DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ

ÎN ORELE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Arusti Florentina-Crenguta ,profesor la Liceul „Stefan D. Luchian”, Stefanesti

Motto:

“  Lectura este muzica gândurilor scrise.”

Lectura literară vizează textul (capacitatea de a citi şi înţelege informaţia dată), precum

şi contextul (încadrarea textului literar într-un curent artistic, într-un gen literar, într-o specie
literară sau în universul literar al scriitorului abordat), subtextul (semnificaţia personajelor,
perspectiva naratorului şi a naraţiunii) şi posttextul (prin impresiile legate de lectură şi
argumentele empatice, elevul este condus spre creearea unui sistem de valori şi principii morale,
precum şi dezvoltarea gustului pentru frumos, însuşirea şi utilizarea cotidiană a unui limbaj
expresiv etc). Astfel, în timpul orelor de literatură, profesorul îndrumă lectura textelor din
manualele şi programele date, evaluând rezultatele conform normelor în vigoare. Teama unui
eşec şcolar, precum şi imaginea puternic erodată a şcolii în ultima vreme a condus la o reticenţă
a elevului asupra lecturii, mai ales a lecturii suplimentare, cea şcolară fiind realizată în cursul
programului. Stimularea lecturii şi dezvoltarea competenţelor de lectură sunt componente ale
finalităţilor educaţionale, în general şi competenţe cheie în orele de literatură română, în special,
fapt pentru care profesorul caută şi elaborează permanent noi strategii didactice pentru atingerea
lor. Respectând principiul accesibilităţii textului literar şi al adecvării lui la particularităţile de
vârstă şi de grup, precum şi utilizarea unor metode şi mijloace didactice diverse pentru a facilita
receptarea textului literar, îmi propun medierea culturală între cărţi şi elevi prin diferite strategii.
Am aplicat la o oră de literatură un test de lectură pentru a identifica următoarele aspecte:
dacă elevii citesc în timpul liber, ce titluri citesc şi dacă lectura le face plăcere, ce înţeleg din
ceea ce citesc şi cum aplică informaţiile în viaţa de zi cu zi. Am constatat că elevii nu vor să
citească, nu cunosc decât titlurile din programa şcolară şi nu realizează o lectură-recreere sau o
lectură-cultură.  Doar dând de citit mai multe titluri, în speranţa că elevii se vor regăsi în
tematicile abordate, nu cred că se poate stimula elevul. Mi-am propus, aşadar, să abordez texte
noi, din afara programei şcolare şi le-am propus elevilor spre lectură Trilogia nomilor, de Terry
Pratchett, volum ce include trei titluri: În camion, În excavator, În navă al căror personaj
principal este Musklin, o fiinţă extraterestră cu aspect uman şi de mărimea unei cutii de pantofi.
Nu am obligat elevii să citească, dar am evidenţiat calităţile personajelor, precum şi
eventualitatea unei recompense dacă realizează o prezentare a Trilogiei într-o manieră atractivă,
sugerându-le un “stand de carte” în care să ne “vândă” punctele tari ale operei. Trei eleve au
decis să citească fiecare câte un titlu şi să realizeze o prezentare comună. Au preluat ideea
standului şi au realizat o expoziţie a titlurilor propuse, au realizat povestirea subiectului celor
 trei cărţi, au caracterizat personajele, au făcut legătura între lumea cărţii şi situaţiile reale cu care
se confruntă “cei mici” şi au adus în “stand”, în sprijinul afirmaţiilor lor, păpuşi ce reprezintă
personajele, machete şi mulaje ale spaţiilor descrise în operă şi au propus un joc - concurs numit
“Invitaţie la lectură”, au premiat colegii cu diplome şi jucării. După această oră am aplicat un
nou chestionar de lectură, iar elevii şi-au manifestat interesul pentru lectură, însă au recunoscut
lipsa de orientare spre o tematică anume. Le-am prezentat o serie de titluri organizate pe teme şi
le-am propus să se organizeze pe centre de interese şi să prezinte celorlalţi impresiile asupra
lecturii. După circa două săptămâni, elevii au prezentat produsul de grup în cadrul unui
“Maraton de lectură”. Astfel, am invitat elevi şi cadre didactice din şcoală la această activitate,
iar elevii au recitat poezii, au  pus în scenă reprezentări după operele date, au realizat o expoziţie
de desene, machete şi mulaje şi au provocat colegii de clasă şi de şcoală la diferite concursuri.
În urma acestei activităţi, organizez periodic ateliere de lectură şi elevii citesc diferite creaţii ce
conţin abordarea personală a textelor citite. Metodele pe care le utilizez la orele de literatură au
rolul de a menţine interesul elevilor pentru lectură, propunându-le lectura predictivă, jocul de
rol, precum şi procedee prin care doresc să stimulez interpretarea semnificaţiilor textului literar,
precum şi exprimarea argumentată a unui punct de vedere: explozia stelară, floarea de lotus,
ciorchinele, diagrama Venn, cubul, diamantul, metoda pălăriilor gânditoare. Evaluarea este
realizată prin apel la aceste metode activ-participative, îmbinate cu teste scrise, cu itemi ce
vizează lectura, înţelegerea semnificaţiilor, dar şi exprimarea armonioasă şi clară.
   La testul final de lectură am constatat că elevii citesc pentru a se recrea titluri ale
colecţiilor editoriale pentru copii şi că informaţiile din textele literare au devenit exemple de
comportament ori suport pentru emiterea unor judecăţi de valoare.
 
             
            BIBLIOGRAFIE:
1.      ***, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, coordonator Coteanu, Ion,
Seche, Luiza, Seche, Mircea, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1998.
2.      Dulamă, Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura Clusium,
Cluj-Napoca, 2002.
3.      Stan Liliana, Cercetarea pedagogică şi inovarea în învăţământ, în vol.Psihopedagogie,
Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994.
4.      Steele J. L., Meredith, K. S., Temple, C.(1998)“Lectura şi scrierea pentru
dezvoltarea gândirii critice “, vol. I şi II, editat de Centrul Educaţia 2000+ în cadrul
proiectului “Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”.