INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

URBANPROIECT - BUCURESTI
s t r . N i c o l a e F i l i p e s c u 5 3 - 5 5 , 0 2 0 9 6 1 B u c u r e s t i 2 , R O M ÄN I A
tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: office@incdurban.ro

DEPARTAMENT: AMENAJAREA TERITORIULUI

PROIECT NR.: 6961/ 2007-11-26

TITLUL PROIECTULUI:

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD –

ACTUALIZARE
Forma finală – decembrie 2009

ETAPA III – STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI

PROGRAMUL DE MĂSURI

VOLUMUL II

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD

PROIECTANT: INCD URBANPROIECT

DIRECTOR GENERAL: arh. ION PELEANU

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE

ŞEF DEPARTAMENT: soc. ALINA CHICOŞ

ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

decembrie 2009
COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Alexandrina RETEGAN

Soc. Raluca PETRE

Ing. Elena STANCU

Ing. Adriana DOROBANŢU

Ing. Viorica NICULESCU

Ing. Silvia IONIŢĂ

Ing. Dinu ZAHARESCU

Ing. Florin CHIPERI

Teh. Alexandra LECKHUN

Teh. Mioara DUMITRU

Teh. Laura VANCEA

Teh. Laura UNGUREANU

Teh. Ancuţa GEOLDEA

Teh. Iosefina BOGDAN

COLECTIV – INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMANE

Dr. Irena MOCANU

Prof. Dr. Dan BĂLTEANU

Dr. Monica DUMITRAŞCU

Dr. Bianca DUMITRESCU

Drd. Ana POPOVICI

Drd. Mihaela SIMA

Dr. Viorel CHENDEŞ

 CUPRINS

A. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ....................................................1

INTRODUCERE...............................................................................................................1
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDEŢEAN........................................................................................................................5
I. STRUCTURA TERITORIULUI……………………………………………………..5
1.MEDIUL................................................................................................................... 5
1.1. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA FACTORILOR DE MEDIU……………….6
1.2. ZONELE DE RISC NATURAL ………………………………………………..12
1.2.1.ALUNECĂRI DE TEREN……………………………………………………...13
1.2.2.INUNDAŢII……………………………………………………………………15
1.2.3. CUTREMURE………………………………………………………………...20
1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR…………………………………………………..21
2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT………………………………….26
2.1.PATRIMONIUL NATURAL……………………………………………………26
2.2. PATRIMONIUL CONSTRUIT…………………………………………………29
3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI…………………………………………………...39
3.1. STRUCTURĂ, IERARHIZARE, INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE...39
3.2. INFRASTRUCTURA SOCIO – CULTURALĂ……………………………….47
3.3. LOCUIREA……………………………………………………………………..49
4. INFRASTRUCTURI TEHNICE………………………………………………..51
4.1. REŢELE DE TRANSPORT……………………………………………………51
4.2. GOSPODĂRIREA APELOR..............................................................................58
4.2.1.AMENAJARE BAZINE HIDROGRAFICE.........................................................58
4.2.2.ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ – ALIMENTARE CU APĂ
ŞI CANALIZARE APE UZATE ..........................................................................62
4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE................................................. 82
4.4. REŢELE ENERGETICE....................................................................................84
4.4.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ..................................................84
4.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ......................................................88
4.3.3. UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE..........................94
4.4.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE.........................................................98
 4.4.5. REŢELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE ............................................103
4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII.................................................................106
5. ZONIFICAREA TERITORIULUI......................................................................107
II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ…………………………………….....111
III.STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR.........................................................................115
1. CERINŢE AMELIORATIVE ALE CALITĂŢII SOLURILOR..........................115
2. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA.....................................117
3. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE.........................................................................121
4. TURISMUL...........................................................................................................128
5. SERVICIILE..........................................................................................................129
IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL..................................................................130

B. PROGRAM DE MĂSURI......................................................................................136

C. MONITORIZAREA EFECTELOR P.A.T.J. ASUPRA MEDIULUI……….196

1. INDICATORI PROPUŞI PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR P.A.T.J ARAD ASUPRA MEDIULUI ……………………...196
2. MONITORIZAREA EFECTELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI………...201

D. AVIZE.......................................................................................................................202
1. LISTA AVIZELOR OBŢINUTE PENTRU “P.A.T.J. ARAD –
ACTUALIZARE” – MOD DE PRELUARE ÎN DOCUMENTAŢIE…………202
2. CENTRALIZATOR OBSERVAŢII/CONDIŢII DIN AVIZE CE
TREBUIE RESPECTATE PE PERIOADA DE VALABILITATE
A DOCUMENTAŢIEI …………………………………………………………206

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................210
ANEXE
Anexa nr.1 - Propuneri trasee turistice culturale în judeţul Arad………………….213
Anexa nr.2 - Propuneri pentru Lista Monumentelor istorice………………………224
 PIESE DESENATE

PLANSA 1. MEDIUL- DEZVOLTARE

PLANSA 2. PATRIMONIUL NATURAL SI CONSTRUIT - DEZVOLTARE

PLANSA 3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI- DEZVOLTARE

PLANSA 4. INFRASTRUCTURI TEHNICE a.-CAI DE COMUNICATIE-

DEZVOLTARE

PLANSA 5. INFRASTRUCTURI TEHNICE b.- ECHIPAREA HIDROEDILITARA,

ALIMENTAREA CU ENERGIE SI TELECOMUNICATII - DEZVOLTARE

PLANSA 6. STRUCTURA ACTIVITATILOR ECONOMICE SI ZONIFICAREA

TERITORIULUI- DEZVOLTARE

PLANSA 7. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL- DEZVOLTARE

A. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
INTRODUCERE
Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr. 6961/2007
este elaborat de INCD URBANPROIECT, în colaborare cu INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL
ACADEMIEI ROMÂNE, pentru capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice.
Studiul istoric, care fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al
COMPLEXULUI MUZEAL ARAD.
Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este
stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismului.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a
programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de
largă perspectivă.
Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare are ca repere: perioada scurtă(2-5 ani), medie până în
anul 2015 şi o perioadă lungă, anul 2025.
Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut:
ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea
Faza I – Documentaţie pentru avizul de mediu
Faza a II-a – Elemente care condiţionează dezvoltarea
ETAPA a II-a – Diagnostic prospectiv şi general, prioritati
ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri; documentaţie
pentru obţinerea avizelor
Etapa I a fost structurată în două faze:
- o fază ce cuprinde elemente de pregătire a documentaţiei pentru evaluarea de mediu pentru
planuri şi programe cu impact judeţean, prin inventarierea programelor de dezvoltare a
infrastructurii tehnice din domeniul gospodăririi apelor şi infrastructura de transport;
- faza principală de analiză a situaţiei existente constând în identificarea elementelor care
condiţionează dezvoltarea teritoriului, grupate pe pe domenii–ţintă specifice amenajării
teritoriului, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.
Obiectivul etapei a doua este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a
judeţului, pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza caracteristicilor, problemelor şi
disfuncţionalităţilor semnalate în faza precedentă de studiu.
Etapa de diagnostic cuprinde analize multidisciplinare, în plan social, economic şi teritorial, care
prezintă problematica, ierarhizarea şi priorităţile domeniilor diagnosticate la nivel judeţean şi
regional.
Sintetizarea problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare
domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei de tip S.W.O.T. S-au evidenţiat astfel punctele
tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile care se manifestă în teritoriul judeţului în vederea
prefigurării dezvoltării posibile viitoare.

1
Diagnosticul prospectiv s-a elaborat pe cele patru domenii ţintă: structura teritoriului, structura
socio-demografică, structura activităţilor economice şi contextul suprateritorial.
Diagnosticul prospectiv urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi
proceselor ce au loc în teritoriu, pentru evidenţierea atât a aspectelor negative cât şi a
oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Formularea acestor aspecte, care se constiuie în
factori favorabili s-au nu, pentru dezvoltarea teritoriului s-a realizat prin raportare la principalele
obiective pe domenii ţintă prezentate în etapa anterioară. Pentru problemele şi oportunităţile
identificate s-au delimitat areale de manifestare relativ omogenă.
Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea
considerată necesară pentru orizontul stabilit, s-a formulat diagnosticul general al teritoriului
judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor diagnosticului prospectiv pe
domenii ţintă, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile
teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care
acesta beneficiază. Se stabilesc astfel şi relaţiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine
formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea stabili ierarhia priorităţilor de
soluţionare, în funcţie de gravitatea problemelor.
În formularea diagnosticului general s-au evidenţiat două areale cu dezvoltare relativ omogenă,
identificate pe baza sintetizării configuraţiei disparităţilor teritoriale semnalate în fazele
precedente de analiză. S-au utilizat de asemenea zonificări teritoriale ale gradului de dezvoltare
considerate relevante sectorial: dignosticul general al dezvoltării socio-economice realizat de
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE.
Prezentarea diagnosticului pe zone cu potenţial şi şanse de dezvoltare pregăteşte formularea
strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului prin evidenţierea arealelor cu relativă omogenitate şi a
axelor de dezvoltare care vor structura teritoriul. Scopul acestei structurări propuse este
evidenţierea decalajelor dintre resurse şi valorificarea lor în scopul optimizării utilizării acestora
şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului.
De asemenea diagnosticul prospectiv evidenţiază stadiul şi şansele de dezvoltare ale judeţului în
contextul relaţiilor sale cu teritoriul regional, naţional şi european. Palierele de integrare a
dezvoltării în context sprateritorial constituie o componentă determinantă în contextul integrarii
europene a Romaniei şi asigură utilizarea eficientă a eforturilor şi ocazia accesării unor fonduri
suplimentare, uşurând astfel sarcina suportării dezvoltării la nivel local .

ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri

Strategia de dezvoltare spaţială şi planul de măsuri cuprinse în Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeţean, constituie alaturi de strategia de dezvoltare a judeţului, instrumentul principal pentru
planificarea şi monitorizarea dezvoltării economice, a îmbunatăţirii condiţiilor de viaţă a
populaţiei prin stabilirea coordonatelor spaţiale ale activităţilor din domeniile relevante în plan
teritorial.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii
şi folosinţei teritoriului studiat, determinând principalele opţiuni pentru o bună organizare a
acestuia, în vederea optimizării utilizării resurselor, obţinerii unei dezvoltări socio-economice
armonioase în condiţiile protejării calităţii mediului înconjurător.
Obiectivul principal al planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei dezvoltări
economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de comun acord de
către administraţiile locale a unui set de politici (direcţii de dezvoltare) şi măsuri pentru

2
principalele domenii cu relevanţă teritorială (localităţi, utilizarea solului, infrastructuri, mediu).
Acestea au în vedere următoarele principii:
· creşterea competitivităţii teritoriului administrativ judeţean în cadrul economiei naţionale;
· echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menţinerii numărului populaţiei, a
stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;
· valorificarea superioară a potenţialului natural;
· protejarea terenurilor agricole şi silvice în raport cu tendinţele de scoatere a acestora din
circuitul economic pentru extinderea zonelor construite ale localităţilor;
· ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin luarea în considerare a
fenomenelor de eroziune, inundaţii şi alunecări ale terenurilor;
· ameliorarea disparităţilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a
teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltării
specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice sau depopulări în
zone rurale sau periferice;
· corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reţelei generale de
localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei
regionale cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.
PATJ este un document director cu rol de corelare a dezvoltării în teritoriu şi avînd caracter
prospectiv. Corelarea dezvoltării apare ca o nevoie de a evita suprapunerile în realizarea
proiectelor ce depăşesc cadrul local şi urmăreşte utilizarea mai eficientă a resurselor. Ca
instrument prospectiv PATJ încearcă să întrevadă dezvoltarea viitoare a teritoriului studiat,
punând în lumină posibile avantaje sau probleme.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are un caracter director (nu este un plan operaţional,
de execuţie a unor construcţii) deosebindu-se de planurile urbanistice prin faptul că planul de
amenajare determină în principal politici de dezvoltare spaţială (reguli) şi nu limite sau obiective
concrete realizabile prin proiecte de construcţie (Legea 350/2001).
Prezenţa în planurile de amenajare a unor măsuri concrete, similare cu cele din PUG, este menită
a da substanţă concepţiei de soluţionare a problemelor de amenajare, în domeniile în care
acţiunile sunt deja planificate de instituţiile implicate.
Planurile de amenajare a teritoriului tratează un ansamblu de probleme complexe din teritoriului
studiat, ele se întemeiază pe analize şi previziuni efectuate de specialişti din domenii diferite ca
ştiinţele sociale, economice, tehnologiei, ştiinţelor naturii şi mediului. Concepţia PATJ asupra
dezvoltării teritoriului este globală şi aprofundată, oferind prin aceasta administraţiilor locale un
instrument de orientare a efortului investiţional pe o perioadă lungă de timp.
Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile
“Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în
concordanţă cu legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” şi cu “Ghidul
de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD
Urbanproiect.
Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde un set de obiective strategice generale
care vizeată dezvoltarea judeţului în plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2025.
Caracterul obiectivelor este principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.
Orizontul de timp este acoperitor pentru a realiza legătura cu viitorul PATJ care se va actualiza
3
într-o perioada estimată de 10 ani.
Strategia are ca repere în timp o perioada scurtă, de 2-3 ani care urmăreşte corelarea până în anul
2013 cu programele naţionale finanţate prin fonduri comunitare, o perioada medie până în anul
2015 şi lungă, pentru care s-au realizat şi prognozele de populaţie, 2025.
Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pe domeniile ţintă specifice amenajării
teritoriului şi pentru care s-au efectuat analizele de situaţie existentă.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeţean sunt determinate şi vor fi puse în
practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeţean.
Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaţială generală a elementelor cadrului fizic, natural
şi construit, în raport cu un sistemele spaţiale de referinţă local, zonal, regional,naţional.
Setul de obiective generale este încadrat într-un obiectiv fundamental, ce constituie viziunea de
dezvoltare spaţială a judeţului pentru perioada de timp 2025.
Programul de măsuri este întocmit sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de
dezvoltare structurate pe domeniile ţintă ale amenajării teritoriului: structura teritoriului, structura
socio-demografică, structura activităţilor economice, contextul suprateritorial.
Măsurile sunt subsumate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi
caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a
mediului.
La întocmirea strategiei s-au avut în vedere o serie de documente cu relevanţă în plan spaţial.
Strategia se încadrează în secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate până
în prezent (Secţiunea I – Reţele de transport; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone
protejate naturale şi construite; Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi) dar are în vedere şi
concluziile studiilor realizate pentru secţiunile aflate în procedură de avizare/aprobare, respectiv
secţiunile Turism, Educaţie, Dezvoltare rurală şi Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială
România 2030.
De asemenea, la elaborarea strategie s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu
impact asupra dezvoltării teritoriale în măsura în care au fost puse la dispoziţie de instituţiile
solicitate.
Planşele au fost redactate în sistem GIS, realizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu
ajutorul Sistemelor Geografice reprezentând soluţia tehnică de corelarea planurilor topografice
cu bazele de date alfanumerice şi realizarea de analize care să exprime clar situaţia actuală a
teritoriului

4
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN

Obiectiv fundamental : dezvoltarea echilibrată a teritoriului judeţean, prin optimizarea

utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării premizelor de
dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a creşterii calităţii vieţii locuitorilori şi în
condiţiile protejării mediului natural.
I. STRUCTURA TERITORIULUI
1.MEDIUL
Obiectiv major: Reabilitarea, protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural
Strategia din domeniul mediului înconjurător are ca direcţii generale îmbunătăţirea calităţii
factorilor de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora creat de
activităţile antropice.
Îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi gestionarea durabilă a resurselor este o condiţie
majoră de asigurarea a creşterii standardelor de viaţă a locuitorilor în prezent şi în viitor.
Pentru realizarea obiectivului major s-au stabilit obiective specifice orientate spre domeniile:
gestionarea resurselor naturale, calitatea factorilor de mediu, bidiversitatea, efectele factorilor de
risc, gestiunea deşeurilor (Planşa 1. Dezvoltare).
Tema biodiversităţii este tratată ca parte componentă a strategiei referitoare la patrimoniul natural
şi construit al judeţului.
Avînd în vedere importanţa fenomenelor ce determină schimbările climatice în prezent, a fost
introdus şi un capitol care tratează calitatea factorilor de mediu din această perspectivă.
Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare
şi degradare în raport cu situaţia existentă, analizată în etapa anterioară.
Pentru calitatea aerului şi apei raportarea nevoilor s-a făcut în conformitate cu cerinţele legale
standardizate.
Obiectiv : conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor naturale
Gestiunea resurselor eficientă şi durabilă este un obiectiv major al amenajării teritoriului el
regăsindu-se în majoritatea acţiunilor de amenajarea teritoriului . Astfel, se poate considera că
obiectivul gestionării şi conservării resurselor este parte componentă a întregii strategii de
amenajare a teritoriului judeţean.
Una din direcţiile de acţiune specifică este orientată spre gestiunea durabilă a resurselor
neregenerabile, constituite din:
o zăcăminte de petrol şi gaze naturale (exploatate în regiunea Turnu: Sântana,
Zădăreni, Bodrogu Nou, Nădlac)
o resurse minerale în regiunea montană - minereuri metalifere, fier, mangan,
molibden (Dezna, Moneasa, Săvârşin, Petriş), metale preţioase (aur şi argint) la
Chişindia, Dud, Cladova
o Prezenţa apelor termale şi minerale (Moneasa, Lipova, Macea, Chişineu Criş,
Curtici, Dezna)
o materiale de construcţii- importante depozite de materiale de construcţii care se
află de-a lungul văii Mureşului (nisip, granit, granodiorit, diorit) şi a Crişului Alb
(andezit, uraniu, azbest), la Gurahonţ şi Bârsa (pământuri colorate şi caolin) şi la
Moneasa, Căprioara (marmură).

5
În perioada construcţiei lucrărilor majore de infrastructură rutieră de preconizează o creştere
masivă a cerinţelor de materiale de construcţie. In acest sens este necesar de precizat că
exploatarea acestor resurse este necesară, dar trebuie realizată strict în acord cu cerinţele
legislaţiei de mediu pentru a nu afecta ecosistemele majore din zonele umede.

1.1. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA FACTORILOR DE MEDIU

Obiectiv specific: îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin limitarea şi/sau eliminarea
impactului negativ asupra acestora
Pentru fiecare factor de mediu s-a stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi
degradare în raport cu situaţia existentă.
Strategia pentru aer
Pentru calitatea aerului şi implicit pentru cantitatea de emisii provenite din diferite procese de
producţie există cerinţe legale standardizate.
Obiectiv: îmbunătăţirea calităţii aerului pe teritoriul judeţului şi în localităţi
Direcţiile de acţiune şi ţintele pentru atingerea acestui obiectiv sunt:
· reducerea emisiilor de substanţe poluante (SO2, NOx, CO2, pulberi) în timpul proceselor de
producţie până la valori sub limitele admise la agenţii economici SC CET Arad lignit şi SC
CET Arad hidrocarburi;
· modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici care poluează
atmosfera sau sunt susceptibili de poluarea atmosferei;
· reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) din intravilanul localităţilor
prin fluidizarea traficului, utilizarea centurilor ocolitoare, modernizarea şi întreţinerea
drumurilor existente;
· crearea perdelelor de protecţie de-a lungul arterelor de circulaţie pentru reducerea poluării
atmosferice şi retenţia gazelor cu efect de seră;
· măsuri de stabilizare a întregii suprafeţe a haldei de zgură şi cenuşă a SC CET Arad – Lignit;
· stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul la care să permită
prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.
Strategia pentru apă
Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizări orăşeneşti şi rurale, cât şi pentru calitatea
apelor de suprafaţă şi cele subterane există cerinţe legale standardizate.
Strategia de rezolvare a problemei îmbunăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcării cu
substanţe poluante a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări, la agenţii racordaţi la canalizare,
remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de epurare.
Obiectiv: îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane
Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:
- încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de
diversele unităţi socio-economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare a
localităţilor;

6
 - completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare
în cadrul serviciilor de gospodărire comunală respectiv la staţiile de epurare în localităţile
Arad, Chişineu-Criş, Ineu, Lipova, Gurahonţ;
- realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: Pilu, Zerind, Mişca, Apateu,
Hăşmaş, Craiva, Cermei, Socodor, Archiş, Igneşti, Hălmăgel, Vârfurile, Dezna, Peşcuţa,
Brazii, Pietriş, Săvârşin, Birchiş, Vărădia de Mureş, Bârzava, Sebiş, Tăuţ, Conop, Ususău,
Şistarovăţ, Zăbrani, Păuliş, Pâncota, Zarand, Sântana, Simand, Curtici, Sofronea, Iratoşu,
Pecica, Nădlac, Semlac, Seitin, Secusigiu, Vinga, Şagu;
- eliminarea posibilităţilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în
zonele de extracţie Pecica, Turnu, Sederhat şi Bodrog;
- desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură, care nu au
protecţie impermeabilizată;
- implementarea unor tehnologii de depoluare a apei freatice, poluată cu produse petroliere
în zona Turnu.
Strategia pentru sol
Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor (zona Turnu), a uraniului
(Rănuşa, Hijova) şi ca urmare a gospodăririi defectuoase a deşeurilor. În domeniul calităţii
solurilor, standardele nu sunt suficient de ferme, sau în unele cazuri nu există.
Obiectiv: reabilitarea solului degradat de către aceste activităţi antropice
Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:
- adoptarea unor tehnologii nepoluante în scopul diminuării cantităţilor de hidrocarburi
eliminate pe sol în spaţiul limitrof al sondelor de exploatare a petrolului;
- readucerea solului cât mai aproape de starea naturală prin aplicarea unor măsuri de
curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, în perimetrele de exploatare a
petrolului;
- eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante;
- consolidarea stabilităţii haldelor de steril de la minele Rănuşa şi Hijova şi decontaminarea
ariilor contaminate, precum şi limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a
poluanţilor în mediul înconjurător;
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, această problemă este tratată în capitolul
„Gospodărirea deşeurilor”.

Strategia pentru biodiversitate

În domeniul biodiversităţii se urmăreşte conservarea ei, utilizarea durabilă a componentelor sale,
precum şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate. Conservarea presupune deopotrivă
menţinerea regimului natural din punct de vedere structural şi funcţional, pentru asigurarea unei
dinamici naturale a biodiversităţii, prin eliminarea/diminuarea impactului activităţilor antropice.
Obiectiv: reabilitarea tuturor ecosistemelor deteriorate ca urmare a impactului direct
sau indirect al activităţilor umane
Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

7
 § stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a pădurilor;
§ reconstituirea pădurilor până la 40% în zona montană şi de deal şi până la 20% în
zona de câmpie, prin împădurirea terenurilor degradate sau cu potenţial de degradare
(alunecări de teren) şi împădurirea terenurilor improprii culturilor agricole sau a
celor cu productivitate foarte scăzută;
§ restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor
din flora şi fauna sălbatică periclitate, vulnerabile, endemice şi rare (dropia – Otis
tarda etc.);
§ utilizarea durabilă a bunurilor din patrimoniul natural şi păstrarea integrităţii
funcţionale a tuturor ecosistemelor;
§ administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri care să asigure
un regim special de protecţie şi conservare conform dispoziţiilor legale (Ordonanţa
de Urgenţă nr. 57/2007).
Schimbările climatice
Schimbările climatice sunt atribuite direct sau indirect unor activităţi umane care alterează
compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat
în cursul unei perioade comparabile.
În judeţul Arad îşi desfăşoară activitatea următoarele staţii meteorologice care fac parte din
reţeaua naţională de meteorologie: -Arad, str. Steagului nr. 128, - Chişineu Criş str. Gării nr. 12, -
Vărădia de Mureş, -Gurahonţ şi Şiria Cetate.
Gazele cu efect de seră sunt constituenţi gazoşi ai atmosferei atât naturali cât şi antropici, care
absorb şi remit radiaţia infraroşie.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră
Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2),
metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidroflorocarburi (HFC6), perflorocarburi (PFC6) şi
hexafluorura de sulf (SF6). Prin acelaşi Protocol se nominalizează şi următoarele sectoare care
produc astfel de emisii: energie, procese industriale (produse minerale, industria chimică,
producţia metalelor), utilizarea solvenţilor, agricultură (fermentaţie, arderea reziduurilor agricole,
gestionarea îngrăşămintelor naturale, cultivarea orezului), deşeuri (depozitare pe sol, ape uzate,
incinerare). La nivelul judeţului Arad s-au identificat sectoarele care produc emisii de gaze cu
efect de seră şi în baza Ordinului nr. 524/06.05.2000, privind instrucţiunile de calcul al emisiilor,
s-au stabilit cantităţile de poluanţi.Cel mai mare poluator din punct de vedere al emisiilor de gaze
cu efect de seră este centrala electrotermică CET Arad.
Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră în anul 2007 t/an
Nr.
Crt. Categorii de surse CO2 CH4 N2O

1 Arderi în industria energetică 622906 3,64 8,31

2 Instalaţii de arderi neindustriale 1154699 1592,57 71,27
3 Arderi în industria de prelucrare 11094 10,20 0,80
4 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 21117 47287,64 2,87
5 Agricultura - 10150,70 560,37
6 Alte surse - 22,69 271,07
Total 1809816 59067,44 914,69

8
Ponderea cea mai mare în emisiile de gaze cu efect de seră o au: arderea combustibililor pentru
producerea de energie în instalaţiile de ardere neindustriale (sursele areale), arderile din industria
energetică, transportul rutier dar şi tratarea şi depozitarea deşeurilor.
În „Anchetele statistice de mediu” evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon,
protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi hexafluorură de sulf) exprimate în
echivalent CO2 este realizată prin procedee de estimare bazate pe factori de emisie şi date
statistice privind sursele de emisie.
Indicatorul – Emisii totale de gaze cu efect de seră, arată tendinţele emisiilor antropogene,
exprimate în echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficienţilor de încălzire globală.
Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la încălzirea globală într-
un interval de timp de 100 ani. Coeficienţii de încălzire globală, pe baza cărora s-au calculat
emisiile totale de gaze cu efect de seră, sunt următorii: dioxid de carbon = 1, metan = 21,
protoxid de azot = 310. În urma calculelor efectuate s-au obţinut datele evidenţiate în tabelul
alăturat în intervalul anilor 2003-2007.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră mii tone CO2
Arad 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii totale 3823 4081 3737 3691 3334
Analizând tabelul prezentat se constată faptul că după o creştere din perioada anilor 2003-2004
urmează o scădere a emisiilor totale de aceste gaze cu efect de seră. Valoarea înregistrată în anul
2007 este de 9,67% mai redusă decât cea din anul 2006 şi cu 18,30% mai scăzută decât în anul
2004.
Un alt indicator de dezvoltare durabilă este indicatorul emisii totale de gaze cu efect de seră pe
cap de locuitor, care se regăseşte în „Anchetele statistice de mediu”. Acest indicator reprezintă
raportul dintre emisiile totale de gaze cu efect de seră, exprimate în echivalent CO2 şi populaţia
totală a judeţului Arad, care este evidenţiat în tabelul de mai jos.
Emisii anuale de gaze cu efect de seră tone /cap locuitor
Arad 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii totale 8,28 8,86 8,12 8,02 7,21
Analizând tabelul prezentat se constată o scădere continuă a acestui indicator, începând cu anul
2004 de la 8,86 la 7,21 adică cu 18,6%.
Emisii anuale de dioxid de carbon
Poluarea aerului se datorează în mare proporţie dioxidului de carbon. Se ştie că, în linii mari,
fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de CO2 .
Emisiile de dioxid de carbon, în anul 2007, au înregistrat o cantitate de 1809,8 mii tone, mai
scăzut cu 26,15% faţă de anul 2006.
Evoluţia emisiilor totale de CO2 mii t/an
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1085,6 1194,7 1058,8 1110,4 2763,3 2884,6 2263,0 2450,7 1809,8

Emisii anuale de metan (CH4)

Emisiile de metan intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din:
- arderea combustibililor (cu 3,35% mai scăzute decât anul precedent);
9
- descompunerea vegetală;
- arderi anaerobe;
- materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite), care sunt cu 27,48%
mai ridicate decât în anul 2006;
- transportul şi distribuţia gazelor – cu 272,3% mai ridicate decât în anul 2006.
Se remarcă faptul că în 2006 datele primite de la SC Distrigaz nu au fost complete, motiv pentru
care se înregistrează această creştere mare din anul 2007.
Faţă de anul precedent, emisiile totale de metan au înregistrat o creştere cu 16,23% şi sunt
prezentate comparativ cu anii anteriori după cum urmează:
Evoluţia emisiilor de CH4 t/an
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
49 518 772 1403 27493 38134 46685 50817 59067

Diminuarea emisiilor de CH4 ar trebui să se realizeze prin:

- reducerea emisiilor fugitive de CH4 din industria gazelor naturale: prin îmbunătăţirea
tehnică, îmbunătăţirea tehnologiei de exploatare, reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie a
gazelor;
- un mai bun management al deşeurilor prin igienizarea staţiilor; igienizarea staţiilor de
depozitare, diminuarea cantităţilor de deşeuri organice depozitate;
- îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere a animalelor prin îmbunătăţirea tehnologiilor,
îmbunătăţirea calităţii nutreţului, creşterea performanţelor animaliere.

Emisiile anuale de protoxid de azot (N2O)

Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din arderea combustibililor
fosili şi din transportul rutier. Chiar şi agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică
mai ales prin consumul sporit de îngrăşăminte cu azot.
Faţă de 2006, s-a semnalat o creştere a emisiilor de protoxid de azot cu 53,5%.
Evoluţia emisiilor de N2O t/an
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
37 80 89 49 1557 1279 1594 596 915

Diminuarea emisiilor de N2O ar trebui să se facă pe seama:

- aplicării de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe bază de
azot şi a măsurilor de diminuare a emisiilor în ecosistemele de păduri prin: extinderea
suprafeţelor de pădure, îmbunătăţirea speciilor şi protecţia pădurilor.
Diferenţele semnificative ale valorilor emisiilor calculate (la toate gazele considerate) în anul
2003 şi 2004 faţă de 1999-2002, apar datorită extinderii calculului emisiilor la sursele areale de
emisii (utilizarea combustibililor în gospodăriile populaţiei), agricultură, alte surse, aeroporturi.

10
Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:
Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto
Convenţia Naţiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată prin Legea nr.
24/1994 a luat în considerare următoarele aspecte:
- schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de îngrijorare pentru
omenire;
- activitatea umană a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră, care dau o
încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale şi omenirea;
- cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate;
- în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă
creştere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale şi de dezvoltare.
Convenţia a stipulat următoare principii:
· principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii;
· echitatea între generaţii;
· atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare;
· părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică este indispensabilă
pentru adoptarea unor măsuri;
· crearea unui sistem economic internaţional deschis astfel încât ţările în curs de dezvoltare să
beneficieze de dezvoltarea durabilă.
În decembrie 1997, la Kyoto, în Japonia, 161 ţări au finalizat un acord denumit „Protocolul de
Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul
de seră.
Prin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto, privind Convenţia – Cadru a
Naţiunilor Unite referitoare la schimbările climatice.
Efectele schimbărilor climatice au fost observate şi în România în ultimii ani.
Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel judeţean permite evaluarea la nivel naţional
şi constituie un instrument util în luarea deciziilor care să contribuie la reducerea emisiilor.
Începând cu anul 2000, în conformitate cu ordinul MAPPM nr. 524/2000, s-a demarat, în cadrul
agenţiilor de protecţie a mediului, inventarierea surselor de poluare care generează gaze cu efect
de seră, analizarea acestor surse, calculul emisiilor şi luarea de măsuri pentru limitarea emisiilor.
Datele care evidenţiază cantităţile de emisii de gaze în atmosferă au fost determinate pe baza unor
modele şi calcule de estimare prezentate în „Atmospheric Emission Inventory Guidebook -
2000”, ultimul ghid CORINAIR apărut.
Consecinţa cea mai cunoscută a poluării atmosferice este efectul de seră, care reprezintă un
pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. În unele zone poluate, s-au constatat modificări
ale factorilor climatici, în funcţie de natura, nivelul şi durata perioadelor de poluare. Creşterea
procentului de dioxid de carbon din atmosferă, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii
mai ales la suprafaţa solului. În prezent, acest fenomen se pare că este compensat de o răcire

11
produsă pe de o parte de reflectarea în spaţiu a razelor solare de către praful din atmosferă, iar pe
de altă parte prin reţinerea unei cantităţi din radiaţia solară de către elementele poluante din
atmosferă. Aceste fenomene determină o scădere a temperaturii aerului, dar mai ales a solului.
În acelaşi timp, diverşi poluanţi atmosferici, în special aerosolii, constituie nuclee de condensare
pentru vaporii de apă din aer, care măresc nebulozitatea atmosferică, favorizează formarea ceţii şi
cresc frecvenţa precipitaţiilor.
Cunoaşterea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului prezintă un element important
în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului.
Pentru implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din cadrul Comunităţii Europene transpusă prin
Hotărârea de Guvern nr. 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, una din obligaţii o reprezintă autorizarea
instalaţiilor ce intră sub incidenţa prevederilor acestei hotărâri, până la sfârşitul anului 2006.
La nivelul judeţului Arad au fost identificate şi autorizate instalaţiile ce intră sub incidenţa HG
780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră. Acestea sunt: SC CET Arad – Lignit şi SC CET Arad – Hidrocarburi.
Pentru anul 2007 au fost alocate un număr de 666.562 de certificate verzi defalcate astfel:
- 642.258 pentru SC CET Arad - Lignit
- 44.304 pentru SC CET Arad – Hidrocarburi.
Pentru perioada 2008-2012 au fost alocate 3.177.080 de certificate alocate astfel:
- 2.987.245 pentru SC CET Arad - Lignit
- 189.835 pentru SC CET Arad – Hidrocarburi
Centrul Meteorologic Regional Banat-Crişana îşi desfăşoară activitatea în judeţul Arad prin
următoarele staţii de meteorologie care fac parte din reţeaua naţională de meteorologie:
- Staţia meteo judeţeană Arad- Str. Steagului, nr.128, Arad
- Staţia meteo Chişineu-Criş- Str. Gării, nr. 12, Chişineu-Criş
- Staţia meteo Vărădia de Mureş- comuna Vărădia de Mureş
- Staţia meteo Gurahonţ- comuna Gurahonţ
- Staţia meteo Şiria- Cetate- comuna Şiria.
În zonele aflate în apropierea acestor staţii meteorologice este necesară respectarea cu stricteţe a
cerinţelor Legii 139/2000 privin activitatea de meteorologie, art. 18, 19 şi 20 cu modificările
ulterioare.

