNICEANLLSECULARIZAREA 307
Ceea ce aduce insa pe calugart la desperare contra

lut Bibescu, este faptul ca domnul, voind sa impuna
arendasilor (egumenilor) greel, in contractele de aren-
dare, oare care dispozith ocrotitoare pentru tarant,
lar egumenil refuzind acele conditil intr'un mod su-
met, principele da pe doi din el d'ara din tara, 44 act de
autoritate ce, pe de o parte, arata ca poporul romin
avea constiinta drepturilor sale; pe de alta ¡usa, avu
de efect a incorda si mal nault relatiile intre locurile
sfinte si tarile romine.
Bibescu, in acelas timp, mal face si alte acto au-
toritare t'ata cu calugarit grect. Asa el opreste pe tott
egunienil tuturor manastirilor, atit pamintene eit
inchinate, a mal da locuri cu embatic, fara stirea o-
cirtnuirei. In 1845 el iea o tnasura mal radicala : des-
fiintaza epitropia sfintului mormint, intalegInd ca a-
cea epitropie ce voieste sa-st insusasca drepturt im-
protivitoare at.it pravililor vechl eit i drepturilor o-
bladuiret, este una din acele abuzive inoirt eare san
introdus in oeirtnuirea manastirilor inchinate in acestt
din urma. anl". In 1813, 13ibescu propune, si aduna-
rea incuviintaza in unanitnitate, legea pentru desro-
birea Tiganilor mitropoliet, episcopiilor i tuturor ma-
nastirilor i metoacelor de obstie, intinzind bine in-
tales masura i asupra manastirilor inchinate, cu toate
protestarile ridicate de calugari, cind cu desrobirea
din Moldova."
Desbaterile cu curtea proteguitoare nu impiedecaa
dect pe autoritatile tarilor romine, sa faca sa siinta
calugarii greel, ea nu el eran stapinI In tara. Asa se
va urma necontenit pana la sfiritul acestet chesti-
Instructiile lui Bibescu c5trl Aristarlii-beI 1845. Ibid., p. 133.

Decretul de expulsare din 2 Ferruarie 1845. Ibid., 1I, p. 158.
Legea pentru einbaticur1 15 Mal' 1843. Ibidem. II, p. 114; des-
fiintarea epitropiel. Ibidem, II, p. 157 ; desrobirea Tiganilor, 11 Fe-
vruarie 1847, Ibidem, II, p. 293.
unl. Se va discuta mult ; dar se va faptui §i mal mult,

*i mal ales mal temeinic §i se va ei§tiga tarim, pas
eu pas, pana la a el clesavir*ita deslegare, tot in pro-
tiva vointei, cel putin formale, a puterilor, ca §i in
chestia unirei. Audaces fortuna juvat a fost lozinea
poporului romin; insa indrazneala eu chibzuinta.
In 1847, adunarea incurajata prin masurile luate
pana atunel, trinìite domnulul un raport lu care, a-
ratind trista stare, lu care se afla manastirile inehi-
nate, cere, ca prisosul veniturilor ce an izvorit la
bate proprietatile, precum i la ale manastirilor, din
dispozitfile Regulamentulut Organic, cu desvoltarea
comerciulul i intocmirea orinduelilor proprietaresti,
sa se adune pe sama case! centrale, ne fiind eu drept
a se lasa in raua intrebuintare acelor ce le eirinu-
ese astazia. Domnul neindraznind sa mearga atit de
departe, raspunde, ca prectim a staruit pana aeuma,
a§a va face §i de acolo inainte, a§teptind cu tonta
increderea ce urmeaza sa avetn intru dreptatea une!
malle chibzuiri".46
Nici oeirmuirea Moldovel nu statuse In nelucra-
re. In 1843 i se comunica de catra guvernul ru-
sese, ca el a oferit sprijinul safi loeurilor sfinte, cu
urinaloarele con(litii: 1) sa runsimta la arendarea mo-
siilor prin inezat de la 1852 inainte; 2) pana atunci
sa ispraviasca reparatiile, dindu-li-se un noCt tertnen
de 10 al)!, in care raslimp sa. fie seutite de oil-ce
contributie catra tara;47 3) sa deje 2,000,000 de lei
rubventie pe an asazamintelor de bine-facere. Curtea
susasea gases:te, ca aceasta este ultima coneesie ce
se poate face loeurilor sfinte. Daca ele nu ar primi
propunerile pana la Noemvrie 1843, i va parea ra0,
Haportul adunarel i racTunsul domnitoruluf. Ibident.
Mernoriul de la Buyuk-Dere 1813, in Ilhimoire sur les couvents
rozonains, Bucarest, 1863, p. 13.J. Cf. Bulliac I. e., p. 227.
AL DOILE MINISTERIU COGALNICEANU. SECULAR IZAREA 309
ca nu va putea mats mult sa impiediee pe gospodar

a aplica masurile Regulamentului Organic.
Mihai Sturza starueste tocmai in aplicarea acelor
eu atit mal mutt ca Grecii, neprimind pro-
punerea l'USaSea pana la terrninul tixat, el avea tot
dreptul sa ceara aplicarea sanctiunei. Si Sturza arata,
ea si autoritatile din Muntenia, ca de si Regulamen-
tul dispune sa se dee o parte din veniturile
manastirilor ineltinate asazamintelor de bine-fa-
cere, ealuaarn Greci, cu toate ca se folosesc de toate
sporirile provenite din itnbutiatatirea stare) tare, prin
aplicarea Regulainentului, nu s'an supus la sareinile
ce-! privea. Aceasta stare de lueruri lovia eu atit mal
mult In cugetul public, cu cit in 1844 se seculari-
zase averile episcopiilor i rnanastirilor pamintene,
lasindu-le o parte din venituri, lar prisosul se varsa
In casa statului, pe chid manastirile inchinate s'ar
afla in aceiasi stare de destrabalare ea si mal ina-
inte. Testarnentele de dainuire nu s'au infatosat ; sub-
venia legala tot nu s'a platit; starea materiala a
manastirilor a ajuns indestul de ticaloasa ; itnpose-
suirile de mosii se urman tot prin contraete private;
cea mal mare parte din egumeni sosian in Moldova,
aducatori de contracte de imposesuire care cuprin-
dean cesia catra el a tuturor proprietatilor, pe care
apoi le subimposesuian in folosul lor. Tinind numal la
folosul banesc, egumenii lasan in parasire interesele
spirituale; padurile eran pustiete; zidirile cadean in
ruina; avutille se indosian la moartea egumenilor; iar
inanastirile se alegean nurnai cu datorii".
In 1844 Sturza emancipeaza pe Tiganii manasti-
resti, euprinzind in masura lui si manastirile inchi-
nate. El mal opreste taierea abuziva a padurilor
manastiresti, fara deosebire. In 1845 departatnentul
averilor bisericesti cere, prin o anafora intarita de
domn, ea egumenii manastirilor inchinate sa fie im-
puternicit1 in a lor insusire en cart1 doinnesti, slo-

bozite prin departamentul averilor bisericesti.48
In 1847 domnul impune manastirilor inehinate o
dare de 10,000 de galben1, pentru apararea de ho-
lera. In 1848 se hotareste o masura provizorie in
Constantinopole, anume ea sa se inceapa sistemul
mezattiluT de la 1852 inainte, prin coneursul auto-
ritatilor locale, si sa se dee ambelor tarf romine
cite o subventie de 30,000 de galben1. Sturza pro-
testeaza contra acestei hotarîri, spunind ca garantia
mezaturilor, desbinata de prineipiul partei probortio-
nale, ar jigni interesele taro, intru cit prin mezat
era sa se urce necontenit venitul averilor, pe eind
subventia era sa ramiie statornieita tot la 30,000
de galbeni.49
Revolutia din 1848, rodul izbucnirei
national, nu putu sa nu atinga i ehestiunea mans-
tirilor inehinate. Ant Proclaniatia de la Islas a 1111
Heliade Raduleseu cit i Dorintele parlidei nationale
din Moldova ale lui Mihail Cogalniceatiu, contin in-
tre altele, in programul lor, i secularizarea averi-
lor manastirestl. Tot pe atunci Costache Negri, in
un banchet dat la Paris de emigrati si studenti, in
ziva de 27 Deceinvrie 1848, vorbind Intr'un toast
de manastirile inehinate, exelama: dar bun este
zeul parintilor nostri ! Veni-va odata ziva drep-
tatel, uncle fie care va raminea eu ale sale".59 Nu
stiea Costache Negri, cind rostia aeeasta dorinta, ea
Manualul administrativ, Ili p. 300.

Toale aceste sLir asupra actiuneI din Moldova stint mate din
Foiletonul Zimbrulta reprodus de Uricarul, IV, p. 440-443.
I. Heliade, Mémoire sur le Régénération roumaine Paris 1851
p. 68; M. Cogalniceanu Dorinfele partidei nufionale din Moldova Ian._
1848, Puntul 28; Foaea societeget pentru literatura si cultura romina
in Bucovina, V, 1868, P. 144. Comp. Al. Papadopol Calimah, Amin.
Uri (Manuscris in Academia romina), p. 363.
AL DOILE MINISTER1U COGALN10EANU. SECULARIZAREA 311
el tocmal era menit a pinte mal ales tunal-Hl, intru

mintuirea poporultil rontin de asuprirea cal ugarilor
grec1.
Dupa incetarea tulburarilor ri;zboinice, sub dom-

nia lui Barbu Stirbein si Grigorie Ghica,
se din non terminul de 10 ani, incuviintat de a dona
oara calugarilor greci, pentru aplicarea sistentului
licitatiei si savirsirea reintocmirei manastirilor, mo-
siile lor se arendeaza. penfru intaia °ara prin meza'.
public, in 1851 urcindu-se in chip insaninat venit u-
rile lor. Asa in Mohlova se ridica venitul total, de
la 90,000 la 173,000 de galbent adeca a proa pe la
indoit,' si tot asa si in Alunteniit.
In urnia acestet ureari, pana la un punt neastep-
tata de insusi curtea rusasca si infusa prin o ma-
atril ceruta cu atila staruinta de tarde romine, ca-
binetul de Petersburg gaseste de cuviitqa, de si tot
sub o forma blinda, de a starui mal eu energie, ea
locurile sfinte sa primiasca conditiile urtualoare ca-
re raspundeau numai in parte acelor cerute de °ch.-
rnuirile romine, anume: 1) arendarea mosiilor prin
mezat ; 2) retinerea unta sfert in folosul asazamin-
telor de bine t'acere si 3) alcatuirea unei eotnisiumf
insarcinate cu cercetarea tuturor neintalegerilor din-
tre autoritatile romine si locurile sfinte. Nota ru-
sasca atrage marea aminte a calugarilor, asupra spo-
rului insamnat de venituri izvorit din aplicarea Re-
gulamentulul Organic, i cere ca ei sa se suptina
indatoririlor impuse de acea legiuiretot argutuen-
tul comisiunef din 1833. Calugarii greei se temeaa
mal ales de arendarea, sub privigherea autoritatilor
parifintesil, vazind in aceasta masura o stirbire a
51. Foiletonul Zimbrului citat. Uriectrul, IV, p. 443,

dreptului lor de proprietate.' i el s'ar fi supus

conditiel banestl ; dar voiao sa-sI pastreze dreptul,
§i toma' acest drept de proprie,tate suprem i ne-
eontrolabil il tagaduise de la inceput tarile romine.
In jurtil chestiei do- drept se invirtea0 deci desba-
terile i lupia.
*tirbeiti si Ghica urineaza mal departe a sprijini
interesele romanesti in afacerea manastirilor inehi-
mate, en toate greutatile prin care tree tarile ion.
Asa Stirbeiri cere de la Poarta, atit direct prin o seri-
soare entra vizir, cit si prin instructiuni eatra A-
ristarhi-bel, agentul grec al tarilor romine la Con-
stantinopole, ea sa se invoiasea luarea cele! a patra
parte din veniturile manastirilor inchinate, starea
desperata a finantelor tarei cerind numal decit aceasta
buortasire a manastirilor inehinate la greutatile el,
eu atit mal mult ea, de la 1828, manastirile
nata tul fost ea si scutite de contributia ce o da-
deaa mal inainte, cu bate ca in urma reorganizare'
taro, veniturile lor se inzecise ; dar calugarii tra-
ganind nerontenit tratarile de punere la cale si ob-
tinind termine de prelungire a indatorirel de a con-
tribui, se subtrasese, prin aceasta manopera, de la ori
ce feliu de indatorire. Lucrul era cti atit mal nedrept,
cu cit Regulamentul Organie previdea eontribuirea Ion
eu o a patra parte din venituri, si daca inanastirile
refuzaa a se supune acestei clispozitil, era si clrept
ca ele nidl. sa se folosasca de sporul insainnat de ve-
nituri ce isvorise pentru averile manastirestf din a-
plicarea Regulamentulul Organic. Principele impunea
lui Aristarhi, sa nu primeasca cu niel un pret vre
o suma fixa de despagubire, ci sa mantina cu ta-
rie principiul proportionalitatel contributiel cu cifra
52. Copie d'une instruction du ministère imperial à M. Ozerow,

23 Mai 1862 in Méntoire sur les convents roumains, Bucarest, 1863, p. 115.
AL DO1LE MINISTERIU COGALNICEANU. SECULAR1ZAREA 313
veniturilor. Principile da termin de dona lunl, de

la August 1855, pentru indeplinirea de buna voe, a
acestei obligatii, ainenintind la din contra eu exe-
eutia. Totu-si executia nu se face, si manastirile ra-
min tot in starea de mal inainte, imbuibate de bu-
nurl si nesupuse la nici o indatorire."
In Moldova, Grigorie Ghica, cu prilejul arendarei
prin mezat a mosiilor si al sporului insamnat de
veniturl, observa, prin un memoria adresat Porte!,
ca de si adjudecarea a indoit venitul manastirilor,
partea tiscului a ramas tot ea in vechime, precum
starea personalului si cea materiala a bisericilor.
Din toate foloasele ce a produs adjudecarea, ramine
numai cresterea veniturilor in favoarea comunita-
-tilor". Ghica cere deci, sa se fixeze urmatoarele
conditil locurilor sfinte: 1) egumenil sa se aleaga
de catra delegatit sfintelor locuri, in unire eu mitro-
politul tare! si cu eapul departamentului bisericesc;
2) proprietatile manastirilor se vor arenda prin
titatie publica, de eatra guvernul local, in prezenta
delegatilor loeurilor sfinte ; 3) o a patra parle din
veniturile manastirilor se va lua de fiscul local pen-
tru asazamintele de fotos obstese ; alta a patra parte
va sluji la plata servitorilor bisericestl; iar jumata-
tea ce raminea va fi in folosul comunitatilor.54 Ghica
trimite in Constantinopole pe Costache Negri §i pe
Dimitrie Rallet, ea sa sprijine si oral drepturile
Moldovel.
VezY o serie de acte de la 13 lunie 1853 pand la 14 Sept.185e

In Mémoire avec pièces jiistificatives par C. Negri, Constantinople,1865,
p. 97-105. Tot Stirbeia protesteaza in 1851 contra titirita de proprie-
tarI ce-1 iea calugaril, aratind ea el nu pot Bici vinde niel ipoteca
ea prin urmare nu sunt proprietari. Scrisoarea lui stir-
beiü din "'ol Decemvrie 1851 in .Ronsinul 23 Martie 1862. La acest
argument, Grecit raspund, ea niel minorit, niel femeile inaritate, nu
pot vinde niel ipoteca, fara ea sa li se conteste proprietatea.
Un memoria anonirn de pe Benin)] lul Ubica in Bolliac 1. e.,
p. 237.
ISTORIA ROMINILOR
lu divanurile ad-hoe, chestia manastirilor

Date iea urmatorul demers. Prin firmanul hotaritor
al feliultil alegerei membrilor acelor adunar!, se dis-
punea hure altele, ca egumenii manasiirgor inehinate
sa trimita si el doi deputati. Aceste manastirl re-
fuza insa itnpartasirea lor la lucrarile divanurilor,
din prieina. ea nu voiaa, prin prezenta lor, sa con-
sfintasea niste masurl protivniee patronilor lor."
Daca irisa egumenii se tenteaa sa iee parte la des-
baterite unor adunan, pe tare le stiaa protivnice
pretentiilor lor, aceste adunar!, insasl, adica numaT
divanul 1VIoldovel, de oare ce acel din Muntenia nu
se ocupa de eit de cele patru punte," nu se sfiira
de loe a rosti inca odata, cu autoritatea lor de re-
prezentante ale vointet intregel tari, socotinta lor in
afaeerea manastirilor inchinate. Chestiunea viTte pe
tapet, cu prilejul propunerilor clerului eare, la puntul
7, prevedeafE ea fondul clerical atit al episcopiilor,
al manastirilor feird deosebire si al schiturilor, cit
si al biserieilor de mir, SA formeze o singura casa,
supusa la controlul sinodulta ca proprietar al biseri-
eel"." Asupra arestel propunerl, Cogainicennu luind
euvintul arata mai latnurit, in eotro tindea rosti-
rea cain acoperita a clerului. El spune, ca nu ne
am implini misia, daca 'n'ata zice ea deslegarea a-
cestet chestii care °data trebue sa--se faca, este nu-
tnai de competenta noastra. Cu toate strigatele, cu
toate intrigele egumenilor greel, cu toate inriuririle
straine, noi niel ()data nu vom suferi ea o botarire
straina sa ne exproprieze de a cincea parte din pa-
Baspunsul manaslirilor inchinate cara mitropolit, din 28 Mar-
tie 1857 sub No. 231 citat de raportul comisiet de verificare a manda-
telor din divantil ad-hoe al Moldova Sedinta din 3 Octomvrie. Bu-
tetinut qedinfelor aduntirei ad-hoc a MoldoveY, Ian. 1858, No. 2 din 7
Oct. 1857.
Istoria Ronkinilor din Dacia traiand, VI, p. 612.
Buietinta . edinfelor die. ad-hoc No. 23 supl. I din 23 Decemv.
AL 2-LE MINISTER1U CO,GALN10EANU. SECULARIZAREA 31 5,
mintul nostru. Aceasta chestie nu poate §i nu ire-

bue A fi hotartta, de cit de viitorul guvernamiat, in
deplina sa neatirnare ca o chestie de nationabtate
de autonomie. Pamintul pe care egtum nit greet
Il reclama ca proprietate a natio grece§ti tste pa-
mint- rominesc, patnint stropit cu singele stramtvidlor
no§tri"." Propunerea lut Cogalniceanu este primita
de Divan in unanimitate."
Dorintele Divanulur ad-hoc fiind transmise comid
siuno din Bucurqti, aceasta se imparte In (hula ta-
bere : de o parte, Austria, Frantia, Anglia, Prusia,-
Sardinia ; de alta Rusia i Turcia. Majoritatea era
favorabila parero romane§ti; minoritatea sustinea lo-
curile sfinte. In raportul saa catra conferenta din Pa-
ris, majoritatea comisiei se crede autorizata a privi
bunurile manasfirilor turbinate, ca ni§te avert reli-
gioase ce apartin taro Moldo-Valahiei, tnenite mat
ales a sustinea operile de bine facere din Ora §i a
contribui cu prisosul lor la intretinerea manastirilor
locurilor sfinte"." Ea conehide la o imparare pe te-
meiul unei despagubiri. Minoritatea comunica confed
rentei de Paris parerea sa, favorabila Grecilor.
Congresul sa ocupa de afacerea manastirilor in-'
ehinate, in thnpul desbaterei Cortventiet de Paris. In.
§edinta din 30 Julie 1858, conferenta, luind in desba-
tere aceasta chestiune, dupa propunerea antbasado
rulul Rusiei, hotare*te prin protocolul X111, ca spre
a da o deslegare dreapta neintalegeref ce exista, it)
lbidem.
Ibidem, No. 24 din 24 Dec. 1857.
Rapport général de la commission internationale dans les
pautas, 1857. MEmoira de C. Negri, p. 106 111. Reproducem argumen4
tele luI Negri, In capitolul IX, asupra chestiunei juridice. Comp. Me-
moriai diplomatique 17 Ian. 1864: ,,La commission européenne de 1851
s'était déjà oreupé de mite anomalie dangereuse qui écoule l'argent
du pays I l'étranger et ne sert favoriser les projets ambitieux
de la Bussie. Elle avait done suggké Pidie d'arranger la question,
par l'offre d'une zomme servie par l'Etat".
316 ISTOR1A ROMIN1LOR
aceasta privire, intre guvernul Prineipatelor si clerul

grecese, partile interesate sunt invitate a se intalege
intre ele prin un compromis. In cazul cind ele 11U
-s'ar putea Intalege, In decursul unui an, se va ho-
tari pe calea arbitrajulut. In cazul ciad arbitrii nu
ar parveni a se intalege, el vor alege un supra-ar-
bitru, si daca s'ar gasi in neputinta de a eonveni
pentru alegerea acelui supra-arbitru, el va fi numit
.de Sublima Poarta, in intalegere eu puterile garan-
te"." Terminul de un an trebuia sa eurga de la o
¿una, dupa primirea investiturei de catra donmul fie
-Me! tan. Sub amenintarea acestui protocol, gaseste
Alexandru loan I chestiunea locurilor sfinte, (ind se
urca in scaun, la 5 si 24 Ianuarie 1859.
e) Sub domnia lui Cuza.De indata ce repre-
-zentantul noului domn, Costaehe Negri, ajunge in
Constantinopole, el pe linga celelalte insamnate da-
rayen ce le avea de tratat, si in primul loe, recu-
cunoasterea indoite! alegeri, este adus a se ocupa si
.eu chestiunea manastirilor inchinate. Cel intain care
il atrage in aceasta cale, este principele Labanoff,
ainbasadorul Rusiel, care spune lui Negri, in repe-
tite rindan, ca ar videa mai cu placere o intalegere
Thtre parti, in chestiunea manastirilor inchinate, de
.cit un arbitraj. Negri cere de la domnitor, ea sa in-
vite locurile sfinte a t'imite delegati in tara, spre
a trata chestiunea62. Guvernul Principatelor pe de o
parle invita pe comunitatile grecestl, a-si trimite de-
legat! pentru comproinis; pe de alta irisa ininistrul
Cogainiceanu, redacteaza impreuna cu Alexandru Pa.
Extrait du protocolo XIII de la confirence tenue i Paris pour la

réorganisation des Principautés danubiennes (Séance d u 30 Juillet 1858)
In Recueil de documenta diplomatiques concernant la question des mo-
-nastres grial. Juillet 1863, Paris. p. 7.
Negri catrit domnitor, 14 Deceinvrie 1859. Corespondenfa, p.6.
padopol-Calimah, o nota, pe care Costaehe Negri era

Insarcinat a o transmite Porte, ins& numal oral, si fn,
care se arata, ca ,,prin Regulamentut Organic, cauza
averilor manastiresti inchinate se lasa lu cercetareat
domnii]iilsi a obstestel adunan; iar In conferenta
de Viena din 1855, protocolul I din 15 Martie,
spune ea seopul puterilor nu este de a jigni Princi-
patele, ci de a le Imbunati soarta, principin cu care
nu se poate Impaca protocolul XIII"."
Aceasta nota era primul pas de protestare contra
amesteeulul Europe! In o daravere interna a Prin-
cipatelor, amestec protivnic dreptulul de autonotnier
consfintit prin tratatul i Conventia de Paris.
Patriarhil se grabesc a nutni ca reprezentantfal.
lor, pe arhimandritil A tanasie i Chirila pentru
Mormint; pe arhimandritul Nilos pentru Muntele A-
tos, Muntele Sinai, patriarhatul din Alexandria sb
manastirile din Rumelia, si pe arhitnandritii Ieroteitt.
Serafim, pentru patriarhatul de Antiohia."
Acestt delegatt sunt Insa trimiT, fro In Ia1 i
In Bucurestl, calugarit voind prin aceasta sa magu-
leasca pe puterile prolivnice unirebaralind ea pri-
vesc Prineipatele ca doua tan deosebite. Guvernul ro-
min numeste lasa numal trei delegatt: Lascar Rossetti
din partea Moldovei, Alexandru Golescu si Constan-
tin Bozianu pentru Muntenia, cu insarcinare de a-
desbate chestiunea In Bucuresti.65 Hotarit Insa de a
se subtrage dispozitiilor protoeoluluT, guvernul face,
ea delegatif sal sfl nu se Intruneasca la data fixata
pentru inceputul desbaterilor, dot' din membri, Gole-
seu si Rossetti, piedad In strainatate, spre o mal la.
Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 366.

Lettres du Patriarche en réponse aux notes deli. Negri, 10 Mali
18F0. .Recuell de documents diplomattques, Paris, p. 10.
Ordonance du prince Couza, 20 Juin 1860 Ibidem, p. 11. Comp..
Steaua Dundrer, 31 Mai 1860.
;318 ISTORIA ROMINILOR
murita tintare a reruzulul tarel de se supune pro-

tocolulitli," De forma Insa guvernul pune un non ter-
men de intrunire Ia 27 August. In acea zi Rossetti
Goleseu i daa dimisia; mal apol si Bozianu. Se
nun se in locul Ipr Melchisedec, Poenaru í Bre-
zoianu ; dar comisia nu se poate Intruni din cauza
lrnaleI lut Brezoianu." Se prelungeste (leo terminul
la 10 Septernvrie i apol la 5 Octotnvrie, asa ea se
.ajunge la 12 Oetomvrie 1860, terminul extrern
euviintat de protocol pentru compromis, fara sa se
fi facut nirnic. DelegaiI greeT, prin o nota eatra mi-
nisterul cultelor i prin alta mal amaruntita catra
reprezentaptil puterilor garante, arata Imprejurarile
provocate de guvernul Principatelor care a Impie-
decat intrunirea comisiuno i protesteaza contra mo-
dulo de procedare al neIrmuiro romanestl."
In rastimpul cit Intrunirea comisiuno se prelun-
gia necontenit, guvernul Moldovet si al Muntenio,
lea mal multe masurl care lovesc,.din ce In ce mal
imult In pozitia caluggrilor. Asa Intaia, se modifica
conditiile licitatiel care, dupa dispozitia din 1851, se
tineaa In localul manastirilor, ea d6 acum Inainte sa
se tina In pretoriul ministeriulul cultelor, ceca ce da-
lea statulul romIn o privighere si mal de aproape
asupra acestel operatii.69 In 21 Iulie 1860, consiliul
ministrilor din Muntenia, aplica provizoria legea pa-
.durilor din anul 1844 din Moldova, si In Muntenia,
la toate manastirile." In 8 August sa iea n'asura de
Note des déléguis des Saints-Lieux aux agents des puissances
garantes "JE, Juillet 1860. Note au ministre des cultas desna6me date.
Recueil citat, p. 19-21.
U. Bozianu §i Rossetti 1§I dAduse dimisia inadins pentru a za-
,darnici intrunirea, o spuue Cogilniceana in, §edinta din 22 Mal 1862.
,Mon. of., Nr. 98, 1862.
Note des délégutis au ministre des cultes, 13 Oct. 1860. Note aux
,agents de meme date, Recued, p. 26-36,
Adresa luI Cnghlniceanu ministru al eultelor ata egumenl.
lifon. of. al Mold., 7 Innie 1860.
NalionaluZ, 11 Julie 1860.
AL DO1LE MINISTER1U COGALNICEANU. SECULARIZAREA 319
a se stirpi abuzurile comise eu nebunir, de calugaril

greci, din manastirea Golia din Iasi, si se infiintaza
un spital regulat pentru acei nenorocip, eu indato-
rire pentru manastire de a-I intretinea pe sama O".
Tot atunci Cogalniceanu, spre a putea face ca ches-
tia matiastireasca sa se deslege in tara si prin tara,
si a indeparta ori ce amestec al strainilor, revine a-
supra dispozitiei luate In privirea arendareI, si hola-
reste a tine aceasta arendare numai in chip pro-
vizorin, prelungind contractele pe cite un an.72 In 3
Septeinvrie 1860, se voteaza o lege in Muntenia, prin
care proprietatile de mina monda fdrd deosebire,
sunt supuse la o taxa de 10%, peste impozitul
Manastirea inchinata, INIarginenit din Munte-
nia este prefacuta in inchisoare. In Moldova se exe-
cuta hotarii ea pentru cele trei mosii ale scoalei din
Ministerul cullelor din Muntenia iea o
masura foarte jignitoare pentru calugarii grect, anu-
me cere date statistice de la toate matiastirile, cu-
prinzatoare de citi calugari are fie care manastire,
de ce natie sutil, ce meserie sal, ce venit are ma-
nastirea Si de ce cheltueli are ea trebuinta.74 Criza
cea cumplita economica prin care trecea Muntenia,
adusese nevoia unt0 scazamint al arenzilor, care se
aplica si mosiilor nianastirilor inchinate, spre marea
multumire a arendasilor lor si nemultumire a egume-
nilor grao' lu ssfirsit be h ttareste inscrierea in bud-
getul statuhn, a une' a patra parti din venilurile
nastiribor inchinate, aplicindu-se in sfirsit dispozitia
Imita de diva nul lui Stirbein inca din 1853, si anu-
me a plati i pentru timpul trecut de
la acel an incoace. Calugarii Greci protestind, mi-
Patria, 10 Aug. 1800: Steauct, Duneirel, 12 Aug. 1862.
1?onzinul, 4 Fevr. 1861.
Mon. of. al Tare 1?oln., 23 Sept. 1860.
Nafionalul, 6 Oct. 1860.
nistrul Neculai Cretulescu Ii ameninta cu darea afara

din tara.75
Asemenea masurI gasiaa cea mal mare incurajare,
In straturile mal culte ale societatel tarilor routine.
Asa in 17 Iunie 1860, Grigorin (Vasescu) interpe-
leaza pe Cogalniceanu, daca e adevarat ca egumenil
greet' itnposesuesc moiile prin zdeld; ca refuza a
tine licitatiile in pretoriul ministerulul; ca refuza a pri-
mi conditiile de arendare si ca s'aa plins consulilor
strainl: la care interpelare, Cogalniceanu, raspunzlnd
afirmativ, se produce in intreaga adunare o miscare
de indignare ne mal pornenita.' Tot asa organele tim-
pului impingetta meren la masurl in protiva caluga-
rilor greet ; Nationatui, din 3 Martie 1860, arata, ca
egumenit greci fill pot avea un drept de proprietate
asupra manastirilor, fiind ca strainiT nu pot dobindi
proprietatea, ajar daca le-ar fi fost damita dupa
toate regulele. Teritoriul este fundamentul; fara el
nu e slat. A se aliena teritoriul catra strain, este
a se desfiinta statul si a se da in stapinirea strai-
nulul"." Steaua Dun'arei, sustine de asemenea, ca
Principatele-Unite fiind autonome, pot regula sin-
gure chestia manastirilor", i aiurea, constatind fe-
ricitele rezultate pentru scoale ce art izvorit din se-
cularizarea veniturilor marnstirilor chinovil, adeca
pamintene, cere o radicala secularizare a venituri-
lor tuluror manastirilor, inchinate si neinchinate".78
Cu cit insa Rorúînil7 impingean spre marea ave-
Hor din minile Grecilor, cu atit mal 'nun acestia
se improtiviao cu mal mare indaratnicie. Ambasa-
dorii spun lul Negri, ca sfintele locuri nu voesc sa
Mon. of. al Munt., 4 MaT 1860. Comp. Anuntiatorul rontin, No.
32, 1860; Nafionalul 7 Mal 1860, Stcaua Dunarei,'15 Mal i 23 Aug.
1860, Romlnul, Dintbovifa, etc.
Mott. of. al Mold., 24 Oct. 1860.
Nationaled, 7 Martie 1860.
Steaua DunareY, 15 Mal 1 23 Aug. 1860.
AL DO1LE MIN1STERIU COGALNICEANU. SECULARIZAREA 321
primiasca conditia indatoriref arendasilor, de a in-

tretinea scoalele §i bisericile, legIndu-se ele la in-
deplinirea acestel conditif. Negri raspunde ambasa-
dorilor, ca niel odata guvernul sao nu va consimti
la a§a cava." Principele Labanolf, protesteaza de a-
semene la Negri, contra scopuluf ocIrmuirel roma-
netf, de a scadea ca§tiurile arendasilor mo§iilor ma-
nastirilor inchinate. Cu prilejul acesta, reprezentan-
tul Rornaniel apara inaintea ambasadoruluf rusesc,
cererea de a se fudatori manastirile hiel-dilate de a
face scoli pe inoif. Principele Labanoff, spune Negri,
iiìl asculta tu luare aminte, §i am crezut a intalege
ca el f§f dadea sama launtrica despre dreptatea ar-
gumentelor mete; dar politica guvernuluf ce repre-
zinta va fi, dupa ctun cred, nefinpacata in aceasta ches-
tiune. Negri se temea, ca ambasadorif sa nu tea ra co-
lectiv de la Poarta, stricta aplicare a protocolului din
Paris; ca daca ne-am opune, eta bate simpatiile sale,
ambasadorul englez a spus, ca s'ar videa nevoit a
lucra In intalegere tu colegif sei ; iar daca uu vroim sa
respectam protocolul, impotrivirea noastra ar putea
avea grele urinarl; ca mal ales psia rAn, ea s'a pre-
lungit contractele de arenda pe 5 mil, ceea ce ar lega
pe manastirt". INegri raspunde, ea nu ar fi bine ca
ambasadorif sa intervino, In cara caz supraexcitatia
poporuluf ar putea sa aduca nenorocirf ; ca mal bine
ar fi a se a§tepta, el sa scrie domnitoruluf, ca sa mo-
difice lucrul prin tara". Negri se maT obliga a face
sa se t'educa prelungirea la un an." Daca Negri Irisa
cauta sa retina pe ambasadorf de la un pas protiv-
nic toral, facindu-1 sa intrevada putinta unid macel,
pe de alta parte el sa silea a convinge pe domni-
tor, ca ar fi bine a se provoca desbatert cu dele-
Negri ciltrA domnitor, 4 Aug. 1860. Coresponden(a, p. 58.
Negri card domnitor 8 i 9 lidie 1860, Corespondenfa, p. 44
56.
21
322 1STORIA ROMINILOR
gatii greel i daca, precum e sigur, nu se va ajunge
la niel o intalegere, atuncl sa se pledeze cauza ina-

intea arbitrilor, spre a acata dreptatea cauzel noastre,
rezervind bine intales guvernului nostru hotarirea,
de oare ce era vorba de o treaba interna si de au-
tonomie".81
Reprezentantul Romaniel, intimidat prin observa-
-Une ambasadorilor, trebuia sa tina acest limbagiu;
dar daca i s'ar fi urmat parerea, se putea intimpla
ea forma sa prejudece fondul, 82
Intr'adevar neajungindu-se la nicl un rezultat Cu
compromisul, trebuia conform protocolulul XIII, sa
se recurga la arbitraj. Chestiunea era cu atit mal
grava, cu eit, ea loe de clesbatere, bate puterile fu-
sese de parere a se alege Constantinopolea, din ea-
uza prezentei tuturor patriarhilor In aeeasta capitala
si usurinto pentru Sublima Poarta de a se sfatui, faca
pierdere de timp, Cu reprezentanth puterilor asupra
numirei 1.111U1 supra-arbitru, in cazul eind arbitrii nu
s'ar putea intalege";83 ea si cind nu ar fi fost de un tot
asa de mare interes, a se cereeta chestia la fafa lo-
cului, acolo unde eran asazate averile i unde se pu-
tean lua ori-ce informatil ; iar eit despre intalege-
rea asupra arbitrulm suprem, ea se putea lua in Con-
stantinopole, cu toate ca judecata s'ar fi urmat in Bu-
curesti. Se vede decl, ea alegerea capitalei otomane,
ca loy.! desbatere, era o masura mata in favoarea
locurilor sfinte si in dauna tarilor romine.
Guvernul romin era irisa hotarit a se opune, cu ori
ce pret, atit arbitrajulul, eit si pertractarei tul In Con-
stantinopole. Negri spune curat lul Lavalette, ea gu-
Negri cntrg doninitor 8 Tulle 1860. Ibidem, p. 45.
La forme emporte le fond" observa, co prilejul tocmaI ¡Ices-
broura: Quelques mots sur la sécularisation des biens con-
ventuels en Roumanie par un (14(116. Paris, p. 37.
Dépèche d'Ali pacha au prinee Causa, 13 (25) Décembre 1860.
Recueil de documents diplomatiques, p. 37.
AL DOILE MINISTER COGAI NICEANU. SECULARIZAREA 323
vernul san se va videa nevoit a nu se supune. Nu

este vorba de o chestie internationala, ci de pcimin-
tul nostru" .84 Mijlocul intrebuintat de Rotninl spre
a zadarnici arbitrajul, era necontenita traganare Cu
numirea arbitrilor, toate ca Poarta cerea necon-
tenit indeplinirea acestei masurl. 85 Guvernul lusa,
pentru a gasi un non mijloc de amillare, propune pu-
terilor reluarea iarast a tratarilor pentru compromis,
facind, pentru a intbuna locurile sfinte, acestora con-
cesiunea, ca arendarea mosiilor sa se faca iarasl In
localul manastirilor, si nu mal mult in pretoriul mi-
nisterului. 86
Puterile dan In latul intins de domnitorul romin
fixaza tertnenul nouei intalegeri de buna voie, la
sfirsitul lunel Aprilie (stil non) 1862. 87 Tocmai
14 Martie (stil vechin) adica cu o luna Inainte de so-
sirea termenulffl, dotnnitorul numeste o comisie com-
pusa din Melchisedec, Petrache Rossetti-Balanescu,
Grigorie Bengescu, Scarlat Falcoianu, i Costachi I.
Filipescu. 88 In 26 Martie ministerul de culte invita
locurile sfinte la trimiterea reprezentantilor lor si la
31 Martie aceiasi invitare este transtnisa de Negri
patria rhilor. 89
Negri e. domnitor, 18 Octoinvre 1860. Corespondenta p. 73.
Dépèche d'Ali pacha au prince Couza 25 Septembre 1861. Re-
cueil, p. 39.
Réponse des Saints-Lieux d' Orient au mémoire gouverne-
ment des Principantés-Unies sur les monastères grecs. Oet obre 1862, Paris,
p. 28: Au commencement de l'annee 1862, le prince Cotiza lit lever tous
les obstaeles apportés en Moldavie en 1860 et 1861 au renouvellement
des baux des terres. li laissa afTermer les biens par les Ilégoumènes,
conformement aux règles établies en 1851". Cf. Note du ministre des
affaires étrangères de Moldavie aux agents des puissances garantes A
Jassy, le 20 Novembre 1861. Reeueil, p. 41.
Ofice d'Ali Pula aux chefs des St.-Lieux "la. Janvier 1862.
Recueil, p. 15.
Ordonanee du prinee Couza, 14 Mars 1862. Ibid., p. 66. Publi-
catA in Mon. of. al Mold., 27 Martie 1862.
Note cireulaire du ministre de cultes aux chefs des commu-
nautés grecques 26 Mars 1862. Recneil, p. 47. Note de M. Negri aux
Patriarehes 31 Mars 1862. lbid., p. 49.
Patriarhit insa, vazind ea guvernul rontin nu cauta

de eit sa zadarniceasca instituirea arbitrajulul i te-
mindu-se sa nu fie iarasi traganatr ca in primul rind,
raspund, ca terminul trecerel la arbitri tiind foarte
apropiat, anurne la 18 April, ei nu mal aa timpul sa
trimita delegatl noia.9° Ali-Pasa atrage marea aminte-
a domnitorului asupra drepteT eererl a comunitati-
lor grecesti, care eerere este in totul conforma eu,
mersul prescris de protocoalele conferenter din Paris,
si spune ca principele sa-s1 numiasca arbitrir, pentru
ea, impreuna cu acei al loeurilor sfinte, sa hotarasca
daraverea, pana in terrnenul preseris de (i luni. 91 Ar-
bitrii insa tot nu sunt numiti din partea Prinripatelor.
d). Secularizarea. Anul 1863 soseste, aducind cu
el o noua directiune in mersul acestet complicate da-
raveri ; anume politica guvernului romin din ceca
era pana atunci ma! Inuit de aparare de cit de atac,
sporeste pe aceasta parte, indesind merea loviturile
care trebuiaa sa pregatiasca pe acea din urara si ho-
taritoare. Pentru a intalege insa propasirea guvernu-
lur pe tarimul agresiv, trebue sa reluam lucrurile ceva
mar de sus, spre a putea stabili cele doua seril pa-
ralele : acea suitoare a loviturilor romanesti si aeea
coboritoare a puterel de improtivire a Grecilor.
In Moldova inainte de unire, tinuta e cam sovai-
toare. Ministerul Moruzi, ultimul din Moldova, declara
consulilor ca e de were a se supune protocolului,
Bordeanu, secretarul luT Negri, in lipsa sefulul sea,
repeta ac.easta declaratie ambasadorilor din Constan-
tinopole. Purtarea luT Moruzi este insa desaprobata
de adunarea unitara din Bucurestl care primeste pro-
punerea lui Panu in aceasta privinta. " In Muntenia,
Reponse des Patriarrhes 10 Avril 1862. ibid., p. 50.
Dépèrhe d'Ali Pacha au prince Couza. Ibid., p. 54.
edinta din 25 lanuarie 1862. Desbaterile acluneirer. Comp. . e-
dinta din 22 Malik,. Mon. of., 1862
AL DOILE MINISTER COGALNICEANU.SECULARIZAREA 325
din contra, o circulara a ministerului justitiel, tot an-

terioara unirei, ordotni tribunalelor a nu mal lega-
liza invoielt futre egumenii manastirilor inchinate
particular!, privitoare la cesiunt de parninturf, de
oare ce egumenii sunt numai administratorl ai averi-
lor manastirestf. 93
Cu unificarea guvernelor si a adunarilor, tara in-
cepe intr'un glas a se opune tot mal rastit napus-
tiro ealugarilor greci. Arhimandritul Meletie este scos
din administrarea veniturilor manastirel inchinale Co-
trocenii, i Rominul intreaba Cu acest prilej : pentru
ce nu a fost dat i judecatei si de ce nu s'a luat aceeasl
masura cu bate manastirile"? 94 Arbimandritui Nilos,
uttul din delegatii greci la tratarile pentru compro-
mis, deci calugar fruntas al locurilor sfinte, este de
asemenea seos din egumenia manastiref Tref-Erarhi
si lasat numai cu acea a Florestilor, pe temeiul opri-
rei canoanelor, ca un preot sft aiba doua biserici, nceea
ce ar fi de negutitorie".95
O imprejurare neasteptata aduce lucrurile si mai
mult in apele romanestl : anume un patriarh se ja-
lueAe ocirmuirei rotnine, ca mal mult1 egument ar a-
renda mosiile in ascuns, pricinuind pagube locurilor
sfinte. Consiliul de tninistri, sub presedentia luf Necu-
la! Cretulescu, se foloseste de prilej, pentru a dispune
ca toate sumele provenite din arenzile mosiilor n'a-
nastirilor inehinate sa fie adunate la vistierie. 96 Cind
fu sil se desbata budgetul pe 1863, comisia budge-
tara htscrisa cifra de 20,000,000 provenite din aren-
zile mosiilor manastirestl intre veniturile taro, cu toa-
ta opunerea ministerulut.
03. Mon. of. al Tara Rom., 19 August 1861.
94.. Mon. of., 21 Fevruarie 1862. Rominul, 26 §i 27 Fevruarie 1862.
Deeret din 5 Iulie 1862. Mott. of., 19 Iulie 1862.
Jurnalul consiliulul de mini§tri, 13 Noemvrie 1862. Mon. of., 22
Noemvrie 1862.
Ma1 sus, p. 252.
326 ISTORIA 120MiN1LOR
Pana in 1863 se daduse Grecilor lovituri mai mult

pe ascuns, pe cind in aparenta se trata pentru com-
promis si arbitraj. In acest an scopul guvernului se
da pe fata. Cel putin loviturile date Grecilor devin
atit de dese si atit de insatnnatoare, incit nu mal lasa
niel o indoiala asupra tinte) urtnarite: scoaterea
calugarilor strain) din inima tare). Asa la 2 farm-
arie 1863, tninisterul opreste exploatarea padurilor
manastirilor i dispune a nu se mat vinde decit in
parchete, conform legei pentru crutarea padurilor."
Pattiarhul Ierusalimulut si ceilalt) demnitari at bise-
rice) grecest) aflind despre insusirea veniturilor mo-
siilor manastiresti din partea statului, protesteaza la
Poarta contra secularizeirei facuta de guvernul romin
asupra averilor manastirestf." Poarta folosindu-se
de acest protest, trimite o nota foarte energica in ziva
de 1 (13) Ianuarie 1863, catra reprezentantit pute-
rilor garante, i acelas lanbagin nu prea diplotnatic
il tine Ali-Pasa catra domnitor, in depesa lui din a-
ceias zi, in care el spune, ca niste telegrame sosite
din Bucuresti la patriarhul grecesc an adus la cuno-
stinta guvernului imparatesc, ca ministerul i aduna-
rea Principatelor-Unite, an de gind a lua, in privirea
manastirilor grecesti, niste rnasuri silnice i arbitrare,
care tind la confiscarea averilor acestor asazaminte.
Este surprinzator ca guvernul Altetei-Voastre, sa se
apuce sa hotarasca de la sine o chestie care a fost
obiectul conferentilor de Paris. De aceea guvernul
imparatesc protesteaza formal contra ort cam) act al
Altetei-Voastre, care ar avea de efect o despoiere saa
o insusire a veniturilor manastirest) si care act ar
fi in afara hotarelor trase de conferenta din Paris,
Mon. of., 2 §i 3 Ianuarie 1863.

