UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ
Catedra de Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice

V. TRUŞCĂ
D. OLARU
F. CĂLIN

APARATE ELECTRICE DE COMUTAŢIE

- Elemente de proiectare -

CONTACTORUL DE CURENT ALTERNATIV TRIFAZAT

BUCUREŞTI 2003

1
 PREFAŢA

Autorii au elaborat acest material în dorinţa de a veni în sprijinul în primul rând

al acelor studenţi de la Facultatea de Electrotehnică a Universităţii “POLITEHNICA”
din Bucureşti, care vin în contact pentru prima dată cu activitatea de proiectare a unui
aparat electric de comutaţie. Din această cauză nu s-a propus elaborarea unui material
exhaustiv necesar proiectării, ci dinpotrivă realizarea unui material documentar
simplu şi sistematizat care să fie recepţionat cu plăcere şi uşurinţă de studenţii
începători în domeniul proiectării. De accea caracterul materialului elaborat este mai
întâi didactic şi apoi industrial.
Totuşi în primul capitol al lucrării, autorii prezintă şi câteva elemente de
proiectare modernă în dorinţa de a iniţia şi informa pe studenţi în domeniul extrem de
vast şi de complex al proiectării industriale şi în special al proiectării operaţionale.
Pentru aceasta autorii au folosit un material pus la dispoziţie de domnul
Prof.Dr.-Ing. Valerie Panaite pentru care îi sunt profund recunoscători.
Pentru proiectarea propriu-zisă, ca exemplu, s-a ales “ CONTACTORUL
ELECTROMAGNETIC DE CURENT ALTERNATIV TRIFAZAT ”, acţionat cu
electromagnet monofazat de curent alternativ, care este unul dintre cele mai simple
aparate electrice de comutaţie, dar şi cel mai frecvent utilizat şi practic indispensabil
aparat în toate schemele de acţionări şi automatizări. Acesta este capabil să efectueze
milioane sau zeci de milioane de comutaţii (manevre) în condiţii normale de
funcţionare.
În vederea realizării proiectării studenţii au la dispoziţie în lucrarea elaborată
toate datele, relaţiile şi caracteristicile tehnice şi fizico-mecanice ale materialelor
active şi izolante, necesare efectuării calculelor, schiţelor şi desenelor, atât pentru
proiectarea preliminară, cât si pentru cea pe baza elementelor standardizate, precum
şi bibliografia aferentă.
Autorii speră că au reuşit să elaboreze un material util pentru proiectare, atât
pentru studenţii de la Facultatea de Electrotehnică din U.P.B., cât şi pentru alţi
studenţi sau specialişti interesaţi.
Pentru orice sugestie sau observaţie de natură să contribuie la îmbunătăţirea
lucrării de faţă, autorii rămân tuturor acelora profund recunoscători.

Autorii

2
Lista simbolurilor şi notaţiile mărimilor fizice utilizate

a - numărul de perechi de contacte

a – raza punctului de contact
a, a0 , a1 , a2 , b, c - dimensiuni circuit magnetic [m]
bf - lăţime fantă plăcuţă [m]
bp - lăţime plăcuţă [m]
c1 - căldura specifică volumică [Ws/m3.grd]
cr - constanta resortului [N/m]
d - diametrul conductorului neizolat [m]
diz - diametrul conductorului izolat [m]
da - diametrul coloanei de arc [m]
e, e1 , ec - cursa contactelor [m]
f - frecvenţa reţelei [Hz]
fc - frecvenţa de conectare [c/h]
fsp cp , fsp ca - forţe specifice în contacte (principale, auxiliare) [N/A]
ft - factorul de împachetare al tolelor
fu - factorul de umplere real al bobinei
fui - factorul de umplere ideal
g - acceleraţia gravitaţională [m/s2]
gt, gp - grosimea tolei, grosimea tolei protectoare [m]
gs - grosimea spirei ecran [m]
gb - grosimea bobinei [m]
gc - grosime carcasă bobină [m]
gp - grosime plăcuţă [m]
h - înălţimea ferestrei [m]
hb - înălţimea bobinei [m]
hp - înălţimea plăcuţei [m]
hs - înălţimea spirei ecran [m]
J - densitatea de curent [A/mm2]
k - raportul inducţiilor magnetice
ku - factor de corecţie experimental (pt. factorul de umplere)
lc - lăţime contact [m]
lm - lungimea spirei medii [m]
ls - lungimea spirei ecran [m]
ka - factorul de majorare a rezistenţei în regim de scurtcircuit datorat efectului
pelicular
kn - factorul de neuniformitate a repartiţiei tensiunii de arc pe intervale
m, n - rapoartele ariilor polilor magnetici
ni - numărul de intervale
np - numărul de plăcuţe
nt - numărul de tole

3
pFe - pierderile specifice în fier [W/kg]
p1 - pierderile specifice în unitatea de volum [W/m3]
r1 , r2 - razele interioară şi exterioară ale bobinei [m]
sc - secţiunea conductorului neizolat [m2]
t1 - timpul de funcţionare în regim de scurtă durată [s]
ta - timpul de acţionare [s]
tf - timpul de funcţionare [s]
v - vitezei de deplasare a contactelor [m]
va - viteza de deplasare a arcului electric [m/s]
ui - tensiunea de arc pe fiecare interval [V]

A, A' - aria căii de curent [m2]

A0 - aria zonei centrale [m2]
A1 - aria zonei neecranate [m2]
A2 - aria zonei ecranate [m2]
BA0Fe , BAFe , BA1 , BA2 - inducţia magnetică [T]
DC - durata de conectare [%]
Dex - diametrul exterior al bobinei [m]
E2 - tensiunea electromotoare indusă în spiră [V]
Fc - forţa în contact [N]
Fd - forţa electromagnetului în poziţia deschis [N]
Ff - forţa de frecare [N]
Fmin , F'min , Famin , Fcmin, Fm , F̂ - forţe dezvoltate de electromagnet [N]


FmA0 – forţa medie dezvoltată în coloana centrală

FmA1 , FmA2 – forţele medii ale electromagnetului în zona spirei în sc. [N]
Fcp , Fcp1 - forţe rezistente datorate contactelor principale
Fcp p , Fca p - Forţa iniţială de precomprimare în contacte
Fca , Fca' - forţe rezistente datorate contactelor auxiliare
Fr - forţa rezistentă a resortului antagonist
Frez - forţa rezistentă totală
Frp - forţa iniţială de precomprimare a resortului antagonist
I - curentul în calea de curent [A]
Ia - curentul de acţionare [A]
Ie - curentul de excitaţie al bobinei [A]
Iec - curentul echivalent la suprasarcină [A]
Im - curentul de magnetizare [A]
In - curentul electric nominal prin calea de curent [A]
Ip - curentul de pornire [A]
Iss - curentul de suprasarcină [A]
Iw - curentul de pierderi [A]
It - curentul total absorbit [A]
J - densitatea de curent (plăcuţă) [A/m2]

4
Jec - densitatea de curent echivalentă la suprasarcină [A/m2]
H - duritatea Brinell [N/m2]
M, Ma - masa armăturilor mobile [kg]
MFe - masa fierului [kg]
N - numărul de spire
P - puterea disipată în bobină [W]
P2 - puterea disipată în spira ecran [W]
PFe – pierderi în fier [W]
R - rezistenţa spirei ecran [W]
Rb - rezistenţa bobinei [W]
Rc - rezistenţa de contact [W]
R0 - rezistenţa de contact (independentă de temperatură) [W]
, e , at , 1 , 2 ,0 , 1 , f0 , fi , fc - reluctanţe magnetice
S - suprafaţa laterală a bobinei [m2]
T - temperatura absolută a contactului [K]
Tc - timpul unui ciclu de acţionare [s]
T0 , T - temperaturile absolute ale contactului [K] (rel.W-F-L)
U - tensiunea electrică [V]
Uc - tensiunea pe contact [V]
Un - tensiunea nominală de linie [V]
Us - tensiunea electrică de serviciu (excitaţie a bobinei) [V]
W - energia cinetică de ciocnire a contactelor [J]

a - unghiul de defazaj între fluxuri [rad]

a - coeficientul global de cedare a căldurii la suprafaţa bobinei [W/m2K]
a0 - unghiul de defazaj între fluxuri [rad]
ar - coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura [1/grd]
d - cursa totală a electromagnetului [m]
d0 , d1 - lungime întrefier [m]
diz - grosimea izolaţiei [m]
dmax - cursa maximă a electromagnetului de acţionare [m]
g - factorul de oscilaţie
l - conductivitatea termică în contact [W/m.grd]
lg - conductivitatea termică în bobină [W/m.grd]
liz - coeficientul de transmisie a căldurii prin conducţie în izolaţie [W/m.grd]
m0 - permeabilitatea magnetică a vidului [H/m]
m1 , m2 - permeabilitatea magnetică
q - încălzirea bobinei [oC]
q1 - încălzirea la suprafaţa bobinei [oC]
q2 - temperatura căii de curent [oC]
qss - încălzirea în regim de suprasarcină [oC]

5
qa - temperatura ambiantă [oC]
qad - temperatura admisibilă a clasei de izolaţie [oC]
qas - temperatura admisibilă la suprasarcină [oC]
qc- încălzirea punctului de contact [oC]
q0max , qmax - încălziri ale căii de curent în regim nominal [oC]
qp - temperatura de preîncălzire înainte de suprasarcină [oC]
q* - încălzirea produsă de suprasarcină [oC]
Dq - căderea de temperatură în bobină [oC]
qtop - temperatura de topire [oC]
r - rezistivitatea conductorului [Wm]
r0 - rezistivitatea la 0oC [Wm]
r - rezistivitatea conductorului la temperatura q [Wm]
s1 - coeficientul de dispersie
w - pulsaţia reţelei [s-1]

F, FA , FA1 , FA2 , Fo - fluxuri magnetice [Wb]

F"A , F'0, Fsc - fluxul magnetic în poziţia deschis [Wb]
Q - temperatura de funcţionare a bobinei [oC]
A2 - permiabilitatea magnetică [H]
Diz - grosimea izolaţiei [m]