1.2. ZONELE DE RISC NATURAL

Obiectiv: Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a
resurselor materiale şi prevenirii dezastrelor.
Ţinând cont de evenimentele frecvente care au determinat puternice inundaţii şi alunecări de
teren în perioada 2006 - 2007 , cu implicaţii asupra siguranţei populaţiei şi activităţii economice
se impune o reconsiderare a întregii politici de prevenire şi intervenţie în caz de calamităţi

12
naturale. Această politică de prevenţie este necesară şi în contextul prezenţei zonei seismice ceea
ce impune crearea unor mecanisme speciale de intervenţie.
Obiectivul general care decurge din din Strategia Națională de Protecția Mediului – 2004-2025
îl reprezintă apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor, precum şi sporirea
capacităţii de prevenire, control şi intervenţie, prin realizarea unui sistem perfecţionat de
monitorizare integrată a factorilor de mediu şi a unui sistem informaţional eficient corespunzător
cerinţelor U.E.; (Strategia Protecției mediului 2004 – 2025)
Obiectivele specifice preluate la nivelul județului prin ”Strategia de dezvoltare a judeţului
ARAD 2007-2013” și Planul Operațional Sectorial de Mediu 2007 – 2013 este ”Prevenirea şi
protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”:
- Apărarea populaţiei şi a obiectivelor socio-economice împotriva inundaţiilor
- Identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (alunecări de teren și
cutremure) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale
- Crearea unui sistem eficace de monitorizare permanentă a factorilor de risc care să ofere o
bază de date capabilă să pună în aplicare politica de prevenire şi gestionare a riscurilor
naturale prin dezvoltarea unui sistem extins pe întreg cuprinsul județului de protecţie civilă şi
de intervenţie rapidă în caz de urgenţă
CJ Arad a avizat urmatoarele studii:
- Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).
Harti de hazard la nivelul teritoriului judetean, Regiunea 5 Vest, judetele Arad, Timiş, Caraş
Severin, Hunedoara. Faza1. Aviz CJ Arad nr. 23/17.07.2008, HCJ Arad nr.159/27.07.2007
- Harta de risc la alunecări de teren – Studiu de caz – satul Groşeni, judeţul Arad. Aviz CJ Arad
nr. 4/21.02.2008, HCJ Arad nr.49/29.02.2008

1.2.1. ALUNECĂRI DE TEREN

Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat
de GEOTEC SA în anul 1998, care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a “Zone de risc natural”
a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, evidenţiază, pentru zona judeţului Arad,
următoarele situaţii ale terenurilor după potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a
proceselor de eroziune:
- terenuri cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren
Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip colinar
caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de
versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45 o. În timpul viiturilor se produc
eroziuni. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5 metri.
- terenuri cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren.
Terenurile au stabilitate foarte redusă, sunt afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu
ravenări şi alunecări de teren active; sunt frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de
pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă.
Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful specific zonelor
de deal şi de munte, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi puternic
13
înclinaţi. Predomină procesele de eroziune moderat – puternică şi alunecări de teren cu risc
ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor
(defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele).
Zonele în care s-au produs alunecări active datorită ploilor intense şi prelungi din ultimii doi ani
sunt localizate în:
Localitatea Suprafaţa (ha) Mod de folosinţa Localizare
Lipova 6 Păşuni, păduri Valea Drăuţ amonte Lipova
Şistarovăţ 21 Păşuni Valea Şistarovăţ loc. Cuvejdia, Lapaşinţ
Dorgoş 16 Păşuni Localităţile Pătărâş, şi Bruznic
Şiria 8 Păşuni Valea Merezin
Tăuţ 23 Păşuni Valea Timercea
Buteni 39 Păşuni Valea Mare- Cuied şi Valea Clecova
Şilindia 23 Păşuni Localitatea Satu Mic
Hăşmaş 6 Păşuni Localităţile Clit, Urviş de Beliu
Archiş 24 Păşuni, păduri Localităţile Groşeni, Nermiş, Bârzeşti
Dieci 37 Păşuni Localitatea Crocna, Roşia Revediş
Vârfurile 13 Păşuni Localitatea Măgulicea, Groşi

S-au mai inregistrat alunecari de teren în localităţile Hălmăgel şi Moneasa.

Majoritatea localităţilor din județul Arad se încadrează în categoria zonelor cu potenţial mediu și
ridicat de producere a alunecărilor de teren. Localitatile cele mai afectate aparțin zonelor din
regiunea dealurilor subcarpatice pe care se manifesta intens fenomenul alunecarilor de teren.
Măsuri şi acţiuni pentru atingerea obiectivelor
- Realizarea hărţii de risc la alunecări de teren, acţiune prevăzută în legea 575/2001 –
Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea V – Zone de risc natural. În baza
viitoarei hărţi şi a prevederilor normativelor din acest domeniu, se va putea lua măsuri
adecvate în amenajarea teritoriului judeţului în zonele cu riscuri la alunecări de teren.
- Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program la nivel judeţean prin care să
se urmărească ameliorarea intinselor suprafete de terenuri degradate si sa se redea in
circuitul productiv o suprafata cat mai insemnata.
- îmbunătăţirea managementului unitatilor de monitorizare a riscurilor naturale si de
interventie rapida, a sistemelor de avertizare si de management al riscului inclusiv prin
dotarea serviciilor existente;
- Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii terenurilor şi a
declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice,
eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane):
- îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri
funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi
agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului;

14
 - îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de
colectare şi evacuare a apei.
- lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii
afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate
- Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice
(activitatile umane) - în principal agricultura, defrişarea abuzivă a pădurilor, arături
transversale pe versanţi, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii), care
determină eroziunea solului, în special în zona subcarpatică a judeţului:
- monitorizarea zonelor critice din punct de vedere al stabilităţii terenurilor în zonele
cu lucrări de decopertare şi excavare şi a zonelor de exploatare a hirdrocarburilor
(Sederhart, Pecica, Turnu, Bodrog)
- stoparea defrişărilor ilegale de pe versanţii împăduriţi
- stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu
amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională
şi stabilizarea versanţilor
- executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel
- evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili
- evitarea supraîncărcată versanţilor cu construcţii de orice fel
- Crearea condiţiilor de stabilitate şi siguranţă a zonelor expuse eroziunii, dezastrelor
naturale şi fenomenelor de despădurire, reducerea riscului de calamităţi (inundaţii,
alunecări) prin proiecte care vizează:
- creşterea siguranţei construcţiilor în zonele aflate în pericol de tasare,
alunecare/prăbuşire
- consolidarea terenului în zonele de importanţă economică
- amenajarea versanţilor prin lucrări de împădurire; impadurirea terenurilor degradate
reprezintând calea cea mai eficienta de valorificare si reconstructie ecologica
- conservarea patrimoniului forestier.
1.2.2. INUNDAŢII
Inundaţiile produse pe teritoriul judeţului au în principal, cauze naturale:
§ ploi cu debit mare căzute în timp scurt în areale neapărate împotriva inundaţiilor;
§ cumularea în albiile râurilor a unor cantităţi mari de apă provenită din ploi şi
topirea bruscă a zăpezii;
Aceste cauze se suprapun cauzelor antropice, care amplifică efectele inundaţiilor, principalele
cauze fiind:
§ gradul de amenajare redus al cursurilor mici de apă, din lipsa fondurilor;
§ lipsa şi neîntreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunii solului;
§ managementul defectuos al terenurilor din zonele inundabile sau cu vulnerabilitate
la inundaţii.

15
Managementul inundaţiilor este o activitate intersectorială, multidisciplinară care cuprinde
managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, protecţia naturii,
dezvoltarea agricolă şi silvică ş.a., fiecărui sector revenindu-i realizarea unor acţiuni specifice.
Activitatea de management al inundaţiilor se constituie într-o problemă politică de planuri şi
programe cu scop principal de protecţie a vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva inundaţiilor, şi
anume:
- Planul de Management al Riscului la Inundaţii, care se elaborează pentru fiecare
bazin hidrografic în parte;
- Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor,
care se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de
management al riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic;
- Planuri bazinale de apărare împotriva inundaţiilor (Planuri operative de
intervenţie) la nivel judeţean, municipal, orăşenesc şi comunal, elaborate în
conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă.
În contextul prezentat, acţiunea majoră care trebuie întreprinsă la nivelul judeţului, este realizarea
hărţii de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a
Teritoriului Naţional, Secţiunea V – Zone de risc natural. În baza viitoarei hărţi şi a prevederilor
legislaţiei în vigoare, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării
împotriva inundaţiilor.
Pentru prevenirea şi limitarea pagubelor produse de inundaţii s-a adoptat “Strategia Naţională
de Management al Riscului la Inundaţii” (H.G. 1854/2005), care propune ca principale
activităţi în managementul riscului la inundaţii următoarele :
a. activităţi preventive: avizare mai responsabilă a proiectelor lucrărilor de artă (poduri,
podeţe), o bună comunicare cu populaţia din zonele cu risc ridicat la inundaţii,
respectarea legislaţiei privind utilizarea terenurilor în zonele inundabile, aplicarea celor
mai bune practici în domeniul agricol şi silvic, necesitatea acţiunilor de împădurire în
zonele de formare a viiturilor, în zonele inundabile şi în luncile râurilor, utilizare şi
management terenuri în zone inundabile, întreţinerea infrastructurilor existente de
protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor cursurilor de apă;
b. activităţi de management operativ: detectarea formării viiturilor şi a inundaţiilorj
probabile, prognoza evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă,
avertizarea autorităţilor locale şi a populaţiei asupra duratei şi severităţii inundaţiilor,
asigurarea de resurse (materiale, financiare şi umane) la nivel judeţean pentru
intervenţia operativă;
c. activităţi ce se întreprind după trecerea fenomenului de inundaţii: ajutorarea
populaţiei afectată de dezastru pentru satisfacerea nevoilor imediate şi revenirea la viaţa
normală, reconstrucţia clădirilor avariate, a infrastructurilor, revizuirea activităţii de
management în vederea îmbunătăţirii acestuia.
Principiile strategiei amintite sunt:
§ principiul dezvoltării durabile pe baza căruia acţiunile întreprinse trebuie să
aibă un impact suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social;
§ abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate în
considerare eventualele schimbări în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii,
precum şi a altor aspecte posibile;
16
 § simplitatea şi transparenţa acţiunilor comune ale administraţiei centrale şi
locale, a comunităţilor locale vor conduce la diminuarea pagubelor generate de
inundaţii, printr-o mai bună înţelegerea a riscului la inundaţii;
§ abordarea bazinală prin care se introduce conceptul de plan de gestionare a
riscului la inundaţii şi aplicarea unor programe de măsuri, elaborate în
concordanţă cu prevederile Directivei Cadru privind Apa, la nivel de bazin
hidrografic;
§ abordarea interdisciplinară a fenomenului inundaţiilor, care presupune
abordarea tuturor aspectelor relevante ale gestionării apelor în legătură cu
amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, transport şi dezvoltare urbană,
agricultură, conservarea naturii la nivel naţional, regional, local;
§ principiul solidarităţii potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva
inundaţiilor adoptate de unii, nu trebuie să compromită capacitatea altora, situaţii
în amonte sau aval, de a-şi adopta propriile măsuri de apărare;
§ menţinerea echilibrului între măsurile şi acţiunile managementului inundaţiilor
(preventive, de răspuns şi de reconstrucţie) prin utilizarea planurilor de măsuri
structurale şi nestructurale, de amenajare a teritoriului, a măsurilor biologice şi a
planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
§ aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană şi de Comisia
Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive
împotriva inundaţiilor, de protecţie şi diminuare a efectelor acestora;
§ acţiuni concrete şi integrate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic;
principiu care reprezintă o condiţie prealabilă pentru succesul strategiei şi a
planului de reducere a riscului la inundaţii;
§ cooperarea în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor
internaţionale privind râurile transfrontaliere, în concordanţă cu geomorfologia
teritoriului României şi a poziţiei sale geografice.
Obiectivele strategiei de management al inundaţiilor are ca obiective generale:
§ obiective sociale care urmăresc protejarea populaţiei şi a comunităţilor umane
împotriva inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a
populaţiei;
§ obiective economice care urmăresc protecţia împotriva inundaţiilor a
infrastructurii economice existente şi garantarea satisfacerii oportunităţilor
economice ale generaţiilor viitoare;
§ obiective de mediu care urmăresc să se atingă obiectivele economice şi sociale,
cu păstrarea echilibrului între dezvoltarea economico – socială şi mediu.

Principalele măsuri nestructurale aplicate la nivel local pentru apărarea împotriva inundaţiilor,
în conformitate cu Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii sunt:
Măsuri pentru avertizare-alarmare la primirea avertizărilor hidrologice şi meteorologice:
῀ instituirea permanenţei la Primării;

17
 ῀ verificarea legăturilor de transmisie cu Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
(CJSU);
῀ verificarea mijloacelor de alarmare şi formare a echipelor de alarmare;
῀ înştiinţarea membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) despre
probabilitatea creşterii nivelurilor pe râuri;
῀ informare CJSU asupra măsurilor luate.
Măsuri luate la atingerea cotei de atenţie:
῀ convocarea CLSU;
῀ instituirea permanenţei la mijloacele de apărare;
῀ verificarea şi pregătirea stocului de apărare;
῀ instituirea formaţiilor de intervenţie ;
῀ supravegherea cursurilor de apă de pe raza administrativă.
Măsuri luate la atingerea cotei de inundaţie:
῀ asigurarea măsurilor de evacuare a populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale din zonele
inundabile;
῀ stabilirea şi pregătirea spaţiilor pentru cazarea eventualilor sinistraţi şi pentru asigurare
asistenţei medicale şi condiţiilor minime de subzistenţă ;
῀ supravegherea în cotinuare a nivelurilor pe cursurilor de apă;
῀ informarea populaţiei despre pericolul producerii de inundaţii;
῀ deplasarea stocului de apărare în zonele critice şi luarea primelor măsuri de intervenţie;
῀ introducerea restricţiei de circulaţie;
῀ luarea măsurilor de eliminare a eventualelor blocaje;
῀ informarea factorilor responsabili asupra măsurilor luate şi a evoluţiei fenomenului
(Raport operativ).
Măsuri luate la atingerea cotei de pericol:
῀ alarmare populaţiei (sirene,clopote,por-tavoce,mass-media);
῀ evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale;
῀ cazarea sinistraţilor;
῀ acordarea asistenţei medicale ;
῀ asigurarea cu apă şi alimente de strictă necesitate;
῀ informarea factorilor responsabili asupra măsurilor luate şi a evoluţiei fenomenului
(Raport operativ).
Măsuri luate după ieşirea din starea de apărare:
῀ repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, evacuare a apelor uzate, care au
fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole;
18
 ῀ aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
῀ stabilirea pagubelor fizice şi valorice;
῀ refacerea căilor de comunicaţii şi podurilor;
῀ refacerea linilor de telecomunicţii şi de transport al energiei electrice;
῀ repararea şi punerea în funcţie a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol avariate sau
distruse;
῀ repunerea în funcţiune a obiectivelor social –economice afectate;
῀ sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea locuinţelor avariate sau distruse;
῀ demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea
normală a activităţilor şi recuperare materialelor care mai pot fi folosite.

Măsurile structurale care trebuie luate la nivel judeţean sunt precizate în “Planul de Amenajare
al Bazinului Hidrografic”, plan care este în curs de elaborare de către “Administraţia Naţională
Apele Române” şi are termen de finalizare în decembrie 2009, conform legii Apelor (Legea nr.
310/2004).
Totuşi, Direcţia Apelor Crişuri are propuneri de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, unele
din ele având studii de fezabilitate aprobate:
§ punerea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice aflate pe Crişul Alb la Ineu: protecţii
maluri (400m), supraînălţare diguri (14km);
§ acumulare nepermanentă Zimbru, V=0,8mil,m3;
§ amenajare v. Tăcaşele: acumulare nepermanentă (0,5mil.m3), recalibrare albie
(3km);
§ acumulare nepermanentă Tăgădău (0,5mil. m3);
§ amenajare valea Zeldiş: recalibrare albie (3km), consolidare maluri (1,5km);
§ acumulare nepermanentă Dezna (1,8mil.m3);
§ regularizare valea de la Lazuri: recalibrare albie (4km), consolidare maluri (1,5km);
§ regularizare valea Hodiş: recalibrare albie (3,5km), consolidare maluri (1,3km);
§ reabilitare baraj Tăuţ: reabilitare baraj, refacere parament (2,5ha);
§ acumulare permanentă Joia Mare (150mil.m3);
§ amenajare complexă a râului Crişul alb şi afluenţii Răbiţa, Uibăneşti, Baldovin:
îndiguiri (3km), consolidări maluri (1,5km);
§ amenajare r. Crişul Alb la Criscior: recalibrare albie (10km), consolidări maluri
(2km);
§ modernizare sistem închidere golire de fund baraj Chier;
§ amenajare complexă valea Băneşti: reprofilare albie (8km), consolidări mal (6km);
§ regularizare valea Târnaviţa: reprofilare albie (3km), ziduri sprijin (6km);

19
 § amenajare complexă valea Leuca: acumulare nepermanentă (800mii m3),
consolidări maluri (2km), baraje filtrante (3buc);
§ consolidări de mal pe râul Mureş, la Zădăreni (2006) şi Bodrogul Vechi (2008);
§ îndiguire Crişul Alb la Pescari (1km);
§ consolidare de mal, Crişul Alb la Ioneşti (400m);
§ îndiguire Crişul Alb la Gurahonţ: parapet zidărie (1km).
Propunerile menţionate, acumulări, aducţiuni şi derivaţii şi lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor la nivelul judeţului, trebuie încadrate în schemele directoare ale bazinelor
hidrografice Mureş şi Criş, care vor fi finalizate în decembrie 2009, conform legislaţiei în vigoare
din domeniul apei.

1.2.3. CUTREMURE
Obiectivele specifice derivate din Strategia judeţeană cu privire la Zonele de risc natural
sunt:
- Promovarea planificării şi managementului zonelor ameninţate de dezastru
- Proiectarea şi punerea în practică de către administraţiile locale a planurilor de acţiune în
cazul dezastrelor şi calamităţilor naturale
Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –
Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul
Arad amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VII şi
trebuie să facă obiectul atenţiei Comitetului pentru Situaţii de urgenţă sunt:

Localităţi Nr. de locuitori Intensitatea seismică Perioada medie de revenire

a cutremurelor (ani)
(2002) (MSK)
Municipiul Arad 172.824 7 50
Orașul Curtici 9600 7 50

Orașul Lipova 8.044 7 50

Orașul Nădlac 8.154 7 50

Orașul Pecica 13.011 7 50

Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 2007

Măsuri şi acţiuni pentru atingerea obiectivelor
Unităţile administrativ teritoriale aflate în zone cu intensitatea seismică VII trebuie să facă
obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor. În aceste zone se impune iniţierea de
măsuri specifice în caz de urgenţă.
Legea 575/2001 – PATN – Sectiunea V –a ”Zone de risc natural”, semnalează numai unitaţile
administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minim
VII. La data apariţiei Legii, Pecica nu era încă atestat ca oraş, acest lucru petrecându-se prin
Legea 83/2004, deci nu avea cum să fie inclus în Lege. Prin noul său statut, întrucât este amplasat
într-o zonă cu intensitatea seismică VII, se impune ca oraşul Pecica să facă obiectul atenţiei
autorităţtilor din punct de vedere al riscului la cutremure.
20
Proiectarea construcţiilor se va face în concordanţă cu Prevederile de proiectare pentru clădiri din
Normativul P 100-1/ 2006 aprobat prin Ordinul nr.1711 din 19/09/2006.

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale
În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în judeţul
Arad se preconizează realizarea de acţiuni, în perspectiva anilor 2008-2017, în scopul ridicării
gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurării protecţiei factorilor de mediu.
Formularea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune judeţene constau din direcţii care derivă din
politica naţională şi direcţii specifice determinate de posibilităţile şi de cerinţele judeţului.
Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor îl reprezintă –
„Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi
implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere
ecologic şi economic”.
Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi
practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Arad, precum şi de necesitatea abordării în
mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care au ca scop
final reducerea sau eliminarea acestuia.
Obiectivele specifice judeţene rezultate din Planul de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Arad,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Arad nr. 7/23.01.2008 şi din Master Planul „Sistem
Integrat de Gestionarea Deşeurilor, judeţul Arad” sunt:
1. Obiective legate de aspecte instituţionale:
- dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a
deşeurilor;
- adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii
cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene;
- crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea
deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului
„poluatorul plăteşte” ;
- promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile
implicate.
2. Obiective legate de aspecte tehnice:
- îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor;
- exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea
deşeurilor;
- dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică;
- reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate;
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate:

21
- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări şi a nămolurilor de la
staţiile de epurare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra
mediului şi sănătăţii umane;
- colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice
şi electronice;
- eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor
în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Depozitele de deşeuri urbane
Date privind depozitul conform
În judeţul Arad există un depozit conform de deşeuri municipale clasa „b” aparţinând societăţii
S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad. Depozitul a fost realizat în baza Contractului de
concesiune nr. 70/25.07.2002 încheiat între Consiliul Local al Municipiului Arad şi A.S.A.
INTERNATIONAL ENVIRONMENTAL SERVICES GmbH. Depozitul a fost dat în funcţiune
în data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru închidere este 2033. Suprafaţa totală a
amplasamentului este de 16,45 ha. Depozitul deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr.
27/16.07.2007 la Arad având suprafaţa de 25 ha vor fi închise în conformitate cu prevederile
legale (HG 349/2005, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004) în anul
2009., valabilă până în data de 16.07.2017 şi care prevede extinderea acestui depozit în vederea
deservirii întregului judeţ.
Conform autorizaţiei de mediu, la depozit sunt acceptate atât deşeuri municipale, cât şi deşeuri de
producţie nepericuloase. În plus, sunt acceptate şi materiale steril şi deşeuri din construcţii şi
demolări, care sunt utilizate pentru realizarea straturilor de acoperire şi a drumurilor de acces în
depozit. La depozit nu sunt acceptate deşeuri periculoase municipale.
Populaţia arondată în prezent depozitului conform este de circa 190.000 locuitori (circa 40% din
populaţia judeţului), din care 186.000 locuitori din mediul urban – oraşele Arad şi Curtici, ceea
ce reprezintă peste 70% din populaţia din mediul urban. Din mediul rural, populaţia arondată este
de circa 4000 locuitori (comunele Frumuşeni, Fântânele şi Vărădia de Mureş).
Capacitatea totală de depozitare a celulelor actuale este de 416.937 mc, din care capacitatea
disponibilă este de 155.418 mc. Capacitatea totală a viitoarelor celule de depozitare este de
1.083.063 mc.
Autorizaţia Integrată de Mediu prevede ca toate localităţile din judeţul Arad, respectiv un
municipiu, 9 oraşe şi 68 de comune cu satele aferente vor fi arondate direct sau prin staţii de
transfer la depozitul conform.
În cadrul amplasamentului depozitului există o hală de deşeuri reciclabile, unde se realizează
balotarea deşeurilor de plastic şi de hârtie şi carton colectate separat în cele 3 comune
(Frumuşeni, Fântânele şi Vărădia de Mureş). De asemenea, societatea beneficiază de finanţare
printr-un proiect PHARE CES 2005 pentru achiziţionarea unei prese autonome pentru balotarea
deşeurilor de plastic, hârtie şi carton.
Date privind depozitele neconforme existente
Până în anul 1998 depozitarea deşeurilor urbane din Arad s-a făcut pe un teren degradat situat în
intravilanul oraşului (str. Poetului). După umplerea acestui depozit nu s-au executat lucrări de
acoperire cu pământ ci din contră s-a început depozitarea deşeurilor pe un alt teren degradat din
extravilanul oraşului (Câmpul Liniştii) în apropierea Penitenciarului Arad, la fel fără nici o

22
amenajare specială. După deschiderea noului depozit conform, la depozitul de pe str. Câmpul
Liniştii a fost sistată depozitarea, dar fără a fi efectuate lucrări de închidere. Cele două depozite
de
Pentru depozitul din strada Câmpul Liniştii a fost emis aviz de mediu nr. 47/18.10.2007 ca
urmare a depunerii cererii nr. 10033/17.11.2003. Pentru depozitul din Strada Poetului, avizul de
închidere a fost de asemenea emis (nr. 52/18.11.2007).
De asemenea, conform planului de implementare şi a HG 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, în judeţul Arad exista 7 depozite neconforme clasa „b” de deşeuri municipale, care au
obţinut perioada de tranziţie.
Sistarea depozitării în depozitele neconforme tip „b” se face în conformitate cu calendarul
negociat şi cu epuizarea capacităţilor astfel:
- Depozitul de la Pecica având o suprafaţă de 2.3 ha – anul 2009
- Depozitul de la Sântana având o suprafaţă de 1.2 ha – anul 2009
- Depozitul de la Ineu având o suprafaţă de 2.3 ha – anul 2010
- Depozitul de la Sebiş având o suprafaţă de 2.5 ha – anul 2010
- Depozitul de la Curtici având o suprafaţă de 2.5 ha – anul 2012
- Depozitul de la Nădlac având o suprafaţă de 2 ha – anul 2012
- Depozitul de la Pâncota având o suprafaţă de 1 ha – anul 2013
- Depozitul de la Chişineu Criş având o suprafaţă de 2.5 ha – anul 2013
- Depozitul de la Lipova având o suprafaţă de 2.5 ha – anul 2017
Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme clasa „b”, care au sistat sau sistează activitatea de
depozitare după 31 decembrie 2006 se realizează conform prevederilor HG 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor şi a Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Depozitele de deşeuri rurale
În judeţul Arad, conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor aprobat în anul 2008, au
fost identificate un număr de 111 spaţii de depozitare în mediul rural, care trebuie să fie închise şi
ecologizate până la 16 iulie 2009. Până în prezent au fost emise 52 de avize de închidere
simplificată, aceste depozite au sistat activitatea, dar reabilitarea terenurilor se va face în termenul
prevăzut de HG 349/2005.
În mediul rural au fost identificate de către consultantul care a elaborat Mater Planul „Sistem
Integrat de Gestionarea Deşeurilor, judeţul Arad” în perioada martie-aprilie 2008 un număr de
121 spaţii de depozitare a deşeurilor menajere, ocupând o suprafaţă de 120 ha şi un volum de
853.000 m.c. Toate cele 121 depozite vor fi închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009.
Staţii de transfer
Staţiile de transfer desemnează instalaţii unde deşeurile colectate sunt transferate în containere de
mare capacitate şi (eventual) compactate, ori în vehicule de mare capacitate, în vederea obţinerii
unor economii în costurile cu transportul.

23
Prin proiectul S.I.G.D. judeţul Arad care are termen de implementare 2009-2013, în judeţul Arad
se vor construi 4 staţii de transfer în următoarele localităţi: Ineu-Mocrea, Chişineu Criş, Sebiş şi
Bârzava.
Staţia de Transfer Ineu
Deşeurile reziduale din Ineu şi localităţile înconjurătoare (vezi zona galbenă din Figura
următoare), vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru
colectare.
Staţia Ineu-Mocrea va avea o capacitate proiectată de cca. 8.000 tone/an (la un număr de 6 zile
operaţionale săptămânal). Deşeurile reziduale de la populaţie, precum şi refuzurile de la staţia de
compostare şi de la staţia de sortare vor fi de aici transferate la depozitul conform de la Arad în
vederea eliminării.

Celelalte trei zone (Chişineu Criş – verde, Sebiş – roz şi Lipova – mov) vor necesita staţii de
transfer înrucât distanţa medie până la depozitul Arad variază între 34 şi 70 de km.
Amplasamentul staţiei Distanţa de la staţie până Distanţa medie în zonă Distanţa medie din zonă
de transfer la depozitul Arad până la Staţia de transfer până la depozitul Arad
Chişineu Criş 42 14 48
Ineu 59 19 66
Sebiş 70 12 91
Bârzava 60 11 57

Staţii de compostare
În vederea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale la depozitare vor fi utilizate
următoarele metode de tratare/valorificare:

24
 - compostarea individuală în mediu rural;
- compostarea deşeurilor colectate separat şi a deşeurilor verzi în mediul urban;
- tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale începând din 2013.
Conform proiectului S.I.G.D. judeţul Arad se vor construi 2 staţii de compost la Arad şi Ineu.
Staţii de sortare
Conform proiectului S.I.G.D. judeţul Arad se va construi o staţie de sortare la Ineu.
Amenajări pentru gestionarea deşeurilor industriale
Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului inventariază agenţii economici care produc,
depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri. Această inventariere se desfăşoară conform Legii
nr. 27/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor şi a
Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor. Această inventariere este
coordonată de INS Bucureşti şi ANPM Bucureşti.
În judeţul Arad se urmăreşte impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului:
· haldelor cu minereu de uraniu aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului (Rănuşa,
Bârzava, Valea Leucii-Vârfurile şi Milova) asupra apelor de scurgere din galerii, apelor potabile
(izvoare şi fântâni), apelor de suprafaţă, a solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane;
· depozitului de cenuşă şi zgură al C.E.T. pe lignit asupra apelor subterane;
· batalului de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.) asupra apelor subterane;
· depozitelor neconforme de deşeuri menajere ale municipiului Arad.
Halde cu minereu de uraniu în judeţul Arad sunt la Rănuşa, Bârzava, Valea Leucii, Vârfurile şi
Milova.
Măsuri şi acţiuni de atingere a obiectivelor
Adoptarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor pentru judeţul Arad prin Hotărârea
Consiliului Judeţean Arad nr. 7/23.01.2008 precum şi a Ghidului pentru monitorizarea P.J.G.D.
prin Hotărârea Consiliului Judeţean Arad nr. 19/08.02.2008 reprezintă o garanţie a atingerii
ţintelor în acest domeniu. Dintre acestea, se menţionează următoarele:
- Închiderea ecologică a depozitelor urbane pentru deşeuri menajere a căror
funcţionare nu este conformă legislaţiei şi cerinţelor actuale după următorul calendar: Arad-2009,
Nădlag-2012, Ineu-2010, Pâncota-2013, Sebiş-2010, Lipova-2017, Chişineu Criş-2013, Curtici-
2012;
- Construirea staţiilor de transfer a deşeurilor municipale solide în localităţile Ineu,
Bârzava, Chişineu Criş, Sebiş;
- Închiderea etapizată a haldelor improvizate, neautorizate, existente în localităţile din
mediul rural, până în anul 2009;
- Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, în toate localităţile
judeţului, atât la nivelul gospodăriilor populaţiei, cât şi în zonele publice;
- Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje precum şi atingerea ţintelor de
valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, sticlă,
metal), în conformitate cu prevederile legislative;

25
 - Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate
cu prevederile legislative;
- Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale cu
respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane;
- Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări cu respectarea
principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane;
- Reutilizarea şi valorificarea componentelor de la vehiculele scoase din uz;
- Utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură în condiţiile respectării
prevederilor legale; promovarea tratării prin presare/deshidratare a nămolurilor în vederea co-
incinerării;
- Crearea unui sistem eficient de colectare a Deşeurilor de Echipamente Electrice şi
Electronice, valorificarea D.E.E.E. colectate cu atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie,
conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri.