La France, 10 Fevruarie 1863.
AL DO1LE MINISTERIU COGALNICEANU. SECULARTZAREA 327
ceea ce priveste ealea de apucat pentru deslega-

rea acestei daraveri". no
La aceasta depea, guvernul romin raspunde pin
masuri care lovea0 ca o toaciuca in capul Grecilor,
fara a se uita la tipetele te le scoteati, tot mat zgo-
motoase si asurzitoare. Anume, in Alartie se scoate
cu desavirsire limba greceasca din bate bise/icile si
manastirile inchinate, tolerind prin o favotire excep-
tionala slujba greeeasea ilunial in o singura
ca din Braila, dupa rugatnintele poporatitinet gre-
cesti din acest oras. Ca o sanctinne a acestor dis-
pozitit, se destitue egumenul thanastiret Vizantitt din
judetul Putna, pentru contraventre ordonantet asupra
linibei.'°1 In 17 Aprilie, se dispune ea avocat,ii ma-
nastirilor grecesti, sa 1111 niai poata pleda inaintea
tribunalelor romine, decit insotitt de avocatit statu-
111/.102 In 3 Mal un junta' al consiliulut de ministrt
dispune, sa se faca budgete tie eheltuell, pentru fie-
care manastire inchinata, intru tit s'a hotarit sa se
incaseze veniturile lor pe sama statului.1" In 11 Mai,
ministrul Tell ordona, a nu se mat da paspoarte e-
Note de la Sublime Porte aun puissances garantes, 1(13) Jan-
vier 1863. Depeche D'Ali pacha au prince Conza. 3 (15) Janvier 1503.
Berated, p. 57-00.
Decret din 18 Martie, Mon. of., 21 Martie 1863. Destituirea,
egumenuluI de Vizantia, Ibid.. 20 Aprilie i 24 Aprilie 1863, Unill Da-
maschin, avocat la curtea din Paris, protesteaza in Journal des Débats,
6 Mal' 1863, spunind: La langue d'Ilom6re, de Platon et de St. Jean
Chrysostome n'a pas besoin d'are d6fendue!" GreciI credeati cl vor-
beau tot limba ha Omer si a MI Platon (??). Alexandru Laliovary,li-
centiat in drept, raspunde in acelas ziar, 8 Mat 1863. Discutiimea se
urmeaza in numerile din 11 si 16 Mal, chid Latiovary sfirseste pole-
mica, cu cuvintele : Mr. Damaschino soutient que je suis étranger
au Palais. C'est que je n'ai pa s l'hortneur comme lui, de faire partie
du barreau francais il m'aurail fallu renoncer h ma nationalité. Ce
sacrifice qui ne semble par avoir couté a son patriotisme, serait trop
pénible pour le mien". Se prevestise oare cum lucruL dud la 24 Ian.
1862, eintindu-se in mitropolia din Bucure.stI, la o strana, in limint gre-
ceasca, Rominul (31 Ian. 1862) protestase.
Mon. of., 17 Aprilie 1863.
Jurnalul consilitilul de ministri din 3 MaI in Mon. of., 3 Mal
1863.
J28 ISTORIA ROMiNII,OR
gumenilor, pana nu vor lasa inlocuitori solvabili care,

sa raspunda de odoare si de hrisoave. In 1 luniu se
dispune, ea contractele de arenda ale manastirilor in-
chinate sa fie facute de consiliul ministrilor si sub-
semnate de ministrul cultelor.1" In 7 Iunie se des-
fiintaza din nou epitropia sfinfului Mormint, care se
reconstituise sub caimacamie.'" In IS Iunie, Odo-
beset], ministrul cultelor, pentru a inlatura subtrage-
rile de odoare si documente, recurge la o masura
mal radicala, dispunind a se pune pretioasele fie carel
tnanastiri sub paza autoritatei civile saci a protopopi-
for, sac', uncle lucrul nu ar fi tu putinta, a se aduna
aceste odoare in o inanastire anumita, punindu-se sub
paza unei straji militare.'" Curind dupa aceea se
dispune, ca bate documentele sa fie concentrate la
arhiva statului, si se insarcineaza o comisiune com-
pusa din Buzoianu, Stefan Greceanu si Hasdeti, care
sa le reguleze i sa constate toate proprietatile
veniturile manastirilor.1"
In acelas timp destituirile plouaa pe egumenii greci.
Asa egumenul Athanasie Ciril Vacaresteanul, dindu-
se de epitropul sfintului Mormint i atitind la nesu-
punere si la neplata cistiurilor, este destituit si dat
judecatei.'" Arhitnandritul Policarp, de la manastirea
Mihaio Voda, este de asemene scos, pentru trimiterea
de documente peste hotar. Achimandritul Nil, care
ramasese cu manastirea Florestii, este clestituit si de
aici, din cauza ca famine afara din tara, peste tempi-
nul congediului sari. Se mai daa afara arhimandri-
tul Germanos de la manastirea Marginen!, pentru ca
104, Mon. of., 1 Iunie 1863.
Ibid., 3 Iunie 1863.
ibid., 25 lunie 1863. Comp. 11 Ma1 1863.
Decrete din 17 Iuliu si 7 Aug. Mon. of., 25 Iuliu si 11 Aug.
1863.
Jurnalul consiliultil de ministri 8 Aprilie, Mott. of., 1 0 Apri-
lie 1863.
AL DO1LE MINISTER1U COGALN10EANU. SECULARIZAREA 329
trimesese documente in Grecia; apot egumenit de

la manastirile Casinul, Tazlaul, Frumusica, Soveja,
Sf. Saya, Galata, Barnovski, Nicorita, Cetatuia, Bir-
nova, Probota, Popautit, Sf loan Gura-de-Aur,
Rachitoasa, Fisticii, Golia, Tret-Erarhi, Barboin
si Frutnoasa, pentru inotivul mai nedeterminat
nesupunere la ordinele guvernului.109
Se pusese toporul in padurea sfintelor locurt si se
rarise foarte molt copacii ce o alcatuian. In tot tim-
pul ell se lucra in Romania la distrugerea puterei
Grecilor, actiunea diplomatica romina nu inceta
un minut, a lumina pe ambasadort asupra drepturi-
lor taret in aceasta daravere. In 7 Fevruar, Negri
serie domnitorulut, ca baronul de Prokesch-Osten,
ambasadorul austriae, i-a facut observatia, ca de ce
nu trimite guvernul un mernoria in cauza manasti-
rilor, ca sa se vada drepturile Principatelor; ca
altfeliu toate puterile ar fi favorabile Grecilor.'" No-
wicolL Rusiel, spunind lui Negri ca Ro-
mania s'ar pune in o falsa pozitie, daca ar refuza a
se supune protocolultn XIII, ale caruia rezultate pu-
tean fi mutt mai folositoare lor decit Grecilor, repre-
zentantul Rominiet, Ii raspunde, ea si noi am avea,
ca ortodoxi, acelas drept la simpatia Rusiet, ca si
Grecit care voesc sa ne despoae tara.m Lul Ali-pa-
-sa care-I tinea acelas grain, Negri raspunde, ca nu
poate rasturna tratatul de Paris, ce ne declara de-
plin autonotut pentru trebile noastre launtrice, i ca
DU este nimic mat launtrie decit patnintul nostru
.care este in joe; ca apot guvernul otoman nu putea
sa nu tina sama de opinia publica din tara noastra;
de votul unanim ce se daduse de curind in aduna-
re, fara a se pune ID cumpana de a aduce jams! tur-
Man. of., 27 Mille, 3 Julie, 21 Aug., 19 Sept., i 10 Oct. 1863.
Negri c. Cuza 7 Fevruarie 1863. Corespondenta, p. 162.
Negri c. Cuza 17 Martie 1863, Ibid., p, 170.
burari noue"."2 Dupa ce Negri primeste memoriul,

el serie dotnnitorulul, ea trebue secularizat in toata
puterea cuvintulul averile nianastiretI, tot asa pre-
cum au fost ele secularizate pretutindene in Europa,
unde ele olla adevarate proprietatt ale biserico, si
nu o uzurpare si o circlumarire ea la nol."3 Negri
vazind ea, in d'ara de Poarta, de ambasadorii Rusio si
a Anglio, mal Meca greutati si acel al AustrieT, pro-
pune domnitorulul, sa trimita pe Steege la Viena, sa
eaute a eistiga pe Rechberg si a schitnba tnajorita-
tea puterilor pe partea Rominilor."4
Cu cit Rominii inaintatt mat mult in raspingerea
Greeilor, cu atita si el protestaa mal tare; cu atita
si puterile prietene Grecilor indoiatt silintele, de a
se opune masurilor tot mal energice mate de Ro-
mini; cu atit gazetele lor improscati Cu mal mare
violenta.
Rusia mal ales, de si fusese indatorita de guver-
nul Romanio intr'un chip insamnal in doua rindurr,
in afacerea artnelor destinate Serbio si In chestia
Cu oprirea trecereI Polonilor; cu bata aceasta pur-
tare a domnitorului Romanio care-I pusese chiar in
pericol de a Mira In banuiala la Francejt, si cu
toate ea Rusia nu prea avea minile libere, de cind
izbucnise revolutia polona, ba ea chiar se vorbia, puma
gazetele franceze, de un planuit atac al Rusiei prin
tarile romine,"5 ceea ce ar fi trebuit s-o impinga
a '1u-si indusmani aceasta taraea tot apara cau-
za Grecilor eu o rnare staruinta, eel putin in apa-
renta. Gorciakoff, intr'o nota tatrft ambasadorul
rus din Paris, spune, ca cu toata dorinta de a eruta
Negri e. Cuza 17 Martie 186:3, Corespoudenfa p. 170.

Negri e. Cuza 1 Itiniu 1863, Ibid., p. 172.
Negri e. Cuza 5 Aug. 1863, Ibid., p. 174.
L'Esprit public 26 Aug. 1863 : ,,I1 faut occuper les Principau-
tés et attaquer la Russie par la Bessarabie".
guvernul luT Cuza si a aduce o intalegere generala

asupra delicatei chestiunl a manastirilor inchinate,
nu este cu putinta de a se lepada de actul inter-
national ce le slujeste de chezasie".116 Mai tirzia
ceva, vazind ca masurile de constringere ale Gre-
cilor se tot indesesc, Rusia t'Imite tuturor puteri-
lor o protestare mal energica, in care arata, ca ma-
surile luate de principele Cuza contra mosiilor ma-
nastiresti constitue o despoiere necalificabila, cernid
ca totul sa fie pus iar in starea in care se afla
pe timpul congresulut de Paris".' Tot pe atunci
Anglia protesta mal ales, pe calea presei, contra pro-
cedarilor guvernului rotnin, ziarele el ne crutind de
loe epitetele aplicate acestor masurI.118
Puterea care ne sprijinise era tot Frantia care
nu putea admite cererea de proprietate a comuni-
tatilor grecesti din Orient, de oare ce o asa pre-
tentie ar calca autonomia principatelor, si deci nu
poate fi vorba de cit de o despagubire".
In Romania insa si la curtea tul Alexandru loan
I, se stiea in ce stare incurcata se afla pe atunci
Europa; ca revolutia polona atneninta sa se pre-
faca in un razboia universal, amenintare ce paraliza
de o cam data o actiune mai energica a Rusiei,
cit doar prin cuvinte i protestar! serse. Anglia pe
de alta parte, era foarte ingrijita pentru chestiunea
Sleswig-Holsteinului, pe care confederatia germana
hotarise sa le anexeze. Austria era tot mal rari asal-
tata de Unguri, in cit chestiunea manastirilor inchi-
nate ce era la urma urmelor o afacere de caracter
Nota rusasca din 28 August reprodusa de Ronanul, 19 No-
emvrie 1863.
Din 19 Septemviie, reprodusa de Romima, 10 Decemv.1863.
Asa Galignani's Messager din 14 Ian. 1861 spune: This au-
dacious spoliation by the Moldo-Valachian governement is the most
deliberate und unholy sacrilege that has taken place in the East of:
Europa during our own days".
privat, nu putea sa apara deeit pe un plan mai in-

departat in preocuparile politice ale Europei.119
Daca este acuma sa ne dam sama de interesele
ce iinpingeaa pe puterile cele mart ale Europei la
-o tinuta sati alta, in cauza manastirilor inehinate,
atunci politica unora din ele pare limpede si lainu-
rita, pe chid a eelorlalte nu pare a avea terneiuri se-
rioaze, ci era mal malt un fel de aiurare momentana,
nascuta din idel preconeepute, intarite prin rutina,
nu izvorite din o eoneeptie a itnprejurarilor, conforma
cu interesele lor. Puterea care avea tinta sa mai bine
definita era Rusia. Ea trebuia sa fie protivnica pre-
tinsel despoieri a calugarilor greei, fiind ea nu pu-
tea raminea nepasatoare, vazind cum se ripeste sec-
tarilor el din Turcia mat multe milioane care slu-
jiat) a alimenta intrigile el In acea imparatie, si a-
ceasta Inca, Windu-se in folosul until popor ce-sl in-
torcea tot mal mull sirnpatiile catra Frantia".120
Dar tocmai, fiind ca manastirile grecesti reprezintaa
un interes rusesc, ar fi fost firesc lueru, ca puterile
eelelalte, i anume Turcia, Anglia si eu Austria, si
nu le dee sprijinul lor. Lucrul insa se intimpla toc-
mal din protiva.
Pentru a intalege purtarea Turciei, favorabila ea-
lugarilor greci, trebuie sa ne amintim, ea jafuirea
patriarhilor grecl era aproape singura ramasita de
.imbogatire nelicita ce mai supravietuia in impara-
A§a gindeaù i ziarele timpuluT. L'Esprit public din 20 Ian.
1864, spune : Le représentant de la France a refuse de s'unii aux pro-
testations et a approuvé la conduite de l'Hospodar. Malgre le bruit qui
s'est fait autour de cette affaire, ces protestations n'auront aucune suite,
et la secularisation des convents restera un fait accompli, ainsi quo
nous l'avions deja fait prévoiru.
L'Opinion nationole, 11 Fevr. 1864. Le Monde, 25 Few. 1864:
.11 fallait it tout prix conserver, A. la propagande schismatique et pan-
slaviste, les ressources que les revenus des monastéres lui assu-
raient.
AL DOILE MIN1STERIU COGALNICEANU. SECULARIZAREA 333
tia otomana, si ca manosia aceste1 jafuiri atirna de

veniturile patriarhilor.m. Numa1 din acest punt de
videre, se poate intalege purtarea Porte]; cad din
acel al intereselor el politice, insusl Turcii is] (M-
clean prea bine sama ca lueraa in interesul celor
mal strasnid al lor dustpan]; eind sustineao pe Grec1
contra Rominilor. Asa un comisar turc din Sumla
serie 1th Baligot de Beyne, secretarul principeluT, ca
seeularizarea manastirilor grecest1 este o lovitura
de stat, adusa inriurirei rusest], din care train(' pana
acuma tot] agenth, spionit, tnisionari] si predicato-
rii autocratului".122 Anglia era cuprinsa de vechea el
idee, integritatea imparatiel otomane, si ea se temea
sa dee un prea mare avint Romania Austria ia-
ra0 era cuprinsa de aceeas1 team, nu insa din cauza,
Turciel, ei din propria el pozitie, fata eu noua for-
matiune de stat de la gurile Dunaret. Se temea, ea
1ntarirea Rominilor din acest slat sa nu devina un
centru de atractiune, pentru Romini] din propria
imparatie, despre care atractiune se aratan semne
neindoielnice. 123
Puterile care ne sprijiniaa mai cu deadinsul e-
raft Italia, a careia rol insa era inclestul de sters, ea
insas] hind un stat abia in formatiune. Apo'!" ma]
ales marea si puternica Frantie care, pe atunci, tot
pastrase Inca intaietatea el in trebile eurupene.
de aceea imboldirea ce impinse pe domnitor i pe
Cogalniceanu a face pasul hotaritor, prin seculari.
zarea averilor manastiresti, in ziva de 13 Decenivrie
Le Monde, 25 Fevr. 1864: En Turquie la puissance se me-

sure à la richesse ; toute diminution dans les revenus d'un patriarchat
préjudicie au gouvernement et aussi aux ministres ou vizir qui, sui-
vant un usage fort ancien, prelevent sur amine patriarche, à l'avène-
ment de celui-ci, une somme consid6rable".
Scrisoare din 10 Martie 1861, Hirtide Rossetti.
Vez1 nial jos, Cap. XIV, Cultura, § Ideea unirei tuturor
1863, fura cuvintele rostite de imparatul Napoleon

In Expunerea situatio imperiulul, din Noemvrie 1863:
Guvernul imparatuluT i cele mal multe din cele-
lalte cabinete semnatare ale tratatuluT de Paris, n'aa
stat la gind a recunoaste, ea ar fi protivnic prin-
cipiilor dreptulul public european, de a indatori pe
guvernul Moldo-Romaniei a lasa nianastirile care al-
catuiaa, in stare de mina-moarta, o foarte mare parte
din teritoriul lor, sub ocirmuirea calugarilor straire."
Voin vedea mal jos care imprejurart silira si pe
celelale puterl, a primi parerea franceza asupra si-
tuatiei manastirilor inchinate. De o cam data ave-
rile lor fusese luate de Rominl, prin un act de au-
toritate, si contra vointei formale a Europei. Se re-
petase inco odata imprejurarile ce insotise chiar pri-
mil pasl al statulul romin, si asa era sa fie dat ace-
StUT stat a pasi Mainte.
121. Exposé de la situation de l'Empire. Novembre 1863.

CAP. IX
SECTJLAILIZAREA.-CHESTIA JTJR,IDICA
Secularizarea averilor manastirilor inchinate a luat,

in desfasurarea el, forma unul proces, in care s'ah in-
fatosat de o parte i de alta argumente juridice, inain-
tea tribunalulul european al celo!. 7 puteri care luase
asupra-le sarcina, de a protegui pritnii pasi ce popo-
rul romanesc il facea, in mersul cato. propasire. In a-
cest proces insa predomina(' elementele politice, ra-
porturile de putere care trebuiaCt sa-I schimbe natu-
ra, din o daravera juridica in una politica. Pe acest
din urma tarim insa neintalegerile sunt hotarite, la
sfirsit, prin ultima ratio rerum, adeca prin putere, si
asa s'a intimplat lucrul in aceasta imprejurare, in care
statul romanesc, fiind din imprejurart mal tare decit
calugaril Grect, a rostit el insust hotarirea si a execu-
tat-o, luind printr'un act de autoritate averile mana-
stirestl din tninile strainilor.
In expunerea de pana acurna ne-am abtinut pe cit
a fost cu putinta, de a apretui evenementele ale caror
povestire a trecut prin a noastra pana.
Desfasurarea istoriet, inscrie in chnpul stiintei iz-
binda adevarulul si in acel al arteT pe acea al frumo-
sulut. S'ar crede ca si propasirea ideet binelul ar tre-
bui sa aduca tot mal deplina izbinda a cauzelor drep-
te. Lucrul insa nu se intimpla. Pe aceasta din arma

pirtie, propasirea e cea mal ineeata §i, daca de mult
inca adevarul a rapus eroarea, si o rapune pe 11e-ce
zi; de asemenea, daca frumosul a invins uritul i 11
t'astringe pe fie-ce elipa, in cimpul binelul, dreptatea
e inca departe de a fi covirsit nedreptatea. In lupta
intre elementele practice ale vietei, predomneste inca
legea celtii mal tare, iar propasirea s'a realizat aicl
numal in domeniul teoriel; cacl se recunoaste asta-zi
ca dreptul e jartfit, pe cind mal inainte se credea ea
nedreptatea e chiar dreptate. Pentru ca sa patilluda
si in viata reata aceeasi conceptie, va trebui sa mal
curga inca multa apa pe riuri.
Cind hotarirea tinel ellestiuni istorice se face dupa
principiul politic, adeca dupa precumpenirea putero,
atunci Cu toata izbinda dobindita, constiinta ramine
neimpacata i neimpacata lu veci; caci situtul moral,
pe care este hultuit acel juridic, nu atnorteste niel o-
data in sufletul omului. Daca insa puterea a dat spri-
jinul ei unel cauze drepte, atunci se adauga, pe lino
izbinda materiala, si lini tea 'nave* a mintel, con-
vinsa ea a asternut acea izbinda pe stinca de granit a
dreptatel. Observam ca nu ne indepartam de princi-
piul nostru de a nu apretui evenetnentele, intru eit ju-
decata juridica este nepersonala i reprezinta consti-
inta juridica a omenirei. Vom vadea losa, ca putem
rosti cu multatnire sufleteasca, judecata, ca Rominn,
luind averile Grecilor, nu i-aa despoiat, ci aa reluat
nutnal eit ceca ce era al Ion.
inchinitiref. Expunerea luptel Incordate
careia dadu nastere chestiunea manastirilor inchinate
si a rancia peripetil aU fost schitate in capitolul pre-
cedent, nu poate fi pe deplin intaleasa, daca nu se vor
desvali si temeiurile, pe care ambele partl prigonitoare
le invoaca, pentru a sprijini drepturile lor, in acest
SECULARIZAREA.-CHESTIA JUR1DICA 337
mare i secular proces ce se desbatea inaintea areo-

pagului european. Se infatosam argumentele pro si
contra, in aceasta incureata daravere, spre a vedea
daca statul romanese avea pe partea lut i dreptul,
san daca a pus in lucrare, cum sprijin protivnicit lut,
munal o indrazneata despoiere.
Se incepem prin a cerceta intalesul terminulut de
inchinare, intrebuintat in documente, spre a insamna
raportul de supunere al manastirilor bastinase ratra
acele straine. Grecit pretindeau, ea acest cuvint este
identie cu daruire, in traducerea franceza a docu-
i
mentelor infato:fate puterilor prin memoriile lor, re-

cta() terminul de inclinare, prin cuvintul donation,
donné, in loe de dédié, placé sous l'invocation, ales
de aparatorii cauzet romine. Aeestia din protiva sus-
tinean, ca inchinarea insamna numat cit ptmerea sub,
protectia spirituala, un sola de suzeranitate religioasa,
analoaga acelei politice, sub care se atlan tarde ro-
mine, fata eu imparatia otomana. 1
Intalesul termenulut de inchinare este foarte deo-
sebit, dupa scopul fie carilla daruitor, i nu se poate i
determina senzul unic si preciz. E un termin din litn-

bagiul religios aplicat la o daravere juridiea si care,
din aeeasta pricina, tocinai trebuia sa fie nehotarit
sovaitor.
Pentru unele documente s'ar parea ca interpreta-
rea, data lui de Greci, e mal apropiata si ea insamna
intr'adevar daruire. Asa hrisovul doanmet Sarta, so-
tia ha Gh. Stefan Voevod, cave inchina la 1663, sfin-
tului Mormint. manaslirea Bistrita, din al canina etitor,
Alexandru cel Bun, doamna pretindea ca SC coboara,
1. Discutia aceasta vezt Rc;ponse des St.-Lieux d'Orient, Octubre
1863, Paris p. 53. La vc;rib; sur la question des convents dMiés, par
un Moldave, Paris, 1963, p. 33. Quelques mots sur la s6cularisat ion des
biens conventnels par un d6put6 rountain, Paris 1i 4, p. 12. etc. Aga-
thon Ohnenedek (Alex. Odobescu), Etude cilata mai sus, p. 11: Une
surte de va.ssalih spirituelle".
22
spune, ca a Inchinat aceasta manastire, anume Bis-

trita, cu toate podoabele si toate veniturile el, sa fie
pontaneí veciniceí la mormintul lui Ilristos".2 Aproa-
pe tot asa se rosteste si hrisovul lui Mateiù Basarab,
(And dupa ce reiea de la calugarii greel manastirile
uzurpate, spune, ca acele cu dreptul inchinate lor, sa
fie supuse 0, steíteítoare ceilugeírilor stràinì. Acea-
sla rostire de pomana vecinice, supusa si stata-
toare", pare a implica ideea de daruire a proprie-
tatei, de oare-ce numal proprietatea este un drept veci-
nic, bate celelalte fiind trecatoare.
Alte documente contin din protiva indicarea anu-
mita, ca se deírueee meineistirilor greceei ceírora
2. Uricarfil V, p 210. Grecii miff adfic inca cite-va documente, pu-
blieate in Eclaircissements sur la question des monasteres grees situt:s
dans les principauMs danubiennes, 1857. Anexele 3, 6, 12 si 14, care
toate par a continea danif lamurite. Asa acel al inchinarei monastirei
Golia de Irimia Movila, 1606, care spune : Les donations presentes
avec leurs revenus seront itnmuablement, d'aujourd'hui it ja mais, pro-
priéte et droit du dit monastère, Valopedie, pendant toule l'exis-
tepee de le dernier". (Anexa 12). Acel al inanastirei Rachitoasa de Grig.
Ghica, 1729: Nous avons donne et contivine au monastere Vatopedi, pout.
avoir ce monastère fiachitoasa Indocile et en toute ob6issance comine
d'autres monastères y dédies (Anexa 3). Arel al manastirei Vizantia
Grig. Ghica, 1777 : Notre present chrysohule reconnait au monastere
Gregoire le droit d'avoir sous sa possession le convent Vizantia et
d'y nommer un égoumene, sans que mil aulre se mete dans son adminis-
tration, vu que re convent est considere d'aujourd'hui è jamais
annexe et propridté du monastere Gregoire du Mont Athos" (Anexa 14).
Aceste dour'. din 'Irma documente au putut fi controlate, nu cu origi-
nate, ci [puma eu niste copii, aflatoare la Arliiva StatuluT si care ini'aff
fost comunicate de D. D. Oneitil directorul acelei arhive. Lila textele
de pe rare au fost traduse: Documentul din 1729 : Dat-ain si am in-
tarit si de la doinnia Inca sfintei manastiri Vatopedi, ea sii fie area-
slit sfinta manastire Ritehitoasa metoh si incliinare .sub toata ascul-
tarea ea si alte manastiri ce mai sunt turbina te acolo. Dortiment
din 1777: Tea dar co a noastra buna vointa dat-ain si domnia inea
si am intarit, printr'acest al nostru doinnesc lirisov, inanastirei de la
Svelagora ca de astazt inainte si in vecï se a iba pe inanastirea Vi-
zantia din linutul Putnei Cu bate ale ei avert statatoare i misc«toare
sub purtarea de grijA a parintilor manasti re! Grigoriu rinduind de
acolo egumen, fara a se amestera altii la Vizantia ell de potin, sa
Ile manastirei Grigorin metoh si dreaptei alierosire i ltrisov de inta-
ritura, neclintit si nestramutat in vect. Cuviuit ut propri(;ti; nu se afla
nicairT in textele romine. El este inlocuit prin Lerininul de Itrisov sta-
tutor in vea.
SECULAR1ZAREA. CHESTIA JUR1DICA 339
se inchinali acelebei §tinaqe, nurmal prisosul veni-

turilor lor. Asa un docutnent din 1662 emanat de
la intemeietorul manastirei Bursucii, din Moldova, In-
chinata la muntele Athos, spune anumit, ca sfintil
parintt al Athosului nu vor trage niel un venit titnp
de 8 anI, in timpul earora manastirea se va intari;
iar dupa acest rastimp, vor avea dreptul de a lua,
proportie, un folos in stare set" ajute qi nuinttsti-
rea Esfigmenos din Sf. Munte".' Un alt document
din 1692, de la Constan tin Brancovanu, prin care se
Inchina schitul Stanestit patriarhatului de Alexandria,
apune anume, ca acel ce va fi trimis din partea pa-
triarhatului pentru a cauta de trebile manastirei, sa
aiba grija de veniturile mosiilor i satelor si de Ti-
ganii manastiresti, fara "nsu.si voia de a Ina de
la mattastire niel cal, niel bou, niel oae, nici vase de
arama, spre a le duce la marele patriarhat; dar nu-
mal a aduna tot venitul din dijmele taranilor si da-
rile Tiganilor, arel asupra vinulut i, punind de o parte
ceca ce ar crede ca este trebuitor pentru hrana
intretinerea ceilugeirilor qi a slugilor ca de obiceift,
sei trimitä riimeiqita Sf. patriarhat, spre a kif, tre-
buintei".4 De asemenea hrisovul de inchinare al ma-
nastirei Cotroceni catre muntele Athos, harazete
lavrei sfinte numai ceea ce va prisosi peste trebu-
intele mandstirei, si dupa ce se vor face reparatiile
trebuitoare ; lar in anit de lipsei, sd se trimitei
puf in" .5 In 1irisovu de inchitiare al manastirei Va-
carestilor, dat de N. Mavrocordat, se prevede sa fie
Citan] doeumentul duna E qaircissements publicatie greeeasea

precian pentru Greet am eitat doetuttentul Saftei, dupa o publicatie ro-
maneasea. In starea de alunet a publiehrel textelor, e eel mal bun
mijloe de a garanta adevartil, de a cita doeumentele in favoarea
partl, dupla textul publieat de eealalta.
Eclaircissentent. Anexa S.
Citat duna textul greeese, publicat in 1?6ponse des Lieux Saints,
Octubre 1863, p. 40,
340 1STOR IA ROMiNILOR
In tot deauna epitropt al acelel manastirl, vel logo-

fatul, vel spatarul si vel vistierul, care vor fi dupa
vremurl, si acesiia sa Ingrijasea de urmatoarele mili
500 de taleri la saracil din Bucurestl: sa niarite doua
fete de boierI; sa se raseutnpere rob!: sa se Imbrace
sanad; sa se hraneasca ce! din puscarii. lar de s'ar
intimpla vre-un an neroditor, ni se va trimite
mic Sf. Mormint; iar muele se vor face" .6 Tot asa
si hrisovul de inchinare al manastirei Marginen! ca-
tre Muntele Sinai, dispune, ea dupa Implinirea dal-
diilor de aicl si cheltuelelor trebuincioase manastirei,
ce va prisosi, sa se trimita Sf. Sinai ; ca daca ar fi
vre un an de lipsa i neindestulat, dupei venitul qi
agonisala vremei, sei fie i darea ajutorului mun-
telui Sinai, ea sa nu ramina manastirea Marginen!
In lipsirea celor trebuincioase".7
Ambele interpretar! ale Intalesului cuvintului (le in-
chinare", acea a Grecilor si acea a Rominilor, poate
gasi un sprijin In documente, de si este de observat
ea, in vechile hrisoave, daruirea proprietatel se face
totdeauna prin cuvintele: uric steitator în veci, for-
mula ce nu se vede nicairl lu harazirea inanastirilor.
Dar aceasta harazire, ori cum ar ti fost cuprinsul
el, trece in cele mat' multe cazuri, peste intinderea
drepturilor ce putea sa confere. Asa fie care !liana-
stire primia daruri, nu numal de la intemeietorul ei,
ci si de la alte persoane. Chiar eind sunt manastirl
domnestl, ele sunt adese oil inzestrate si de Wier!.
Brezoianu tagadueste legalitatea eelor mill multe In-
chinari, ca ne fiind facute de tot!' etitoril Inzes- i
tratorii manastirel, ei din partea altor persoane de-
Citat dup textul grecese publica( Ibid., p. 43-46

Textul publicat nuniat in extracte traduse iii frantuzete in Rd-
ponse dot St. Lieux, p. 49, dar consunator eu reproducerea luT in Me-
moriu asuira niznct.;tirolor r011iille puse sub invocct(ioutert locurdol-
sfin'e. Ministerul araceriler straine, BucurestI 1863. p. 5.
SECULARIZAREA.CHEST1A JURIDICA 341
cit de acei inzesrtatori ; caci daca unii numai din

ctitori inebinase manastirea, aceasta inchinare nii
putea avea valoare decit pentru averile date (le el,
iar nu pentru acete date (le a1tii.8 In cazul irisa cind
o persoana straina inchina manastirea, ea dispunea
de ceva ce nu era al el.
Si este de observat, ca acest argument capilla o
tarie mai mare, prin faptul ca a fost adus in sens
intors, pentru a sprijini drepturile locurilor sfinle:
Anurne N. Rossetti, cerind prin judecata restituirea
manastirei Marginenii, intemeiata de un strahun al
sao, pe motivul ea nu s'ar fi respectat
le (le daruire, i se opune din oficin de catra tribunal
care iea apararea Grecilor, ca el nu ar putea reclama
decit pentru partea lui de donator, nu si pentru a-
verile daruite de altii.9 Apoi (laca un donator nu pu-
tea eere anularea donatiunei, decit pentru partea sa,
nici calugarii greci nu putear.' deveni proprietari ne-
conditionali, decit pentru partile valabil daruite. Ce-
lelalte trebuiaa sa fie supuse conditiilor daruirei.
Fraude. Adese ori frauda saa viclenia, intrebuin-
tata spre a aduce, fie inchinarea manastirei, fie sporirea
averei manastiritor acum inehinate, pateaza titlurile
in virtutea earora manastirile saa niosiile lor eraCt
stapinite.
Exista mal multe documente care dovedesc, intr'un
chip invederat, uneltirele piezise puse in lucrare de
calogarii greci, spre a-si insusi avente parnintene.
S. Ven analiza actelor mitnristirilor SArindaril, Bucovrítul, sf. loan

din Focsam, A rhimandrit ul, in loan Brezoianu, 3/61tastirite. zise
nate si caluuaril straini, 13uc. 1861 p. 9. 10, 12 si 3S. Asa buni1 oari1
mAndstirea 13anu, inlemeiata de Ianache Bil !MI Si iinhogatitA de mal
multe feto el] mal multe mosit este inchinal4 de N. Mavrocordat (cu
ce drept?) mAnastirei Dusca din Tunis, prin brisovul sau din 1728.
9. rn nou 1»-oces sau solutia impedecate'i chestil a nadnastirilor
din (ard zise inchinate, BucurestI 1801, p. 26.
Asa hrisovul lui Mateio Basarab, de mal multe

orl citat pana acum, iea inapot de la calugaril grect,
In 1639, 21 din cele mal trumoase manastiri ale ta-
re!, motivind astfelin aceasta masura : Ca mal pe
urma, se intimpla de statura initropolitt i domni-
torl tare!, oameni strahn nona, nu eu legea sfinta
(adeca tot erestini), ci cii neamul, eu limba Cu
naravurile cele rale, adeea Greet care nu se rusi-
nara, niel se ternura a atinge naravul lor cel rao
de sfintele manastirt domnestt ale tare! si, spurcin-
du-si minile lor cu orbitoarea mita, sub hicleatia
taina, incepura a vinde si a eirctumari sfintele ma-
nastirl ale tare! si lavrele domnesti, cele supuse
metoase dajnice altor manastirt de pre in tara gre-
ceasea si de la sibila Gora, facindu-le hrisoave de
inchinaciune, t'ara de tirea sfatului i t'ara voia so-
borului, ca sa le biruiasca si sa le mosteneasca in
veae".1° Cutu s'a observat i mai sus, Matehl Basa-
rab nu este dusman al Grecilor, de oare ce el re-
cunoaste dreptul calugarilor asupra manastirilor
tr'adevar daruite. Din aceasta lusa, se constata in-
tr'un chip invederat ca cele 21 de manastirt, enu-
merate de Mateia Basarab in hrisovul sao, fusese
uzurpate de calugarii greci. Ceea ce intareste Inca si
Ilial mult faptul uzurparii, este imprejurarea, ca patri-
arhul de Constantinopole, Partenie, recunoaste prin
o carte pastorala, ca de citi va ani, niste Greci ne-
stiutort, straini si stapinitt de lacomie, aü navalit
umplut tara, si prin vorbele si ralee lor fapte, ne-
incuviintate de sinta noastra lege, ao *lis a pune
mina pe aeeste evlavioase i vechi a§azaii, fara
un respect pentru testatnentele inteineitorilor ; dar
principele Matein Basarab, chemind o adunare si bo-
tarind ea toate manastirile domnestt si pe care doni-
lo. Uricarul, V, p. 329.
SECULARIZAREA. CHESTIA JURIDICA 343
nil si mitropolitil straint, pentru a-st potoli laromia,

le supusese altor manastiri asazate in Greria ,ati in
muntele Athos, si anume (urmeaza enumera rea celor
21 de ninnastirt), sì mminq slobode de on re ski-
pinire din partea calugarilor straini, not inta rim a-
cest hrisov al domnulul M. Basarab, lu twilit a im
intindere".
Aceasta scrisoare, in care patriarhul grec isI
propriul saü neani, a fost de sigur scoasa pe bant
de doinnitorul Munteniel. Ca lucrul era obirinuit
patriarhit, aceasta se stie si din alle imprejurari.
Este insa de observat, (11 fa ta indoiala i patriarbul
stiea ca aceste manastirl fusese uzurpate, fara de
care nu ne putem inchipui, ca el sa fi renuntat, pen-
tru o suina de bant numaratrt o singura data, la
niste venituri vecinice ale neamului si scaunulul salt'
Acolisirl de mosii se constata din urniatoarele do-
cumente:
Un hrisov al luI Gb. Stefan urmasul luf V. Lupu,
dat in anul 1656, spune, ca, Vasile Voda, vazind mare
lipsa de dascali bunt invatatori in tara noastra, fara
de care foarte mutt pamintul patimeste si se loin-
neca, fan' invatatura cartel, socotind impreuna cu
tot sfatul ta rel, a asazat prin a sa chemare, dascali
bunl si rivnitorl la inveatura de la Kiev Pecerski
a sfintel lavre, de la preasfintitul si de Duinnezea te-
matorul mitropolit al Kievulul, Patrascu Movila, ca
sa fie spre invatatura i luminarea mintei copiilor
11. Scrisoarea InI Parteuie in Mémoire avec pikes justificatives
presenté it la commission internationale pour les convents dédiés par
M. C. NeaTi, Comtantinople, Juin, 1865, p. 127. Recunoscutil ca auten-
tica de r11n-M.4 gred in Reponse des Lieux Saints, Oct. 1863, p. 58. A-
supra vinzareT unel invoiri de a de a deslega un blastain mitropolitan
din partea patriarhieI de Constantinopol, vez1 Ist. Rominilor din Dacia
traiand , V, p. 314. S'ar putea adaogi inca alte manastirl butte prin
viclenie, precurn man. Roaba, daca dovezile aduse de Brezoianu p. 29
nu ar lasa ()are care indoialk si noi cautana dovez1 absolut netaga-
duite si peste putinta de tagaduit.
pamintului nostru; eact pentru aceasta le al] lasat

lor trei sate, anume Rachitenit, Tainasenii si Juganit,
sa fie pentru indestularea §i hraua acelor das-
ealt bunt invatatori, si a lasat lor aeele trei sate, in
pace despre bate darile mari si miel ce se vor atta
in painintul nostru".'
Jata o daruire, Menta iii toata regula scoalei din
manastirea interneiata si una si alta de
Vasile Lupu. Manastirea Trei-Erarhii, fiind inchinata
de clitorut el muntelui Albos, in curind niel un fu-
los bun nu s'a facut dupa aeel asazamint; tac! dupa
aceea &sutil aceia s'an izgonit de la manastire
s'au adus in locul lor din tara greceasea ; iar ealu-
garit grect niet un fotos la invatatura nu adue pa-
mintului nostru"." Nu se prea intalege, din (loen-
ment, daca dascalii slavont an fost inlocuiti eu das-
eah greci, sao daca trebue primit, ea ;lo fost su-
plintati prin calugari greci ce I1U erati dascali.
ort ce caz, scoala 1111 Vasile Lupu, aliar de ar fi tost
grecizata, tu timput s'a dest-iintat, i atunci eind A-
saki deseopere la Viena doemnentul luí Gh. Stefan,
ealugarit din Tret-Erarlu stapinia0 faca niel un drept
ce nu le fusese date lor, ci scoalei. A tre-
buit un aet de autoritate al lut ionita Sturza, dom-
nul Moldovet, spre a Ten-anta seoala in inanastirea
greceasca, i un proces ce tinu aproape 20 de mil,
spre a reina mosiile din minile ealugarilor gred."
O ineereare iarast necinstita din partea acestora
de a pune mina pe o avere ce nu le apartinea, este con-
statata prin doeumentul lui Moisi Movila din 1634
anume minastirea Biserieanit, neinchinata, area un
sat Vinatorii, daruit el de Chirita Dumitraehe pos-
rricantl, Ill, p. 279.
Ibid. Asupra lustruiniire arel-Erarhiler vez! /st. Ron. din Da-
cia traiand, IV, p. 15.
Ibidem, VI, p. 255.
SECULARIZAREA.CHESTIA JURIDICA 345
telnicul si de Constantin Movila, danie l'acata pe

timpul luI Gaspar Granan i intarita si de Ste-
fan Toma. Si dupa aceea, urmeaza documental,
s'atä sculat calugarii (greei) de la manastirea Golia
(inchinata) si aU umblat eu vieleniile lor i Mi strim-
balate, si si-an faeut drese, seriind ea le ar fi
dat arel sat eucoana Maria Chiritotten. Fijad ea a-
eeasta cueoana [raja in tara lesasea, dontnal trimite
pe Golieni acolo, sa aduca intarirea scrisoarel. Go-
henil nu aduc acea intarire, pe care din protiva
atine Biseriranil, spanind cucoana Chiritoaea, ca Go-
henil faca el singuri dresul, l'ara stirea el; si
deei an ramas Golienif ruina ti inaintea domatilat,
fijad dresul lor faeut ca strimbatate si cu vicienie".13
Un alt caz, in care se imbina o inchinare nelega-
la ca o acolisire de sate, se intimpla pe Hawai lul
N. Mavrocordat, Anume domnal grec, voind sa fo-
losasca patriarhulat de Alexandria, Samuel, care toe-
mal venise lu Aloldova dupa mula, it inehina manas-
Urea Hangu. In hrisovul de inehinare din 1715, se
spune, en at/ hOtarit impreuna cu Gedeon mitropo-
litul, Saya episcopal de Roman, Calixt episcopal de
Radautt si Orest episcopal de lIusi, si cu mani bo-
ieri Gavril Miclesca, Lapa Costache, 'he Catargiu,
Dimitrie Bamadan, loan Palade, Constantin Rossetli,
Darle Donic1 si Constanlin Costache, i al inchinat
manastirea Ilangu, intemeiata de Barnovschi Voda
(decl man. donmeasea), va toate inoiile i satele
toate hotarele, i ea mosiile Baltatestit si Alinjestir,
pe care staretal le eistigase prin hotarire judecato-
'Tasca de la rudele vistierniculuI Ilie, pentru ea Sf.
15. IIrisovu/ reprodus de N. lstra te, Questia mlínastirilor inehinate
din Ilfoldova, lasT 1860, p. 18. E drept ca asemene falsifican de docu-
mente eran obirinuite in arel timp. Asa si calugarit manastireT pa-
mintene Bisftit,, inainte de a fi inslrainata, si arel al manastirel
falsifica niste diese in diurna manastirei BisericaniT. Documente
din 1631 in Arhiva Istoricei a Jul Hasdeu, I, I, p. 71 si 106.
seaun al Alexandriel sa traga veniturile acestor ma-

nastiri"." Un hrisov al lui Mihaio Racovita dat insa
asupra unei piri, facuta de visterniceasa Maria impro-
tiva egumenului de Hangu, ne arata ea procesul a-
supra mosiiilor Baltiltestil si Minjestil, intentat la di-
van de egumenul de Hangu, fusese eistigat de acesta
in turna une apasari a lui N. Mavrocordat asupra.
divanului; L'ad aceiasi boiert, juderind aeuma a doua
marturisesc ea stieatl precum era drept (anume
ca mosiile in chestiune eran ale visternieesei); (tara
ea: ehetnindu-1 pe rind Neculal Voda, si dindu-le a
intalege sa nu raspunda improtiva niel culi-1 la divan;
deei stiind acea poronea, n'act avut gura sa graia-
sea spre dreptate ; ei eum aa zis domnul, asa aci por-
torit i dutmiealor eu totil". Asa se judeease deci
procesul sí acest chip de a impartt dreptatea ne tasa
a intrevedea si modul cum se l'acuse inehinarea [pa-
nastiro Hangulul catra patriarhia Alexandriel.
We mitropolitul, inì divanul lui Ratovita, spune, ca
nti primise ea sa se inchine la patriarhie tweasta
manastire, fiind in tarje i mal ales la munte, si pes-
te voia sfintiet sale, s'a facut areasta inchinare".'7
Este inviderat ca mitropolitul merge prea departe,
cind spune ea inchinarea s'a faca peste voia lui. Niel
sfintia sa, vazind porunca, n'a avut timba sa graia-
sea si a poftorit preeum poftorise si boierii; dar in
ori ce caz, din spusele lui, reiesa modul silnic eu
care se t'acuse si inehinarea, preeum tot silnic se ,ju-
decase i procesul, i aeeasta cind ? Pe vremea dom-
nulul grec eelui mal luminat din toti Fanariotil;
timpul domnulin filosof!
Hrisuvul de inchinare dupil publicatia greceascil Eclaircissements.
Anexa 7.
Hrisovul luT Racovitii din 1718 in Uricar, V, p. 363-377. Amg-
runtiml asupra procesuluT, in Istoria Rominilor din Dacia traianti,
V, p. 14-19 i mal pe larg in a rticolul mea Justitia sub Fanarioft
in Convorbiri Literare, XX, p. 1058.
SECULARIZAREA.-CHESTIA JUR1DICA 347
Conditiile ilichillArilor. IIrisoavele reprod use mal

sus invedereaza Para tagada, ca cele wat multe ma-
nastirl erati inchinate ctc oare cave condilit.
hrisovul lui Mateia Basarab, cind lasa Grecilor
nastirile regulat inchinate, ea sa fie supuse si sta-
tatoare, adaoga : dura cum vor fi scris.si legitut Oí-
toril', in eartile lor de inchinaciune, pre atea tormala
nesehimbat sa traiasca". Fie care manastirc era ded
inchinata eu mire vare tocmalei, sunt cazurile
de inchinare cuata i neconditionata a une mana-
stiri painintene eatra loeurile din jos. .Asa am vazut
îu hrisovul de inchinare al Vacarestilor, rinduire de
boierl paminteni ca epitropi care sa ingrijasca pen-
tru indeplinirea milelor. Acelas hrisov prevede ne-
voia reparatiilor manastirei, maritare de fete sara-
ce, ingrijirea de saracime, de cei din puscarie. Ilri-
sovul 'ni Gh. Stefan, aminteste despre datoria de a
tinca o scoala. In sfirsit cele mal multe din docu-
mentele de hichinare rostesc un cuget uniform, acela
de a se intretinea manastirile pamintene in primul
loe, si mimo' ce va prisosi sa se trimita sfintelor lo-
eurf. Ba unele din ele merg pana a disimile, ea in anil
de lipsa, sa nu se trimita nimic mfm tia st rilor patroa-
ne, lar milete sa se indepliniasea. Ingrifirea cea d'in-
tal a inchinatorilor este de a asigura existenta mcl-
nastirilor lor, ingrijire ce nu era deeit prea fireasca,
daca ne gindim ca acesti oameni se despoiatt de a-
verile lor, in seopul de a-si lega numele de o ase-
zare vecinica, îu eare sa fie pomeniti atit prin ru-
gaciunile ealugarilor ce eran sa se umbreasca sub a
lor ereatiune, cit si prin ale acelora care se *impar-
tasian din muele lor. Nid unui inchinator nu i-a tre-
cut vre-odata prin milite ea el, inchinind manasti-
rea lui unei thanastirl mal sfinte din Rasarit, asaza-
nantul luT sa se desfiinteze; sa inceteze de a mal fi
ceea ce fusese : o comunitate de oameni eare sa se
roage lui pentru iertarea pacatelor tuturor mu-

rritorilor in deobste si a le lui in deosebt. Se inta-
lege de la sine, ca o asemenea tinta evlavioasa nu
putea fi ajunsa, daca nu se pastra fiinta exterioara
manastirei: bisericile, chiliile si cladirile el, si ca
deci intretinerea materiala a manastirilor era si ea
o conditie sine qua non a inchinarel acestora catra
lacasurile sfinte.
Sa cercetam, cum aa indeplinit calugaril greci a-
ceste conditii explicite safi implicite ale. inchinarel ?
lu ceea ce priveste epitropil paininteni, el fura in cu-
rind inlaturatl, i numirea lor fu lasata in parasire.
Grecii, neputind tagadui acest lucru, cauta sa-1 incun-
jure in chip sofistic. ET spun, ca sfintele locuri pen-
tru a mantinea epitropiile, an suferit adese ori mari
nemulthmiri. Domnitorul Cuza care a suprimat prin
ordonanta sa din 3 Ianuar 1863 epitropiile Sf. Mor-
mint, invoaca in memoriul saa epitroph de la Va-
caresti".i8 Sf parinti se joaca aici cu cuvintul de
pitropi. Tot epitropi eran si ;Lid al Sf. A1ormint
boierii paminteni, din hrisovul lui N. 111avrocordat.
Dar aceste dona felhni de epitropI eran indepartate
ca ceriul de painint. Pe cind cei patninteni stabiliaa
controlul asupra purtaref trebilor manastirilor inchi-
nate din partea calugarilor greci, acel rinduitl de
Grect, bine intales ca-1 suprimaa.
Cit despre asazamintele de binefacere, am vazut
cual Grecil aa desfiintat scoala din Tret-Erarhi; apoi
cum ingrijaa de nebunil din ospiciul de la Golia,
cuin lasau in parasire indeplinirea milelor, din hri-
sovul lut N. Mavrocordat tare, Cu bate aceste, dis-
punea, ca in anil de lipsa, sa nu se trimita nimic Sf.
IVIormint, iar milete sa se faca.
18. Réponse de St. Lienx, Oct. 1863, p. 4,8.