CAP.1. ELEMENTE DE BAZĂ ALE PROIECTĂRII

6
 1.1. Noţiuni introductive

Proiectarea reprezintă o activitate inginerească de înaltă calificare specifică

unui domeniu de specialitate, având ca scop realizarea unui anumit produs.
Proiectarea unui aparat electric de comutaţie înseamnă în general adoptarea
corespunzatoare a principiilor de funcţionare ale produsului respectiv, elaborarea şi
stabilirea unui model fizic, dimensionarea elementelor componente şi determinarea
caracteristicilor functionale.
Proiectarea, în consecinţă, trebuie privită ca o activitate tehnică şi ştiinţifică de
vârf, foarte complexă, bazându-se pe cunoştinţele unui anumit domeniu de
specialitate şi ale domeniilor conexe (Materiale, Rezistenţa materialelor, Tehnologii
de fabricaţie, Sisteme şi metode avansate de calcul, etc.), necesitând adesea şi
anumite activităţi de cercetare aplicativă.
Activităţile de proiectare se finalizează printr-un document tehnic denumit
proiect.
În funcţie de etapele, obiectivele şi conţinutul activităţilor respective, proiectul
poate fi:
Proiect de concepţie - fundamentează concepţia produsului analizând
cerinţele, tema de proiectare, principiile de funcţionare şi caracteristicile generale ale
materialelor, tehnologiilor şi costurilor. Concepţia reprezintă soluţia de principiu a
unui produs corespunzător unor cerinţe specificate.
Proiect tehnic - sau simplu proiect reprezintă proiectarea pornind de la o
soluţie constructivă definită, pentru care se aleg materialele, se stabilesc dimensiunile
şi caracteristicile funcţionale ale elementelor componente şi ale sistemului în
ansamblu. Această etapă presupune şi realizarea unui prototip care să ateste
valabilitatea soluţiilor adoptate.
În industrie proiectul tehnic este continuat cu proiectul de execuţie care
conţine toate detaliile elementelor componente, soluţiile constructive, materialele
utilizate, tehnologiile şi maşinile de execuţie, însoţite de procedurile şi metodele de
control. Proiectul de execuţie definitivează şi costurile.
Proiectul de execuţie (cu tehnologia adoptată) este atestat prin încercările "de
tip" care se efectuează pentru "seria zero" de fabricaţie. Frecvent se utilizează şi
termenul de proiectare-dezvoltare care înseamnă proiectare bazată pe o concepţie
originală sau parţial originală (îmbunătăţirea sau perfecţionarea unei soluţii existente).
În ultimele decenii s-a pus un accent deosebit pe calitatea produselor exprimată
prin caracteristicile speciale de fiabilitate şi mentenabilitate.
În raport cu modul de abordare a problemelor calităţii, proiectarea poate fi:

- proiectare tradiţională;
- proiectare operaţională.

7
 Proiectarea tradiţională - este proiectarea în care aspectele calităţii sunt
tratate intuitiv prin alegerea materialelor şi soluţiilor. Calitatea este în acest caz un
rezultat final, estimat eventual ulterior prin încercări speciale.
Proiectarea operaţională - este o proiectare bazată, încă din etapa de
concepţie, pe caracteristicile de calitate şi fiabilitate specificate cantitativ. Proiectarea
în acest caz este mai complexă, necesită un volum mare de informaţii, referitoare la
materiale, tehnologii şi metodologii de proiectare în care se includ şi indicatorii de
calitate şi fiabilitate.

1.2. Definiţii şi elemente de bază referitoare la calitate

Calitatea (Quality, Q) este ansamblul tuturor caracteristicilor şi proprietăţilor

unui produs, care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface cerinţe explicite sau
implicite.

Notă:
1) În ansamblul caracteristicilor sunt incluse pe lângă caracteristicile tehnice
specifice şi caracteristicile de fiabilitate şi mentenabilitate;
2) Calitatea este definită în raport cu cerinţele.

Fiablitatea (Reliability, R(t)) este caraceristica exprimată prin probabilitatea

îndeplinirii funcţiei cerute pe o durată dată în condiţii specificate.

Notă: Durata t, poate fi exprimată în unităţi de timp (ore, ani) sau în cicluri (manevre)
pentru aparatele de comutaţie.

Relaţia analitică cea mai simplă a fiabilităţii este:

R ( t )  e   t (1.1)

unde:  - rata defectărilor, (1/t), constantă;

t - durata (h, cicluri).

Variaţia fiabilităţii este redată în figura 1:

Se notează cu:
MTTF=1/ (1.2)

media timpului până la prima defectare (Mean Time To Failure).

8
 R(t)

R 0  1
1 R    0

0
0 t

Fig. 1. Variaţia fiabilităţii

Pentru echipamentele reparabile se utilizează şi caracteristica de

mentenabilitate care este definită astfel:
Mentenabilitatea (Mentenability, M(t)) este caracteristica exprimată prin
probabilitatea ca o operaţie de mentenanţă activă (de restabilire a funcţiei) să poată fi
efectuată într-un interval dat în condiţii specificate.
Expresia mentenanţei este:

M ( t )  1  e  t (1.3)

unde:  - rata reparaţiei;

t - durata (intervalul) reparaţiei.

1.3. Etapele proiectării

Etapele principale ale proiectării (didactice), a unui aparat electric de comutaţie

sunt redate în organigrama din figura 2.

9
 ANALIZĂ NECESITĂŢI,
TEMA DE PROIECTARE
PRECIZARE Q, R, M

ANALIZĂ CONDIŢII TEHNICE

STANDARDE

ADOPTARE SOLUŢIE CONSTRUCTIVĂ

MATERIALE

ANALIZA PREVIZIONALĂ A NIVELULUI CALITĂŢII,

DEFECTE,
ARBORELE DE DEFECTARE

DIMENSIONARE COMPONENTE:
CĂI DE CURENT, IZOLAŢIE, MECANISM CINEMATIC,
CAMERA DE STINGERE, RESOARTE, ETC.
CARACTERISTICI DE FUNCŢIONARE
R(t), M(t) PREDICTIV

Fig. 2. Principalele etape ale proiectării

1.4. Analiza previzională a nivelului calităţii

Prima etapă în preestimarea nivelului calităţii constă în analiza defectelor posibile

(metoda AMDE - Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor).
Se precizează mai întâi structura echipamentului: subansamble şi componentele
subansamblelor, se definesc rolurile funcţionale şi solicitările respective la diferite
regimuri de funcţionare. Se stabileşte pentru fiecare componentă tipurile de defecte,
modurile de manifestare şi efectele respective.
Definiţie: Defectul reprezintă nesatisfacerea unei condiţii impuse pentru o
utilizare prevăzută. Un defect poate să aibă ca efect nefuncţionarea echipamentului
(defect critic sau total) sau funcţionarea cu abateri faţă de valorile prescrise (defect de
derivă). Se întocmeşte un tabel cu toate subansamblele şi componentele respective,
precizându-se rolul funcţional, solicitările, defectele posibile, modul de manifestare şi
efectele respective.

10
 1.4.1. Metoda arborelui de defectare

În cazul unui echipament se consideră, de exemplu, că se pot produce n defecte

diferite Di , raportate la elementele componente. Se pune problema stabilirii legăturii
dintre probabilitatea unui defect critic P(Dcr) a echipamentului şi probabilităţile P(Di)
de defectare ale componentelor. Se admite ipoteza că defectele D i sunt compatibile şi
independente şi că defectarea echipamentului reprezintă cel puţin defectarea unui
component. Funcţionarea echipamentului înseamnă funcţionarea fiecărui component,
adică:
n
D cr  D1  D 2    D n  D i
i 1
(1.4)
n n
şi P( D cr )  P( D i )  1   1  P(D i )  1  R (1.5)
i 1 i 1

Legătura dintre fiabilitatea R(t) şi fiabilităţile componentelor Ri este dată de relaţia:

n n   i t
R ( t )  e    t   R i  e   i t
e i
(1.6)
1 1

Rezultă:  = 1 + 2 + ...+ n (1.7)

În general valoarea R(t) se precizează prin tema de proiectare (de ex. pentru
contactoare R(t) = 0,9 considerând regimul nominal de funcţionare şi t = 106 cicluri
sau t = 107 cicluri - mers în gol).

Legăturile probabilistice dintre diferitele defecte Di şi defectul critic (total) Dcr se pot
reda cu ajutorul unui grafic "logic" denumit arbore de defectare. În arborele de
defectare se folosesc următoarele simboluri grafice cu semnificaţiile respective:

11
 Dcr Defect rezultat, de ex. Dcr sau se precizează
subansamblul, componentul, etc.

Di Defect elementar (primar)

Indică existenţa pieselor identice pe ramurile

respective şi numărul lor

Dsi Defect compus (al unui subansamblu) care este

nedezvoltat (neanalizat)

Porţi logice "sau", "şi"

Exemplu de arbore de defectare pentru un sistem tehnic având:

Si i = 1 ... n subansamble
Eij j = 1 ... m elemente componente ale subansamblului "i"
uijk k = 1 ... l solicitarea aplicată la elementul "ij"

n n l
   i  i    ij  ij    ijk (1.8)
i 1 j1 k 1

12
 Dcr

S1 S2 Si Sn

D1 2 D2 i n Dn
1

Ei1 Ei2 Eij Eim

i1 Di1 i2 Di2 ij im Dim

uij1 uij2 uijk uijl

ij1 Dij1 ij2 Dij2 ijk Dijk ijl Dijl

Elementul de ordin "ij" supus la solicitarea uk are rata defectărilor ijk şi fiabilitatea:
  ijk t
R (t)  e (1.9)

Pentru solicitarea uk se dimensionează elementul component la care probabilitatea de

defectare va fi:

P(Dijk) = 1 - Rijk (1.10)

1.4.2. Alegerea coeficientului de siguranţă

Coeficientul de siguranţă operaţional se calculează în funcţie de probabilitatea

defectului considerat, ţinându-se seamă şi de preciziile metodelor de estimare a
solicitărilor şi calitatea materialelor folosite.
În condiţiile actuale ale teoriei şi tehnicii materialelor se pot utiliza pentru
coeficienţii de siguranţă valorile din tabelul alăturat.