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT

2.1.PATRIMONIUL NATURAL
Zone naturale protejate
Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristic,
faunistice şi biocenotice are o semnificaţie deosebită pentru judeţul Arad.
Astfel, în conformitate cu Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
– Secţiunea a III-a – zone protejate şi H.G. 2151/2004 – privind instituirea regimului de arie
naturală protejată pentru noi zone, s-au identificat o serie de valori de patrimoniu natural care
necesită protecţie (Planşa 2- Dezvoltare). Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Parcuri, rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional
Nr Suprafaţa
Denumirea Localizarea Administrare Observaţii
crt (ha)
1. Peştera Valea Morii Comuna Moneasa 5,00 Clubul de Speologie Rezervaţie
şi Alpinism Liliacul spelogică
Arad
2. Dosul Laurului Comuna Gurahonţ, 32,20 Direcţia Silvica Rezervaţie botanică
sat Zimbru Arad
3. Baltele Gurahonţ Comuna Gurahonţ 2,00 Primăria Gurahonţ Rezervaţie botanică
4. Runcu-Groşi Comuna Barzava 261,80 Direcţia Silvica Rezervaţie
Sat Groşii Noi Arad forestieră
5. Poiana cu narcise Rovina Oraşul Ineu 0,10 Direcţia Silvică Rezervaţie botanică
Arad
6. Balta Rovina Oraşul Ineu 120,00 S.C. Carpio SRL Rezervaţie
zoologică
7. Balta Şoimoş Oraşul Lipova- 1,00 ONG Condor Club Rezervaţie
Şoimoş Arad zoologică
8. Pădurea Sic Comuna Cărand, sat 17,80 Direcţia Silvică Rezervaţie
Seliştea Arad zoologică
9. Peştera lui Duţu Comuna Săvârşin, 0,10 ONG Speowest Rezervaţie
sat Căprioara Arad spelogică
10. Peştera Sinesie Comuna Săvârşin 0,10 ONG Speowest Rezervaţie
Sat Căprioara Arad spelogică
11. Locul fosilifer Monoroştia Comuna Bârzava 0,10 ONG Concord Club Rezervaţie

26
 Sat Monoroştia Arad paleontoligică
12. Locul fosilifer Zăbalţ Comuna Dorgoş, 5,00 ONG Concord Club Rezervaţie
sate Ususău şi Arad paleontoligică
Zăbalţ
13. Pădurea de stejar pufos de Comuna Cărand 2,10 Direcţia Silvică Rezervaţie
la Cărand Arad forestieră
14. Rezervaţia de soluri Comuna Socodor 95,00 Universitatea de Rezervaţie mixtă
sărăturate Vest „Vasile
Goldiş”
15. Arboretul Macea Comuna Macea 20,50 Universitatea de Rezervaţie
Vest „Vasile ştiinţifică
Goldiş”
16. Prundul Mare Comuna Semac, 654,9 Administraţia Rezervaţie mixtă
oraşul Pecica, Parcului Natural
comuna Secusigiu, Lunca Mureşului
municipiul Arad
17. Lunca Mureşului Mun. Arad, 14266,0 Administraţia Parc natural
Oraşul Pecica, Parcului Natural
comuna Secusigiu, Lunca Mureşului
comuna Semac,
comuna Şeitin,
comuna Felnac,
oraşul Nădlac
18. Pădurea Lunca – colonie de Comuna Mişca 2.0 Ocolul Silvic Criş Arie de protecţie
stânci specială
avifaunistică
19. Pădurea Socodor – colonie Comuna Socodor 3,1 Ocolul Silvic Criş Arie de protecţie
de stânci specială
avifaunistică
SUPRAFAŢA TOTALĂ 14833,9
Parcul Natural „Lunca Mureşului” declarat ca atare prin H.G. nr. 2151/2004, are o suprafaţă de
17166 ha şi reprezintă o zonă de conservare specială. Din anul 2006 este zonă umedă de
importanţă internaţională ca urmare a includerii sale în lista Ramsar. Totodată, H.G. nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie avifaunistă ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România, include „Lunca Mureşului Inferior” în această
categorie. Prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1924/2007 pentru
„Lunca Mureşului Inferior” se instituie regimul de arie naturală protejată ca sit de importanţă
comunitară şi ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi bălţi, cu
păduri tip zăvoi şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărit şi pasaj pentru circa 200 de specii
de păsări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.
Conform Hotărârii nr. 1/1995 din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Judeţului Arad şi Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de
28.03.2000, au fost declarate următoarele arii protejate de importanţă judeţeană:

Nr Denumirea Localizarea Suprafaţa Administrare Observaţii

crt (ha)
1. Rezervaţia de „Palierus Lipova-Radna 5,00 ONG Condor Club Rezervaţie botanică
spina” de la Radna Arad
2. Rezervaţia forestieră Comuna Hălmăgel 165,6 Ocolului Silvic Rezervaţie
„Arboretele de fag de la Sat Luncşoara Gurahonţ forestieră
Râul Mic” Ocolului Silvic
Hălmagiu

27
3. Rezervaţia forestieră Comuna Archiş 144,8 Ocolului Silvic Rezervaţie
„Pădurea de fag de la Sat Groşeni Beliu forestieră
Arghişel”
4. Rezervaţia mixtă „Dealul Oraşul Ineu 107,2 Universitatea de Rezervaţie mixtă
Mocrei” Vest „Vasile
Goldiş”
5. Rezervaţia naturală mixtă Comuna Moneasa 6273,1 Ocolul Silvic Sebiş Rezervaţie mixtă
Moneasa – Moneasa
6. Rezervaţia „Pădurea Comuna Ususău 111,7 Ocolul Silvic Rezervaţie mixtă
Măgura cu ghimpi Pătârs” Sat Pătârş Lipova
7. Rezervaţia „Pădurea cu Comuna Săvârşin 470,9 Ocolul Silvic Rezervaţie mixtă
ghimpi de la Groşi Pestiş” Sate Căprioara, „Valea Mare”
Valea Mare
8. Rezervaţia „Dealul Pleşa” Oraşul Sebiş 221,3 Ocolul Silvic Sebiş Rezervaţie mixtă
– Moneasa
SUPRAFAŢA TOTALĂ 7499,6

În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene
în domeniul respectiv, Guvernul României a adoptat noi acte normative pentru garantarea
conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.
H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România instituie un regim de arie
naturală protejată, ca arie de protecţie avifaunistică pentru următoarele situri:
Ø Câmpia Cermeiului,
Ø Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru
Ø Hunedoara Timişană
Ø Lunca Mureşului Inferior
Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1924/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, instituie regimul de arie naturală protejată
ca situri de importanţă comunitară pentru următoarele arii:
§ Codru Moma
§ Crişul Alb
§ Crişul Negru
§ Defileul Mureşului Inferior
§ Mlaştina Satchinez
§ Rovina Ineu
§ Solurile sărăturate Socodor
Regimul ariilor naturale protejate este stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/20.06.2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului
natural prin:

28
 § menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a
speciilor din flora şi fauna sălbatică;
§ asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor de
patrimoniu natural.
Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi
utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus.
Managementul rezervaţiilor naturale se va face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora,
prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice,
după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Sunt admise unele activităţi de
valorificare durabilă a unor resurse naturale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele
au caracter predominant botanic, zoologic, forestier, paleontologic, speologic.
Managementul rezervaţiilor ştiinţifice va asigura un regim strict de protecţie prin care habitatele
sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea
oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educţie şi ecoturism cu limitările
descrise în planul de management.
Managementul parcurilor naturale va urmări menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu
natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor
tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea vor exista posibilităţi de recreere şi turism şi se
vor încuraja activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Managementul zonelor umede de importanţă internaţională se va realiza în scopul conservării
lor şi utilizării durabile a rezervelor biologice pe care le generează în conformitate cu prevederile
Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat
al păsărilor acvatice.
Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în
România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a
perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o
stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru
protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A
(OUG nr. 57/2007).
Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în
România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a
habitatelor naturale din anexa nr. 2 (OUG nr. 57/2007) sau a speciilor de interes comunitar din
anexa nr. 3 (OUG nr. 57/2007) şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice
a ariei respective.

2.2. PATRIMONIUL CONSTRUIT

Protejarea valorilor de patrimoniu construit este o datorie şi o ocazie pentru locuitorii judeţului de
a-şi cunoaşte trecutul şi de a-şi contura o identitate proprie contemporană. Pe fondul deschiderilor
oferite de fenomenul de globalizare a economiei conferirea unei identităţi proprii locurilor este
determinantă în creşterea atractivităţii sale. Conştientizarea de către populaţie a importanţei
valorilor de patrimoniu cultural constituie o garanţie a implicării lor în acţiunile cetăţeneşti.

29
Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului
cultural
Legislaţia la nivel naţional privind intervenţiile asupra zonelor ce înglobează valori de
patrimoniu- monumente, ansambluri, situri- asupra elementelor constitutive ale acestora s-a
dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice actuale în vederea armonizării cu legislaţia
comunitară.
Definirea termenului de protejare, conform Legii 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor
istorice implică: identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea)inclusiv
paza şi întreţinerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi
integrarea lor socio-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale.
Prin Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate se instituie modalitatea de
protecţie prin constituirea zonelor protejate ce cuprind măsurile necesare de protecţie şi
conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional.
În documentaţiile de amenajarea teritoriului abordarea patrimoniului cultural se realizează în
corelare cu patrimoniul natural, deopotrivă prin instituirea de zone protejate.
Legea pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic
şi declararea unor situri arheologice de interes naţional, prin care se înglobează regimul juridic
general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi necesitatea introducerii în
documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului a măsurilor de protecţie şi valorificare a
acestora.
Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000
(document al Consiliului Europei) prin care se recunoaşte că peisajul reprezintă o componentă
fundamentală a patrimoniului cultural şi natural al Europei, contribuind la dezvoltarea
oamenilor şi la consolidarea idenţităţii europene.
Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează
patrimoniului cultural printr-o dimensiune mai vastă, implicând pe lângă prezervare, politici
speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală.
Dintre direcţiile de acţine specifice :
- stabilirea unor priorităţi pentru lucrările de restaurare punere în valoare şi revitalizare
a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice- prioritate pentru cele cu
posibilitate de amortizare a cheltuielilor
- realizarea de planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural şi natural
- dezvoltarea durabilă a zonelor protejate, pe baza conservării integrate a patrimoniului
cultural imobil- evaluarea impactului pe care îl poate avea patrimoniul imobil
revitalizat
- descentralizarea actului de decizie în domeniul punerii în valoare a patrimoniului
imobil
- responsabilizarea unor paliere sociale diverse- naţional/regional/local- în
conştientizarea rolului patrimoniului cultural imobil în păstrarea identităţii culturale
naţionale şi locale
- cooperarea cu parteneri internaţionali în programe şi proiecte comune de protejare a
patrimoniului cultural imobil şi a peisajelor

30
 - iniţierea de către administraţia locală de proiecte care utilizeză fondurile structurale,
în cadrul axelor prioritare
- creşterea independenţei faţă de subvenţiile bugetare.
La nivel regional şi local strategiile de dezvoltare abordează protejarea patrimoniului cultural ca o
componentă a dezvoltării turismului în zonă.
Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013 cuprinde un set de direcţii de acţiune şi
măsuri destinate obiectivului : îmbunătăţirea şi conservarea factorilor de mediu în vederea
dezvoltării durabile şi promovării turismului la nivel regional. Dintre acestea sunt de menţionat:
- amenajarea reţelei rutiere, a parcărilor, infrastructurii specifice de primire a turisţilor
şi a sistemelor de marcare/informare
- crerea şi reabilitarea obiectivelor turistice, prin valorificarea obiectivelor de
patrimoniu cultural
- dezvoltarea turismului rural, prin reabilitarea clădirilor şi ansamblurilor tradiţionale,
a meşteşugurilor, tîrgurilor, sărbători tradiţionale
- crearea unor circuite turistice tematice la nivel regional- exemplu Drumul Vinului
Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad este inclusă în strategia de dezvoltare
regională prin obiectivele şi măsurile propuse. Principale măsuri cu privire la dezvoltarea
patrimoniului cultural sunt cele referitoare la dezvoltarea turismului cultural-istoric şi cele cu
privire la turismul rural.
Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad prevede următoarele:
Clasificarea formelor de turism practicabile în judeţul Arad în funcţie de resursele naturale şi
antropice:
1.Turism cultural-istoric – Trasee culturale sunt prezentate în PLANSA Nr. 2 Patrimoniul
natural şi construit- Dezvoltare şi ANEXA nr.1
2.Turism balnear (curativ-recreativ)
Staţiunea balneo-climaterică Moneasa, a intrat în circuitul turistic de peste un veac. Aşezare
pitorească, aflată la 100 km de municipiul Arad, staţiunea este înconjurată de culmile muntoase
calcaroase ale masivului Codru Moma, străbătută de cursuri de apă limpede, de păduri şi pajişti
naturale întinse. Staţiunea se remarcă prin următoarele aspecte:
-în anul 1865 a avut loc prima analiză chimică a apelor
- în anul 1886 localitatea a devenit oficial staţiune balneară
- deţine cea mai întinsă rezervaţie mixtă din judeţ unde sunt întrunite condiţiile naturale necesare
formării unei concentraţii ridicate de microioni negativi, cu efect curativ asupra sistemului nervos
- ape semitermale (24-33 grade Celsius), bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone
recomandate în tratarea afecţiunilor sistemului locomotor, nervos, a glandelor endocrine, a bolilor
ginecologice şi de nutriţie
- climat blând pe tot parcursul anului
- trasee turistice accesibile şi marcate
- structuri de cazare diverse - hoteluri, pensiuni, vile şi camping.

31
 Staţiunea Lipova - Băi este situată într-o zonă colinară în imediata vecinătate a oraşului Lipova
şi la cca. 30 km de Arad. Resursele sale naturale în ape minerale au fost cunoscute din timpul
ocupaţiei otomane. Staţiunea se remarcă prin următoarele aspecte:
- în anul 1854 a avut loc prima analiză chimică a apelor
- în anul 1892 localitatea a fost recunoscută oficial staţiune balneară
- în anul 1928 Borvizul de Lipova a fost premiat cu “medalia de aur” la Expoziţia balneo-
climaterică de la Bucureşti, fiindu-i acordat titlul de ”Furnizorul Curţii Regale”
- apele minerale feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sunt recomandate în cazul
bolilor cardiovasculare, hepatobiliare, căi urinare, tulburări endocrine şi afecţiuni ale aparatului
circulator şi locomotor.
Pentru turismul balnear- recreativ şi de agrement în judeţ există ştrandurile cu apă geotermală de
la Dorobanţi, Curtici, Şofronea, Macea.
3.Turism religios (ecumenic)
Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români (maghiarii, germanii, sârbii,
slovacii, bulgarii, evreii, rromii) se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-
catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.
Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt:
- Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte
monahale din România, fiind atestată în anul 1177
- Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu
- Catedrala romano-catolică „Sf. Maria Radna” (1756), construită pe locul unei foste biserici a
cărei piatră de temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă de către turci pe la 1551; lângă catedrală se
află Mănăstirea franciscană (1747)
- Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil
baroc, sec.al XVIII lea
- Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele
- Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată de către
comunitatea bulgară din Vinga
- Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: satele Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Poiana
- în municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă “Sf. Simion Stâlpnicul”- Gai, Biserica ortodoxă sârbă
“Sf. Petru şi Pavel”, Catedrala ortodoxă “Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, Catedrala romano-
catolică “Sf. Anton de Padova”, Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană, ş.a.
4.Turismul rural
Caracteristicile geografice şi etnografice ale spaţiului rural arădean reprezintă elemente de luat în
considerare de către majoritatea turiştilor care îşi doresc petrecerea vacanţei la ţară.
Oferta turistică actuală propune:
- pensiuni rurale: Şiria, Cladova, Miniş, Juliţa, Hălmagiu, Brusturi, Galşa, Păuliş, Buteni,
Cladova
- meşteşuguri tradiţionale: olărit - Târnăviţa, Bârsa; ţesături: Şicula, Almaş; împletituri nuiele:
Ineu, Fântânele, Beliu; pictură naivă: Brusturi, Hălmagiu;
32
- tehnică populară: mori de apă - Brazii, Secaş, Iacobini, Troaş;
- lăcaşe de cult: biserici de lemn din sec.XVIII-XIX (Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Troaş,
Poiana, Măgulicea)
- sărbători tradiţionale şi obiceiuri populare:
- târguri - Târgul de Fete de pe Muntele Găina; Târgul codrenilor-Văsoaia;
- nedei - Tăcăşele, Şortoc, Dieci, Nedeia Ţării Hălmagiului;
- obiceiuri de vară: Praznicul de pită nouă - Pecica, Beliu
- obiceiuri de toamnă: “La cules de vie în Podgorie” - Şiria, ”Balul strugurilor” -
Pâncota
- obiceiuri de iarnă: colindatul în Ajunul Crăciunului; “Dubaşii din Săvârşin”
- manifestări culturale intrate în circuitul turistic:
- “Festivalul cântecului şi jocului din Ţara Zărandului” de la Moneasa,
- Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa;
- Festivalul folcloric “La izvor de cânt şi dor”- Lipova;
- “Parada fanfarelor”- Festival internaţional al muzicii de fanfară - Buteni;
- gastronomie locală: specialităţi culinare - brânzeturi din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă;
preparate din carne: cârnaţi, maioş, caltaboş, slănină afumată; plăcinte -”întorsuri” cu varză,
cartofi sau brânză; cozonaci - coardă cu mac sau nucă; eveniment gastronomic: “Festivalul
cătlanelor”, ”Festivalul clătitelor” - Moneasa
- degustări de vinuri produse în Podgoria Miniş-Măderat, la cramele de la: Păuliş, Miniş; metode
tradiţionale de producere a ţuicii din fructe.
5.Turism ecologic
Oferta actuală cuprinde:
- rezervaţiile botanice “Dosul Laurului”-Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezevaţia
naturală mixtă Moneasa;
- Grădina Botanică Macea
- Parcuri dendrologice: “Arboretum Silva” -Gurahonţ, Săvârşin, Odvoş, Căpâlnaş, Bulci
- păduri seculare de fag (Archişel-com.Archiş şi Luncşoara-Hălmăgel), de gorun (Groşii Noi-
com.Bârzava)
- Pădurea Ceala, lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (zonă de agrement situată la 2 km de Arad şi care
ocupă o suprafaţă de 1560 ha)
- Pădurea Vladimirescu - situată la o distanţă de 7 km de municipiul Arad, bogată în vegetaţie şi
faună specifică pădurilor de luncă
- trasee montane marcate în Munţii Zărandului, Codru - Moma şi Bihorului
- lacuri: Ghioroc şi Tauţ - amenajate cu plaje de nisip - oferă posibilităţi de practicare a
sporturilor nautice .
Conform anexei III/II din Legea 5/2000, zone cu UAT-uri având concentrare mare de valori de
patrimoniu sunt comunele Brazii, Fântânele, Gurahonţ, Pleşcuţa, Şeitin, Zăbrani.

33
Principalele destinaţii turistice:
VALEA MUREŞULUI
- zona cuprinsă între localităţile Lipova şi Petriş
- zona montană până la creasta Munţilor Zărand
- zona situată la sud de râul Mureş, până la limita cu judeţul Timiş
- centre de informare propuse: la Zăbrani, Lipova, Săvârşin
VALEA CRIŞULUI ALB
- zona cuprinsă între localităţile Ineu şi Hălmagiu
- zona situată la sud de râul Crişul Alb, inclusiv versantul nordic al Munţilor Zărand; depresiunile
Hălmagiu şi Gurahonţ
- centre de informare propuse: la Hălmagiu, Buteni (muzeul local)
ZONA MONTANĂ CODRU-MOMA
- zona cuprinsă între localităţile Moneasa - Hăşmaş, Sebiş -Moneasa
- centru de informare propus la Moneasa
PODGORIA ARĂDEANĂ
- zona cuprinsă între localităţile Pâncota şi Baraţca
- zona montană până la Valea Cladovei
- centru de informare propus: Muzeul “Ioan Slavici” şi “Emil Monţia” - Şiria
ŞTRANDURILE TERMALE
- perimetrul localităţilor Şofronea, Curtici, Macea, Dorobanţi
- centru de informare propus: la Grădina Botanică Macea
LUNCA MUREŞULUI
- arealul Parcului Natural Lunca Mureşului, administrat de Direcţia Silvică Arad
- centru de informare propus: Pădurea Ceala
MUNICIPIUL ARAD
- zona centrală - rezervaţie de arhitectură
- Faleza Mureş, Ştrandul Neptun
- pădurile de luncă de la est şi vest: Ceala, Vladimirescu
- centru de informare al D.D.A.C.: INFOTOUR ARAD

Strategia de dezvoltare spaţială propusă prin PATJ Arad cu privire la patrimoniul cultural se
încadrează în toate palierele strategice de nivel teritorial superior şi are ca orizont de timp scurt
(2-5 ani şi corelarea cu planurile de dezvoltare regionale şi naţionale) şi mediu 2015 şi lung 2025.
Obiectiv: Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos ca factor al
dezvoltării cultural-istorice şi al conturării unei identităţi teritoriale .

34
Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:
- Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare naţională şi locală;
- Valorificarea patrimoniului construit în vederea creşterii atractivităţii localităţilor;
- Prezervarea peisajelor culturale specifice şi conturarea unei identităţi culturale a zonelor.
Măsurile de protecţie a obiectivelor de patrimoniu necesită o ierarhizare în funcţie de valoarea,
starea acestora, situarea lor pe trasee de importanţă culturală sau în raport cu elemente de cadru
natural valoros, pentru a potenţa valoarea turistică a unor zone. Obiectivele culturale remarcabile
şi care conferă specificitate culturală judeţului sunt: cetăţile medievale, castelele şi case
memoriale, bisericile de lemn, biserici de secol XIX (Planşa 2- Dezvoltare).
Constituie o prioritate orientarea măsurilor de protecţie şi valorificare spre :
- UAT-urile cu concentrare mare da valori de patrimoniu: Arad, Lipova, Sântana, Pâncota,
Vladimirescu, Zădăreni, Păuliş, Petriş, Hălmagiu.
- Obiectivelor culturale ce reprezintă tipologii specifice judeţului: cetăţi medievale (Arad,
Soimoş, Şiria, Dezna şi Ineu aflate în stare avansată de degradare, castele/palate (Arad,
Macea, Săvârşin, Şiria, Pâncota, Mocrea, Şofronea, Petriş) biserici de lemn , biserici de
secol XIX, case memoriale, situri arheologice în stare de degradare şi lipsite de protecţie.
- Ansamblurile urbane cu valoare istorică sau arhitecturală, pentru care sunt necesare
documentaţii de urbanism în vederea stabilirii unui regulament de protecţie şi valorificare-
Arad, Lipova, Ineu, Pecica, Nădlac, Pâncota.
- Ansamblurile rurale tradiţionale pentru care sunt necesare studii istorice şi documentaţii
de urbanism – Păuliş, Ghioroc, Bârzava, Vărădia de Mureş.
Strategia de protecţie a valorilor de patrimoniu construit este orientată spre valorificarea
elementelor specifice, care pot conferi un plus de identitate culturală locurilor.
Un aspect caracteristic al judeţului este multitudinea de interferenţe culturale determinată de
situarea la confluenţa marilor zone etnografice Crişana, Ţara Moţilor şi Banat, şi vecinătatea cu
Ungaria. Amestecul etnic este foarte variat: slovaci în localitatea Nădlac, maghiari la Peregul
Mic, Pecica, Zerind, Dorobanţi, Iratoşu, Variaşul Mic, Variaşul Mare, Turnu, germani la Semlac,
Sântana, Aradul Nou, Vladimirescu, Horea, Zăbrani, sârbi la Felnac, Turnu, Pecica şi Arad,
bulgari la Vinga, ţigani la Comlăuş, Căvăsânţ, Şiria, Arad, ucraineni la Târnova etc., trăind alături
de populaţia românească.
Ţinutul muntos din jumătatea de est a judeţului, de la Depresiunea Gurahonţului şi până la
poalele Muntelui Găina, a rămas masiv românesc, fiind şi partea cea mai conservatoare din punct
de vedere etnografic.
Multitudinea etnică ce rezultă în urma colonizărilor din secolele XVIII şi XIX şi vecinătatea
formelor de relief montane cu cele de câmpie au condus la conturarea unor tipuri de construire
tradiţionale foarte variate.
Aceste considerente conduc la necesitatea abordării măsurilor de protecţie a valorilor de
patrimoniu într-o manieră mai variată şi cu accentuarea punerii în valoare a tuturor acestor
elemente de varietate etnică.
Măsurile de protecţie a patrimoniului construit se vor orienta şi spre păstrarea tipurilor
tradiţionale de locuire şi a tipurilor de aşezări:

35
- sate de munte din zonele Codru Moma şi Zarand- sate împrăştiate specifice Munţilor Apuseni-
Hălmăgel, Lazuri, Brusturi, Avram Iancu;
- satele de vale- situate de-a lungul firelor de apă care se varsă în Crişul Alb sau în Mureş, având
o vechime foarte mare. Exemple sunt localităţile Păiuşeni (care are lungimea de 8 km, fiind cel
mai întins sat al judeţului), Iacobini, Şoimuş, Mădrigeşti, Roşia Nouă, Obârşa, Corbeşti, Troaş,
Temeşeşti, Dumbrăviţa etc.
- satele adunate, cu structura rectangulară datorate planurilor făcute de către Imperiul Habsburgic
în secolul al XVIII-lea – Câmpia Aradului .
Tipuri de case şi tehnici de construcţie tradiţionale:
§ Case din lemn pe bârne rotunde -se păstreză în zona Munţilor Zarand la Roşia,
Obârşia, Petriş, Hălmăgel, Tisa, Poiana, Mădrigeşti, Almaş, Dieci, Bârsa, Ineu etc
§ Casele podgorenilor- de tranziţie între câmpie şi munte cu elemente specifice
tradiţiilor în viticultură- Zona Podgoriei Aradului de la Pâncota la Păuliş
§ Casele în stil neobaroc, baroc ţărănesc- Zona de câmpie- de dimensiuni mari şi cu
decoraţiuni pe faţade.
Măsurile de protecţie a patrimoniului cultural se vor orienta şi spre păstrarea varietăţii peisajelor
culturale:
§ peisaj montan specific Munţilor Apuseni
§ zone de cultură a pomilor fructiferi în depresiunea Zarandului şi pe Valea Mureşului
§ zone de cultură a viţei de vie- Podgoria Aradului
§ zonele de câmpie specifice Câmpiei de Vest
§ peisaj urban specific– oraşe târguri (Arad, Lipova).
Elemente de tehnică populară păstrate ca urmare a perpetuării unor îndeletniciri tradiţionale
constituie de asemenea obiective de patrimoniu cultural necesar a fi conservate şi valorificate:
plugul de lemn cu corman schimbător, grapa de lemn sau „îmblăciul”, vechi instalaţii pentru
desfăcut porumbul, mori de mână, vânturători mecanice sau batoze, „cotarca” pentru porumb
(Ţara Zarandului), piesele utilizate în vinificaţie (păstrate la Baraţca, Păuliş, Miniş, Ghioroc,
Cuvin, Covăsânţ, Şiria, Mâsca, Măderat, Pâncota), uneltele pentru ţesut, pielărie, olărit, ateliere
de fierărie ( la Iosăşel, Mădrigeşti) şi reţelele de mori de apă ( la Honţişor, Iacobini, Buceava-
Şoimuş, Mădrigeşti, Iosăşel, Zimbru, Avram Iancu, Troaş, Botfei).
În prezent strategiile comunitare de dezvoltare accentuează importanţa valorilor culturale locale.
Astfel se oferă şansa finanţării proiectelor care să valorifice potenţialul cultural local. Pe termen
scurt localităţile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurală din PNDR 2007-2013
Axa 3. Măsura 322.

Măsuri – termen scurt şi mediu

1. Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică
sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism(PUZCP) şi studii de
dezvoltare integrată ( pentru accesare de fonduri structurale):
- centrele istorice urbane din Lipova, Ineu, Nădlac, Pâncota

36
 - ansambluri centrale rurale: Şiria, Păuliş, Bârzava, Ghioroc, Vărădia de Mureş, Vinga
- Cetatea Aradului
2. Reabilitarea centrului istoric al oraşului Lipova- după modelul de intervenţie adoptat pentru
centrul istoric al Aradului.
3. Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural.
După criterii de ordin cultural, istoric, etnografic şi geografic s-au delimitat zone unde coeziunea
elementelor de patrimoniu cultural alături de valori importante de patrimoniu natural constituie
arii definitorii pentru identitatea culturală a judeţului.
Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrată care să reglementeze:
dezvoltarea localităţilor specifice, delimitarea şi regulamentul ariilor de protecţie a
monumentelor, asigurarea acceselor şi a infrastructuri necesare introducerii în circuitul turistic
(acces, parcare, punct de primire turişti, semnalizare unitară s.a.)
Zone de concentrare foarte mare a patrimoniului cultural:
- Valea Mureşului- cu două zone specifice: zona Arad cu ramificaţii spre Nădlac şi Vinga; zona
de defileu Lipova –Radna până la Săvârşin şi Petriş. Costituie o axă majoră de dezvoltare a
turismului prin suprapunerea elementelor de patrimoniu cultural cu cele de patrimoniu natural.
Cuprinde : municipiul Arad, oraşul Pecica, oraşul Lipova, oraşul Nădlac şi comunele Seitin,
Secusigiu, Felnac, Zădăreni, Şagu, Vinga, Fântânele, Frumuşeni, Vladimirescu, Zăbrani, Conop,
Bata, Bârzava, Birchiş, Vărădia de Mureş, Săvârşin, Petriş.
- Podgoria Aradului- cuprinde zona de cultură tradiţională a viţei de vie- oraş Pâncota şi
comunele Şiria, Covăsânţ, Ghioroc, Păuliş
- Zona Hălmagiu- zonă montană de concentrare a valorilor culturale rurale, biserici de lemn.
Cuprinde comunele Hălmagiu, Hălmăgel, Vârfurile, Pleşcuţa.
Zone cu concentrare mare de patrimoniu cultural- cuprind teritorii grupate după zonificarea
etnografică prezentată anterior:
- Ţara Zarandului- grupează localităţi din Depresiunea şi Munţii Zarandului şi Depresiunea
Gurahonţ, având ca pricipale centre oraşele Ineu şi Sebiş şi comunele Şilindia, Bocsig, Tauţ,
Buteni, Chişindia, Almaş, Brazii, Gurahonţ- zonă bogată în elemente de patrimoniu etnografic
- Zona Moneasa – cuprinde comunele Moneasa şi Dezna- caracterizată prin prezenţa obiectivelor
de patrimoniu cultural istoric şi a celor de patrimoniu natural
- Zona Cermei- Hăşmaş- caracterizată prin elementele de patrimoniu etnografic cu influenţe din
Ţara Moţilor- cuprinde comunele Craiva, Beliu, Hăşmaş, Cermei.
Zone cu concentrare medie de patrimoniu cultural – cuprind acele zone unde valorile de
patrimoniu, deşi nu au o concentrare ridicată, constituie elemente definitorii pentru conturarea
identităţii judeţului:
- Zona Chişineu- Criş- Cîmpia Aradului- specifică peisajului de câmpie cu importante valori
avifaunistice- deţine monumente istorice din perioade de mare vechime , alături de biserici de zid
specifice. Cuprinde: oraşul Chişineu- Criş, comunele Pilu, Zerind, Socodor, Grăniceri, Şimand;
- Zona Curtici- Sântana- Cîmpia Aradului-caracterizată prin posibile atracţii turistice constituite
de prezenţa zonelor de agrement alături de reşedinţe private cu valoare istorică, situri arheologice.
Cuprinde alături de oraşele Curtici şi Sântana, comunele Macea, Sofronea, Zimandu Nou.

37
4. Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee,
expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B, atât cele clasate cât şi cele propuse
în vederea clasării.
5. Renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit cu prioritate :
- în localităţile cu mare densitate de valori culturale şi naturale: Arad, Lipova, Sântana,
Pâncota, Vladimirescu, Zădăreni, Păuliş, Şiria, Petriş, Hălmagiu
- monumentele istorice cuprinse în trasee istorice şi cele tematice- conace/castele(Arad,
Macea, Săvârşin, Şiria, Pâncota, Mocrea, Şofronea, Petriş), biserici/mânăstiri- conform
listelor anexate.
6. Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de
degradare, în conformitate cu studiile de specialitate:
- cetăţile Şoimoş, Şiria, Dezna, mânăstirea franciscană din cetatea Aradului (sever avariată),
cetatea Ineului, biserica mânăstirii Bezdin, mânăstirea Radna, biserica voevodală de la
Hălmagiu, castelul Mocioni de la Bulci, ansamblul bisericii catolice Zăbrani
- consolidare, renovare Podul turcesc de la Seleuş
- biserici de lemn (vezi tabelul anexă).
7. Reabilitarea complexului balnear Lipova Băi şi includerea în circuitul turistic.
8. Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea
acestora în circuitul economic:
- studii de specialitate pentru tipuri de obiective care se pretează la conversie turistică- exemplu
case/conace/palate;
- reabilitarea liniei de tramvai şi includerea în circuitul turistic: Radna-Păuliş- Ghioroc- Şiria-
Pâncota şi a traseului actual al celei care e funcţională Ghioroc- Sâmbăteni-Cicir-Mândruloc-
Vladimirescu- Arad.
9. Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de
arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile
turistice.
Propuneri de valorificare a patrimoniului cultural prin trasee culturale :
Pentru valorificarea patrimoniului cultural de importanţă naţională şi locală se recomandă
următoarele trasee culturale judeţene:
1. Arad – Vladimirescu – Mândruloc – Păuliş – Cladova – Radna – Şoimoş – Lipova – Neudorf
– Zăbrani – Frumuşeni – Fântânele – Arad - Vinga
2. Păuliş – Miniş – Ghioroc – Cuvin – Covăsânţ – Şiria – Pâncota – Seleuş – Ineu – Bârsa – Sebiş
– Dezna – Moneasa
3. Mâsca – Agrişu Mare – Târnova – Tauţ
4. Lipova – Ususău – Chelmac – Bata – Ţela – Bulci– Căpâlnaş – Valea Mare – Căprioara –
Săvârşin – Troaş – Petriş
5. Arad – Zădăreni – Bodrogul Nou – Felnac – Sânpetru German – Munar – Bezdin
6. Sebiş – Buteni – Almaş – Gurahonţ – Pleşcuţa – Vârfurile – Hălmagiu
7. Arad – Şofronea – Macea – Sântana - Vânători – Iermata Neagră

38
10. Valorificarea prin proiecte culturale complexe a patrimoniului cultural şi etnografic din
localităţile rurale- toate localităţile rurale care deţin elemente de patrimoniu cultural
11. Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile
tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării
peisajelor culturale specifice.
12. Măsuri specifice de protejare a valorilor de patrimoniu în zonele de construcţie a reţelei
rutiere majore.
13. Realizarea/ îmbunătăţirea căilor de acces către obiectivele culturale- priorităţi cetăţile
Şoimoş, Şiria, Dezna; drum Tela - Bulci, Săvârşin - Troaş, Frumuşeni - sit arheologic Mânăstirea
Bizere.
14. Realizarea unitară a sistemelor de informare/semnalizare a zonelor şi obiectivelor culturale.
15. Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor
istorice cu valoare de patrimoniu local/naţional(conform tabel anexat).
Măsuri pe termen mediu şi lung
1. Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor
istorice cu valoare de patrimoniu local
2. Valorificarea prin proiecte culturale complexe a patrimoniului cultural şi etnografic din
localităţile rurale- toate localităţile rurale care deţin elemente de patrimoniu cultural
3. Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural având un caracter integrat
/tematic.
4. Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural împreună cu patrimoniul
natural valoros- promovarea unor zone specifice: Valea Mureşului, Ţara Zarandului, Câmpia
Aradului, zonele montane în relaţie cu zona Munţilor Apuseni.
Propuneri de monumente pentru Lista Monumentelor istorice:
Conform tabelului din ANEXA nr. 2 sunt cuprinse observaţii cu privire la monumentele propuse
pentru clasare precum şi o serie de observaţii şi corecturi cu privire la LMI actuală.
Capitolul referitor la patrimoniul cultural construit din PATJ este completat de studiul istoric
întocmit de un colectiv al COMPLEXULUI MUZEAL ARAD condus de domnul Peter Hugel.