SECULARIZAREA.CHESTIA JURID1CA 349
Sa venim insa la chestiunea de capitenie, la con-

ditia acea fara de care inchinarea nu avea niel un
intales, care alcatuia ehiar miezul el: pcistrarea e-
xistentei meilteistirilor peimintene inchinate locuri-
lor sfinte. Asupra acestel chestiunT, mai toate hri-
soavele eontin tocmala" fati a sao subintaleasa, ea
veniturile manastirilor sa slujasca Malo la sustine-
rea acestor asazaminte, i numat ce va prisosi
se trimita locurilor Ante." Ba mal mult inca, miele
manastirt sunt inchinate celor de jos, pentru a le
apara de ruina reata san pretextata de inchinatori.
Asa pentru tuanastirea Galata, intemeiata de Petru
*chiopul si inchinata de Radu \Toda in 1617, se a-
rata, drept motiv al inehinaciunei, raptul, ea manas-
tirea Galata s'ar afla in mare scapalaciune; eladi-
rete din prejur daramate, lucrurile Ante rlsipite din
pricina marelor nenorociri si a treverei arniiilor si
neatnurilor straine care an Intrat in tara, precum
si din privina ralo purturarl a calugarilor rare eran
acolo si tare, ne tetnindu-se D-zeu, au ocirmuit si
au risipit toate produetele si veniturile eI".2° Tot asa
cu manastirea Bistrita, Probota si allele. Din aceste
documente, se poate vedea, ca intemeietorii manas-
tirito r pa mintene, dorittcl tocincei a lor pastrctre atit
fizicei cit qi moralcl, le luase din mina calugarilor
paminteni si le inchinase locurilor din Rasarit, in
cit. se vede rara niel o 11(10iala ca scopul Stlprell) al
etilorilor era peistrctrea creatiunei lor.
Am adus mal sus, p. :330 documentul de inchinare al manas-

tire)" Stanestii, in eare sa spu»e lanntrit, ea se va pune intaiu la o
parle eeea ce este trelmiloc pentru itranit i intreOnerea ealugarilor
si a singilor manastiref ca de obiceiu, si sa trimile ramasita sf. pa-
triarh, spre a lui trebuinta.
lirisoavele reproduse de M'entorila asupra manastirilor rana-
?te, puse sub invocatia locurilor If«sarit de 31inisterul de-
externe, BueurestT, 1863, p.7 si urm.
350 I STOMA ROMINILOR
Ce facuse insa din manastirile inchinate lor, ca.

lugarit Greet ? Iinpra§tiase calugarit paminten1 la cele
patru vinturi §i nu-i mal inlocuise Cu ;1101, melt ele
incetara de a mat fi tomunitati religioase rotnine. Dar
Met matar tu talugarf greet, nu Inlocuiatl el pe acel
ba§tina, nepunind in ele decit putini it-tt, de care egu.
menu' avea nevoie, pentru adtninistrarea averilor ma-
nastirei. De aceea se constata faptul nea§teptat,
manastirile inchinate, in loc de a infat.qa o bogata
poporatie de calugari straini, nu sunt deeit foarte
sarace in oameni, fata cu manastirile neinchinate. Pe
dud ateste din urma, In numar de 53 §i 189 de schi.
turt, au 2836 de calugari §i 3043 de calugarite, acele
inthinate, in numar de 72 si 24 de schituri, nu atl
decit 509 de calugart §i 46 de ealUgariti. 21
Manastirile inchinate fuse deci desfiintate ca ntei-
weistiri. Ele nu mai eran cotnunitati religioase de in-
chinare catra D-zett, ci curat numai dependenti ad-
ministrative ale manastirilor din Rasarit, insarcinate
en adunarea veniturilor, spre a le trimite patroa-
nelor lor.
lucru curios, cftlugaril Greet nu tagaduiaa fap-
tul care era si cu neputinta de ascuns ; dar sustineaCt
ca era0 in drept sa proceada astfelict, zicind, ca fara
niti un drept li se banueste ca nu intretin comuni-
tati religioase in manastirile a9zate in Principate,
pentru a caror intretinere tocinai li se cere a patra
parte din venit. Dar cind li se face ateasta banuiala,
se uita ca locurile sfinte nu erali tinute, ciar cá nici
nu pot fi tinute a intretinea comunitari religioase
in Principate. Sfintele locuri nu pot avea acolo decit
sucursale. Acei care art dat §i inchinat manastirfle
sfintelor locurl, nu ail putut inteilege a da gi
aceste coinunitati,lucru ce niel odatei nu s'a auzit.
I. Anaiele statistice, 13-16, 1803, p. 110-148.
SECULAR1ZAREA. CHESTIA JUR1 INCA 351
Personalul uno surursale este aleatuit din un nutnar

indestulator de preop si de slujbasi, sub un egumen,
Antele locuri nn sunt indatorite &cit a intretinea
atare personal In inanastirile Principatelor. A se cere
ca sfintele loeurt sa intretina comunitati religioase in
tarile romine, este a se pretinde de la ele un lucru
protivnic regulelor bisericei, organizeirei,
monacale din Ràsàrit. Locurile sfinte nu aa scau-
nul lor in Principate. Legal ele nu figureaza aje de-
cit ea proprietare".'
Si intr'aclevar jata ce spune canonul 8 al sinodulul
din Chalchedon: Clerieii (ospiciilor) de saraci si a
manastirilor si a bisericilor sfintilor martiti sa ramina
sub ascultarea episcopilor din fie care ora. Bal-
samon qi Zonata, interpretind acest canon, spun
ea administratia, ingrijirea, supravegherea morala si
gerarea veniturilor si a cheltuelelor, sa se faca sub
¡mediata controlare a episcopului locului. Nuvela
131 a hit' lustinian ziee, ca asazamintele cele de ca-
tra etitori facute manastirilor, trebue sa se pazasea,
daca nu se improtivese canoanelor; caer nu le este
permis ctilorilor de a interziee episcopilor locali exe-
cutarea drepturilor canonice in manastirile fundate
de el. O ltotärire patriarhalá re,cunoaste dreptul e-
piscopulta eparhial asupra tuturor manastirilor si ca
nu se poate inchina, nici sup une o n'a' ncistire al-
teja, daca actul de fundatiune al ctitorilor nu preve-
de aceasta. ' Pretinsul drept patriarhal de stavro-
pighie, prin care patriarhul ponte, lu ori-ce tara din
Acest loe, de o importanta eapitala pentru hotarirea juridielí a
ebestiunei, se atta in Réponse del'Archimandrite Germanos, p. 102 101.
Canon S VbVIZTOY/S:COV va. .1.0`,/7.07firi:COV 6176 Vil,
(0)(3'.g.51 76.1`, ¡IV-07.67(0V, -6,01,,,ita)la.v-. vezi 16v-
to.7 T6)V OS.:(UV 7.1). 011-
ìef,thV v.g.v6w.ov .nrò 1)60.),1 7.7). 116T)1,
V7i001. 1852, II, p. 234. Comp. P idalion p. 125. Biserica ortodoxa,
1900 Augnst, p. 441 (Notita emn. de D. C. Erbieeanu). Nuvela 131 a
lic Justinian; Ótt T .6C 7.2V6p.SVI. 7r.otrA aby xr-rit6pcov v ro7.; p.ovao-
circumscriptia IuÎ, sa alba o manastire biseriea,

cu drepturi jurisdictionale asupra e!, este un abuz
medieval. Nu exista niet un canon care sa invoiasea a-
cest lucru. Din contra toate canoanele pastreaza drep-
turne exclusive de jurisdietie asupra manastirilor
din epartiiile lor, episcopilor tocan, fara de care s'ar
turbura si s'ar calca unul din principiile cele mari ale
biserieei crestine: ordinea ierarhiea. Toata adminis-
tratia asazamintelor de ori-ce natura este, dupa ca-
non, sub nemijlocita ingrijire a episcopului locului.
influenta, ori amestee strain este abuz si ne-
canonicitate. Calugarif greci sustineau deci, cu drept
euvint, ea regulele bisericei i teme/ja organizeirei
monacale din Reisei rit, se opunead la inchinarea
unor mandstiri cdtre altele; la snpunerea unor co-
munitedi de cdlugäri, sub alte comunit6ti de dan-
geiri, de oare ce ele nu puteati fi supuse decit e-
piscopilor locali. De aici deci nevoia in care se
gasirei mandstirile patroane, de a desfiinta co-
muniteitile religioase inchinate lor din Principate.
Am vdzut insd ca scopul de cer pitenie al incliinei -
torilor a celor meindstiri pcimintene, era tocmai pds-
trarea fi intei meineistirilor lor.
Grecii eran deci puqi in alternativa, sa ti de a
ceilca canoa nele, sai-i de a desfiinta meindstirile
peiniintene, luind pentru ei moqiilelor, i prefeicind
foastele comuniteiti de cálugdri romini in n4te sim-
ple centre de adminisfratie greceei ale acelor averi.
Locnrile sfinte, pentru a putea pune mina pe mo-
t-ripot; To7v.Y.ec atrt(etv 6(mt. stp.lprop Tor:s v.a.V6IL 6:V7ArrtrAVTg.!
01) 14, I.,;e5V-V Cf.;)T0'..g TrsEriyeov zriti V/OÇO?Ç imsv.6rouc; Tt7P)
7.91YOVLX6PJ atICY.:0-1V &') TO:g rcap'afit(try zttariv.ivotg 1.tovn.,3tripiot;",
dupti o pericopa (extract) a novele) din 1:()))7v(¡Ll eitatO mal sus
p. 393. Textnl novelel Insul e ceva deosebit ; dar intalesul e acelas.
(Nota con). de Erhiceann). llotarirea patriarhuluT (nu se . tie a caruia),
ve7T in 1zy.3..1.6.1v. xaV7.1: &7.ti.!at;, I, p. 1S0. (Nolli com. de Erld-
cean u).
SECULARIZAREA.CHESTIA JUR1DICA 353
qiile qi pe averile mänastirilor, aft fost obligate sea'

distruga finta lor de manästire i sà, le Kefaca
in dependenti administrative, pentru ocirmuireca
acelor averi.
Aiel ni se pare ca sla argumentul de capitenie, pen-
tru neindeplinirea conditiilor de inchinare din partea
calugarilor gred. Cart, pe cind pentru neindeplinirea
celorlalte conditif, premia pentru pastrarea epitro-
pilor paminteni, intretinerea de scoale sati de ospieif
tadeplinit ea altor fapte bune, ar trebui, pentru a a-
nula inchinarea, dovedita aeeasta neindeplinire in fie-
ce caz, 24 nimicirea nidndstirilor peimintene de ca-
tre locurile sfinte, nimicia prin ea»Usó,' qi qi inchi-
narea, cáci chiar terminul de inchinare arate-1 cei
nidnei stirile, qi moOilelor, fusese supuse locuri-
lor sfinte. Daca ar fi fost sa li se (lee mosiile, s'ar fi
Intrebnintat termenii obleinuiti de dame, daruire.
se putea insei distruge finta mdneistirilor care ve-
nia4, cu acele nio§qi ale lor, .94 se supund locurilor
sfinte, qi 84 se pdstreze de aceste din urmei nuntat
moqiile. 25
21. Acest caz il prevede codul civil (Cap. I de la Cartea IV): dupa
ce se va da darul, 11t1 se va mal cere inapoi, afara numai de va fi da-
rul cu legatura i cel ce l'a luat nu va tirilla legatura". Cf. (»test ia
mandstiritor inchinate 8f. Loeuri, de I. A. Comanescu, Bucurestf
1859. Mal vez' si o scrisoare a principelui Czartoriski catre unid Bo-
tezatu din Romania, in care se spune, ca Rominit trebne sil invoace:
1) ca donatiile erau conditionale ; 2) ett veniturile au fost intrebuin-
tate la propaganda greco-rusasca ; 3) AnglieT sa i se atraga 1 uarea a-
ca ace isla M'acere este curat rusascf.". Scrisoarea tul Czarto-
riski c. Botezatn din 26 lanuarie 1865 in Ifirtiile Rossetti.
25. Acest arginnent holaritor in limpezirea daraverei manastirilor
inchinate, nu a fost formula' de oamenii timpulin cave sprijinise
mal parerea, ca nu s'ar fi indeplinit conditiile speciale de incliinare
la unele manAstirl, si de acolo se inducea o miza generala de anu-
lare a inchinarelproredare neinvoita de dreptul civil, cate trebue sil
fie aplicat in revocarea donatiilor pentru neindeplinirea conditiilor.
Ce e drept, pretentia locurilor sfiote este ap de neauzita, ineit niel
eu la inceput, cind am ga-it-o formulata In Reí spunsul lut Cherma-
nos, nu am intales-o, atila iinI parea de peste sama in gura ealugari-
lor trreci. Ninnai cind ain vaztit stalistica en lugarilor din manastirile
inchinate, atunci m'aun convins ca se distrusese intr'adevar, Cu con-
stiinta i ett voluta. !omunilatile religioase romanestl, stapinirea unel
manastirt asigna alteia nefiind invoita dupa canoane.
/3
354 1STORIA RONINILOR
Tot aceasta imprejurare limpezeste insa si chesti-

unea starel materiale a manastirilor, pe eare scrierile
rotnine ale timpulut si rapoartele tuturor comisiuni-
lor, o arata ca de jala., pe cind din protiva egume-
ni] grect cauta s'o puna in o lumina din cele mal fa-
vorabile. 26
Se intalege de la sine ca, reducindu-se personalul
tuanastirilor, si ele prefacindu-se acuma in niste cen-
tre de exploatare ale avutiilor alipite de ele, egumenit
ce se schimbaa necontenit, nu aveaa niel' un interes
de a Intretinea cladirile in stare huna. Stateaa in Me-
ya odat, grabindu-se a aduna bani pentru el i pentru
locurile ce-i trimiteaa; apoi se duceau din tara, pentru
a nu se mal intoarce. Nu puteaa clec' sa se intere-
seze i sa-st cheltuiasca, in reintocmirea bisericilor,
chiliilor si altor eladirT, cu care eran sa se t'o-
losasca el. Toata averea, provenita din exploatarea
intinselor domenii din tarde rotnine, se si ducea in re-
giunile din Rasara, pare ca, precum spune N. Istrate,
Dumnezea s'ar fi strainutat, de cind ru Fanariotii,
peste Dunare"."
Dar in afana de aceasta inducere rationala care ne
sileste, a admite de adevartte tinguirile Rominilor a-
supra ruinei manastirilor inchinate, Grecii chiar se
contrazic in sprijinirile lor. Alaturea cu tagaduirea
desavarsita a ralet stari a inanastirilor, el recunosc,
in procesul verbal anexat la raporlul comisarilor Ala-
vros si Stiubeia, ca ruina invederatä a tnanastiri-
lor nu provine decit din retinerea lor de 5 ant, 1822
1827, de catre autoritatile locale"." Aiurea el atri-
bue aceasla ruina, devastarilor Turcilor, t'acule in tim-
Compara bulla oaiI, Raportn1 comisieT eeleiiastiee din 1833 in

Mémoire de C. Negri, p. 88 en Réponse de l'Archimandrite Gherma.
nos, p. 102.
N. Istrate, Questia met nastirilor inchinate dir Moldova, p. 22.
lifémoire de C. Negri, p. 7;3.
SECULARIZAREA.CHESTIA JUR1DICA 355
pul Eteriei. Dar mal intat, in 5 ani nu se puteau ruina

asa de desavarsit manastirile inchinate, incit insust
Grecit se recunoasca invederata lor ruina; apoi Tur-
cii nu se introdusese decit in o singura manastire din
Moldova, Secul, si aceasta neinchinata, eind eu urma-
rirea capitanulut romin-maeedonean lordachi Olim-
patul ce imbratosase eauza greceasca, si care mana-
stire fu aprinsa i daratnata, prin lupta inversunata,
sustinuta de viteazul capitan. " In sfirsit daca ma-
nastirile se aflan intr'o stare asa de intioritoare in pri-
virea materiala ; pentru ce cereaa Grecit un rastimp
de 10 ani, 1834-1843, cu seutire de ort-ce contribu-
ie catre tarile romine, spre a putea reintocmi cladi-
rile si, la expirarea acelut termin, pentru ce cerean
O nona prelungire inca pe 10 ant, 1843-185i?
Ruina tnateriala. desfiintarea comunitatilor reli-
gioase romine si insusirea averilor lor de catre lo-
turile Ante, ¡ata care fu rezultatul inchinaret ma-
nastirilor patnintene catre acele din Rasarit. Nu
redem ca se poate sustinea ca asemene procedare
era dreapta si niel macar legala.
Dreptul publie. Dar mat este inca un punt
de tridere care indreptateste secularizarea : acel
dreptulut public, al conceptiunet ideet de stat.
Din toate protestele i mentoriile calugarilor grect,
se vede ca ei tagaduiaa statulut romin ori ce drept
de control si de supraveghere a ocirmuiret tare!
asupra averilor tnanastirilor inchinate. Et nu vo-
iaa sa se supuna la darea de socotelt, la numirea
si destituirea egumenilor, Ja darea mosiilor in arenda
sub privigherea organelor slatului, la supravegherea
savirsiret reparatiilor, la contribuirea pentru susti-
29. Astipra lupleT de la uaAnilstirea Sea], vezY Istoria Rominilor

4in Dacia traianii, V, p, 496,
356 ISTOT: I A ROMINILOR
nerea asazamintelor de bine t'acere, consiintind nu-

mai a varsa, spre acest stop, in casa statulut, o con-
tributie voluntara. Intr'un cuvint, manastirile gre-
cesti se pretindean stapinele mosiilor manastirilor in-
(limite, i voiau sa fie tu totul neatirnate de organis-
inul statului romin ; dect tindeau sa constitue un stat
ecleziastic in sinul statului romin.
Atita ingaduian calugarit greci autoritatilor Prin-
cipatelor: dreptul de zi le impune dar!, si inca in
contra nartului acestora, une ori prolesteaza."
Este invederat ca o asemene pretentie nu ladea
fi tolerata de conceptia statului modem, catra care
nazuia poporul romin si care i fusese ciliar impusa
de Conventia de Paris. Un stat nu poate exista fara
desavirsita stapinire pe teritoriul, pe cape se intinde
natiunea ce'l alcatueste; t'ara putinta de a impune
ascultarea de organele sale tuturor locuitorilor a-
celui teritoriu. Manastirile inchinate nu eran insa
nuinal niste insule sporadice presurate pe intinderea
tarilor rotnine. In numar de 72 si posedind peste 600
de mosii, din cele mal 'Ball si nial frumoase, ele tu-
prindeau aproape a 7-a parte a teritoriului romanesc,
pe care locuian peste 60,000 de familit de taran!»
Aceasta insamnata intindere de pamint i acest
numar covirsitor de poporatie ar fi fost substras, nu
numat de tapt dar si de drept, de sub ocirmuirea
statului romin, si o asa perspectiva era peste putinta
_Edítense des Saints-Lieux Oct. 1863 p. 68.

Edítense des Saints-Lieux, p. 61 ; Edítense de l'archim. Ger-
manos, p. 62 spune; Ponr tout homme connaissant le pays, l'étendue
do terre appartenant aux Saints-Lieux occupe la neuvième pat-tie
territoire des deux principautés". Dupa Analele statistice No. 5 8, 1861,
p. 134-135, proportia e mal triare, a proape a 7-a parte. Anume, din
intindere totala a teritoritilul eultivabil al M'intente!, 10,644,673 de
pogoane, inanaslirile inehinale ocupan 1,398,021 de pogoane, deel a-
proximativ a 7,2 parle a intregeT intinderl. Se pretinde, in adtinarile
de pe timpul liii Alex. loan I, ca mosiile inanastirilor ar aleatui a 5-a,
parte a teritoriulut. Niel a 5-a, niel a 9-a, ci a 7-a parte.
SECULARIZ AREA. CHESTI A JURIDICA 357
de admis, pentru un organisinu national ce nu voia

a se sinucide.
In cotro mergeau tendintele Grecilor, se vede de
pe imprejurarile raportate mal sus : cererile lor ca
arendarea mosiilor i repararea acareielor sa se faca
sub privigherea consululut rusese, cu excluderea auto-
ritatilor romine ; upo' din protestarea lor contra ma
surilor luate de Mihal Sturza, de a emancipa TiganiT
manastirilor si de a eruta padurile lor.
Dar apoi clrepturile de suveranitate, pe care statul
romin voia sa le aiba asupra acestor manastirt, e-
rail ele oare eeva cu totul noti, si nu fusese ele niel
odata puse in lucrare, in vrernile muai vechi ? Se con-
stata intai intr'un chip neindoielnie ea manastirile
inchinate fusese indatorite in mal multe rinduri: 1)
a contribui pentru intretinerea scoalelor si 2) a ajuta
la gretitatile taro, provenite din ocupatiile straine.
In privirea punctulut lutai, citain hrisovul lui An-
tioh Cantemir, din anul 1706, care supune manasti-
rele neinchinate la o dare de 720 de galbent pe an,
iar pe cele Inchinate la 600 de galbent, din care, su-
ma de 120 de galbent pentru scoale. Acesti ballt sa
fie adunatt de mitropolit, prin ordine date episcopi-
lor. Manastirile inchinate sunt ordonate sa numeasca
un delegat care sa adune banit si sal dee mitro-
Apoi Alex. Ipsilanti dispune, in 1775, sa
contribue bate manastirile, ala cele painintene cit
si cele inchinate, pentru intretinerea Academiei celel
reorganizate de el din liue,uretr, cu suma de 30 de
pungr, scutindu-le de oil ce alta dare eatra stat-
aceasta pe motivul ea intemeietorit acestor mana-
stirt aü harazit cele mal multe din veniturile lor
unor fapte de binefacere.33 Acest hrisov pomeneste
Ménzoire avec pieces justificatives de M. C. Negri 1865, p. 20.

Ibid. p. 25.
358 ISTORIA ROMNII.OR
alt hrisov al lui M. Racovita care sa fi dispus, ea

toate manastirile sa contribue la mile pentru saran
Alt hrisov care dispune o eontributie pentrn scoale,
este acel al lui Joan Caragea din 1817, si fiind
egumenif nu se intalegeaa asupra repartitiet, prin-
cipele o face el singur, prin o lista impusa.' Cit
despre contributiile pentru arman, ele se intilnesc
foarte des in actele vechi, mai ales in tiinpul Fa.
nariotilor. Asa gtisim ordine catra mitropolit de a
supune toate manastirile, i acele inchinate, la con-
tributie pentru aprovizionarea ostirilor otomane saa
rusesti, din anif 1797, 1798, 1801, 1807, 1812.
Este de observat, ca contributia neuitistirilor
nate nu este voluntara, ci iinpusa in tot deauna
incasata prin autoritatile ecleziastice ale tare!, mi-
tropolitul §i episcopif. Grecii nu tagftduiaa asemene
contributii; dar intimpinaa, ca manastirele inchinate
nu putean sa se opuna unor nenorocirt ca acele a-
duse de ocupatitle straine ; cit despre contributiile
pentru scoli §i pentru saract ar fi strania sa se pre-
tinda, ca daca manastirile grecestf aa achitat une
orl astfelia de dare, ele aa avut menirea de a da
cheltuelf pentru intretinerea instructiei sail a milos-
teniel publice in principate." De aceea eind se pune,
In contractele de arendare a 213 !nosh ale manastiri-
lor inchinate, o clauzula privitoare la scoale, calugaril
greet staruesc ca ea sa fie scoasa." *i cum sa nu se
opuna calugarit greet la intretinerea scoalelor, cind
videm chiar manftstirea Neamtului care (loar era
paminteana §i fost focar de cultura hi vremile mat
vecht,37 ca se arata dusmana invataturilor ?
in acea manastire era un seminar eu intermit infi-
Ibid., p. 65.
Ibid., p. 30, 35, 41, 43, 53.
Réponse de l'Archim. Germanos, p. 23.
Istrate, Questia, p. 27, nota.
SECULARIZAREA.CHESTIA JURIDICA 359'
intat de domnitorul Grigore Ghica. Chi(' caimacanul

Bai il desliinta, calugarit ciadura arara pe elevl si
prnZlillirft 111'in o sarbat e destiintarea scualei.38
Dar dreptul de suprema tie a I statulni minio asn-
pra manastirilor nu fusese pus in lucrare numat
aceasta forma. Insamnat este Intre altele dreptul
statulni romin de a rete socoteli egumenilor greci.
De la nasterea chestitmet maoastirilor inchinate, a-
cestea se opusese tot dentina la (larca socotelelor,39
si (le aceea se si optinean ele tu alita staruinta la
arendarca mosiilor priti inezat, icinelia pe care se
puica razutzt cererett socolch, lixindn-se veniturile
in chip hotarit. Dar lucru curios. pe chid egrj pre-
zenta la Constantinopolo memoriul set) din 1865,
In cate el doveclia hitr'un chip invederat, Cu extracte
din condicele manastirilor inchinate, ca ele fusese a-
dese ori indatorite la (tarea de socoteh, in adunarea
din Bucuresti, in acelas an, 1865, Vertiesen, minis-
trul justitiei, rectmostea, ca egutnenii nu dan so-
coteli guvernului i ca deci Brancovanu care a faca
sa i se cedeze drepturile egumenilor, este si el scutit
de a da socoteli"." Se intalege ca Grecii isi fac o
arma insamnala, din aceasiil marturisire a guvernu-
lui
Cu bate aceste lucruiile nu stateatI astfelici, si din
actele vechl se constata. ea egumenii daduse adese
ori socoteli doinnului, asupra portarei trebilor mana-
stirilor. Asa brisovul lui Hatigerli, de cate ne vom
sluji pe larg mal la vale, spune in cuvintele lui in-
Ilaportul anehetei faeut de Gr. Cuza §i M. Cogalniceanu, 1858

Sept. 21. Sfeaua Dunarei 1-2 lunie 1859. (lIrisovul de initintare a Se-
minarulul 1 April 1855 in Zind»ad, 6 Mal 1855). lle aeeea une (Ose ga-
sese apiiratod aT unaucstiuilorfaril deosebire de pantintene san inelli-
nate. Buna oaua brosura Etat actnel de l'église ortodoxe et des convents
en Moldavie, St.-Pétersburg 1861.
Réponse de l'archim. Germanos, p. 20.
Sed. din 5 Mart 1865. Mon. of, 11 April 1865.
eepatoare: Fiind ea din cautarea socotelelor egu-

menilor dupa ant, se pricinuesc aeeste bate, cae! nu
era stiut domniel, in ce chip se urrnan soeotelele, lio-
tarim ea la fie ce doi ant sa se (lee soeotelele la pi-ea
S. S. mitropolitul". Se vede din acesl hrisov ca tot
deauna se obicinuia a se da socotelt initropolitulut, din
partea eguinenilor grect; dar ea aceste socotell fa-
eindu-se dupeí an, adeca atunct eind voia fie care
egumen, lucrul cazuse in desobicinuinta salí nu con-
stituia un control serios, ineteahna pe eare Hangerli
vra s'o inlature, prin indatorirea egumenilor de a
infalpsa socotelile la fie ce dot ani.
Mal multe extracte (le socoteli din eondieile ma-
nastirilor greeestt, infatosate de C. Negri COMiSill-
net europene in 1863, prin memoritil san, ridica
ce indoiala asupra acestet chestiunt. Asa manastirea
Radu Voder, inchinata Muntelut Athos, da sovotelt
intre anit 1737-1740, socotelt adeverite de o eo-
naisiune de boierl si de negutitori, si aceste soeoteli
constata, ca s'a daL ocirmuiret 10,057 de talen, s'a
cheltuit pentru manastire 10,157 de talen i si s'a trimis
patroanet 3,100 de talert. De asemenea inanastirea
Nucetul, in socotelele el, adeverite de aeeeast comisi-
une intre mili 1732-1739, arata ca daduse in eur-
sul celor 8 ant, 5,837 de talen oeirtnuirei, eheltuise
3,689 si triinisese locurilor sfinte 1,134 de talerT;
iar manastirea Cotrocenit, din venitul et pe 4 ant,
care se vede ca a fost de 37,047 de talert, chellii-
ieste pentru ea 23,823, da ocirmuiret 11,986 si tri-
mite muntelut Athos in cursul acelor ani, muna!' mi-
nitna suma de 1,800 de talen.'" Hangerli prin liri-
sovul sal din 1797, rindueste pe vel vornieul N. Fi-
lipescu, vel vornicul C. Ghica si pe vel spatarul Ca-
ragea, sa iee socotelele arhimandritulul Ghenadie,
41. Ménzoire de Negri. Socotelele intercalate intre p. 24 si 25.
SECULARIZAREA.-CHESTIA JURIDICA 361
de la manastirea Sf. loan cci MarP din Bucuresti, in-

chinata manastirei Sf. Ilie de la Zita din Rumelia."
Aceste cifre sunt foarte insatimate. Ele ne t'ove-
dese, Malo, adevarul sprijinirilor romanesti, ea iba-
nastirile inchinate nu trimitean patroanelor lor, de
cit ceea ce prisosia peste trebuintele lor si ale tare!,
si, al doile, Insamnatele surca eheltuite cu intretine-
rea manaslirilor din tara. Pe atunci distrugerea ea
manastiri a acestor asazaininte religioase nu fusese
inca indeplinita. O anafora a divanultii eare determi-
na clarea hrisovului domn asupra scoalelor,hri-
sov atins mal sus, (lupa ce e de parere, a se impune
toate manastirile atit inchinate cit si neinchinate cu
9,5'75 de talen, urmeaza mai departe, ea intru eit
tot in anul acesta se vor intoemi si socotelele
nastirilor, i aeeasta suma pe care manastarile o
dar] la scoale, trebuind sa fie trecuta in socoteli, se
va cunoaste prisosul veniturilor, eare prisos va putea
si el sa fie adaos pentru scoale, dar nutnai prisosul
manastirilor pamintene, acele de la manastirile
nate, trebuind a fi trimise locurilor de eare atirna"."
Asupra acestei anaforale, domnul porunceste, ca in-
spectorii numiti de comisiunea de prelati si de boieri,
sa cereeteze toate socotelele ce li se vor infatosa
dupa ce se vor constata veniturile anuale, se va lua
din ele partea trebuitoare seoalelor."
Actele enumerate dovedesc, intr'un chip neindoiel-
nic, inclatorirea manastirilor inehinate de a da so-
coteli statului romin. Alte hrisoave ne arata supu-
nerea acelorasi manastiri si in alte priviri autorita-
tei politice.
Asa unul de la Antioh Cantemir, din anul 1710,
zice, ca precum intr'aceasta vreme multa seadere
Ureeho, 1st. Rom., VII, p. 169.
Anaforaua din 1777. Illémoire de Negri, p. 27.
Ilrisov din 1775. Ibidem, p. 30.
si lipsa, s'a facut sfintelor manastiri de odoare si de

vesminte si de bucate, hind sub stapinire straina,
si inca si egumenii i calugarif aU fost.jacuitorf iin-
preuna cu arel stapinf strainf si Mi facut multe stri-
catiuni si spre indreptarea acesto starf de hicrurf,
dispune, ca Sfintia sa mitropolitul cu credincios boia-
rinul nostru Duninealui (nutnele lipseste), sa ice sa-
ma tuturor egumenilor, pre izvoadele lor cele vechi,
(pana a nu fi rascoalele), facind izvod no() de cele ce
se afla actinia, si aducind la domnia noastra toate
izvoadele, ca sa videm ce ;in fost inainte si cele ce
se afla acum".45
lIrisovul lui Constantin Moruzi din 1794 ()preste
pe totf egutnenif tuturor manastirilor, a mal da in
arenda toate mosiile manastiref, si le poruneeste a
pastra pentru propria cultivare o parte din ele ; unde
vor fi 6 sa se pastreze 2, unde vor fi tref, una". Mal
porunceste mitropolituluf ea sa se indatoriasea ma-
nastirile a da socotelf de recoltele adunate, si sa se
faca o lista a buvatelor aflatoare la manastire, pen-
tru ea, la vreme de triare lipsa, sa se poata ajuta pe
cei nevoiesf.46
De o more insamnataie este si hrisovul luf Han-
gerli din 1798, dat asupra une! anaforale a boieri-
lor si din care se vede eare eraa cugetele tarilor ro-
mine, asupra drepturilor calugarilor grecf. Donmul,
intarind in totul anaforaua, dispune asupra manas-
tirilor inchinate urmatoarele:
1) Sehimbarea egumenilor, pentru negutif ocie, sa
n'aiba voie manastirile de jos a face pe cine a da
mal muli, ci pe acela care va urma huna ehiver-
nisala ce se va face sfetirimos de catra P. S. Sa
Hrisovul publleat de C. Erbieeanu in lstoria Mitropolid Mol-

dovet p. 10.
Mémoire de Negri, p. 31.
SECULAR1ZAREA.CHESTIA JURIDICA 363
mitropolitul, si prea S. Sa aratindu-1 domniel, sa se

schimbe, prin marefetul dumisale Vel logofat.
Sa nu Indrazniasca niel un egumen, faca de
stirea domniet, a da un ban mal mult, euvenit de a-
jutor, deeit eeea care ctitorii singur ati rinduit, sub
pedeapsa de a fi izgonit din tara.
Cind manastirile din jos vor avea trebuinta de
a trimite exarh), sa instiintRze inscris domnia, pre-
cum si trebuinta si cita vreme aU sa zaboveasca aici;
lar dupa implinirea soroculut, sa se trimita de aici
si faca de voia lor. Cu acest prilej insatnnam ca in-
susi autoritatile eclesiastice grecesti, recunoscuse, in
deosebitele rinduri, dreptul statulut romin, de a con-
trola purtarea egutnenilor, si aceasta chiar in tim-
pul luptei celet ascutite de pe timpul lut Cuza-Voda.
Asa gasim pe palriarhul Constantinopolet, cuita] dom-
nitorulut sa nu recunoasea niel un drept hit Mele-
tie, fost egumen de Glavacioe care a fost destituit,
fiind ea adusese manastirea intr'o stare de destra-
balare, pe care bine-voitoarea voastra Alteta nu va
putea nict °dala ingadui".4
Egumenii manastirilor de alce cinc] li se va in-
timpla moarte, sa-i mosteneasca manastirile de aici,
mitropolitul va orindui ca din averea mortulut, sa
dee un ajutor tuanastirilor din jos.
Fiind-ea din eautarea soeotelelor egumenilordupa
ani, se pricintlia ateste toate, caet im era stiut dom-
niel in ce chip se tirana socotelele, de cef de aiet egu-
ment ai mankstirilor din Jos, hotaritn ca la tie care.
doi ahí sa se incheie socotelile tuturor manastirilor,
de P. S. S. mitropolitul, wel logofatul vel vorni- i
tul al obstirilor ce vor fi dupa vrern1"."

(Hirtiile Rossetti).
Heprodueem hrisovul, dupa versinnea autentica, publieata (lupa
original de d, V. A. Ureehe, in 1st. Rontinilor, VIF, p. 377. Anaforaua
asupra eareia a fost dat hrisovul, vezT in Memoire de C. Negri, p. 38.
3G4 ISTORIA ROMiNILOR
Tot Hangerli porunceste manastirei Cotrocenilor

sa dreaga un pod pe apa Diinboviei.4°
Calugaril Grecl nu recunosc puterea ac,estui hri-
soy, care a fost revocat de acel al lul Moruzi, din
1799, si mai adoagim si de acel al lull loan Caragea
din 1813.50 Dar nu e vorba, daca dispozitiile until
hrisov an fost sat' nu nimicite ; c1r1 daca ar ti pe
aceea, atiincl in inspiiimintaloarea nestatornicie a vre-
milor mal vechl, nimic nu era trainie. Aceste
an fost insa aplicate un tanp, fie el cit de scurt,
ne arata in cotro tindea mintea poporului romin,
In relatiile lui eu calugarii greet, i aceasta inca pe
cind statele tor eran pe deplin supuse inriurirei gre-
cesti i coplesite cu totul de ideea religioasa. Era fi-
resc lucru ea actitm eind organizarea politica a sta-
tului se desavirsia, ca aceste drepturi sa fie intinse si
sporite, pana la stabilirea deplinei supreinatii si au-
toritate a statulut romin, asupra elementelor straine.
In sfirsit mai aducetn un hrisov al luí loan Ca-
ragea din 1812, care impune manastirilor inchinate
taxe insainnate pentru reinoirea hrisoavelor : 600 de
leT pentru manastirile de clasa I; 300 pentru cele de
clasa Hsi 150 pentru cele de clasa III. Calugarii Greci
se roaga de domn sa le ierte aceasta dare si sa (lee
numal dijma destinata asazamintelor de bine-facere,
cu prilejul reinoirei hrisoavelor.51 Acest document
constata deel o anumita dare pentru stabilimentele
de bine-lacere, si nu o dare voluntara, ca acea pe
care egumenii pretindeaa s'o raspunda acum. Calu-
garit nu voian sa intaleaga aceasta neaparata ne-
voie a statului modern. Er se opusera, pretinzind un
rept absolut de proprietate asupra mosiilor din ta-
rile romine si cautara sprijin politicde putere, pen-
Ureche, 1st. Ram., VII, p. 21.
Réponse des Lieux Saints, p. 64. Comp. V. A. Ureehe, Domnia
Caragea, p. 19.
Mémoire de Negri, p. 54.
SECULARIZAREA.CHESTIA JURID1CA 365,
tru a sustinea nedreapta lor pretentie. Din ferieire

pentru Romini, el fura mal tari; calugarit fura ra-
pusi, si asa se aboga o izbinda la acele prea rari,
in care dreptatea isi face cale in daraverile
Dar ce facuse alta statul romin, de cit a imita pe toate-
celelalte state incunjuratoare, de aproape san de de-
parte, In purtarea lor t'ata eu autoritatea bisericeasca
Nu numal statele apusene secularizase, si nu de mult,
averile bisericesti ; dar si Rusia secularizase mana-
stirile sale si iI insusise si averile manastirel Neam-
tului asazate in Basarabia ; apol Turcit insust seculari-
zase Vacuth manastii ile turcestl.52 Si romin luase
aceeasI masura pentru manastirile rhinovfl, adeca pa-
mintene. Pentru ce oare, din intreaga lame, mutila ma-
nastirile inchinate ar fi fost exeeptate de la aceasta
rnasura obsteasca, luata de toate statele pamintailui?
Grech raspund la aceasta prin un argument ce
le pare hotaritor; anume ca pretutindene se secu-
larizase Duma! manastiri indigene ; iar Rominii se-
cularizase meinastiri A-6 ine. Apoi daca statul ro-
impreuna eu bate statele eelelalte europene,
eredea de trebuinta, pentru exisistenta ha, a secu-
lariza manastirile interne, ale caror acte de danie
si drepturi de proprietate asupra mosiilor lor eran
netagaduite, ru cit maI mult trebuia sa puna el in
lucrare aceasta masura, pentru niste elemente strai-
ne, ineuibate in tara prin frauda si uzurpare, si a
be caror tilluri de stapinire eran asa de subrede?
52. Quelques mots sur la sécularisation des biens conventuels en

Roumanie par un d6puit'i roumain, Paris, 1861, p. 35.
CAP. X
;DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA

DE STAT.
(13 Dec. 1863-2 Mal 1864).
Sesiunea ordittaril ditt 1863-1864. Ministerul

Cogalniceanu, eu toata legea secularizarei, era mal mult
tolerat de adunare decit pe placul et. Nu e vorba,
aparenta artnonie, dobindita prin impacarea de la in-
ceput, era sa mal tina inca patru lunt, in care ras-
timp adunarea era sa dovediasca cea mal spornica
activitate ce a aratat-o vre-odata un parlament. Dar
pe litiga linul marilor, pe care parea ea se avinta
cu o mareata cumpenire vasul prop4ire1 statului
rotnin, din cind in cinc] se :trata cite un ineeput de
turburare a apelor, datorita unor zguduiturt ale t'un-
dulut lor, pana re un cutrenaur cumplit paru ca vo-
e§te sa ingbita mindra corabif-3, lu bulboana deschisa
sub pintecele et.
A doua zi chiar dupa votarea legei secularizarei,
adunarea se ;trata foarte protivnica la doua legt, a-
duse de minister in desbaterile el: acea a libertatet
individuale §i acea a neviolabililatet domiciliului, ca-
rora legt li se tinca de ran, ea nu ar aduce niel un
..progres asupra starei consfintite prin tondica penala
DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 367
a Munteniei. IVIinisterul, spre a nu-si vedea legile ras-

pinse, e nevoit sa le retraga. In aceasta purlare a
ministerului se poate constata o silinta de a nu (lis-
placea adutiarel 1;.i de a pastra cu ea relatif impa-
ciuitoare.1
Tocmai atuncea comitetul delegatilor, intrunindu-
se pentru a desbate asupra legei electorale, primul
ministra Cogalniceanu ii maga, sa lese aceasta le-
ge pentru sfiiitul sesitmei, intru cit din rninutul ce
veti vota legea electorala, aceasta adunare nu va mal
exista, §i de aceea vrart sa aduc acea lege la sftrit, ca
sa va dart putinta de a organiza tara".2 i ajo' se
vadea o curtenire pentru adunare, careta ministerul
voia, inainte de a schimba sistelnul alegerilor,
lese onoarea intocmirei nuuelor legt. Acest cavale-
rismu din partea ininisterului era cam ne la locul
tul, de oare ce dinsul trebuia sa cunoasca cugetele
cunse ale adtmarei asura lui, inca din printele zile
ale inlato§arei sale dinaintea el. Se vede insa ca
ministerol credea ca va desarma camera, prin pur-
tarea sa exeinplara si politicoasa.
Se voteaza apoi legea curtei de conturi, faca ca
guvernul sa iee o parte mai activa la a el votare,
dar iar41 faca a se opune.3 Legea secularizarel con-
tinea plata uno despagubiri catra locurile sfinte,
pentru efectuaren careia trebuia sa se faca un im-
prumut. Guvernul propuse 70,000,000 de franci, din
care 38,000,000 pelara inanastirt vi.'o 10,000,000
pentru armala §i reslul pentru acoperirea deficitului.
Adunarea voteaza numai 48,000,000, lasind deficitul
la o parte, spre a fi regulat la votarea budgetului.
Mol?. of., No. 33, 1861, supl.