13
Prob.
10-1 10-2 10-3 10-4 10-5 10-6 10-7 10-8 10-9
defect
coef. sig 1,17 1,36 1,52 1,71 1,90 2,01 2,39 2,68 3,03

Observaţie: Valorile probabilităţilor mai mici de 10-6 se consideră pentru componente

cu utilizări speciale unde se cere o siguranţă deosebită.

14
CAP. 2. PROIECTAREA UNUI CONTACTOR DE CURENT ALTERNATIV
TRIFAZAT

Simbolul contactorului:
contactor simplu

contactor cu relee termice de

protecţie la suprasarcină

Definiţii:
 Contactor (mecanic): Aparat mecanic de comutaţie având o singură poziţie de
repaus, comandat altfel decât manual, capabil de a stabili, de a suporta şi de a
întrerupe curenţii în condiţii normale ale circuitului, inclusiv în condiţiile de
suprasarcină de serviciu.
Dupa modul în care este furnizată forţa necesară acţionării contactelor principale,
standardul defineşte trei tipuri de contactoare mecanice:
 Contactor electromagnetic: contactor pentru care forţa necesară închiderii
contactelor principale normal deschise sau deschiderii contactelor normal
închise este furnizată de un electromagnet.
 Contactor pneumatic: contactor pentru care forţa necesară închiderii
contactelor principale normal deschise sau deschiderii contactelor normal
închise este furnizată de un piston cu aer comprimat.
 Contactor electropneumatic: contactor pentru care forţa necesară închiderii
contactelor principale normal deschise sau deschiderii contactelor normal
închise este furnizată de un electroventil.

Contactorul, în construcţie normală nu este şi aparat de protecţie. Dacă

acestuia i se adaugă şi un bloc de relee termice (bimetal sau electronic), el devine şi
aparat de protectie la suprasarcină.
Deoarece contactorul nu suportă şi nu întrerupe curenţi de scurtcircuit el se
conectează întotdeauna în serie (amonte) cu siguranţe fuzibile care în regim de
scurtcircuit întrerup curentul prin limitare.
Contactorul poate fi construit cu contactele principale normal deschise (ND),
sau normal închise (NI). În acest ultim caz se mai numeşte şi ruptor. Prin contact
normal deschis (ND) se înţelege acel contact care se află în poziţia “deschis” când
organul motor este în repaus (bobina electromagnetului de acţionare nealimentată).
Prin contact normal închis (NI) se înţelege acel contact care se află în poziţia “închis”
când organul motor este în repaus (bobina electromagnetului de acţionare
nealimentată).

15
 În afara contactelor principale, contactorul mai are şi un număr de contacte
auxiliare (NI şi ND) necesare semnalizărilor, interblocajelor, automenţinerii ş.a.
Contactorul în condiţii normale de funcţionare este destinat să facă un număr foarte
mare de comutaţii (manevre), de regulă 106 – 107 , şi este aparatul indispensabil în
toate schemele de acţionări şi automatizări.

 Demaror: Combinaţia tuturor mijloacelor de punere şi scoatere de sub tensiune

necesare pentru a determina pornirea şi oprirea unui motor asigurând în acelaşi
timp o protecţie corespunzătoare la suprasarcină.

Tema de proiectare
Lucrarea se referă la proiectarea unui contactor de curent alternativ trifazat
acţionat cu electromagnet monofazat de curent alternativ de tipul dublu E - translaţie

Caracteristici nominale
- Curentul nominal, In [A]
- Tensiunea nominală, Un [V]
- Tensiunea de serviciu, Us [V]
- Durata de conectare, DC [%]
- Frecvenţa de conectare, fc [c/h]
- Frecvenţa reţelei, f = 50 Hz
- Mediul de lucru, aer
- Poziţia de funcţionare, orizontală

Condiţii tehnice

Cu privire la forţă

- La 0,85 Us , electromagnetul trebuie să atragă şi să menţină atrasă armătura

fără vibraţii;
- La 0,7 Us , electromagnetul trebuie să menţină atrasă armătura cu uşoare
vibraţii;
- Între 0,7 Us şi 0,35 Us , electromagnetul trebuie să elibereze armătura

Cu privire la încălzire

La 1,1 Un , diversele părţi (electromagnet, căi de curent) ale

contactorului să nu se încălzească peste limitele admisibile impuse de norme,
pentru clasa de izolaţie respectivă.

Conţinutul proiectului

16
2.1. Calculul cinematic al contactorului

2.1.1. Calculul forţelor rezistente

2.1.2. Trasarea diagramei forţelor rezistente
2.1.3. Stabilirea datelor nominale ale electromagnetului de acţionare

2.2. Calculul electromagnetului de acţionare

2.2.1. Calculul preliminar

2.2.1.1. Determinarea dimensiunilor circuitului magnetic
2.2.1.2. Determinarea inducţiei în fier
2.2.1.3. Calculul numarului de spire al bobinei
2.2.2. Proiectarea electromagnetului pe baza elementelor standardizate
(normalizate).
2.2.2.1. Dimensionarea bobinei
- Calculul curentului de magnetizare (poziţia închis)
- Determinarea dimensiunilor bobinei
2.2.2.2. Dimensionarea spirei în scurtcircuit (spira ecran)
2.2.2.3. Calculul curentului total absorbit de bobină
2.2.3. Calculul de verificare al electromagnetului
2.2.3.1. Verificarea forţei dezvoltate în poziţia închis
2.2.3.2. Verificarea forţei dezvoltate în poziţia deschis
2.2.3.3. Verificarea la încălzire a bobinei

2.3. Calculul căilor de curent

2.3.1. Calculul de dimensionare

2.3.2. Calculul de verificare
2.3.2.1. Verificarea la încălzire în regim nominal
2.3.2.2. Verificarea la încălzire în regim de suprasarcină

2.4. Calculul camerei de stingere

2.4.1. Determinarea numărului de plăcuţe pe loc de rupere

2.4.2. Dimensionarea unei plăcuţe

Metodologia de proiectare

17
2.1. Calculul cinematic al contactorului

Se porneşte de la schiţa de principiu (constructivă) a unui contactor de curent

alternativ (trifazat), acţionat cu electromagnet monofazat, cu armătura dublu E -
translaţie. Principalele elemente componente ale contactorului se văd în figura 3.

3 1 1 2
2
4
5
15
6
NI
3 e
7 ND 14
8
9

10

11  

12
13
12

Fig. 3 Schiţa explicativă a unui contactor de c.a. trifazat, cu mişcare de translaţie

echipat cu electromagnet monofazat de tipul dublu E

1. Resortul contactelor principale

2. Contactul mobil ( puntea mobilă)
3. Contactul fix
4. Resort contacte auxiliare (NI)
5. Contact auxiliar (NI)
6. Resort contacte auxiliare (NI-ND)
7. Contact auxiliar (ND)
8. Armătura mobilă a electromagnetului
9. Resortul antagonist
10. Bobina electromagnetului
11. Spira în scurtcircuit
12. Carcasa bobinei
13. Armătura fixă a electromagnetului
14. Ghidaje
15. Camera de stingere

2.1.1. Calculul forţelor rezistente

18
a) Alegerea forţelor specifice (fsp cp , fsp ca)
Forţa specifică în N/A, atât pentru contactele principale (fsp cp), cât şi pentru contactele
auxiliare (fsp ca), se alege din figura 4.
fsp [N/A]
x 10 -2

20

18

16

14

12

10

6
10 16 25 40 63 100 160 In[A]

Fig. 4 Diagrama fsp în funcţie de In

b) Alegerea preliminară a masei armăturii mobile (M)

Se alege prin comparaţie cu masele armăturilor mobile ale modelelor existente, aşa
cum rezultă din figura 5:

M = f(In) [kg] (2.1)

unde: In - curentul electric nominal

19
 M[kg]
0,8

0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 In [ A ]

Fig. 5 Diagrama masei echipajului la contactoare M în funcţie de In

c) Alegerea cursei libere a contactelor e1 şi a cursei în contact ec .

Se alege prin comparaţie cu modelele existente, aşa cum se vede în figura 6.

ec ,e1 x 10-2 [ m]

13
12
11
10
9
8
7 e1
6
5
4
ec
3
2
10 16 25 40 63 100 In [ A ]

20
 ec ,e1 x 10-2 [ m]

13
12
11
10
9
8
7 e1
6
5
4
ec
3
2
10 16 25 40 63 100 In [ A ]

Fig. 6. Valorile curselor ec şi e1 în funcţie de In

d) Cursa totală a contactelor (e)

e = ec + e1 = dmax [m] (2.2)

unde: dmax - reprezintă cursa maximă a electromagnetului de acţionare, aşa cum se

vede din figura 1.

e) Alegerea vitezei de deplasare a contactelor (v)

La alegerea vitezei de deplasare a contactelor se are în vedere eficacitatea stingerii
arcului electric adoptându-se în funcţie de curentul nominal al contactorului. In figura
7 este reprezentată diagrama v = f(In) [m/s].

21
 V x 10-2 [ m/s]

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0 100 In [kA]
10 16 25 40 63

Fig. 7. Diagrama vitezei de deplasare a contactelor v = f ( In )

f) Calculul forţei de frecare (Ff)

Se calculează în funcţie de masa armăturii mobile Ma .