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
3.1. STRUCTURĂ, IERARHIZARE, INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE
Teritoriul judeţului Arad are o structura administrativ- teritorială (Planşa 3- Dezvoltare) ce
cuprinde 78 UAT, din care:
- 10 UAT-uri sunt urbane (1 municipiu reşedinţă de judeţ şi 9 oraşe)
- 68 UAT-uri sunt rurale, respectiv comunele judeţului.
Numărul total de localităţi este de 283, dintre care 22 sunt cuprinse în UAT urbane, respectiv:
- municipiul Arad
- 9 reşedinţe de oraşe: Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica,
Sântana, Sebiş

39
 - 12 sate aparţinînd oraşelor: Nădab (oraş Chişineu-Criş), Mocrea(oraş Ineu), Radna,
Şomoş(oraş Lipova), Bodrogu Vechi, Sederhat, Turnu (oraş Pecica), Caporal Alexa (oraş
Sântana), Donceni, Prunişor, Sălăjeni(oraş Sebiş), Măderat (oraş Pâncota).
Principalele caracteristici ce definesc reţeaua de localităţi din judeţul Arad, analizate pe baza
indicatorilor specifici şi în raport cu obiectivele majore de dezvoltare a teritoriului european şi
naţional au relevat o serie de probleme şi disfunctionalităţi.
Astfel, componenţa reţelei având doar două categorii de mărime a localităţilor urbane- municipiul
Arad şi 9 oraşe mici şi foarte mici creează discrepanţe puternice între localităţile urbane.
Diferenţele de talie între oraşele şi municipiul Arad cresc rolul polarizator dominant al
municipiului reşedinţă şi slăbesc şansele de dezvoltare ale oraşelor mici şi rolul lor teritorial.
Municipiul reşedinţă de judeţ concentrează mai mult de o treime (36,6%) din populaţia totală a
judeţului şi doua treimi (66%) din populaţia sa urbană; raportul dintre municipiul Arad şi al
doilea oraş ca mărime, Pecica este în prezent de 1:12,5.
Diferenţele între cele două categorii de localităţi urbane sunt accentuate şi de dispunerea lor în
teritoriu. Oraşele sunt situate, cu excepţia oraşului Sebiş în jumătatea de vest a judeţului.
La nivelul reţelei de localităţi rurale se disting aceleaşi polarizări în favoarea zonelor de vest ale
judeţului în concentrarea comunelor cu populaţie relativ numeroasă şi a celor cu populaţie
grupată în număr mic de localităţi.
Distribuţia teritorială a localităţilor este puternic influenţată de condiţiile de relief, la care se
adaugă şi alti vectori teritoriali cum sunt atractivitatea zonelor de frontieră, vecinătatea
municipiului reşedinţă de judeţ, situarea pe reţele majore de transport s. a.
Prognoza poluaţiei pe localităţi indică accentuarea tendinţelor de concentrare a populaţiei în
vestul judeţului şi în municipiul Arad.
Aceste discrepanţe teritoriale determină conturarea în partea de est a judeţului a unei zone
predominant rurale, cu localităţi mici şi risipite pentru care accesul la dotări şi servicii de tip
urban este redus. Indicatorii demografici analizaţi au relevat pentru acest areal predominanţa
fenomenelor demografice negative, cauzate în principal de condiţiile de perifericitate: populaţie
îmbătrânită, pierderi de populaţie prin migraţie ridicată şi natalitate redusă, mortalitate infantilă.
Raportat la teritoriul naţional se remarcă de asemenea, zonele rurale periferice. Dar la nivelul
judeţului Arad această perifericitate se diminuează datorită prezenţei punctelor de trecere a
frontierei şi vecinătăţii municipiului reşedintă de judeţ, astfel încât fenomenele negative sunt pe
areale reduse, în partea de nord- vest a judeţului.
Zonele de disfunctionalităţi în reţeaua de localităţi au fost semnalate pentru prima dată în cadrul
studiilor privind PATN- Secţiunea IV Reţeaua de localităţi şi sunt cuprinse în anexa la Legea
351/ 2001 de aprobare a acestei secţiuni. Conform acestei legi, Anexa II, în judeţ există două
zone lipsite de oraşe pe o rază de 20-25 km, pentru care se cer acţiuni prioritare de înfiinţare a
unor localităţi cu rol de servire. Zonele sunt constituite din următoarele comune: Bata, Birchiş,
Bârzava, Brazii, Gurahonţ, Hălmagiu, Hălmăgel, Petriş, Pleşcuţa, Săvârşin, Vărădia de Mureş,
Vârfurile.
De la apariţia legii şi până în prezent s-au declarat oraşele noi : Pecica(Legea 83/2004) şi
Sântana (Legea583/2003) şi ele situate în partea centrală şi de vest a judeţului. Astfel,
disparităţile teritoriale s-au accentuat între estul şi vestul judeţului.

40
Echilibrarea reţelei de localităţi este o sarcină continuă a administraţiilor publice locale, şi ea se
bazează pe două tipuri de componente:
- distribuţia populaţiei echilibrată în teritoriu pentru a beneficia de condiţii echivalente
muncă şi viaţă ( acces echivalent la servicii de sănătate, educaţie, cultură) condiţie
esenţială de utilizare eficientă a resurselor de muncă ale judeţului şi de asigurare a
coeziunii teritoriale;
- ierarhizarea localităţilor reţelei, asigurarea gradului de dotare conform rangului teritorial
pentru facilitarea accesului tuturor localităţilor la servicii de nivel superior.
Conform indicatorilor urbani minimali de definire a localităţilor urbane, stabiliţi prin studiile de
fundamentare a Legii 351/2001 PATN – Reţeaua de localităţi , judeţul Arad prezintă unele
aspecte deficitare:
- nicio localitate urbană nu îndeplineşte în totalitate nivelul indicatorilor minimali de definire;
- din cele 9 oraşe şi un municipiu, doar 5 înregistrează un scor relativ ridicat, respectiv peste 8
din 12 indicatori;
- difuncţionalităţile frecvente se referă la confortul locuinţelor, deficienţe ale serviciilor
medicale, dezvoltarea serviciilor turistice, modernizarea străzilor, a staţiilor de epurare şi
depozitarea deşeurilor.
- creşterile de populaţie se înregistrează în localităţi situate în zone de relativă concentrare a
populaţiei, constituind o axă de dinamism demografic pe direcţia nord-sud, pe un patrulater
format de DN79-DN79A-DJ709-DN7; în ansamblul teritoriului regional această axă este
relaţionată cu direcţia Timişoara-Arad-Oradea şi frontiera de vest;
Propunerile privind evoluţia reţelei de localităţi se fundamentează pe potenţialul de dezvoltare al
localităţilor, pe oportunităţile legate de realizarea infrastructurilor majore de transport şi au ca
scop reducerea disfuncţionalităţilor semnalate.
Obiectvele propuse se înscriu în strategiile de dezvoltare teritorială la nivel european, naţional,
regional şi respectă prevederile PATN privind Secţiunea IV Reţeaua de localităţi aprobat prin
Legea 351/2001.
Linii directoare ale politicii naţionale, în contextul integrării europene sunt:
1. Racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială
1.1. Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu anticiparea ariilor cu funcţiuni
metropolitane
2. Structurarea armăturii urbanizării prin dezvoltarea reţelei de localităţi urbane
2.1. Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive, având
totodată rolul de susţinere a procesului de urbanizare.
3. Afirmarea solidarităţii urban–rural adecvată diferitelor categorii de teritorii
Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă, a spaţiilor rurale, în perspectiva
atingerii de către România în anul 2025 a nivelului mediu actual de urbanizare din ţările UE
3.2. Promovarea parteneriatelor oraş - mediu rural.
4. Consolidarea legăturilor trans-carpatice ca suport al dezvoltarii regionale şi al asigurarii
accesului echivalent la infrastructură şi la cunoaştere

41
 4.1. Dezvoltarea policentrică pentru o mai bună accesibilitate şi pentru crearea unei trame
naţionale de interconectare funcţională a viitoarelor regiuni
4.2. Utilizare eficientă şi durabilă a infrastructurilor.
4.3. Răspândirea inovaţiilor şi a cunoştinţelor.
5. Valorificarea patrimoniului natural şi cultural
5.1.Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.
5.2.Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a
suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea
activităţilor antropice şi schimbările climatice.
5.3.Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.
Obiectivului principal:
Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul
urban naţional/regional.
Dezvoltarea localităţilor este necesar să se realizeze prin acţiuni concertate de echilibrare a reţelei
de localităţi, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor judeţului şi
asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, servicii de sănătate, învăţământ, cultură s.a.
Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi
satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie,
administrativă şi decizională (ESPON).
Politicile diferenţiate de locuire, dotare şi crearea de locuri de muncă în centrele reţelei judeţene
de localităţi, aplicate pe termen lung, pot duce la o optimizare a distribuţiei populaţiei şi
dezvoltării în teritoriu.
Principalele elemente ale reţelei sunt polii şi axele de dezvoltare. Aceşti vectori structurează
relaţiile în teritoriu în funcţie de intensitatea cu care se manifestă. Polii de dezvoltare sunt
constituiţi din localităţile urbane, putînd însă să fie completaţi şi de localităţile rurale. Rolul
teritorial al localităţilor rurale fiind de regulă redus, la constituirea polilor de dezvoltare rurală
este recomandată colaborarea satelor într-un parteneriat de localităţi.
Prin funcţiunile urbane, care sunt de mai mare complexitate decât cele administrative se poate
determina o nuanţare a rolului teritorial al localităţilor, cu avantajul flexibilităţii.
Direcţii de acţiune:
- Constituirea unei reţele de axe şi poli de dezvoltare, bazate pe accentuarea rolului
polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi
localităţile din teritoriul suport, în scopul de a echilibra forţa de dominare a municipiului
Arad şi a scoate din izolare localităţile din zonele montane şi periferice.
- Sporirea gradului de dotare /echipare al localităţilor, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor
de viaţă a locuitorilor din oraşele mici şi din mediul rural.
- Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi
diversificării relaţiilor dintre localităţi.
- Sporirea confortului locuirii prin reabilitarea fondului de locuinţe existent şi construirea
de locuinţe noi după standarde moderne şi adaptate specificului local

42
Structura propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea 351/2001, urmând ca,
pe termen lung, prin politici specifice să se confere un rol teritorial mai nuanţat unor localităţi
rurale. De asemenea, dacă condiţiile de dotare şi volum de populaţie vor fi îndeplinite aceste
localităţi pot schimba statutul administrativ, devenind urbane.
Centru judeţean- municipiul reşedinţă de judeţ – rang II : Arad
– funcţiuni complexe administrative, politice, financiare, învăţământ şi cercetare, cultură,
industriale de importanţă judeţeană şi regională
– rol judeţean, regional şi supraregional
– pol de dezvoltare de importanţă supraregională 1
Centre urbane de dezvoltare – oraşe - rang III: Chişineu- Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac,
Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş
– cu funcţiuni industrial - agricole diversificate, dotări şi echipări de nivel zonal
– rol intercomunal
– importanţă locală
Sate reşedinţă de comună- rang IV
– rol limitat la propriul lor teritoriu administrativ
Propunere de centre rurale de dezvoltare- rang IV: Săvârşin, Bârzava, Cermei, Gurahonţ
– funcţiuni agro- industriale, cu servicii şi mică industrie, dotare şi echipare de nivel zonal
– rol intercomunal şi comunal
– importanţă locală
Sate componente ale comunelor şi oraşelor- rang V- fără rol teritorial
Echilibrarea presupune ierarhizarea coerentă (centralitate) a localităţilor reţelei, constând în
crearea condiţiilor de cooperare/dependenţă între toate aşezările din judeţ.
Accentuarea centralităţii este o condiţie necesară pentru funcţionalizarea reţelei de localităţi şi
constă în amplasarea de funcţiunilor specifice în localităţile ce au relaţii de dependenţă cu
localităţile din aria lor de proximitate.
Forţa polarizatoare a localităţilor este determinată de numărul de relaţii economice constante cu
localităţile învecinate, exercitată în afara cadrului administrativ şi normativ existent. Relaţiile
dintre centrele polarizatoare şi localităţile polarizate au un dublu sens, primele preiau resurse şi
îşi extind activităţile în teritoriu, celelalte beneficiază de serviciile diversificate şi specializate din
centrele de polarizare.
La baza constituirii acestor tipuri de relaţii este cooperarea intercomunală/interorăşenească,
condiţie esenţială de asigurare a creşterii competitivităţii localităţilor.
Relaţiile de cooperare dintre localităţile rurale sau urbane şi rurale nu presupun modificări ale
statutului administrativ, ele se constituie prin parteneriate voluntare şi acorduri între
administraţiile teritoriale şi au ca suport al planificării spaţiale documentaţiile de amenajarea
teritoriului de tip PATZIC (Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Intercomunal) şi

1
propunere din lucrarea Conceptul naţional de dezvoltare spaţială 2008 INCD URBANPROIECT

43
PATZIO(Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal Interorăşenesc) . Zone de cooperare
intercomunală propuse:
Suprafaţa Populaţia totala Populaţia Populaţia
Denumire (km2) 2006 proiectată 2015 proiectată 2025
ZONA NĂDLAC (Oraş 199,19 11048 10987 10753
Nădlac, Seitin)
ZONA ARAD (Municipiul 1439,21 238491 235770 228697
Arad, Oraş Pecica, Felnac,
Iratoşu, Şofronea, Semlac,
Secusigiu, Vinga, Şagu,
Frumuşeni, Livada,
Vladimirescu, Zădăreni, Peregu
Mare, Fântânele, Zimandu Nou)
ZONA CURTICI (Oraş 273,96 20640 21893 22928
Curtici, Dorobanţi, Macea,
Şimand)
ZONA SÂNTANA (Oraş 227,71 18019 18541 18726
Sântana, Olari, Zărand)
ZONA PÂNCOTA (Oraş 418,19 27127 28206 28800
Pâncota, Şiria, Covăsânţ,
Ghiroc, Păuliş)
ZONA LIPOVA (Oraş Lipova, 1595,49 32791 32501 31701
Conop, Ususău, Şiştarovăţ,
Zăbrani, Bârzava, Bata, Birchiş,
Vărădia de Mureş, Săvârşin,
Petriş)
ZONA CHIŞINEU-CRIŞ 817,12 30405 30352 29825
(Oraş Chişineu-Criş, Grăniceri,
Pilu, Socodor, Zerind, Sintea
Mare, Mişca, Şepreuş, Apateu)
ZONA INEU (Oraş Ineu, 1284,38 40679 38145 34797
Seleuş, Şicula, Cermei, Craiva,
Beliu, Bocşig, Hăşmaş, Şilindia,
Târnova, Tauţ)
ZONA SEBIŞ (Oraş Sebiş, 1498,84 39287 35710 31370
Archiş, Cărand, Igneşti,
Moneasa, Bârsa, Buteni, Dezna,
Dieci, Chisindia, Almaş, Brazii,
Gurahonţ, Pleşcuţa, Vârfurile,
Hălmăgel, Hălmagiu)

O formă de parteneriat care necesită atenţie deosebită, pentru a contracara efectele dezvoltării
spontane (cu consecinţele principale, utilizarea ineficientă a resurselor de teren) este constituirea
zonei periurbane a Municipiului Arad. Pentru delimitarea acestei zone este necesară elaborarea
unor studii de delimitare, elaborarea documentaţiei de amenajare a teritoriului zonal şi
constituirea unui parteneriat între administraţiile locale respective.
Planşa nr. 3 propune o delimitare a zonei periurbane pe baza relaţiilor teritoriale de proximitate
între localităţi. Delimitarea finală este necesar să fie obiectul unui studiu specific.
Constituire zonei periurbane asigură colaborarea eficientă între municipiul Arad şi localităţile
vecine în utilizarea terenurilor pentru amplasarea zonelor cu funcţiuni industriale, de servicii, de
locuire, a echipamentelor teritoriale, a utilităţilor, a zonelor de agrement s.a. Relaţiile de
parteneriat dintre localităţile se vor stabili astfel încât să fie în avantajul atât al municipalităţii cât
şi al localităţilor rurale vecine.

44
Un parteneriat se poate stabili şi între municipiul Arad şi oraşele aflate în apropiere- Curtici,
Pancota- ele fiind poli importanţi în zona sa limitrofă şi porţi de legătură cu Ungaria, ceea ce
determină colaborarea îndeosebi pentru dotări de servicii specifice zonei de frontieră (ex. Zona
liberă).
Coridoarele de transport european (Coridorul IV) şi a traseelor de mare viteză crează
oportunitatea racordării la teritoriul judeţului la spaţiul european şi vor antrena dezvoltarea
localităţilor din aria de influenţă a acestora, prin accesibilitatea sporită, posibilitatea dezvoltării
unor activităţi economice favorizate de prezenţa autostrăzii. Pentru dezvoltarea echilibrată a
teritoriului este însă necesară conexarea tuturor localităţilor printr-o reţea de transport viabilă la
aceste magistrale naţionale şi europeene.
În acest sens se propune dezvoltarea unor axe ierarhizate de conexiune a localităţilor având ca
structură reţelele de transport.
- Axele majore de importanţă naţională/internaţională/interjudeţeană care structurează
dezvoltarea judeţului sunt pe direcţia est-vest şi pe direcţia sud-vest spre nord –est de-a
lungul traseelor de autostrăzi şi drum expres (propuse prin PATN Secţiunea I-Reţele de
transport Legea 363/ 2006).
- Axe de importanţă judeţeană ce asigură legătura între localităţile urbane din centrul şi
estul judeţului, pe traseul drumurilor naţionale şi judeţene:
- DN 79 A : Chişineu-Criş, Ineu, Sebiş
- DJ 709: Ineu, Pâncota, Arad
- DJ 709, DJ 708B, DN 7 : Ineu, Pâncota, Lipova
- DJ 682/ DN 7 : Arad, Lipova;
- Reţea locală de legături avînd ca scop echilibrarea relaţiilor în teritoriul judeţului şi
scoaterea din izolare a localităţilor rurale. Astfel, se propun axe locale transversale între
axele judeţene/naţionale, pe traseul drumurilor judeţene :
- DJ 708 ce leagă Gurahonţ de Bârzava
- DJ 708A Bârzava – Şilindia cu legătură spre Ineu (DC 29), Sebiş şi Pâncota(DJ 792C)
- Sebiş, Cermei, Sepreuş DJ 793 şi Cermei- Sicula DJ 709- ce îmbunătăţeşte
accesibilitatea localităţilor rurale din nordul judeţului
- DJ 682, DJ 707B- ca o arteră ocolitoare faţă de DN şi viitoarea autostradă pentru
legarea localităţilor izolate din sudul judeţului între Săvârşin, Lipova şi Arad.
Dezvoltarea localităţilor rurale
Studiile privind PATN Secţiunea VIII- Dezvoltarea rurală 2006 au evidenţiat conturarea unor
zone de favorabilitate a dezvoltării şi a unor zone unde se concentrează factorii restrictivi ai
dezvoltării rurale. În judeţul Arad se întîlnesc două areale considerate favorabile dezvoltării
rurale: una situată în Câmpia de vest, având potenţial agricol şi o dezvoltare relativ ridicată a
localităţilor şi o zonă montană cu potenţial turistic, dar insuficient dezvoltată în prezent. Totuşi
există un număr de comune considerate ca avînd un grad redus de dezvoltare: Şiştarovăţ, Ususău,
Hălmăgel, Tauţ, Brazii, Dezna, Igneşti, Hăşmaş, Craiva, Cărand, Şilindia, Zărand, Apateu,
Sepreuş.
Obiectivul principal al dezvoltării localităţilor rurale este : dezvoltarea durabilă a zonelor rurale
prin promovarea dezvoltării endogene, bazată pe diversitate şi performanţă, în vederea creşterii

45
competitivităţii lor şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru locuitorii satelor, în condiţiile
protejării mediului natural.
Obiective specifice, în conformitate cu strategia naţională şi comunitară de dezvoltare spaţială:
Întărirea şi consolidarea centrelor urbane mici ce va constitui un suport şi pentru dezvoltarea
localităţilor din zonele rurale, asigurînd creşterea accesului la sevicii publice de bază pentru
locuitori.
Promovarea unor noi relaţii urban – rural este un obiectiv major promovat de Uniunea
Europeană în documentele strategice, atât pentru dezvoltarea reţelei de localităţi cât şi pentru
revitalizarea zonelor rurale aflate în declin.
Dezvoltarea centrelor rurale cu rol intercomunal sau realizarea de parteneriate între localităţi
rurale pentru asigurarea serviciilor teritoriale este de asemenea o modalitate de a antrena
dezvoltarea în teritoriile rurale aflate în dificultate.
Centre rurale cu rol de servire intercomunal propuse sunt: Săvârşin, Bârzava, Cermei, Gurahonţ.
Aseste comune sunt situate în zonele de rural profund, şi au fost selecţionate pe criterii
demografice, economice, de accesibilitate, dotare cu servicii, relaţii tradiţionale. Conform Legii
351/2001 art.4 în zonele rurale lipsite de localităţi urbane pe o rază de 25-30km sunt necesare
măsuri de modernizare a unor localităţi rurale cu rol de servire în zona de influenţă.
In judeţul Arad analiza reţelei de localităţi a semnalat existenţa un număr mare de sate şi comune
de mici dimensiuni. Puterea economică a acestor comune este redusă şi determină dificultăţi în
realizarea şi întreţinerea dotărilor de infrastructură tehnică. În acest sens şi în concordanţă cu
tendinţele contemporane de abordare a dezvoltării localităţilor rurale se recomandă realizarea de
parteneriate între comune şi evitarea reorganizării comunelor prin divizare. De asemenea acolo
unde există disponibilitate, pe termen lung se pot propune comasări ale comunelor de dimensiuni
foarte mici, în baza unor acorduri reciproce şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Comune de dimensiuni foarte mici pentru care este recomandată asocierea cu alte comune/ oraşe
vecine în vederea realizării proiectelor de dezvoltare sunt: Tauţ, Vărădia de Mureş, Bârsa, Peregu
Mare, Dorobanţi, Dieci, Archiş, Petriş, Chisindia, Hălmăgel, Dezna, Hăşmaş, Zerind, Pleşcuţa,
Dorgoş, Cărand, Bata, Moneasa, Şilindia, Şistarovăţ, Igneşti.
Pe termen scurt dezvoltarea localităţilor rurale şi a celor urbane mici beneficiază de programe
sectoriale ale MDLPL, precum şi de PNDR 2008-2013 al MADR Axa 3 diversificarea
activităţilor economice şi creşterea nivelului de trai în localităţile rurale.
Pentru sprijinirea dezvoltării localităţilor rurale în acord cu tradiţiile şi specificul localităţilor
rurale conform HG nr. 224/2008 şi HG nr. 732/2008, Ordinul arhitecţilor în colaborare cu
MADR, prin filialele sale locale acordă avizele de încadrare în specificul local a proiectelor de
construcţii finanţate prin fondul de dezvoltare rurală FEADER.
Programe ale MDLPL pentru creşterea accesibilităţii/ gradului de dotare satelor sunt:
- Programul prioritar naţional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru
aşezăminte culturale de drept public, în localităţile unde nu există astfel de instituţii, în mediul
rural şi mic urban
Aprobat prin O.U.G. nr. 118/2006, Programul va asigura organizarea unui nucleu de
coeziune culturală şi de interes informativ, punându-se accent pe dezvoltarea armonioasă a
tinerilor şi atragerea lor în activităţi specifice.
În anul 2007, a fost elaborată şi aprobată tema de proiectare, în vederea organizării
concursurilor de soluţii pentru proiectele pilot.

46
 - Programul prioritar naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale
şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban, aprobat prin O.U.G. 118/2006.
Acest program a fost prevăzut în vederea pregătirii domeniului cultural pentru a fi capabil
să participe la efortul general de integrare Europeană.
- Programul de Infrastructură Rurală, aprobat prin HG nr. 577/1997 cu modificările şi
completările ulterioare privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor
de interes local la sate şi alimentarea cu apă a satelor, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii la
sate.
- Programul guvernamental de alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin
HG nr. 687/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
- Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, aprobat prin OG nr. 7/2006,
care reprezintă sprijinul acordat de statul român pentru echiparea comunelor şi satelor. Programul
este coordonat şi monitorizat de o Comisie interministerială în care secretariatul tehnic al acesteia
este asigurat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Acest program prevede
realizarea de poduri şi podeţe, punţi pietonale, sisteme de alimentare cu apă potabilă, canalizare,
staţii de epurare şi platforme de deşeuri.
Programul este finanţat de la bugetul de stat din taxa pe valoarea adăugată cu 3.000 milioane lei
şi se derulează în perioada 2006-2009 cu posibilitatea de extindere.

3.2. INFRASTRUCTURA SOCIO – CULTURALĂ 2

Obiectiv general:
Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate şi diversificate, în vederea
îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterea atractivităţii localităţilor.
Servicii medicale
Obiectiv:
Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populaţiei la servicii
medicale.
Dotările în domeniul asistenţei medicale în judeţul Arad, asigură servicii sub nivelul mediu pe
ţară din punct de vedere al numărului de locuitori ce revin la un medic - 487 pe judeţ faţă de 456
pe România- cît şi al celor care revin la un cadru mediu sanitar- 186 pe judeţ faţă de 176 pe ţară.
De asemenea există localităţi urbane de rang III care nu îndeplinesc condiţiile de dotare conform
rangului (Legea 351/2001) în ceea ce priveşte asigurarea cu paturi de spitale.
În acest sens este necesară realizarea de spitale în oraşele Curtici, Pâncota, Pecica, Nădlac cu
capacităţi de circa 100 paturi pentru asigurarea necesarului de 7 paturi la 1000 locuitori.
Indicatorii minimali de definire pentru localităţile urbane prevăd un minim de 1,8 medici/1000
locuitori. Este necesar ca oraşele care nu îndeplinesc aceste condiţii(Curtici, Nădlac, Pâncota,
Pecica ) să se adopte măsuri concertate de asigurare a infrastructurii medicale şi de atragere a
personalului medical calificat.
Propunerile de unităţi sanitare şi de asigurări sociale se întemeiază pe necesitatea descentralizării
acestora - în scopul facilitării accesului - şi a măririi capacităţii dotărilor teritoriale aflate în

2
Asigurarea localităţilor cu servicii medicale şi de educaţie este tratată şi ca parte a strategiei de dezvoltare a resurselor umane.

47
prezent sub normele în vigoare, ţinându-se seama şi de actuala tendinţă de eficientizare a
capacităţii dotărilor costisitoare.
În localităţile rurale există diferenţieri majore, în sensul că există 22 comune (din 68 total pe
judeţ) cu un singur medic şi două comune (Igneşti, Şiştarovăţ) fără medic.
În teritoriul judeţului insuficienţa medicilor este mai acută în zonele din sud- vestul judeţului,
zona centrală pe axul Lipova-Ineu şi în comunele din zonele montane şi periferice.
Accesul redus la serviciile de sănătate, din rural îndeosebi, are repercusiuni asupra stării de
sănătate, a creşterii mortalităţii , mortalităţii infantile şi în final asupra nivelului de trai.
Direcţiile de acţiune:
- Asigurarea infrastructurii medicale conform standardelor contemporane prin modernizarea
unităţilor sanitare existente, crearea de noi unităţi medicale dotate corespunzător.
- Atragere a personalului calificat medical în mediul rural şi localităţile mici în vederea
creşterii calităţii asistenţei medicale şi sociale.
Educaţia
Nivelul de asigurare cu cadre didactice în învăţămînt, analizat prin indicatorul numărul de elevi
ce revine unui profesor, la nivelul anului şcolar 2006/2007 indică faptul că mediile înregistrate în
judeţul Arad sunt mai mari decât cele de la nivel naţional în cazul învăţământului primar,
gimnazial şi liceal. O situaţie diferită este cea a învăţământului profesional unde numărul de elevi
ce revine unui profesor este mai puţin de jumătate faţă de media naţională.
Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din învăţământul superior, în special cel
public, este mult mai mic decât media de la nivel naţional, conducând la situaţia de
supraîncărcare a acestora.
Una din problemele generalizate în prezent este degradarea fondului construit din învăţămînt, fapt
care conduce la funcţionarea defectuoasă a procesului de învăţămînt mai ales la nivelul primar şi
afectând îndeosebi populaţia şcolară din rural.
Strategia de dezvoltare a serviciilor din domeniul educaţiei este orientată către diminuarea acestor
disfuncţionalităţi semnalate cât şi spre perfecţionarea resurselor locale umane astfel încât să
asigure o dezvoltare socio-economică performantă a judeţului în etapele viitoare.
In acest sens direcţiile de acţine se vor orienta atît spre asigurarea unui învăţământ de nivele
mediu diversificat şi adaptat spre afirmarea tradiţiilor locale cât şi spre dezvoltarea unui
învăţământ superior performant.
Avînd în vedere faptul că dezvoltarea localităţilor este influenţată de nivelul de instruire cu
consecinţe asupra stării materiale şi de sănătate a populaţiei, fiind o condiţie determinantă a
nivelului de trai sunt necesare măsuri concertate de stopare a declinului şi de asigurare a unei
reţele de dotări de învăţămînt în acord cu cerinţele contemporane.
Direcţii de acţiune :
- Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii
- Creşterea şi diversificarea serviciilor de educaţie
- Sprijinirea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inovare

48
Cultura, sport
Obiectiv :
Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor cu dotări de cultură în corelare cu nevoile
populaţiei şi în corelare cu resursele de patrimoniu cultural local
Reţeaua de dotări culturale şi sportive este marcată de un declin continuu care nu este specific
doar judeţului Arad. Acest declin marchează îndeosebi localităţile mici şi cele rurale din cauza
suportului financiar redus şi a schimbării mentalităţii cu privire la informaţia culturală.
Renunţarea la sălile de cinematograf şi la căminele culturale din localităţile rurale sunt unele
aspecte generale ce se inscriu în tendinţele la nivel naţional.
Concentrarea dotărilor culturale este în municipiul Arad şi în localităţile urbane, fapt care nu
asigură accesul locuitorilor din zonele de est ale judeţului la servicii culturale de calitate.
Conform Legii 351/2001 localităţile urbane de rang III este necesară asigurarea cu un minim
necesar de dotări: săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive.
În vederea stopării acestor fenomene sunt necesare măsuri concertate care să conducă la
îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură, sport şi agrement în corelare cu nevoile
populaţiei, precum şi cu resursele de patrimoniu cultural ale judeţului. În localităţile rurale alături
de fondurile la nivel naţional sunt de menţionat şi fondurile comunitare de dezvoltare rurală care
în prezent se orientează şi spre valorificarea patrimoniului cultural local.
Direcţii de acţiune:
- Reabilitarea/modernizarea infrastructurii existente a dotărilor culturale şi dezvoltarea de noi
capacităţi la standarde moderne.
- Diversificarea formelor de activităţi culturale cu valorificarea potenţialului cultural al
locului.

3.3.LOCUIREA
In judeţul Arad, analiza situaţiei existente pe bază de indicatorii relevanţi (numărul de
camere/locuinţă, suprafaţa locuibilă/ locuinţă, suprafaţa locuibilă/ locuitor) a evidenţiat unele
caracteristici dintre care sunt de remarcat: dimensiunea mare a camerelor de locuit, concentrări de
locuinţe în municipiul Arad şi în zonele limitrofe ale sale, ale oraşelor şi în zonele montane.
Valorile ridicate ale indicatorilor de locuire indică un confort relativ ridicat cu privire la
dimensiunea locuinţelor( 42,27mp/locuinţă, este o medie mult mai mare decât media pe ţară de
38,2mp/locuinţă, 17,1mp/locuitor, mai mare decât media pe ţară de 14,57mp/locuitor). Acest
fapt orienteză politicile de locuire mai puţin spre creşterea cantitativă şi mai mult spre creşterea
calitativă a confortului locuirii.
Pe ansamblul judeţului se conturează zone de interes pentru construcţia de locuinţe situate
îndeosebi în localităţile rurale. Se estimează că aceste zone vor fi în continuare atractive pentru
construcţia de locuinţe datorită preţului mai scăzut al terenurilor, densităţii reduse de construire şi
atractivităţii cadrului natural.
S-au semnalat creşteri ale numărului de locuinţe în Arad şi comunele învecinate din partea de est
şi nord, în zonele situate pe valea Mureşului, pe direcţia sud-nord DN 79 şi DJ 709, zona
montană de pe DN 79A şi DN 76.