Sed. din 16 Dee. H63. .1fon. of. Miden?. Comp, Sed. din 2-2 Dec.
1863. Ibid., No. 81, 1861, in raro Cogillnieezinu rostesie envintele re-
produse in text.
3, Sed. din S ¡anuncie 1861. Mon. y:, No. 61., 1861,, supl.
Acest imprumut este insamnat atit prin cifra

cea intaia data de o valoare atit de covirsitoare,
eit i prin imprejurarea ea trebuia sa fie eontractat
In strainatate, iarast cea Intai oara cind Romania
tacea chemare la capitalurile de peste Flotar. Cu a-
cest prilej principele D. Ghica, reflectind la Impru-
mutul grecese, al caruia plata fusese executata de
Englejl prin blocarea Pireulul, rostia ideea, ca im-
prumuturile de la straint pericliteaza neatirnarea
autonomia tarilor".4 Dar ce putean asetnene baganl
de sama, t'ata cu nevoia neinlaturata ce apasa a-
supra tarei ? Cogalniceanu spunea in aceasta )ni.
vire, ca dupa ce chestiunea secularizarei s'a ho-,
tarit eum am dora cu totil, prin tara si pentru tara,
avem dreptul sa vorbim de protocoalele conferintet
de Paris, si sa luam bine sama ea nu, prin ami-
marea imprumutului, prin intirzierea de a plati a-
ceasta clatoriv, sa revenim acolo de unde am voit
cu Mil a iei, sa revenim la protocoale".5 Cogal-
niccanu grabia chestiunea, pentru a nu scapa din
ntint oferta Imprumutulul de 50,000,000 de trancl,
pe care i-o tarea unul Lefèvre, in numele unui sin-
dicat de banchierl, cu atita mal mult, cu cit raz-
boitd Sleswig-Holsteinului ;m'enluta Europa, si en cit
pana acuma ihn o casa straina nu se prea grabise
sa futre In afacert de acest febo cu Romania tare
in fati' Europet avea, cum spunea Cogalniceanu re-
putatia de huna tara lusa de ra toetnala ; ea de 7
ato voia sa se faca un imprumut In strainatate si nu
se izbutia; tot de 7 ani voia sa se dee drutnurile de
fer in concesie, tara a se gasi niel un amator".6
Sed, din 30 Dec. 1863, Mon. of. No. 55 i 56,18q4, supl. Cf.
din 15 Ian. 1864, Ibid., No. 68, 1864, supl. Cu aeest imprinnut se desehide
seria imprumuturilor pe pietele straine.
Sed. din 15 Ian. 1862, Ibid., No. 68, 1863 supl.
Sed. din 15 Ian. 1864., Ibid. No. 98, 1861, supl.
Dupa votarea lego imprumutului, vine in desba-

tere acea asupra organizare! armato vare da loe
la reivirea neintalegere! fundamentale ce exista in
ascuns, nitre gavern si adunare. Anume se propu-
ne de mal inult1 deputati, intre care si C. A. Ros-
setti, un amendament pentru inflintarea gardel na-
tionale, si l'ami lamureste ca aceasta instilutie ar
Ii trebuitoare pentru infrinarea tiraniei. El revine
asupra chestiuno, eu prilejul amintirei (Hin! fapt is-
toric, caderea lui Ludovic Filip, pe care el o alri-
bue, apasind asupra cuvintelor lui, spre a le da alta
aplicare decit indepartata istorie a Frantiel, ca Lu-
dovic Filip a cazut, fiind ca nu mal asculta (leca de
curtezanilor". Cuvintele lut, rostite cu pom-
pa declamatorie a feliului san de a vorbi, produe in
camera si in tribune mal ales, o adinca senzatie.7
Tot asa si Lascar Catargiu sustine garda nationala,
pentru ca aduna rea sa gasasca un sprijin contra gu-
gernului. Desbaterea asupra amendamentului privi-
tor la garda nationala, lea un caracter de tot pornit.
Anume pe linga garda DatiOnala, introdusa prin a-
mendament, proiectul eontinea i armarea gloa-
telor. Pe cind oratori, mal mult din partida gu-
vernamentala,combatean garda oraseneasca, arel din
opozitie, raspingean cu deosebire inarmarea gloatelor.
In contra acesteia, Boerescu spune ea proiectul de.
venind lege, ar putea Ii periculos, eaci a putea da
loe la lupte nitre nol, san aduce ciliar sfaramarea
institutiilor noastre constitutionale si a libertatilor
noastre publice.8 Bosueceanu se mingae cu ideea, ca
armarea taranilor, pe putindu-se termina (leen in dol
ani, pana atunei legea rumia va fi aplicata.9 Vasescu
spune, ca prin armarea de la copil pana la bairin
Sed. din 7 Fevr. 1864. Ilion. of. No. MI, 1864, supl.
Ibid., No. 98, 1864,
Ibid., No. 97, 1864.
24-
(17-50 de an0, se va gasi un mijloc foarte puter-

Die si nimerit de a se deslega multe chestiuni din
launtru. Prin aceasta inarmare, ehestiunea rurala se
va deslega, nu pe catea legala, ci pe cea violenta".'°
Tot asa si Costaforu tntreaba, ea cine ne va pazi
de gloatele armate, eind vom trata chestia rura1a"?11
Grigore Cuza, partizanul improprietariro, vede in
legea armatel o indrumare catra ea.12
Garda nationala era deei considerata ea un tnij-
loe de aparare a libertatilor contra guvernului, iar
inarmarea gloatelor ea un mijloe de siluire pentru
improprietarirea taranilor. Se vede ded ea, pana si
in organizarea militara a tareI, patrundea inchipuirea
lego rurale care forma substratul fundamental al
cugetarei timpului in elasa condueatoare. Garda na-
tionala si arinarea gloatelor eran cei doi
opusi, In legea organizare! armatel. EI nu putean
ineapea imprenna, §i ar fi fost firesc lucru ea, in ca-
mera conservatoare, eu o majoritate atit de imita,
sa izbindeasca gardai sa fie raspinse gloatele. Cu
bate aceste,iarasI o dovada de putina interne-
ere a viet.eI parlamentarelegea trece in intregi-
mea el, eu garda i eu gloate, ce e drept numal eu
o tuajoritate de 5 glasurl : 53 contra 48.'3 Cogal-
niceanu, la desbalerea legei in total, rumpind tare-
rea de pana atund a guvernulut, combate garda
nationala si den 1 legea Intreaga, In cate ganta fusese
primita prin amendamentul votat, si lea aminte, ea
desbaterile urinate parean a reincepe luptele acele
vare an facut pe geniul tutelar al Romaniei, ¡lupa-
ratul Napoleon, sa spuna, ea in aceasta tara pre-
domneste anarchia ; ea sa lee bine sama camera la
ibid.
Ibid.
Ibid.
Sed, din 7 Fevruarie. Mon. of., No. 102, 1S01.
cele ce face; caci daca spre in launtru sunt respon-

abili spre in afara este responsabil tro-
out; ea el este autorizat a (leclara, din partea dom-
nitorulul, ca tara va avea armarea si constitu-
i
tiunea i (liar garda e) nationala, insa o garda na-

tionala care sa fie un element de ordine si nu unul
de desordine"." Si inteadevar prevederile lui Co-
galniceanu nu-1 insalase : strainatatea si cu deose-
bire Turcia se misCa mult cind afla despre aceasta
inarrnare a taro din crestet pana in talpl. Se scriea
pretutindene, ca in Romania se fac mari pregatin
de razboin ; ca se aduc in ea insamnate transpor-
turi de arme, mal ales din Frantia si din Belgia."
Poarta, ca in totdeauna, se ingriji, cind aflä despre
aceasta t'Asura luata de Romini, i prin o scrisoare
din 12 (24) Fevruar 1864 adresata principelui, fi a-
duce aminte ca, dupa Regulainentul Organic, cifra
soldatilor era fixata la 6208 pentru ambele princi-
pate impreuna, lar Conventiunea de Paris, prin arti-
colul 42, invoeste a se sport aeest numar numal cu
o a treia parte, t'ara autoriza rea Porto. A.daoge apoi
Ali-pasa, ea intru cit Principatele fac parte intregi-
Ibid., No. 98, 1864, Comp. Conventinnea, 12 Fevruarie
15. Reproduse de ziarul La France, 4:Martie h64. Ziarele engleze,
limes 9 Ianuarie 1864, Standart 9 Ianuarie 1864, delimita, cele d'hilar,
pregalirile militare ale Romaniet inainte dilar ea sa fi cenit in des-
hatere legea armatei. CimI incepu sa se desbata legea, ele vorldau
chiar de pregatiff militare ale 'furcia in vederea evenementelor pe
(tare Principatele le indrumau la Dnnarea de jos. Le Nord, "30 Fe-
vruarje 1864-, raporteaza acest zvon dupa Correspondance générale din
Vena. Aceasta ingrijire a organului rusesc despre inarmarile Romi-
nilor este cu atita niaT stranie, cu eit el II considera ca o natie cu
kotul lipsita de virtute militara. In numarul din 3 Aug. 1864 el spune :
nLes Prineipautés-Unies, par leur configuration g6ographique, le ca-
ractère (je leur population (dous et pacifique) et leurs traditions his-
to,riques, ue sont pas une nation militzdre". Le Pays, "i Fevruarie
J864 spune, ea une depeche de Constantinople confirme la nonvelle que
Aous avons donnée et nous apprend que 100,000 hommes de la rèserve
sont dirig6s vers le Dauube". La Presse, "10 Fevruarie 1864, adaoge:
Le grand vizir a adress6 au prince Couza une seconde lettre, le som-
paRt de d6sarmer.
toare din imparatia otomana, ele vor fi aparate de-

dinsa si nu ari nevoie de a risipi bani in armar! asa
coslisiloare. Tocmai pe alune! insa vizirul, ame-
nintind pe Romania tu anularea votului aduilarei
din 11 Dec. 1863, relativ la manastirile inchinate,
armarea taret avu un bun efect asupra hotariret
ateste! chestiuni.
lu rastimpul ea se desbatu legea armatei, se luase,
in cercelare si area a consiliului stat. Se propu-
sese de guvern left foarte marl pentru arest asan-
mint: 4000 de lei pe luna presedintelui; cite 3200'
celor 9 consilieri. Facindu-se intimpinare contra a-
cestor left prea urcate, raportorul lego' raspunde,
na tners dupa principiul, ca mai bine e a avea functi-
onari putini dar buni, decit inult1 si raci alesi;
dar bine platiti, decit multi si rail plaliti, un princi,
pica care, in tara noastra, unde de pe alune' amato,
rit de functiuni nu lipsian, nu era menit decit a a,
trage inca si tnai mult lumea catra pirghia functio,
narismulta. A poi principiul fu respectat numai in pri-
virea inaltintei lefilor, nu si in acea a restringerel
nutuat ulul, incit tara se alese cu timpul cu functionari
multt si bine platitf. Alai observa Cogalniceanu, iii
cursul desbaterilor, ca subsecretarii de stat in An-
gula ramin tonta vinta, incit de si se schimba ministe-
rele, ramine continuilatea !L'eral ilor; lar la noi schim-
barile se fac de la ministru pana la cel mal de jos,
ceea ce inipiedeca continuitatea in lucran', adevar
clec] de mult rostit si recunoscut, dar nici odata re-
spectat. Legea consiliului de stal este votata in s«linta
din 21 lanuarie 1864. '6
Se iea apot in cercetare legea contabilitatei, unde
iar pasiunile polilire se deslantuesc, eu prilejul vota-
rei articolului privitor la budget, parte din adunare-
16. Mon. of., No. 80, 1861.
DE. LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE sTAT 373
sarijinind parerea ca budgetele sunt ale taro si [rebuje

volate in toa te imprejurarile; iar parte, ca refuzul lor
este singurul tnijloc. de a mentinea, pe calea consti-
tutionala, ministerul ce ¡ir voi sa se abata de la ea.
Fulgerile opozitiei eraa insa indreptate mai rnult con-
tra ministertilut in finta, decit in general si din prin-
cipia. Cogalniceanu cauta sa linisteasca pasiunile, pu-
nindu-se pe tatitnul Conventiei care spunea, ca la
caz de nevotare a budgetelor, se poate merge cu bud-
getul anulut trena.; ea de o cam data si palla va veni
In desbatere constitutia rea noua, tzebue sa ne man-
tinetn in Conventie".17
In 3 Martie se implinea insa terminul sesiunel or-
dinare, inceputa la 3 Noeinvrie si care era de 4 lur0.
Prelungirea se face de guvern numai pana la 1 April,
adeca pe 28 de zile, si ministerul cere ca in atest
rastimp, sa se voteze toate celelalle muneroase legi
de organizare, precum legea comunala, atea a con-
siliilor judetene, codul penal, organizarea judecato-
reasca, legea instructitmei, budgetele si, peste aceste,
cele dona mari legt, cea rurala si tea electorala, cu
care trebuia sa se indice luerarile si viata chiar a
adunara L. Catargiu arata neputinta de a se efectua
o lucrare atil de insamnata intr'un titnp atit de scurt.
El spune, ca precum ministerul vine si ne prelutt-
geste muna! pe 20 de zile, vol prelungi si ea vota-,
rea de credile zi en zi, luna en luna, .si cind (Hui ne
va infatosa arel buchet de leo ce ne-aa fagaduit, a-
tunct it voi da si eu buchetul budgetulut".18 Discu-
tia se invenineaza. prin Costafortt care spune mern-
*edinta din 21- Fevruarie. 14Ion. of., No. 130, 1864,

eclitita din 3 Martie. Mon. of., No. 137, 1814. Mesajul de pre-
Iungire. Ibident. Aeeasta figura oratorica foarte poLrivit i cu o im-
anta fina de ironie, aratd treeutul oratoric al MI L. Catargiu, in o lu-
mina. favorabila.
brilor guvernulul, ea de sigui., dupa ce va trece a-

cest temen ridieul de 2S de zile, i vetT videa ca
nu am indeplinit bate lucrarile cerute, ne yeti di.
solva, ea sa aratati tare!, ea adunarea nu-si face da.
bona; apoT soeotitl d-voastre ca noT suntem nebunT,
sa ne lasain sa ne disolvatf i apol sa va day gloria
sa mergetl prin tara, sa ziceti ca toata lama n'ain
faeut nimic; ea n'am votat (leca proiecte rele, cum nu-
Thitl d-voastra legile pe eare le facem; ea n'am votat
inca budgetul; ea vrem s'aducem desordinea in tara
ca n'am votat niel legea proprietatel cum o intale-
geti d-voastre, niel legea electorala cum o intalegeti
d-voastre. El bine nu va vonl lasa sa ne disolvati".
Cogalniceanu intrerupind pe Costaforu prin un iro-
nic : Asa ! Vom videa", Costaron' se infierbinta
urmeaza mal departe: Ne veti disolva atuncT ciad
nu yeti avea cum hace altrelia ; dar noT nu vom da
budgetul, pana eind nu vom organiza tara si, dupa ce
vom organiza tara, dupa ce VOIll da un vot de blam
ministerulul, daca. se VOr uni i altil cu mine, atuncl
vom da budgetul, potrivit cu noua organizatie". 19
De si cuvintul de blam rusese rostit Cu rezerva
daca se vor uni si alth cu mine", ministerul pune
chestiunea de ineredere, si camera raspinge eu mare
majoritate propunerea lui Boerescu, dovada ea pana
aluno, Cu bate impunsaturile mutuale, armonia asa
prefacuta cum era ea intre guvern si adunare, nu se
zdruncinase.
In sesiunea prelungita, se voteaza mal multe legl
insamnate, fusa din ce in ce mal putin disculate, mal
ales ca tinindu-se sedintl i sama, adunarea ineepuse
a fi obosita. Pe haga votaren mal multor credite si
recompense nationale (luT Vaillant, Grigore Alexan-
dreseu i AIexandru DonieT fabulistulacestul din
19. *edinta din 3 Martie 1864. M012. of., Ibidem.
urma, peste pensia legiuita ce o primia), se numeste

o comisie care sa cerceteze toate rarnasitile datorite
statulul din deosebitele lul rainuri de venit, din care
rarnasiti mai multe priviaa pe unit depulati, aren-
dasl al mosiilor statulm. Se mal voteaza urmatoarele
insatnnate legi: legea contabililater, cea comunala,
acea a drumurilor de tier pentru Moldova, legea pen-
tru In mormintarl, legea pentru (Annul, organizarea
judecatoreasca, drunaurile de fier din Muntenia si co-
dul
Cu prilejul votarei legei conitmale, se iveste o
teresanta desbatere privitoare la drepturile Jidanilor
parninteni" in C0111U11P. Boerescu, Matio!ache Cos-
tache i Costaforu sprijin pe Jidant, pe motivele cit-
noscute, ca in secolul nostru de lamina si de eivi-
lizatie nu se envine a se mal face deosebire de re-
ligie, ramasita a unor timpuri de fanatism .si de neto-
leranta. Vernescu insa i mill ales primal ministru
Cogalniceanu, combat aceste pareri i intinderea drep-
turilor electorate comunale la Jidani, spunind, ca
daca se va vota articolul, cum o cere d. Boerescu,
a doua zi va fi macel in Moldova. Ce fella: acei oa-
meni care se tin departati de lumea noastra, care
nu trinait copiil in scoalele noastre, care nu se "in-
braca ea DOI §i nu-si taie ¡lief perciuniiacei oameni
sa ailia tara in mini" ! 21 COgailliCeanU punea (lee!
chestia pe tarimul, ca drepturi pot fi acordate numai
strainilor ce voese si pot sa se asimileze cu Rominil.
Cogalniceanu, se refera in combaterea Jidanilor la
Lipitorile satului de V. Alexandri, poate unieul caz,
In viata parlamentara mal veche a Rominilor, in care
Legea eontabilitateT votata in i.,..edinta din 9 Martie, Mon. of,,
No. 152, 1861.; legea comunala 9 Marlie, No. 154.; legea eouisiiiilor jn-
detene, 10 Martie, No. 160 ; eodul penal si proeedura penala, 11 Mar-
tie, No. 161. Se intalege ea la o asa votare repede, disentia trebuia
sa fie foarte restrinsa.
edinta din 5 Martie, Mon. of., No. 144, 1864.
376 1STOR I A ROMiNILOR
o lucrare Merara fu invocata in sustinerea nula in-

teres politic. 22 Vasescu combate mal ales cu mult
haz pe oratoril muntent, spunind ea unirea, tonto-
pind viata ambelor tart, este drept ca sa iee si Mun-
tenia ea zestre Jidanit pe jumatate, si se bucura de
imprejurarea ca, intre 1860-1864, mal bine de 6,000
de Jidani moldoveni se asazase in Bucurestt.
Adunarea raspinge insa bate amendamentele fa-
vorabile Jidanilor hotareste, ea pana ce ei vor
i
arata ea an sitntiminte si moravuri romanesti, sa

fie admist la mica impamintenire nurnal acel Jidani
ce vor dobindi in arinata rangul de subofiter, si
acel ce vor fi facut studit universitare san vor lote-
meia mart stabilimente industrialea."
Legea comunala mal are insa o insamnatate prin
raportul in care trebuia sa hure cu legea rurala,
incit la a el desbaiere, eugetele ineepura din non a fi
nelinistite de stafia, pe care cu totit parean ea vor
s'o indeparteze, spre a-1 lasa liberi S3 se ocupe de
celelalte proiecte.
In mersul acesta, de alt-felin destul de linistit al
desbaterilor adunare!, cade ca o bomba neasteptata, o
motiune de blatn pentru minister, adusa de deputa-
tul N. Docan, in sedinta din 13 Martie. Motitmea fu-
sese inotix'ala mal mull de imprejurart personale, ne-
multamirea cit purtarea Cogainiceanti in adminis-
tratia judetului Dorohol, i areasta motivare cauta sa
fie intarita prin alungarea calugariler §i readucerea
pe tapet a arestarel mitropolitului Moldovei. Mothmea
este sprijinita de 7 depulatt; dar la propunerea
,Sedinta din 6 Martie, Mon. of., No. 116, 1861.
Sedinta din 6 Martie, Mol/. of., No. 118, 1864.
Aedinta din 9 Marlie.Thiclem, No. 154, 1864.
(.:el 7 sunt: N. Doran, V. Boereseu, G. Costaron], A. Arsaelii,
I. Otetelisanu. D. Cornea si M. Epureanu. Este mulos en aeesti deptt-
tatl sunt de ailt-felitl. sprijinitorI al trontilui, inca si el fae ea si foaia
Buciumul, eare cornbAtea pe Cogalnieeanu. El insti nit sustineati
tatura, premia faeea nunlita foae. Vezt Conoeigiunea, 18 Martie 1861.
gentet nu se gasesc ce! 15 deputatt ceruti de regu-

lament ; ba inca, spre Inveselirea adunare!, nutnal 6
din ce! 7 se scoala pentru a o sustinea. Adunarea
si trece cu o mare majoritate la ordinea zilei, asura
rnotiunet lut Docan.
Se vede (leci ca pana acuma, de si Cogalniceanu
nu era Veniaminul inajoritatei, totusi ea il tolera, ne-
putind face alt-feliu, de oare ce el se purtase in con-
fortnitate cu fagaduiala data, de a se margini in cel
mal strict constitutionalismu si de a se supune votu-
lul adunare! in toate imprejurarile.
Cum se face ca deodata lucrurile se schimba, si
Cogalniceanu devine tinta loviturilor adunare! ; ca
votul de blam care fusese l'aSpillS de ea, se napus
teste asupra ministeruhn? Statia ce umblase pana
atunci numal prin fundul cugetelor, se aratase iar la
lumina zilel; ea 1,-1! facuse intrarea in adunare si
trebuia, pentru a o alunga si a readuce parea 'in
constiinta, alungat si fannecatorul ce o trimisese a-
colo, pe urzitorul fapturei el, Cogalniceanu. Era le-
gea rurala care fu adusa de el in desbaterea adu-
nare!, tocmal In ziva aceea cind se raspinsese mo-
tiunea Doran : 13 Martie 1864.
Aceasta imprejurare explica si activitatea extra-
ordinara a adunare! si tolera rea un u! in ¡ti uri-
dos. Ea voise sa-1 ci§tige tilluri indestulatoare in fata
tare! si a opiniel publice, spre a putea infrunta, fara
a fi hannita, peicolul lego rurale.'
Adunarea incepe prin a cere aminarea desbateri-
lor, pana dupa I3ati, lucru la care se opune pri-
mul ministru, spunind ea pana la Pasti mal sunt 35
26. De aceea si bro.surile de mal' tirzin nu lipsesc de a apiisa asu-
pra acestel imp ejurtiri. Asa Le Panslavisme, le prince Couza, la
Roumanie, la 1?ussie, Paris 1866. p. 10, se intreaba : Si on peut con-
sidérer comme rétrograde, aveugle et absorbee par l'esprit du privi-
lége, une assemblée qui a propose, débattu et voté les lois (urmeazft
enumeraren lor) ?"
de zile, si daca va fi de nevoie se va prelungl se-

siunea. Daca voin sa aminan legea rurala, atunci
vol fi in drept sa presupun ca blamol pe care at1
vrut sa mi-1 dan odinioara, era pentru ca v'ain pre-
zintat cea mal importanta din toate legue".' Se
vedea ruin Cogalniceanu care pana atunct fusese asa
de impaciuitor, acuma devenia de odata aprins, in-
vinuind de doua oil cu nedreptate pe camera: mal
hita!, fiind ca volut de blatti fusese infatosat nu-
niai de o neinsamnata minoritate (7 deputan) si ras-
pins mal de toata adunarea; apol fiind ca legea ru-
rala fusese prezintata de minister nu inainte, ci (lu-
pa raspingerea monunei tul Doran. L. Catargiu in-
tervine atuncea si cere aminarea penlrit 10 zile,
pana sa villa mal multi deputan inoldoveni, (tusl in
congediO, amillare care se primeste.
In rastimpul acesto anThiarl, se ¡ea Ill desbatere
legea organizare! judecatoresit si budgetele. Pana
tusa ca aceste sa se voteze, se prelungeste autori-
zarea guvernulut de a urnia in (n'ante cu statu-quo.'
La discutia asupra budgetulul, se dan mal multe vo-
turt defavorabile guvernului; intre altele, i se raspin-
ge o suma de 500,000 de let, ceruta pentru clieltuelt
diplomatice (presa straina)." Cu prilejtil desbaterei
asupra adaosulut de leafa la prefectul de las!, se pu-
ne iarasi inainte starea decazuta a acestui oras, si
Cogalniceanu cere sa se arate un singur vol ce
i
s'ar fi dat pcntru vindecarea ranclor Iasului? Gu-

vernul v'a prezintat un proiect de lege pentru vin-
decarea acestor rane. Nu va place aceasta lucrare ?
Proponen o alta". Si intr'adevar, se t'acuse multa
vurba despre imbunatatirea slarer foastet capitale a
Moldova Comerciantit din LtT, lu ziva de 19 brillar
1.,;ed. din 16 Martie. Mon. of., No, 116, 1864.
Sed. din I Aprilie. Ion. of., No. 181, 1864.
$ed. din 10 Martie. ibid., No. 172, 1864.
DE LA SECULARIZARE PANA LA LOV1TURA DE STAT 379
1863, ceruse prin un proces-verbal, intre altele,

prefacerea lasului in porto-franc." Se instituise o tnare
comisie insarcinata sa studieze i sa propuna mijloa-
cele de imbunatatire pentru Iasi 31 si ea ceruse, in
intaiul loe, adaogirea garnizoanel pana la 5,000 de
oatnent i sporirea scoalelor 32. Cogalniceanu primia
ori-ce propunere, numai nu acea nrivitoare la cur-
ten casatiune. Legea propusa pentru imbunatd-
tirite Ittsulut se infundd insa in saltarele Camere!.
Se declama mult pentru foasta eapitala a Moldovei;
dar nu se facea nitnic. Lasat In voia intimplarei, ur-
marile fatale si neinlaturate desprindeau cite una
frunzele coroano lui, ea din arborele lovit de \In-
turile de toanma. Decaderea economica o orasulut
se rostia tot mal mul!. La pritnirea t'anda de dom-
nitor in Ias!, in ziva de 18 Septemvrie 1864, el
spune, ea i-a parut ract pentru pierderile eauzate in
avente orfanicest!, prin depreciarea eladirilor ipote-
cate din lasi"."
Dupa vota rea budgetulul ministerulto de interne,
se intrerupe, nu se stie pentru ce aceasta lucrare,
si se procede la votan-sa lego cumulului, a m'Ice-
siunet drumului de fier din Muntenia si cata a se
reineepe lar desbalerea leget organizare! judecatoresti
ce fusese intrerupta prin alte voturi. De °data, Co-
galniceanu cere ea, inainte de a se intra in aeea
desbatere, sa se dee un vot asupra unut credit de
8,000,000 de le!, pentru concentraren ostirel intr'un
lagar". Pozitia schimbata a ministeriului fata eu ca-
mera, de la intatosarea lege! rurale, se vede de in--
Rominul, 19 fan. 1863.
Mon. of., 23 Oct. 1563,
Rominul, 21 Deeein. 1863. Procesnl Verbal al comisiuneT din
28 Noem. 1863, publicat in Reforma, 1 lanuarie 1864, contine intre
altele: eompleetarea Universitatet din 1:10' pi-in laeurtatea de medici-
na, infiintarea une seoale reale i readueerea seoalet militare,
Mon. of., 21 Sept. 1861.
31. sed. din 8 Aprilie, Mol?. of., No. 191, 1861.
380 ISTOR1A RONI1NILOR
data. Se inlimpina han ca nu ar fi bine a se intre-

I upe desbaterile unel legt, prin alte ehestitnif, spre
a nu se pierde sirul i deilot, ca si eind lucrul nu se
l'acuse pana acum in repetite rinduri. Dupa o lunga
desbatere, eererea de preeadere a vota ro creditulut
este raspinsa. Cogalnieeatui cere atuncl sa se pulla
acest proiect pentru a dona zi. Gradisteanu insa
raspunde, ea pana nu vom fi in stare normala, nu
putem discuta legea lagarule. Ce insamnact apeste
cuvinte? Inviderat ea ele se raportan la legea ru-
rala, incit se parea ca adunarea se temea a da con-
centra rea trupelor, in minile acelni minister care,
prin legea rurala, yola sa improprietareasca pe ta-
rani pe intreaga intindere de pantint posedata acti-
nia de el. Numai as:a se poate explica indaratnicia,
cu care adunarea refuza luarea in desbatere a pro-
ieetulul lagaruluf, mal' ales ea ministertil motiva grab-
nica necesitate a acestui credit, prin situatiunea
terioara a taro. Si ea luerurile era0 cunoscute de
adunare, ne o dovedeste aratarea lui Brateanu, unul
..din (TI mal vajnief opozanti care simule, ea se ande
vorbindu-se de lunt intregf, ca se concentreaza tru-
pe la fruntaride noastre din partea AustrieT, Rusiei
Turcief; se aude ea se string conferenti; ca are
sa se puna in diseutiune chestium vare sunt en totul
de dreptul autonomief noastre; ca neutralitatea noa-
-stra e amenintata si cite altele."35 Si aeeste zvonurf
-avean oare-eare temein. Anume, de si domnitorul o-
prise banda de Polonf ce voise sa treaea inarmata
in Rusia, el nu raspundea cererilor Rusio si a Au-
sirio, de a expulza san extracta pe refugiatii Polom
Unguri ce se gramadea0 tot mal mult in Roma-
nia, sub loviturile ce le primiati in cele doua impa-
ratif marginase; pentru Polont mal ales de la 29
35. sed. din 13 Aprilie. Mott. of., N. 217, 1864.

Fevruarie, cind Austria, punind Galitia in stare de

asedia, impiedica scaparea Polonilor in acea tara.
Nu se puteatt impiedeca manifestar! dusmane pute-
rilor marginase, mal ales ca cel mal multi din mem-
brii camero', dustnani domnultil, cautaft sa le bien-
rajeze, in scopul de a crea dotnnului greutati diplo-
matice. Asa la aniversarea izbucnirei revolutiel po--
lone, in "/to Ianuarie 1864, se face o slujba biseri-
ceasca, in catedrala din Bucureftl, la care vine o
multitne de lume, mare parte nidos!, dar care nu
(ladea() mal putin acestei sarbari, ostila Rusie!, un
caracter de participare nationala. Apoi dintre capi-
tenii, principele loan Ghica pe care un ziar strain
il da ciliar de presedinte al adunare! si A. Panu,
fost ministru, vin sa dee acestel sarbari un carac-
ter de oficialitate, pentru acei ce nu cunostettO bine
imprejurarile tara" Se vorbia prin ziarele straine,
despre organizarea de bande armate polone si ungu-
restl, menite a trece granitele; despre adunar! de ar-
mate numeroase austriace si rusesti la granitIle ro-
mine, de note amenintatoare trimise de cele doua
imparatii principelui Cuza, prin care-I soma sa pu-
na un capat acestor neorindueli; de allarea chiar a
generalifor ungurt revolutionari, Dirr si Klapka in
Buturesti; ha chiar de acea a lu! Kossuth." Pen-
tru a judeca lusa despre adevarata tinufa a puteri-
26. Le Si6ele 7 Fevruarie (26 Ianum je) 1861 eare reproduce Gazeta
de Breslau din 3 Fevrtiarie (22 lanuarie) 1661.
37. Vezi Le Pays ',o Martie 1864: bande de voluntad!. Le Nord
2811 Marlie 1864: adunare de armale la granitele Romaniel. Le Globe
" Alartie 161: Klapka si Tiirr. La Patria' 2' is Martie 1861. Le
Nord "i35 Marlie 1561: note amenintatoare. Mal vez! si Le Pa ys " is
Marlie 1861, Le Nord "17 Aprilie 1864:Invalidul rus "'SI Alartie 1861.
dupil ce constata ca principele si-a facut datoria eu banda 1111
spune ei1-1 place actinia a se face organul intrigilor slraine ; ea
spiritul francez i exemplele dale de Fran tia, intore din nenorocire min.
tile reprezentantilor natitmeI romine, care dupa ce au inceput eu pri-
gonirea ealugarilor grcci, acuma proteguese in chip fatis pe revolu--
tionaril poloni".
lor veeine fata Cu Romania, reproducen, parerea or-

ganului oficios al iinperiului austriac, Gazeta de Vie-
na, care spune, ca niel Austria, nici un alt stat,
nu cugeta ai face dreptate singura, spre a se a-
para de desordinile negaduite ce se petreceaa in
Principate" ;38 tal. Rusia ordona generalului Kotze-
bue, sa declare principelul Romaniei, ea de si nu va
calca granitele el, niel nu le va respecta, in eazul
cind atacurile Polonilor ar veni din hotarele Prin-
cipatelor.39 Mal era apol vorba a se ocupa teritoriul
Romaniei, si pentru chestiunea manastirilor
Date, i mai ales pentru a se impiedica aproprierea
veniturilor acelor manastiri, seehestrate de guvernul
romin."
Era deel destul de firesc fata cu aceste zvonuri
multiple de ocupare militara a Romaniel, ea minis-
terul sa fi facut ehestiune ministeriala, din grabnica
-votare a creditulut pentru lagar.
Cogalniceanu, vazind greutatile ce i le facea ca-
mera la votarea creditului, spune : Tot se vorbeste
motiune de blam, de pozitiune anormala. Fie a-
ceasta o chestiune ministeriala; dati-ne un vot de
blam i scapati de not". Costaforu i principele D.
Chica, sustin ea chestiunea lagarolui ar fi o thestio-
38, Wiener Zeitung, Aprilie 1861.
L'Opinion nationa/e, "1,3 Aprilie 1861.
Morning Post, 5 MaT (23 April)) 1861: Russia comes out wieli
a proposition to occupey the Principalities with a military force...
for violation of the Roumain Gouvernement of the rights and pro-
perty of the greek church". Memorial diplomatique 8 Mal (26 Avril)
1861: La Russie surtout était d'avis qu'il fallait employer les moyens
commmatoires, pour empOcher le gouvernement rountain de s'empa-
rer des revenus des monastéres grees. De lit, le bruit, suivant
soit la Russie, soit la Sublime Porte se disposail a intervenir militai-
rement ett Roumanie". Dar cum putea domnitorid sí multameasca pe
tnate puterile, ciad luind el mrtsura de a expulza ni te agitatort un-
gurT, precum un apnumit comite de Schertoz, consulul Frantiet ente-1
luase sub protectia luT, protesteaza. Vez" scrisoarea lui de Schertoz
publicata in L'Opinion nationele, " Sept. 1864. Un alt agent expnl-
_zat era Ungurul Frigies, lbidem, 3 Sept. (22 August) 1864.
ne de confienta in minister si ca el nu an confienta

in acest ininister". Adunarea, priinind aceste paren,
raspinge a cerceta legea lagaruliti inaintea eelel a
improprietarirei taranilor ; iar ministerul, de si ame-
nintase eu thestiunea ministeriala, nu pnne amenin-
tarea in lucrare si ramine la locul
Legea, rural. Dupa raspingerea chestiunei laga-
rulut, se intra iarasi in desbaterea legel organice ju-
deeatorestl, lar in sedinta din 13 Aprilie, duo ce
aceasta lege se voteaza, sa iea in desbatere proiec-
tul de lege rurala.42 Se celeste raportul comitetulin
delegatilor, care respinge prineipiul de eapitenie al
proieetultn guvernului, improprietarirea satenilor pe
intreaga intindere de pamint cultivata de el dupa
legile in fiinta si se admite aeeasta improprietarire
l'urnal pentru locul de casa si gradilla i pentru
minimul de intindere considerat ea fix, al palman-
lui cultivat de ;ice] ce ar avea o vaca, raminind
sateanul sa se intaleaga cu proprietarul pelan' vi-
tele in mai mult ce ar poseda.
Asupra acestui punt, ministerul declara ea face ia-
vasl ehestiune ministeriala, consimtind din protiva
sta la tocmala pentru relelalte, precum modul des-
pagubirei, garantiile de acorcha, etc.
Fara irisa a urina mai departe tu desbaterea pro-
iectillui, se prezinta deodata o motiune de blam con-
tra ministerului, subseinnata de eei mai multi din de-
putati. Ea era inotivata pe faptele care intovarasise
prezentarea proiectului de lege rurala, la 13 Martie;
anume, se imputa guvernului si in special sutletului
san, Cogalniceanu, ea s'ar sinji de chestiunea rurala
ea de o arma de razbunare si de invrajbire nitre cla-
Sedinta din 10 Aprilie. ilion, of No. 198. 1861.

ibid. No. 203, 18114.
sele agricole si proprietaril ; ea a eugetat a exereita

o presiune asupra adunare], prin oficiala si intinsa pu-
blicare, insotita de circulan. de natura a da caracte-
rul unui act definitiv proiectuluT satl, deelarat de co-
mitetul delegatilor ea o iltrziune; ca a pus sa se faca
rugaciunl prin sate, spre a face sa se niveleze serie-
latea, pogorind pe cel ridicatt si ridicind pe cel im-
pilatl; ea inarthase pe satent, preumblind chiar o sama
din el pe strazile Bucurestilor, spre a spaiminta pe
deputati; ca adunarea, prevazind lucrul, cantase sa
sfiinteze ministerul prin raspingerea legel lagarului,
sperind ea se va retrage; dar ca el persistind a rami-
nea la putere iar ea, neputind a desbate legea
rala cu un asa minister, rosteste deplina el nelncre-
dere in el".
Din aceste invinuiri, era adevarata publicarea pro-
iectuluI in monitor, care publicare Cogalniceanu o
apara, prin dorinta lul de a da in cunostinta publica un
proieet de o asa insamnatate, invocind exemplul Angli-
el. Mal era adevarata si trimilerea eircularilor.
du-se in adunare un exemplar din una din ele, Cogal-
niceanu nu tagadueste pe deplin existe* ei, ci spune
puma!, ea am li lost un brulion ce nu s'ar fi tiparit; la
care i se raspunde ra se alfa tiparita la tipografia sta-
tutti). Asupra cuprinsului acestel circular!, pe care
procesul verbal al sedintelor nu-I redan, aflam insa
ca ea continea ordinul eatra prefect!, de a lace a se
tine rugaeiunt In biserica, pentru Inaltarea celor im-
pilatf eoborirea celor inaltati"."
i
Nu se poate (leo tagadui, ea Cogalniceanu cantase

sa apese asupra adunare!, prin agilatia maselor, spre
a infringe improtivirea el la primirea principiului de-
plinel improprietarirl. 44
13. Cuprinderea textuluI a fost destiiinuita in parle de prineipele
D. Ghiea in cuvintarea sa in edint..a din 13 Aprilie. M011. of. No. 207,
1864.
11. ,supra infirmarei sfitenilor, atita pare a fi adeviirat, ct Co.
Dupa primirea urgente1 asupra motiunet de blatn,

venind in dezbatere cuprinsul et, se intimpina de mi-
nisterul de finante, ea prin aceasta inotiune se linde
nutrial la aminarea desbaterilor lego rurale; ca sa
se voteze insa legea si pe urma adunarea poate sa
dee volul de blam ministerulut, pe motivul ea nu ar
vra sa-i incredinteze aplicarea leget. Prin o asa pro-
cedare nu s'ar pune În pericol tara care se afla
o triare agilatie, lu asteptarea votulut adunaret. De-
putatul Iorgu Ghica arata insa alunei adevaratul mo-
tiv, pentru care camera nu trebuia niel sa primiasca
a desbate legea rurala eu ministerul in Ghica
spune anume, ca: este o deosebire intre modul tutti
se infatosa acest proiect la 1862 si anima; ea atunci
era vorba discutia intre dona partizt in adunare,
i
ministerul aratindu-se nepartinitor intre amindoua. As-

ta-z! se pune chestiunea liare guvern si adunare; iar
guvernul a declarat ea face din primirea principiului
san, improprietarirea deplina a sateanulut, ebestiune
ministeriala. In asemenea stare de lueruri, adunarea
nu poate lua asupra et raspunderea situatiel ce s'ar
face, daca s'ar arunea in tara done proiecte, unul in-
fatosat in numele guvernulut-si celalalt in numele pu-
tero legiuitoare. Gel hita! element al ordinet, adica si-
guranta ar lipsi. OH cita huna credinta ar avea dom-
pul ministru, dupa ce proieetul guvernulu] s'ar ras-
pinge, insa§1 prezenta (I-sale ar ti un element de de-
sordine in tara".43 Adunarea (leo se tetnea ea pro-
ieetul guvernulin, tilai favorabil satenilor, deeit acel
al adunare], sa nu provoaee, daca ar fi raspins, o re-
volutie In tara tu contra pi.oprietarilor. De aceea a-
galniceanu impartise la cite-va sate pust.1. spre a se apara de facatorT
de rale. Pana intru tit ateste masurl Tusese exploatate In sensul u-
nor presiuM, nu ce poale limpezi. Tot aa sla luerul tu faptul, daca
salenil ce ineinijurau Milropolia in ziva desbateref, venise din propria
lor imboldire, sau adusI de gtivern.
45. S:edinta din 13 Aprilie. Mon. of. No. 207. 1801.
25
386 ISTOR1A ROMINILOR
dunarea niel nu voia sa nitre in desbaterea chestiu-

nei, cit timp nu ar fi la China un guvern eare sa fie
intales cu ideile majoritatel asupra legei rurale. 46 Din
puntul el de videre, adunarea nu putea face
decit sa (mute a rasturna ministerul, inainte de a des-
bate aceasta lege.
Cogalniceanu insa da pe fata eugetarile guvernu-
lui, care nu eran decit intruparea eugetarei doinnului,
spunind, caadunarea nu vra sa trateze chestiunea
sub un punt videre national i sa o apere ea o
chesliune nationala; ea el vra sa faca o lege pentru
tara, iar nu pentru proprietarI. D-voastra privitl ches-
liunea ea o ellesliune de avere, culi) a spus-o prin-
cipele Dimitrie Ghica ; nol ea Romini o vom trata
azl, t'AJO, insfirsit pana eind voin fi pe aceste bario, ea
o chestiune din cele mal marl, de la tare anima toctid
avutia, nealirnarea i folla a acestor 5 milioane de
Bonilla ce locuese in ac.easta tara §i pe care d-voastra
il priviti ea pe niste paria, si eind if videtl ;del in
curtea Mitropoliet, zicetl ea sunt adusT de politie. lata,
domnilor, eum tiof ministrif voim sa tratam aeeasta
chestiune. Dati-ne un vot de blam, si mal mult inca
spinzurati-ne ; dar bine voiti a gindi ca nu (hiti un
vol de blam guvernulul ei lego rurale, ei vi s'a in-
fatosat de mine, Cogalniceanu, si dovada este, ea cu
ocazia acestui vot atl analizat i criticat toate par-
tile legel mele".47
Brosura La France, le prince Conza et la liberté en Orient,
Paris, 1861., spune curia la p. 14 : Au lieu de cela, le joto. ménie
()u le ministére prilsentait le projet de loi rural°, il l'envoyait daos
tous les distrirls, avec ordre de le tire en d'aire dans les (*Eses, en
déclarant que le prince voulait que la loi soit el que les paysans n'a-
vaient ii espérer qu'en lid. lirritation de l'assemblée et lin vote
de Ultime contre le procédé du ministere. Quelques uns y voyaient une
lnenace de jacquerie.
*edinta din 11 Aprilie, Mon. of. No. 217, 1861. Sil se observe,
ca Cogalnireanu vare banueste boierilor ca ar privi legea rurala ea o
cltestium de avere. sustine ca pentru taranT ea ar fi o chestitine de
la care atirna avnfia la 5 milioane de Romini". In zadar cauta sa se
Imbrare lucrul in alta haina decit acea pe care o parta : o litiga de
clase bazatà pe interesul
Si intr'adevar, cum spunea Cogaluiceanu, neinta-

legerea intre guvern si adunare provenia din pricina
legei rurale. Nu ea adunarea al* fi refuzat in prinei-
piu improprietarirea. Ea revenise de la indaratnieia
din 1862 ; nu mal sustinea libertatea mutuala a bra-
telor si a proprietatej, ea mi,jloc de deslegare a ches-
tiei rurale. Deosebirea insa, asupra careia nu se pu-
tuse obtinea niel o intalegere, fusese citimea
incuviintat. Adunarea invoia cet mult, painin-
tul trebuitor pentru o vaca, adeca miuimul ce se pu-
tea incuviinta locuitortilui, ea o masura egala pentru
tott, raminind ca pentru prisosul trebuineios sa se hita-
leaga locuilorul eu proprietarul, pe eind guvernul ce-
rea prin proiectul hit minimul de 2V2 falA pentru pal-
mav, 4 falo pentru mijloca.V i 5/ Thiel pentru fruti-
tao. De aeeea i videm ca partizanit proprielatei a-
taca in modul cel mal violen legea lui Cogalniceann.
O broura din acel timp spune, ea: taranil devin pro-
prielari t'ara despagubire, cad bonurile nu vor ajunge
iìici odata a avea vre o valoare. Si marturisim ea
s'ar cauta lung timp lu istorie, pana sa se intilneasea
un ast-felia exemplu de turbare politica. Pentru
a se da nastere unet legi de asa felib, trebuia mintea
unta nebun"."
48. La vérité sur la Rouma,nie. La 1-1-iye 1864, p. 98. Aiurea, la p.43,
autorul anonim vorbe0.e de la loi spoliatrice de Cogalniceanu".
Nu este decl exact ceca ce sustine C. A. liossetti, (sedinta admiarel
deputatilor din 12 Fevruarie 1882. Mon. of, 13 Fev.ruarie 1882), ca
In preziva loviturei de stat, camera intalese i ineuvinta tot ce i se
cerca; ea ineuviint pìinthiinrile taranitor, conceda totul tutean chip
mal pila de foioase decit toate hinefacerile ce putea sa le aduca o
loviturit de stat. D. Cogalniceanu ciliar in ziva area spunea de pe inal-
timea tribunel: sa ina trasneasea D-zeti in ziiia in care vol calca li-
bertatea acestet tribune". NlaI 'Wat nu fu niel o pre7iva la lovitura
de stat, de oare ce ea fu Malta, in ziva ciliar de 2 Mal, in care adu-
Harca ftisese convocata; apoI In acea zi niel vorba nu a mal fost de
legea ruralii, ci s'a desbattit nutnai asupra infatosareI legel electorale:
In sfirs:it juramintul lui Cogainiceami fusese facut nu in ziva de 2
MaT 1864, ci cu dol ani mil inainte in sesiunea din 1862. lata ruin
se istoria de oamenil strainatatea intAlese, ca vo-
Motiunea de blatn este primita cu o mare majo-

ritate, si ministerul ît da demisiunea. Doinnul insa
nu i-o primeste si arata In tnesajul san calva ca-
mera, ca nu a putut primi acea demisiune, fiind ca
adunarea nu mirase macar in discutiunea cliestiunei
celer importante a itnbunatatirei soartei muncitorilor,
pe care tara intreaga o asteapta cut o legiuita ne-
rabdare, in instas interesul asigurarel proprietatet
fonciare. De aceea insarcineaza pe minister a pre-
zenta adunare/ legea electorala prin cave singura,
Romania poate clobindi o adunare in care interesele
tuturor claselor societatei se tie pe deplin repre-
zzitate".4°
Ffind insa ca sarbatorile se apropian, de a.ceea
dotnnul proroaga aduna rea pana la 2 Mal, cind este
convocata in sesiune extraordinara, spre a discuta
si vota proiectul de lege electorala.
Mesajul dotnnesc punea adunarea in o foarte grea
pozitie. I cerea sa voteze legea electorala, adeca sa
subsemneze ea illS50 decretul et de desfiintare, si
aceasta, pentru ca adtmarea cea noua sa inzastreze
tara cu o lege rurala, pe care aeea In finta nu
voia, in ruptul capului, sa o vada introdusa in ae-
vea luerurilor.5°
tul de /flan) fusese tnotivat upar la présentatimi de la loi rurale epa
tend a rendre tous les paysans propriétaires". Le Nord "is Aprilie
1864,L'Europe "),Is Aprilie 1864, no ponle erede insa ea adnuarea
sa fi dat votul asnpra ehestinnei de fund, ei mal urinind asupra
let a despagubireT.
De la 1859 plinA la 1863 sporise in eldpul ni-autor, foarle ne-
insainnat, nuinarul alegatorilor:
1859-41.38
1860-4104
1861-4599
1862-4975
1863-5049
Anatele statistice 13---16, 1863. p. 15:3.
Maeljan in lleelsta economica A anula!" 18fifi, 271oì. of, 30
Sept. 1865, 'pene in gura partidultit dreptet, euNintele: Ni) patero sa
ne subserion sen/inta de monde, inainle de a holari asupra legel
rumie",
La 2 Mil, d'Id se intruneste iarasi adunarea,

mediat dupa cetirea scurtului si cam poroneitorulut
mesaj, se formuleaza o motiune care, intetneindu-se
pe faptul, ea adunarea nu avea incredere in minis-
terul Cogalniceanu, pana la deslegarea aceslui con-
flict constitutional, ea va lucra in sectiuni si va
pregati un raspuns la mesajul tronului, refuzind dert
a lua in desbatere legea electorala. Cogalniceanu
intimpina aceasta motiune cu urtnaloarele euvinte:
Domnitorul refuzind sa primensea. dimisia cabine-
tullo, s'a gindit sa faca apel la tara, Insa singuri
d-voastra ati recunoscut In mai multe rindurI ca a-
ceasta adunare nu repiezinta pe deplin tara (mur-
mure, protestar! energice din partea tnultor depulati);
d-voastra ati cerut de atitea orl reforma legel elec-
torale i aceasta dorinta s'a votat In bate sesiu-
nile. Domnitorul are dreptul sa faca apel la tara,
Insa la tara reprezentata dupa o nona lege electo-
rala si, precum camera declara ea nu mai poate dis-
cuta eu ministerul actual, asa si nol ministrii zi-
cem, ea nu putem pritni a se rosti adunarea (leca
asupra lego electorale si a creditelor pana la 15
August, ciad are se vina o nona camera, cacl pe
aceasta avem s-o disolvam".51
S'Intalege ca urge* asupra motiunn este pri-
mita indata ; dar cind ea fu sa se puna la vot, fara
a se mal discuta, Cogalniceanu eiteste mesajul de
disolvare. Se face un mare zgomot in adunare prin
care patrund cuvintele lui Lascar Catargiu, prese-
dintele el, ea propunerea s'a primit i adunarea s'a
disolvat.
In timpul acestor Iupte atIt de ferbintl (Entre mi-

nister si adunare, unil din partizanil proprietatil
51. Sedinta din 2 MaT 1864. Mon.. of., No. 209, 1864,
390 ISTORIA ROMiNII-OR
crail i intr'un alt chip la apararea drepturilor lor,

de amenintarile legei de improprietarire. Anume Con-
stantin Sutu, tatal deputatului Grigore Sutu, trimi-
sese la Constantinopole pe doctorul Lambert, cu in-
sarcinare a protesta din toate puterile contra legel
rurale si a cere intervenirea ;Innata a Turciet, pen-
tru a sapa Principatele de domnul si de guvernul
lor de alune! care duceact tarile la peire. Dupa ce
revine asupra invinuirilor aduse si de adunare, ea
guvernul publicase proieetul in monitor, ea t'acuse
rugaciunt prin biseriei si inarmase pana si pe ta-
raniin una din scrisorile sale, Sntu incheie astrelia
consideratiunile sale : Pentru aceea, daca prea pu-
ternicul imparat are mila de aceste provinch si nu
voeste a le tracia in minile unor talhari de drumul
mare, care aU drept plan si baza ruinarea societatet
si ripirea maret i mich averi a tuturor claselor,
precum a facut-o cu averile manastiresti, sa se mi-
lostiveasca, inainte de 2 Mal*, sa ne izbaveasca de
prin biruitoarele sale ostirt, si sa scape pro-
vinciile de lepra sanculotismultit, al caruia seri sunt
printtil i adiutantul san, primul ministru, visul dra-
cului". Mat jos, aceeast scrisoare adaoge, ca astazt
s'a raspindit vestea, ea directorul drumului de ter
Kiustendje a incheiat cu guvernul otoman, sa tran-
spoarte 10,000 de ostire la Ruseiuc, care sa treaca
Dunarea si sa intre. Dee domnul, (lee doinnul",
exclama Sutu. Ca o urinare a acestei dorintt, ga-
sin), in o scrisoare a doctorului Lambert, aratarea
ea Sutu il rugase sa intervina pe linga Savfet pasa,
In cazul cind s'ar deschide vr'o caimacamie".52
Votul de blam din tara trebuia deci sa fie susti-
52. Corespondente intre Sutil i D-rul Lambert in V. Cogalniceanu,
Acte relative la 2 MaY, Bucurestl, 1894 p. 28 61. Comp. comunicatul
care aratil modul curo Lamben t a fost prins ì curo s'a gasa asupra
lid hirtiile. ..1/Oit. of. J1 Mal 1861.
nut la nevoie de o intervenire tureeasea,cel putin

in mintea tutora din partizattii proprietata
Disolvarea camero insa nu fu de asta data ur-
mata de un nob apel la tara, ci de un sir de acte
incaleatoare Conventiel eare eonstitue asa nutrida
lovitura de stat.
Ca toate faptele istorice, si lovitura de stat era
o urmare fatala a impleticiret evenementelor. Adu-
parea nu putea subscrie sentinta el de moarte
inte de a hotari asupra lego rnrale"; lar domnito-
t'id in zadar ar fi apulat iarasi la tara, dupa vechea
lege electorala. Adunarea insa retuzase a vota noua
lege eleetorala. raminea de facut (leca, sau abdi-
caren, san aplicaren mijloacelor eroice, lovitura de stat,
pentru eare i statea, ca model, imparatul proteguitor
al Romaniet, imparatul Francejilor.
Dar apoi aceasta idee fusese hranita in deosebite
rinduri de domnitor ; nu era straina cugetaret hit
apoi ea fusese desbatuta in deosebite tinduri de orga-
nele timpulul ; era ded intrevazuta ca ceva putincios,
ata de acei ce o primiart eit si de ato' ce o ras-
pingeati. Asa am vazut ca ZVOI11111 de plaiturt dicta-
toriale ale domnulut aparuse de la caderea minis-
teriulut loan Chica in Moldova, ca ele se reinoise
pe timpul infiintarei taberei de la Mesh' si reve-
nise pe tapet pe ti tupid vizilei domnitortilid cele!
d'intai la Constan tinopole in 1860. A poi memorandul
trimis de el Porto., da (lestul de limpede pe tata, daca
nu planurile, cel putin dorintple In ti ni des-
baterilor furtunoase din 1863, se intareste i mal
mult domnitorul In ideea, ea eu actuald reprezen-
53. Mal sus p. 93, 99, 1(10, 207. Prineipele N. Sutil )1-(!knoires,
Vienne, 1899, p. 390: Le con') d'Etat kait de longue date pr6pare,
dans l'esprit du prinee et du prender ministre qu'a avait eimisi pour
l'aecomplir".
392 ISTORIA ROMiNII,OR
tantl al intereselor poporulul, trebile nu putean tner-

ge, si Hm vazut cum pe de o parte el singur trimite
Portel un memoria In care cere dictatura pe 5
anl, iar pe de alta ministrul san N. Cretulescu
sfaluieste la aeelas pas." *i presa straina incepe a
arata, ca deslegarea crin cenet lupte mire domnitor
opozitia din adunare ar putea fi o lovitura de
stat, i aceeasi idee se vede tratata si de catre zia-
rete romanestl. Asa Reforma intreaba, ca ,la ce vra
sa duca guvernul trebile? la dietatura ; dar aceasta
vorba s'a uzat astfelin, inca astazI nu mal sparie
niel chiar copii. Dictatura l'ara un motiv puternic
care sa o justifice i sa o legitimeze, ;rara consim-
timintul si autorizaren tare!, ar fi o arma pericu-
loasa, o arma care, in cele din urma, s'ar intoarce
in contra acelui ce s'ar servi eu dinsa".55 In titnpul
sesiunel din 1863-1864, chiar pe la inceputul anu-
lui din urina, pe cind tninisterul cauta sa magu-
leasea adunarea Sa o aduca la votarea legilor
i
trebuitoare organizarel tare!, ziarul oficios vienez