Ff   0,1  0,25 M a  g [ N ] (2.3)

Valorile superioare se iau pentru contactoarele la care armătura mobilă se mişcă pe

orizontală.

g) Calculul forţei rezistente datorată contactelor principale (Fcp)

Fcp = 6Fcp1 ; unde Fcp1 = fsp cpIn [N] (2.4)

Multiplul 6 provine din faptul că sunt şase locuri de rupere.

h) Calculul forţei rezistente datorată contactelor auxiliare (Fca)

Fca = 2aFca' unde Fca' = fspcaFca [N]

(2.5)

22
unde: a - numărul de perechi de contacte auxiliare. În general a = 2

i) Calculul forţei rezistente a resortului antagonist Fr (vezi anexei 1):

Ma v2
 0,85Fcp  M a g  Ff
2e c
Fr  [ N] (2.6)
ec
1  0,15
 max

j) Forţa iniţială de precomprimare a resortului antagonist (Frp)

Frp  (0,5  0,7) Fr [ N ] (2.7)

k) Forţa iniţială de precomprimare în contacte (Fpcp, Fpca)

Fpcp  (0,5  0,7) Fcp [ N ]

(2.8)

Fpca  (0,5  0,7) Fca [ N ]

(2.9)

2.1.2. Trasarea diagramei forţei rezistente totale (Frez)

Aceasta se efectuează în vederea dimensionării electromagnetului de acţionare. Se va

proceda la o însumare a tuturor forţelor rezistente calculate mai sus.

Frez  M a  g  Ff  Fcp  Fca  Fr (2.10)

Este de preferat a se face o însumare pe cale grafică (pe hârtie milimetrică)

obţinându-se astfel diagrama Frez = f(d), aşa cum se vede în figura 8.

23
 gMa


0
Ff max


0
 max
F cp

0 ec e1  max
Fr


0
 max
F ca


0
ec  max
F rez
F min

F a min

0
ec e1  max

Fig. 8 Diagrama forţelor rezistente Frez = f (  )

24
2.1.2.3. Stabilirea datelor nominale ale electromagnetului de acţionare

Us (V) - Tensiunea de serviciu (tensiunea de alimentare a bobinei)

dmax (mm) = ec + e1 - Cursa totală a electromagnetului
Fmin (N) - Forţa portantă minimă (forţa în poziţia închis)
Famin (N) - Forţa de acţionare minimă (forţa în poziţia deschis)
Dc [%] - Durata de conectare (egală cu Dc a contactorului)
fc [c/h] - Frecvenţa de conectare (egală cu fc a contactorului)

2.2. Calculul electromagnetului de acţionare

2.2.1. Calculul preliminar

a) Forţa minimă de calcul (Fcmin)

Fmin
Fc min  1.05 [ N] (2.11)
0,85

b) Algerea inducţiei maxime (de vârf) în zona neecranată  B A1 



Inducţia în zona neecranată B̂ A1  T  se alege în funcţie de Fcmin , din figura 9.

unde: A1 este aria polului neecranată de spira în scurtcircuit

25
 ^ Wb 
BA1 
m 
2


1,9
1,8

1,7
1,6
1,5

1,4
1,3
1,2
1,1
1

0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0 10 20 50 100 200 Fcmin [N]

Fig. 9. Diagrama inducţiei Bˆ A1  f ( Fc min )

c) Alegerea valorilor constantelor specifice electromagnetului: (k,m,n)

B̂ A 2 A2 A0 A
k  cos   ; m ; n  0 (2.12)
B̂ A1 A1 A1  A 2 A


unde: BA1 - inducţiei de vârf în zona ecranată
A2 , A0 - aria zonei ecranate şi aria polului central

Valorile k, m se aleg din [1] pagina 264 sau [3], pagina 303-305.
Diagramele respective sunt prezentate în Anexa 5.

d) Calculul ariei neecranate (A1):

4   0  Fc min
A1  [m 2 ] (2.13)
 B̂ A1  2
C

ţinând seama de relaţia:

FmA1 
 B̂ A1   A1 2
2
m  (2.14)
4  0

26
 Fc min
unde FmA1 reprezintă forţa medie în aria neecranată, iar C reprezintă raportul ,
FmA1
vezi [1], paginile 261 - 263.

Rezultă: 
C  2  1  k 2 m  a f  c1 

unde: af 

2  1  k 2 m 2  2k 2 m  tg 0 
k  m 1 k2
(2.15)
n (1  m) 1  k 2m

 
c1  1  k 4 m 2  a f 2  2k 2 a f m  cos 2(   0 )  2a f (2 cos 2  0  1)  2k 2 m 2k 2  1
(2.16)

e) Calculul ariei ecranate (A2):

A2 = mA1 [m2] (2.17)

f) Calculul ariei coloanei centrale (A0):

A0 = n(A1+A2) [m2] (2.18)

2.2.1.1. Determinarea dimensiunilor circuitului magnetic (a, a1, a2, b):

b A 0  a 0 [m] (2.19)

A
a  a1  a 2  [ m] (2.20)
b

a am
A = A1 + A2 a1  a2  (2.21)
m 1 m 1
Dimensiunile conform schiţei din figura 10.

27
 A1 A1
2 2
a a0
A2
c h
b
a
a1 a2 2
2 a
a1 a1
b 2 b) 2
a)

Fig. 10. Schiţa circuitului magnetic

a) Calculul numărului de tole (nt):

b  2g p
nt  ft (2.22)
gt

unde: gp - grosimea tolei protectoare

gt - grosimea unei tole
ft - factorul de împachetare al tolelor (se alege din figura 11)

28
Fig. 11. Curbe de magnetizare pierderi în fier, ft

29
b) Calculul inducţiei în fier (BAFe, BA0Fe):

ˆ ˆ0
Bˆ AFe  A
T  Bˆ A0 Fe  T  (2.23)
A  ft A0  f t

2.2.1.3. Calculul numărului de spire ale bobinei (N)

2  Us 2  Us
N  (2.24)
  ˆ 0 2    f  ˆ 0

unde fluxurile magnetice ˆ 0,

 ˆ A ,
ˆ A1 , 
ˆ A2 sunt date de relaţiile:

ˆ 0  2
 ˆ A [ Wb]

ˆA 
 ˆ 2A1  
 ˆ 2A 2  2
ˆ A1
ˆ A 2 cos  
(2.25)
ˆ 2A1  
 ˆ 2A 2  2k
ˆ A1
ˆ A2 [ Wb]

ˆ A1  B̂ A1 A1 [ Wb]
 (2.26)

ˆ A 2  B̂ A 2 A 2 [ Wb]
 (2.27)

În figura 12 este reprezentată diagrama fazorială a fluxurilor şi inducţiilor

^ ^
ΦA1 Φ0

^
BA1
0

^ ^
BA2 Φ A2

Fig. 12. Diagrame fazoriale ale fluxurilor şi inducţiilor

Alegerea dimensiunilor întrefierului d1 şi d0 în poziţia închis.

30
Valorile respective rezultă din prelucrările tehnologice şi se aleg din figura 13. În
valoarea lui d0 intră şi întrefierul parazitar, necesar pentru a se evita saturaţia
circuitului magnetic.
[mm
] 0,50

0,45

0,4
0
0,35

0,3

0,25

0,2

0,15 1

0,1

0,05

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 b[m
m]
Fig. 13. Valorile pentru 1 şi 0 la electromagneţi de curent alternativ

A1 A1 hs
2 2

A2
b A2
a
2a gs
a1
a1 2
2

Fig. 14. Cu referire la spira in scurtcircuit

31
2.2.2. Proiectarea electromagnetului pe baza elementelor standardizate
(normalizate)

2.2.2.1. Dimensionarea bobinei

a) Calculul preliminar al curentului de magnetizare Î m ca valoare de vârf (vezi [1],

pagina 266 şi [3], pagina 307:
n

ˆ 0 e
 i i  Hˆ l
ˆ
Im   i 1
[ A]
N 2 N 2
(2.28)

b) Calculul preliminar al reluctanţei echivalente (e):

1 7n 3,25 1  1  0   1 
e          (2.29)
b  2 2 nf t 1f t  0 a  2 n   H 

c) Determinarea dimensiunilor bobinei:

* Alegerea densităţii de curent (J):

 A 
J  1  2,5  mm 2  (2.30)

* Secţiunea conductorului (sc), vezi [3], pagina 307:

sc 
Im
J
mm 
2
(2.31)

* Diametrul neizolat al conductorului (d):

s0
d2  mm

(2.32)

Se alege diametrul normalizat din tabelul 1.

* Factorul de umplere real al bobinei (fu):

fu = kufui ku - factor de corecţie experimental (2.33)

fui - factor de umplere ideal vezi [3], pagina 40-41

32
 * Factorul de umplere ideal al bobinei (fui):

 1
f ui  pentru conductoare aşezate în rânduri (2.34)
4 1  1     
 1 1
f ui  pentru conductoare aşezate în şah (2.35)
2  1   3     2
2

* Calculul constantelor (h, n, x):

 iz
2 iz  iz 
 ,  , d (2.36)
d d   iz
2

Notaţiile respective sunt cele din figura 15.

Pentru un calcul preliminar, valorile pentru ku şi fu se pot lua din figura 16.

33
NU se printeaza - TABELUL 1

34
  iz

 iz

d  iz d  iz
d1 d1

a) b)

Fig. 15. Cu referire la factorul de umplere

ku, fu
0,8

0,7

fu
0,6
ku
0,5

0,4

0,3

0,2
d [ mm ]
0,08 0,1 0,12 0,15 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,5 2,0

Fig. 16. Factorii de corecţie : ku , fu = f (d)

* Secţiunea bobinei (hbgb):

35
 Ns c
h bg b  (2.37)
fu

* Inălţimea ferestrei (h):

h  2,5c unde: c  g b  g c   2  5 [mm] (2.38)

h  h b  2g c   0,5  2 [mm] (2.39)

* Inălţimea ferestrei (hb):

h b  2,5g b (2.40)
Vezi [3], pagina 301.

* Calculul rezistenţei bobinei (Rb):

l m N
Rb    (2.41)
sc

După calculul tuturor dimensiunilor se desenează circuitul magnetic cu bobina (ca în

figura 17).

c
gc
a1 a0

h hb

 

gb

Fig. 17. Cu referire la dimensiunile bobinei

d) Calculul exact al reluctanţei echivalente şi al curentului de magnetizare

36
 După stabilirea definitivă a dimensiunilor circuitului magnetic şi ale bobinei
(fig.14) se poate calcula exact curentul de magnetizare. Pentru aceasta se recalculează
reluctanţa echivalentă e, pe baza schemei echivalente pentru poziţia închis. În
poziţia închis se pot neglija reluctanţele de scăpări, fără a face o eroare prea mare. În
acest caz schema echivalentă rezultă ca în figura 22.