49
Cererea de locuinţe noi este determinată mai puţin de creşterile de populaţie cât mai ales de
schimbarea atitudinii faţă de confort, de creşterea veniturilor locuitorilor, de oportunitatea
afcerilor imobiliare.
Construirea de locuinţe pentru tineri este o condiţie necesară a creşterii nivelului de trai în
localităţi şi de creştere a atractivităţii acestora. Indeosebi în localităţile rurale, este necesară
asigurarea cu unui fond de locuinţe pentru personal calificat din sănătate, învăţământ sau
specialişti din domenii economice.
Construirea de locuinţe este necesar să fie abordată complex, pentru asigurarea tuturor serviciilor
conexe locuirii, îndeosebi în zonele cu extinderi masive. Astfel este necesar să fie asigurat pentru
locuitori accesul la dotări comerciale, sociale, financiare, culturale şi sportive specifice locuirii.
Zonele de dinamism în construcţia de locuinţe se suprapun doar parţial cu cele de dinamism
demografic (zona rurală Arad- Lipova-Sântana). Construcţia de locuinţe noi în zone cu scăderi
mari de populaţie, în zona montană îndeosebi, evidenţiază interesul populaţiei pentru construirea
de reşedinţe secundare/ case de vacanţă.
Pentru contracararea efectelor negative ale fenomenului accentuat de construire a locuinţelor în
zone rurale sunt necesare măsuri de control şi reglementare a acestui tip de construire. Prin
realizarea documentaţiilor de urbanism de tip PUG şi PUZ, însoţite de regulamente detaliate
pentru zonele de locuit se pot realiza inserţiile de locuinţe noi în localităţi fără a afecta
exploatarea reţelelor edilitare, agresarea estetică a cadrului construit, stânjeniri reciproce legate
de vecinătate între localnici şi cei nou veniţi.
Un alt aspect caracteristic ce necesită măsuri urgente de remediere îl constituie degradarea
fondului construit existent. Fondul locativ existent necesită măsuri de întreţinere/reabilitare care
depăşesc puterea financiară a populaţiei de obicei.
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit este o cerinţă obligatorie pentru o abordare durabilă a
strategiilor de dezvoltare, întrucât contribuie substanţial la economisirea de energie pentru
încălzirea locuinţelor.
Promovarea surselor neconvenţionale de asigurare a energie pentru locuinţele situate în zonele cu
favorabilitate este de asemenea recomandată.
Sunt necesare, de asemenea măsuri de creştere a confortului şi igienei în locuinţe (asigurarea cu
alimentare cu apă în interior, canalizare) precum şi îmbunătăţirea aspectului exterior al clădirilor
de locuit. Refacerea faţadelor, a împrejmuirilor, amenajarea spaţiilor verzi din zona de locuit sunt
condiţii obligatorii pentru îmbunătăţirea imaginii localităţilor şi crearea unui confort superior al
locuirii.
Obiectiv: Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie
Pentru asigurarea unui confort corespunzător al locuirii sunt necesare actiuni de extindere
controlată a fondului de locuinţe. Dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere
atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu
instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor
de ordin estetic.
Respectarea caracteristicilor locuirii tradiţionale în construcţia şi reabilitarea locuinţelor este o
prioritate îndeosebi în localităţile urbane şi rurale cu fond construit specific.

50
4. INFRASTRUCTURI TEHNICE
4.1. REŢELE DE TRANSPORT (planşa 4)
Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea
economică a judeţului Arad, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea zonei în reţeaua
europeană de transport.
Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la
sistemul european, sunt cele cuprinse în:
-Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013
- Programul de guvernare 2009-2012- Capitolul 13- Infrastructura de transport
-Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport
-Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. – până în 2015 şi
după
-Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010,
elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.
-Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu
-Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest
-Propuneri pentru modernizarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri naţionale şi europene 2008-
2013, elaborată de CNADR, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara
-Strategia în administrarea drumurilor din judeţul Arad
- Strategia de dezvoltare a judeţul Arad
- Master Planul general de transport 2007-2013.

Reţeaua rutieră
Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul
infrastructurilor europene, prioritar fiind:
-demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în
Reţeaua pan-europeană de transport
-modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri şi variante ocolitoare a
aglomerărilor urbane, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţei, bunurilor şi serviciilor
-sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic.
Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) este un instrument care dezvoltă
obiectivele Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, stabilind priorităţile, obiectivele şi
modalitatea de alocare de fonduri pentru dezvoltarea sectorului de transport. POS-T dezvoltă
obiectivele politicilor UE, cu precădere în ceea ce priveşte dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de
Transport (TEN-T).
Obiectivul general al POS-T este promovarea unu sistem de transport durabil, care să permită
deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, atât la nivel
naţional cât şi în cadrul regiunilor din ţara noastră.

51
Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de C.N.A.D.N.R. are ca obiectiv
menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier
existente, în deosebi pentru drumurile europene în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei
traficului.
Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a
condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea
capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t
la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale
drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurare
colectării şi evacuării apelor pluviale.
Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale
traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul
2015 şi după.
Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea drumurilor naţionale, precum şi promovarea de variante
ocolitoare se va realiza în conformitate cu strategia Ministerului Transporturilor şi infrastructurii
şi a C.N.A.D.N.R.
Pentru judeţul Arad, programul prevede :
- eşalonat pe etape, lucrări de modernizare pentru următoarele drumuri naţionale :
etapa V DN 76 Deva – Oradea
etapa VIII DN 79 Arad – Oradea
etapa XII DN 79A Vârfuri – Chişineu-Criş
- programul naţional de autostrăzi:
Autostrăzi în pregătire :
- tronson Arad-Timişoara
- tronson Nădlac-Arad
- by-pass Arad cu profil de autostradă
După cum rezultă din anexele la Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport se prevăd următoarele lucrări:
Autostrăzi
Ø Constanţa – Feteşti – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Lugoj – Timişoara – Arad
– Nădlac axa prioritară 1 TEN-T nr.7
Ø Arad-Deva
Ø Oradea-Chişineu Criş- Arad
Ø Vărşand-Chişineu Criş
Drum expres sau cu 4 benzi
Ø Timişoara- Nădlac
Ø Chişineu-Criş- Beiuş- Cluj Napoca
Ø Arad-Oradea –drum expres cu profil de autostradă pe teritoriul judeţului Arad

52
Ø Oradea – Beiuş – Deva
Coridorul IV Pan-European de Transport Rutier străbate teritoriul judeţului de la vest la est, cu o
ramură de la Lugoj spre Caransebeş având ca scop următoarele:
-integrarea în reţelele de transport trans-europene
-descongestionarea şi siguranţa traficului
-rentabilitatea şi dezvoltarea zonală
Atât viitoarele autostrăzi, cât şi drumurile expres trebuie să:
-primească trafic,
-să ocupe suprafeţe minime de teren,
-pentru construirea lor să se evite, pe cât posibil, demolările,
-după construirea lor să se refacă infrastructura afectată,
- după construirea lor să se refacă infrastructura afectată şi rezervarea de către autorităţile
locale, a zonelor necesare dezvoltării proiectelor de infrastructură rutieră promovate de
CNADNR.
Desemenea pe terenurile rezervate dezvoltării reţelelor de transport se va interzice autorizarea
executării construcţiilor definitive, fără avizul MTI.
Acestea vor asigura o legătură rapidă şi directă a zonei cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei
deplasărilor, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie;
reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor
autovehiculelor; etc
Pentru modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţei mediului, siguranţei
pasagerilor sunt necesare proiecte care vor avea în vedere creşterea gradului de siguranţă a
traficului, minimalizarea efectelor adverse ale traficului asupra mediului şi promovarea utilizării
transportului intermodal- axa prioritară 3 POS-T.
Amplasarea şi alegerea soluţiilor constructive pentru autostrăzi şi drumuri expres este necesar să
facă obiectul unor evaluări riguroase de impact asupra mediului, pe baza studierii mai multor
alternative şi în cadrul unui proces larg de dezbatre publică.
O necesitate este şi amenajarea variantelor ocolitoare având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de
tranzit şi preluarea traficului de tranzit şi realizarea transportului la diferite destinaţii , pe distanţe
minime parcurse pe străzi. Realizarea variantelor ocolitoare va duce la eliminarea traficului greu
şi de tranzit din muncipiu/oraş, la reducerea la minim a cheltuielilor cu reparaţiile străzilor, la
reducerea costurilor cu reparaţiile mijloacelor de transport în comun, la diminuarea poluării
aerului şi la diminuarea poluării fonice şi la dezvoltarea economică a zonei adiacente variantelor
ocolitoare.
De asemenea este necesară realizarea de pasaje denivelate, supraterane sau subterane şi variante
ocolitoare pentru preluarea traficului de tranzit, în zona aglomerărilor urbane la intersecţia cu
drumurile naţionale, precum şi realizarea unor drumuri colectoare, paralele cu drumul naţional, în
zonele construite care se dezvoltă în afara localităţilor şi atunci când intravilanul unei localităţi
se extinde în lungul drumului naţional, care să preia traficul generat de obiectivele locale şi care
să debuşeze în drumul naţional în 2-3 interscţii amenajate conform normativelor tehnice în
vigoare. De asemenea extinderea intravilanului în lungul drumului naţional se va face numai cu

53
condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumurile naţionale, conform prevederilor
Legii 50/1991 cu completările şi modificările ulterioare.
Sunt necesare variante ocolitoare la Arad, Chişineu-Criş, Pecica, Săvârşin, Lipova, Nădlac,
Şimand, Zimandu Nou, Ineu şi Vărşand. Prin realizarea arterei ocolitoare a municipiului Arad-
cea de nord, de est şi de sud-est - se va prelua traficul de tranzit de pe DN 7, DN 69 şi DN 79.
De asemenea pentru reabilitarea reţelei rutiere locale sunt necesare lucrări de îmbunătăţire a stării
de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi
comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord
la drumurile naţionale prin:
· Refacerea infrastructuri rutiere spre zonele turistice de interes din cadrul judeţului -
modernizarea DJ 792B Moneasa-limită judeţ Bihor, precum şi modernizarea drumurilor
judeţene DJ 709 Berechiu -limită judeţ Bihor, DJ 707 DN 7- limită judeţ Hunedoara, DJ 572
Lipova- limită judeţ Timiş şi DJ 682E limită judeţ Timiş- DJ 709D (Şemlac), inclusiv pod
peste râul Mureş.
· Îmbunătăţirea reţelei de transport rutier prin:
- consolidare drumuri naţionale DN 7, DN 7B, DN 69, DN 76, DN 79 şi DN 79A
- reabilitare drumuri tarnsfrontaliere Grăniceri-frontieră, Variaşu Mic-frontieră, Zona liberă
Curtici-frontieră, Sânmartin-Socodor
- reabilitare drumuri judeţene: DJ 572, DJ 682, DJ 682A, DJ 682C, DJ 682G, DJ 682H, DJ
682K, DJ 682M, DJ 691, DJ 707, DJ 707A, DJ 707B, DJ 707C, DJ 708, DJ 708A, DJ 708B, DJ
708C, DJ 708F, DJ 791, DJ 709, DJ 709A, DJ 709B, DJ 709C, DJ 709D, DJ 709J, DJ 792, DJ
792B, DJ 792C, DJ 792D, DJ 792E, DJ 792F, DJ 792A, DJ 793, DJ 793A, DJ 793B, DJ 793C,
DJ 794
- modernizare a drumuri judeţene pietruite şi de pământ DJ 572-16km, DJ 609-5km, DJ
609A-14km, DJ 682A-10km, DJ 682C-5km, DJ 682E-3km, DJ 707-20km, DJ 707A-3km, DJ
707C-14km, DJ 708-31km, DJ 708A-23km, DJ 709-2km, DJ 709B-14km, DJ 709D-7km, DJ
709J-38km, DJ 763A-6km, DJ 791-18km, DJ 792-6km, DJ 792B-10km, DJ 792C-4km, DJ
792D-4km, DJ 792E-11km, DJ 792F-19km, DJ 793A-8km, DJ 793C-4km
- lucrări de artă: consolidare pod la Zerind, Păuliş, Hălăliş şi Aciuţa, reabilitare pod la Bocsig,
Săvârşin, pasaj denivelat la Pecica şi pe Centura Nord Arad, pod nou peste Râul Mureş în
municipiul Arad şi pe DJ 791 Sintea Mică-Chereluş
- modernizare drumuri comunale DC 69, DC 133, DC 9
· Creşterea calităţii serviciilor de transport rutier şi îmbunătăţirea legăturilor între localităţile
lipsite de accesul direct la reţeaua feroviară prin:
-modernizarea drumurilor judeţene şi comunale pe care se desfăşoară transportul în
comun
-realizarea de studii de circulaţie pentru transportul în comun
-modernizarea parcului auto
-realizarea de lucrări de modernizare a transportului în comun în municipiul Arad
· Lucrări necesare în urma calamităţilor

54
- amenajare torenţi şi albie pe DN 7 km 516+025 şi km 509+600 la Lipova, km 502+009 la
Milova, km 479+867 la Căpruţa
- înlăturarea efectelor calamităţilor pe DN 7 la km 478+730, km 564+000 – 566+000 la Pecica,
pod km 489+185 la Conop, pe DN 79A la km 7+252, pod km 60+627 la Mânerău, pod km
29+119 la Cil
-consolidare pe DN 79A km 51+000-69+000 la Bârsa Ineu, km 100+270-127+642 la Chişineu
Criş –PCTF Vârşand, km 87+000-100+270 Chereluş-Chişineu Criş, km71+550-87+000 Ineu-
Chereluş, km 7+000 –17+000, km 38+000-51+000 şi km 24+000-38+000, pod Buhani şi pod
Sebiş-Buteni.
· Amenjarea de piste pentru biciclete, în zonele urbane şi rurale în vederea încurajării
transportului ecologic şi a dezvoltării infrastructurii rutiere.

Reţeaua feroviară
Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul
infrastructurilor europene, prioritar fiind:
-modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei,
bunurilor şi serviciilor
-eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea
vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim
pentru expoatarea feroviară
În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001 – 2010,
elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A., este prezentată situaţia dificilă în care se
află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări neadecvate şi
imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii
s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde:
-programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă
-programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare
-programul de reparaţii capitale şi modernizare
-principalele programe de modernizare ale căii ferate
Zona este traversată de la vest la sud de tronsonul de cale ferată Sighişoara-Alba Iulia-Deva-
Arad-Curtici care face parte din Coridorul IV Pan-European Curtici – Braşov – Bucureşti –
Constanţa, cu ramura sudică Arad-Timişoara-Caransebeş-Strehaia-Craiova-Calafat. Coridorul IV
este multimodal, având o mare importanţă în structura traficului derulat pe reţeaua CFR. Cu
precădere s-a optat şi pentru modernizarea instalaţiilor de centralizare electrodinamice cu relee
din staţiile aflate pe coridorul IV.
Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de Compania
Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Reţele de transport pentru modernizarea infrastructurii
feroviare sunt:
· Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la 160km/h pe trasee existente reabilitate:
-Curtici-Arad- Simeria-Alba Iulia- Braşov-Bucureşti-Feteşti-Constanţa axa prioritară 1 TEN-T
nr.22

55
-Arad- Timişoara- Caransebeş - Strehaia – Craiova - Calafat axa prioritară 1 TEN-T nr.22
-Oradea-Arad
· Linie nouă de mare viteză peste 250 km/h , pe direcţia vest-est
· Centralizarea electronică a următoarelor staţii: Arad şi Curtici
· Electromecanisme de macaz performante pe tronsonul frontieră Curtici-Arad-Simeria
· Modernizări staţii de cale ferată la : Arad şi Curtici
· Modernizarea reţelei de telecomunicaţii prin introducerea cablelor cu fibră optică şi a
echipamentelor digitale pe tronsoanele: Satu Mare-Oradea-Arad cablu cu fibre optice şi
echipamente digitale
Îmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se realizează şi prin asigurarea unui parc
de vagoane şi locomotive, adaptate traficului uşor pentru deservirea transportului suburban şi
local.
De asemenea se recomandă:
-scoaterea triajului în extravilanul municipiului Arad pentru descongestionarea traficului,
-realizarea unui centuri feroviare pentru devierea în afara municipiului Arad a traficului de
tranzit,
-construirea unui pod Cf peste râul Mureş în amonte de podul existent la 2 km şi devierea
traseului liniei Cf.
-reabilitarea reţelei de cale ferată transfrontaliere Arad – Szeged.

Transportul aerian
Crearea şi întreţinerea unui mediu competitiv al aviaţiei civile naţionale , orientat către servicii
sigure şi de calitate are în vedere următoarele:
-politici obligatorii în domeniu elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori
-modernizarea infrastructurii aeriene: sistemelor de balzaj, pista de aterizare,platforme de
îmbarcare
-măsuri pentru dezvoltarea traficului de persoane şi marfă
-acordarea de facilităţi de operare şi financiare pentru atragerea companiilor Low-Cost cu
respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind tarifele aeroportuare, finanţarea
aeroporturilor şi a deschiderii de noi rute de către companiile aeriene
- atragerea companiilor de cargo prin acordarea celor mai mari facilităţi posibile
- creşterea capacităţii de operare
- demararea unei activităţi proprii de cargo prin identificarea unor posibili utilizatori aerieni de
cargo
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu tour-operatorii prezenţi în Arad şi în judeţele vecine,
pentru realizarea unor curse charter spre zonele turistice din Europa
Pentru dezvoltarea traficului aerian de călători şi marfă pe Aeroportul Internaţional Arad sunt
necesare:
- realizarea unui Master-Plan de dezvoltarea a Aeroportului Arad, care să cuprindă
obiectivele de dezvoltare pe ternen mediu şi lung

56
 - executarea lucrărilor de modernizare şi exdindere a infrastructurii şi mijloacelor de
protecţie a navigaţiei aeriene, rezultate din Master-Planul de dezvoltarea
- efectuarea de studii de specialitate privind oportunitatea construirii unui nou aeroport
Dezvoltarea aeroportului existent se va desfăşura conform Programului strategic de dezvoltare a
infrastructurii Aeroportului Arad.
La realizarea documentaţiilor de urbanism pentru extinderea zonelor construite se va avea în
vedere conformarea cu prevederile reglementării RACR-CADT- Condiţii de avizare a
documentaţiilor tehnice pentru obiective aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile, ediţia
02/2003, aprobată prin Ordin al MTCT nr. 118/20.08.2003.
La realizarea obiectivelor (construcţii şi/sau amenajări) se vor respecta următoarele:
- pentru fiecare obiectiv se va solicita avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în
conformitate cu RACR-CADT, ediţia a 3-a, aprobată prin Ordin al MT nr. 493 din
19.06.2007privind stabilirea servituţiilor aeronautice şi a zonelor cu servituţi aeronautice
- obiectivele proiectate vor fi poziţionate prin coordonate geografice în sistemul WGS-84, de
către geodezi autorizaţi de AACR, în conformitate cu RACR-PMA- Procedura de emitere a
avizelor la documentaţiile tehnice pentru construcţii şi amenajări în zonele cu servituţi
aeronautice
- documentaţia pentru avizul final AACR va cuprinde detaliile de construcţie pentru fiecare
clădire în parte
La realizarea obiectivului se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare.
Reţeaua de căi navigabile
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede următoarele :
-Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe râul Mureş de la frontieră până la Alba Iulia
-Porturi noi: pe râul Mureş la Arad
In cadrul Euroregiunii DKMT s-a propus realizarea unui Studiu de navigabilitate a râului Mureş
pentru realizarea unui transport intermodal- reţea rutieră, cale ferată şi transport pe apă.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului a lucrărilor de amenajare a căilor navigabile este
necesară realizarea unui studiu de impact pe cursul inferior al Mureşului.

Reţeaua de transport combinat

Terminalul de transport combinat de mărfuri Glogovăţ-Arad, pentru o cât mai eficientă
funcţionare va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului
combinat, din care amintim câteva:
-acordarea de reduceri sau scutiri de taxe şi impozite pentru societăţile care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul transportului combinat şi acordarea de subvenţii căilor ferate în domeniul
transportului combinat din surse externe, naţionale şi locale;
-obţinerea de aprobări pentru depăşirea tonajului pe axă în cazul utilizării transportului combinat;
-acordarea de către Ministerul Transporturilor a exceptării de la restricţiile de circulaţie pentru
autovehiculele care realizează transporturi combinate, atât în localităţi cât şi în afara acestora.

57
Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte : adaptarea transportului combinat la cerinţele
UE, menţinerea actualei cote de piaţă, câştigarea de noi clienţi, sporirea veniturilor şi profitului.
Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate, propunerii fiind pentru modernizarea
terminaleului Glogovăţ-Arad

Puncte de control şi trecere a frontierei

Pe raza judeţului sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei, deschise traficului
internaţional conform OG nr.105/2001:
PCTF Rutiere:
Vărşand (Ro) / Gyula – Ungaria- modernizare
Nădlac (Ro) / Nagylak – Ungaria
Turnu (Ro) / Battonya- Ungaria -modernizare
PCTF Feroviare:
Curtici (Ro) / Lokoshaza – Ungaria
Vama din majoritatea punctelor de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de amenajări şi
dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele internaţionale de desfăşurare a
activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control.
Zona Liberă
Zona liberă Curtici –Arad ocupă o suprafaţă de 90 ha. Aceasta a fost înfiinţată prin HG.449 la 8
mai 1999. Zona constă din 2 amplasamente: unul de 75 ha lângă oraşul Curtici, între calea ferată
spre Ungaria şi drumul judeţean 792C, iar celălalt amplasament pe 15 ha, în zona de vest a
municipiului Arad, lângă pista aeroportului.
Zona dispune de toate dotările necesare desfăşurării unei bune funcţionări. Societăţile care îşi
desfăşoară activitaea în zonă, sunt scutite de taxe asupra profitului, de alte impozite şi taxe –
inclusiv accize- pe toată durata activităţii lor.
Această zonă liberă este singura din partea de vest a tării, fapt care duce la îngreunarea
desfăşurării, în bune condiţii, a activităţilor economice, fiind necesară o extindere a acesteia.

4.2. GODPODĂRIREA APELOR

4.2.1.AMENAJARE BAZINE HIDROGRAFICE (planşa 5)
Politica de gospodărire a apelor la nivel de judeţ se înscrie în strategia naţională de gospodărire a
resurselor de apă, care are ca scop: realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor, prin
asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive
ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile
a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.
Strategia are la bază principiile conceptului de dezvoltare durabilă, şi anume:
- abordarea într-un tot unitar a diferitelor categorii de probleme ce privesc apa.
Aprovizionarea cu apă, calitatea apei, apărarea împotriva inundaţiilor,
hidroenergia, transporturile ş.a. nu mai sunt soluţionate separat, sectorial, iar

58
 problemele privind resursele de apă se întrepătrund cu problemele sociale şi de
mediu;
- managementul integrat al apelor, potrivit căruia apa are un caracter dual. În acest
context, apa este parte integrantă a ecosistemelor şi în acelaşi timp constituie un
bun cu valoare socială şi economică. În consecinţă, folosinţele de apă trebuiesc
privite nu numai sub aspectul cantitativ al cerinţelor de apă, ci şi ca surse de
poluare. Relaţia dintre utilizatorii de apă şi administratorul acesteia afectează atât
starea mediului înconjurător, cât şi mediul social în care se desfăşoară această
relaţie. Starea mediului înconjurător şi a celui social ca rezultat al relaţiei cerere -
ofertă condiţionează politica în domeniul apei, planurile şi strategia de gospodărire
a apelor.
Scopul gestionării integrate a resurselor de apă este acela al realizării echilibrului dintre
disponibilul de apă la surse şi cerinţele de apă ale folosinţelor. Echilibrul cerere-ofertă se
realizează prin implementarea unor măsuri de creştere a debitului disponibil la surse, precum şi
prin măsuri administrativ – financiare pentru a influenţa folosinţele de apă spre a-şi reduce
cerinţele. În acelaşi timp, relaţia dintre disponibil şi cerinţă afectează şi este afectată de starea
mediului înconjurător şi a mediului social în care se desfăşoară şi pe care-l deserveşte. Starea
mediului înconjurător şi a celui social influenţează în mod direct strategiile, planurile şi metodele
de gestionare ale resurselor de apă.
Judeţul Arad se înscrie în bazinele hidrografice Mureş şi Crişul Alb. Conform prevederilor legale
din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor) instrumentul de planificare în domeniul apelor
la nivel de bazin hidrografic este schema directoare, care stabileşte orientările fundamentale
privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a
ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor umede.
Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema directoare a unui bazin
hidrografic, obiective valabile şi pentru schemele bazinelor Mureş şi Crişul Alb, sunt:
§ asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi subterane;
§ valorificarea potenţialului apelor;
§ apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.
Schema directoare a unui bazin hidrografic cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului
Hidrografic (PABH) şi Planul de Management al Bazinului Hirografic (PMBH). Finalizarea
acestora este prevăzută la 22 decembrie 2009 şi vor fi actualizate la 6 ani.
Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face gestionarea
cantitativă a resurselor de apă. Acesta are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor
şi lucrărilor pentru:
§ realizarea şi menţinerea echilibrului între cerinţa de apă a folosinţelor şi disponibilul la
sursele de apă;
§ diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale legate de ape (inundaţii, secete,
exces de umiditate, eroziunea solului) asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor socio-
economice;
§ utilizarea potenţialului apelor: producere de energie hidroelectrică şi hidromecanică,
navigaţie, extragere materiale de construcţie, acvacultură, turism etc;
§ determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă.

59
 Principalele obiective ale planului de amenajare a bazinului hidrografic sunt:
§ inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterane;
§ determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;
§ identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de apă la surse şi
principalii parametrii de performanţă;
§ determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;
§ identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul de apă la
sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;
§ evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;
§ identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea
scopului pe care-l are schema directoare;
§ identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;
§ analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi lucrările propuse
în planul de amenajare al bazinului hidrografic.
În conformitate cu legislaţia actuală, Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic este elaborat
de cătreAdministraţia Naţională “Apele Române” şi are termen de finalizare în decembrie 2009.
Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare calitativă a
apelor din bazinul hidrografic al Siretului. Principalele obiective ale acestuia sunt:
§ atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;
§ identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor umane asupra
stării apelor de suprafaţă;
§ diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;
§ determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.
Planul de management este în curs de elaborare de către Administraţia Naţională “Apele
Române” sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea. Termenul
de finalizare este în decembrie 2009.
Acţiunile de dezvoltare durabilă a gospodării apelor în judeţ se înscriu şi în Strategia judeţeană
de protecţia mediului natural. Recomandările cadru din această Strategie, stau la baza
identificării direcţiilor prioritare necesare a fi abordate în viitoarele Scheme Directoare ale
Bazinelor Hidrografice Mureş şi Criş, aflate pe teritoriul judeţean.
Gospodărirea durabilă a resurselor de apă îmbină aspectele de utilizare a acestora cu cele de
protecţie a ecosistemelor naturale. Astfel, trebuie să se ia în considerare următoarele obiective:
Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă:
§ retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate,
nepoluante;
§ realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente;
§ implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluării
accidentale.

60
Reconstrucţia ecologică a râurilor:
§ îmbunătăţirea şi/sau reconstrucţia habitatelor în scopul conservării biodiversităţii;
§ realizarea unui plan concret de restricţii în perioadele de secetă hidrologică;
§ reducerea riscului producerii de inundaţii;
§ realizarea de acumulări cu folosinţe complexe, prevăzute cu volum de protecţie contra
inundaţiilor;
§ interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile.

Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei prin:

§ realizarea de noi surse de apă, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţă complexă
în
zonele deficitare în apă;
§ realizarea de reţele de distribuţie separate de alimentare cu apă pentru populaţie şi pentru
industrie;
§ economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei.

Principalele direcţii de acţiune pentru atingerea acestor obiective sunt:

§ extinderea şi retehnologizarea capacităţii treptei biologice la staţiile de epurare orăşeneşti;
§ finalizarea lucrărilor la treapta biologică şi la gospodăria de nămol a staţiilor de epurare
existente pentru apa orăşenească şi industrială;
§ reducerea cantităţilor de poluanţi rezultaţi din activităţile agricole, a celor de extracţie şi
preparare a minereurilor, precum şi din aşezările umane cu populaţie echivalentă mai mică de
2000 locuitori;
§ reabilitarea şi/sau realizarea sistemelor de canalizare pentru aşezările cu peste 2000
locuitori echivalenţi;
§ instituirea şi respectarea semnificaţiei zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în
zona captărilor şi acumulărilor de apă;
§ reabilitarea şi extinderea sistemului de captare şi tratare a apei în localităţile judeţului;
§ asigurarea parametrilor de potabilitate ai apei provenite din sursele individuale;
§ reducerea riscului la inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice, a vieţii umane în
special, prin reabilitarea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, realizarea de
lucrări noi, conforme cu noile scheme de amenajare a bazinelor hidrografice;
§ conştientizarea populaţiei de efectul distructiv al apei, precum şi însuşirea modului de
reacţionare în caz de fenomene meteorologice periculoase (ploi torenţiale, poduri de gheaţă pe
cursurile de apă, inundaţii, etc).
§ La nivelul administraţiei bazinelor hidrografice există propuneri de lucrări de apărare,
pentru care există studii de fezabilitate aprobate, precum şi lucrări nou propuse, după cum
urmează:
§ punerea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice aflate pe Crişul Alb la Ineu: protecţii maluri
(400m), supraînălţare diguri (14km);
§ acumulare nepermanentă Zimbru, V=0,8mil,m3;
§ amenajare v. Tăcaşele: acumulare nepermanentă(0,5mil.m3), recalibrare albie (3km);
§ acumulare nepermanentă Tăgădău (0,5mil. m3);
§ amenajare v. Zeldiş: recalibrare albie (3km), consolidare maluri (1,5km);
§ acumulare nepermanentă Dezna (1,8mil.m3);
§ regularizare Valea de la Lazuri: recalibrare albie (4km), consolidare maluri (1,5km);
§ regularizare v. Hodiş: recalibrare albie (3,5km), consolidare maluri (1,3km);
§ reabilitare baraj Tăuţ: reabilitare baraj, refacere parament (2,5ha);

61
 § acumulare permanentă Joia Mare (150mil.m3);
§ amenajare complexă a râului Crişul alb şi afluenţii Răbiţa, Uibăneşti, Baldovin: îndiguiri
(3km), consolidări maluri (1,5km);
§ amenajare râu Crişul Alb la Criscior: recalibrare albie (10km), consolidări maluri (2km);
§ modernizare sistem închidere golire de fund baraj Chier;
§ amenajare complexă v. Băneşti: reprofilare albie (8km), consolidări mal (6km);
§ regularizare v. Târnăviţa: reprofilare albie (3km), ziduri sprijin (6km);
§ amenajare complexă v. Leuca: acumulare nepermanentă (800mii m3), consolidări maluri
(2km), baraje filtrante (3buc);
§ îndiguire Crişul Alb la Pescari (1km);
§ consolidare de mal la Ioneşti (400m);
§ îndiguire CrişulAlb la Gurahonţ: parapet zidărie (1km).
§ Propunerile menţionate, acumulări, aducţiuni şi derivaţii şi lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor la nivelul judeţului, trebuie încadrate în schemele directoare ale bazinelor
hidrografice Mureş şi Criş, care vor fi finalizate în decembrie 2009, conform legislaţiei în
vigoare din domeniul apei.