Méntoriai diplomatique aduce la lumina o destai-
'mire de mare insamnalate, anutne eererea dictatu-
re! pe 5 ani facuta Porte! de doinnitor in 1863,"
putin timp dupa aceea Buciumul din Iasi rapor-
teaza convorbirea petrecuta mire capii partidultii
extreme! stinge, Brateanu si Rossetti cu Cogalnicea-
nu, privitoare la scopurile de rasturnare a domnulul
din partea celor d'intal.57 Intalege orl cine, fata Cu
asemene destainuirl, cit trebuia sa ereasca inversu-
narea ascunsa intre doinn si adunare, cu bate apa-
rentele de lucrare linistita a ambelor pulen la ri-
54.. MaT sus, p. 273. 279.
Le Nord, 31 Oct. 1863: Si le prince ne parvient pas A scinder
l'opposition, il ne lui restera d'autre mesure que le coup d'Etat-.
Reforma, 7 Aprilie 1863.
Memorial diplomatique din 17 lanuarie 1864. MaT sus, p. 280.
Buciumul din 8 Fevruarie 1861. MaT sus, p, 275.
DE LA SECULAR ZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 393
dicarea statulut. Cu cit sesitinea inainteaza si ca

incep a se rosli deosebirile in parert, cu atita ideea
loviturei de stat este sprijinita sfaluita de miele
i
organe prietene tronului. Asa Buciunzul nu ince-

teaza, aproape in fie cave zi, a provoca pe dotan la
aceasta masura, dupa el, mintuitoarea de neatn. Da
zicea el intr'un raid, prea inaltate doatnne, sa se
curtn?. odata acest parlatnentarismu tut deauna pro-
tivnic intereselor poporului, tot deauna protivnic
intereselor stattilui romin, tot deauna protivnic dem-
nitatel nationale. Sa se disolve camera, si sa se
promulge legile cele mari prin auguste plebiscite
ale Mariei Tale." Ziarul Conventiunea, de si pro-
tivnic guvernului lui Cogalniceanu, desteapta pe a-
dunare, nu cumva sa faca gresala de a nu vota le-
gea rurala, care ar da o arma in mina guvernului
pentru distrugerea constilutiei. Cit timp taranit vor
avea incredere in guvern si mal ales incredere
Alexandra loan 1, revolutia de jos nu va patea fi.
Revolutia de sus va putea fi, daca se vor
de adunare drepturile ce Conventla le a inchizasluit
claselor de jos".59 [hipa votul de blam. Convenfiu-
wea mustra aspru camera, pentru gresala t'acata si
prevede ca sfirsilul inctircaturo va ti lovitura de
stat.6° Ceca ce lasa a incurajat mal ea sama pe
Bife/mina, 28 Alartie 1861,
Conveigianea, 23 111artie 1864%
Ibident, 18 Aprilie 186i.. De si ideea lovitureI de stat mi se
ivise in chip nilmasnic in mintea doinnulul, eind eu evenementele de
la sfirsitul se,sitinei din 1861, si ea elocea de mult in fundid el, t -
tusT este o exagerare a sustinea culi] o face brosura O aruacilturà
de ochi «supra stäree actuale a Rom'anici de I. K. Bucurestl, 1870
p. 18, ca: lovitura de stat fuese pregatita ett 2-3 luni mal Mande,
cind se itimullise posturile si se creage mil de functium, pentru a a-
vea mull) partizanI". Din expunerea t'acida .e mal' vede tosa, Cil ou de
la Cogalniceanti au pornit ideea loviturei de stat, precum o stistineam
not in ctivintarea noastra de primire in Academia romina asupra Itu
Mohail Cogeilnireanu si (lupa care s'a luat si d. G. G. Burghele in
co ,ferenta sa linulil Ja atheneul din Durohol. Vez1 Mihail Cogalni-
cea un d. G. G. 13urghele. Bueurest1 1901, p. 57.
donmitor la sfirsirea Conventiel, fura cuvintele

paratului Napoleon din mesajul catra corpurile le-
giuitoare, din Noeinvrie 1863, in care spune, ca : si-
tuatiunea Principatelor nu raspunde pana acuma, o
spunem Cu parere de ran, sperantelor ce se pusese
pe noua minduiala a lucrurilor intocmite prin Con-
ventia din 19 August 1858. Neintalegert grave an
izbucnit intre domnitor si adunare, cind unirea si
conlucrarea tuturor ar fi fost neaparata pentru a
organiza tara careia Europa II incredintase grna de
a-si pregati ea 'lisas! viitorul. Daca devine necesar
ca sa se intervina din noa pentru a modifica con-
slitutia Principatelor-Unite, guvernul imparatului va
fi dispus a se intalege cu Poarta si cu celelalte pu-
ter! garante, pentru a usura reformele ale cnror
oportunitate ar fi recunoseut-o"." Lovitura de stat,
ca i secularizaren avernor manastirest!, se aratau a
fi urmarile unor indrumari i incurajari ale Frantiet.
Lovitura de stat. In 2 Mal 1864, indata dupa

disolvarea adunare!, Domnul da o proclamatie in
care tirata cum cu tonta dorinta bit de a duce Ro-
mania pe ralea propasiro, a fost Cu neputinta a o
face, din pricina une! nennpacate opozitiurn ce a
intilnio in adunare, Unirea Ornor surorf savirsita,
averile manastirilor inchinate, a cunera parte a pa-
mintuluf romanesc inapoita domeniului national, nn.,;te
asemene marf rezultate dobindite de guvernul meu,
toate an fost uitate si, drept rasplata pentru devota-
mentul san catra cauza nationala, alesul Rommilor,
n-a gasit decit ultrogiul i calomnia. Cu toata in-
61. Asupra acestel legaturi Mire euvintele lut Napoleon i actele

de la 2 Mal, Ménzorial diplontatiques 9 Aprilie 1865 spune: Le langage
du gnu vernement fratiois kait pour I'llospodar, un encouragement
du coup d'Etat, dont il avait vainement su lieu t l'autorisation à Con-
stantinople il y a un an".
talepciunea until numar de deputatj, o oligarhie tur-

buratoare a stiut a impiedeca necontenit staruintele
niele pentru binele publie si a redus guvernul metI
la neputinta. Donmitorul arata apoi cum prin bla-
mul dat ministerulut pentru legea rumia, whinarea
lovia in el propria cugetare a serian!' statulut." In-
ebeje, supunind N'oh]] poporulul intreg, modificarea
Conventiel si nona lege electorala.
Oda ta ru aceasta proclarnatie i cu decretul pri-
vitor la efectuaren plebiscitului, se ieri unele inasur!
de siguranta : un ordin de zi catra arniata. in care
domnul arata increderea ce o are, ca ea se va ti-
nea la inaltimea sarcinei ce increclintaza patriotis-
In ul el" ; apoi se destiintaza libertatea preset, sus-
pendindu-se capul II din pai tea a dona a leget asu-
pra preso din 1 Aprilie 1862 si punindu-se presa
iaras! sub regimul ordonantei din 1 Oct. 1839 ;62
se trimit circulare catre prefect!, pentru mantine-
rea ordiner; cerind ca pe fie-care zi sa rapoarte de-
spre starea jucletelor; Mie circulari se inaintean catre
protoierit pentru a lucra in contra intrigilor meste-
sugile ce pot sa uneltiasca protivnicit principiilor
marinimoase"; se mar trimit circular catre profesor!
cu perspectiva dreptului de vot lu nona
lege electorala, si ;i. a mal departe. In 21 Mai, ziva
onomastica a dominio, se face o n'are serbarc si se
proclama rezullatul volului plebiscitar, Cu 683,928
62. Chillare a aceslei dispozilii este suprimarea mal multor ziare

Nikipereea 23 Alai 1864; Rominul 10 Tulio 1864. si socielatea care-1
sustinea desfiintata (3Iou. of. 10 Infle 1b61), Itossetti este ruinat. In
o scrisoare catre Panu, el simule: frate nu mai am re alinea ad
litteram ; sunt silit sftiiìi inut rim totul la Brateanu, ea eel putin sa-m1
(lee dona oda)", (le mincare i lenme" (Ifirtiile Rossetti) ; Libertatea,
sub care mune apArea tot Rorainul, suspendatA in 28 lidie 1864. Ilion.
of., din aceasta zi). Searlat nitroianu i Pana Buescu sunt (NO' arara
din proresorat, pentru amestec in politica (Mon. of., 3 Aus. 18614.
396 ISTORIA POMiNILOR
410 glasui I pentru si 1,307 contra, iar 50232 abtinuti,

sao absentt.63
Noua constitotie prevedea introdticerea unui senat
(eorp ponderator)", eompus din citi-va membri tie
drept si 64 de mentbri numiti de donm, dupa oare
care regule. Senatul era eheia de bolta a intregei
tioue organizar!: toata constitutia era pusa sub a
lui privighere, el singur avea cadere a proptme ini-
bunatatirile de inlrodus; niel un proieet de lege, a-
l'ara de budget, nu putea lua (finta fara aprobarea se-
uatulut ; el singur avea dreptul a pritni petitiuni. In
afara de acest rol precumpenitor, tlat unut corp nu-
mito de domn, initiativa legilor era pastrata numai
putero executive, care le pregatia prin consiliul de
stat. In caz de a nu se vota budgetul la timp, se putea
inerge inainte cu budgetul existent. In caz de ur-
genta, guvernul putea decreta oil ce masuri, cu con-
ditie a le supune aprobarel, la deschiderea sesiunel
corpurilor legiuitoare. Presedintele adunare! era nu-
mit de domn.
Constitutia cea nona restringea deel in destul de mult
puterea corpurilor legiuitoare, facind sa precumpe-
neasca pe acea a domnitorulut. In alte tari o ast-
felin de restringere a sisternului constitutional, ar fi
V. Cogalniceanu, Actele de la 2 Maï, p. 63. Asupra
opozi(itt timpuluTspune. ca din 100 de subscrierf, 70 sunt minci-
nottse, 30 de fricil. AstazI sa se dea liberta tea, mi s'ar gdsi 1000 de
tia in toata tara". Rossetti catre Panu 18 1unie 1861 Rossetti).
Bolintineanu;Viata lu Goza-Voda, p. 31, observa : Plebiscittil se face,
ea toate plebiscit ele, sub inriurea guverntiluT ; dar ciliar t'AM aceastli
Inrittrire, el s'ar fi faca clirn s'a faca cact acele ce se t'acuse eran
ciliar vointa celor mal inutiLi, in dorint.a binelin pe care nu puteal
sh-I vez1 aiurea Bolintineanu adaoge:capentru opunerf din
latintru, toate Irebuian a se rasipi, in t'ata a delta marI principil re-
volutionare, pentru care se t'acuse lovitura de stat : libertatea tarani-
lor i egalitatea drepturilor politice. Natia, in majoritate, nu pulen
a nu priini o schimbare in propriile sale interese".
Cu bode ateste, ceva mal inainte, dommil se rostise contra in-
Ilintarel tintif senat in lioinAnia. Vezi o adresa a lut calre Negri, ne-
Aatatft (Hirtiiie Rossetti).
DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA Di STAT 397
trebuit intovarasita de o rastringere a dreptuluT

vot. In Botnania insa lucrurile se petrec altfelia,
legea electorala, supusa votului plebiscitar, este mult
mal larga si mai cuprinzatoare de cit cea veche;
aceasta din eauza ca opozitia contra domnitoruluir
In loe de a izvori din straturile starei a treia, era
concentrata in foasta clasa privilegiata, si votul tre-
bula intins, toma' spre a aduce elemente mal da-
monte in sinul adunara Legea electorala prevedea
doua colegii : acel al alegatorilor primar! si acel al
alegatorilor directi. Era(' alegatorl primar' acel ce-
platiaa o ciare intre 48-110 le!, dupa nutnarul po-
poratiel comuneT, patentarif pana la clasa a V-a
i
incluziv. Alegatorl directi sunt toti Rominil care vor

plati, in oil-ce comuna, o dare de cel putin 4 galbenD
si vor sti ceti si serie. Sunt scutitI de cens : preotif,
profesorii, doctoril, avocatif, inginerii i pensionan!
cu 2000 de le' anual cel potin. Eligibilf sunt Ro-
manil alegatori de 30 de mil care stia ceti i serie.
Comunele aleg la 100 de alegatort primar! cite unul
direct. Numartil deputatilor este de la 25,000 de- 1
sullete; in total 160 de deputati.65

Cind vestea lovitureI de stat ajtinse la auzul pu--
terilor garante si a cele! suzerane, ea produse o a-
(linea tulburare si emotiune, Micha] valurf el' atit
mal inalte cu cit interesele eraa mal jignite. Presa
pe cit notele diplomatice incepura a tuna si ful-
65. Legea eleetorala din 14 Martie 1861. prezentatii ea proieet adu-
nare', in V. Cogainiceanu. Actele, p. 3. Domnitorul, in o serisoare pos-.
terioard cAtrri P. Gradit;tenu, din 18 Aprilie 1872 (ilirtiile Rosetti),
earaeterizazd astfeliu actill de la 2 Ma1 : Le 2 Mai a été à l'intérieur
une révolution partant du treme, non pas dans le but d augmenter
le pouvoir du gouvernement et de favoriser les intérets d'une dynas-
tie, mais avec te noble programme du divan ad-hoe". Atita se poate
spune, ea sporirea netagMluita a puterilor domnitortiluT, s'a facut nli
din plint de videre egoist, ci pentru a veni in ajutorul claselor ne--
dreptatite.
gera in bate direetiunile, in eit se parea ea actul

energie, savirsit de domnitor in latinkul tarei, fara
uici o opozitie aparenta, va fi eurind inabusit sub
presiunea uriesa a indignatiel Europa Ziarele en-
gleze, rusesti si austriaee osindese intr'un glas,
mal multa sao putitia pornire, masurile dictatoriale
ale principeluf Romania Asa Daily .News 'Ilustra
pe domnitor, ea nu a avut Mereciere in sfaturile Angli-
el, si s'a aruncat in o masura asa de extrema, du-
pa singura imboldire a Frantia Lovittira de stat e
l'ara indoiala o idee napoleoniana"." Tot unef inspi-
ratiuni franceze atribue Lloydul Vienes desfiintarea
Conventiel"." Die .Presse din Viena adaoge, ea prin-
Cuza voeste sa domneasca faca control; ea nu
ingaduie niel o voluta alaturea eu a MI, l cu toate
ca este departe de a fi un Iuliu Cesar sao un Na-
poleon I, el invoaea interesul masselor pentru a dis-
truge, in Romania, opera congresuluf din Paris si a
stabili acolo un regim copiat dupa tipul napoleonean.
"Totusi ne indoim ea puterile militare ale Romaniel
-sa fie in stare a mantinea mult timp lovitura de stat
.a principeluf Cuza. Din contra ne temem ea trupele
contractantilor tratatului de Paris, pe ea re principele
Cuza l'a calcat in picioare, sa nu se vada in eurind
suite a restabili ordinea in Romania ; caef niel Aus-
tria, niel Rusia, niel Sublima Poarta nu vor putea
raminea lung timp privitoare nepasatoare a apuea-
turilor neorinduelnice ale principelut Cuza din Bu-
Testl".68 Tot asa si mal insamnator se rosteste Le
Memorial diplomatique, organul oficios al guvernu-
lui austriac, eare sputie ca masurile dietatoriale luate,
.de principele Cuza, pun eulmea siluirilor Conventiel
68. Daily News, 15-20(3-8) Mai 186v.. Is no doubt a Napoleone

idea".
e7. Wiener Lloyd, "7 Mal 1864.
68, Die Presse din "7 Mal 1864.
din platea lui, i vor nevoi, dupa bate asteptarile, in-

tervenirea directa a curtilor proteguitoare"."Tot asa
si presa rusasea apretneste in ran lovitura de stat.
Le Nord, organul franeez al intereselor rusestt, la
prima veste a aceita act, observa, ca e greo de
a-si bate joe de tratatele i hotaririle Europei Cu tnat
multa nepasare de eit eum o face principele Cuza"
iar cind este informal ea .poporatia ar fi primit cu mul-
tamire lovitura de stat, adaoge ca : ea nu se gin-
dele de sigur ea suveranul el a calcat in picioare
aetele europene eare i-a asigurat existenta politi-
ce." Gazetele franeeze sunt impartite, dupa coba-
rea lor politica, partase sao protivnice itnparatulut
Napoleon. Acele favorabile guvernulut simpatizaii Cu
actul domnitorulut romin. Asa Le Moniteur Uni-
versel inregistreaza numai vestile venite din Bucu-
resti, l'ara a le insoti de niel un comentar.71 L'Europe,
clupa ce arata ea este important de a se cunoaste curn
vor judeca ziarele rusestt si austriace ehestiunea, a-
daoge, ea ;furcia nu pare ca trebuie se faca o ma-
re opozitie. Iii acest caz prineipele este asigurat, cit
timp va inerge pe aceasta cale, de simpatiile Fran-
tiet, Angliet si ale Italiet"." De ale Frantiet si ale Ita-
liet da ; de ale Angliei, era indoelnic, dupa locul din
Daily News reprodus mai sus. Si ca Frantia susti-
nea pe donmitorul romin, se vede de pe o observatie
a ziarulut La Patrie care spune, ca principele Cuza
de mult yola sa sehimbe legea electoral, si chiar
daduse Porte! un meniorand in aceasta privire, de
unde a si dobindit enrajlil de R pi ami' la lude-
plinirea cugetului san. Este inviderat ca el a trebuit
Le Mémorial diplomatique, 20(8) Alai 1864.
Le Nord, lb G §i 21 9 Mi 1861,
lefoniteur Ustiversel, " 3 Mai Alai 1864.
"16
L'Europe " 7 Alai 1851. Tot aa aprL lovitura de stat : L'Opi-

4110n nationale din 22(10) Mai 1861, La Patri c, 22(10) Mai 1864,, Le Illonde,
2(10) Alai 1864.
sa se acopere prin o [autentica protectiune, si acea-

sta nu poitte fi alta de cit acea a Frantie!".73 Alte
ziare precian Le Pays observa, ca principele Cuza,
nu are timbal sa se intaleaga cu poporul sao; el tre-
buie sa mai dee Porto, suzerana lut, i puterilor ga-
rante, lamuriri care sa le multameasca".' Le Siècle
iea aminte, ca in oil ce caz, mi era momentul de a
pune mina pe dictatura, acitina rind trupele rusesti
se concentreaza in Basarabia, si Ira zeci de mil
de Austriaci se aduna in Transilvania. Nu este oare
de temut ca Rusia ajutata de Austria, dupa pilda
Austriel ajutata de Prusia in lutlanda, sa vina sa
se plinga la Bueuresti, de atingerile aduse Conven-
tiet de Parisa?"
Amenintarile ziarelor cu intervenirea europeana
erati usor de scris, dar grea de pus in practica, fata
Cu desbinarea puterilor europene. Anutne pe alune!
(Mat 1864), chestiuttea ducatelor Sleswig-Holstein a-
junsese in sta rea rea mal ascutita : Austria si cu
Prusia atacase Danemarca i batuse pe Danejt luind,
in 18 Aprilie, intariturile de la Dtippel si ocupind (lupa
areea lutlanda, in Mai 1864. Austria se simtia in-
cureata prin impreuna cucerire a ducatelor, iar pe de
alta era tinuta in loe, prin luptele nationale launtrice,
cu sama prin tendintele separatiste ale Ungu-
rilor. Revolutia poloneza, de i zdrobita prin lupta
de la Wengrow, in Fevruarie 1864, tot nu fusese inca
pe deplin stinsa ; dar ea avuse de efect ruinarea de-
savii sita a intalegerei franco-ruse, Napoleon fiind si-
lit prin nevoile politice! interne, a se rosti in favoa-
rea Polonilor. Frantia era de asemene tinuta in loe,
prin expeditiunea Mexicului care o silise sa se a-
La Patrie "19 Mai 1864,

Le Pays "7 Mai 1864.
Le &dele. ". Mai 1861. Tot asa Les D6bats,", Mai 1864, La
Presse "7 Mai 1854, La France"I, 'Mai 1864.
DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 40t
propie de Italia si sa se strice cu papa. Pretutin-

dene incurcaturi foarte mari, inaintea carora ches-
tiunea Principatelor trebuia sa cada pe al doile plan.
De aceea si mal multe ziare, chiar de acele protiv-
nice Romaniel, recunosc ca o intervenire armata ar fi
gren de realizat in acele momente. Asa Die Presse,
pe cate am vazut-o tinind mal sus un limbagin atit
de amenintator la adresa domnitorului Romaniel,
revine la idei mai linistite putine zile dupa aceea,
spunind, ca cea d'intal conditie pentru intervenire
In Principatele dunarene, adeca intalegerea tuturor
puterilor semnatare ale Conventiei de Paris, fiind
pentru momea nerealizabila, este foarte probaba,
ca principele Cuza va fi lasat sa lucreze, pana cind
va impinge trebile mal departe de cum a facut-o
pana acutn"." 'rot asa marturiseste si ziarul La
France, foarte putin prieten donmitoruluf rotnin, ca
conferenta puterilor, intrunita in acest moment la
Constantinopole pentru manastirile inchinate, nu se
arata dispusa a interveni in Principate"."
Dar sa cercetam ce pozitie luase, rata eU lovitura
de stat, Poarta otomana care, ca suzerana a Prin-
cipatelor, tot avea cuvintul hotaritor in chestiune
Tomo lu ziva de 2,14 Mal, cind domnitorul di-
solva adunarea la Bucuresti si decreta plebiscitul,
se aduna in Constantinopole conferenta pentru da-
raverea manastirilor inchinate si, in sedinta eI cea
hotaria, pe linga chestia pentru care se a-
dunase, si a se trimite domnitorului o nota, in care
Die Presse din "15 Alta 1864.

La France "i Mal 1861. Mal vezT La Patrie "3 Noemvrie
1864: Le coup d'Etat du prince Couza a eu peut-6tre cela d'heureux
pour la Moldo-Valachie, qu'il a éclaté au moment on les puissances qui
pouvaient s'en inquiker, avaient leurs intér6ts engag L'Au-
triche poursuivait la guerre dano-allemande; la Turquie se débattait
entre l'Egypte et la Tunisie et la llussie aehevait le rneurtre de la
Pologne".
26
sa i se arate, ca recunoasterea secularizarei nu ar

crea un precedent diplomatic, cu ajutorul calada prin-
cipele Cuza s'ar crede autorizat a se deslega de in-
datoririle impuse prin Conventia de Papis, luind in
chip saniavolnic masurt ce ar atinge statutele or-
ganice ale Principatelor".78 Nu stiea conferenta, ca
in momentul chiar cind se redacta aceasta dojana,
domnitorul romin tocinai indeplinia actele de eare
se temea conferenta ; ca el distrugea constitutia in-
cuviintata prin Conventia de Paris. Cind
a dona oara delegatii puterilor, in sedinta a dona
din 38/6Mal, telegraful adusese stirea faptelor pe-
trecute la Buctiresti, care stire miscase mal ales pe
Poarta, tot deauna la pinda, ca nu cumva poporul
roinin sa se emancipeze prea mult de sub a el au-
toritate. Ali-pasa presedintele conferentel declara, ca
este de trebuinta a se opri incalcarile principelut
Cuza si a se mantinea suveranitatea sultanului si
drepturile puteritor garante, daca nu prin o ocupa-
tiune militara (de acareia imposibilitate i Turcia era
convinsa), cel putin prin o intalegere diplomatica"."
Ambasadorul kngliei sprijini cel cu cea mal
mare energie motiunea luf Acesta insa nu
se margineste numai a protesta in conferenta con-
tra incalcarilor domnitorulut romín. El 11 trimite,
indata dima 2 Mal, o nota, in care spune Mire al-
tele, ca nimic nii ar putea nimici pu terca trata telor
ca Poaria îi pastreaza tonta libertatea el de lucrare,
tata cu aceea ce a fost intreprins".8°
Dar ciliar, l'ara amenintarile Porte! ce capataft
o lusanmatate toclual lu starea de a tuneen a Eu-
Reprodusa dispoziia conferenteT in cele maT multe din ziarele

limpuluT, bun5. oaril in Le Nord ",,Mai 181St.
Procesal verbal al seiliiitei a 2-a, Ibi(h9Jr.
Archives diplontatiques, 181;(S, II p. 228. Comp. Papadopol-Ca-
limah, Antintirt p. 411.
ropo eare daca nu invoia o intervenire comuna in

Prineipate, ar fi faeut tot alit de peste putinta o o-
prire comuna a Turciei de a incaica hotarele lor
nu era mal putin adevarat, ca lovitura de stat,
schimbarea constitutiei si decretarea nono legi e-
lectorale eran o sfisiere a Conventiei de Paris i ca
trebuia dobindit bilul de indemnitate al puterilor, a-
supra acestut act de o exceptionala gravitate.
O calatorie a principelui la Constantinopole se im-
punea Duma( decit, si el chiar dobindise oare eare
indicatiunl, ea un asemene act de curtenire catre pu-
terea stizerana ar putea sa-1 puna in stare a ob-
tinea orl-ce", cum spune o scrisoare a reciactorului
ziarulul Le Courrier d'Orient din Constantinopole
catre seerelarul domnitorului Romaniei.' Tol asa
se rosteste si o depesa a ministrului afacerilor stra-
ine al Frantiei catre ambasadorul francez din capi-
tala Turciei, in care ii spune, ca Principele Cuza,
prin cleferenta catra curtea suzerana i puterile ga-
rante, s'a dus la Constantinopole, spre a le supune
schimbarile pe care ar vra sa alba dreptul a le in-
troduce in asazatnintele moldo-valace. Not ineuraja-
sein aceasta ealatorie, i eram sigui.' ea ar fi de felia
a produce cele mal priincioase rezultate. Maiestatea
Sa Sultanul a vazut, in aceasta vizita, o eurtenire,
tareia s'a aralat foarte siintitor, si a facut princi-
pelut priniirea tea mal Se vede si inagulitoare".82
Scrisoarea in lii ruile Rossetti. Ziarul Le Courrier d'Orient

enea 1000 de galbenT pe an, spre a sustinea política clomnitoruluT (scri-
-soarea redactoruluT san din 11 Aug. 1864 Ibidem). La Perseverenza
din Milano, 22 A ug. 1804, spune, ca e da notorio che il Courrier d'O-
rient vienne considerato 1'i/111111e l'orgino del principe Cotiza a Con-
-stantinopole".
Affaires etrangères, Documents diplontatiques, Paris, 1663, p.
101. Cit tineau Tnrcil la recunowIterea macar forinala a suzeranitatel
lor, se vede din faptul, ca poli!) titup (hipa intoarcerea domnitorilluT
din Constantinopole, el voind sa institue o decoratie, Ali-pasa serie luT
asupra acestel cliestiuni : Son Altesse avait pourtant proinis
[O4 ISTORIA ROMINII.OR
iin aceasta depea, ca Frantia aprobase lovitura de

stat, de oare-ce ministrul el sfatuia pe don-mitor ce
lemers sa faca, spre a reennoas.te aetele promulgate
in virtutea acelei
Domnitorul, urniind dect imboldirilor din arara
une necesitati neaparate, create prin imprejurart,
pleaca la Constantinopole, in ziva de 25 Mal 1S64.
Primirea ce i se face este iar41 din cele mal alese,.
atit din partea Sultanului cit i din acea a ambasa-
dorilor puterilor europene." Totui la inceput pa-
rea ca el trebue sa se multamiasca numai cu ono-
fan. a obtinea incuviintarea actelor sale, sait
cel putin *tirbindu-se atit de mult aceste din urina, in-
ca sa nu le loto poi recunoaste. Era mal ales com-
batut de ambasadorii Austriel §i
Reprezentantul Rusiet capatase un no0 motiv de
a dusmani pe domnitor. Anume principele Labanoff,
titularul ambasadei fiind absent, lasase bi locu-i pe
Nelidoff, insarcinat de afacere, caruia donmitorul ro-
mi!], avind in videre pozitiunea luf inferioara,
merse sal* faca vizita ce o ['acuse celorlaltt agentt
ar curtilor europene. Se formulase mat multe proiecle
de modificare a Conventiet care proiecte niel unut
nu convenia domnitorulut. Adus la nerabdare prin o-
pozitia ce intilnia in cale, doninitorul declara ca el se.
va intoarce in tara, intru cit nu putea parasi tarimul
nous averlirait toujours de semblables faits (adecil cd ar cere auto-
rizatie); car autrement nous serions oblig6s de erier et de protester,
re que notis flisons toujours avec 414;plaisir". Negri ciara Caza 10 No-
emvrie 1861. CorespondenCa, p.
83. Asupra stralucitei primirI a dolunitortilul la Constantinopole,
tnate ziarele tinipulul sunt intr'un glas. Chiar si Mémorial diploma-
tique cate face la inceput nace cave rezerve, este nevoit s rectmoa-
sea si el deosebitele distinctiunT cii caro domnitorul fu onorat. Vez/
bunft ()ara: Courrier (le nOrient " bulle 18(14 ; Mémorial diploma-
tique "a, lunie 18(11-. Singura masera pe care Poarta o pzi, spre a
afirma mcl odatit insusirea el 41e slilpina a Prinripatelor, fu eA dom-
nul nu fu introdus la Stiltanul de ministril] afacerilor straine, ei de-
marele vizir. La Patrie '144 Iunie 1861,
pe care-I impinsese poporul saa." Inaintea acestei a-

menintarl ascunse, protivnicit cedara. Ambasadorii
Angliei si a Austriet se ciadura pe partea Frantiet ; 85
numal Nelidoff mal tragant cu subsemnarea actulul
de reeunoastere, pana la sosirea unor noue instrue-
tiuni care niel acele nu intirziara prea mult."
Domnitorul obtinu deet, cu miel modificart, recunoa-
sterea statutulut si a legel eleetorale, i dect a ple-
biscitulut care le consfintise. Lovitura de stat trecea
ill domeniul legalitatei internationale. Domnitorul ob-
tinuse insa mal mult decit atila. Modificarile inde-
plinatoare statutulut contineaa inca urtnatorul arti-
col : ,Principatele-Unite vor putea in viitor modi-
fica qi schimba legile care privesc la ocirmuirea
lor läuntricä, cu con cursul legal al tuturor pute-
rilor statulut qi färä nici o intervenire din afcträ,
exceptindu-se bine intäles legäturile ce unesc Prin-
cipatele cu imperiul otomana ." Domnitorul fu invi-
nuit, ca pi in mergerea lui la Constantinopole, spre
a eere recunoasterea modificare! Conventiet, daduse
o maro lovitura autonotniet Romaniei; ea el, indrep-
L'Independauce Beige 2-8 folie (20-26 funie) 1864: Le prince

Couza, voulant mettre un terme a cet etat de dioses, declara à la
Porte qu'il n'était que Porgane du pays, quand au nouveau programme
politique, et qu'il ne dépendait pas de lui d'abandonner ce terrain".
Imiépendance Beige citata : En moins de 24 heures, il y eut
un revirement complet. Sir Henri Bulwer a du recevoir de Londres
Pordre de suivre dans regle question la politique de la France". Con-
firmat de oficiosul austriac Mémorial diplomatique Inlie 1861: C'est
alors que Pambassadeur anglais recut de son gouvernement Pordre
de se montrer plus conciliant et de s'entendre avec son collègue de
France".
Invalidul rus vazind, ca §i Rusia e n9voita sil cedeze, explica
astfeliu Omita : Rusia a tins tot deauna la emanciparea popoare-
lor cre.,line din Rasara. Nu ea va fi decT nemultainita de izbinda Ro-
minilor. Daca ea s'a opus principeluT Cuza, a facut-o numai, fiind ca
acesta alinease catea ratileita de a cauta sa sfarime tratatele exis-
tente". Vez! citatia din Le Nord " 14 Iulie 1864. Ceca ce suparase in
adevar pe 11uI, fusese sprijinul pe care el credeati ca domnitorol ro-
min il da Polonilor. Le Monde 6 Aug. (25 Iulie) 1864.
Affaires étrangères, Documents diplomatiques, p. 93.
tatind 'Matutea Sultanulut actele sale, t'acuse mal* mult

decit un act de vasalitate; l'acuse o clima de lez-na-
tionalitate"." Este insa netagaduit ca prin aeest act
de vasalitate personal, domnitorul a izbutit a scapa
tara hit din vasalitatea cara Poarta, i putert, faein-
du-o deplin stapina pe situatia el launtrica. Aeea-
sta o si spune donmitorul, in proclamatia sa din 2
Iulie 1864, ea Rotnania mima! de asta-zt intra in
autonomia el din launtru. Pana aeum aceasta auto-
nomie era in fapt lovita in mal- mulle privinti; legea
electorala nu o puteam schimba decit en consiinti-
mintul din d'ara. Inaltele puLen aU consfintit acuma,
In toata intinderea, autonomia noastra din launtru".
Lovitura de stat, aparea din acest punt de videre,
mat ales ea facuta iii interesul tare! fata cu strainata-
tea. Este netagaduit, ea donmitorul t'acuse pum ae-
tul din 2 Mat, cum zice Franeezul, din o piatra doua
loviture. Zdrobise privilegiul politic si social in laun-
tru i dobindise autonomia in M'ara. 89
Cum se explica aeeasta izbinda atit de desavirsita
a domnitorulut romin, celut ruic i slab, asupra areo-
pagulut european, in care la inceput predotnnise e-
lementele protivniee lut ? Credem ea o huna parte
trebue pum pe tnriurirea personala a domnitorulut
Scrisoarea luT Ettgenin Carada, din insula Guernesey, catr4 A.
Panit, 14 Itinie 1864. (Hit-Hile 1?ossetti). La aceasta se ponte observa,
di i eel ce voiail sa rAstoarne pe doinnitor, tot calva strftinT se in-
dreptase, den T tot prin alele de vaselaj vroiau sft-si ajungtt seopul. Ven
mal sus misiunea lui A. Panu la Viena, Paris si Londra, p. 274.
Domnitorul insus ap retueste lovitura de stat ca o lovitura con-
tra strainuluT. (Scrisoarea Gradisteanu, din 1872, citati1 nota 65).
Cf. Dimitrie A. Sturza, in Introduce rea la Actele de la 2 Me, de V.
CoggIniceann, p. XIII: Lovitura de stat, a produs dona arte stabile si
un rezultat efemer. Aetele eare ati ramas fundamentale si purtiitoare
de roade sunt: legea ruralA si dispozitia puterilor din 16 (28) lunie
acelas an, chi Principatele-Unite shi poata in viitor modifica legile care
privese administratia loe din launtru, filch niel o intervenire". Ca un
act de reeunostinta pentru ptirtarea Su:H.:multa cu acest prilej, dom.
nitorn1 vra sit infiinteze un batalion de ZuavT, care sh poarte numele
padisahuluT. Mon. of., 30 MaT 1864.
care inspira increderea i ademenia prin infatisareT

lut. Apol insamnatatea Romaniet, de clip] intrunise
In encele (tolla principatede mal inainte, erezuta
departare mal tare de curn era aevea, i multa-
miren Turciei eind vedea ea domnitorul puternicu-
lu stat nu se refuza a-1 rectmoaste suprematia, prin
acte neindoielnice. In sfirsit observatia t'acula mal sus.
de mal multe ziare, asupra neputintei unet intalegert
de constringere, observatie ce se gaseste inca mal
bine formulala de redactorut ziuruhti Le Courrier
d'Orient" din Constantinopole, in o scrisoare catre
secretartil domnitorului : Este un mare fotos, de
a avea a faPe Cu mal multe pulen. Pe cind ele pierd
euvinte sao hirtie, una intru a lauda cele ce le fact,
altele spre a huli si a a ineninta, tnergi tot inainte
innoirite fuente prind radacint ; timput le intareste
sutlul inînhilor doplomatiee ramine neputincios a le
rasturna. Cuvinte plecate si actiune energica, jata lo-
zinca"." Si intr'adevar, condus de prineipiul ca no-
men' sta pe partea indraznetilor, lucrase si acum A-
lexandru loan I.
Lovitura de stat si rasturnarea. Ne trage rin-
dul sa mal amintim o urmare a lovituret de stat, nu
asupra tare!, ei asupra insus autorulul el. Ea atoita
Inca si mal mult uneltirile pentru detrona rea domnito-
ruin
Se facuse demersurt in aceasta privire inca dina-
intea lovituret de stat. Hotarirea, huata inca din Au-
gust 1863 de protivnicit dotnnulut, de a cerca ta-
rimul exterior, inainte de a se arunca in intreprin-
dere, fu pusa in lucrare in Martie 1864, cind Annastase
Panu, insarcinat tu aceasta delicata misiune,
din Iast. Corespondenta dintre emisarul comitetulul
90. Serisoarea din 5 Ianuarie, 1865. (Hirtiile Rossetti),
de rasturnare si presedintele I iU, principele Dimitrie

Ghica, contine intai staruintl calduroase catra Pan u,
ea sa-1 (lee bate ostenelele, sine a izbuti sa discre-
diteze pe domnitor. Pann uiHa ObSerVA lui Gli ici, ca
a fost o mare gresala din panca majoritatei, sa (lee
un VOt de blam guvernulta pentru legea rurala ; ca
prin aceasta, ea ar fi pierdut bate simpabile ()ame-
nilor politici francen Se mal lingueste principele con-
tra puta re! indoelnice a partidului stinget din ca te,
spune el, loan Brateann sta wat' mult la tara, D. Bra-
teanu, cu toata inteligenta i onestitatea luI, nu se
poate deshice de ideile lui Mazzini, lar Rossetti nu
este decit un amator in politica. Aceasta retinere a
partidulin stingel, se explica insa prin faptut, ca el
nu putea sa iee o pozitie prea rostita contra leger
rurale, cu toate ca i si liga &tia rasturnarea domni-
torultil; de auca si videm pe l'ami mustrind
pentru prilejul cu care se daduse votul de blatn.
Dupa ce lovitura de stat este recunosenta de confe-
renta din Constantinopole, se intalege ca misiunea
1111 Panu nu mal avea niel un oblea, de oare ce el
voia sa incerce pulerile asupra cazului detronarei
domnitorului. Dupa lovitura de stat si plecarea dom-
nitorului la Constantinopole, Dimitrie Ghica con-
jura pe Panu, prin serisori desperate, sa plece in-
data din Paris in capitala Tureiel, spre a combate a-
colo pasurile downitorulni; dar Panu entre simtise in
cotro mergean lucrurile, refuza a se dure, si Ghica
recunoaste de bune temeiurile aduse de el si se u-
neste cu parerea tul de a cauta sa lucreze numai
prin presa contra domnitorultn." Panu se pune in
Vez 12 serisori ale luT Dint. Chica e. Panu de la 23 illartie

(4 Aprilie) pana la 8 Iulie 1861, pe cind aeesta era in Viena si Paris,
serisorT ce atí intrat, in originalul lot, in stapittirea (11)11111401111in, pro-
babil eind Panu inebuneste. Rossetti).
Carada in o serisoare e. Pann, trimisa luT la Paris din insultt
legatura cu Martin de la ziarul Le Siècle, Forcade,

de la revista La S'elimine Financière, prin mijloci-
rea unui prieten al SA d'Alton Shee, si esle ajutat
in aceste staruinti prin Eugeniu Girada care era si
vi in Paris la aceeasi data. 93 Tot acolo se atla si prin-
vipele Grigore Sturza care serie lul Plum, in 7 Apri-
lie 1864, sa staruiasca la St. Marc Girardin, ca sa re-
dacteze o circulara catre adunarile europene, in sco-
pul probabil de a apara purtarea adunare' in ches-
tia lego rurale.
Era inviderat ca misiunea lui Panu, pe lino curtile
europene, nu mal putea fi indeplinita, din momentul
ce domnitorul obtinuse de la conferenta din Constan-
tinopole recunoasterea lovitumi de stat. De aceea si
spune Panu, in o scrisoare a Mi de mal tirzio catra
D. Ghica, ca onisiunea mea era cu totul alta, cind
am plecat la Paris; lovitura de stat a schimbat to-
tul"."
Vazind deci protivnicil dommilui ca nu mal e ni-
mic de facut pe catea diplomatica, se intorc pe acea
a uneltirilor launtrice."
Asa o scrisoare din 18 lunie 1864, a Mi C. A. Ros-
Guernesey in 8 Itinie 1861, aproba si el nepleearea lul la Constanli-

nopol, pe inotivul ca n'ar ti avut Ce face acolo ; lucrarile oculte pe
lingO strainl nu se cuvin oainenilor liberlatel : el nu pot intrebuinta
decit presa sau revolutiunea". (Ilirtiile Rossetti). Asupra revolutiunei
iata insa ce zice Ghica in serisoarea lut c. Panu din 30 Aprilie (12 Mal)
1861: Je crois que les revolutions se font par les nations, mais non
par les chambres".
93. Scrisoarea luI Martin redaciorul ziaruluI Le Siècle e. Pann
mal multe scrisori ale hit D'Alton Shee in Hirtiite Rossetti. Adresa lui
Carada, insemnata de Panu pe o notita, era Carrefour de l'Observa toire, 1.
(Ibidem).
91. Brulionul une)" scrisorT a Jul Pann e. Ghica, 9 Septernvrie 1864.
(Ifirtiile Rossetti).
95. Cum observa si Annuaire des deux Mondes, 1866-1867, Paris.
p. 573: Lcs moyens de resistance parlamentaire n'étaient plus possibles;
A partir du coup on commence A °urdir des complots auxquels
jo cnnent part la droite et la gauclie.".
setti, catra A. Panu spune, ea peste 10 zile de la 2