Reluctanţa echivalentă are expresia:

1
 e   at  1   2   (2.42)
H

unde s-au utilizat următoarele notaţii:

 1  1 
 at   o  (2.43)
2  H 

 fj   fc 1
1   fo 
2
 2   (2.44)
H

ˆ 0e

Î m  [A]
N 2
(2.45)

2.2.2.2. Dimensionarea spirei în scurtcircuit (spira ecran)

a) Calculul rezistenţei spirei (R2)

 0 A 2  A 2
R2   [ ] (2.46)
1tg tg

b) Tensiunea electromotoare indusă în spiră ca valoare de vârf  E 2  :



ˆ A 2  B̂ A 2 A 2  kB̂ A1A 2 [V ]

Ê 2   (2.47)

c) Puterea disipată în spira ecran (P2):

P2 
 Ê 2 
2
[W] (2.48)
2R 2

d) Grosimea spirei în scurtcircuit (gs):

37
 g s   0,05  0,1  a [mm] (2.49)

e) Lungimea spirei (ls):

l s  2 a 2  b   4g s [ mm] (2.50)

f) Inălţimea spirei (hs):

ls ls
h sg s   => h s   [ mm] (2.51)
R2 R 2gs

unde: dimensiunile gs şi hs rezultă din figura 11.

r - rezistivitatea materialului spirei (Cu sau Am)
q - se ia în general 120 oC.

2.2.2.3. Calculul curentului total absorbit de bobină (It):

It   Im  2   I w  2 [A] (2.52)

ˆ 0 e

unde: Î m  [A] - curentul de magnetizare (2.53)
N 2

P2  PFe
Iw  [ A ] - curentul de pierderi (2.54)
Us

Calculul pierderilor în fier (PFe):

PFe = pFeMFe [W] (2.55)

pFe - pierderile specifice în fier [W/kg] (se iau din figura 9)

MFe - masa fierului [kg]

Se verifică dacă It este mult mai mare decât Im , caz în care se recalculează diametrul
sârmei bobinei.

2.2.3. Calculul de verificare a electromagnetului

2.2.3.1. Verificarea forţei dezvoltate în poziţia închis (F'min):

38
 F' min = Fm  F̂ [ N ] (2.56)
unde:

Fm = 2FmA1  2FmA 2  FmA0  2FmA1 (1  k 2 m  a f )[ N] (2.57)

   
F̂ = 2FmA1 1  k 4 m 2  a f 2  2k 2 m a f cos 2    0   2k 2 2k 2  1  2a f 2 cos 2  0  1 [ N]
(2.58)
unde: af 
 2 2
2 1  k m  2k m 2
 (2.59)
n 1  m 

Verificarea condiţiei tehnice în poziţia închis

0,852 F'min > Fmin [N] (2.60)

2.2.3.2. Verificarea forţei dezvoltate în poziţia deschis

0,852 Fd > Famin [N] (2.61)

unde:
ˆ
 "2
A
Fd  2
4 0 A

(2.62)

ˆ ' 0  2
 ˆ "A [ Wb ]
(2.63)

ˆ "A
  ˆ
 ' A
ˆ
 sc [ Wb
(2.64)

Se va trasa apoi caracteristica forţei în poziţia deschis: F = f(d)

Pentru trasarea caracteristicii forţei în poziţia deschis, F = f(d), se vor trasa

caracteristicile:

1) ˆ  f ( Î)
 2) ˆ  f ( Î, )


2
utilizând respectiv relaţiile: 1) ˆ 
 Us2  R b2I2 [ Wb] (2.65)
N

ˆ  e ( )

2) Î m  [A] (2.66)
N 2

39
unde: e(d) este reluctanţa echivalentă calculată pentru fiecare întrefier în parte,
conform schemei echivalente pentru poziţia deschis (vezi Anexa 2). Se va compara în
final caracteristica activă determinată, F = f(d), cu caracteristica rezistentă a
contactorului, Frez = f(d), şi se vor trage concluziile corespunzătoare.

2.2.3.3. Verificarea la încălzire a bobinei

Incălzirea bobinei se determină cu relaţia:

q = q1 + Dq (2.67)

P R bIe2
unde: 1   reprezintă încălzirea la suprafaţa exterioară a bobinei
S D ex h b

 
p1
4 g
 
pr 2 r
r1 2  r2 2  1 2 ln 2
2 g r1
reprezintă căderea de temperatură în
bobină

Ie2 
1
Tc
ta 2

 2
 2
 3 Ip  Ip Ia  Ia  t f Ia 

unde:
ta - timpul de acţionare  0,08s
Ip - curentul de pornire (se determină din familia de curbe F = f(I,d) pentru d =
dmax .
Ia - curentul de acţionare, care se ia egal cu It .
tf - timpul de funcţionare:

Tc 3600
tf  D c [s] unde: Tc  [s] (2.68)
100 fc

Ie - curentul echivalent care se calculează folosindu-se simplificările din figura

15.
a - coeficientul global de cedare a căldurii prin convecţie şi radiaţie la
suprafaţa bobinei:

 W  d
  10  14   2   g  0,6 iz (2.69)
 m grd  2
unde:

40
 liz - coeficientul de transmisie prin conducţie a căldurii în izolaţie
d - diametrul conductorului
d - grosimea izolaţiei
p1 - pierderile specifice pe unitatea de volum:

P R bIe2
p1  

 r12  r2 2 h b   
 r12  r2 2 h b
(2.70)

Se face apoi verificarea condiţiei tehnice la încălzire:

  (1,1) 2    a   ad (2.71)

ad - temperatura admisibilă a clasei de izolaţie respective [1].

2.3. Calculul căilor de curent

Dimensionarea bornelor se face în general după criterii constructive. Dimensiunile

respective se pot alege din tabelele 2, 3 şi figura 16.

2.3.1. Calculul de dimensionare a ariei minime a secţiunii căii de curent notată A:

I A
A [m 2 ] ; J  1,5  2,5 (2.72)
J mm 2

2.3.2. Calculul de verificare la încălzire

2.3.2.1 Verificare la încălzire în regim nominal (qmax):

 0 max 
D c I 2n
S

  I 2n D c
2  b  h  b  h 
 Co  max 
 0 max
1   R   0 max
 C
o
(2.73)

a - coeficientul global de cedare a căldurii se poate lua din tabelul 4.

Verificarea la încălzire a contactelor

* Constanta resortului (cr):

Fcp ' Fcpp  N 

cr   m  (2.74)
ec

41
unde:
Fcp - forţa de apăsare în contact F = Fcp
Fcpp - forţa resortului precomprimat
ec - cursa în contact
Fcp' = Fcp - cru
u - uzura contactelor care se poate lua 0,2 - 0,3 din grosimea pastilei de
contact

* Încălzirea punctului de contact (qc):

c 
Uc 2Dc R c 2I2Dc
8

8LT
 C
0
(lr = LT) (2.75)
(conform relaţiei W.F.L.)

Pentru a se ţine cont de încălzirile suplimentare datorate bornelor de racord şi

contactelor vecine, valoarea obţinută pentru qc se majorează de 4 ori, calculul fiind
astfel acoperitor.

* Rezistenţa de contact (Rc):

 2 
R c  R 0 1   R      R 0  cF  m  d  
 3 
(2.76)

Pentru verificare se poate folosi relaţia lui Wiedemann-Franz-Lorenz (W.F.L.),

care este mai exactă:

 Uc  2

L  T    T0  
2 2
 4
Uc = RcI (2.77)

 Uc  2
T 
4L
  T0  2  K
o (2.78)

T0 = qmax + qa + 273 [oK] T - T0 = c  c (2.79)

* Verificarea condiţiei tehnice în regim nominal

1,12   max   c    a   ad (2.80)

2.3.2.2. Verificarea încălzirii în regim de suprasarcină

42
 * Verificarea încălzirii căii de curent (qss):

 k a  R 0 J ec 2 t 
ss

  2 
1 
 e c1  1  C
o
(2.81)
 R  
 
unde:
 2   max  a  Co J ec 
I ss  A 
A  m 2 
(2.82)

* Verificarea condiţiei tehnice la suprasarcină

q2 + qss = qmax + qa + qss < adm

(2.83)

unde: adm = q2 + qss se ia din tabelul 5.

Ca relaţie de dimensionare se mai poate folosi şi expresia:

A' 
c1
I ec t
1   R   2   ss 
m 
2

ln
k a  R 0 1   R 2
(2.84)

unde: Iec = Iss = 12In (2.85)

Condiţia de verificare este ca A'  A , unde A este secţiunea aleasă după criterii
constructive din tabelul din figura 17.

* Verificarea la încălzire a contactelor în regim de suprasarcină (scurtă durată).

Verificarea se face impunând valoarea de vârf a curentului care poate trece prin
contact fără ca acesta să se sudeze.

 
j  2 a 4 c1 1   R  p   * 1
Î  ln  A (2.86)
0  R 1   R p t1

Pentru un contact punctiform, realizat cu deformaţie plastică, adică pentru care raza
F
cercului de contact este: a rezultă condiţia:
H

43
 8c1  
1  R p   * F
Î  ln  A (2.87)
0 R H 2 1   R p t1

Î  2  12I n (conform [1] ) (2.88)

de unde rezultă valoarea forţei de apăsare în contact F, astfel încât contactul să nu se

sudeze.

q* = qtop - qp qp = q2 (2.89)

I - valoarea maximă instantanee a curentului măsurat în A.