4.2.2. ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ – ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

APE UZATE
Deficienţe în infrastructura existentă de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate
Analiza realizată în fazele anterioare asupra sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor
uzate din localităţile judeţului Arad, a evidenţiat principalele deficienţe ale acestora, şi anume:
§ din cele 283 de localităţi ale judeţului, doar 124 localităţi beneficiază de sistem de
alimentare cu apă, dintre care 121 localităţi cu populaţie sub 10.000 locuitori, 2 localităţi cu
populaţie cuprinsă între 10.000 – 100.000 locuitori şi 1 localitate cu populaţie între 100.000 –
200.000 locuitori;
§ un număr de 160 localităţi nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă, dintre care 3
localităţi cu cca. 2000 locuitori;
§ insuficienţa extinderii reţelei de distribuţie a apei;
§ grad scăzut de contorizare a apei la consumatori;
§ slaba dotare a staţiilor de tratare a apei cu laboratoare şi aparatură pentru analize, excepţie
gospodăria de apă din Arad;
§ lipsa unui sistem de monitorizare şi dispecerizare a funcţionării sistemelor microzonale de
alimentare cu apă;
§ nivel relativ ridicat al pierderilor (fizice şi economice), în funcţie de vechimea sistemelor,
gradul de contorizare şi gradul de acoperire al costurilor prin tarifele practicate;
§ majoritatea localităţilor din mediul rural nu beneficiază de sisteme de colectare a apelor
uzate; din totalul de 283 localităţi numai 27 au reţele de canalizare, şi anume 24 localităţi cu
populaţie sub 10.000 locuitori, 2 localităţi cu populaţie între 10.000-100.000 locuitori şi 1
localitate cu populaţie între 100.000-200.000locuitori;
§ apa uzată colectată este deversată în emisar fără epurare sau tratată necorespunzător
§ numărul localităţilor care au staţii de epurare a apelor uzate sunt 13 din totalul de 27
localităţi care au reţele de canalizare a apelor uzate, din care 10 localităţi cu populaţie sub

62
 10.000 locuitori, 2 localităţi cu populaţie între 10.000-100.000 locuitori şi 1 localitate cu
100.000-200.000 locuitori;
§ staţiile de epurare existente, nu sunt în funcţiune sau nu funcţionează la parametrii admişi
de normele în vigoare;
§ dintre operatorii care au în exploatare şi întreţinere sisteme de alimentare cu apă şi
canalizare în judeţ, doar 3 operatori deţin licenţă ANRSC (Autoritatea Naţională de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), şi anume Compania de Apă
Arad, Serviciul Public Chişineu Criş şi Aqua Vest S.A. Arad.
Obiective naţionale şi judeţene în domeniul alimentării cu apă şi canalizării apei uzate
În cadrul acordurilor de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să se conformeze
legislaţiei UE privind protecţia mediului. Directivele europene cheie în sectorul apei potabile şi
apei uzate orăşeneşti sunt:
§ Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane uzate;
§ Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.
Cerinţele principale ale acestor Directive au devenit obiective ale strategiilor naţionale în
domeniul apei (axa privind realizarea infrastructurii necesare pentru apă potabilă şi apă uzată).
Pentru epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/CEE) principalele obiectivele sunt:
§ identificarea zonelor sensibile de pe teritoriul României;
§ asigurarea că apele uzate orăşeneşti care intră în sistemele de colectare sunt epurarte
corespunzător înainte de descărcare;
§ asigurarea că staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt proiectate, construite,
exploatate şi întreţinute pentru a asigura performanţe suficiente în condiţii climatic normale;
§ asigurarea monitorizării apelor epurate descărcate, a monitorizării apelor receptoare şi a
monitorizării procedurilor de depozitare a nămolului provenit din epurarea apei uzate
orăşeneşti;
§ asigurarea că descărcările de ape uzate industriale în sistemele de colectare a apelor uzate
şi în staţiile de epurare orăşeneşti, descărcările de ape epurate din staţiile de epurare a apei
uzate orăşeneşti şi depozitarea nămolului rezultat din staţiile respective, sunt supuse unor
reglementări prealabile şi/sau unor autorizări specifice de către autoritatea competentă;
§ asigurarea că apele uzate industriale biodegradabile, care nu intră în staţiile de epurare a
apei
uzate orăşeneşti, respectă condiţiile de descărcare stabilite în reglementările prealabile şi/sau
autorizările specifice, emise de către autoritatea competentă.
Pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) principalele
obiective sunt:
§ stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman;
§ determinarea punctelor (locurilor) în care apa trebuie să fie corespunzătoare parametrilor
stabiliţi;

63
 § asigurarea monitorizării reglementată, pe întreaga ţară, a calităţii apei destinate
consumului uman şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor, inclusiv publicarea
regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie;
§ asigurarea măsurilor de remediere necesare restabilirii calităţii apei care nu este
corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate stabiliţi, interzicerea folosirii apei a cărei
calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate.
Strategia Naţională privind dezvoltarea Serviciilor de Gospodărie Comunală până în anul
2030 propune modernizarea şi dezvoltarea acestor servicii astfel încât să contribuie la luarea unor
decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.
Principiile majore ale Strategie pentru asigurarea serviciilor de gospodărie comunală, în care
sunt incluse şi serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, sunt:
§ accesibilitatea tuturor consumatorilor, fără discriminări de nicio natură, inclusiv
aceea de preţ;
§ calitatea la standarde europene a serviciilor oferite.
Obiectivele principale aplicabile şi în cazul dezvoltării durabile a serviciilor la nivelul judeţului
sunt:
§ descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor
locale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor asigurate;
§ extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra stării
de sănătate şi a nivelului de trai al populaţiei, alimentare cu apă şi canalizare ape
uzate, precum şi creşterea gradului de acces al populaţiei la acestea;
§ restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale
populaţiei;
§ promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;
§ atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii
locale;
§ promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;
§ promovarea parteneriatului social;
§ îndeplinirea exigenţelor impuse prin directivele Uniunii Europene,
§ stimularea mediului concurenţei în acest domeniu;
§ protecţia mediului înconjurător;
§ gospodărirea resurselor naturale în condiţiile dezvoltării durabile;
§ menţinerea unui echilibru corect între veniturile populaţiei şi tariful serviciilor.
Direcţiile de acţiune prin care se realizează obiectivele strategiei privind descentralizarea
serviciilor publice sunt:
§ elaborarea urgentă a legislaţiei secundare, necesară implementării noii legi a
serviciilor publice de gospodărie comunală (legea 326/2001);
§ înfiinţarea comisiilor de licenţiere a operatorilor pentru fiecare categorie de
servicii în parte;

64
 § stimularea măsurilor de reorganizare şi regrupare a agenţilor prestatori, după
criterii de eficienţă economică şi capacitate tehnică de soluţionare a problemelor
financiare şi operaţionale;
Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare presupune ca direcţii de
acţiune următoarele:
§ promovarea şi susţinerea unor programe de investiţii;
§ implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale: SAPARD,
Programul de Dezvoltare Rurală;
§ îmbunătăţirea raportului preţ-calitate şi menţinerea unui nivel acceptabil pentru
bugetul de familie.
Strategia privind restructurarea mecanismelor de protecţie socială a populaţiei defavorizate
propune ca direcţii de acţiune:
§ asigurarea protecţiei sociale din domeniul serviciilor publice, exclusiv
segmentelor defavorizate ale populaţiei;
§ extinderea protecţiei sociale la toate serviciile de interes vital.
Direcţiile de acţiune pentru promovarea principiilor economiei de piaţă sunt:
§ scoaterea obligatorie la licitaţie a serviciilor publice de alimentare cu apă şi
canalizare, în cazul în care operatorul înregistrează pierderi financiare sau nu
asigură calitatea corespunzătoare pentru serviciile prestate;
§ neacordarea licenţelor de operare agenţilor economici care nu îndeplinesc
criteriile de performanţă stabilite prin reglementări specifice.
Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurilor de apă şi
canalizare este necesar, având în vedere valoarea mare a investiţiilor în domeniu, dar şi
constrângerile bugetare care caracterizează perioada actuală. Acţiunile promovate în Strategia
serviciilor publice sunt:
§ pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii pentru extinderi şi dezvoltări
ale sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;
§ fixarea unor limite minimale a investiţiilor prevăzute prin contracte de
concesiune;
§ stabilirea cadrului legislativ pentru aceste servicii.
La nivel judeţean, dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate se
realizează conform prevederilor din documentaţia “Master Planul privind alimentarea cu apă
şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad ”, elaborat în aprilie 2008 sub autoritatea
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Programul de investiţii pe termen lung al judeţului Arad este propus pe baza Strategiei de
Dezvoltare a Judeţului şi pe baza angajamentelor ferme asumate de către Guvernul României,
atunci când a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Programul este împărţit în trei faze distincte acoperind programul de investiţii prioritare din
perioada 2008 – 2013 realizate cu finanţare de la UE prin Fondurile de Coeziune, cu programe
consecutive pe 5 ani (pentru perioada rămasă din Master Plan):

65
Faza 1: Investiţii prioritare
Investiţiile din această etapă acoperă cerinţele privind conformitatea cu prevederile Directivei
91/271/EEC privind apele uzate provenite din mediul urban, cerinţele Normativului NTPA- 011-
2002 cu amendările sale privind aglomerări urbane mai mari de 10.000 l.e., precum şi orice
investiţii cerute pe baza prevederilor Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei pentru consumul
uman.
Faza 2: 2013 – 2018
Etapa a doua a investiţiilor prioritare este elaborată având la bază faptul că toate localităţile cu
populaţie mai mare de 50 locuitori, care nu sunt acoperite de etapa 1 a programului (se aplica
aproape la tot judetul) vor avea nevoie de o alimentare cu apă acceptabilă, care să se conformeze
cu prevederile Directivei 98/83/EEC până în anul 2015.
Programul privind colectarea şi epurarea apelor uzate se aplică numai pentru acele localităţi care
pot fi clasificate ca aglomerări pe baza definiţiilor din Directiva 91/271/EEC şi cu o populaţie
echivalentă mai mare de 2000 locuitori.
Faza 3: 2018 – 2038
Una dintre problemele cu care se confruntă judeţul este timpul foarte scurt în care trebuie să se
conformeze cu Directivele UE privind apa potabilă şi apele uzate, iar derogarea convenită a fost
semnată în ianuarie 2007. Termenele limită pentru Directive necesită investiţii care trebuie să fie
finalizate cel mai târziu la sfârşitul anului 2018. Programul de investitii pentru serviciile de
alimentare cu apă, colectare şi epurare a apelor uzate este dominat de necesitatea de a menţine
infrastructura în stare bună, dar fără investiţii în noua infrastructură.
Strategia serviciilor de apă şi apă uzată a judeţului Arad este conformă cu ţintele trasate în
Capitolul 22 al Tratatului de Aderare semnat de către Guvernul României şi Uniunea Europeană,
şi poate fi sintetizată astfel:
§ Furnizarea unui cost unitar al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, epurare ape
uzate pentru toate comunităţile;
§ Extinderea, unde acest lucru este posibil, a infrastructurii serviciilor existente în cât mai
multe localităţi şi aplicarea unei abordări regionale tuturor zonelor judeţului;
§ Acolo unde infrastructura existentă nu poate fi extinsă, pentru asigurarea unei noi
infrastructuri este posibilă adoptarea unei noi abordări regionale;
§ Asigurarea că operatorul regional beneficiază de suportul financiar şi politic necesar atât
la nivel local, cât şi judeţean, pentru a fi în măsură să ofere servicii la preţuri competitive
pentru consumatorii săi.
Prioritizarea investiţiilor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile judeţului este
propusă pe baza prevederilor Directivelor UE şi este următoarea:
§ Extinderea/modernizarea staţiilor de epurare care deservesc localităţi de peste de 100.000
locuitori;
§ Înlocuirea şi extinderea, după necesităţi, a reţelelor de canalizare în localităţile urbane cu
populaţie mai mare de 10.000 de locuitori. Se va acorda prioritate localităţilor cu procent
scăzut al lungimii reţelei de canalizare pe cap de locuitor conectat;

66
 § Înlocuirea precedeelor existente de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane cu
populaţii de peste 10.000 de locuitori, unde evacuarea actuală a apelor epurate are impact de
mediu negativ asupra utilizatorilor din aval;
§ Reabilitarea reţelelor existente de canalizare a apelor uzate, acolo unde există cazuri
critice de inundare cu ape de canalizare a străzilor sau a subsolurilor;
§ Reabilitarea sistemelor unitare de canalizare prin realizarea sistemului separativ de
canalizare a apelor uzate orăşeneşti.
§ Reabilitarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă, care prin calitatea slabă a
apei furnizate au un impact negativ direct asupra sănătăţii populaţiei;
§ Reabilitarea sistemelor existente de alimentare cu apă potabilă, care din cauza
deficienţelor nu pot furniza apă potabilă 24 din 24de ore pe zi;
§ Extinderea sistemelor de alimentare cu apă, a căror de surse sunt conforme cu normele în
vigoare, eliminând astfel sursele de apă degradate;
§ Realizarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile în care acestea nu există;
§ Înlocuirea reţelelor de apă potabilă cu număr mare de intervenţii, cu dese întreruperi în
alimentarea consumatorilor sau cu pierderi mari de apă potabilă;
§ Înlocuirea reţelelor de distribuţie a apei potabile realizate cu conducte din materiale
neconforme normelor actuale(fontă, oţel).
La realizarea calculului necesarului de apă pentru localităţi se va ţine cont de prevederile
Normativului pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a
localităţilor din mediul rural, indicativ P66-2001 sau ale Ghidului pentru proiectarea , execuţia
şi exploatarea lucrărilor de de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural,
indicativ GP 106/2004, publicat în Monitorul Oficial nr.338 bis din 21.04.2004. faţă de imobilele
ce constituie obiectivele speciale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv unităţile
de poliţie, pompieri, jandarmi şi poliţia de frontieră se va respecta Art.2 din actele normative
menţionate.
În regulamentele de urbanism ale PUG-urilor şi reglementările documentaţiilor de urbanism de
nivel PUZ aceste obiective sunt situate pe terenuri cu destinaţie specială, conform legislaţiei în
vigoare.
La extinderea zonelor alimentate cu apă sau la realizarea de noi sisteme de alimentare cu apă se
va avea în vedere necesitatea executării sistemelor, lucrărilor şi reţelelor de alimentare pentru
stingerea incendiilor şi se va solicita avizul Inspectoratului pentru Situaţii de urgenţă al judeţului
Arad, în conformitate cu prevederile art.1 lit. ţ) din HGR nr.1739/2006 pentru aprobarea
categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea
la incendiu.
La realizarea sistemelor de alimentare cu apă a localităţilor se va avea în vedere asigurarea
concomitentă a reţelei de canalizare şi se va asigura epurarea apelor uzate. Proiectele de realizare
a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare vor cuprinde obligatoriu o etapă de evaluare asupra
mediului.

Pentru dezvoltarea alimentării cu apă a localităţilor din judeţ, în contextul prezentat, se propune
regionalizarea în 16 zone de deservire (care vor fi gestionate în viitor de câte un operator
regional), după cum urmează:
67
Nr. Zona de deservire Localităţi incluse în zonă Populaţie potenţială
deservită
Nădlac Nădlac 8.144
1
Semlac Semlac 3.787
2
Pecica Pecica 13.024
3
Bodrogu Vechi
Sederhat
Turnu
Arad Zona metropolitană 255.298
4
Fântânele
Tisa Nouă
Aluniş
Frumuşeni
Şofronea
Sânpaul
Curtici
Dorobanţi
Macea
Sânmartin
Livada
Sânleani
Andrei Şaguna
Zimandu Nou
Zimand Cuz
Şimand
Sântana
Caporal Alexa
Olari
Sintea Mică
Vladimirescu
Mândruloc
Cicir
Horia
Cruceni
Şagu
Firiteaz
Fiscut
Hunedoara Timişeană
Mailat
Mănăştur
Vinga
Bodrogu Nou
Zădăreni
Felnac
Călugăreni
Munar
Sânpetru German
Satu Mare
Secusigiu
Chişineu-Criş Chişineu-Criş 17.843
5
Nădab
Socodor
Sintea Mare
Adea
Tipar
Mişca

68
 Satu Nou
Vânători
Zerindu Mic
Lipova Lipova 15.708
6
Radna
Şoimoş
Chesint
Neudorf
Zăbrani
Ghioroc Gâlsa 19.012
7
Masca
Şiria
Covăsânţ
Cuvin
Ghioroc
Miniş
Baraţca
Cladova
Păuliş
Sâmbăteni
Pâncota Maderat 10.375
8
Pâncota
Iermata
Moroda
Seleuş
Ineu Ineu 14.798
9
Mocrea
Chereluş
Gurba
Şicula
Tăuţ Tauţ 9.376
10
Minişel
Minişul de Sus
Nadăş
Agrişu Mare
Araneag
Chier
Drăuţ
Dud
Târnova
Camna
Iercoşeni
Luguzău
Satu Mic
Şilindia
Bocsig Bocsig 14.571
11
Colonia Bocsig
Mănerău
Rapsig
Beliu
Beneşti
Bochia
Vasile Goldiş
Secaci
Tăgădău
Ciunteşti
Chislaca
Coroi

69
 Craiva
Mărăuş
Rogoz De Beliu
Şiad
Şusag
Stoineşti
Tălmaci
Carand
Siliştea
Archiş
Bârzeşti
Groşeni
Nermiş
Hăşmaş
Comăneşti
Agrişu Mic
Botfei
Clit
Urvişu de Beliu
Avram Iancu
Sebiş Sebiş 14.121
12
Donceni
Prunişor
Sălăjeni
Buteni
Berindia
Cuied
Păulian
Chişindia
Păiuşeni
Văsoaia
Aldeşti
Bârsa
Hodiş
Voivodeni
Igneşti
Minead
Nădălbeşti
Susani
Moneasa Moneasa 2.579
13
Rănuşa
Buhani
Dezna
Laz
Neagra
Slatina de Criş
Gurahonţ Gurahonţ 12.184
14
Bonteşti
Dulcele
Hontişor
Feniş
Pescari
Iosas
Muşteşti
Valea Mare
Zimbru
Almaş
Cil

70
 Rădeşti
Joia Mare
Cociuba
Crocna
Dieci
Roşia
Revetiş
Brazii
Buceava Şoimuş
Iacobini
Mădrigeşti
Secaş
Aciuta
Budeşti
Dumbrava
Gura Văii
Pleşcuţa
Rostoci
Talagiu
Hălmăgel Hălmăgel 8.516
15
Târnăviţa
Toheşti
Luncşoara
Sârbi
Bodeşti
Băneşti
Brusturi
Cristeşti
Hălmagiu
Ioneşti
Leasa
Lestioara
Poienari
Tarmure
Tisa
Avram Iancu
Grosi
Lazuri
Măgulicea
Mermeşti
Poiana
Vârfurile
Vidra
Birchiş Birchiş 3.868
16
Căpâlnaş
Ostrov
Virismort
Bacău de Mijloc
Bata
Bulci
Tela
Căprioara
Valea Mare
Sursa Datelor: Master Plan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad, aprilie 2008

Intervenţiile propuse pentru îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă în zonele mai sus
enumerate sunt:

71
 1. Zona Nădlac are sursă de apă subterană, captată prin 4 foraje de adâncime. Apa este
tratată în vederea potabilizării. În programul SAMTID sunt propuse lucrări de:
§ reabilitare a 3 foraje existente şi realizarea a 3 foraje noi;
§ realizarea unei staţii de pompare şi uneia de clorare;
§ înlocuirea unui sector de 8,0km de reţele din azbociment;
§ extinderea reţelei existente cu 9,6km.
2. Zona Semlac are sursă de apă subterană captată prin 3 foraje. Propunerile pentru
îmbunătăţirea alimentării cu apă sunt:
§ reabilitarea forajelor existente;
§ realizarea staţiei de dezinfecţie a apei captate.
3. Zona Pecica sursa de apă este apa subterană, captată prin 5 foraje, dintre care
funcţionează doar 2. Apa este tratată înainte de distribuire către consumatori. Prin programul
SAMTID se propune:
§ reabilitarea forajelor şi a staţiei de tratare existente;
§ reabilitarea unui sector de 12km lungime din reţeaua de distribuţie existentă;
§ extinderea reţelei existente cu 38km;
§ extinderea sistemului de apă potabilă către satele Sederhart şi Turnu.
4. Zona Arad este zona cea mai extinsă din judeţ, care la finalizarea lucrărilor propuse va
acoperii 41 de aşezări. Sursa de apă a zonei este apa subterană, captată prin 124 de foraje. Prin
Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Publice s-au reabilitat 105 foraje, s-au realizat 10 foraje, a
fost reabilitată staţia de tratare a apei, s-a extins reţeaua de distribuţie cu 47km, în prezent reţeaua
extinzându-se cu încă 30km. Propunerile de dezvoltare a alimentării cu apă în zonă sunt:
§ în zona metropolitană Arad se propun înlocuirea ţevilor din azbest şi din oţel pe o
lungime de 279km şi extinderea cu 10km a reţelei existente;
§ extinderi de reţele de apă potabilă în localităţile: Fântânele, Tisa Nouă, Frumuşeni,
Curtici, Macea, Sânmartin, Şimand, Olari, Cruceni, Şagu, Vinga, Zădăreni;
§ realizarea sistemului de alimentare cu apă (din sistemul Arad) în localităţile:
Aluniş, Caporal Alexa, Dorobanţi, Sintea Mică, Cicir, Firiteaz, Fiscut, Hunedoara
Timişană, Mailat, Mănăştur, Bodrogu Nou, Călugăreni, Munar, Sânpetru German, Satu
Mare, Secusigu.
5. Zona Chişineu-Criş are ca sursă de apă apa subterană, captată prin 12 foraje de mare
adâncime din care funcţionează numai 6 foraje. Apa captată este tratată înainte de distribuţie către
consumatori. În prezent reţeaua de distribuţie în zonă se extinde cu 4,5km.
Propunerile de dezvoltare ale sistemului sunt:
§ reabilitarea forajelor, a staţiilor de tratare şi pompare existente, precum şi
înlocuirea a 5km reţea din azbociment în oraşul Chişineu-Criş;
§ extinderea reţelelor de apă potabilă în localităţile: Nadab şi Socodor;
§ realizarea sistemului de alimentare cu apă, din sistemul Chişineu-Criş, în
localităţile: Mişca, Satu Nou, Vânători, Zerindu Mic.

72
 6. Zona Lipova are ca sursă de apă apa subterană, captată prin 10 foraje de mare
adâncime, din care funcţionează numai 5 foraje. Apa este tratată înainte de utilizare. Prin
programul SAMTID se propun următoarele lucrări:
§ reabilitarea forajelor existente, realizarea rezervoarelor de apă şi a unei staţii de
clorare, reabilitarea unui tronson de 10,2km de reţea şi extinderea a 8,5km în
municipiul Arad;
§ realizarea sistemului de apă, cu sursa din sistemul Arad, în localităţile: Radna,
Şoimoş, Chesint, Neudorf;
§ Extinderea reţelei de apă în satul Zăbrani.
7. Zona Ghioroc
Sursa de apă a zonei este apa subterană captată prin 8 foraje. Înainte de distribuţie către
consumatori, apa este tratată cu clor. Propunerile de dezvoltare a sistemului de apă potabilă sunt:
§ reabilitarea a 4 foraje din cele 8 existente;
§ extinderea sistemului existent cu un rezervor, cu o staţie de clorare automată şi
reabilitarea a 11,0km din reţeaua de distribuţie existentă în localitatea Ghioroc;
§ extinderea sistemului de apă cu un rezervor şi o staţie de pompare apă tratată în
localitatea Şiria;
§ completarea sistemului de apă cu un rezervor şi extinderea reţelei de distribuţie cu
6,0km în localitatea Păuliş;
§ realizarea sistemului de alimentare cu apă, având ca sursă sistemul Ghioroc, în
localităţile: Galsa, Masca, Cladova, Sâmbăteni.
8. Zona Pâncota are ca sursă de apă apa subterană captată prin 6 foraje. Apa captată este
tratată cu clor înainte de distribuţie către consumatori. Numai satul Pâncota are sistem de
alimentare cu apă. Prin programul SAMTID se propune:
§ reabilitarea forajelor existente, modernizarea staţiei de tratare (posibilitatea de
eliminare a arsenicului), realizarea unei staţii de pompare şi a unui rezervor, precum şi
extinderea reţelei de distribuţie cu 6,3km;
§ realizarea sistemului de alimentare cu apă, din sistemul Pâncota, în localităţile:
Maderat, Iermata, Moroda, Seleuş.
9. Zona Ineu are ca sursă de apă apa subterană, captată prin 9 foraje care deservesc oraşul
Ineu şi localităţile Mocrea, Şicula şi Gurba. Apa este tratată înainte de distribuţie spre consum.
Propunerile de îmbunătăţire a alimentării cu apă în zona Ineu vizează:
§ în oraşul Ineu, mărirea capacităţii de captare a apei prin realizarea a 2 foraje de
adâncime, mărirea capacităţii de înmagazinare a apei, cu 250m3, reabilitarea staţiilor
de tratare, prin instalaţii automată de clorinare, şi pompare a apei potabile în reţea,
reabilitarea a 20km de reţea de apă;
§ extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă potabilă în localităţile Mocrea (1,8km),
Şicula (2,0km). De asemenea, se propune reabilitarea aducţiunii de apă din sistemul
Ineu către Mocrea;
§ realizarea alimentării cu apă în localitatea Chereuş (finanţare prin OG 7).

73
 10. Zona Tăuţ are ca sursă de apă apa subterană, captată prin 4 foraje de mică adâncime,
din care sunt în funcţiune numai 3. Din debitul captat se alimentează numai Tăuţ şi localitatea
Dud. Înainte de distribuţie în reţea apa este filtrată şi clorată. Propunerile de modernizare a
sistemului de apă pentru această zona sunt:
§ mărirea capacităţii de captare prin noi foraje de adâncime, îmbunătăţirea
procesului de dezinfecţie al apei şi extinderea reţelei de distribuţie:
§ realizarea alimentării cu apă din sistemul Tăuţ a localităţilor cuprinse în zonă.
11. Zona Bocsig are ca sursă de alimentare cu apa subterană, captată prin 3 foraje. Apa
captată este tratată. Reţeaua de apă existentă alimentează toate satele din comunele Bocsig, Beliu,
Tăgădău, Craiva, Corai, Chişlaca, Bârzeşti, Groşeni şi Nermiş. Satele Carand şi Seliştea sunt
alimentate dintr-un foraj separat.
Propunerile de îmbunătăţire a actualului sistem de apă sunt:
§ reabilitarea sistemelor de apă existente în localităţile Bocsig, Mănărău, Craiva,
Coroi, Chişlaca, Carand, Hăşmaş, Tăgădău;
§ realizarea alimentării cu apă, din reţeaua zonei, în localităţile Beneşti, Bochia,
Vasile Goldiş, Secaci, Ciunteşti, Mărăuş, Rogoz de Beliu, Siad, Şugag, Stoineşti,
Tălmaci, localităţile din comuna Hăşmaş, Avram Iancu.
12. Zona Sebiş sursa de apă este apa de suprafaţă, captată din râul Dezna, apa captată
fiind tratată înaintea distribuţiei către consumatori. Din această captare se alimentează Buteni,
Chişindia, şi comuna Bârsa. Localităţile Nădeşti, Igneşti şi Susani au sursă proprie din apa de
suprafaţă (captări de izvoare). Propunerile de dezvoltare a alimentării cu apă a zonei sunt:
§ reabilitarea staţiei de tratare a apei din Sebiş şi extinderea de reţele de apă potabilă
în localităţile din comunele Sebiş, Buteni, Chişindia, Bârsa şi Igneşti;
§ reabilitarea sistemului de apă din localitatea Buteni;
§ realizarea sistemului de apă în localităţile Berindia, Cuied, Păulian, Păiuşeni,
Văşoaia, Minead.

13. Zona Moneasa are ca sursă de apă apa subterană captată printr-un foraj. Apa este
filtrată şi tratată cu clor înainte de furnizare. Din reţea se alimentează localităţile Rănuşa, Dezna,
Slatina de Criş. Propunerile pentru această zonă sunt:
§ reabilitarea forajului existent şi realizarea unui nou foraj pentru mărirea capacităţii
sursei actuale de apă din localitatea Moneasa;
§ reabilitarea staţiei de tratare a apei şi a celor trei staţii de pompare din Moneasa şi
extinderea reţelei de apă potabilă în localităţile Dezna şi Slatina de Criş;
§ realizarea alimentării cu apă în localităţile Buhai, Laz şi Neagra.
14. Zona Gurahonţ are ca sursă de apă sursa subterană captată prin 10 foraje de
adâncime. Apa este tratată cu clor înainte de a fi furnizată consumatorilor. Reţeaua de apă
Gurahonţ asigură apă potabilă în localităţile Gurahonţ, Bonteşti, Hontişor, Pescari, Iosas, Almaş,
Cil, Rădeşti, Dieci, Brazii, Iacobini, Mădrigeşti. Propunerile pentru dezvoltarea alimentării cu apă
în zonă sunt:
§ reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apă din Gurahonţ;

74
 § extinderea reţelelor de apă potabilă în localităţile Iosas, Almaş, Cil, Rădeşti, Dieci,
Iacobini, Mădrigeşti;
§ realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile Dulcele, Feniş, Musteşti,
Valea Mare, Zimbru, Joia Mare, Cociuba, Crocna, Roşia, Revetiş, Buceava Şoimuş,
Secaş, satele comunei Pleşcuţa.
15. Zona Hălmăgel are ca sursă apa de suprafaţă. Apa este filtrată, decantată şi clorinată
înainte de furnizarea către consumatori. Din această reţea se alimentează localităţile Hălmăgel,
Hălmagiu, Vârfurile. Îmbunătăţirea sistemului de apă din zone necesită:
§ reabilitarea alimentării cu apă în Hălmăgel şi extinderea reţelei de apă potabilă în
localitatea Vârfurile;
§ realizarea alimentării cu apă, din sistemul Hălmăgel, în localităţile Târnăviţa,
Toheşti, Luncşoara, Sârbi, toate satele comunelor Hălmagiu şi Vârfurile, excepţie
reşedinţele de comună.
16. Zona Birchiş se alimentează din sursa de apă subterană printr-un foraj de mică
adâncime. Apa are o calitate scăzută şi nu este tratată înainte de a fi consumată. În afară de
Birchiş, satul reşedinţă de comună, nicio localitate din zonă nu are sistem de alimentare cu apă.
Pentru îmbunătăţirea acestei situaţii se propun următoarele:
§ reabilitarea actualului sistem de alimentare cu apă din satul Birchiş, prin
executarea de foraje de adâncime, realizarea unei staţii de tratare a apei captate şi
extinderea reţelei existente de distribuţie a apei;
§ realizarea alimentării cu apă, din sistemul Birchiş, în localităţile incluse în zonă
Bacău de Jos, Bata, Bulci, Tela, Căpâlnaş, Ostrov, Virismort, Cărpioara, Valea Mare.
Strategia de dezvoltare a alimentării cu apă şi a evacuării apelor uzate este aceea de extindere a
sistemelor centralizate existente în zonele de deservire propuse. În situaţiile în care această
abordare nu se poate aplica, din motive tehnice sau economice, se propun soluţii locale de
alimentare cu apă sau evacuare a apelor uzate. Alimentarea cu apă, în această situaţie se face în
mare parte din surse subterane de apă.
Comunele propuse pentru soluţii locale de alimentare cu apă sunt:
Comună Situaţie existentă Propuneri
Iratoşu are alimentare cu apă în toate extinderea reţelelor de apă, cca. 2,5km
satele
Peregu Mare are alimentare cu apă în toate extinderea reţelelor de apă, cca. 4,8km
satele
Şiştarovăţ fără alimentare cu apă sistem de alimentare cu apă în satele
Şistarovăţ şi Cuvesdia; Labasint şi Varniţa
au sub 50 locuitori.
Ususău fără alimentare cu apă sistem de alimentare în satele componente
Conop fără alimentare cu apă sistem de alimentare în satele componente
Bârzava fără alimentare cu apă sistem de alimentare în satele componente
Săvârşin are alimentare cu apă numai în reabilitare şi extindere sistem de alimentare
satul Săvârşin în toate satele, excepţie Valea Mare care se
va alimenta din sistemul comunei Birchiş
Vărădia de Mureş are alimentare cu apă numai în reabilitare şi extindere sistem de alimentare
satul Vărădia de Mureş în satele
Petriş fără alimentare cu apă sistem de alimentare în satele componente
Zărand fără alimentare cu apă sistem de alimentare în satele componente
Grăniceri are alimentare cu apă numai în sistem de alimentare în execuţie în satele

75
 satul Grăniceri componente
Pilu are alimentare cu apă în toate reabilitarea şi extinderea sistemului de
satele alimentare cu apă
Zerind are alimentare cu apă în toate reabilitarea şi extinderea sistemului de
satele alimentare cu apă
Apateu are sistem de alimentare cu reabilitarea şi extinderea sistemului de
apă numai satul Apateu alimentare cu apă în satele componente
Şepreuş are sistem de alimentare cu reabilitarea şi extinderea sistemului de
apă alimentare
Cermei are sistem de alimentare cu reabilitarea şi extinderea sistemului de
apă numai satul Cermei alimentare cu apă în satele componente
Şeitin are alimentare cu apă reabilitare şi extindere sistem de apă
Sursa Datelor: Master Plan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad, aprilie 2008

Pentru a asigura canalizarea şi epurarea apelor uzate în conformitate cu Directiva 91/271/EEC şi

cu derogarea prevăzută în Tratatul de Aderare, strategia judeţului Arad este definită astfel:
§ zonele urbane cu populaţie echivalentă mai mare de 10.000 locuitori vor realiza
sistemul de canalizare (colectare şi epurare) până în decembrie 2013;
§ aglomerările mai mici se pot racorda la aceste sisteme, dacă racordarea este eficientă
din punct de vedere al costului investiţiei;
§ localităţile rurale cu populaţie mai mare de 2.000 locuitori echivalenţi vor fi prevăzute
cu sisteme de canalizare - reţea de canale şi staţie de epurare. Localităţile urbane şi rurale
aflate în apropierea acestora, se pot racorda la aceste sisteme numai în condiţii de
eficienţă financiară;
§ localităţile rurale cu populaţie echivalentă mai mică de 2.000 locuitori vor fi prevăzute
cu sisteme de canalizare, numai în condiţiile în care costurile de racordare pe cap de
locuitor nu sunt excesive;
§ localităţile rurale cu populaţie echivalentă mai mică de 2.000 locuitori vor fi prevăzute
cu reţele de canalizare a apei uzate şi vor avea tratare locală a apelor uzate (bazine
vidanjabile);
§ localităţile rurale care au sistem de alimentare cu apă, cu distribuţia apei potabile prin
cişmele stradale, vor avea sistem de canalizare pentru apele uzate în condiţiile în care cel
puţin 80% din proprietăţile individuale ale unei localităţi sunt branşate la reţeaua de apă
potabilă existentă;
§ localităţile rurale care nu sunt alimentate cu apă prin sistem centralizat, nu vor fi
acceptate pentru realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canale şi staţii de epurare).
La nivelul judeţului, în documentaţia „Master Plan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor
uzate”, sunt identificate 10 aglomeraţii (clustere) de ape uzate deservite de o staţie de epurare ape
uzate regională şi 10 aglomeraţii deservite de câte o staţie de epurare ape uzate locală, după cum
urmează:
Nr. Aglomeraţia (cluster)de Aşezări incluse în aglomeraţie Populaţie potenţial
ape uzate deservită
1 Arad Arad 199.487
Fântânele
Vladimirescu
Mândruloc
Cicir

76
 Horia
Zădăreni
Felnac
Şonfronea
Andrei Şaguna
Zimandu Nou
Zimand Cuz
Livada
Sânleani
2 Sântana Sântana 14.430
Caporal Alexa
Olari
3 Lipova Lipova, inclusiv Radna şi Şoimoş 11.236
4 Ineu Ineu 17.345
Mocrea
Şicula
Bocsig
Colonia Bocsig
Beliu
Tăgădău
5 Pecica Pecica 11.452
6 Curtici Curtici 15.941
Macea
Sânmartin
Dorobanţi
7 Nădlac Nădlac 8.144
8 Pâncota Pâncota 19.278
Maderat
Seleuş
Gâlsa
Şiria
Mişca
Târnova
9 Chişinei - Criş Chişineu – Criş 10.682
Nădab
Socodor
10 Sebiş Sebiş 7.478
Buteni
11 Păuliş - Ghioroc Covăsânţ 8.502
Cuvin
Ghioroc
Miniş
Păuliş
12 Apateu Apateu 7.653
Şepreuş
Cermei
Şomoscheş
13 Secusigiu Secusigiu 4.312
Sânpetru German
14 Vinga Vinga 4.218
15 Şimand Şimand 4.144
16 Semlac Semlac 3.787
17 Şeitin Şeitin 2.996
18 Zăbrani Zăbrani 2.299
19 Şagu Şagu 2.023
20 Gurahonţ Gurahonţ 2.020
Sursa Datelor: Master Plan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad, aprilie 2008

