Mereu mi-am dorit sa merg in Delta Dunarii.

M-a atras natura, nu stiu de ce, orasul ma face sa ma simt

inghesuit, amortit si mereu obosit.

Prima oara cand am ajuns in Delta a fost impreuna cu parintii mei. La momentul respectiv nu am vrut sa

merg cu ei. As fi preferat sa stau cu prietenii mei si sa joc pe calculator, dar au insistat si am mers.

Mi-a placut foarte mult aerul de acolo. Mirosea foarte bine, da, aerul nu miroase, dar probabil asta era ce-

mi placea. Nu gaze de la masini, nu praf. Era mai racoare, nu era asfalt mult in zona in care stateam.

Am ajuns seara, tarziu, nu m-am plimbat mult, doar pe langa locul unde am fost cazati. A doua zi

dimineata, tata a vorbit cu cineva si am mers cu barca in Delta. Peisajul a fost superb, razele soarelui

atingeau Delta in orizont si apa stralucea. Multe animale, pasari, pesti care sareau jucausi in apa. Barca nu

mergea foarte repede, dar avea motor si era racoritor sa te plimbi cu ea. Am mancat niste fructe de apa,

erau protejate de spini dar daca indepartai coaja dadeai de un miez dulce. Localnicul care ne-a plimbat cu

barca a aporit pentru a manca aceste plante.

Tata a vrut sa mearga la pescuit, eu l-am insotit. Am stat toata dupa-amiaza la prins de peste. Nu am avut

mult succes, dar oricum, fiecare peste pe care-l prindeam il aruncam inapoi in apa. Nu aveam timp de

gatit si pensiunea avea mancare foarte buna.

Ne-am plimbat foarte mult in aceasta calatorie dar m-am relaxat, m-am bucurat sa ies din oras si sa fiu in

mijlocul naturii.