Pentru verificarea tendinţei de lipire a contactelor la contactoare mai pot fi utilizate şi

alte relaţii empirice, ca de exemplu:

Î  2000 W F A  (2.90)

unde: W - energia cinetică de ciocnire

F - forţa de apăsare în contact

2.4. Calculul camerei de stingere

2.4.1. Determinarea numărului de intervale

Calculul numărului de intervale (ni):

1,5k n  2U n
ni  (2.91)
3u i
unde: ui este tensiunea care revine unui interval, care se poate lua din figura 17.
1,5 este factorul de creştere a tensiunii pentru polul care întrerupe primul în
curent alternativ trifazat cu neutrul izolat

Rezultă numărul de plăcuţe total np = ni-1 (2.92)

np
iar numărul de plăcuţe pe loc de rupere va fi:
2

2.4.2. Dimensionarea unei plăcuţe

* diametrul coloanei de arc (da):

44
 4I r
da   m
J
(2.93)

* J - densitatea de curent
* Lăţimea fantei : b f  0,1 I r I r  10I n (2.94)
* Înălţimea minimă a plăcuţei, deasupra contactului
hp = vats (2.95)
va = f (In) din diagrama din figura 18. (2.96)

* grosimea plăcuţei: gp = 1 - 3 mm (2.97)

* lăţimea plăcuţei: b p  l c   4  10   mm (2.98)

unde: lc - lăţimea contactului

Plăcuţele de stingere pot să aibă diferite forme. Cele mai uzuale sunt cele din figura
19.

45
 BIBLIOGRAFIE

[1] Hortopan, G.: Aparate electrice de comutaţie, vol 1-Principii, Editura tehnică,
Bucureşti 2000.

[2] Hortopan, G.: Aparate electrice de comutaţie, vol 2, Editura tehnică,

Bucureşti 1996.

[3] Hortopan, G. ş.a.: Aparate electrice de joasă tensiune, Editura tehnică,

Bucureşti 1960.

[4] Hortopan, G., Truşcă,V. ş.a.: Probleme de Aparate electrice , E.D.P.

Bucureşti 1982

[5] Truşcă,V. : Contactor de curent alternativ – Indrumar de proiectare Edit. I.P.B.

Bucureşti 1976

[6] Truşcă, V., Olaru, D.: Aparate electrice – Indrumar de laborator Edit. U.P.B.
Bucureşti 1997

[7] STAS 553 : Aparate electrice de joasă tensiune.

[8] STAS 4479 : Contactoare.

46
 ANEXA 1

Calculul forţei rezistente a resortului antagonist

* Rolul resortului antagonist este:

1) - de a asigura dmax ;
2) - de a asigura o anumită viteză în momentul separării contactelor.

Mai întâi se scrie ecuaţia mişcării pentru echipajul mobil între d = 0 şi d = cc ,

conform figurii 20.

* Forţele rezistente care intervin:

Fcp - forţele resoartelor din contactele principale;

Fr - forţa rezistentă a resortului antagonist;
Ma - masa echipajului mobil;
Ff - forţele rezistente de frecare.

Aplicând principiul lui d'Alembert:  f i  f r se obţine:

i r
m dv
 f cp  f r  M a g  Ff
dt

m dv   f i dt
i
v m dv   f i vdt  f i dx
i i
2 v
mv
2
  f i dx
0

În cazul contactorului de proiectat considerând o precomprimare a resoartelor

de 0,7 Fcp aşa cum rezultă din notaţiile din figura 21 şi completate cu notaţiile din
figura 20. Rezultă:
e e
mv 2 c c
  f cp dx   f r dx  M a e c g  Ff e c
2 0 0

Se procedează la integrarea fiecărei forţe rezistente după cum urmează:

ec ec ec 0,3F
ec
 Fcp e c  0,7  0,15  0,85Fcp e c
cp
 f cp dx   0,7 Fcp dx   ec
xdx 0,7 Fcp
2
0 0 0

47
 0,3Fr    x 
f r  0,7 Fr 


ec
0,3Fr e c 2  ec 
 f r dx  0,7Fr e c  0,3Fr e c   2  Fr e c 1  0,15  
0  

mv 2  e 
 0,85Fcp e c  Fr e c 1  0,15 c   M a e c g  Ff e c
2   

Ma v2  e 
 0,85Fcp e c  M a e c g  Ff e c  Fr e c 1  0,15 c 
2   

De unde rezultă:

Ma v2
 0,85Fcp  M a g  Ff
2e c
Fr  [ N]
ec
1  0,15
 max

dmax = e = ec + e1

Observaţie: Dacă mişcarea armăturii mobile a contactorului este pe orizontală atunci

Mag se consideră nulă.

48
 ANEXA 2

Schemele echivalente în poziţiile închis şi deschis ale electromagnetului.

Calculul caracteristicilor în poziţia deschis.

* Schema echivalentă în poziţia închis neglijând scăpările între coloane este cea din
figura 22.
Cu notaţiile din figură se obţine:

e = at + 1 + 2 [1/H]

 1
unde:  at =   0 +
2
 fj   fc
1 =  fo + = 2 sau
2
 1
 e   o + + 2 f0 +  fj +  fc
2
unde:
o lj lc
 o  ;  fj  ;  fc 
oAo 1 A 1 A

Inducţiile în fier corespunzătoare diferitelor porţiuni se aleg din figura 9.

* Schema echivalentă în poziţia deschis considerând reluctanţele în fier şi luând în

consideraţie scăpările între coloane este cea din figura 23.

Reluctanţa echivalentă rezultantă este:

 f  sr 1
 e   at  2 
 at H


 1
unde:  at   o 
2

 fj   fc
 f   fo 
2

sr = 3 s - este reluctanţa de scăpări redusă  sr  s
3
s - este reluctanţa de scăpări între coloane.

* Caracteristica ˆ  f ( Î)
 se trasează folosind relaţia:

49
 2Ê 2 Û s2  R 2b Î 2
ˆ 
  [ Wb] (curba 1 din figura 24)
N 2fN

* Caracteristicile ˆ  f ( Î, )
 se trasează folosind relaţia:

ˆ  e ( )

Î  [A ]
N 2

unde: e(d) este reluctanţa echivalenta calculată pentru fiecare întrefier intermediar
(familia 2 de curbe din figura 24).

În figura 25 sunt trasate caracteristicile ˆ  f () şi Î  f () .

Valorile  ˆ ' şi  ˆ A ' rezultă din intersecţia curbei 1 cu familia de curbe 2 (adică
0

intersecţia dintre caracteristica ˆ  f ( Î) şi familia de caracteristici 

ˆ  f ( Î, ) .

* Forţa în poziţia deschis se calculează cu relaţia:

ˆ
 "
A ˆ
Fd  2 
2 o A 2
1
2

ˆ'
ˆ sc  NÎ sr   o  e

 sr

Tabelul 6. Date pentru curba 1

Curentul I [A]
Rb I [V]
2 2 2
E  Us  R b I [V]
ˆ  2E
 [Wb]
N

Tabelul 7.Date pentru familia de curbe din figura 24

 [m] 1 2 3 4
0 [1/H]
 [1/H]
at [1/H]
f [1/H]
ar [1/H]
0’ [Wb]
A’ [Wb]
I [A]

50
Tabelul 8.Date pentru calculul forţei Fd

 [m] 1 2 3 4
0’ [Wb]
A’ [Wb]
A” [Wb]
1 -
sc [Wb]
Fd [N]
0,852Fd [N]
0,72Fd [N]
0,352Fd [N]

51
 ANEXA 3

Schema electrică de acţionare a unui motor asincron cu ajutorul unui contactor

de curent alternativ trifazat cu relee termice şi buton dublu de comandă

În execuţie normală contactorul este numai aparat de comutaţie şi nu de

protecţie. Dacă însă acestuia i se adaugă în serie cu polii principali un bloc de relee
termice, contactorul îndeplineşte şi funcţia de aparat de protecţie contra
suprasarcinilor.
Deoarece contactorul nu suportă şi nu întrerupe curenţi de scurtcircuit, în serie cu
acesta, în amonte se conectează siguranţe fuzibile, special calibrate în acest scop.
Schema electrică de acţionare se prezintă ca în figura A.3.1.

3 380/220 V, 50 Hz
R L1
S L2
T L3
0 N

S S S

4 5
1 2 3 6 7

EM

RT 8
I O

M
3~

Fig. A.3.1. Schema electrică de acţionare a unui motor asincron cu ajutorul unui
contactor de curent alternativ, cu relee termice şi buton dublu de comandă

Comanda de închidere şi deschidere a contactorului se realizează cu ajutorul

unui buton dublu, I (închidere), O (deschidere). Polii principali (contactele principale)
sunt notaţi cu 1, 2, 3. Contactele auxiliare s-au notat cu 4, 5, 6, 7. Contactul (ND) 7,
serveşte ca un contact de reţinere (automenţinere) fiind conectat în paralel pe butonul
de închidere I. Contactul 8, comandat de releul termic RT, întrerupe circuitul de
alimentare al bobinei electromagnetului EM, la depăşirea unei suprasarcini prescrise.

52
Restul contactelor auxiliare, 4, 5, 6, sunt utilizate în scop de semnalizare a poziţiei
contactorului sau pentru interblocaje electrice.
Siguranţele fuzibile au rolul de protecţie a instalaţiei, inclusiv contactorul şi
releul său termic, împotriva efectelor curenţilor de scurtcircuit. În schema electrică
din figura 26 bobina electromagnetului de acţionare este alimentată în curent
alternativ la 220V, iar dacă bobina a fost construită pentru 380V, atunci se poate
alimenta între două faze.
Dacă necesităţile o cer, bobina de excitaţie poate fi alimentată şi în curent
continuu, în special în schemele de acţionări de curent continuu. În acest caz este
prezentă o punte redresoare ca în figura A.3.2.

R(L1)


PR
S(L2)
I O 4

EM
RE

Fig. A.3.2. Schema de alimentare a bobinei de

curent continuu

Acest montaj este justificat prin faptul că un electromagnet de curent continuu

dispune de un exces de forţă în poziţia închis faţă de electromagnetul de curent
alternativ aşa cum rezultă din figura 28.

53
 F
c.c
.

c.a Fig.28 Referitor la caracteristicile

. F() ale electromagneţilor de
curent alternativ şi curent
continuu.
0 cr 

În procesul de închidere, la un anumit întrefier critic cr contactul (NI) 4, se

deschide şi introduce în serie cu bobina electromagnetului o rezistenţă suplimentară,
numită rezistenţă economizoare RE.
U
În aceste condiţii, curentul absorbit de bobină nu va mai fi: I , ci va deveni:
Rb
U
IE 
Rb  RE

În consecinţă va scădea proporţional şi solenaţia şi respectiv şi forţa de atracţie

F(NI)2 . Avantajul este că bobina electromagnetului nu va mai fi alimentată
pentru regimul permanent cu curentul I, ci cu curentul IE .
Caracteristica de protecţie a releelor termice este o caracteristică "dependentă",
ca în figura 29.