77
Intervenţiile propuse în sistemul de canalizare în aglomeraţiile mai sus detaliate sunt:
1. Aglomeraţia Arad are o reţea de canale de cca. 457km, aproximativ 76% din populaţie
fiind racordată la această reţea. Există 11 staţii de pompare a apei uzate, apa uzată fiind evacuată
în staţia de epurare a apelor uzate din Arad. Aceasta se află în curs de extindere şi modernizare
prin programul ISPA. La final, staţia va asigura epurarea unui debit de 1.300l/s cu tratare
secundară (proces cu nămol activat) şi îndepărtarea nutrienţilor. Efluentul staţiei va fi evacuat în
râul Mureş.
Îmbunătăţirea sistemului de canalizare în aglomeraţia Arad necesită următoarele măsuri:
§ înlocuirea a cca. 110km de reţea de canale, exinderea reţelei cu 60km şi
reabilitarea celor 11 staţii de pompare din municipiul Arad;
§ extinderea reţelei de canale cu 12km în localitatea Vladimirescu;
§ realizarea reţelelor de canale în localităţile care intră în componenţa
aglomeraţiei.
2. Aglomeraţia Sântana are în prezent o reţea de canalizare de 7km, construită în anul
1970 numai în localiatea urbană. Staţia de epurare din Sântana nu funcţionează.
Pentru dezvoltarea sistemului de canalizare conform normelor în vigoare sunt necesare:
§ reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizarea din satul Sântana;
§ construirea unei noi staţii de epurare în satul Sântana, cu o capacitate de
epurare pentru 15.000 locuitori echivalenţi, care să funcţioneze cu treaptă
secundară completă şi îndepărtarea nutrienţilor;
§ în satele aparţinătoare Caporal Alexa şi Olari se vor realiza reţele noi de
canalizare, iar apa uzată colectată va fi epurată în noua staţie de epurare regională
propusă.
3. Aglomeraţia Lipova sistem de canalizare numai în oraşul Lipova. Canalizarea
funcţionează în sistem mixt, şi anume zona veche a oraşului are sistem unitar, restul oraşului
funcţionând în sistem separativ. Lungimea reţelei este de 14,8km primind apă uzată de la cca.
20% din populaţia alimentată cu apă. Staţia de epurare a oraşului nu funcţionează în prezent, apa
fiind deversată în râul Mureş prin două puncte de evacuare. În incinta staţiei există ridicate
structurile de beton, inclusiv decantoarele Imhoff, care sunt într-o stare bună, ceea ce permite
reabilitarea şi modernizarea ei. În celelalte sate din aglomeraţie nu există sistem de canalizare al
apelor uzate.
Conformarea cu normele europene presupune aplicarea următoarelor măsuri:
§ reabilitarea reţelei de canalizare pe o lungime de 15km şi extinderea cu 23km
în oraşul Lipova;
§ finalizarea staţiei de epurare cu treaptă secundară pentru o capacitate de 12.000
locuitori echivalenţi, lucrări începute prin program PHARE, şi modernizarea
procesului de epurare pentru îndepărtarea nutrienţilor pentru întreeg fluxul
instalaţiei;
§ extinderea sistemului de canalizare al oraşului Lipova, astfel încât să se poată
racorda şi satele Radna şi Şoimuş.
4. Aglomeraţia Ineu are sistem de canalizare în oraşul Ineu. Reţeaua are o lungime de
8,5km şi deserveşte 4.000 locuitori. O mare parte din reţea trebui înlocuită, ca urmare a execuţiei

78
incorecte: înclinaţii incorecte şi îmbinări deficitare ale canalelor colectoare. Staţia de epurare
este în curs de reabilitare şi extindere. Datorită fondurilor limitate de care dispune administraţia
locală, lucrările se desfăşoară în două faze. O primă fază, reabilitarea care este în curs, va oferi o
treaptă mecanică completă, aerarea şi nitrificarea. Pentru faza a doua se prevede extinderea staţiei
şi a procesului de epurare pentru 20.000 locuitori echivalenţi.
Conformarea cu normele în vigoare necesită:
§ extinderea reţelei de canalizare din Ineu cu 24km şi reabilitarea a 8,5km din
această reţea;
§ finalizarea lucrărilor propuse la staţia de epurare a oraşului, care va deveni
staţia de epurare a aglomerării Ineu;
§ realizarea reţelelor de canalizare în satele componente aglomeraţiei şi
racordarea lor la staţia de epurare Ineu.
5. Aglomeraţia Pecica are un sistem de canalizare limitat, cu o lungime de reţea de cca.
5,3km, care serveşte aproximatin 8 -10% din populaţie. Staţia de epurare are două trepte primară
şi secundară, în prezent nu este funcţională apa neepurată deversându-se în râul Mureş.
Amplasamentul staţiei se află într-o zona inundabilă, pânza de apă freatică ridicându-se foarte
mult în perioadele în care nivelul râului Mureş atinge cota de inundaţie. Localităţile componente
Caporal Alexa şi Olari nu au sistem de colectare a apelor uzate, dar nu este rentabil din punct de
vedere financiar să se racordeze sistemului de canalizare din oraşul Pecica. Pentru conformarea
cu normele din domeniu este necesar să se extindă sistemul actual de canalizare din localitate,
astfel încât să deservească 15.000 locuitori echivalenţi.
6. Aglomeraţia Curtici are sistem de canalizare numai în oraşul Curtici. Lungimea
reţelei este de 13km, din care 8km sunt realizaţi din materiale neconforme, azbociment. Staţia de
epurare ape uzate are două trepte de epurare, mecanică şi biologică, dar nu este funcţională.
Localităţile care intră în componenţa aglomeraţiei nu au sistem de canalizare al apelor uzate. Se
propun următoarele lucrări de îmbunătăţire:
§ extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare în oraşul Curtici;
§ realizarea unei noi staţii de epurare în oraş, cu capacitatea de epurare pentru
15.000 locuitori echivalenţi şi cu proces complet de epurare (trei trepte de
epurare);
§ realizarea reţelelor de canalizare în localităţile Macea, Sânmartin şi Doronbanţi
şi
racordarea lor la noua staţie de epurare.
7. Aglomeraţia Nădlac are sistem de canalizarea al apelor uzate. Reţeaua de canale are
5km lungime, iar staţia de epurare este prevăzută cu două trepte mecanică şi biologică, dar nu
funcţionează. Nu există zone adiacente care să poate fi incluse, în mod economic, într-un proiect
regional. Propunerea pentru conformarea cu normele în vigoare este de extindere şi reabilitare a
reţelelor de canalizare şi construirea unei noi staţii de epurare cu capacitate pentru 10.000
locuitori echivalenţi, asigurând tratarea secundară completă.
8. Aglomeraţia Pâncota are sistemul de canalizare al apelor uzate din oraşul Pâncota.
Reţeaua de canale are 7,8km, staţia de epurare, nefuncţională în prezent, are treaptă mecanică şi
biologică. În localitatea Seleuş există un canal de ape uzate de cca. 1,0km lungime.
Propunerea de dezvoltare a sistemului de canalizare este:

79
 § extinderea reţelei existente de canalizare în oraş;
§ construirea unei noi staţii de epurare cu o capacitate pentru 20.000 locuitori
echivalenţi care să deservească întreaga aglomeraţie, asigurând tratarea secundară
completă şi îndepărtarea nutrienţilor;
§ realizarea reţelelor de canalizare în localităţile Seleuş, Gâlsa, Masca, Şiria,
Târnova cu evacuare a apelor colectate în staţia de epurare Pâncota.
9. Aglomeraţia Chişineu – Criş are sistemul de canalizare al oraşului Chişineu – Criş
care are o reţea de canale de 14,6km lungime, la care sunt racordaţi cca. 690 locuitori (10%).
Staţia de epurare are un debit de funcţionare de 30l/s, cu treaptă mecanică şi biologică aflate într-
o stare precară. Efluentul staţiei de epurare este evacuat în râuş Crişul Alb.
Propunerile pentru îmbunătăţirea canalizării şi epurării apelor uzate în aglomeraţie sunt:
§ extinderea reţelei de canalizare în Chişineu – Criş cu 22km;
§ reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare, astfel încât să poată primi apele
uzate din localităţile incluse în aglomeraţie;
§ realizarea reţelelor de canalizare în Nădab şi Socodor şi evacuarea lor în staţia
de epurare din Chişineu – Criş.
10. Aglomeraţia Sebiş are sistemul de canalizare al oraşului. Reţeaua are o lungime de
5km. Staţia de epurare are numai treaptă mecanică. Localitatea Buteni, inclusă în aglomeraţie nu
are reţea de canalizare.
Propunerile pentru dezvoltarea sistemului de canalizare în această aglomeraţie sunt:
§ extinderea reţelei în oraş cu 22km;
§ construirea unei staţii de epurare cu capacitatea de 8.000 locuitori echivalenţi;
§ realizarea reţelei de canalizare în satul Buteni şi racordarea la viitoarea staţie de
epurare din Sebiş.
11. Aglomeraţia Păuliş – Ghioroc nu are sistem de canalizare al apelor uzate. Pentru
conformarea la normele existente sunt necesare următoarele lucrări:
§ realizarea reţelelor de canalizare în satele componente Păuliş, Baraţca, Cladova,
Ghioroc, Cuvin, Covăsânţ;
§ construcţia unei staţii de epurare în Păuliş pentru 10.000 locuitori echivalenţi.
12. Aglomeraţia Apateu nu are sistem de canalizare al apelor uzate. În satul Şepreuş
există un colector de 2,1km lungime, dar este scos din funcţiune.
Propuneri de realizare a unui sistem de apă uzată sunt:
§ pentru satele componente Apateu, Şepreuş, Cermei, Şomoşcheş se propune un
sistem regional de canalizare, care va avea o reţea cu lungimea totală de 32,5km;
§ o staţie de epurare la Apateu cu o capacitate pentru 5.000 locuitori echivalenţi.
13. Aglomeraţia Secusigiu care include satele Secugiu şi Sânpetru German nu dispune de
reţele colectoare de ape uzate. Nu există zone adiacente care să poată fi incluse, în mod
economic, într-un proiect regional.
Se propune realizarea de reţele de colectare în Secusigiu şi construirea unei noi staţii de epurare a
apelor uzate cu tratare secundară completă. Se vor prevedea reţele în Sânpetru German, iar apele
80
uzate vor fi colectate şi transferate la staţia de epurare din Secusigiu care va avea o capacitate de
5.000 locuitori echivalenţi.
14. Aglomeraţia Vinga care are numai satul Vinga nu are sistem de canalizare pentru
apele menajere. Nu există zone suplimentare care să poată fi incluse în această aglomeraţie în
mod economic.
Se propune realizarea unei reţele de canalizare cu o lungime de 15km şi o staţie de epurare care
să deservească numai aglomeraţia Vinga. Staţia va fi realizată cu treaptă secundară completă.
15. Aglomeraţia Şimand este formată numai din satul Simand. Nu are sistem de
canalizare a apelor uzate.
Se propune realizarea unei reţele de canalizare cu lungimea de 25km şi o staţie de epurare locală.
16. Aglomeraţia Şeitin formată numai din satul Seitin are o reţea de canalizare lungă de
1,2km. Nu are staţie de epurare.
Se propune extinderea reţelei până la 9,5km şi realizarea unei staţii de epurare locale, cu treaptă
completă.
17. Aglomeraţia Semlac nu are sistem de canalizare pentru apele uzate.
Se propune realizarea sistemului de canalizare care va avea o reţea de canale cu lungimea de
13,5km şi o staţie de epurare locală, cu treaptă secundară completă.
18. Aglomeraţia Zăbrani este formată numai din satul Zăbrani. Acesta nu dispune de
sistem de canalizare pentru apele uzate şi nici nu poate fi inclus, în mod economic, într-un proiect
regional.
Se propune realizarea unei reţele colectoare cu lungimea de 8km şi o staţie de epurare locală,
prevăzută cu treaptă secundară completă.
19. Aglomeraţia Şagu este formată numai din satul Sagu. Acesta nu dispune de sistem de
canalizare pentru apele uzate şi nici nu poate fi inclus, în mod economic, într-un proiect regional.
Se propune realizarea unei reţele colectoare cu lungimea de 8km şi o staţie de epurare locală,
prevăzută cu treaptă secundară completă.
20. Aglomeraţia Gurahonţ este formată numai din satul Gurahonţ. Acesta are sistem de
canalizarea cu o reţea de canale de 3,4km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică. Nu există
zone adiacente care să poată fi incluse, în mod economic, într-un proiect regional.
Pentru îmbunătăţirea sistemului existent se propune extinderea actualului sistem cu o reţea de
canale de 4km şi mărirea capacităţii de epurare şi completarea procesului cu treaptă secundară
completă.
Programul de investiţii propus în Master Plan acoperă intervalul de timp 2009 – 2038, pentru
toate localităţile judeţului, urbane şi rurale. Investiţiile au fost structurate până la nivel de sat,
astfel încât să permită actualizarea cu uşurinţă a datelor, în momentul în care investiţia este
realizată sau când acest lucru este cerut, ca urmare a legislaţiei sau a unor iniţiative
guvernamentale viitoare, conform acordurilor dintre UE şi Guvernul României, în Capitolul 22 al
Tratatului de Aderare. De asemenea, programul de investiţii prezentat are la bază şi cerinţele
existente la nivelul administratorilor celor două bazine hidrografice în care se află judeţul,
respectiv Direcţiile Apelor Mureş şi Crişuri. Previziunile acestora se referă la perioada 2007 –
2022.

81
4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
Obiectivul general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii -2004
(Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul
îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.
Obiectivele care decurg din Strategia de dezvoltare a judeţului conţin referiri la domeniul
îmbunătăţirilor funciare şi se referă la:
- Crearea unui cadru strategic pentru instrumente de acţiune şi parteneriat pentru o
dezvoltare durabilă a mediului rural,
- Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală
Pentru atingerea acestor obiective sunt necesari o serie de paşi strategici specifici:
1. Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură
2. Propuneri de modernizări, reabilitări şi extinderi lucrări de îmbunătăţiri funciare–
irigaţii, desecări, combatere a eroziunii solului
Prezentul studiu propune ca posibile Obiective specifice ale sectorului respectiv :
- Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative
- Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul
îmbunătăţirilor funciare
- Respectarea prevederilor Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004

Suprafaţa agricolă a judeţului Arad amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare executate în

majoritate înainte de 1990, necesită lucrări ameliorative, lucrări de completare, reabilitare şi
modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în scopul refacerii şi sporirii potenţialului
agricol.
Suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare care existau la data de 31.12.2008,
conform datelor furnizate de ANIF Sucursala Teritorială Timiş- Mureş Inferior- UNITATE DE
ADMINISTRARE ARAD sunt prezentate în tabelul următor.

82
În scopul atingerii obiectivelor specifice, dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare necesită
ca direcţii de acţiune:
- Reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele formelor noi
de proprietate şi noilor tehnologii agricole
- Modernizarea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

SUPRAFEŢELE AMENAJATE CU LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

31.12.2008
Denumire amenajare IRIGAŢII - Ha DESECARE – Ha CES - Ha
Brută Agricolă Brută Agricolă Brută Agricolă
Semnac Pereg 8622 8394
Fântânele Şag 7144 6914
Păuliş Matca 4138 3907
Mureşel Ier 3095 3033
Neudorf 962 910
Cermei-Sicula 242 240
Canalul Morilor 156 156 16836 15944
Chişindia-Buteni 131 131
Ţiganca 64 61
Vinga 163 161
Nădlac-Seitin 820 1481
Mureşel Mal Drept 13610 12946
Ier Arad Frontieră 32918 31166
Crac Nădlac 13104 11450
Teuz 55780 52906
Aranga Secusigiu 5817 5506
Chiser-Poganier 17008 16100
Cigher 9902 9375
Budier 20316 19242
Hanios-Vârsand 24374 22960
Pil Vârsand 3402 3220
Cermei-Tăut 4624 4665 1097 1097
Colector-Oradea 417 395
Gut 3809 3638
Ineu-Bocsig 950 654
Chişindia 703 703
Chizdia 324 324
Bodeşti 900 900
Almaş 121 121
Crişul Alb 4420 4420
Mureş 1987 1987
Musteşti 732 732
TOTAL U.A. ARAD 25545 23740 224214 212125 10284 10284

Propunerile de măsuri care susţin acest domeniu se referă la:

- Măsuri de reabilitare şi modernizare, asigurarea fondurilor şi echipamentelor pentru realizarea
lucrărilor de întreţinere şi exploatare in amenajarile de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări
CES din care amintim pe cele mai mari de 1000ha.):
· Irigatii: Fantanele -Sagu – 6920 ha, Muresel –Ier – 3033 ha, Semlac – Pereg –
8394 ha, Păuliş – Matca – 3962 ha
· Desecari: Chiser – Poganier – 17008 ha, Cigher – 9902 ha, Gut – 3809 ha, Hanios
– Vărşand – 24374ha. Mureş Mal Drept – 13610 ha, Pilu – Vărşand – 3402 ha., Teuz
– 55780 ha, Aranca –Secusigiu - 5817 ha, Budier – 20316 ha, Crac – Nădlac – 12104
ha, Ier-Arad frontiera – 32918ha., Nădlac – Seitin – 1820 ha.

83
 · Amenajari complexe de irigaţii şi desecari: Canalul Morilor – 16836 ha.
· Combaterea Eroziunii Solului: Crişul Alb – 4420 ha, Mureş – 1987 ha., la care se
aduga amenajarile locale: Almaş – 121 ha., Chisindia – 703 ha, Chizdia – 324
ha.Mustesti – 732 ha.
- Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării
procesului de sărăturare a solului şi eliminarea excesului de umiditate
- Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată şi extinderea
acestora acolo unde este cazul;
- Lucrări de reabilitare tehnică şi modernizare în amenajările pentru desecări (decolmatări,
curăţire vegetaţie, impermeabilizări canale)
- Creşterea suprafeţei efectiv irigate (creşterea gradulului de utilizare a irigaţiilor)
- Proiecte de extindere a suprafeţelor irigate
- Pregătirea şi implementarea unor proiecte locale sau zonale complexe de combatere a eroziunii
solului pentru prevenirea diverselor tipuri de eroziune şi prevenirea producerii alunecărilor de
teren
- Prevenirea şi stoparea eroziunii solului prin respectarea tehnologiilor specifice lucrărilor
agricole prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative
- Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii care să preia în
proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de
pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant
(conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării
utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor
- Atragerea investiţiilor private în acest domeniu
- Accesarea fondurilor europene prin proiecte de reabilitare a infrastructurii de îmbunătăţiri
funciare
- Evitarea realizării de construcţii pe terenurile unde au fost efectuate lucrări de îmbunătăţiri
funciare (prin documentaţiile de urbanism PUG şi PUZ).
Realizarea sistemelor de irigare/desecare este necesar să fie însoţită de monitorizarea impactului
acestora asupra apelor de suprafaţă şi a apelor subterane.

4.4. REŢELE ENERGETICE (planşa 5)

4.4.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
Obiectiv major:
Dezvoltarea şi retehnologizarea capacităţilor de producere a energiei electrice şi creşterea
gradului de siguranţă în funcţionare a instalaţiilor de distribuţie a energiei electrice.
Direcţii de acţiune:
- Continuarea retehnologizării staţiilor electrice la cel mai înalt nivel tehnologic şi
extinderea conducerii la distanţă a acestora;

84
 - Compania Transelectrica şi-a propus ca până în 2025 să modernizeze toate instalaţiile de
400 KV şi 220 KV, astfel încât standardele de calitate impuse de funcţionarea
interconectată cu UCTE să poată fi menţinute;
- Pentru creşterea capacităţii de transport între zona excedentară a Olteniei şi zona
deficitară Transilvania de Nord este necesară trecerea la 400 KV a axului Porţile de Fier –
Reşiţa – Timişoara – Arad;
- Oferirea de servicii de transport şi extinderea conducerii la preţuri competitive pe piaţa
regională;
- Diversificarea activităţii companiei şi mărirea capacităţii de transport prin întărirea
interconexiunilor cu sistemele vecine.

PLAN DE ACŢIUNE INFRASTRUCTURĂ 2006-2020

a. Lucrări de reparaţii a instalaţiilor existente

Reparatiile în retelele de distributie de 110 kV, constau în :

- Inlocuire stâlpi şi conductoare cu grad de uzură peste 68 % (stâlpi de beton, stâlpi
metalici uşori, conductoare instabile d.p.d.v. termic ) la LEA 110 kV
- Inlocuire cabluri 110 kV cu nivel de uzura fizica peste 80 %.
- Alte lucrări de reparaţii in LEA 110 kV,
- Inlocuire aparataj primar şi secundar uzat moral din staţiile de 110/MT kV,
- Alte lucrări de reparaţii în staţii ( la partea de construcţii, instalaţii,etc.)

Reparaţiile în reţelele de distribuţie la medie tensiune, constau în :

- Lucrări de reparaţii la LEA si LES de m.t.
- Lucrări de reparaţii în PT m.t./j.t. kV

Reparaţiile în retelele de distribuţie la joasă tensiune, constau în :

- Inlocuire stîlpi de lemn putrezi şi/sau de beton cu uzură avansată
- Inlocuire cabluri cu uzură peste 80 % în funcţie de modernizarea reţelelor de medie
tensiune şi PT.
- Reparaţii în reţelele de iluminat urban şi rural.

b. Lucrări de modernizare a instalaţiilor existente

Modernizările în reţelele de 110 kV constau in :

- Pregatire aparataj primar şi secundar pentru introducerea conducerii operative
informatizate ,
- Extinderea informaticii de gestiune şi proces .

Modernizările în reţelele de m.t. şi j.t, constau în :

- Introducere posturi de transformare de 20/0,4 kV tip RMU cu izolaţie SF.6 şi mediu

de stingere a arcului electic – vid, în paralel cu soluţiile clasice ,
Modernizare posturi de transformare aeriene prin introducere de trafo uscate ermetice cu ondule
sau etanşe.

85
Modernizarea LEA m.t. cu nivel de uzură peste 68 % prin înlocuire stîlpi necorespunzători şi
prin introducere coronament compactizat, conductoare din aliaje de Al şi/sau izolate şi izolatoare
din materiale compozite.
Modernizarea şi informatizarea conducerii operative a instalaţiilor de 110 kV şi automatizarea
instalaţiilor de m.t.
In vederea extinderii teleconducerii instalaţiilor electroenergetice, pentru ansamblul reţelelor
electrice de distribuţie ale judeţului, este necesară integrarea intr-un sistem SCADA unitar a
sistemelor microscada aferente staţiilor şi a S.A.D. in reţelele de distribuţie la medie tensiune.
Modernizare linii 20 kV- montare de sigurante automate, reanclansatoare si separatoare de
sarcina telecomandate.

c. Lucrari de retehnologizare
Lucrările de retehnologizare au ca scop aducerea instalaţiilor la nivelul standardelor de
performanţă şi siguranţă în exploatare impus de ANRE. La lucrările de retehnologizare a
instalaţiilor s-au avut în vedere: gradul de uzură al echipamentelor, depăşirea performanţelor
tehnice actuale ale reţelelor, gradul de utilizare economică a instalaţiilor, etc.
La realizarea lucrărilor de retehnologizare/modernizare a infrastructurii de transport a energiei
electrice trebuie să se ia în considerare posibilităţile de protejare a populaţiilor de păsări în zonele
adiacente şi traversarea siturilor protejate.

d. Lucrari noi
d.1. Reţele electrice de distribuţie de medie tensiune
d.1.1Retele electrice de distribuţie de medie tensiune urbane
Se vor realiza reţele de distribuţie de m.t, noi cu respectarea următoarelor principii :
- Posturile de transformare de tip reţea, se vor realiza în construcţie zidită supraterană
independentă, (în anvelopa de beton sau metal), sau inglobate în clădiri,
- Transformatoarele, cu puterea instalată de maxim 630 kVA, vor fi de tip cu ulei/uscate, de
construcţie etanşă ermetică,
- Celulele vor fi de tip capsulat (independente sau în carcasă comună), în SF6, cu intreruptoare în
vacuum,
- Celulele vor fi prevăzute cu detectoare de puneri la pămant pe LES m.t. cu afişare locală şi la
distanţa,
- PT se vor echipa cu detectoare de fum (cu semnalizare la distanţă),
- PT se vor pregati pentru integararea în sistemul SCADA, fiind prevăzute cu unitate de control
şi monitorizare la distantă (R.T.U.) iar celulele cu întreruptor avînd dispozitiv de acţionare cu
electromotor,
- LES noi de m.t. vor fi exclusiv pentru tensiunea de 20 kV, realizate cu cable de aluminiu avand
secţiunea minimă de 150 mm2 , cu izolaţie de polietilenă reticulată, instalate în profile tipizate, cu
traseul marcat,
- Reţelele de distribuţie de medie tensiune se vor realiza de regula în soluţia LES şi vor funcţiona
în schema buclată (racordate la capete pe bare de staţii diferite), cu funcţionare radială, avand
întreruptor telecomandat în punctul de separare.

86
Pentru posturile abonat, se vor respecta următoarele principii:
1) posturile de abonat vor respecta topologia buclelor de MT ale furnizorului şi principiile de
automatizare a distribuţiei dacă acestea există deja;
2) posturile de consumator alimentate din reţeaua publică de MT vor fi echipate cu
maximum 2 unităţi de transformatoare de până la 1600 kVA fiecare;
3) pentru consumator se va prevedea un singur punct de măsură, sumator; se recomandă ca
măsura să se realizeze pe partea de medie tensiune.
d.1.2.Retele electrice de distribuţie la medie tensiune rurale
Se vor realiza reţele electrice de medie tensiune şi joasă tensiune noi cu respectarea următoarelor
principii :
- LEA de m.t. vor avea lungimea maximă de 20 – 25 km (axe + derivaţii), şi vor funcţiona în
configuraţie buclată sau radială,
- Pe axul liniilor se vor monta reanclansatoare şi reclosere cu acţionare de la distanţă prin
telecomandă, în scopul separării operative a tronsoanelor defecte, şi indicatoare de trecere a
defectului,
- Posturile de transformare de tip reţea se vor realiza în soluţia PT aerian pe 1-2 stâlpi în funcţie
de puterea instalată şi vor fi amplasate cât mai aproape de consumatori.
- In funcţie de specificul consumului, pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor
consumuri concentrate, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici, amplasate cât mai
aproape de centrul de greutate al consumului.
Conductoarele LEA, vor fi neizolate din OL-AL, , sau preizolate, eventual torsadate, in zone
greu accesibile, cu depuneri masive de chiciura sau probleme de vandalism.
- Stâlpii vor fi de beton armat centrifugat precomprimaţi sau de lemn impregnat (cu durata de
viaţă de 35 – 40 ani)
- Izolaţia va fi de tip compozit (cauciuc siliconic)
- Protecţia contra supratensiunilor atmosferice se va face cu descarcători cu oxid de
Zinc, în anvelopă compozită.
d.2. Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune
d.2.1 Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune urbane
- Retelele electrice de distributie de joasă tensiune, se vor realiza deasemenea în soluţia LES, cu
secţiunea minimă de 150 mm2
- Configuraţia acestora va fi în schema buclată (racordate la capete pe bare PT diferite), cu
funcţionare radială.
- Măsura energiei electrice se va face la exteriorul locuinţelor în spaţiul comun al blocurilor de
locuinţe (casa scării) prin contoare grupate în tablouri de măsura comune, sau prin BMPT
instalate la limita de proprietate, în cazul consumatorilor rezidenţiali.
d.2.2 Retele electrice de distributie de joasa tensiune rurale
- Reţelele electrice de distribuţie de joasă tensiune, se vor realiza în soluţia LEA, având
conductoare izolate torsadate (TYIR) cu secţiunea minimă de 70 mm2 pentru axul liniei si 35
mm2, pentru derivaţii.

87
- LEA j.t. se vor monta pe stâlpi sau pe clădiri şi vor avea lungimea maximă de 500 m.
- Branşamentele electrice monofazate se vor realiza cu conductare coaxiale .
- Masura energiei electrice consumate se va face prin grupuri de măsură şi protecţie (BMPT)
instalate la limita de proprietate.
Racordarea de reţele electrice a tuturor gospodăriilor neelectrificate prin extinderea reţelelor în
zonele mai vechi sau mai nou construite se va face la cererea beneficiarilor şi pe cheltuiala
acestora, conform Legii energiei electrice nr.13/2007 şi HGR 90/2008
Respectarea condiţiilor de execuţie a unor lucrări şi a depozitării de materiale în apropierea
instalaţiilor electrice aflate sub tensiune, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu asistenţă
tehnică din partea UTR Arad.
-executarea săpăturilor din zona traseelor de cablu electric se va executa numai manual, cu
asistenţă tehnică din partea UTR Arad cu respectarea normelor de protecţie specifice; în caz
contrar executantul va suporta consecinţele pentru orice deteriorare a instalaţiilor electrice şi
consecinţele din întreruperea cu alimentare cu energie electrică a consumatorilor precum şi
răspunderea pentru producerea accidentelor;
- pe parcursul executării lucrărilor se vor respecta distanţele minime şi măsurile de protecţie;
- în zonele de protecţie LEA nu se vor depozita materiale, pământ rezultat din săpături,
echipamente care ar putea să micşoreze gabaritele; utilajele vor respecta distanţele minime
prescrise faţă de elementele reţelelor electrice aflate sub tensiune şi se va lucra cu utilaje cu
gabarit redus;
- executanţii lucrărilor sunt obligaţi să instruiască personalul asupra pericolelor pe care le prezintă
execuţia lucrărilor în apropierea instalaţiilor electrice aflate sub tensiune şi a daunelor provocate
consumatorilor ca urmare a deteriorării instalaţiilor; executanţii sunt direct răspunzători de
producerea oricăror accidente;
- la depunerea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei de construire a obiectivului,
proiectantul general va menţiona solicitarea obţinerii sau nu a autorizaţiei de construire pentru
instalaţia de alimentare cu energie electrică;
- în cazul în care în zonă sunt mai mulţi administratori de reţele solicitantul va obţine obligatoriu
avizul de amplasament de la toţi proprietarii acelor reţele electrice (TRANSELECTRICA,
HIDROELECTRICA, TERMOELECTRICA SC ENEL DISTRIBUŢIE BANAT SA).

4.4.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

In prezent alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze
naturale astfel încât principalele sisteme de alimentare cu căldură trebuie să ţină seama de această
interdependenţă, inclusiv în ceea ce priveşte dezavantajele folosirii unui singur tip de
combustibil, din care circa 40% provine din import.
Aceasta este valabil şi pentru judeţul Arad, în cadrul căruia zona de vest – de câmpie – se
deosebeşte de cea de est – de munte –, inclusiv din punct de vedere al modului de alimentare cu
căldură şi al combustibililor folosiţi.
Pentru Municipiul Arad aproape 60% dintre locuinţele colective şi o parte a dotărilor din
sectorul terţiar sunt alimentate cu căldură din sisteme de alimentare centralizată cu energie
termică (SACET) de la cele două CET care funcţionează în sistem de cogenerare (termoficare).