Mar se platea ratee eeva, ehiar actinia s'ar putea ; (lar
ne am temut ne teniem sa nu provocan) o inva-
i
ziune; eact aeunia o sa ni se ziea, ea s'a votat si ea

el sita ea am fost impinst de Fr;intia; d-ta stit
la Deeemvrie 1863 si Ianuarie 1864, am fost mol
impinst de reprezentantul Frantiei sa-1 rasturnam
stit ca toemat de aeeea VOit, voit. Nu stiu
ce va fi mini; dar stiu ea la 26 Mal stil vechia am
putut sa facem pozna ; puteam (liar azi, dar n'ain
voit"."
Cind domnitorul pleaea la Constantinopgle, pentru
a eere aprobarea reformelor sale, opozitia serie ia-
rasi: Nu se envine sa cerem de la straint indrepta-
rea situatiei pe ea re Cuza a creat-o tara Cuza a ple-
eat la Cpole; va fi o ocaziune favorabila de actiune"."
Tot pe atunci se tinguieste Rossetti eatra Panu, ea
boierit nu (hit) ba nl spre a se agita contra lui Cuza. 98
Ideea de a-si face dreptate singuri, t'ara a recurge la
intervearea straina, se mal vede dM o scrisoare a
luí Panu, eatra principele D. Ghica, din 0 Septem-
vrie 1864, in care se spune, ea Rumania trebue oare
sa se &singa strainalatet pentru incalearea drepturi-
lor el? Ea trebue sa-si faca drept ate singura. De alt-
fea' daca ne plingem, se va t'imite o comiste in tara,
Hirtiile Rossetti. Cele ce se spun in aceasta serisoare, despre
intetirea consululul francez la rasturnarea doinnitorillin lit 1863 si
1864, isT are explican a in faptul ea, pe atunci, se credea in Frantia
ea el devenise organul inlereseler rusesti. Asa Redactorut de la Cour-
rier cl'Orient serie secretarulin domnilorului, ca un consul (t'ara in-
dolida Tillos din BucuresiT, vra sa faca a trece pe Cuza drept Rus.
Bordeanu seeretarul lut Negri se sileste a eonvinge pe ambasadorul
francezdinCpole, ca Cuza e bun Franeez (serisorea redactoruluiLe Cour-
rit.r d'Orient entra secretarul dontnitorului, 6 Fevruarie (21 Martie) 1861
in Hirtiile Rossetti). Voin reveni si mal tirzin asupra infeste' invinuirT,
Scrisoarea lul E. Curada din Cuernesey c. Panu, 6 lunie 1861.
(Hirtiile Rossetti)
Rossetti e. Panu 16 Bulle 1864.. (Hirtiile Rossetti). Pentru a
innegri pe Cuza, el este invinuit ca nu ar fi luat initiativa subserie-
ret pentru inundatT. Rossetti e. Panu, 3 Tulio 1861. (Ibid.).
DE LA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 411'
si atund ramas bun autonomiee." O bro.sura apoi

sustine ca purtarea principelul Cuza a fost de plins
dar nu e treaba strainatatel de a o pedepsi. Popo-
rul romin este singurul sari judecator; depulatit s'an
lasat sa fie alungati. E treaba lor! Daca insa se va
scula poporul romin, cu atila mal rasa pentru el". l"
Alta brosura exclama : ,,su alungam pe acel ce ne
apasa! 0 a treia : sa ne mintuim de tiran.T02
Daca insa se planuia rasturnarea din launtru, acei.
ce o uneltian eran îngrijiti ca nu cumva puterile sa nu
intervie in favoarea lui Cuza. Una din brosurele amin-
tite rostia aceste temer!: Jurburarile nu vor lipsi
de a izbucni mal curind saa mat tirzin, si cine tte zice
ca puterile verme care an consitntit a nu interveni
improtiva acestui autocrat in miniatura (antocrate
au petit pied), nu se vor grabi a o face daca, po-
porul romin va izgoni pe arel care-I insala si-1 a-
pasa".1" Dar se mingiian de aceasta perspectiva,
sperind ca. Ron-11'1il nu vor vedea tagaduindu-li-se
dreptul care a fost recunoscut Grecilor, de a tala
raul din radacina, inlaturind pe un principe care nu
stiea sa-1 intaleaga, care saracia prezentul lor si le
comprotnitea viitorte.'"
Este usor de intales cine eran ace! care complo-
tan rasturnarea domnitorulut. Eran membril clasel
lovite prin reformele lul. Poporul, intru cit se poate
vorbi de el, in starea de atunci a Romaniel, mal curind
incuviinta decit descuviinta lovitura. C. A. Rossetti,
unul din capit opozitiel si a uneltirilor de rasturnarer
09. ibid.
La France, le prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1861.
pag. 22.
Suppression du regime constitutionnel en Roumanie, 1861. p.13.
Dissolution de l'assemblee rountaine et expulsion des deputes,
Paris, 1864, p. 25.
Supression de regime constitutionnel, p. 24.
Notes sur les Principautés-Unies de Molda vie et de Valachie.
Paris, 1861, p. 31.
recunoaste el singur, ea ura In contra dreptet a fost

atit de mare, inca totj erau fericitl de lovitura de stat,
fiind ca s'a dat, ziceaa el, ill cap boierilor".105
Cit despre massele adinci ale taranimel, penlru
tare domnitorul ii pusese in cumpoma tronul, ele ra-
minean neintalegatoare si nemiscate, niel de turbura-
rea in vare se pusese tara, niei cbiar de imbuno.ta-
tirea soarto lor, ce era sa se indeplineasca prin a-
ceasta turburare. Lut inform, neframintat de gindurf,
nedesteptmt niel macar de imboldirea interesului in-
dividual, el raminea nepasator la tot ce se petrecea;
dar aceasta a luf nepasare era explicabila: era o-
pera veacurilor de nedreptate si de apasare.
Lovitura de stat, ori cite urmarf insamnate ar fi
avut asupra situatief launtrice i Alunice a Prin-
cipatelor, fusese determinata in primul loe de ras-
pingerea legef !qu'ale de catra adunare. Legea ru-
rala care fusese cubil in jurul enrula se invirtise
bata domnia !uf Cuza-Voda, determina si actul cel
mai cu grele urtnarl al acesto domnii. Dar pentru
a intalege intreaga ef insaninatate, trebue sa expu-
nem istoricul daraverilor seculare ce se desbat use in
lotdea una intre proprielarif inarf i locnitorif
105. Rossetti c. Panu, 31 Mal 1861. (11i.iiile Rossetti). Si un boier

de sama principele Su tu, Mémoires, Vienne 1899, p. 398, spune
Bien des personnes seusées, et je me place moi mi±me è leur suite,
avaient fini par appeler de leurs voeux le coup d'Etat. L'expkience
de 5 alinees de régime coustitutionnel avait démontre que er rtIgime
avait plongé le pays dans le chaos et le conduisait au bord du pré-
..cipice".
CAP. XI
ISTORICUL CIIESTIEI RURALE.
Iiifiintarea Orbiter. Originea raporturifor dintre

boierf si taran)", se urea pentru tarife romine, Mol-
dova si Tara Romaneasca, eel putin la descalecare.
Totusi nu ne voin urca asa de sus cu istoricul a-
cestor raporturf, de oare ce ineeputurile lor sunt ne-
lamurite inca, si pe de alta parte ele mi sunt nea-
parate pentru limpezirea chestiunei desbatute intre
cele doua clase. OrT care ar fi originea proprietato
mari si a cele miel, in Tara Romaneasea si in Mol-
dova," este netagaduit ca de la o \Teme aceste doua
forme de stapinire a pamintului se gasesc coexis-
Une pe bilinderea tarilor rornine. °data Cu ele se
Intrebuintain :leest termita in loe de acel de proprietor1 pentru
veetnile ala" veetu. Indreptatirea ha se vede din aeel de boieresc en
vare se insainna indatorirea denumila mal tirzitt eu euvintul de daca.
Raziisii nu puteati eere de la taran' 'nunca in natura, el mima' o pres-
tatie haneasea. Doieresetil il putean rere noma' boieriT. Ilrisovnl luf
Gr. Ghiea din 176fi spune ea : in satele razz~i, de se vor afta sa-
tenT t'ara de molie, sa nu se supere Cu luerul, ei siT dee batiT".
Asupra acestef ehestium vez! Istoria 1?onini1or in Dacia Tra-
iana lE, 18S9 p. 52; loan Nadejde, Tara fin-marea marei proprie-
taff la noi In Revista Literatura si A5'tiiizEa a D-lni C. Dobrogeanu-
Glierea, 1891. Fine, p. 29 R. Rosz,atti, Clasele agricole din. Moldova in
Revista noua a D-luT Hasdeil I, 188S, p.4(18; loan Nadejde, Originea
dreptulta consuetudinar rontin in Nona Revista romind a d-luT Radu-
leseu Motru, No. 3, 1900.
arata i intaile inceputurl de relatiuni intre arel ce

le stapinean.
Pe linga mosneni si razasi adeca taram cu pro-
prietatile lor si care nu era(' in piel o legatura de
atirnare Cu marl! proprietari, se ivese foarte de tim-
purin si tarant supql, ale caror sate fusese luate de
domni in stapinire i apoi fusese daruite de el la
bojen i manastim, sari pastrate pentru a sluji la vii-
toare daruri.
Nu este de primit parerea lui N. Balcescu, ea
paminturile domnesti ar fi fost locurile de pustia,
adeca acele ce nu se stapineaa de nimene din ne-
pomenit veac, branistile doninesti si locurile targu-
rilor".3 Moiile doinnestI, si deci si acele boiereti
manastiresti, provenite din daruirile domnilor, e-
ran cele mal multe, painintuti asazate si iocuite. A-
ceasla imprejurare se vede intat din terminul tie
_sat (slavone.ste: selo) intrebuintat de documente, pen-
tru insamnarea pamintului daruit. Acest termin in-
sannia astazt o asazare omeneasen, si se deosebeste
.de pamintul ce-1 incunjura care se numeste
pe eind, lu vretnuri mai vechi, sub nuinele de sat
se intalegea si una si alta. Cind donmul daruia
loc pustio, se arata acuma luau!, spunindu-se ca
l'a dat cutaruia pentru ca sa-s! aseze acolo un sat",4
adeca sa descabece pe el o asazare de °amen!. A-
poi se vede, din numele unor sate daruite, ca ele
trebuiaa sa fie locuite : Vinatoril, Vornicenii, Bise-
rieenii.5 Vuele documente arata apoi, ca domnii da-
3. Starea muncitorilor plugart in Magazinul istoric pentru Dacia
H, p. 232.
1. Doc. de la Petru Hares, 15:35; Arhiva istoricd , 1, 1, p. 83. Pe-
tru Schiopiil, 1586; Uricarul IV, p. 251. Ca sat insnna i mosie, se
vede de pe aceea, ca doeumentele vorbese de hotarele satului: 1442;
Arh. ist., I, 1, p. 176. 1409 si 1188 ; Wiekenhauser, Moldavitza, p.
55 si 76.
5. Doc. de la A. Lapusneanu, 1359; Arh. ist.,1, 1. p. 119. C. Mu-
vilil, 1008; Idem, 1, 1, p. 78.
ISTORICUL CHESTIEI RUR ALE 415
mese unor boieri sale, in care se aflan casete lor".6

Alte documente vorbesc de sale, unde fusese juzi
san vatamani san kneji, anumite persoane.7 In sfirsit
alte documente arata chiar lamurit ca acele sate,
daruite din paminturile domnesti, eran locuite, vor-
biticl de casete din acele sate, san seutind pe loeui-
toril lor de oare care sarcini.8
Acesti tarani supusi donmului, san prin daruire
boierilor san manastirilor, trebuian sa fie in o con-
ditie inferioara satelor libere de mosneni san de
razesi. In ce consta aceasta inferioritate ? l'ata Cu
domnia nu era alta deosebire, (lecit ea din satele
libere se recrutan calarasii, grosul calarimei, acareia
parte mal aleasa eran boierii san curtenil; iar din
cele supuse, pedesfrimea san dorobantii.9 In privirea
darilor, si razasii si taranii supusi eran indatoriti a
plati biru1,19 de eare dare boierii eran scutiti. Deo-
sebirea ce mare intre satele razasesti si acele su-
puse era in raportul locuitorilor acestor din tima
eatra stapinii Ion.
Documentele cunoseute nu ne invoesc insa a ex-
pune, pentru timpurile veehi, care eran indatoririle
taranilor supust catra arel in a canon supusie intrase.
Documente de la Alexandeu cel Bun, 1119, 1428, 1129; Arlt. ist.,
/, 1, p. 110, 121. Uricarul, II, p. 248.
Doc, de la Alexandeu eel Bun, 1421: satul Tuciurova unde a
fost vatainanul Gliennani-; Ulianitzki, Materiald p. 27. 14.27: satul
Dobrinil pe Homora unde a fost vataman Milico"; AVickenhauser,
Geschichte des Klo.sters Homor, St. Onufri, Horodnik un(' Petrauz, p.
83. Stefan vod,.,, 1131 ; Ulianitzki, p. 12. Ilie i Stefan,1438: un sat pe
drumul mare la gura HorodaeuluI mulo a fost Hneaz Milmil; Wicken-
hauser, Bohotin I. p. 65. Pelen Volt, 1155 ; Ulitinitzki, p. 84. (Comp.
Radu Rossetti, Despre clasele agricole din Moldova in Revista nonti
a dlid lIasdett 1, 18'38, p. 474). Stefau cel Arare, 1471: satul Docan
unde a fost ,juzi BaIo i Danciul ; Academia Bomba, Peegament No.
138. 1487; Mid., Perg. No. 12.
Doc. din 1443 si 1158; Ulianitzki, p. ia si 95.
Asupra acestei chestiunt ven Istoria liominilor din Dacia tra-
iand, 11, p. 128.
Doc. voebese despee nietv.,ie. ir (adeca eazesit) de bir". Vezt Ist
Rontinilor din Dacia trctiana, V, 1. 683.
416 isroRtA Romisn OR
Pentru a le arta, VOM procede in chipul urinator

Vom studia conditia acestor locuitorl iii vremile in i1
noue, cind Indatoririle lor, mal grele decit la hiel'.
put, sunt cunoscute, si apol Sto I11 elementele in-
greuietoare adaose en timpul, vare iar sunt cuno-
scute, ceea ce va raminea va constata starea tara-
nilor supust la inceputul intrarel lor lu atirnarea de
niste stapinl.
Cu timpul taranit supust incep a II impedecatj de
a se stratnuta de pe mosia pe care locuiau, si daca
fugiaa erau prinsi readust en sita pe ea. Acesti
i
tarani ce nu mal aveau facultatea libero stratnutarI

se mullese, in Tara Romaneasca rumba, lar in Mol-
dova t'echa." Cind s'a introdus aceasta rastringere
a libertatit lor, nu se poate preciza. Cu nedreptul
ea se atribue lui Mihat Viteazul. Eroul muntean
nu facu de cit a consfinti, silit de hilpreilll'ari, fara
de legea inradacinata prin timp si care incepuse a
lua caracterul unul drept. Se constata din un do-
cument de la Radu Mantea, din 1613, existen ta ar-
bird iii Muntenie inca de mal inainte de Milla! Vi-
teazul (1593-1601), de oare ce docutnentul vorbeste
de 'liste rumba fugitt din vremea tatalut luí Radu
Voevodul Mihnea (1575 1583 intaia lut doinnie sau
1585-1591 adoua ") Un alt document de la Ale-
xandru II, tatul lul Mihnea, cate document pomenesle
Asupra originel acestor denumirT vezT Istoria Ronzinilor din

Dacia traiand, 11, p. 52. AicT nu ne octipitm niel de originen veci-
nihil- si a ruminilor, precian nu ne non ocupat de aren a propriefl3t,e1
l'inri si niki. Ceett ce ne interesaza este numal raportul inlre pro-
prietarT i muncitoriT plugarT.
N. Balceseu, Despre starea sociala a Mu ticitorilor pingar:, in
Mag. istoric, H, p. 237. A. Papadopol-Callimali in Convorbirt 'iterare
XXI, p. 7.
Doc. din 1613; Mag. ist., II, p. 277.
ISTOR1CUL CHESTIET RURALE 417
despre vinderea unul rumln, urca aflarea asazamln-

tulul rumaniel In 1572."
Ca acest drept de a urmari pe vecinul fugit, era
o fara de lege consfiintita prin timp §i ea decl ea
nu exista de la Ineeput, se vede de pe aceea ca él
se prescriea, daca nu era pus In lucrare In un fin-1p
oarecare, i atuncl :Irbul nu mal putea fi readus
la locul de unde se Indepartase.15
Sunt unele documente mal tirzil care ne lasa a
tntrevedea, cum s'a Introdus obiceiul de a se da la
urma ftrbiï ce fugiau de pe o mo§ie. Birul se lua
de la sate eu toptanul, iar locuitoril lor 11 Impartiati
Intre el prin cisla. Daca se Intimpla ea unil locui-
torl sa fuga, spre a se sublrage de la bir, fuga lor
Ingreuia pe ceilaltI. Se Intalege decl interesul ce-I
aveatl atit el cit i statul, de a readuce pe indivizii
fligitI la vetrele lor. Jata pentru ce gasim un docu-
ment de la Mateift Basarab care ordona sa se prinda
oamenil fugan l §i sa se duca la sileOile lor, ca sa
des birul"." Fiind ea proprietarii platian adese ori
Doc. din 1572; Academia romina XXIX, 334. Dupi notitele con-
tinute In nivte documente mal noue din 1654 vi 1668, (Condica man.
Sneagov, p. 33 vi cond. man. Deatul, p. 33), avazamintul rurninieT s'ar
urca mult mal timpuriu; dupi cel d'intiT, pe timpul luT Basarab din
1400, Dan 1429 si Vlad 1441: In puterea unor acte scrise si pecetluite
vi intaril e eu mare blastam, cum ea sunt date de acel domn1 din ve-
ehime ca sil fie vecint sf. minastirl" ; ¡lupa eel de al doile: acevtl
sunt datT manitstirel de Rada Vodi ce! Bun din 1500". Aceasta
oreare a avizamintuluT rumaniel ava de sus, trebue inIeasà, ca a-
cele sate fusese dimite ministirilor Inca din acele vremur1 vechl;
dar locuitoril lor nu eran de pe atunel rumMT, adeel Arä voie de a
se muta, ei li s'a aplicat numal denumirea eonditiel lor posterioare,
pe d'id s'a redactat documentele.
Rastimpul prescriptiel nu este lusa deterrninat. VezT mal multe
doc.: Stefan Toma 1622 in Melchisedek, Cron. Remanutuf, I, p. 243.
Barnovski, 1628; Arh. ist.,I, 1,p. 175. Mateit Basarab,1633; Aricescu,
letona Cimpulungului I, p. 176. Duca Toda, 1670; Ureche, Miron Co-
stin, I, p. 123. Un document de peste munti din 1497, fixazi terminal
la 10 anl; Revista Transilvania, V (1873), p. 42.
Doc. din 1618; Acad. Rom., XI, 25. Un alt doc. de la Vasile
Lupu 1631, apune iar care vecin nu va vrea si asculte vi va fugi
cum s'el Invatat vi nu vor yrea sa plateasci cisla, sa :Liba a-1 lega
vi la domnia mea sit-1 aduci" ; A. R., XLII, 82.
27
birul pentru oamenil lor, apoi si el aveau interes

de a readuce pe sarbi la mosiile lor, l'iteres ce era
mea adaos, prin acel al muncei ce eran Indatoritl a le
face sarbil.17
*arbil mal eraQ datorI se luereze la stapinil lor,
la inceput, cum spun documentele, fara soroc","
adeca dupa cit voia stapinul ; mal tirziu li se pune
un nart de 24 de zile pe an, nart ce se prefacu,
dupa cum vom vedea mal la vale. Ef mal erau in-
datoritl a da dijma din productele recoltate pe o-
goarele lor propril.' Cu titnpul insa ruminil si ve-
cini1 Incepurft sa fie amestecatI Cu robii Tigatil. Se
.calc11 obiceiul pamintulul care Indatora pe vecin sa
lucreze, numaI un singur barbat de la casa omului,
pe an, zilele legiuite si anume nutnai la munca
puluI. De la o vreme se scoteaft toti barbatiI
la slujbe de rind, si femeile de asemene era(' inda-
torite a sluji ca Tigancile. Apoi, tot (lupa obiceiul
vechifi, nu era iertat a se vinde vecinil, sau a se
desparti cu Impartala, saft a ne da in foI de zestre
pe fratt, saU a se muta dint'run sat in altul, san a
se schimba numal oamenl t'ara de mosie, saïl pe
copil a-I desparti de parint1".2° Toate aceste eral:1
Un doc, de la Gaspar Gratiani 1620 spune cil fugind de cisla

doI vean!, domnid da drept proprietarulut cante .si sa-I ice Ma-
pa ; A. R., XLI, 87.
Doc. din 1775 in Mag. ist., II, p. 296.
Doc. de la Antonie Ruset, 1677 : vecinil din satul Ciorbest1
sil alba a lucra in bate lunile cii totit intr'o luna cile 2 711e peste
tott aniT calugarilor de Birnova si sa mal lee calugarir si zeciuiala
din tot venitul lor" ; A. R., Manuscripte 1, p. 2. Mateiu Basara!), 1633;
,,dijma de la totT ruminir ; A. R., Manuscr. 500, p. 60. Const. Ma-
vrocordat 1745; A. R., Man. 260, p. 74..
Act l'entra deosebirea vecinilor in Moldova 179; Mag. ist.,
p. 288 si Arhiva ro»z, a tul Cogalniceanu I, p. 126. Alit de rimlt se
amestecase cu timpul vecinil eu TiganiT, cil obiceinl parnintuluT gasi
de nevoie a-1 deosebi in formalitati, de oare ce starea lor era aproape
aceeas1. Asa hotaririle pentru veciul erau contrasemnate de vel logufet,
iar acele pentru Tigard de hatman. Doc. din 1723; Ark i va sf. Spiridon
¿in Laqi: Documentele Grigore Carp, mafia Tigunit, IV, 64.
1STORICUL CHESTIEI RURALE 419
fara de legi introduse de vremuri precum i aceea,

c in cazul chid vecinii se refuzati a face slujbele
orinduite, stapinii lor sa-1 bata ca pe niste vecini".21
Starea legiuita a sarbului era duo cum o da a-
sazamintul lui Const. IVIavrocordat, ca vecinul rob
nu este, nici se stapineste cu numele de robie, " ci
vecinul este satean megies fara de mosie; atita nu-
alai ca. din sat nu are voie sa jasa Si de unde va
iei sa se (lee la urma, si clod s'a vinde mosia, oa-
menii sa nu se viuda, ci ea niste sateni al satelor,
in sat sa ramina, facind slujba obicinuita ; insa si sluj-
ba sa o faca eu nart, 24 de zile intr'un an la ce lu-
eru se vor pune, i dijma sa-1 (lee".
Daca scoatem i impiedecarea de strainutare care
nu exista in vremile echi, atunci avem conditia
ranilor supusi ai satelor daruite de domni, boierilor
si manastirilor, in cele timpuri ale istoriei ta-
rilor roinine. El eran indatoriti a lucra fara soroc
stapinului lor i anume la cimp, cite un barbat de
casa si sa (lee dijnia din produsele lor proprii. Cind
mosia era vindula el trecean catra noul stapin. Nu
putean fi cu niel un pret, rupti si deslipiti de pe
painintul ce-1 Ionian si cultivaa ; nu se putectit
schimba vecini gird de mo§.ii, cum spune asaza-
mmtul lui Mavrocordat.
Ce insainna acest de pe urina drept al vecinilor
Stefan Voda 1612 ; A. R., XLI, 29.

Sunt documente care numesc pe rumin sag vecin rob : Asa Ma-
teig Basarab, 1658 porunceste luT Stamate, sa dee voie luT popa Toma
din Voinesti, sa rascumpere din rumanie pe varul san Latsu, care
i este sinie, decit sa-1 cumperT tu si sa-ti fie rob'. ; A. R., XLIV, 1G.
Un doe. din 1746, declara niste preotT mintuiti de ruimanie, de oare ce
cel ce se preoteste nu se ponte sa ma' fie rob', A. R., Cond. mein.
Arnota, p. 86. Unul din 1707 arata ca s'a facut schimb dol ruminT Alexa
ti Stan, dind cap pentrn cap un Tigan si o TigancA. (Schimb decT de ve-
cinIpentru rob)", privitl ca in aceeasT stare); A. R., LXVIII, 152.
al earuia calcare, aeelasi asazamint Ii declara ca nu

este en cale?"
El insamna ea veeinul i ruminul, prin intrarea lut
in aeea stare (en atit mal inuit deci taranul supus)
nu-s1 pierdea proprietatea asupra petieulut sau de
pamint, ci.sI instraina numal o parte din liberta-
tea lui, indatorindu-se a munci stapinului un numar
de zile pe an, a-i da dijma din recoltele eulese pe
bucata tut de pamint si, mal tîrzifi, dupa intemeierea
sarbirei, a nu se indeparta din satul in care traia.
Atita tot insa. Dreptul siu de proprietate asupra
moioarei ha nu-1 perdea prin ajungerea ha in
stare de feiran supus sau, de vecin saei
runan. Numat asa se pirate explica dreptul sau de
a nu putea fi deslipit de mosia pe care traia.
Sa dovedim aceasta prea insainnata imprejurare
care indreptateste prineipiul pus de Cogainiceanu in
fruntea legel rurale din 1864, ca satenit clacasl sunt
rdmin proprietari, pe loeurile supuse stapiniret
lor, in intinderea ce se botareste prin legile in fiinta",
nimiceste parerea protivnica ca satenii ar 11 numat
nite chiriasi al pamintulut proprietarilor, al earuia
chirie, el o platese in munca lu toe de ham, nit-nick-HI
(lee! si urmarile acestuf priocipiu: deslegarea
rurale prin libertatea bratelor si a proprietater.
Sunt numeroase doeumentele care constata, ca a-
tunci eind un taran se vindea rumin sau vecin unui
proprietar mare, el trecea in acea stare cu feciorit
lul si cu toatd mo0a lui, ceca ce iusamna ea el if
supunea persoana, familia i nioia lui eu titlul de
rumanie, dar ca pamintul lui, prin aetul inebeiet, nu
disparea in mosia proprietarultn.
Asa prin un zapis din 1610, unul Tudor din Voi-
nesti arata, cum sa se stie cum sunt datorin jupi-
nului Mihai en aspri '7700 si il stint datorin de atita
vreme, de sutil de 8 am de eind H sunt datoria a-
1STORICUL CHESTIEI RURALE 421
cesti aspri si mi aft pus zi de multe orl i acutn iar

m-am rugat de nu aft pus ziva de sfeti Dimitrie sa-I
platese asprit la zi ; iar sa nu i vol putea plati asprit
la zi, iar fiti rumin cu fecioril mei qi cu
toatet ntoia »tea". Prin un act din 1619 se vind 10
delnitt de patina Mirzit paharniculut; iar ruminii care
vor fi pe acele de1ni, sa aiba a-1 trage ea sa-I fit ru-
mint". Un altul din 1620 constata, ea s'a vindut
Stoica Zopa ett feriorit lut i cu toatà ocina luí sa-I
fie rumin". In 1622, Dragomir a fost vindut rumin
lut Sloichita Vistiernieul, C14 ociná Cit tot". Un do-
eument din 1624 vorbesle de niste rumini de mo-
ie Holinestt ;" unul din 1626 de rumini de »lo-
fie din Lungi". Un altul din 1628, glasueste: pen-
tru ca not acetI mosnen1 al satulul Polovinet fost-
am tott megies1 pre ocinele noastre; insa dupa acea
venit-am cu totit la jupinul Necula vistier de ne-am
viuda rumint not si feeiorit nostri qi toate
mastre". Prin un zapis din 1619.Melea din Po-
lovact se vinde ea rumin cu toatci moña tul aceluiast
Necula Vistier". Un document din 1643 arata ca
teja Basarab intareste luI Stroia vistier mal multe
cumparaturf de rutnint: Staneiul cu parlea luI de
ntoqie din Rascaieti, Dragotnir din Pollogt Cu feciorit
lut fi cit naoia lid de peste tot hotarul, Voicu
cu fratele sau Stroia i eu feciorit lui si cupartile
lor de mo§Ti cite se vor alege, pentru ca vin-
+kit el megiqi rutninl lul Stroia". Un document din
1645 arata ea aeelas domn intareste lut Preda
Udrea, logofett, pe mal multt ()amen'. din Daesti ca
sa le fie rumbo cu feeiorit lor cu pártile lor de
umie, pentru ca platise darea in loeul lor". Un do-
curaca din 1699 constata, ca satul Hurezul fiind
mal dinainte vreme ruminl de mosie al Buzestilor si
el rascumparindu-se de rumanie de la stapinit lor de
la Buzestt cu toate partilelor de mnie §i fiind niste
4')2IS rorun ROMiNII OR
oamem juded :111 slobozi, senlatu-s'au si de a lor Emma
voie s'an vindut rumini Ito Dumitru ChiurciThasa Cu
toate pàrile lor de inoie". Chid acesll minim se
rascumpara, ei 11 reian nìoiile lor ale error steipi,-
nire deosebitd nu o pierduse i tot cu ele se vind
din not( rum iii lu Chiurcibap. In sfirsit sa mai
citam un document interesant. din nenumaratele pe
care le-am putea insira, in care se vatl ca se sub-
stitue ea notiuni identice ruminul si delnita Mi. Do-
cumentul este din 1.372, si prin el Alexandru Voi-
vod da lui Lazar sa-1 fie ltn if)/ ruin in Stan al lui
Mogo s pe care l'au cumparat de la Stanciul drept
4000 de aspri, si a vindut Sta nciul mai sus zisa del-
n ita (adeca vra sa zica pe rumin, substituin(1 tin cu-
vint celuilalt) lui Stan din Stefanesti".'
Cind vecinii se rescumparau din sta-
rea lor de arbire, se intrebninta tot deauna formula .
rascumparindu-se de rumanie de la stapinii lor, cu
toate peirtile lor de inqie,'4 dovada ca de si el ca-
zuse in sarbire, pastrase proprietatea pamintulur lor
pe eare-I redobindeau indarapt, fiber de ort-ce sarcina.
Cind se intimpla sa se raseumpere ruminul sau veci-
nul numai pentru capul lui, fail de mosie, se insamna
aceasta, ca o exceptiune, anume in document. 25
Mal de sama este insa imprejurarea ca atunci cind
o fata vindea une alteia un rumin sau un vecin, tot
deauna se specifica, ca el era vindut cu toald mo-
23. Vezi doeumentele reproduse: 1610 Arltiva istorica, 1,1, p. '3. 1619;
Academia romina, Docamente, paehet XLI, No. 82. 1620 ; /bid., XXLIII,
209. 1622; Ibid., XL!, 102. 1624; Ibid., XXXII', 197. 1626; Ibid., LVIII,
17. 162.-,; Ibid., XXXI, 140. 1629; Ibid. XXXI, 140. 164-3; lbid.. XXIX,
39. 1645; Condica de documente /a .1rItiva statuluz, II, 5, p. 4. 1699;
Condica logofefiei Brancovanu, (needitd la Aril. statului), p. 103;
1572; Acad. rom., XXIX, 334.
Doeumentul din 1669, in Condica logofeEiez tut Brancovanu, p.
83. Mal vez1: 1638; Acad. rom., LXVIII, 125.
25. Document din 1658; Conclica logofetiet luz Brazuovaltu, p. 268.
31aI vez! 1694; p. 82. 1703; p. 694. 1703; p. 742. 1716; Acad. rom.,
Condica mcineistirel Arnota, p. 86. 1645 ; Acad. rom., XV, 17.
ISTORICUI, CIIESTIEI RURALE 423
i a lut. Asa un document din 1633 arata ea unul

Vasile din Rativoesti vinde hit Stroia logofatul
rumin Cristea Smaeioc din Stefanestt, cu feciorit lut
i ca delnifa lui din Stefanestt drept 9000 de bant.
Prin un zapis din 1618, unul Marcia Armasul ot Dra-
got(sti vinde jupinulut Ilrizea vornicul ,un run-fin
al sau din Gemenele anume Saya, cu delnifa lui,
citei se va alege panca lui, din amp, din peidu-
re, din arid, din azutul satului, de preste tot ho-
turul, Oki se va alege partea lui de °Gina." Const.
Brancovanu prin un hrisov al ski din 1602, arata
ea Petru Capatina s,i cu ceata kit s'au vindut
ea bate nioiie tor, reposatulut Mateiù Voda drept
80 de galbent ungurestt; iar dupa aceia reposatul
Mateiu Voda, i-a fost dat sfintei meineistirt Strehaia
ca toate moiile lor. Constantin Braneovanu, inta-
reste si el aceasta danie, dind ineineistirei Streltaia,
pe acei6 rumini cu toate moiile tor, fie-care cit
avea".2
Tot asa tntr'o judecata dintre dot boiert, Radu Le-
on hotaraste In 1668, cum se tie boierul Patrascu
pe Banut ruminul eu feciorir partea lui de
lnoie Ma se va alege". Prin acte de buna vole,
pro eit i prin judecati ruininul sat) vecinul trecea
la cumparator sao la ctstigator, tmpreuna cu pamin-
tul lui de hastinft, dovadei invideratei cà legeítura
intre out î pe4mint nu se stingea prin ceiderea
Mal mult Inca: se constata ea sarbil nu pierdeaa
ajar dreptul de a avea, pe linga proprietatile lor
inchinate stopinilor, si allele libere. Asa un docu-
ment din 1648 arata pe Cristea, runituul jupinulut
Stroia, vinzind o vie proprie a lui unut altut boier,
1635; Acad. rom., XXIX. 29.1618 ; Art. ist., I, 1, p. 23. 1692;
Condica 1u Brancovanu, p. 202.
1668; Acad. rom., LXX, 14.
424 ISTOR1A ROMiNILOR
lordaclie vistieru1,28 vie ce dupa ell se vede nu fu-

sese supusa in ruminie odata cu deinita lui, caci alt
felin cum ar fi putut ruminul unui boier sa viuda o
vie a Itii unui altui boier?
Cit de destept era simtimintul in rumitil, ca ei pa-
strase dreptul de a avea proprietatt, se constata din
faptul, ca niste rumini pretind a poseda niste mori
pe Bogdatiesti, mosie a manastirei Arnota. Egutne-
nul pune sa striee morile. Ruininii se jaluesc. Comi-
sia de judecata rinduita hotareste, ca nu s-a eazut
sa faca mori pe mosia manastirei, fiind rumba; ca
se intoarca egutnenul cheltuiala acestor moil si sa
ratnina ele pe sama manastiret".' Alt document a-
rata pe niste rumini slobozt i fara de mosii, av'end
piste vii. Judecata hotaraste ea sa alba treaba nu-
mal cu vita. iar pamintul sa fie al manastirei." Din
faptul ca in veacul de mal inainte (anul 1648) sarbit
puteaa poseda vil, deci si mori, iar ca acuma li se
tagaduese asemene drepturi, dar totusi li se recu-
noaste cel putin dreptul la proprietatea vitet, reiesa
intr'un chip inviderat, ea obiceiul mal vechin le re-
cunostea deplinul drept de proprietate, asupra altor
proprietati ale Ion de eit acele inchinate in rumanie,
care drept se tot ingustd, cu ell se inrautati soar-
ta sarbilor.
Conforin cu aceasta legatura a vecinului Cu ino.sia
luT, se hotareste, eind e vorba de stapinirea asupra
unor veeini slobozi fara de mosit, ca el apartin a-
celuT sat unde gi-aft avut rcideicina, adeca uncle an
avut pamint. Asa Neculat Mavrocordat judeca prici-
na dintre Partenie episcopul Romanulut i jupinul
Prodan de la niste vecini, si da pe aceslia episco-
Acad. rom., XXIX, 200.

1740; Acad. rm., Condira nuin. Arnota, p. 85.
1732; Acad. rout., Manuscript 500, p. Ti.
1ETOICUL CHESTIEI RURALE 425
puluT, pentru ca jail adeverit ea sunt din radacina

lor, din parintii lor, vecinil din Levensent ; ca et lima!
s'aa . .azut in satul lui Prodan, Ilitcanii i aiure prinlr'
alle sate pe unde aU pulut"." Ci41d era sa se arate
un vecin de uncle este, it se cauta unde-:g avuse va-
tra casei.32 Chid vecinii prin abuz era)) stratnotatl
in alte sate, uncle nu-qi avuse rnoia, et se jalu-
iau ea nu pot raspunde cisla; de unde se vede, ea
raspunderea birului vra legata de proprietatea sar-
bulul asupra painintului hit, eauza i pearl] care
precut)] an) vazut, rind vecinii la rindul lor, fugiaa
de pe mosiile lor, erau readtti eu deasila, spre
plati birul."
As.a fiind lucrurile, arbul pastrind dreptul de
i
proprietate pe bucata lut de pamint, cu toate

ingustase gera libertatet lut, intalegern rastringe-
rea pusa de obiceiul patnintului, ea vecinii sad ris-
niinii puteaïc fi vindull de al odatd cu
lor; ba prin o sinqire de retinere cretineasca, ae-
tul pentru desrobirea veeinilor din Moldova, spune
chiar ca trecerea stapinirei vecinilor catra alta fa
Dll era o vinzare a lor, ci ca atunct eind se vinde
mosia, oamenii sd nu se vinzd, ci ca nite seiteni
ai satelor, sat sei ramie, feicind slujba obici-
nuitä ".34
1712 ; Acad. root., LXV, 26.

1610 ; Ibid., Xl. 164,
1645 ; Ibid.. XXXII!, 144.
Mag. ist., 11, p. 290. Parerea d-luT Radu Rossetti, Despre clasele
agricole din Moldova in Revista //owl a cl.ltil Hasdeu, I, 1868, p. 470,
ea taraniT ar 11 fost numaT uzufructuarii loeurilor cultivate de el, nu
se peale sustinea fata cu dovezile din text. Piirerea d-sale se interne-
iaza nu pe fapte, ci pe un argument, ca daca dommil daruia acel sat
cu tot hotarul, san intaria posesiiinea aceluT sat ct . tot hotarul une!
a treia peroane, este evident ea ac1 Oran! nu puteau fi proprietarT
pe pamintul pe care sa hraniati". Nol nu videm evidenta argumentu-
luT. Apo'. lu Istorie nu se stabilesc fapte pe argumentar!, decit ca i-
poteze. Adevarid istoric trebile in tot deauna sa fie razamat pe de-
vez! documentale. Vezi asupra acesteT chestiunl, studiul noslru L'h y-
426 ISTORIA RON111111 OR
Pierderea dreptului de proprielate. Paralel

aceste imprejurarl care invedereaza constiinta unui
drept de proprietate al sateanulul, asupra paulintu-
lui pe ca re se 'mania, se ivesc alle serif de fapte
ca re trebuiatl sa intunece aceasta constiinta, tiara
nu in mintea celar ce lì U puteau uito ca fuse-
se proprietarT, de sigur insa in mintea celar marls,
ca re avea0 chiar interes a scurta memoria unel asa
starl de lucrurT. Incetul cu incetul ideea ca taranil
erail proprietarii farimii de pamint, din ca re isT tra-
geau traiul, fu inlocuita cu aceea ca cl erau numal
niste muncitorT ce se hraniau pe paminturile pro-
prietarilor. De la aceasta conceptiune pana la aceea
de a privi pe locuitori drept chiriasT, CII chi ria pla-
tita in munca, nu era de cit un pas, si acest pas
fu fa c u t , mai ales ca raspuns la revendicarde ne-
contenit crescatoare ale taranilor, revendicarl facule
nu e vorba, n u atita de el, cit de al ti! in numele lo r.
Trebue sa cercetain, cum s'a putut indeplini acea-
sta stra mutare a ideilor care a ohms, la shrsit, a
desbraca in teorie, aproape Intreaga nasa agricola,
temelia materiala a existentel poporulul romin si pa-
stratoarea neconstiuta a comoarel sale intelectuale,
de irnparlasirea la stapinirea pamintului. Nu e vorba
de a invinui, cum se face de obiceiu, pe boierl de
hrapire, de nesatioasa hicomie si de a prezenta pe
tarant ca jarla acestuT nesat al chisel mai puterni-
ce, ci de a intolege cum a fost lucrul Cu putinta
cacT atita este menirea istorieT, de a expune i ex-
plica desfasurarea trecutuluTproblema sigur din
cele maT grele si care ajunge fara tagada pentru a
umplea vastul privaz al unel
pothèse days l'histoire, comunicare fa'cuP.1 la congresul din Paris 1900.
Anuales internationales d'histoire, I-ère Section, Histoire comparée,
Paris, 1901, p. 39.
ISTORICUL CIIESTIEI RURALE 427
Inceputul stramutare) idee! de proprietate a sar-

hulla astipra petecului sau de mosie provine din fa
de legea de a se vinde sarbii fara mosiile lor, san
mosiile lara sarbl,rantanind acestia lipsitt de pamint.
Asa un zapis din 1628 arata, ca unul Andreiu a vin-
dut lut Vlad vistierul do! rumba, Goran si Dutnitru,
drept 3100 de han). Aresti rumini fost-an de tnosie
din Copaceni. Ocho cite au fost avut in arel sat,
fost-am vindut mal dinainte vreine tot dutnnealta;
lar rtuninii mal sus serio fostu-i-am lasat mie (des-
lipit) (leo de paminturile lor) ; iar arum ajunsu-m-a
nevoia si vindulti-i-am dunmealut, ca sa tnearga la
mosia lor lar la Coparent".35 Daca insa arel rumini
se intorceau la parninturile de pe care fusese ripitt,
In alte imprejurart deslipirea se farea pentru tot-
deauna. Asa alt document arata, ca Dumitraseu Clu-
cerul vinduse 1u1 Mateiu Basara!) niste rumini, "Usa
numai ca pelele lor, feirci de moi:i ;" de asemene-
hoierul Manta ot Dolgopol vinde lut Stoica un ru-
min Petre, fara feciorul san Ifritn, insa cu delnita
lut." Ifrini dect ratnine la Dolgopol rutnin fan mo-
sie. In catastibul mosiilor lut iordache Ruset, se
spune l'are altele, ca Neculat Costin i vinduse 5 ve-
cinl, l'ara sa se arate vre o mosie pe care el- ar fi
stat." De asemene Stanciul postelnicul cumpara o
parte din Braesti de la Dumitru, insa ruin-tal
nil fara de ocini." Alei avem o vinzare nutria) de-
oament, tara mosiile pe care statean, iar de alta parte
un document din 1651 ne spune, c.a megiesii din
Barbosit de jos, judetul Ilfov vind manastiret Cal-
dant§atrt orina lor, 1940 de stinjenl, drept 194 de
1628 ; Acad. Rara., XLII, 43.

1638 ; Ibid., Manuscript, 500, p. 17.
1640; Ibid., XXIX, 35.
1732; Ibid., XVIII, 89.
1633; Ibid., XXXI, 130.
ughi, fara de mil-tima," pastrind pe acestia, spre a-

ivinde mai tirzin cu alt pret. In ambele cazuri irisa
videtn repetindu-se ruperea sarbilor de pe mosiile lor.
La acelas rezultat conduceau alle imprejurarf, prin
care se aducea ruminilor o favoare. Anume se in-
limpia adese ori, ca un proprietar ierta de sarbire
pe vecin saU pe rumin, insci numal pentru capul
fär`d de moqie, de sigur fapta miloasfi, dar care
avea de etect a arunca pe vecin in yola soartei.
Astfelia Nericsa Logofeteasa iarta de rutnanie pe tott
ruminii din Golesti, sa fie in pace, pentru sufletul
reposatulut parintelui ei lani postelnicul ; iar orina
pamintulul o da fiulut el Radu logofat Dudescu.41 In
1720 gasim pe Anica Vorniceasa vinzind 112 din Po-
mirla lui Durnitru Alacri, inca faca vecini, cae! pe
vecint i-a iertat,42 bine intales numai pentru cape-
tele lor, faca de mosii.
In aceeast stare carlea sarbul, cind dorinta tul de
liberlate facea sa-1 rascumpere el singur capul,
precum se vede lucrul intr'un document prin care
ruminul Dragomir din Bogclanesti ¡ea barrí Cu im-
prumut de la logofatul Alexandru ot Costesti, spre
a se rascumpara de rumanie: ,ca sa fitn slobozt in
lume noi si feciorit nostri", si apoi trece mosia 110,
creditorului, raminind intr'adevar slobod in lume"."
Caracteristic este inca urmatorul document din 1678
In care se spune, ea ,am fost noi vermi doinnului Ilie
Sturza i duninealut ne-a iertat, sa fim volnici, sa ne
hraniin i sa ne ducem unde ne a fi voia noastra".44
Acesti vecini, asa artiticay In lume, umblao pribe-
gind din sat in sat, pana cind satut de asemene
1651; Acad. Rom., XX, 242.

1034; Ibid., XLIII, 3.
1720; Ibid., Condica ha Bap16, p. 43.
Ibid., Condica man. Arnota, p. 79.
1678; Ibid., Condica man. Barboqil, XXIII, 13.
ISTOR1CUL CHESTIEI RURALE 429
viata. se vindean sarbi iarasi unor boierT, de asta

data ¡lisa t'ara de mosie, i deel aproape de a fi a-
inestecatl ea Tiganil eare i ei isl vindean numai tru-
purile, san cm se spunea in un limbagin mal figurat,
si poate mai adevarat, sufletele lor. Un document
din 1641 constata, Ca 1.11111 multf oamenl se vind ru-
minT lui Maten! Basarab, spunind, ea ne-am vindut
noi de a noastra baila voie, rara niel o sila si ne-am
vindut no i 2'4 ocind"." Alt document din 1652
arala pe Vlad Turcanul si pe altit marturisind, ca an
fost inegies! si an locuit in satul unanastirel Miese-
caci acum ne-am vindut ruminl lusa fama de
mosit, cá n'arn avut 46 Tot asa ne m'ata un doc. din
1690 pe do! boieri judecindu-se de la un vecin. Dom-
nul intreaba pe acest vecin, daca are mosie in satul
boierulm reclamant. Vecinal raspunde ea nu are mo-
§-ie, si domnul il lasa dus in satul piritulul, ulule el
se oplosise.' Acestl sarbi nestatornici îi dan el sin-
gar! numele de venetici, precum o fac infr'un docu-
ment din 1671, in eare niste oament din Bragagesti,
reclamay ea rumini de manastirea Sneagovul, spun,
ea el nu sutil de mosie din arel sat, ci venetiel din
alta parte.48
;11.1)i1 inca se mal rupeau de pe paininturile lor,
prin ruga, pentru a sopa de greutatile birurilor san
de apasarea boierilor. Am eitat mai sus doeumen-
tele in care domnia poruncea ea se readuca pe satin
la salde br, ea sa-si platiasca cisla.49 Sunt nenu-
mande documentele care constata fuga sarbilor si
parasirea ocinelor lor, de Mal vremilor. Asa am va-
zut ea una din cele mai verla amintiri despre ru-
1641; Acad. Rom., XXI, 229.

1652; lbid , XX, 225.
1690; Ibid., LXV, 104.
4'1. 1071; 'bid., XX, 157.
49. 1410 sus, p. 417.
mini, npomeneste ca fugan, acet care fugise pe tim-

pul lut Milmea.5° Prin un document din 163 1 Irimia
Moghila onion lui Toderacu Camftraul, sa-§1 shin-
ga vecinit Cu toate bucatele lor, ori mide s'ar afla,
duca inapol la satul 5elleia.51 Un alt doc. din
1679 contine ordinul tut Sarban Cantacuzen catra
Murgulet Moldovanul ,,a-1 stringe a luf oament care
-sunt minim de la Moldova, ori uncle s'ar afla in
tara".52 In 1730 Grig. Ghica da o carte lut Miron
-Cuza, sa prinda veeinit unde s'ar afla, sa stringa toti
vecinit iTiganii, sa i duca la mosia lut".53 Asemene
Necint fugitt eran adese ori stramutati de boieri,
poate spre pedeapsa, pe alta mosie decit pe a lor
de bastina. Asa Neculai Mavrocordat da o carte lut
-Solomon Botez ea sa adune vecinit, de unde vor fi
Tasipitt, i sa't aaze iar unde-i va fi voia." Un alt
document fara data ne spune, ca ni§te vecint ar fi
fost stramutati din Sarbana in Bu§ila.55
Pe linga ace§tt sarbi, desradacinati din pamintu-
rile lor, boierit mat primia0, pe mosiile lor, adese
oi'I.oameni strain] care nu era0 priviti ca sarbt la
ineeput ; ha era0 tratatt chiar mat bine decit sarbit,
de oare ce era0 libert sa se stremute si nu emu
,Indatoriti a munci decit 6 zile pe an.5° Copiii si co-
boritorit mal departatt al acestor oameni vor fi in-
trat insa in rindul vecinatatei, dovada proeesele in
care sunt trat la vecinatate, chiar aeet wizati de
curind ea strain! pe mosiile boieresti. De asemene
cu slugile. /6qa un document din 1711 de la divanul
MO sus, p.416.
1631; Acad. Ram., IV, 156.
1679; Ibid., XLV, 27.
1730; Ibid., XXII, 42.
1712; Ibid.. IV, 218.
Ibid., II, 68.
A0zantintu1 pentru desrobirea verinilor din Moldova. 'Vag.
.4st., II, p. 290.
ISTORICUL CHESTIEI RURALE 431
Knejiel Moldova in timpul ocupatiel rusesti, spune,

ea oamenii bejanarl ce ati stat eiti-va anl pe mosia
Cauiestit i s'ati hranit acolo, sa s'aduca indarapt
si sa nu i lese sa se duca, arara daca s'ar dovedi,
ca ati apartinut altor stapini." Videm deei cum oa-
meni streini erati tras1 in sarbire, daca zaboviaa
citva timp de se hraniati pe o mosie. De asemene
un docutnent din 1636 contine judecata asupra u-
nul om reelamat de Maleocia ca veein, pe eind el
sustinea ca n'a fost vecin ci sluga."
Pe de oparte deslipirea satenilor de pe pamintu-
rile lor, i asazarea lor pe alte moii, unde boierul
le impartia pamint spre a se hrani, pe de alta ace-
las! impartire facuta la strainl saa la slugile boie-
resti, al earora urmasl intrati apoi In rindul sarbi-
lor, nu mal putin invechirea sarbilor adevarati, al
celor cu patninturile lor, sub stapinirea boiereasca
amesteearea lor eu cei1ali oamenl veneticl de pe
mosie, toate aceste imprefurei ri explica intuneca-
rea in min tea proprietarului a vechiului raport ce
lega pe Orbul originar de peimintullui, i consi-
derarea lui ca un om ce se hreinia pe moia pro-
prietarului.
Mal este apea de luat in privire o alta nevoie a
sateanulul carel impingea chiar pe el, a prefera sa fie
considerat ca impartasit cu pamint de catra boier, de-
eit ca aviml pamint propriu. Aceasta era inmultirea
copiilor sal*. Cum era sa-1 asaze, daca avea tnai mulp,
pe bucata lut de pamint, si ce le ar fi ramas din ea,
la o repetila impartala ? Daca, din potriva, boierul
considera pe noil venitl la ospatul vietel, ca pe niste
veneticl pe mosia lul, si le Mea pamint, tott copiil
sateanulul eratl asiguratt in traiul lor. Asa se sta-
1771 ; Acad Ront., II, 277.