Fig. 29 Referitor la caracteristica de

protecţie a releului termic
2
'

1,5 IR I

54
 Condiţiile tehnice de funcţionare a releelor termice sunt normalizate
internaţional astfel:

- La 1.05 IR - releul trebuie să dea comanda de deschidere într-un timp mai

mare de 2 ore;
- La 1.2 IR - releul trebuie să dea comanda de deschidere într-un timp mai mic
de 2 ore;
- La 1.5 IR - releul trebuie să dea comanda de deschidere într-un timp mai mic
de 2 minute.

Se mentionează ca IR reprezintă curentul reglat.

Aceste condiţii sunt valabile dacă defectul a apărut când contactorul se afla în stare
caldă (adică în regim normal de funcţionare). Dacă contactorul se afla în stare rece,
adică chiar la conectare, atunci timpii sunt mai mari.

55
 ANEXA 4

Categorii de utilizare ale contactoarelor

Referiri normative:
Prescripţiile referitoare la contactoare şi demaroare sunt reglementate în România
prin “SR EN 60947-4-1, APARATAJ DE JOASĂ TENSIUNE, Partea 4: Contactoare
şi demaroare de motoare, Secţiunea 1: Contactoare şi demaroare electromagnetice”.
Acest standard este identic cu Standardul European EN 60947-4-1: 1992, care este
identic cu Standardul Internaţional CEI 947-4-1: 1990.
Categoriile de utilizare sunt prezentate in Tabelul 6.

Tabelul 6
Felul Categoria Aplicaţia specifică
curentului
Curent AC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive, cuptoare cu rezistenţe
alternativ AC-2 Motoare cu inele: pornire, întrerupere
AC-3 Motoare cu rotorul în scurtcircuit: pornire, întreruperea motoarelor lansate1)
AC-4 Motoare cu rotorul în scurtcircuit: pornire, inversarea mersului, mers prin
şocuri
AC-5a Comanda lămpilor cu descărcare în gaze
AC-5b Comanda lămpilor cu incandescenţă
AC-6a Comanda transformatoarelor
AC-6b Comanda bateriilor de condensatoare
AC-7a Sarcini slab inductive pentru aparate casnice şi aplicaţii similare
AC-7b Motoare pentru aplicaţii casnice
AC-8a Comanda motoarelor de compresoare capsulate de refrigerare 2) cu rearmare
manuală a declanşatoarelor de suprasarcină
AC-8b Comanda motoarelor de compresoare capsulate de refrigerare 2) cu rearmare
automată a declanşatoarelor de suprasarcină
Curent DC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive, cuptoare cu rezistenţe
continuu DC-3 Motoare şunt: pornire, inversarea mersului, mers prin şocuri.
Întreruperea dinamică a motoarelor de curent continuu
DC-5 Motoare serie: pornire, inversare mersului, mers prin şocuri
Întreruperea dinamică a motoarelor de curent continuu
DC-6 Comanda lămpilor cu incandescenţă

AC - Alternating Current
DC - Direct Current
1)
Categoria AC-3 poate fi utilizată pentru mers prin şocuri ocazionale, cu durată
limitată, cum ar fi poziţionarea unei maşini; numărul acestor manevre în timpul
acestor durate limitate nu depăşeşte în mod normal 5 pe minut nici mai mult de 10
pentru o durată de 10 minute.
2)
Un motor de compresor capsulat de refrigerare este o combinaţie care cuprinde un
compresor şi un motor, ambele închise în aceeaşi cutie, fără arbore sau îmbinări de
arbore exterioare, motorul mergând în refrigerator.

56
 Fiecărei categorii de utilizare îi corespund condiţii tehnice prin care se
stabileşte sarcina comutată în condiţii normale sau ocazionale de funcţionare, în
curent alternativ ca în tabelul 7 sau în curent continuu ca în tabelul 8.

Tabelul 7
Capacitatea de închidere şi de deschidere la contactoarele de curent alternativ în
condiţii normale.
Categoria Condiţii de închidere şi deschidere
Durata Durata de Numărul
Ic/Ie Ur/Ue cos trecerii pauză de cicluri
curentului de
*)
[s] manevră
[s]
AC-1 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC-2 4,0* 1,05 0,65* 0,05 * 50
AC-3 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC-4 10,0 1,05 * 0,05 * 50
AC-5a 3,0 1,05 0,45 0,05 * 50
AC-5b 1,5* 1,05 * 0,05 60 50
AC-6a * * * * * *
AC-6b * * * * * *
AC-7a 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC-7b 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC-8a 6,0 1,05 * 0,05 * 50
AC-8b 6,0 1,05 * 0,05 * 50
*) Precizări specifice în publicaţia CEI Nr.947-4-1, 1990:
I - curent stabilit măsurat ca valoare efectivă
Ic - curent stabilit şi întrerupt, măsurat ca valoare efectivă
Ie - curent de utilizare
U - tensiunea aplicată
Ur - tensiunea de restabilire la frecvenţă industrială
Ue - tensiunea de utilizare la frecvenţă industrială

Tabelul 8
Capacitatea de închidere şi deschidere la contactoarele de curent continuu
Categoria Condiţii de închidere şi deschidere
Durata Durata de Numărul
Ic/Ie Ur/Ue L/R trecerii pauză de cicluri
curentului [s] de
manevră
DC-1 1,05 1,05 1.0 0,05 * 50*
DC-3 4,0 1,05 2,5 0,05 * 50*
DC-5 4,0 1,05 1,5 0,05 * 50*

57
DC-6 1,5* 1,05 * 0,05 * 50*
*) Precizări specifice în publicaţia CEI 947-4-1, 1990

Notă:
În afara condiţiilor normale de funcţionare mai există şi unele condiţii ocazionale. De
exemplu calarea (blocare) roturului la motoare. În aceste condiţii, de exemplu pentru
regimul de funcţionare AC-3* Ic/Ie = 10, iar pentru regimul de funcţionare AC-4* I c/Ie
= 12.
Standardele mai prevăd şi clasa de uzură prin care se precizează durata relativă
de conectare, [Dc%] şi frecvenţa de conectare, adică numărul de conectări pe oră, f c
[c/h].

Anexa 5

Valorile optime pentru k, m şi n

58
59
 Tabelul 1
DIAMETRUL SECŢIUNEA REZISTENºA GREUTATE CONDUCTOR E CONDUCTOR BB DIAMETRUL SECŢIUNEA REZISTENŢA GREUTATE CONDUCTOR CONDUCTOR BB
CONDUCT. CONDUCTORULUI CONDUCTO- CONDUCTOR CONDUC. CONDUCTO- CONDUCTO- CONDUCTOR
NEIZOLAT RULUI LA 20 NEIZOLAT RULUI RULUI LA 20
DIAMETRUL GREUTATEA DIAMETRUL GREUTATEA DIAMETRUL GREUTATEA DIAMETRUL GREUTATEA
IZOLAT CONDUCT. IZOLAT CONDUCT. IZOLAT CONDUCT. IZOLAT CONDUCT.
IZOLAT IZOLAT NEIZOLAT IZOLAT