1636; Ibid., IV, 234.
bili eu ineetul obiceiul, ea boierul sa fie dator a da

insurateilor o citime de [Airara, pentru a se brani pe
ea. Odraslele sarbilor contribuira deet si mal mult
la intuneearea dreptului acelora din eare ei se trageau.
Schimbarea raportuluf (tirare boier, si taran si con-
siderarea acestuia ea un oin ce se urania pe mosia
celta d'intal, este deci rezultatul unuf proces psico-
logie, determinat prin prefacerea faptelor exterioare,
si nu atila acel al unuf abuz constiut, repetat in curs
de veaeuri. El se ponte privi ca incheiat in legiui-
rea lui Caragea care spunea, ca claca este un chip
de eladire (traducere necorecta a cuvintuluf grecesc
itmfo7s6Tri;, eare insamna embatie, adeca inchiriere
veciniea) obicinuita in Tara Romaneasca si se intoc-
meste cind stapinul mosief primeste pe chicas, adeca
pe saditor, sa san pe mosia lui" (Cap. VI § 1).
Dar daca se schimbase in mintea boierului, cuge-
tarea asupra raporturilor dintre taran si painintul pe
care statea, ce se petrecuse in mintea acestm din
urma ?
Era peste putinta de stirpit, din cugetul taianu-

lui ca painintul este al luT, ciliar in cazul clip"
if era impartit de iznoava de boier ; caci fie-care din
tarani fusese proprietar sari fiu de proprietar si, (laca
el pierduse proprietatea, privise tot deauna aceasta
pierdere ca rezultatul uneT nedreplatT, unei asupriri,
dupa cum si fusese lucrul in nesfirlita majoritate a
cazurilor. Apol ce! mal multi din taran! se coboriral
din fostl proprietari al ocinilor lor. Acei ce se a-
sazau intre el, fie straitil, fie slugT, fie insurate1, Cu
trecerea timpulul si amestecarea Imprejurarilor, in-
cepeafl si el a se privi drept bastinasf pe mosia pe
care statean, si se imbracaa i ei cu traditiile ade-
varatilor bastinasi. Aceiasi stramutare a pozitiilor care
impinsese pe boierf a nu vedea in locuitori deeit oa-
ISTORICUL CHESTIEI RURALE 433.
inenT ce se hranian pe mosiile lor, adusese pe taranl

a se privi en totil de stapinitorf cu clreptate al pa-
minturilor lor. In fie.care clasa, dreptul se rasfrinsese
dupa imboldirea interestilui individual si sadise in min-
tea fie careia din ele, en atila mai adinc cu eit se
scurgea timpul, protivniee asupra naturel relatii-
lor juridice ce legan pe locuitorl de pamintul pe eare
stateau. Pe cind boierul inglobase majoritatea sale-
nilor de radacina in minoritatea veneticilor, satea-
nul minorita tea veneti c lu massa celor
de liatina. Pentru proprietar, toti satenit devenise
oament fara patnint de la inceput, sau pe care-1 in-
strainase desavarsit eatra proprietarf. Satenif din pro-
Uva se priviau en totii, ea vechf proprietari ai pamin-
tulu pe ea re el ist duceau tralul.
E
Cine avea pentru el dreptatea? Cum s'ar mal putea

deslega aceasta intrebare, eind veacuri intregi o im-
pletleise si o ineileise intr'un chip nedeseurcat ? Daca
este insa sa se hotarasca lucrul duna inajoritatea ca-
zurilor, este inviderat ea dreptatea statea pe partea
taranilor, care mal avean pentru ei si argurnentul
t'ara raspuns, ea nu se putea ea temelia poporului toc-
mal sa fie privita ea deslipita de pamintul tarei sale.
Istoria insa nu este (1[1-Tul unde sa realizaza ideea
dreptatei. In lupta intre formatinnele ce le impinge
la 'Lupina, izbindeste formatiunea cea mal tare, cea
mai eu rost de a trai. Relatiile nitre proprietart si
tarant impinsese, la suprafata apelor trecutulul, cele
doua coneeptiuni protivnice asupra raportulul tara-
nilor cu pammtul pe eare statean, conceptiuni oglin-
dite In mintea eelor doua clase si ele protivnice, ba
ciliar vrajmase ale proprietarilor si locuitorilor. Era
vorba nu atit de eare din ele era mal intemeiata pe
dreptate, cit mal mult de care din ele era 'llenita sa
repoarte izbinda in lupta pentru viata, i istoria tre-
bue tocinal sa arate pentru ce coneeptinnea taraneas-
28
434. ISTORIA ROMINII.OR
ca izbuti sa hicalce pe acea boiereasca, i aeeasta

tocinai in o societate condusa i stapinita de boieri.
Pentru a intalege cum s'au putut petrece asa Le-
va, trame sa reluam jaras1 tina desfasurarei evene-
mentelor.
Urbariile. Schimbarea petrecuta lu cugetele bo-

ierilor asupra raportulul ce-1 lega de sateni fi ceca
ce privea pamintul pe care el traiau, trebuia sa
tariasca inca indatorirea acestor din tirilla de a mun-
ei proprietarulut un numar de zile rara plata pe an;
caci daca mal inainte indatorirea aceasta 1st avea
o birsia in un fapt petrecut o singura data, prin care
taranul Mirase in stapinirea proprietartilin (caderea
lut lu arbire), acuma prin ideea punerel la inda-
mina a pamintului spre cultivare, proprietarul credea
ea oferia taranului ni i echivalent statornic si toldea-
una de fata, pentru [nunca ce-1 cerca. Din ateste in-
datoriri reciproce ale taranilor si proprielarilor, se
nascu nevoia de a se stabili regule pentru a Ion in-
deplinire, ceca ce dadu nastere la urbari1, adeca la
toctnell ag,ricole intre aceste dona marl clase ale po-
poratiel romanesti.
Ca cel intar urbariu, poate fi privit, pana la un
punt, hrisovul pentru desrobirea vecinilor din Mol-
dova, din 174,9, al lul Constantin Mavrovordat prin
care, prefacind obiceiul vechiu al muncei fara so-
roc, primeste alt obiceiu ce incepuse a se forma pe
alocurea, de 24 de zile pe an, obiceiu ce se con-
stata a fi fost in intrebuintare de pe la sfirsitul veacu-
lui al XVII-lea.' De la Constantin Mavrocordat, nar-
tul de 24 de zile devine statator.
59. Ve7I doeumentul eitat mal sus, p. 418, nota *19, de la À ntonie
Riv-et,1677, asupra veeinilor din CiorbeJT cate dispune ea sa luereze
7ile pe luna. Adaoge un dor. din i72 de la Glu. Duca. Uricarul, V,
p. 233.
Imlatorirea la munca a sateanultil fiind determinata

In chip cu tottil nelamurit prin numarul zilelor, ur-
luan intre el si proprietar necontenite frecari.
nil pretindemi, ca li se cere prea multa munca, iar
proprietarii se jaluimi, ca nu se pot muitami eu a-
ceea eit va putea un om sa munciasca pe zi; cind
el nu inerge la lucra decit aproape cind e soarele
de amiaza si se (luce a casa un teas, dona, inainte
de asfintit"."
Grigore Chica, in domnia luI cea d'intal din Mol-
dova, face dreptate ambelor parti, pe de o parte re-
ducind 'numarul zilelor la 12 din 24, iar pe de alta
hotarind nartul muncei ce fie cure locuitor era da-
tor sa indeplineasca lu cursul unei zile. Prin hriso-
vul san din 1766, el dispune ca 12 zile sa lucreze
fieste-care satean intr'un an stapinulul moieI, insa
4 zile prinnavara, 4 vara si 4 toanina, iar cei de la
satele de margine (expusi la pradaciuni) numai ' 2,
adeca 6 zile. Nartul muncel era: 60 de palme pe
zi aratura; 12 prajinl falcestl; treI dai sacerat; 12
falce cosit, munca ce intrecea puterile unul om pe
zi, i 'are reprezenta in realitate un numar cel pu-
tin indoit de zile, pricina pentru care niel boierii
nu se opusera la aparenta reducere a numarulul zi-
lelor.61 In curind insa boieril se rasgindese i, prin
o anafora infatosata aceluiasi domn, in a doua lul
domnie in Moldova, in anul 1775, (lupa ce incep prin
a expune istorieul relatiilor cu taranii, aratind cum
la inceput el lucran fan soroe, iar de la Constan-
tin Alavrocordat 24 de zile, nepomenind macar de
reducerea t'acula de domnitorul catre care 1i indrep-
tan cererea, se roaga de el ca se sporiasca zilele de
'nutra ale satenilor la din 10 zile una, adeca la 36
Asa se jaluet;le hoierul Vasile Ciudin la 1792; Academia ro-
',ami. XXXVIII, 152.
Uricand, H, p. 218.
pe an. Dotnnul, prin hrisovul san din 1776 (san

1777data nu este sigur eetita), de si reeunoaste in,
principia cererile boierestl, gasind insa ea starea lo-
cuitorilor nefiind intr'aceasta indernanare, n'am lasat
a se indeplini aceasta dreapta i potrivita cerera", si,
lasa tot 12 zile cum fusese mal inainte. Pentru a
multar-ni musa inacar intru cit-va pe bojeo', Grigore
Ghica adauge, pe litiga cele 12 zile fixate prin hri-
ovill din 1766,, inca urmatoarele sporirl la munca,
taranilor sa faca dona ciad pe an; sa intocmiasca,
inzurile i morile; sa dee ajutor la repararea aca-
i-etelor ; si faca elle o podvoada (caratura) Cu inda-
parta;.e potrivita."
Boieril insa nu se lasa, ei cauta a spori munca
Oranilor, adresindu-se catre Alexandru Moruzi in
1S05. In tinguirea lor, ei repela pe acea a lui Ciudin,
spunind ca chiar acele 12 zile pe an, taranii le fac.
numarind numai zilele, fara sa lucreze slujba ce se
envine unui muncitor pe o zi; izvorind din aceasta
pricina necontenite prigoniri intre stilpinT i sateni".
Boierii nu mal staruesc asupra numarului zilelor cara,
mar' la urma, le era Cu totul indiferent. Ei obtin un
spor in nartul muncel: 80 de prajinl de arat i gra-
pat; 15 prajini prasila, in care sa se culminda si,
strinsul si caratul recolto laude pe ele; o falca
Anaforaua din 1775; Mag. ise., If, p. 295.
Hrisovul e reprodus de Uricar, en data gresititde 1773, intru,
eit el atninteste anaforaua din 1775. Tot asa de grestt a fost repro-.
dus numarul zilelor de muncA acordat, 61 in loc de 12, adeca mal,
mult clirar de cum eereaii hoieril, 36. Greselere aceste se adeveresc
din Alciituirea ponturilor pentru indatoririle dintre stapinif moqiilor
qilocuitorii din oblaqtia Basarabiei din 16 Mai 1829 (publieatie romil-
neased i rnsasdi in Bibl. Acad., Colegia Sturza, No. 4107) care, vor-
bind despre anatoraua din 1775, prin care boieril cer 36 de zile,
de hrisovul dat asnpra el (acel reprodus de Codrescu in Uricar. cu
data gresita, 1773). spune, cit Ghica a refuzat tererea boierilor Orla
eind loeuitoril nu vor veni la o mal buina stare", si lasit in deplinii-
putere pomenitele de el osabite ponturl ce se numesc a vistieriel:.
12 zile pe an, prin eare s'ad hotarit ea lucratoril de p5.mint sa lu-.
creze pomesnicilor i &jifia sa dee".
ISTORICUL CHEST1EI RURALE 437
fin de cosit, adunat cladit in stog; patru ciad;

i
caratul a doua cara de lemne, dresul morilor, fa-

verea ingraditurilor tarinilor si dijma din toate pro-
ductele lor; dreptul a vinde bauturi in sat, ramine
pastrat numat stapinulul mosiei"."
Sa cercetam acurna, partea eealalta a legaturilor
dintre proprietari si satenT, citimea de pamint pusa
de cei d'intat la inda mina celor din urina, in schimb
pentru munca ce li se cerca. Cu toate ea, din lipsa
de documente, nu pulen-1 expune istoricul citimei de
pamint data de boier locuitorilor de pe mosie, con-
stalam ca la sfirsitul acestei desvoltarl, intinderea
de parnint data locuitorului, dupa aceiasl anafora din
1805, era urrnatoarea :
8 falo finat, pentru 16 vite fruntasului
6 12 mijlocasulul
3 4 codasului
3 starel a patra.
In afara de finat, mal avea sateanul acelas nu-
blar de falci pentru pasune, iar loc de aratura dupa
gloata, adeca (lupa numarul sufletelor din casa. In
total deci avea fruntasul cel putin 16 falcl, mijloca-
sul 10, codasul 6 si starea a patra 3. Aceasta pen-
tru asazate in partea cimpulul, intre Prut si
Nistru. Pentru acele dintre Prut i Siretia, se redu-
64. Anaforaua din 1805 in Uricarul IT, p. 129: am chibzuit o ma-
Suratti indatorire a slujbeT anului". Asupra MuntenieT nu avem niel
o §tiinta despre urbarit, de oare-ce niel unul nu ni s'a pastrat. Con-
Matarea acestel imprejurarl s'a facut de Dl. Dimitrie C. Sturza Sebe-
ianill care a facut o intinsa culegere de documente privitoare la ta-
kani. Ma folosese de prilej, spre a multarai D-lut Sturza, pentru pu-
iterea la a mea dispozitie a bogatel sale culegerl care mi-a scutit os-
teneala de a cerceta insumi arhivele rasfoite de d-sa. Aproape toate
documentele eitate de mine din Academia romina, sunt luate din
copiile d-sale.
438 ISTORIA ROMISII.OR
cea numarul falcilor pentru Fruntat¿, de la 16 la 12 §i

III proportie celorlalti. La locurile simule de la milite
intinderea se reducea inca pe juntatale. Mal era da-
tor proprietarul a pune la indamina pamini pentru
insuratet; dar nu putea sa lie legat a da satenilor
peste, tot mal mult de 23 din intreaga lut mosie.65
Aceasta dispositie din urbariul lut Moruzi din 1805,
care era numal rostirea unut vechiu obicein, este
intarita inca in 1828,66 de Ioan Sandu Sturza dom-
nul Moldovet, de unde se vede, ca lipa de piel al
pamintultu tarilor romine staruise pana in ajuntil
tratatulut de Adrianopole, in 1829, si ca numat de
acolo inainte, schimbindu-se daraverile comerciale
ale tarilor romine i activindu-se exportul grinelor,
cultura lor incepe a se intitule, a hui avint, i marit
proprietart incep a-0 da sama de bogatiile ce le pu-
tea() aduce intinsele lor latifundit, daca in loe de a
fi aruncate la taran', ele ar fi cultivate in folosul lor.
Aceasta schimbare in interesul economic al claset
stapinitoare se rasfringe in Regulamentul Organic,
facut de ea, in unire cu Ruisil, noii stapini al tarilor
romine.
Anaforaua din Uricar, 11, p. 136, este data ea reprodusa (lupa

original. DupA alt urbariu, publicat dupa o copie, in 31ag. ist., II, p.
306, i care con tine numal ponturile, adeea hulatoririle reciproce a lo
satenilor i proprietarilor, farA anaforana insolitoare, i nu poletg
data, de i se spune a li de pe vremile 101 31oruii, se da intr'un alt
chip nuniarul faleilor puse la nalamma taranultn, de proprietar,
me : fruntastilin 4 falei fina t,4 pa,zune si aratura, in tolu112 mij-
loca.ultn 9 .si eodasului 6 fdlel, iar clase.1 a 4-a 3 faleT, l'ara a se araia
daca' aceasta. citiine. este pentru pa rtea eimpulut sau pelan aeea din tre
Prut si Siretiti. Cbiar insa (lupa acea,ta de a dona ve' siune, se vede
ca tutauii aveau intinder1 mar1 de parmnt, dupA veche. Un
caleator ungur, Vincenz Battbyany, Reise durch einen Theil Ungarus,
Siebenbargens, der Moldan nd Walachey im Jahre 1505, Pest, 1S11.
p. 105, spune ,,Der moldauisehe Bauer ist von seinen D'erren mit
Grundsttinkeit, reiettlielt ausgestattet, und entrictitet ihm dafilr nur den
Zelintel des ErtrAgnisses und 12 Frobntage".
Uricartd, El, p. 225. Asupra acestift document, pe care-I sea-
pasem din videre, atras luarea aminte d. A. C. Cuza.
IS1ORICUL CilLSTIEI RURALE 439
Aceasta fusese desvoltarea chestiunei rurale, in ra-

za el neconstiuta, pana la regulamentul organic, en
care se incepe o noua raza, voita si contiuta si va-
re trebuia sa alba o inriure eovirsiloare asupra con-
(Hijitor economice in cave hala taranul romin. Sa
expimein aceasta a doua perioada a desfasurarei ches-
titulo milite.
liegulamenitil organic. Ilegulamentul organie
era o impacare intre 11119' si boleo. de oare ce Mi-
sil, daca votan sa aduca ceva ordine in tarile
mine, linean tot odata a nu-si instraina elasa lor
condueatoare. Kisseleff se plinge adese ori entra gu-
vernul sau, despre opozitia ce o inlimpina printre bar-
bosii mal ales cind el se incerca de a le in-
gusta intru eitva privilegiile si si favorizeze pe ta-
ralo'. O as;a legiuire, de si putea sa colaina inlatu-
rarea multor rale apuraluri ale trecutului in privirea
raporturilor filtre boieri si tarani, trebuia sa cu-
',rinda o ingreuiere a aeestor din urma in folosul
eelor
lngreuierea se vede pe de oparte din faptul, ea
darile su t) aruncate miniai pe spa tele taranilor. su-
primindu-se toa te darile indirecte pe ca re le platiaa
mainte i boieril i inlocuindu-se inlaturarea lor, prin
',acarea birulm, de ca re boierh era° sculiti; apoi
prin spovirea citimel de n' unta pe ca re taranul era
legat a o face in folosul boierului si in stirsit prin
reducerea cu totul insamnata in intinderea pamin-
tulm, pe cate boierul era indatorit a-1 pune la in-
da mina taranulta, iii schimb pentru nunca t'actúa
de el. Anuble, pe cind dupa anaforaua din 1828 ta-
ra nul era obligat sa munceasea stapinului sao 47
de zile pe an, dupa regulament aceasta 'nunca se
440 ISTORIA RONIIN11.012
ridica la 53 de zile." Pamintul concedat de pro-

prietar locuitorulut dupa nona legiuire era de 51 2
falc1 fruntasulut, socotit pentru ('Cl mult patru bol
iiI lui, lar pentru prisosul vitelor sale ti ebuia sa se
intaleaga cu proprietartd. Se reducea deci pannntul
ce i se dadea din vechime aproape cu o treime din
ceca ce era. Acest fapt prea insamnat este mal in-
tal relevat de instn; comitele de KisselelY care spu-
ne, intr'o nota clara ambasadortil rusesc din Con-
stantinopole, ca clauzele regulamentulu1 moldove-
nesc nu incuviintaza satenilor aceea0 intindere de
pamint ilasa sa subsiste pentru evahiarea mun-
ce1 clauze invederat impovoratoare pentru sateni §i
care o devin cu atila mat mult, de cinc] intinderea
de pei mint, la care ei aveall drept, a fost reclusa
in asemernare, la junratate din ceca ce era"." De
aceea si deputatit taran! arata In divanul ad-lmc
al MoldoveT, ca Mainte de Regulament, sateanul
avea 10, 1 si 0 de falc1, ridica vite, 11 prindea
nevoia; cu regulamentul munca s'a impovorat, iar
penninturile s'un micvtrat"."
67. Pentru partid inuncel, dtipa anaforaua din 105 i hrisovul din
1828, s'a redus zilele in 'nunca ; pentru regulament care revine la
sistemul (le 12 zilc pe an fixind insA muncile de electnat pe ri. (lupa
calculele (acule, !esa numarul de rile pusa in text. Ver! Istori« Ro-
minilor din Dacia traiand, VI, p. 120 121. I.hipa socoleala autorilor
amendamentuluI subseinnat ni trunte de episcopul Sendrea, in diva-
nul ad-hoc, deosebirea de intnica dintre urbaritil tul Alorn/i i regu-
lament era mult mal mare. Tata ce socoteala fac e1: Dupa sfatistica
principeluI N. Sutu, pontuil luI Al. 141orurl se ridica la 40 de rile. Cut
inmullirea lucrului ce exista in Reg. Organic, dupa .-.ocoteala agrictil-
torilor, locuitorul [ara bou, lucreaza 20 zile la popusoi, 12 rile la pule
alba, 14 zile la fin, 1 zile la meremet (in total .50 de zile);peste a-
ceste /ocititorn/ cu 2 bot inaT lucreaza 8 zile podvada, i rile tenme,
si4 zile artur l grapat (peste tot 66 de zile); iar pentru acel Cu 4
bol' se mai adatiga inca 6 zile peste tot 74 de zile , afara de eventua-
Mutile timpurilor i alte ingrenier1". Buletinul qedinfelor adunare(
ad-hoc al Moldove2, Buletinul 21 suplementtil XV.
6. Kisse/eff c. Butevieff, 2 Aprilie 183, Uricaral IX, p. 339 si
310-312.
69. Sedinta din 18 Decenivrie 1857 in Buletinul deshaterilor diva-
Iasi 1858 No. 2.
IsToRicul. CHESTIEI RURALE 441
Urinarea ingustaret paminturilor fu t'atila pentru

gospodaria sateanulut. El trebui sa se lepede de
cultura vitelor, de oare ce, pamint indestulator de
ima finat nu avea, in intinderea ingust a data lut
i
de Regulament, lar invoielele cti proprietarif pen-

tru concedarea acelm painint deveuiau tot mai in-
greuieloare, tu cit se intindea cultura grinelor, se
destundau tarinele si se stirpeau padurile. Taranul
trebuia iar sa-st robiasta 'nunca, pentru lirani
chiar si putinele vite ce erau neaparate pentru
cerca traiulul sau, i daca se reinflinta sub o alta
forma, pe linga indatorirea lut de a plati in fie tare
an o suma insainnata pentru rascumpararea 0.7°
Asa, se tate tu incetul ca se ajunga fruntasl, co-
dasit de alta data eu 4 vite; inijlocasit mal avura
numat 2, iar codasii niel una. Regulamentul orga-
nic i nu legea din 1864 care nu face decit men-
fine citimea de pancha incuviinfatei de regulament,
este ded cauza decadera starei economice a fa-
ran ul tei romin.
Revolutia din 1848 aduce iarast pe tapet thesti-
Linea rurala. Atit dorintele partidei nationale din
Moldova redactate de M. Cogalniceanu cit si pro-
clamatia de la lslaz a !Lit loan Heliade Radulescu
contine in programul reformelor cerute, desfiintarea
clacet sau a boieresculut." Sub aceasta terere de
desfiintare a clacet se intalegea insa improprietarirea
taninilon, lasindu-li-se ader a pnminiturile pe ca re le
G. Sion, snune in Tro»tpeta Carpatitor, 25 Aprilie 1865, eum
ain g5sit pe fostit mai elfteasi loarte snp5rall pe 'caca ruralft, fiind ea
se destlintae iuvoielele ce avtisese de mal inainte cii mine. Supararea
lor era natural. fiind ea locurile pe care i-a facut proprietart i u le
icu pentru iZ1IÌ, n iì pentru finar qi de aceea «u liad loe de la
mine, obligindu-se a-1 plati prin inunca".
Dorin(ele partidet naCionale din Muldova. IasT 1848. Pontul
35 Iii. e ; I. lleliade, 3fémorie sur l'histoire de la régénération rou-
Paris, 1858, p. 65.
44 IS roftiA ROMiN11.01I
posedall, t'ara obligittie la 'nunca si lita. Balcescu

explicind intalesul revolutie! din 1848, lata cu acea
din 182,1, spunea ca revolutia din 1848, avea de
stop reinoi rea revolutiel democratice, adaogindu-se
pe linga ea, o nuant.a sociala, improprietarirea ta-
ranilor".' In jurul acestel idel se fac luptele si ras-
turnarile cele rapezi care caracterizaza scurtele zile
ale guvernului provizor din 13ucurestl. Dupa ce a-
cest govern se intareste intru cit va, prin reinloar-
cerca lut din Tirgovistea, el institue o comisiune de
boieri si 18 farani care sa se intaleaga asupra
reforme! ce era de facufmasura foarte nepotrivita,
de oare ce delega juderata lucrulth, insusl fetelor
interesate. Taranit vare venise in mimar denlin nrin
deputatilbr, Lilian, Badea, Eni Cojocarul si reo tul
Neagu zugravesc, In colori foarte vil si in o !n'iba
inliorita, suferintele suportate de el in ti In regu-
lamentului organic. Er spun, ca n'am ,r¿tiut.
mic de regulamentul facut de d voastra i ne am
pomenit de odata cu el in spinare ; arata apot cutn
sunt tratati taranii de proprielari; cum sunt
cu biciul, 1(1110 din sinul familiilor lor in timpurile
cele mili grele dust cu sila la munca ch»pulul
I
ea adese ori saptamina l'Arenga lucreaza ; huna oara

pentru a cara porumbul la patul, se socote,je nu-
mal (lrept O zi de munca ; ca se trimit ispravnict
vin §i arendash cu gonaci, ne tin lega ti ne I
adue iarasi la 1-nunca, intoctnal ca pe niste rolh, in-

chizindu-ne prin beciuri si prin coserele d-Ion, la
vreme de iarna, fan de niel un foc, ha aruncind pe
nol apa ca sa degeram si cu patima acelora sa se
sperie ceilalti. Iar cind e vorba de a aduna ostast,
dorobantf, cordonarl, potecari si ori ce alt feliu de
72. Scrisoarea hit Y. Balcescu c. _roan Ghica in I. Ghica, Antintiri

din pribegire, p. 475.
1STORICUL CIIESTIEI RURALE 443
Shiba l, in urnirea poverilor, cine altul i a (tat deeit

not ? Si cer bani, producte, nutreturi, vite, podvezi;
cine le implinete de cit iarasi noi din saracia noa-
Apol, (lupa astfeliu de jartfe facute eu singele
sudorile noastre, oare nu e [JACtit inaintea lutnei
si a lui D-zeu, ea tom»i not sa tint straini i ne-
uter/do it) pamintul nostril"? Taranit cer (lea, ca
iinbunatatire a soartei lor, SA li se dee o particica
de painint in ¡tibia proprietate ; lar care ar vra sa
lucreze mai mult pantint, sa dee din productul scos
(le pe el, dijnitt proprietartilln. Ei hotaresc intinderea
(le pamint trebuitoare pentru traiul lor, conform cu
slarea lor mai veche, la 14 pogottne la eimp, 16 la
Italia, 11 la podgorie i S la munte. Proprietarii
raspundeau ell argumente contra doctrino socia liste,
opunind teorii, cererilor lainurite ale poporulni.
spuneatt, itrin organtil boiertilin Labovari, ea a se
pamintul de la proprietari spre a-I da laranilor
ar ti un Inert) ne mai pomenit ill iSiOria tuturor
nearnurilor civilizate ; ca cererea !or se va intinde
alto la %rite, ha ni, haine, !ji la tot feliul de avutie
ea al uncí cind s'ar atinge dreptul proprietater, ni-
mine nu s'ar mai sili sa se inavutasca, si lutnea se
va intoarce itir la starea dobitoreasca". Proprietarii
cercan necontenit, ea taranii sa recutioasea stintenitt
proprietato, la care taranit raspundeaa eu hotarire;
Si not sfintim proprietatea, dar (lupa ce se va
; acuma nu putem". Alt deputat al proprieta-
rilor, Robeseu, mergea pana a recunoaste ea pot
avea tara nit trebuinta de a fi improprietariti; drep-
tul insa a cere atare lucru nu-1 aveab". Cu bate
ca Ioan Ioneseu care conducen desbaterile, sprijinia
necontenit pe taraw, ele nu condusera la nici un
rezultat. Proprietaril venise la ineeput in nunaar de
7 nutnal; dupa aeeea se urcase la 11; dar se retra-
sese in elll'illd mal multi din el, spre a nu fi fata
444 roRIA Romimi
evie 2 3 trebuitoare pentru a se puh a hm o hotarire.

Proprietarii atila numai concedase, ra sil N'inda la-
ranilor vetrele satelor cu o raza imprejur (le 20 de
stinjini, elle un leu stinjinul patrat, platita in bani
pe sin." t.5edintele devenind din ce in ce mai fur-
tunoase, locotenenta domneasca ce inlocuise in a-
eest rastimp guvernul provizor, se con vinse in curind
ea atare comisiune putea deveni primejdioasa, (luid
prilej de desfasurare tomai miel ti uilor rusesti, si se
botan i sa desfiinteze comisiunea de boierl si de
tarani. Suprimarea el' fu asa de bine privi ta, incit
foaia ce apara interesele satenilor felicita pe loco-
tenenta ca ati stint, cu aceasta imprejurare, sa (lee
de gres plan tulle dusmanilor panel".
*tirbeiu si Grigore Ghira se ating din 11011 de acea-
sta delicata daravere, prin legile lor din 1 85 1. *lb.-
beiu sporeste numarul zilelor de mimen. de la 1 2 la
22, dar reduce in chip simtitor nartul luerului de in -
deplinit, suprima apoi transportul earalor de tenme,
si ziva de plug ce se introduse prin abuz peste cele
obicinuite, i lidien, de la 1/2 de pogon la unul in-
treg, loen! de izlaz pentru eapul de vilit. Apoi legea
contine inca un progres asupra trerutuhu, (n'in
fa plul ea reguleaza mochil ruin trebuiau t'acule
tuirile de buna voie, pentru pai»intul trebuitor tara-
nului preste intinderea lega la. Stirbeiu pastreaza dij-
ma. Principiul legei luiStirbeiu este 'lisa tot acel al
condirei lui Caragea. El priveste pe locuitor tot ca
chi iia ai pamintului, si legea numai ea o masura
trecatoare, pana se vor putea introduce deobstie
Muntenia aleatuirile de bulla voie, ,la care
priveste mai ales iluhul arestel legiuiri si pe cate se
sileste a le inlesni prin Emite mijloarele". Am vazut
7:3. Chestiunea proprietatez desballtlä de proprietari satent la

1848, editala de C D. Ariceseu. Bueuresti 1862, passim.
IYIORIC Uf. filF.STILI RURALE 445
insa, ca aceasta conceptjune mi era acea intemeiata

pe desfasurarea islorica a raporlm.ilor dintre propri-
etari i taranT. Coneeptiunea legel hit tirbeiu 'hila-
tura pentru tot deauna dreptul de improprietarire.
Legea luT Grigore Chica paraseste lar sislemul zi-
lelor de lucra, revenind la nartul nuinceT, reducind ci-
timea acesteia si usurind pe taran, mai ales prin re-
ducerea zilelor de inereineturi la 4 din 13 si sporind
cu 20 de prajini imasul de cap de vita. Teoretic ea
nu se rosteste asupra naturei raportului dintre pro-
rielar si satean. Ea mal hilatura dijma cea pastrata
de legea 1111
Nu se poate tagaclui ca ambele legiuiri, mi tot prin-
cipiiti hoieresc al legei lui $tirbeili, constitue un pro-
gres, in senzul usurarei taranul iii, progres indeplinit
tara de voie, sub presiunea luminilor timptilur.
Divauurile ad-hoe. Cind la 1557 se convoaca
divanurile ad hoc, spre a rosti dorintele tarilur ro-
mine asupra vii toa rei lor reorganizan, divanul Munte-
niel ca re se margini numai la schimbarea situatiel
din arara, nu putu atinge chestiunea rurala. Cu to-
tul altteliu arel al Moldovel care infra in debate-
rea reformelor launtrice si se izbi de stinca chestio
rurale, asa de cumpla, incit era sa va4ringa, ()data cu
ea, ciliar si principiul cel nutre al unirei tarilor su-
ron. lata cum se desfasura aceasta periculoasa ches-
ti une ca re, actinia putind fi tralata mai in libertate,
trebuia sa deslantuiasca patimele i sa atite intere-
74. Legea lutt+tirbeiu publieata pentru intaia oaril in impre-

unil eii instruetiile i mal multe anexe sub titlul : Instructif pentru
introducerea ?tonel legiuir priritoare la reciproacele drepturt Si "inda-
tarirt ale proprietaralm i al lucratorului panzintulta, Bueurest1 Tip.
Statultd, 1851. Comp. M. Cogalnieeanu .`qtergerea pririlegiilor boiereVt.
desrobirea Tigastilor !fi eazanciparea (a yrnilor, dkeurs nistit in A-.
eadeinia romina, 1 Aprilie 1891, Bileurestl 1891, p. 34.
sele, intr'un grad chiar mult mal insamnat decit in

comisiunea din 1848.
In sedinta a 27-a din 16 Decemvrie, satenit aduc
in sinul divanulut propunerea reformelor cerute de
et, propunere frumos conceputa si stilizata. Et se tin-
guese, ca pana asta-zi bate sarcinele cele mat grele
numat asupra noastra afi fost puse si not tlict de u-
nele butting ale taro nu ne am indulcit ; iar altil, tara
sa fie supust la nici o povoara, de Wahl mana el
s-a0 bucurat; ca not biruri grele pe cap am platit
oament de oaste numat not am dat ; ispravnicii, ju-
decatorit, privighitorit i jandartnit numat not i-am
tinut ; drumuri, podurt si sosele numat not am lucrat
podvoade si havalele numat not am facut
boierescurt, zile de meremet numat not am indepli-
nit ; claca de voie si fara de voie numai not am dat
la Jidovul orindar, ca sa ne saga bata vlaga numat
not am fost vindutJ; bautura scumpa si otravita nu-
mat not am Ma; pine neagra §i amara udata cu la-
crimi numat not am mincat ; batalit §i rezmeriti, rind
ah fost tot greul numai noi 1-am dus ; osti cind
venit, not le-am hranit, not le-am slujit, not le-am pur-
tat ; ca cel cu puterea tara-st parasia, peste hotar tre-
cea ; nevoia si greutatea o &wean eel ce ramineah
la vatra lor. Tara aceasta nici ha], nid maestrii, nict
mestesuguri multe ca alte tail nu are ; toata imbelsu-
garea bratele i sapele noastre o aduc. Cita-i Duna-
rea de mare si de larga curge Hui sudorilor noas-
tre, se duce peste mari s:i peste hola re, acolo se pre-
face in Hurl de aur si de argint si curg iarasi ina-
poi, de se revarsa in tara noastra ; iar Doi de la ele
nidi ca ne indulcim. Ciad ne-ain jaluit, ciad ne-am
pasurile chid ne-am spus, ispravnicul ne-au
batut, privighitorul ne-au hatut, jandarmul ne-au
tut, zapciul ne-aci hatut, valajelul ne-aa batut, pose-
sorul ne-ah batut, boierul de mosie ne-au Mint ; cine
ISTORICUL CHESTIEI RURALE
sculat inai dimineata, cine aft fost mal tare, a-

cela era mal mare. Bout si vaca, munca ostenelelor
noastre, puiul i gaina, laptele de la gura copiilor
nostri, de multe ori eu nedreptul ni s'au luat. Boie-
rescul s'a tot talmacit si s'a tot ingreuiat; lueram
din primavara pana in toatnna, lucram de cum se
iea otnatul pana chid da inghetul; lueram eft zice le-
gea i mal des si peste lege, lucram si nu mal min-
tuitn. IIoldele cele marl si intinse se fae frumoase
manoase iar ogoarele noastre ramin in parasire; pa-
pusoir ni se ineaca in buruiana si rannn necopti de-i
bate bruma. Chid da frigul, eind bate crivatul, cind
ne bate nevoia, ne ducem de ne rascumparam insus
mun-a noastra ca sa ne hranim copiii Cu (Ilusa. lila-
imite de regulament, sateanul avea 10, 15 si peste 20
de fair!, ridicam vite, ne prindeam nevoia. Cu regu-
lamentul munca ni s'au itnpovorat, iar pamintul s'aCi
micsurat. Dar fiind ca Dutimezeu adus aminte
de a dat gind celor 7 pulen, ca de asta data sa run
si noi intrebati despre pasurile i durerile ce avein,
uitat sa fie si sters tot trecutul en chinurile sale, de-
parte fie toata ura, toata vrajba i tonta imparechie-
rea de la sufletul nostril. De aceea si noi nu facem
trier o infruntare nimarui; dorim ca tot poporul ro-
min sa se infratasca i sa traiasca in pace si in liniste
pe parnintul stramosese al Romanio, pentru marirea
fericirea neamulut".
Dupa aceasta introducere, satenif formuleaza ur-
matoarele dorintl in privirea reformei conditiunei lor
inlaturarea balad, acea a tuturor beilicurifor, hava-
lelelor si a birului pe cap si inlocuirea tuturor aces-
tor prin un bir pe averea fie caruia fata osabire; sa-
tele satl aiba dregatori alesi din sinul lor ; sa se ras-
cumpere boierescul eu toate cele cu care sunt inipo-
vorate de catra stapinii de mosii. Voim sa scapain,
sa ne rascumparam, sa nu mal fim a niinarni, sa fitn
muna] ai tare! si sa avem si nol o tara. MI vroim

sa jignim drepturile nimanuf, dar niel al nostru sa
nu se intunece".75
Este invederat ca propunerea deputatilor satenI,
alcatuita de un earturar, partizan al intereselor lor,
lovia mal mita in interesele protivnice (teta folosia
clasel pentru care era formulata ; de oare-ce, de
imbraca adevarurt netagaduite despre ceca ce fusese,
in rostiri ce parea() esite ciliar din inima aeelor ce
suferise, nu era potrivit a se invenina infratirea ce
ar fi trebuit sa domniasca in adunare, prin aminti-
rea tuturor urgiilor trecute, din care o parte prove-
nise toemai de la clasa boiereasca. Mai mult decit
forma, jignia irisa fondul ei pe deputatif proprietari-
lor. In privirea celor (Finta' trei punte, aeestia susti-
neau ca taranif nu mai aveau cuvint a le cere, intru
eit prin votarea oborirei privilegiilor i prin procla-
marea egalitatei inaintea leger, li se t'acuse &enlate.
Cit despre puntul de sama, rascumpararea boieres-
culuf, proprietarii il trateaza de utopie con da innata
de toata lumea, expresie sofistica care ascunde in ea
o cerinta comunista eare ell alte cuvinte, vra sa zica:
improprietarirea universala fara cumpararea si plata
pamintulni, pe care compuitorif propunerel 'oculto-
rilor îI intaleg propriefate comuna a tuturor, precum
este aerul si soarele".76
O furtuna ne mal pomenita se deslantuise, in si-
nul admiaret aceleia careia Europa ii incredintase
soarta poporulul rornin. Ce spectacol era sa (lee ro-
misia/Je! europene prin ea puterilor si lumel in-
i
tregf, desfasurarea uno lupte incinse pe un tarlin

pe vare intalegerea se arata ea peste putinta de sta-
bilit? Oamenii conducatori din divanul moldovenest,
Buletinid desbaterilor divanului ad-hoc al Moldovet, la 185g,
No. 21, p. :3.
Suplemental de la acelas namdr al Balata-nihil.
ISTORICUL CHEST1EI RURALE 449
simtiati primejdia miel atare situatiunt, si se ivira o

suma de propuneri tare tinteati la deslegarea aces-
tei chestiuni nenoroeite ; asa, ea arara de propune-
rile protivniee ale taranilor si ale proprietarilor alar!,
mal formulara moduri de impacare ale intereselor
dusmane: minoritatea comitetulut proprielarilor marl;
O socotinta particulara a lut Rosseti Tetcanu ; o alta
a majoritatei proprietarilor miel, cm osebita socotinta
a unuia din ei, V. Zaharia ; o alta parere a lui C.
IIiirmuzttki, Cu amendamentul roarte lung si puter-
nie motivat al unui numar de deputati din cler, boten
liberali si proprietari miel, si care conchidea la im-
proprietarirea satenilor pe pamintul atribuit Ion prin
Regularnentul Organie; o alta propunere in acelast
intales a tul Constantin .Negri, si altele inca. Dupa
o desbatere vie, se pun la vot pe rind toate aceste
propuneri si, hicru eurioz, cu toatele sunt raspinse,
newitind intruni niel una majoritatea absoluta a vo-
turilor," asa ea ebestiunea taraneasea turburase nu-
mal divanul ad hoc, rara a se ajunge la niel o des-
legare.
'fotust aceasta desbatere, atusa la eunostinta con-
rerentei din Paris, prin comisiunea din Bueuresti, mo-
tiva inserarea in Conventia din 1858, a vestitulut ar-
tieol 46 care dispunea, ca toate privilegiiie, scuti-
rele i monopolurile de care se bucura inca unele
clase vor fi destiintate, i se va procede Tara in-
tirziere la revizuirea legei care reguleazd rapor-
turile proprietarilor pcintintului Cu cultivatorii,
videre cle a imbuiultcifi soarta acestora. In aceasta
stare gaseste Alexandru loan I ehestiunea aceea, din
eare trebuia sa faca euiul invirtitor al intregei sale
purtart.
Sub domnia lui Irodit Cuza. Chiar in ziva ale-
77. Buletinul No, 22, *edil* din 19 Decemyrie.
29
t,tvereIlut Cuza de domn al Moldovel, el auzi rasu-

nInd propria lui cugetare din vorbele de urare ce
i le rostia Mihail Cogalniceanu, acel barbat care era
menit de oarta a imparti en domnul primejdioasa
onoare de a rezolvi clwstiunea rurala. Cogalniceanu
spune alesulut .MoNovel, ca incoronare a indenmuri-
lor sale: Fit bun Maria ta, lit bun mat ales eu aceI
eu care tott domnit anteriori a0 fost nepasatort sa0
rai".78
Primul act al domnitorulut care raspundea aces-
let indemnari fu, dupa alegerea lui i de domn al
llunteniet, ordinul lui catra primul san minister din
aceasta tara, cu data din 21 Fevruasie 1859, prin
tare cerea, ea pana la noua legiuire ceruta de Con-
ventie, relatiile dintre locuitorit satent i proprietarii
de pamint sa se mantilla dupa Jeque existente, ne-
tolerind niel o abatere dintr'o parte sao alla i-
vighind cu staruinta, ca sil tenit pre rit sa fie ;ma-
ratt in drepturile lor, pee atila sa-st implineasca in-
datoririle lor catre proprietart".79
Daca insa domnitorul cauta sa mantina cuinpana
intre cele doua tabere protivnice, din sinul lor sea-
paran tot mai mutt fulgere amenintatoare care lasau
sa se intrevada furtuna ce clocotia in ascuns.
Asa granieerit din Muntenia care erati indatoriti
(lupa lege a petrece o saptainfina la cazarma si trei
casa, se supim a merge la lagarul de la Ploiesti
numai cu conditia, ca in timpul lipsei lor, sa fie seu-
titi de boieresc." Gazeta liberala Steaud, Duneirei,
de alta parte invinueste adunarile moldovene si
lene, ea s'ar feri de a lua in desbatere chestiunea
imbunatatirei soartet satenilor, pentru ca co the-
matt a pune in luerare nenorocitill articol al Con-
Ma sus, p. 39.
Mon. of., 2.3 Fevrugrie 1859.
89. Sean a Din., 14 Mai 1859.
1STORICUL CHEST1E1 RURALE 451
ventiel, s'ar jigni daca l'ar aplica"." Mai tirzia reva,

lIJI mare proprietar, partizan al taranilor, intreaba:
au avut taranii drept rasplata? aU fost tratatl
ea niste dusinani al socielatel, apasati, tiranizatt, in-
strimbatatiti, baljocoriti insalatt in tot feliul; ¡ata
i
starea clasei ce face pulerea Virei noastre" ! 82 Tot pe

atunci G. Petrescu, doctor in drept din Paris, publi-
ca, in acest oras, un sludiu asupra organizarei pro-
prietatei fonciare in Principatele-Unite, aducind nitre
alte argumente, lu sprijinul taranilor, si pe acela, ca
prin aplicarea teoriel chiriasilor s'ar produce o sta-
re monstruoasa, in care societatea ar fi compusa din
proprietarl faca munca sí de muncitort fata proprie-
tate. Pan-finto' este al taranulul pentru parten lul;
el are asupra-1 un drept real, are den i legitiini-
Latea pe parten lui, si ar fi un act tot atil de ne-
drept pe cit si de nepolitic de a-1 despoia si de a-1
reduce la conditiunea de simplu mercenar"."
Apoi ratra aceeasi epoca, -Liartil guvernamental Cit-
rierul Principatelor-Unite arata, ca taranul e inca
la discretiunea sub-administratorului si a celut mal
de ,jos impiegat al autoritatilor inferioare de prin
plasl, si este si in exploatarea necontestata a pro-
prietarulin neo menos si a arendasului satos de cisti-
guri nelegiuite si criminale"." Acelasl ziar arata a-
buzurile ce se lacean cu ispaa care nu frentlia sa
insamne de cit despagubirea ce se cuvinea proprie-
tarultu, pentru scaparea vitelor taranesti ÎU araturl
sau livezi, despagubire ce se intinsese prin abuz la
pierderea recoltei proprietarolut, din pricina de a-
ratura sau prasila rau facuta de taran'. Cu acest
Si. Thid., 11 Mal
S. Treculul, rlel si lecuirea lor de K. T. proprietar mare .,fá de-
pulat. 1a-,,t 29 lulie 14):)9, p. 6.
George:, Petreseo Fssai sur l'orianisation dP la propriétélon-
ci6re dan s les Principautcs-Unies. Park. 141:19, p. 16.
Si. Curierul ,Principatelor-1") ite, 31 Mal 1Sa.
452 ISTOR1A ROMIN1LOR
sistem se putea pune in socoteala taranuluf, orl-ce

lipsa de recolta; si asase si faeu, eind taranif de pe
mosia Cisnegif din judetul ilfov, sunt osinditf, prin
fol de ispasa, a plati arendasuluf 3600 de galbenf,
pentru recolta compromisa.85 Partizanif taranilor a-
poi nu eruta niel el ironia la adresa boierilor. Cu pri-
lejul adueeref inainte a faptului, ca multo1 tarani ar
fi fost boieritf, Trecutul lace urniatoarele reflexif
Ce haz ar fi avut, sa te fi trezit cu toata tara nu-
mal boierf! Val de (ilusa atunei si de el; ea totf ar
fi murit de foame"; si apol facind aluzie la sisteinul
boierese de a fi slujit in toate imprejurarile vietel,
adaoge, ea sunteril blastamatf de Dumnezeu sa nu
putem nunca nid bea, palla nu ne dau
La aceste ataeuri si la altele, partizanii proprie-
tatel raspundeati, ea taranul este chirias si pro-
prietarul stapin; ca daca ehiriasul nu indeplineste
Indatoririle sale, poate fi dat afara"." Boierii argu-
mentau (leo lU sensul legi uirei luf Stirbeiu. Tot pe
atunef esia de sub tipar in las! o brosura a lul Gri-
gore Costache Epureanu care sprijinia ideile pro-
prietarilor ID a i1, spunind buna °a ro, ea inunea
Infatosaza alta de eit rasplata pamintulut pe eare
proprietarul il da locuitorulut spre inlesnirea
l'O sale ; ea la noi toate driturile pe care le exer-
saza astazt proprietarif la mosiile lor nu sunt alta,
decit drituri izvorite din arel absolut al proprietateI;
ca in Europa apusana drepturile seniorilor feudall
derivau din drilul stiveranitatei; locuitorif eran de-
plin proprietari pe pamintul ce-1 stapiniau; dritul
dispozitir si a mostenirel eare amandoua ea-
raeterizaza proprietatea, nu le era(' eontestate; la
Ibidem.
Trecutul, p. 7 si 18.
Desbaterile asupra regulnreI provizorie a relatiilor dintre pro,
prietarI si taranY. Mon. of. al Taro, Ronilinellt, 20 Alartie 1859.
nol din contra, niel odata locuitorul nu a putut dis-

pune de pamintul ce-1 era dat de tirana, niel a-1 tre-
ce KM driltil mostenirei entra urniasii sal; ca u-
bariile sunt o nedreapta intervenire a statului in da-
raveri private, si ea incheiere a acestor premise, au-
torul spune, ca alcatuirile de huna voie pot singure
impaca bate interesele".88
Cu prilejul unor masurl, luate pentru stirpirea la-
custelor, se imponcisaza iarasi ambele partizl. Bei-
licul acesta apasa mult mal gren asupra taranilor,
asa ea el preteran a li se spori boierescul, numai a nu
fi luatt la stirpirea lacustelor.89. Cogalniceanu spune,
privitor la aceasta masura, cà inainte se scotean oa-
menii, chip spre face sa desgroape ouele de la-
eusta punea sa catite ouele la radacina popu-
§0iUltli, la care Lascar Catargiu raspunde, ca an
auzit ridicindu-se oare cate elevetiri asupra proprie-
tarilor, ca ar fi pus locuitorii la prasila in loe de
laeuste"."
In acest rastimp, pe d'Id protivnieit 1st cercan ar-
mele, domnitorul, voind sa puna conform artieolului
Conventiei lu cit mal gralmica desbatere chestiunea
rurala, cere prin un mesaj de la comisia central
revizuirea lego care regula raporturile intre pro-
prietart si locuitorit salen!; 91 iar prin mesajul de
deschidere al adunaret moldovene, din 6 Decemvrie
1859, el spune, ca aceasta chestiune trebue sa fie
hotarila i va fi" .°2
Astteliu incepuse a fierbe, in cugetele acelor ce
conducean trebile, aceasta mare si precutnpenitoare
Cuestia proprietatei .fonciare de Gr. Costache Epureanu,

1859, p. 10-13.
St. Duncira, 21 MaT. Vez] inai sus p. 171.
Sedinta din 26 Martie 1860 Mon. of., 13 April 1860.
Siteaua Dux., 7 Septenivrie 1859.
Mon. of. al Mold., 7 Deceinvrie 1859.
454 BroRIA ROM1NII 012
chestiune a stabiliret uno!. noue raporturT intre pro-

prieta r! si satent, si ea 1st manifesta aseunsa eT pu-
tere prin aratarl latural n ice, in daraveri ce parean
cu totul straine de dmsa. Asa ministerul moldove-
nesc N'asile Sturza cade din rauza ra se ineerrase
a egaliza pe privilegiatl cu taranit sub raportul
iar arel muntenese, sub I. Filipesru, din cauza
ca membril liberall din el era ti banuitj ca ineura-
jaza pe taran' a reinnoi rererile lor din I SIS, in
privirea ehestiunei rurale."
In curind insa aceasta chestiune [J'eluda sa fra.
milite si mal adine cugetele tuturor, intrind in des-
baterea comisiei centra le ea re desbatere ineepe in
23 lude si se urmeazn pana la 2 August IS60."4
Proieetulut comitetulm eare la stIrsit este si votat
cu S bile contra 6, admite prinripiul proprietarilor,
ca tarand sunt niste rhiriast al pamintultd si hola-
reste imbuneitatirea soartet lor, clec larind de libere
atit bratele lor de indatorirea muncet, eit si pro-
prietatile de indatorirea de a hrani pe locuitort, si
lasa raporturile viitoare ale tarando!. cu proprietard
in sama invoielelor de buna voie. In zadar luptase Ma-
linescu in un lung i foarte bine documentat dis-
curs, in care analizase i reprodusese pe larg toate
dispozitiile urbariilor vechi, din ca re reiesa, eum s'a
vazut mal sus, legatura dintre pamint si loruitori,
Indatorirea proprietandul de a pune la indamina lo-
cuitorului pamintul de hrann, preeum si indatorirea
locuitorulul de a nu putea parasi pamintul, dedurind
din aceste indatorirt mutuale, ca proprietatea bo-
iereasra la not in tara nu era absoluta, ri supusa
unor drepturt pe care taranul le avea asupra el.
Toate argumentele atuse fu! a in zadar ; majoritatea
9:3. Mal sus p. 79 §i 84.