mm mm2 /km kg/km mm kg/km mm kg/km mm mm2 /km kg/km mm kg/km mm kg/km
0,07 0,00385 4557,44 0,034 0,085 0,036 - - 1,00 0,7854 22,15 6,990 1,07 7,15 1,22 7,43
0,08 0,00503 3489,29 0,045 0,095 0,047 - - 1,05 0,8659 20,26 7,70 1,12 7,88 1,27 8,16
0,09 0,00636 2757 0,057 0,105 0,060 - - 1,10 0,9503 18,31 8,458 1,17 8,58 1,32 8,90
0,10 0,00785 2233,15 0,070 0,120 0,073 0,26 0,1295 1,15 1,0387 16,89 9,22 1,22 9,40 4,37 9,75
0,11 0,00950 1845,58 0,085 0,130 0,088 0,27 0,148 1,20 1,1310 15,38 10,07 1,27 10,18 1,42 10,6
0,12 0,01131 1550,8 0,101 0,140 0,105 0,28 0,167 1,25 1,2272 14,29 10,92 1,32 11,05 1,47 11,45
0,13 0,01327 1321,39 0,118 0,150 0,122 0,29 0,188 1,30 1,3273 13,11 11,81 1,37 11,95 1,52 12,4
0,14 0,01539 1139,36 0,137 0,160 0,142 0,30 0,210 1,35 1,4314 12,25 12,7 1,43 12,92 1,57 13,3
0,15 0,01767 992,64 0,157 0,170 0,162 0,31 0,232 1,40 1,5394 11,30 13,70 1,48 13,85 1,62 14,2
0,16 0,02011 872,34 0,179 0,180 0,184 0,32 0,258 1,45 1,6513 10,62 14,66 1,53 14,89 1,67 16,3
0,18 0,2545 689,24 0,226 0,200 0,232 0,34 0,313 1,50 1,7672 9,846 15,73 1,58 15,92 1,76 16,4
0,20 0,03142 553,9 0,280 0,225 0,288 0,36 0,372 1,55 1,8869 9,295 16,77 1,64 17,00 1,81 17,3
0,22 0,03801 457,77 0,338 0,245 0,348 0,38 0,438 1,60 2,0106 8,654 17,89 1,69 18,25 1,86 18,6
0,25 0,04909 357,30 0,437 0,275 0,446 0,41 0,546 1,65 2,1383 8,203 19,1 1,74 19,18 1,91 19,8
0,28 0,06158 282,6 0,548 0,310 0,562 0,44 0,667 1,70 2,2698 7,666 20,20 1,79 20,45 1,96 21,0
0,30 0,07069 246,2 0,629 0,330 0,645 0,50 0,782 1,75 2,4053 7,292 21,4 1,85 21,65 2,01 22,2
0,32 0,08042 216,37 0,715 0,360 0,735 0,52 0,877 1,80 2,5447 6,838 22,65 1,90 22,85 2,06 23,6
0,35 0,09621 182,31 0,856 0,390 0,882 0,55 1,030 1,90 2,8353 6,137 25,23 2,00 25,50 2,16 26,2
0,38 0,1134 153,43 1,010 0,420 1,035 0,58 1,193 2,00 3,1416 5,539 27,96 2,10 28,22 2,26 28,9
0,40 0,1257 138,5 1,118 0,440 1,145 0,60 1,310 2,10 3,4636 5,024 30,83 2,22 31,18 2,36 38,8
0,42 0,1385 124,4 1,23 0,460 1,260 0,62 1,432 2,20 3,8013 4,577 33,83 2,32 34,20 2,46 34,8
0,45 0,1590 110,29 1,42 0,495 1,445 0,65 1,626 2,30 4,1548 4,188 36,98 2,44 37,45 2,56 38,0
0,48 0,1809 96,18 1,61 0,525 1,642 0,68 1,835 2,40 4,5239 3,846 40,26 2,54 40,75 2,66 41,3
0,50 0,1964 88,62 1,748 0,545 1,760 0,72 1,990 2,50 4,9087 3,545 43,69 2,64 44,25 2,76 44,9
0,55 0,2376 73,83 2,11 0,60 2,160 0,77 2,37 2,60 5,3093 3,277 47,25 2,76 47,90 2,86 48,3
0,60 0,2827 61,54 2,516 0,65 2,562 0,82 2,72 2,70 5,7256 3,039 50,96 2,86 51,50 2,96 52,0
0,65 0,3318 52,86 2,95 0,70 3,000 0,87 3,26 2,80 6,1575 2,826 54,80 2,98 54,55 3,06 56,0
0,70 0,3848 45,21 3,425 0,75 3,485 0,92 3,74 2,90 6,6052 2,634 58,79 3,08 58,60 3,16 60,0
0,75 0,4418 39,70 3,93 0,81 4,00 0,97 4,26 3,00 7,0686 2,462 62,91 3,18 63,65 3,30 64,5
0,80 0,5027 34,62 4,474 0,86 4,57 1,02 4,83 3,10 7,5477 2,305 67,17 - - 3,40 68,7
0,85 0,5675 30,91 5,05 0,91 5,13 1,07 5,44 3,20 8,0425 2,164 71,58 - - 3,50 73,2
0,90 0,6362 27,35 5,662 0,96 5,75 1,12 6,06 3,30 8,5530 2,034 76,12 - - 3,60 77,8
0,95 0,7088 24,75 6,30 1,01 6,42 1,17 6,72 3,40 9,0792 1,916 80,80 - - 3,70 81,4

60
 VALORI PENTRU DIMENSIUNILE RACORDURILOR
IN FUNCŢIE DE INTENSITATEA CURENTULUI NOMINAL

Tabela2

CR Tip Dimensiuni recomandate în mm

A b h1 h2 df dg db e1 e2 e3 e4 L1 L2 ds
6 A 6 1,5 - M3 - M3 4 - - - 10 8 M3,5
10 A 7 1,5 - M3,5 - M3,5 4,5 - - - 11 9 M3,5
16 A 8 2,5 - M4 - M4 5 - - - 12 10 M4
25 A 10 3 - M4 - M4 5 - - - 12 10 M5
40 AB 14 3 2 M5 6 M5 6 - - - 15 12 M6
63 AB 15 3 3 M6 7 M6 7,5 - - - 18 15 M6
100 AB 20 3 3 M6 7 M6 7,5 - - - 18 15 M8
160 AB 20 4 4 M8 9,5 M8 10 - - - 23 20 M10
200 AB 25 4 4 M8 9,5 M8 10 - - - 23 20 M10
250 AB 25 5 5 M10 11,5 M10 12,5 - - - 28 25 M12
400 AB 25 5 5 M10 11,5 M10 12,5 - - - 28 25 M16
630 AB 30 6 6 M12 14 M12 15 - - - 35 30 M20
C 30 - - - 11,5 M10 12,5 26 - - 6 51 -
1000 B 40 - - - 18 M16 20 - - - 45 40 -
C 40 - - - 14 M12 15 32 - - 67 62 -
1600 C 50 - - - 18 M16 20 40 - - 85 80 -
2500 D 80 - - - 18 M16 20 40 20 40 85 80 -
3150 D - - - 18 M16 20 40 25 50 85 80 -

61
Tabelul 3
Dimensiuni standardizate ptr. materiale
Materiale DIMENSIUNI Material Laţimi ( exterior) Grosimi
Limite Raţia Limite Raţia Limite Raţia
1...6 0,1 10...32 2 0,2...0,5 0,05
Oţel 6,2...10 0,2-0,5-0,8 35-38-40- -43-46-48
10,5...20 0,5 50...105 5 0,6...1 0,1
21...40 1 115...145 10 1...3 0,2-0,5-0,8
42...70 2-5-8 20...40 5 1,0..2,5;3;4 0,25
75...100 5 Oţel 45...65 5 1,5...3,0;4
110...180 10 70...100 10 2-2,5-3-4
8...22;15 2 12 5-6
Oţel 25...60 5 14-16-18 5-6-8
70...140 10 20...35 5 5;6...12 2
Oţel 4...6 0,5 40...70 10 5;6...16 2
7...12;14 1 80..120-140 10 20...30 5
17-19-22- 24-27-30-32 8...12;16 2
41 5 20...30;40 5
0,25-0,30 0,4-0,45-0,5 4-5-6 0,5...0,75-1
Oţel 0,60-0,65 0,75-0,8-1 7 0,5...1,5 0,25
tablă 1,25...2 0,25 8...11 1 2...2,5 0,5
neagră 2,5...4 0,5 Oţel 12...16 1 2...3 0,5
5...30 1 18 2...4 0,5
30...40 2 22-24-25-26 2...5 0,5
TD 0,3-0,4-0,45-0,5-0,6-0,75 28...38;35 2 2...6 0,5
1-1,25-1,5-2 40-42-45-48 -50 1...6;7 0,5
TDA 0,22-0,25- 0,28-0,3 52-55-58-60 -62 1...6 0,5
0,4-0,45-0,5 0,6-1-1,5 65...80 5 7...10 1
Oţel C 65,8...26;30 2 85...100 5 2...6 0,5
Oţel 0,2...0,6 110...130 10 7...10 1
sârmă 0,7...1,6 140...200 10 4...6 0,5
pt.arcuri 1,8-2-2,2- -2,5-2,8 7...10 1
3...6 0,5
0,1...0,5 0,02-0,05 5,6...20 2 0,1-0,12- 0,15-0,18
Cupru 0,55...1,8 0.05 22...70 2-5-8 0,2...0,5 0,75
1,9...3,6 0,1 Cu-Am 70...200 5 0,6...1 0,1
3,8...6 0,2-0,5-0,8 1,2...4 0,2-0,5-0,8
7...12 1 8 5 5
14...20 2 10,12 5-8 5-8
22..40,45;50 2-5-8 15 5-8-10 5-8-10
Cupru 5...12 18 5-10 5-10
14-17-19-22 -24-27-30 20-25-30 5-10-15 5-10-15
32-36-40- -46-50 35 5-10-15-20 5-10-15-20
Cu-Am 0,1..0,5 0,05 40 5-8-10-15-20 5-10-15-20
Tablă 0,6...1 0,1 45 (Cu) 30 30
1,2...3 0,2-0,5-0,8 50 5-10-15-20 5-10-15-20
3...5 0,5 60-100 (Cu) 10-20 10-20

62
 0,1...0,4 0,02-0,05 3-4 0,5
0,45...1 0,05 5-6-7 0,5-1
Alamă 1,1...3 0,1 Alamă 8-9-10 0,5...2 0,5
3...11 0,5 12-19 1 0,5...3 0,5
12...30 1 20-26-28-30 1 1...3 0,5
32...40 2 32-35-38 1,5...3 0,5
45...100 5 40...70;42;54 5 2...3

3...6 20,25 3-4

7...12 30,39 4
14-17-19-22 -24-27-30 40 4-5
32-36-41-46 -50 Oţel 45 5
Aluminiu 0,2...0,4;0,5 0,05 50 5-6-7
tablă 0,8 0,2-0,5-0,8 60 6-8-10
3,5 0,5 70 7-9
Zinc 0,2...0,5 0,05 80 8-10
tablă 0,6;0,75...2 0,25 90 9-11
2,5...4;5;6 0,5 100 10-12-14
Prespan 0,25;0,3...0,8 0,1 120 11-13
1-1,5-2 130 12-14-16
150 14-16
Material 20  c  20  c 
U.M.  cm 0
1/ C 1/cm2 W/cm0C Alamă 7,5 10-6 1,8 10 -3
3,12 0,90
Cupru 1,78 10-6 -
4,25 10 3,44 3,91 Argint 1,63 10- 3,6 10-3 2,51 4,57
3 6

Aluminiu 29 10-6 3,81 10- 2,39 2,21 Oţel 17 10-6 5,2 10-3 3,71 0,75
3

63
 Tabela 4
Conductor în aer în ulei
Bare rotunde 9-12 20-30
Bare dreptunghiulare 10-14 25-35
Benzi flexibile 12-15 25-35
Trase 14-16 30-40

Valorile coeficienţilor de transmisie  [W/m2 C]

Tabela 5
Materialul

Cupru gol sau vopsit 60 200

conductor aerian sub formă de funie 80 170
cabluri cu izolaţie de hârtie 3kV 65 160
-//- 6kV 65 120
-//- 20kV 55 120
-//- 20kV 45 120
Aluminiu gol sau vopsit 60 180
conductor aerian sub formă de funie 80 130
cabluri cu izolaţie de hârtie 3kV 65 160
-//- 6kV 65 120
-//- 20kV 55 120
-//- 20kV 45 120

Valori ale temperaturii de regim 2 şi temperaturii la scurtcircuit:

sc =2 + sc [C]

64