94. VezI Protocoalele comisiunet centrale, 1860, XXXVIII. XLII
ivrolucul. CIIFST1EI ItURALE 455
comisiunel primi proiectul, asa cum fusese fbrinulat,

si consfinti inca odala principhil legitiirel lui
beiti care deposeda pe taranï in totalitate de pro-
prietatea tare! lo i.
cu tuate aceste, daca cercetain cum fuese
cainita legiiiirea cumisiuno centrale, descoperiin lu-
111/11 fOarte stranii. Meinbrii el, precum Nicu Catar-
gin si mal ales ciliar Docan raportorul, marturisesc,
ca ne avind cimoslinta de a;:izaminlele
niel mi ne atii gindit ca sateob de-acolo ar ti (luid
inca tlijuita. Aun cenia sa ni sa dee asazarniutul
n'unten!' ; dar nu ni s'a dat, si ain scapat din vi-
dere dijina.°3
In rastimpul pana la deschiderea sesiunel aduna-

rilor din Deveinvrie 1S60, agitatia pentru cliestia
rurala se mantinu, intal prin propunerea lui Rossetti
Tetcallll a unui plan pentru improprietarirea locui-
torilor de pe mosia !uf, in intinderea de painint ce
stapinise pana atunci, cu pret de 30 de galbeni
cea, Si ni 10 ° o dobinda pe an. propunind a aplica
acest proiect din loanina anultu 1sti0." Acest plan
al untn proprietar si boier ma re ca re raspundea
durintei partizanilor a ra iuilor.pune in inane ingri-
jire pe aparatorii pruprietarilor. Iii sedinta din 19
hile 180 a adunare' muntene, cerindu-se de mini-
sterul Alanolache Costache votarea contributiei
ciare, Barbu Catargiu se scoala si arata parerea
de rari, ca proprietatea e necontenit atacata i ame-
nintala si inca ni se mal cer si sacrificii. Datoria
tuturora e de a potoli aceastft temere si de a asaza
temelia proprietate!", la care i se raspunde ca
95. Protoe, tul XL, ed. in 2S [l'He 1'160. Ven anali7a zdrobitoare
a ItierareI coIni.Ìel entrale t'acula in (1eshaterea acestui proied, in
sedinta adunare+ din 25 31a] 1Sti2.
t)G. Steauct Dunarei, 16 Aprilie 1S60.
mene nu ameninta existenta proprietate]." Brateanu

adauge, ca Barbu Catargiu tindea, prin asemenea
mijloace, a amina numai cit SUplitierea proprietatei
la contributie, spre a lasa sa apese contributia, nu
asupra acelora care ail un venit de citeva sute sac.] mil
de galbeni, ci pe aceia care Wan decit dona brate si
asuda in munca, spre hrani copii] si a umplea
visteria mal mutt in folosul nostru decit in al lor"."
Dimitrie Ghica accentueaza i mat mutt ingrijirea
proprietarilor, spunind, ca din nenorocire a intrat
in capul multora, ca chestia proprietatei se va re-
zolvi intr'un mod defavorabil pentru proprietarI"."
Tot pe atunci, In Moldova ministrul Cogalniceanu
da circulara lui catre prefect], prin care recomanda
o tratare mal omenoasa a taranilor, circulara care
pune pe Cogalniceanu in o lumina foarte rea fauI tu
majoritatea adunarel ce era sa se deschida.1" Si
In acelas limp Steaua Duldirei protesteaza contra
chipulul cum s'a rezolvit chestia rurala de comisia
centrala; iar o petitie catra domnitor, subsemnata
de ma! multe sute de cetaten], cerca sa nu surer]
ca in zilele Marie] Tale sa mal fie o clasa sclava
altei clase pe pamintul si sub ceriul Romaniei".101
Fata cu o asemene stare a spiritelor, intalegem ca
adunarea moldoveneasea sa nu fi vrut a sta la vorba
cu ministrul Cogalniceanu in chestia rurala, el care
tocinal cu citeva zile inainte de a intra in minister,
In profesia lui de creditqa publicata in Steaua Du-
luirei, afirma inca odata vechile sale convingerl in
Mon. of, al Munt., 12 August 1860. Bailin Ca targiu este au-

torul firourel Inca citeva Met asupra proprietafet in Principatele-
Unite de B. C. Bueuresti, 1860, in care expune mal pe larg parerile
Mon. of. al Tailez Rom., 13 Aug. 1860.
Mon. of. al Mold., 23 Aug. 1860. VezT mal sus p. 176.
lbidem.
Steaua Dun., 10 Aug. 1860. Petitiunea inserata in Tribuna
23 Iunie 1861. Retiparita la Goldner in 1661.
IsToRicui, CHESTIE1 RURALE 457
afacerea improprietarire1.1" De aceea, si (lupa dona

asalturi date ministerului Cogalniceanu, adunarea
darima in 17 lan. 1861, inca o rasturnare de minis-
ter provenita din pricina chestiunel rurale.
Pe cind in Moldova ministerul Cogalnireanu se pra-
busia, in Muntenia Barbu Catargiu se opunea din ras-
puteri, ea in raspunsul la mesajul domnului, sa se in-
troduca locul, prin care adimarea fagaduia imbuna-
tatirea soartei taranului, pana cind nu se va recu-
noaste sfintenia proprietatel, ca sa se linisteasea spi-
ritele".1" Tot pe alunei se celeste in sedinta din 18
Ianuarie, o petitie a arendasilor mosiilor statului care
cereal), sa se lainureasca cum sa se constringa locui-
toril la executarea muncilor agricole. 1"
parerea lui Cata rgiu era acea a adunarel chiar,
de oare ce sectiunea ei administrativa, in cercetarea
proiectului comisio centrale, primise principiul ates-
tela al libertatei absolute a proprietarului pe pamintu-
lui sau si a muncitorilor pe bratele 101.1°5, si aceeasi
teorie este sustinuta de d. A. D. llolban in Viitorul
din Iasi. 106 Urmarea acesto conceptiuni, adeca pri-
virea locuitorilor de chiriasi, este de asemenea spri-
jinita de Barbu Catargiu, cind iea tninisterul, (lupa
caderea lui Epureanu, in o circulara din 6 Alai 1861,
catra prefeeti, in care le spune, ca indatoririle reci-
proce intre proprietari i locuitori, sunt acele de sta-
pini si de chiriasi; pe de o parte se da plugarului
particica de pamint, iar pe de alta, acesta respunde
drept chirie, plata in bani saa munca".1" Paralel cu
Ibid. 29, 29 Fevr. 1860. Mal sus, p. 182.
Mon. of. al Tdret Rom., 31 Ianuarie 1861, suplement.
101. Ibidem, 2 Fevruarie 1661. In aceasta eerere se vede prima li-
earire a legei tocinelelor agrieole, iaräI ineeputul uuiel serif intere-
sante de studiat a parte.
Vidorul, 18 Ianuarie 1861, depe0 din Blieurestf, 13 Ianuarie.
Ibidem, 15 Martie 1861.
Ilion. of. al Tare/ Rom., 9 Mal 1861.
Unirea, 8 I li 1.3 ;1.
niforid, ziar din la9., trnirea din lineurett publica

11;tirea ca, taranit ac !Troza de a face muncile agricole,
pe ti ni ministerului Golescu ca re ti rtneaza
bu Catargiu. Tot Unirea mal pune in gura domnn-
lui, la o vizila in God ts,i la primiren unet deputa-
tinni de proprietari, urmatoarele cuvinte: Tarantd
este un dobitoc curioz i, odata pornit, nu sjin zeu
cine Far mal putea opri". Unirea califica aceste ru-
vinte, presupuse ca rostite de domnitor, de patrio-
tice. '° Catargiu pusese drept conditie a in-
trarei lui in minister, imediata luare in desbatere a
chestio rurale, lueru ce domnitorul nu voi sa hit u-
viinteze, intru eit se temea a aduce aceasla chestie
in parlament, sub un minister a-;zi de protivnic tara-
nilor. Din aceasta cauza Barbti Catargiu iI i da di-
misia motivata, dupa 12 zile de &Oliere a puterei.
Catind ministerul Catargiu Urna] iii ministerul Go-
leseu, Bolintineanu si Alalinescu, ace't dot din tirilla
sunt atacatt, fiind ca ar fi adversarn proprietatei
ordinei sociale, si adunarea voteaza O rezolutie, ca
ori ce ministru uu ar grabi rezolvirea (-hesito rumie
inainte de inchiderea adunare], sil nit aiba lucre (le-
rea acesteia, lar ministerul Golescu, neprimind aceast a
rezolutie, cainita un vol. de blam.11° Principele Di-
mitrie Ghica ce vine la niinister dupa Golescu, tri-
mite o circulara catra prefecti, ca re este tocmai o-
pusul cele'. a lut Cogalniceanu din Moldova : sa
ingaduitt de a se distrage locuitoril de la munca prin
propaga fide t u rbit ra toa re, i oil ce tentativa elimina-
la ce s'ar face intr'actasta, sfi o rep imati Cu toata
asprimea legilor".
Ast-feliu se tot atitan unif pe altii, partizanii pro-
prietarilor i arel al taranilor, adaogind necontenit
Marea, 22 Iulie 1861.

1ton. of. al raret .Hom., 2-2 Iulie 1S01.
1STORICUL. CHESTIEI RURALE 459
incordarea trezind patimele si indepartind

tot mar mult cugetele de la o intilnire comuna, intru
deslegarea acesto insamnate probleme.
Dupa rasturna rea lui Cogalniceanu in Moldova, a-
dum.rea voteaza O propunere de a se intruni Cu a-
rea din Muntenia, spre desbaterea chestiei rurale. A-
dumtrea niunteana priniete ac'easta propunere, iar
domnitorul ce credea ca unirea este aproape de a fi
reabizata, nu se opune acestei dorin1f. 111 Pri0 aceasta
insa, desbaterea asupra legei rurale se amina din zi
in zi, palla la inchiderea sesitmilor din 1861, í toc-
mal (lupa proclamarea unirei i convoca rea aduna-
rei comune in Buc,uresti, la 24 lanuarie 1862, vine a-
cc-asta lego in desbaterea unicei adunan a Romanio.
In timpul care ( urse inainlea desbaterel legel ru-
rale, parerile protivnice urmara inainte lupia prega-
titoare. Taranta ronilìt, organ al intereselor mun-
cilorilor pal»int, araba intaI, ca invoielele de buna
VO1P VO1' sparge sable, fie-rare taran ducindu-se unde
va gasi mai triare folos ; ca ast-feliu taranil se vor
intoarce la viata notnada ; ca in zadar se silise co-
misia centraba sa retina pe taran prin bond de casa
de gradina"."2 Aiurea acela on,ran adaoga: n.o!
ne spalam minile de singele eel nevinovat pe care-I
vor varsa autorii proiectului de lege rurala, cu pro-
cedarea ce atTi urmat in deslegarea chestiei tarani-
lor"."3 Acelas. ziar arata Marea prapadila a taranu-
lui, cind va ti lasat la discretia proprietarului, t'ara
nici o lege ocrotiboare, prin invoielele de huna voie.
Aceeas.i tema este reluata de Rominul. 114 nOI CO-
misia agrieola din ind 011 Prahova, compusa i din
boien, emilea parerea, ca taranul cultivind prost,
Mal sus, p. 1',9.
7'arauttl Rom in, 4 Tanuarie 1S62.
11:1. Ibidem, 11 Fevruarie
114. Rominul, 11-13 Fevruarie1862.
.cele 3 pogoane nu-1 ajung, si el cere de la propri-

etar, Cu eaciula in mina, sa-1 mal dee loe, si anutne,
mi in scop de specula, cum prevede legea, ci pentru
intaile lui trebuintL Proprietarulul insa ce-1 place des-
tul ea i s'a infatosat agricultorulcu mijlocul invoie-
lei autorizate de lege, stoarce punga agricultorulul,
adaoge zilele de lucru si-1 zalogeste bratele pentru
toata vara". 115
Intrind proiectul de lege rurala al comisiei centrale
In sectiunile adunarel, ele destiintaza acea parte a
ltd care prevedea improprietarirea muncitorilor cu
despagubire, pe mosiile statu1u1fiind ca a,ceasta In-
voire putea sa imputineze numarul locuitorilor pe pro-
prietatile particulare".' A dunarea era maI consec-
venta decit comisia centrala, de oare ce era invide-
rat o eontrazicere in proiect, de a se invoi taranilor
improprietarirea pe mosiile statulul si a se raspinge
pe acele ale particularilor, pe litiga pericolul despopo-
rarei mosiilor private.
Ace1eas1 paren i se reprodue, si la desbaterea pro-
iectulul in adunarea deputatilor, in zilele de la 20
Mai pana la 11 Iunie 1862, In care rastitnp Cogal-
niceanu singur sustine lupta in favoarea taranilor
contra majoritatei adunara "7 Intr'o cuvintare care
ocupa 4 sedinti, el cauta sa atinga toate coardele,
sa lumineze mintile i sa cutremure inimele, sa con-
Mon. of. al Tare t Rosn., 6 Martie 1862.
Taranul ROMill, 11 Martie 1862.
Arel tare putuse lupta alaturea tu el, Brateanu i Rossetti,
isI daduse demisia cri cit-va timp inainte de a veni legea rumia in
desbatere. El Mili rea1e1 dupa votarea el, In 16 Julie 1862. (Baportul
lui Arghiropol in §edinta din 16 Noemvrie 1862, in devbaterile adunarel
pe 1862--1863). Dupa Rominul, 5 Aprilie 1863, cauza acestej retragerl
ar fi fost ueeliberarea taranilor arestatl, dupa manifeslarea din lanu-
nrie. D. Anghel Dimitreseu, Barbu Catargiu, Discursuri, Bucure§ti 1884,
p. LXI, spune ca adevarata cauza a retragerel corifeilor extremel
stingl, ar fi fost pozitia falsa in vare se atlaa, voind pe de o parte sil
nu piarda sprijinul boierilor, pe de alta neputindu-se rosti contra im-
proprietarirei.
ISTORICUL CHESTIEI RURALE 46t
vinga prin rationare i sa miste prin emotiune; u-

neste pateticul cu ironia, sfaturile intalepte Cu indem-
nurile generoase, presurind une oil cite o gluma in
serioasa lui cuvintare, spre a atrage luarea aminte
a celor ce-1 ascultaa. Primul ministru Barbu Catar-
giu il raspunde in putine cuvinte, cautind sa distruga
efectul covirsitor al elocventRE lui Cogalniceanu, prin
o improvizatie nu mal putin maiastra si atragatoare.
Tot pe atuncea, Rominut face o minunata paralela
intre refuzul leget de a da paminturi preotilor romini
chestia manastirilor inchinate: Ne pare ciudat,
zice el, ca se iea preotilor romini locurile de hrana
ce le aa prin bate legile taro, si nu se cuteaza
nu se vroeste a se lua locurile strainilor ce le in
contra tuturor legilor taro; ca se situte suveran pro-
prietar in fata unui biet preut romin si nu se sirnte
proprietar suveran, spre a lua tara romaneasca din
ghiarele strainilor".'" In acelas ziar se spune aiurea:
Toate actele doinnilor si ale adunarilor recunose ta-
ranilor dreptul proprietate, de uzufruct, de servi-
tuteort cum ar fi denumirea dreptul de a se hrani
din pamintul acestei tarl, drept care margineste si mic-
sureaza dreptul stapinului mosier; lar Rossetti adao-
ge, ca doinnul Cogalniceanu a avut de asta data dure-
roasa onoare de a lupta singur contra tuturor. Ideea
insa ce sustinea, era atit de mare, incit de si invins
sub puterea bilelor, a fost invingator, si mine poi-
mine toti vor recunoaste adevarul si vor marturisi
ea a luptat cu o putere ce crestea in proportiunea
marimei misinno re avea".1"
Legea de si votata nu este aplicata. Ea nu ras-
pundea vederilor domnitorului, de oare ce, raspingind
1?ominid, 7 lunie 1862.

Ibidem, 4, 5 §i 6 lunie 1862.
improprietarirea si declarind pe taran]. de chiriasi, fa-

cea pe intreaga poporatie nestatornica in a el tara.
De o cam data acei care o votase voian sa-I (lee
aparenta uno rostirt a taro, dar se loviaa de cele
35 de glasuri tot de proprietari vare votase contra.
Majoritatea Ingrijeste de a da o explicatie a faptului,
pentru ce improprietarirea fusese sprijinita de catre
unil din proprietari, spunind, ca acestia recunose
aparenta pe seful natiel ; dar vor sa-1 impuna
lor. reeunosc camero autonomia ; dar prin
-o reforma radicala a legilor, vor sa constitne o ca-
mera sub a lor dictatura, ea sa apuce pentru tot-
deauna frinele guvernului in minele lor. Fiind ea sta.
rile lor fonciare sunt neinsaumate, nu i custa ninde
a le jartfi comunitatet; cact ei ajunst odala pentru
toata viata la putere si chiar pana din sus de tron, a-
poi sunt sigurl ca vor fi mal bogati decit toti, din spi-
narea tot a acestui popul, tara mai multa ostenea-
La..120 Explicarea e cain intortorhiata i mestesugita
pentru motivul cel foarte simplu, ca voeste s'a lulo-
120. 0 revista politica a Roma niel, 1862 1863 apanda in Ructice;t1
1863, p. 26. Cum sa nu-i doara pe proprietari, cind videa u huna oara
pe unul dinlre el, Ein. Cretulescii, (La 1?olimanie en 19, Paris 1159,
p. 65) seriind inca in 1859, in timba franceza, tirmatoarele ciivinte la
adresa celor dona clase : Des colonsromains leurs ancetres, nos pay-
sans n'ont garde qu'une patience A tont e épreuve, une puissnce Mutile
de tout endurer. Le paysan demande -3 de la terre ; c'est la revendi-
cation d'un droit préexislant, dont Dudes les legislations anterieures
ont reconnu la legitimile. Cette propriel é est E:reveo de cha rges aussi
onéreuses qu'illegales; ils pourraient en demander l'abolition pile et
simple et briser, sans ;Incline indeinnite, ce contrat enlache A l'origine
du vice imprescriptible de violence ; ils ottrent de racheter pay-
ront, n'en doutez pas. Imitons l'exemple des Francais; sacritions sur
Pautel de la patrie d'odieux. privileges". Tot aa serie t,i N. Blarein-
berg mal tirziu : Lorsque la majeure partie d'une nation emineminent
et exclusivement agricole, en arrive a n'etre representee que par
des prolétaires, qu'elles giren solea les causes, le principe cii liti mente
de la propriété est menace ; car il n'y a plus assez d'individus, surtout
dans un pays oil la masse est inculte, intereses nt uttuielleutieiit û sa
défense. Voila selon nous un arginnent qui donne, abondaminent et
en déla du droit historique, raison aux partisansquand n'eme de la
loi agraire". (Essais, p. :312). Nol credem ea §i dreptul islorie este lot
ye partea taranilor, dupa cuin reesa din expunerea din text.
ISTORICUL CHESTIE1 RURALE 463
cuiasca prin pornirt interesate tocmal desinteresarea

ce insutletise minoritatea.
Domnitorul isi rostise in chip oficial parerea sa a-
supra lego din 1862, in mesajul de deschidere a a-
dunarei din 3 Noemvrie 1863, in care spunea, ca pro-
iectul de lege rural, votat de majoritatea adunarei
in sesiunea din 1862, nu l'ain putut sustinea, fiind-ca
nu raspundea dorintelor mele i, dupa recunoasterea
insus acelora ce Van sprijinit, el nu indestula inte-
resul niel al clacasilor nici al proprietarilor si mal
putin inca interesul national"."1
Un asemenea mesaj nu putea produce linistea in
cugetul partizanilor proprietatei, mai ales cind el ros-
tia, pe 'higa cugelarea domnitorulul i acea a minis-
terulul reprezintat din nou prin Cogalniceanu, ale ca-
rel' prerÏ privitoare la tarani eran acuina inca si mal
bine cunoscute, din cuvintarea lui contra legel din
1862. De aceea, in tot timpul desbaterei celorlalte
lelo, atea rumia preocupa tara incetare fondul cu-
gelarilor deputatilor. Inimile grabiaci batalle; 'Mu-
tile se inrerbintau si se 11lb-u:latí eu eit se apropia
amenintatoaarea iaztna. Am vazut mai sus cum se
desfasurara imprejurarile si cum aratarea fantomel
blandea adunare' o face planta eumpatul i sa
rostiasea un vot blam, motivat de tema, reala
sou inchipuita, a agitare! inaselor; vot la care 'Milis-
121. 3Ion. of., 2 Noenivrie 1663. Iii adevar sistemul invoielelor

huna voie, pe principiul, ea larantil era cliirias i-ar fi fost fa-
tal. Aceasla se vede din mal multe contra-le incheiale de taran] en
proprietarit pentro prisostm de painint, luate de ei, care invoieli
i
sunt inult mal grele pentru taran, decit conditiile ponturilor; Asa in
1'221 taranii se invoesc cu lineand Al. Cantacluin sa are cite 2 'falo
pe an pantru locul coneedat lor, pentru o parcela de boi mal inuit;
(Acad. Rom., VI, 201) ; in 1S22 episcoptil Roinanuliti. cere cite 10 lei
de 100 de prajini date tarando!. (Arad. Rom., LXIII, 144); In 1S23 se im-
pune de fle care pareche de bol cite 30 de prajim arat, 25 prajim prasit
cite de dona ori si o falce de fin cosit (.c(/. Ro»t., I. 1:10); in I,,27
liaducanil 110..,(.1 impune 40 de prajim arat. 30 de prasila cite 2 ori,
40 de prajini t'acere i o falce co-it (Acad. 1?om., LI, (59).
terul si domnitorul raspunsera prin disolvarea adu-

nare!' si lovitura de stat.
Legea ruralii din 1864. Lovitura de stat de si

a avut mal multe urmart insamnate asupra starei
Prineipatelor-Unite, totusi fusese tacuta mal ales in
viderea lego rumie, pe care dotunitorul nu voi sa
o lese expusa niel macar la desbaterile uno camere
aleasa (lupa noul sistetn electoral, ci o promulga in
virtutea artieoluluT din statut care prevedea, ea de-
cretele ce pana la revocarea adunare! se vor da de
domn, (lupa propunerea consiliulut de ministri si a
consiliulul de stat, vor avea putere de lege". Ar ti
fost ¡lisa firese lucru a videa promulgata legea ru-
rala indata (lupa 2 Mal. Si cu toate aceste ea nu
este deeretata decit la 15 August. Cauza m'estei in-
tirzieri sta in greutatile pe care domnitorul le intim-
pina pe de o parte cu chestia manastirilor inchinate,
de alta cu aceea a loviturel de stat, care ambele
acte trebuiaQ sa fie reeunoscute de Europa. El nu
voia (lec! sa mal adauga si o greutate launtrica la
cele dona ce apasau inca din atara asupra tarei pe
care domnia. Indata insa ce lovitura de stat capata
sanctiunea Europel, Alexandru loan I, decreta si pro-
mulga legea rurala.
Aceasta lege, promulgata in zkia de 15 August
1864, 122 declara pe satean de proprietar fost si ac-
tual al locurilor supuse stapinirei lui, in intinderea
hotarita de legile in finta, adeea de Regulamentul
Organic, mantinind vechiul principiu, ca niel oda ta
pamintul locuitorilor un putea intrece 2 3 din intreaga
intindere a mosia Se desfiintaza claca, (huele, pod-
vezile, zilele de meremet, carate de lemne i toate
122. Mon. of., 15 August, 1814.

sarcinele de ace1a feliú, in schimbul unei despagu-

biri platita de taran pentru desrobirea bratelor sale.
Pretul ateste! raseumpa ra 11 a muncei, nu a pamin-
tutu!, de oare-ee taranul era privit ea posedindu-1 ab
antiquo in deplina proprietate, era fixat la 1521 de
let vechi 10 parale pentru sateanul eu 4 boi si 1 vaca ;
1148 de le! pentru acel eu 2 bol si 1 vaca si 816
lei pentru cel numai cu vaca, sau cum se zicea,
1
eu paltnele.
Sutnele aceste trebuiau raspunse in timp de 15
ani, capete i procente.
Improprietarirea ínsa stinge ori ce indatorire a
stapinului pentru viitor ; el nu mal este tinut, cum
era dupa Regulamentul Organic, a procura parnint
insurateilor. Se punea aeestora in perspectiva cum-
paraturi pe mosiile statului, fixindu-se prin lege chiar
pretul pogonultu la 5 galbeni, platitori tot in 15
rate anuale. Legea mal previdea chipul punerei
in lucrare pentru stilpirea partilor taranesti, precut]]
si modul despagubirei proprietarului, prin bonurile
rurale.
Legea din 1861 mantine deci citimea de pamint
incuviintata saleanului de ReguIamentul Organic si
deci consfinteste pentru tot deauna ingustarea vietei
materiale a taranuluT romin ; il ileste sa urmeze
mal departe a se lepada de cultura vitelor si a se
injuga tot ma' mult la munca proprietaruluT, pentru
pastrarea si a celor ce le avea. Ba prin inlalurarea
indatorirei stapinului de a Incuviinta pamint insu-
rateilor, se ingreuia inca starea taranului. Dar nu
se putea face altfelio, de indata ce se admitea prin.
cipiul pe care era intemeiat intreaga legiuire ell-
berarea alit a muneei taranului cit proprietatea
i
de reciprocele lor indalorio. E adevarat ea se libe-

123 Alte pretun pentru iiioi Ile tie munlo.
30
466 isToRtA ROMINILOR
rase bratele tarantiluT; insa aceasta se facea pentru

o suma de o cam data destul de gren de raspuns:
1521 de leí 10 parale pentru fruntas si in pro-
portie pentru ceila111, pret care nu e vorba adese
ori nu raspundea la adevarata valoare a pamintului,
nemultamia (led' si pe proprietari.1" Sil se adaoga
pehaga aceste, ea de multe ori se impartira tara-
nilor paminturile cele mai rele si neproductive,
atunel se va putea apretui eonditia reala creata ta-
ranuluI prin legea din 1864.
Dar aceste urmarl eran sil iasa la iveala numal cit
mai tirzin. De o cam data satenii fura cuprinsi de
o mare bucurie la vestea cil li se daduse pamint,
pe cind proprietarii se asteptan din protiva, ea apli-
carea legel sa aduca asupra lor marl nenorociri.
Inca din 1862, chid era sa se voteze prima lege
rurala, Vasile Alexandri, unul din prietenit mal
devotati al domnitorulut, se jaluia in o serisoare ca-
tea dînsul, ea n'a gasit cumparaton pentru mosia
sa Patraseanii si ca nu-I poate plati banil ce-I da-
toria : Nesiguranta, spune el, care dotnneste la nol
privitor la viitoarele retorme ale legel rurale, tine
capitalurile in o teama tot alit de ridicula pe eit
de fatala pentru daraveri".1" in 1864 Alexandri re-
vine asupra acesto legi, critiond de asta data a-
pliearea el. El spune, ca ar fi trebuit sa se dee un
termin, inainte de a se pune in lucrare ; ea aren-
dasii cei mai multi parasesc mosiile saü cer redu-
Acestia bine in tales considerati despagnbirea ea plata a
pamintului si nu a rascumpararei bratelor. Cä suma de platit era
mare pearl] Oran, se vede din euvintele hir Vaseseu la eonsiliul ju-
detail din Dorohoiii 29 Noemvrie 1864, (Hon. of.. 2 Septemvrie 1865):
Avind in privire, ea afar& de itnpozitele direete eatra, stat, naultimea
locuitorilor iirrneazÎ sa platease, in anul viitor, am-inmate gif Me dupa
noua lege ruralà, pentru raseumpararea indatoririlor ce aú avut catre
proprietari".
Scrisoarea lul V. Alexandri catre doninitor, 20 Mai 1862 in
Hirtiile Rossetti.
isTorocuL CHESTIE1 RURALE 467
cert ; lar proprietarii nu pot lua cultura asupra lor,

de oare ce nu at1 han! ; cae pentru imprtunuturT,
se cer procente neauzit de mar1, 24-36 0/0,c.126
De si legea rurala trebuia sa se puna in lucrare
de la 23 Aprilie 1865, taranii cantan sa se foto-
s'asea. de liberlatea lor inca din tonmna in care le-
gea fusese promulgata, si multi din el refuzan a mal
lucra la boieresc, ceca ce privinui in mult] o mare
teama i ingrijire, amenintata fiind recolla anulul vi-
itor. Cliiar secretarul domnitorulu], Baligot de Beyne,
scrie stapinului san, ca de si nu vra sa mearga
ata de departe ca oare cave persoane care pre-
zie mar' desordine, ea urmare a foatneto relative
ce ameninta Romania, totus] este sigui., ca daca a-
ceste 15 ultime zile nu sunt intrebuintate la araturi
si la samanatul porumbulut, cu zecile de milioane
va trebui socolita pierderea tare!, i aceasta 1ntr'un
an, In care bmecarile an pricinuit pana acuma chiar
atitea nenorocir] si unde budgetut deplorabil i mal
deplorabila reorganizare financiara a din] Steege are
sa aduca, cu tot imprumutul, un cleficit uries".127
Tot asa serie domnitorulu] i colonelul Cantatuzino,
ca nimia] prezenta Altetei voestre va inabusj, prin
increderea ce insufla, rostirea nemultainiro care cis-
tiga din ce in ce mal multa intindere. In deob§te
lumen este foarte ingrijita asupra rezultatului apli-
care] legel rurale. Se teme de efectele indirecte ale
aceste] leg] asupra tocmelelor de huna voe, i pre-
linde ca nu a fost ca putinta a se face ea taranul
sa lucreze".128 Ca areasta teama s'a indeplinit pana
la un punt, se vede din o bros.ura mai nona care
spune, ca in ama promulgare! lego rurale, 1864,
lucrarea cimpului vare trebuia sa se faca in arel
Ale.randri cätre Baligot 29 Augest lS4. lbidenn.
Bnligot e4trA donindor, 12 Aprilie 1-415.
128, Colonelel Gantacilcino eatrà doortnifor, 31 Medie 1A5
an in feliul cincel, fu aproape nula. Taranul refu-

zase a hiera, si guvernul nu-si daduse osteneala a
explica reforma ; apoi anul mal fiind si piojos, re-
colla fu tirzie si stricala".129
Chiar expunerea situatiei Bomaniel de la 2 Mal
18 Deceinvrie 1864, infatosata senatului i adunara
In Ianuarie 1865, arata privitor la legea rurala, ca
guvernul a fo,st i esle departe de a-0 ascunde gra-
vitatea perturbatiei momentane, produsa in toata e-
conomia nationala, prin schimbarea naturetfoastelor
relatiunl dintre proprietart i salen'. Aceasta este
din nenorocire consecventa tuturor reforinelor min-
tuitoare".13° Economistul Martian adaoge, ea oil ce
sa ziea cineva, adevarat e ea proprietatile inari an ex-
portat mal mult i nona masura de o cam data, pe
vre.o citl-va ani va imputina productia. O eriza tran-
zitorie se va simti farà indoiaia..131 Raportul comi-
siunel mixte a senatului si a adunare' din 1865 stri-
i uieste niult sa se aplice mal (m'Ud legea
de oare-ce de altfelin eficacitatea acelei legi ar fi in-
doielnica"."2 In sfirsit circulara ministrului de ex-
terne, Balaceanu, lamuritoare a turburarilor de la
3(15) August 1865 spune, ca din aceasta falsa cre-
dinta ea reforma apuntala nu era sa fie numal decit
aplicata, an rezultat din nenorocire oare-care scade-
re in venitul fonciar; pe de alta parte taranit, cu-
prinst de bucuria desrobirer lor, au raspuns prin o
regretabila nelucrare la masurile luate In al lor in-
teres". Despre scaderea venitului fonciar vorbeste
raportul directorilor Banco de Moldova (Banque de
Moldavie) care declara, ca este de nevoie a se sus-
penda plata dividendet pe alfil 1864-1865, din eau-
La Question d'Orient et la nation roumaine, Paris, 1867, p. 12.,
Vasile Coganiceanu, Acte, p. 86.
Analele economice 1864 in Mon. of., 1 Oct. 1865.
Man. of., 13 Oct, 1865.
ISTORICUL CIIESTIEI RURALE 469
za, ca veniturile tutora din mosiile ipotecate aü ca-

zut asa de tare, ea nu mai acopar anuitatea de pla-
tit".133 Criza agricola ar fi fost 'fusa mal putin grava,
daca, pe linga neajunsurile neaparate ale unel peri-
oade de tranzitie, nu s'ar fi adaos innecarile, seceta
epidentiile.""4
Bine intales ea protivnicit domnitorulut nu lipsira
de a exploata aceste ineureaturt, pentru a lovi in el,
(Tea ce se facea insa prin gazetele straine, in tara
nefiind Cu putinta o agitatie prin presa. Se intalege
de la sine ca ziarele austriace, precum La Corres-
pondance générale §i Le Alémorial diplontatique,
nu mal putin i acele rusestt ea Le Nord ponegriati
din rasputert opera tul Alexandru loan I; dar si multe
din ziarele franeeze, precum le Temps §i mal ales
Les Débats critica') ciliar eu inversunare legea ru-
rala si aratau pierzatoarele ei efecte. Acestui din
mina ziar insa it raspunde foarte bine Le Courier
d'Orient din Constantinopole, observind, ea el se
mira ea tocmat Les Débats sa cada asa de rall a-
supra principelut Cuza, pentru improprietarirea sa-
tenilor, cind nu avuse destule euvinte de lauda pen-
tru fapta identiea a imparatulut Alexandru al Ru-
siel.135
De notat este ea fetneile t'un acele ce se ple-
can mal intal de a aseulta de lege. Anume tret bo-
ierese din judetul Ilfov, doamnele de Buckman, La-
!) ovari i Baleanu ciadura de bulla voie paminturi-
1 e euvenite satenilor.136 Ori cum ar fi fost rezolvita
Reprodusd de Mémorial diplomatique, 11 Iunie 1865.

Vez! L'Europa din Frankfurt. 29 Sept. 1863.
Rdspunsul ItiT Le Courrier cl'Orient 28 Sept. 1861 ziaruluI Les
Débats din 10 Sept. 1862. Le Monde, Le Constitutionnel i alte cite-va
organe sunt favorabile legel rurale.
136 Depe§a lui Cogalniceanu e. domnitor 19 Sept. 1864. (Hirtine
Rossetti). C. D. Arieescu improprieldrise pe s'atenil de pe nrunia lui,
BudifteniT, jud. Bazeulia, inca dinaintea promulgari1 lege1 rurale, ann-
me in 10 Iunie 1862. Mon. of., 30 Iunie 1864..
chestia rurala; ea gasise o deslegare, si ar fi tre-

buit ea poporatia taraneasca sa fie desteptata asu-
pra nouel condAit in care intra viata el econotnica;
si sa se fi Indrumat activitatea el asa, ea sa se
poata intocmi in sinul nottel star a luerurilor."7 Ca
Regulamentul Organic care el pusese tomelia acestei
noue indrumart economice in gospodaria saleanulut,
sa nu fi luat nict o masura lu aceasta privire, lu-
crul se explica prin nepasarea acelei legiuirt fata
nevoile taranului. Ca niel dotnnia lul N'oda Cuza nu
confine met o masura luata in privinta aratata s'ar
explica din scurta el durata dupa aplicarea legei ru-
rate, chiar In cazul cind s'ar fi putut gindi la asa
ceva.
SFÎRITUL VOLUMULUI T.
137. CA lucrul nu s'a fled niel de atund incoace timp de 49 de

an! de o desvoltare anqtiuta, s'ar parea mal neexplicabil, daca in
istorie ar fi reva care sa nu-s,1 aiba explicarea,
TABLA DE MATER II
Pagina
Prefatà . I
Introducere . 1
CAP. I. Alexandru Cnza 15

Famila Cuza . . . 15
Alexandru Cuza inainte de domnie 18
Caracterul !La Alexanclru Cuza 25
CAP. II. Alegerea lui Curza . 32
Alegerea din Moldova . . . 32
Alegerea din Tara RomAneascd 42
Iutalesul indoite alegeri . . . . .
59
Alegerea luf Alexandru loan I si puterile Europe 63
CAP. III. Primul an de domnie al 110
Alexandru loan I . . . . 76
Ministerol Vasile Sturza si I. Filipescu . 76
Ministerul loan Ghica si C. Cretulescu . . 88
Comisia centrald si desbaterea constitutie 102
Primele reforme . . 120
Disolvarea adungrilor '
136
CAP. IV. De ia intaia pana la a doua
disolvare . 144
AdunArile cele noue . . . . . . 144
Calatoria domnitorului la Constantinopol . . 154
CAderea ministeruluI CogAlniceanu in Moldova . 176
CAP. V. De la a dona,disolvare pant la
'mire 186
A doua disolvare . . 186
Interpelarea luT Lasear Catargiu 197
Unirea 212
472 TABLA DE MATERII
Pagina
CAP. VI. De la unire in la sesiunea
ordinarii din 1S62. 226
Moldova si cdderea Iasu'di 226
Omorul liff Barbu Catargiu 235
Chestiunea armelor sirbestT 246
CAP. VII. De la sesiunea din 162 piiiiii
la al doile minister ('ogilluiceanu . 251
Sesiunea furtunoasd . 251
Coalitia monstruoasd . . . . 264
Frdmintdrile tdreT si strdindtatea . 276
Costangalia . . . . . 283
CAP. VIII. Al done minister (ogillnicea-
uu. Secularizara . . 287
Venirea lui Cogdlniceanu la minister . 287
Istoricul chestiuneI mandstirilor inchinate
a) Pdnd la Bibescu . . . . 290
b) De la Bibescu pdnd la Vodd Cuza 303
Sub domnia lifis Cuza . . . 316
Secularizarea . . 324
CAP. IX. Secularizarea. tillestiaimidiert. 335
Inplesul inchindrei 336
Fraude 341
Conditille inch indreT 347
Dreptul public .
355
CAP. X. De la Secularizare in'iniii, la lo-
vitura de slat . . . . 366
Sesiunea ordinard din 1863 1864 366
Legea rurald . 383
Lovitura de stat . . . 394
Lovitura de stat si rAsturnarea 407
CAP. XI. 'stollen' cliestici rurale 413
Infiintarea sdrbirei . . .
413
Pierderea dreptului de proprietate . 426
Urbariile . . . .
434
Regulamentul organic . 439
Divanurile ad-hoc . .
445
Sub domnia lui Cuza Vodd 449
Legea rurala din 1864 . 464

Domnia Lui Cuza-Voda. Vol. 1 - A. D. Xenopol PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Domnia Lui Cuza-Voda. Vol. 1 - A. D. Xenopol PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOMNIA LTA CUZA-VODÁ,

La p. 16 r. 11 de sus sä se indrepte nurnele de Alexandru

Dar city se gindeso oare o1 vol, poate'n hirtle,

Cu aceeag hoteirire cu care am intreprins a serie isto-

lua rolul de a apretui el pentru toti acei ce-1 cetesc, necum

la indeimind cite-va culegeri pretioase de documente origi-

indreptare in modul cum se trateazei istoria. Fie care

Istoria orT-carui popor, precum i acea a omenireT,

parte de seriile marT care alcdtuesc chiar mersul

gea timpurile de glorie cit i acele de restriste ce le

simburele ce nu voia sa piara, se ascute si mal

Muntenia si Moldova, i aceasta idee ce pare la in-

scadea in putertle el, eu cit acele don propasiact, o

Seria inriuriref grecestT a fost expusA in vol. lEI. 1V si V din

tr'un singur stat. Rod tirziu al unireT intelectuale si

trebue sa-1 aratam desfasurarea inainte de dotnnia lui

contra apasarei rusesti. In deobste toata viata na-

8. Asupra desvoltAreT 'iterare a Romiailor ven Ist. Ronsindor din

Seriile economice. 9. Seria prop4irei agri-

9. VezI ri1spunsurile comisiunilor azricole din Judetele

de darnicie in cheltuell si ele se mentineaft aproape

Cultura nu veni sa-1 dcstepte, spre gasi el nona

10. Cred ea trebue sa se sfirpsea odata legenda ea, sub Regula-

biln viuiala in trebuinta breslelor ce nu sunt de nea-

verile statulul din potriva, un spirit de retinere si o e-

Familia Cuza. Familia Caza pare a fi originara

Cuza, ambil mortt in decursiil ultimelor decenii ale

nita Cuza avu o soarta tragica. Anume pe timpul

tru pedeapsa ce a dat'o boiert N'anote Bog-

Alexaudru Cuza 'Balote de domnie. Alexandru

rintelui sati, Barbosil din judetul Falda. El fu asa-

Costache Epureanu, Grigore Romalo, Vasile Canta,

ena. Pe atuncl In Moldova venise, rinduit din partea

Cu toate ca Vogoride caimacamul cantase sa cis-

15. Cele 3 decrete: intaiul din 24 Aprilie care-1 malta la rangill de

sporind in tot truutul Covurluiului, me vad silit eu

nator ce l'a dat protestare! generale ce s-a trimis la

In aceasta adunare, Alexandru Cuza sprijini, in se-

Buletinul geditqelor aduneire ad-hoc a .11oldoveY No. 7, 30 Oct.

vea unirea, eran departe de a se intilni in aceleasi

in care personalitatea va interveni, este bine, ca

Bolintineanu, Viafa lul Cuza-Voclii, p. 40 Comp. p. 17.

eind eeru sa se recunoasca printulut Grigore M. Sturza

puterile, in tot timpul domnio lui, tinta luí suprema

Dovezile se vor aduce in cursul expunereI.

Conform ni aceste contrasturf in caracterul se0, II

Acest om, ast-feliu inchegat de fire din tainele ere-

33. Cit despre celelalte defecto ce i se lomean in saind, Bolintineanu,

Fondul cultural pe care se implinta, ca un ar-

polurilor si breslelor, si ceruse Imbunatatirea soartel

ALEGEREA LUI C'UZA

Alegerea din Moldova. In ziva de 28 Deceinvrie

Ca o boainba neasteptata fu atribuit acest rol lui

era de nevoie ea cineva sa le stee impotriva, si a-

5. Cuvintare rostita de Cogalnireann lu sedinta adunarei din 5

aü parerile extreme, unul in favoarea tftranilor, ce-

sonalitate mai putin marcanta, toti nadajdueaa ca-1

cul candidatului nationalist. In contra acestel astep-

prilejul de a constata maT adese-ori o asemene ne-

o veche datorie eatra familia ta ; a voit sa-1 raspla-

11. Juramintul luT Cuza si euvintarea luT Cogalnieettnu in procesul-

ria, mal mult de puterile istorice de clt de vointeIe

lexandru Cuza, vestitorul uneT noue ere de demni-