88
In ultimii 12 ani, cantitatea de căldură livrată pentru un apartament s-a menţinut aproximativ
constantă la valoarea de circa 10,0 Gcal/an aceasta reflectând atât posibilităţile SACET de a
asigura consumatorilor racordaţi o cantitate corespunzătoare de energie termică, cât şi iernile mai
blânde datorită încălzirii globale, dar şi posibilităţile locatarilor de a interveni asupra consumului
de energie termică pentru încălzire prin montarea de contoare de energie termică la nivel de
racord termic, robinete termostatate şi „repartitoare de costuri” la radiatoare, precum şi prin
montarea de contoare la punctele de consum a apei calde menajere.
In aceste condiţii, la ora actuală proporţia apartamentelor debranşate de la SACET este de circa
41%, ceea ce reflectă o alimentare deficitară a consumatorilor şi dorinţa de a avea posibilitatea
gestionării confortului şi a costului energiei termice. Majoritatea consumatorilor debranşaţi sunt
dotaţi cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale; acestea sunt în principal
microcentrale termice de apartament şi, într-o mică măsură, centrale termice de bloc sau scară de
bloc.
De asemenea, o mare parte dintre construcţiile de utilitate publică, inclusiv o parte dintre cele
care iniţial au fost racordate la SACET, şi-au instalat centrale termice proprii funcţionând pe
gaze naturale.
In prezent, în judeţul Arad, ca şi în toată ţara, se constată o scădere a ritmului debranşărilor
datorită montării aparaturii de contorizare şi reglare la nivel de corp de încălzire, din cauza
înăspririi legislaţiei, dar mai ales datorită creşterii continue a preţului gazelor naturale. Este
posibil totuşi ca în viitor numărul debranşărilor să mai crească într-o mică proporţie în special pe
seama blocurilor care vor fi modernizate şi reabilitate termic.
In ceea ce priveşte scăderea confortului termic din apartamentele din locuinţele condominiale,
închiderea parţială sau totală a robinetelor termostatate de la radiatoarele din unele apartamente
se percepe practic nu numai la apartamentele vecine, dar şi la cele alăturate acestora din urmă.
Incăperile sunt menţinute la o temperatură de 16...18 ºC pe seama căldurii primite de la
apartamentele vecine şi scăderea cheltuielilor pentru încălzire pentru proprietari se face şi pe baza
creşterii cheltuielilor cu întreţinerea ale locatarilor din apartamentele alăturate.
In aceste condiţii este de subliniat faptul că imobilele de locuit condominiale au fost proiectate
şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură,
condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare
cu energie termică, proiectat să funcţioneze la debitele de calcul.
Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent
termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii (rezidenţiali şi
din sectorul terţiar), există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro
punct termic compact alimentat cu apă fierbinte direct din reţeaua de agent termic primar şi
în care se vor prepara apa caldă de încălzire şi apa caldă menajeră pentru respectivul consumator.
In cazul aplicării acestei soluţii, la locuinţele individuale, la scări de bloc, la blocuri şi chiar la
apartamentele din clădirile colective de locuit se pot monta module termice alimentate cu apă
fierbinte şi având aspectul şi echiparea identice cu cele ale microcentralelor termice murale,
excepţie făcând schimbătorul de căldură pentru prepararea apei calde de încălzire care aici nu
este încălzit de flacăra gazului, ci de agentul termic primar (apa fierbinte).
Această soluţie prezintă următoarele avantaje:
· Posibilitatea montării micro punctului termic în spaţii care să nu trebuiască a
îndeplini condiţiile impuse spaţiilor în care se montează aparatele consumatoare de

89
 gaze naturale (volum, suprafaţă vitrată, detectoare de gaz metan, aerisire, evacuarea
gazelor de ardere, rezistenţa la foc a elementelor de construcţie)
· Eliminarea punctelor de ardere de la fiecare apartament / clădire şi a poluării
mediului, inclusiv a spaţiului învecinat direct;
· Utilizarea pentru transportul agentului primar (apa fierbinte) a numai două conducte
cu diametru relativ mic şi, prin utilizarea conductelor preizolate şi dotate cu
detectoare de umezeală, reducerea la minim a pierderilor de căldură şi practic la
zero a celor de agent termic;
· Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură la consumatori
în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic dorit, dar şi de posibilităţile
financiare ale utilizatorului final;
· Se evită prelevarea ilegală de agent termic din instalaţia de încălzire, deoarece se va
şti precis că locul de prelevare ilegală se află la consumatorul deservit, instalaţia din
apartament nemaifiind în legătură directă cu reţeaua blocului sau cu reţeaua
exterioară de transport si distribuţie.
Dezavantajele sunt legate de:
· Realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi
economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat;
· Necesitatea prevederii spaţiilor şi lucrărilor pentru reţelele termice;
· Dependenţa (într-un grad mai mic decât la sistemele clasice de racordare la
termoficare) de sursele centralizate în ceea ce priveşte temperatura agentului termic
primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile
accidentale sau programate în funcţionare;
· Costul investiţiei iniţiale mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale
termice individuale;
· Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor
pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;
· Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale.
Astfel de module termice ale căror scheme de racordare sunt variate (apă caldă menajeră – a.c.m.
- în paralel cu încălzirea, a.c.m. în serie cu încălzirea, încălzire directă şi a.c.m. în paralel,
prepararea a.c.m. în regim instant sau în regim cu acumulare) pot asigura la consumatori un
necesar de a.c.m. între 35… 1600 kW (în regim instant), 25…1350 kW (în regim cu acumulare),
respectiv de încălzire între 20…4500 kW (3,9 Gcal/h).
Principalele funcţiuni asigurate de modulele termice sunt:
· Reglajul sarcinii termice în funcţie de temperatura exterioară prin reglarea agentului
termic livrat
· Circulaţia la consumator a agentului termic livrat
· Protecţia la suprapresiune a circuitului de încălzire
· Expansiunea pe circuitul consumatorului de încălzire
· Contorizarea energiei termice
· Reglajul debit / presiune diferenţială pe racordul la reţeaua de agent primar
(opţional)
· Interfaţă monitorizare (opţional)
Pentru creşterea eficienţei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică
(SACET) se impune continuarea şi/sau demararea acţiunilor de înlocuire a conductelor de
distribuţie a agenţilor termici primar şi secundar cu conducte preizolate, de înlocuire a

90
schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), de înlocuire a
pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă, de montare a contoarelor de energie
termică pe agentul primar, pe agenţii secundari atât în punctele termice, cât şi la consumatori la
nivel de scară de bloc etc.
Dotarea punctelor termice modulate cu aparatură de reglare automată şi măsurare a consumurilor
de energie termică ar permite locatarilor, dar şi furnizorilor de energie termică, să facă comparaţii
între consumurile aferente diverselor blocuri identice dar diferit izolate termic, dar mai ales
exploatate.
Devine astfel necesar ca SACET din localităţile unde acestea sunt în funcţiune să-şi dovedească
viabilitatea şi, de asemenea, chiar să-şi păstreze capacitatea de preluare a consumatorilor iniţiali
(inclusiv a celor debranşaţi pe parcurs din motive conjuncturale care au favorizat utilizarea
gazelor naturale în microcentrale termice de apartament).
Continuarea acţiunii de reabilitare şi modernizare a sistemelor de transport agent termic primar
(apă fierbinte), agenţi termici secundari (apă caldă încălzire, apă caldă menajeră), a
echipamentelor şi schemelor de racordare din punctele termice trebuie însoţită de finalizarea
acţiunii de contorizare la nivelul fiecărui consumator. De asemenea, trebuie însoţită şi de
reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală şi alimentare cu apă caldă
menajeră, de adoptarea măsurilor simple şi/sau mai complexe pentru economisirea energiei
termice atât în ce priveşte partea de instalaţii (de încălzire, sanitare şi electrice), cât şi în ceea ce
priveşte partea de izolare termică a clădirilor.
Situaţia localităţilor urbane din judeţ în care locuinţele colective au fost prevăzute a fi alimentate
de la centrale termice de cuartal este mai defavorabilă din cauza faptului că acestea au fost
echipate pentru deservirea consumatorilor rezidenţiali din locuinţele colective şi a clădirilor de
utilitate publică aferente. Prin debranşarea clădirilor publice şi a unor dintre apartamente,
producerea şi distribuţia acesteia au devenit din ce în ce mai nerentabile din toate punctele de
vedere: al echipamentelor termice de mare capacitate utilizate pentru producerea unor cantităţi
mici de căldură, al sistemului de transport care trebuie să funcţioneze la debitul nominal de
calcul, dar mai ales al preţului plătit de consumatorii care au rămas racordaţi. Numărul celor
debranşaţi a crescut, ajungându-se însă la un echilibru relativ, graţie acordării subvenţiilor. In
unele cazuri consumatorii au preferat debranşarea în masă, cei rămaşi fiind debranşaţi obligat
prin desfiinţarea SACET.
In localităţile în care sunt instalate distribuţii de gaze naturale soluţia alternativă a fost simplă din
punct de vedere tehnic prin montarea microcentralelor termice de apartament. Chiar dacă la
început s-au făcut şi improvizaţii, acestea sunt eliminate prin controalele care se fac în
conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind
utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”.
In localităţile fără distribuţii de gaze naturale, se folosesc însă soluţii improvizate: sobe cu
combustibil solid, cu motorină sau chiar cu butelii de aragaz, toate aceste sisteme, montate în
apartamentele din blocuri, prezentând pericol de incendiu şi chiar de explozie.
Soluţia cea mai indicată este ca, odată cu reabilitarea şi modernizarea clădirilor, fiecare bloc să
fie dotat cu câte o centrală termică proprie funcţionând pe combustibil lichid uşor (CLU), gaz
petrolier lichefiat (GPL), eventual lemne, (funcţionând inclusiv pe principiul gazeificării sau cu
pelete de lemn), centrale termice care vor putea fi trecute, în viitor, pe combustibil gazos, cu
mimum de cheltuieli şi cu încadrarea în prevederile normativelor în vigoare.

91
Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi
consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi la acest
combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe
pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL. In
prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire centrală cu cazane
funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.
In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în
sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele
dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.
Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului
în sistem cu focar clasic, cele mai importante fiind :
· Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore .
· Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi
alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi
temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul vaporizării apei în cazan şi al
exploziei.
· Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de
12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru
reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie în situaţia
opririi alimentării cu energie electrică
· Existenţa la unele modelele a unui panou de comandă care controlează
temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire
· Randament termic până la circa 85%.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii
(peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem
care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care,
aruncat în râuri le distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită
pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.
Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc
la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.
Informativ, un cazan cu puterea termică de 20 kW poate consuma 4,2 kg/h peleţi de esenţă moale
sau 3,9 kg/h peleţi de esenţă tare, la 40 kW – 8,4 kg/h, respectiv 7,6 kg/h, iar la 60 kW – 12,6
kg/h şi 11,7 kg/h. Capacitatea buncărului cazanului este de 80…100 kg.
Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al
depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă
când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.
Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare a sistemului arzător-
cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit reducerea noxelor aeriene emise (în special
eliminarea fumului prin reţinerea pulberilor din gazele de ardere). De asemenea, prin montarea
rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de combustibil, se poate elimina poluarea
solului cu produse petroliere.
In ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că,
dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru
prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma
care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care

92
apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai
important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi
cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de
gaze în concordanţă cu cerinţa de moment.
In zonele în care există posibilitatea, alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de
arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h,
aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează
plăci ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de
cca. 1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparaţie
cu arzătoarele utilizate în prezent.
Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se detectează lipsa de
oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din reţeaua de gaze; se asigură, de
asemenea, protecţia la aprinderi accidentale, funcţionarea la presiune constantă, aprinderea
piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea reglării temperaturii ambiante.
Elementele opace şi vitrate ale anvelopei clădirilor noi şi a celor care se reabilitează trebuie să
asigure respectarea prevederilor Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372 / 2005
privind performanţa energetică a clădirilor.
Pentru clădirile existente, diferenţa între valoarea facturilor faţă de clădiri asemănătoare la care
s-au luat măsuri trebuie să constituie un element de prim ordin pentru luarea unor măsuri fără
costuri sau cu costuri reduse pentru economisirea energiei termice: montarea geamurilor lipsă
sau sparte la spaţiile comune, asigurarea închiderii uşilor de acces în blocuri, evacuarea apei din
subsolul blocurilor, înlocuirea robinetelor defecte, termoizolarea conductelor, spălarea periodică
a corpurilor de încălzire, îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor
către interiorul încăperii, montarea în spatele radiatoarelor, pe faţa interioară a peretelui exterior,
a unei plăci izolatoare şi reflectorizante pentru creşterea eficienţei corpului de încălzire (fără însă
a împiedica cedarea de căldură prin convecţie), înlocuirea robinetelor de la radiatoare cu robinete
cu cap termostatic, montarea pe radiatoare a repartitoarelor de costuri (de fapt aparate de
înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), reechilibrarea hidraulică a instalaţiei interioare
de încălzire prin montarea, acolo unde este cazul, a unor dispozitive de reglaj adecvate.
Pe parcurs, se va putea trece la realizarea unor măsuri mai complexe şi mai costisitoare de
economisire a energiei termice, economisire cuantificată prin determinările contoarelor de
încălzire şi apă caldă menajeră, atât pentru instalaţii (înlocuirea corpurilor de încălzire şi a
conductelor interioare etc.), cât şi pentru anvelopa clădirii (montarea de tâmplărie cu rupere de
punte termică şi geam termoizolant tip termopan, termoizolarea anvelopei: pereţi exteriori, terase,
planşee peste subsol), montarea unor instalaţii de preparare solară a apei calde menajere. Aceste
măsuri presupun costuri ridicate, dar şi un interes de durată din partea locatarilor atât pentru
reducerea cheltuielilor, cât şi pentru ca nu numai apartamentul în care locuiesc, dar şi întregul
bloc să poată fi locuit şi în viitor în condiţii corespunzătoare.
În concluzie, alimentarea cu energie termică pentru încălzirea şi asigurarea cu apă caldă
menajeră a consumatorilor urbani (locuinţe şi clădiri din sectorul terţiar) din sisteme centralizate
(SACET) trebuie (re)dimensionată în situaţia de a alimenta toţi consumatorii prevăzuţi iniţial,
astfel încât să-i poată prelua din nou. Aceasta nu se poate face însă fără o reabilitare a sistemelor
de producere , distribuţie şi utilizare a agenţilor termici, prin montarea unor echipamente
performante şi printr-o reducere semnificativă a pierderilor pe distribuţie şi la consumatori, în
paralel cu obţinerea unui raport optim servicii oferite / preţ.

93
In toate cazurile, deşi cheltuielile cu reabilitarea instalaţiilor termice sunt amortizate mult mai
repede, totuşi trebuie realizată şi izolarea termică suplimentară a clădirilor. Reabilitarea
instalaţiilor termice trebuie însoţită de o reabilitare a anvelopei clădirilor deservite, astfel încât să
se asigure un consum judicios de energie termică pentru încălzire în perioada de iarnă şi unul de
răcire pentru perioada de vară. La clădirile noi, încadrarea în prevederile actualelor norme privind
consumurile energetice este obligatorie, fiind deci obligatorie realizarea unor structuri
constructive care să asigure prin construcţie o izolare termică corespunzătoare. Din această cauză
sunt nerecomandate clădirile cu suprafeţe vitrate foarte mari, care au inerţie termică foarte mică
şi care nu pot funcţiona decât cu alimentare continuă cu agenţi termici şi cu consumuri energetice
nejustificat de mari.
In ceea ce priveşte sistemele de cogenerare (inclusiv actualele sisteme de termoficare), la
reabilitarea lor şi a consumatorilor racordaţi, ca şi a celor noi sau care vor dori în viitor
rebranşarea, în viitor trebuie pus accentul pe sistemele de alimentare cu 2 conducte de agent
primar (apă fierbinte), schimbătoarele de căldură pentru coborârea temperaturii şi presiunii
agentului termic, ca şi prepararea apei calde menajere, urmând a se realiza în puncte termice
compacte (de clădire individuală, bloc, scară de bloc, de tip mural), existând capacităţi pentru o
gamă foarte largă de debite.
In zonele în care se utilizează pentru încălzire combustibilul solid (lemne şi cărbuni), utilizarea
acestora trebuie să se facă cu randament cât mai ridicat, folosind tipuri de sobe care să permită
arderea în cât mai mare măsură a deşeurilor agricole ca atare sau după o prelucrare sumară.
In acest context trebuie menţionate cazanele funcţionând pe peleţi de lemn (care sunt produşi din
rumeguş sinterizat), precum şi cele funcţionând pe principiul gazeificării lemnului.

4.4.3.UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

In ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), în judeţul Arad la ora
actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficienţă energia geotermală, solară, eoliană şi cea
rezultată din descompunerea biomasei.
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea
calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin
creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi
dezvoltarea mediului de afaceri.
Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să îşi
reducă cu 20% emisiile de CO2, să crească eficienţa energetică cu 20% şi, de asemenea, să
mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la 20%.
In judeţul Arad, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate într-o zonă care bordează graniţa
de vest, între văile Crişului Negru şi Mureşului, dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură,
la Curtici şi Nădlac.
Adâncimea medie a sondelor de extracţie este circa 1500 m, iar temperatura medie a apei 65oC.
Debitul mediu pe sondă este de 8 l/s, iar mineralizaţia totală a apei de 2…5 g/l.
Pentru valorificarea cât mai completă a apelor geotermale se utilizează scheme în trepte. In acest
scop pot fi avute în vedere următoarele domenii de valorificare:
· Incălzirea clădirilor, preparare apă caldă menajeră
· Agricultură: sere, solarii, culturi de alge; piscicultură
· Balneologie, agrement

94
 · Separare gaze combustibile
Valorificare chimică: extragerea substanţelor minerale utile
Cuplarea mai multor utilizatori ai energiei geotermale aflaţi în aceeaşi zonă poate conduce la
utilizarea mai completă a potenţialului energetic al acesteia (din punct de vedere al utilizării în cât
mai multe trepte, al folosirii unui debit cât mai constant etc.), la distribuirea cheltuielilor de
investiţie şi exploatare, dar şi al terenului ocupat de construcţiile aferente.
La utilizarea apelor geotermale reintroducerea în pânza freatică trebuie să se facă cu atenţie
pentru a regenera pânza acviferă, a nu polua straturile de apă freatică care poate fi sau este
utilizată în alte scopuri.
De asemenea, o utilizare corespunzătoare a potenţialului energetic al apelor geotermale trebuie să
conducă la o reinjectare a acestora în zăcământ cu o temperatură adecvată.
Zonele de câmpie şi cea subcarpatică din vestul României sunt zone cu potenţial din punct de
vedere al utilizării componentei termice a energiei solare atât datorită nivelului radiaţiei solare
(4700 – 5000 MJ/m2.an), cât şi climatului mai blând (temperatura de calcul pentru încălzire fiind
–12…–15oC). Astfel energia solară se poate utiliza nu numai pentru prepararea apei calde
menajere dar pot fi montate experimental (pentru început) şi sisteme solare pentru încălzire,
aceasta putând fi legată de dezvoltarea turismului ecologic.
Utilizarea energiei solare se poate face pentru început pentru prepararea apei calde menajere în
perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experienţei, să se treacă la alte utilizări:
încălzirea spaţiilor, producerea energiei electrice, procese tehnologice, mică industrie.
Este de subliniat faptul că, deşi aportul de energie solară este mai redus decât în zonele de sud ale
ţării, totuşi orientarea spre vest oferă două avantaje principale în perioadele de maxim de vară:
încălzirea apei menajere la o temperatură mai scăzută (reducându-se, într-o anumită măsură
pericolul supraîncălzirii) şi atingerea maximului de temperatură după amiaza în orele mai
apropiate de maximul de consum din orele serii.
Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe
acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este
practic inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de
utilizare. O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor
de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în
regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Deoarece prepararea a.c.m. cu energie solară este
concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind
necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică.
Este de remarcat faptul că problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind
folosite sistemele folosite la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice.
Din punct de vedere al principiului de funcţionare folosit de captatoare, există:
· Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate,
presiunea la punctele de consum fiind asigurată de înălţimea la care se află
amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru
activităţi sezoniere şi case de vacanţă.
· Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele funcţionează la
presiunea reţelei exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei
calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistenţă electrică
încorporată cu funcţionare automată.

95
 · Captatoare fără rezervor – acestea se utilizează în instalaţii mai complexe sau de
capacităţi mai mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii
deservite sau în subteran. Pot fi folosite chiar şi în instalaţiile de încălzire a
locuinţelor şi pentru alimentarea piscinelor. Montate în baterii pot asigura apa
caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului. Alimentând un boiler
cu două serpentine, una cu agent termic preparat clasic şi cealaltă cu agent
termic preparat solar, există posibilitatea alimentării cu apă caldă la parametrii
doriţi în orice moment.
Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi
folosite şi iarna, putând încălzi apa până la temperaturi de peste 120oC, fiind mult mai eficiente
decât colectoarele plane. In zilele însorite de iarnă pot încălzi apa la temperatura necesară unui
duş (circa 35oC).
Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu
instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de
siguranţă şi confort această energie.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor
fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale.
Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş
sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului), scăderea continuă a
preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în acumulatoare
sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca reclamă
pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi
educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică. Investiţiile care s-ar face
în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme
fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întreţină în
bună stare de funcţionare.
La ora actuală 1 m2 modul poate produce o putere de 1 kWp (pick – la vârf), preţul de investiţie
fiind de circa 2,5 €/ Wp, estimându-se o scădere a preţului la circa 1 € / Wp în anul 2010.
In ceea ce priveşte energia eoliană, fiecare kWh de electricitate produsă prin energia vântului
reduce poluarea cu circa 1 kg de CO2, de asemenea, înlăturându-se poluarea cu pulberi, SO2 şi
oxizi de azot (NOx).
În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul eolian declarat al ţării
noastre este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de
aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi
trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică. De asemenea în
strategie se propune instalarea a 120 MW până în anul 2010 şi a încă 280 MW până în anul 2015.
Pornind de la potenţialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de dezvoltare
energetică este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial care este mult mai
mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi de condiţiile de
valorificare pe piaţa energiei.
De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu, pe
baza datelor tehnologice şi economice cunoscute astăzi şi considerate şi ele valabile pe termen
mediu.
Pentru evaluarea potenţialului eolian al României a fost întocmită o hartă a vântului ţinând cont
de rezultatele obţinute la staţiile meteorologice, prin măsurarea celor doi parametri ai vântului,

96
direcţia şi viteza, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la
înălţimea de 10 m deasupra solului.
Pornind de la rezultatele astfel obţinute, zona judeţului Arad se încadrează în arealul în care
viteza vântului se situează între valorile 2…3 m/s.
Dar recomandările UE n domeniu, precum şi practica actuală, a dovedit însă că viteza de la care
este rentabilă exploatarea vântului ca resursă energetică trebuie să se refere la viteza vântului de
la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat în prezent de obicei la înălţimi mari
(50, 70, 80, 90 m deasupra solului). Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliană a României care
cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălţimea de 50 m deasupra solului.
Pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza medie a vântului să depăşească 3,5 m/s,
(optim fiind ca viteza vântului să fie cel puţin egală cu 4 m/s), la nivelul standard de 10 metri
deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul staţiilor meteorologice), viteze
medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând zonele respective neinteresante din
punct de vedere eolian.
Potenţialul tehnic amenajabil depinde atât de potenţialul intrinsec al vântului, cât şi de densitatea
de amplasare a turbinelor şi se defineşte ca puterea utilizabilă pe unitatea de suprafaţă de teren şi
se exprimă în W/m2. Valorile caracteristice care indică potenţialul tehnic amenajabil al unor zone
cu potenţiale energetice bune sunt de ordinul 0.5…1,5 W/m2.
Extinderea utilizării energiei eoliene are asupra mediului înconjurător atât efecte pozitive, cât şi
efecte negative. Amploarea implementării viitoare a acestei tehnologii se bazează pe succesul
maximizării efectelor pozitive şi minimizării celor negative. Efectele directe şi indirecte ale unei
tehnologii energetice provin din fiecare etapă a dezvoltării: fabricarea echipamentului şi
instalarea lui, funcţionarea productivă a instalaţiei şi procesul de dezafectare. Energia eoliană, ca
de altfel asemenea multor tehnologii bazate pe surse de energie regenerabilă, este de aşteptat să
producă cele mai multe din efectele ei în timpul fazei de execuţie în care se concentrează
majoritatea cheltuielilor, şi anume: efectele de mediu legate de procurarea materialelor şi
riscurilor asupra mediilor în care se desfăşoară activităţile industriale. Pe de altă parte, aceste
efecte sunt comune şi altor industrii, astfel că ele pot fi evaluate destul de precis. Această
observaţie este valabilă şi pentru celelalte faze, de instalare şi de funcţionare, pentru care efectele
sunt de asemenea similare cu acelea ale întreprinderilor obişnuite. Pentru depozitarea finală a
echipamentelor (postutilizarea) trebuie să se considere numai demontarea şi depozitarea sau
reciclarea materialelor, deoarece efectele pe termen lung nu constituie o problemă în acest caz
(spre deosebire de radioactivitatea în cazul centralelor nucleare).
Este de subliniat că, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4/2007 al preşedintelui A.N.R.E.
pentru aprobarea Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
aferente capacităţilor energetice, distanţa de siguranţă aferentă instalaţiilor eoliene faţă de clădiri
locuite este de 300 m pentru clădiri izolate, această distanţă trebuind să fie mărită la cel puţin 500
m pentru zone cu mai mult de 5 clădiri.
Utilizarea biomasei are în componenţă şi utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a
resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul
estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Arad este de 787 TJ, în timp de consumul
anual este de 456 TJ.
Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele presupunând
pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar, distanţe de protecţie,

97
dar şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici preparări ale hranei, ce
pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei electrice.
Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau
păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.
In cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn,
coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure. De
asemenea se pot folosi coji de seminţe şi, chiar, porumb boabe. O atenţie specială trebuie
acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât
să rezulte peleţii de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă
avantajul lipsei pericolului de explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea
combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o
funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu
structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a
energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru
funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în
paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru
evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.
Sursele de energie geotermală şi cele eoliene trebuie să fie precedate de studii de
specialitate amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ
experimentale pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii
înainte de a se trece la o utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită
zonă nu pot fi extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe
puncte de vedere.
La aceste tipuri de energie regenerabilă trebuie avut în vedere şi modul de utilizare cum ar fi, de
exemplu: ce se întâmplă în perioada de vară cu apele geotermale dintr-un zăcământ deschis şi
care sunt posibilităţile de stocare şi livrare către Sistemul Energetic Naţional a energiei electrice
produse de turbinele eoliene.

4.4.4.ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Aşa cum s-a arătat la subcapitolul „Alimentarea cu energie termică”, asigurarea energiei termice
devine tot mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, atât la nivelul întregii ţări, cât
şi al localităţilor în care sunt instalate sau în care se există posibilitatea realizării sistemelor de
distribuţie a gazelor naturale.
In Municipiul Arad existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale constituie la ora
actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie
un avantaj imediat din punct de vedere al unei părţi a consumatorilor.
Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale a circa 41% dintre apartamente constituie
o dezechilibrare a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire, dar o încărcare apreciabilă
a sistemului de distribuţie a gazelor naturale, în special în zonele mai îndepărtate de staţiile de
reglare de sector (SRM).
Soluţia microcentralelor termice de apartament şi cea a centralelor termice de bloc / scară de bloc
prezintă avantaje şi dezavantaje, cele principale fiind prezentate mai jos:

98
La sistemul de încălzire cu centrale termice individuale pentru fiecare consumator (inclusiv
microcentrale termice de apartament), avantajele sunt:
· Posibilitatea echipării apartamentelor cu surse de încălzire proprii pe măsura dării
lor în funcţiune, a schimbării proprietarului sau destinaţiei, ţinând seama de
cerinţele celui care va ocupa spaţiul;
· Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de
energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru
prepararea hranei;
· Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale,
prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal), păstrând un
randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant nivelul emisiilor de
noxe pe întregul domeniu de funcţionare.
· Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către
fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi
de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.
· Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie agenţi termici amplasate în zonă, dar şi în
clădirile tip bloc (reţele de agent termic primar, respectiv secundari: apă caldă de
încălzire şi apă caldă menajeră)
Dezavantajele constau în:
· Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor
de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică ;
· Necesitatea realizării unei izolări termice sporite între apartamentele din clădirile
condominiale pentru a asigura un confort termic corespunzător şi a limita influenţa
modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un spaţiu asupra celor învecinate;
· Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale la clădirile
condominiale
· Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă
apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.
· Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic dintre
schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al
microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităţilor corecte de service şi a
dedurizării apei din instalaţie)
In cazul alimentării imobilului de la o centrală termică comună, soluţia prezintă în plus
următoarele avantaje:
· Eliminarea punctelor de foc de la apartamente şi reducerea poluării mediului, în
primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit;
· In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea aparatelor
de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu
„repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un program de calcul
corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor de căldură de cca. 20-
25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.
Dezavantajele sunt legate de:
· Realizarea concentrată în spaţiu şi timp a construcţiilor pentru a justifica tehnic şi
economic realizarea unei investiţii de amploare având cost ridicat;

99
 · Necesitatea prevederii spaţiilor şi lucrărilor pentru reţelele termice, precum şi a
spaţiilor în clădiri pentru punctele termice şi conductele şi coloanele de distribuţie a
agenţilor termici;
· Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic
primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile
accidentale sau programate în funcţionare;
· Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor
pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;
· Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la
nivel de consumator
Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie
termică, concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va
conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură
şi apă caldă menajeră, principalele elemente care conduc la această situaţie sunt :
· creşterea continuă a preţului gazelor naturale,
· introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de
folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor,
· scăderea siguranţei în funcţionare a echipamentelor funcţionând pe gaze
naturale după o folosire de circa 10 ani,
· creşterea posibilităţilor tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din
spaţiile locuite (inclusiv prin setarea robinetelor termostatate astfel încât debitul
de agent termic să nu poată fi închis complet) ,
· izolarea termică a clădirilor şi reabilitarea instalaţiilor interioare,
· egalizarea preţului dintre kWh livrat de SACET şi cel rezultat din arderea
gazelor naturale,
· creşterea posibilităţilor financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu
mai fie nevoiţi să se debranşeze etc.

Consumatorii individuali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale pot opta

pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind
recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu
debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h care conferă siguranţă sporită în funcţionare şi randament ridicat.
La consumatorii din apartamentele din clădirile condominiale racordate la sisteme centralizate,
dar care şi-au instalat centrale termice murale funcţionând pe gaze naturale, avantajele actuale se
vor diminua probabil cu evoluţia preţului gazelor, soluţia de perspectivă fiind realizarea unor
distribuţii de apartament racordate la SACET prin intermediul unor module termice murale care
să conţină echipamentele de transformare a parametrilor agentului termic de încălzire, preparare
apă caldă menajeră şi aparatura de măsură şi reglare.
In ceea ce priveşte noile zone de dezvoltare din cadrul judeţului, pentru alimentarea cu energie
termică, la alegerea soluţiei optime se va putea opta între alimentarea centralizată cu surse de
cogenerare şi alimentarea individuală, soluţia concretă fiind aleasă ţinând seama de faptul că în
cazul unui program complex pentru clădirile propuse, este avantajoasă asigurarea cu energie
termică cu surse funcţionând pe gaze naturale la fiecare consumator, avantajele fiind
următoarele:

100
 · Realizarea surselor, precum şi a conductelor de distribuţie şi branşamentelor de
gaze în funcţie de etapizarea în timp şi spaţiu a lucrărilor în diversele zone
funcţionale
· Asigurarea parametrilor necesari ai agentului / agenţilor termici (apă caldă, apă
fierbinte, apă caldă de consum, abur de joasă sau medie presiune, aer cald,
încălzire prin radiaţie etc) prin montarea unor echipamente adecvate
· Asigurarea debitului instalat de energie termică şi al celui necesar instantaneu
prin reglaje simple şi care, practic, nu afectează alţi consumatori (la un debit
instalat de gaze calculat corespunzător)
· Livrarea energiei termice în funcţie de orarul dorit de fiecare consumator
· Stabilirea confortului şi utilizărilor energiei termice în funcţie de posibilităţile
financiare ale investitorului şi ale utilizatorului final.
· Posibilitatea facilă a contorizării energiei termice şi combustibilului utilizat
printr-un singur contor la nivelul fiecărui consumator iniţial, dar şi a celor care
vor apare pe parcursul utilizării construcţiilor.
Distribuţia de gaze naturale poate satisface în condiţii optime în prezent aceste deziderate privind
alimentarea cu energie termică a consumatorilor care urmează a fi edificaţi.
Există şi o serie de dezavantaje ale utilizării gazelor naturale, cele mai importante fiind:
· Consumarea unui combustibil fosil valoros în curs de epuizare, cu utilizări în
multe domenii, pentru producerea unor agenţi termici cu temperatură relativ
scăzută,
· Existenţa unei multitudini de puncte de foc care trebuie supravegheate, chiar
dacă sursele termice au funcţionare automată,
· Necesitatea realizării unor reţele şi staţii de reglare care să fie dimensionate în
funcţie de consumatorii propuşi în diversele zone funcţionale ale parcului
industrial şi care, în lipsa unui developer unic, nu vor putea fi stabilite cu
exactitate în faza în care trebuie realizate reţelele coordonat cu trama stradală
· Scăderea presiunii în sistemul naţional de transport al gazelor naturale la
temperaturi exterioare minime şi necesitatea depozitării unor combustibili
alternativi (combustibil lichid, GPL) la consumatorii importanţi,
· Poluarea aerului datorată emisiilor de CO2, CO, NOx, SO2 etc.
· Creşterea în timp a preţului gazelor naturale, inclusiv prin plata unei taxe
pentru poluarea mediului

In situaţia amplasării grupate în timp şi spaţiu a consumatorilor, este preferabilă realizarea unor
surse de energie electrică şi termică funcţionând în cogenerare, fiind recomandată şi
utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală, biogaz) încorporate în
sisteme hibride.
Soluţia de alimentare cu energie termică a acestor consumatorilor racordaţi la surse de energie
funcţionând în cogenerare se bazează pe varianta utilizării punctelor termice modulate compacte
locale cu capacităţi termice adecvate pentru prepararea apei calde de încălzire şi a apei calde de
consum menajer sau cu utilizări tehnologice.
Având scheme de racordare variate (a.c.m. în paralel cu încălzirea, a.c.m. în serie cu încălzirea,
încălzire directă şi a.c.m. în paralel, prepararea a.c.m. în regim instant sau în regim cu acumulare)
aceste module termice pot asigura la consumatori un necesar de a.c.m. între 35… 1600 kW (în

101
regim instant), 25…1350 kW (în regim cu acumulare), respectiv de încălzire între 20…4500 kW
(3,9 Gcal/h).
Este important de menţionat, de asemenea, că agentul termic cu temperatura de 70…80 ºC ,
utilizat la răcirea condensatorului centralei în cogenerare în perioada de vară, poate fi folosit
pentru producerea apei răcite pentru climatizarea spaţiilor în varianta cu absorbţie, având în
vedere că varianta cu compresie necesită puteri electrice mari, care pot conduce la întreruperi ale
alimentării cu energie electrică la temperaturi exterioare ridicate.
Atât pentru racordarea punctului termic modular, cât şi pentru racordarea instalaţiei de apă răcită
cu absorbţie sunt necesare doar 2 conducte de apă fierbinte care, în montaj preizolat, sunt uşor de
pozat şi necesită distanţe de protecţie de circa 1 m.
In conformitate cu prevederile Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime
admise pentru conductele subterane de distribuţie de presiune redusă sunt:
· Conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm
· Branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm
Pentru zona de locuinţe individuale se propune realizarea unui branşament prevăzut cu regulator
de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate. Se micşorează astfel numărul
de branşări la conducta publică de distribuţie, precum şi numărul de traversări ale străzii,
conducta de gaze fiind amplasată de obicei pe o latură a străzii, opusă aceleia pe care se află
conducta de alimentare cu apă.
Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează
numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de
următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.
Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară
anticorozivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m
de la generatoarea superioară.
Se recomandă ca, pentru conductele de distribuţie montate subteran, să fie utilizate conductele de
polietilenă, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de montare.
In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe
suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor,
branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc.
Este necesar ca pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a
celorlalte reţele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi
lotizările proiectate.
Conductele de repartiţie şi distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi instalaţiile
interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către
organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 /
2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
La instalaţiile de utilizare a gazelor naturale este obligatoriu a fi respectate prevederile
Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale, dintre care menţionăm următoarele:
· Incăperile în care vor fi amplasate centralele termice vor corespunde din punct de
vedere al volumului, suprafeţei vitrate şi ventilării prevederilor Normelor tehnice
pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT – DPE

102
 –01/2004 elaborate de ANRGN şi, din punct de vedere al structurii, prevederilor
Normativului P 118-1999 de siguranţă la foc a construcţiilor.
· Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de
construcţie specială (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare
automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% CH4 în aer, care acţionează asupra
robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzătoarelor.
Această prevedere este valabilă şi pentru celelelte încăperi în care sunt amplasate
aparate consumatoare de gaze naturale, inclusiv bucătăriile locuinţelor.
· Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se vor prevedea măsuri
de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale la trecerile subterane ale
instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice,
CATV etc) prin pereţii subterani ai clădirilor racordate la sistemul de distribuţie de
gaze naturale. De asemenea, se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeele
subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în
caz de infiltrare a acestora în subsol. Este interzisă racordarea la sistemul de
distribuţie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare
prevăzute mai sus.

Utilizatorul final (beneficiarul) fiecărei centrale termice trebuie să respecte cerinţele Prescripţiei
tehnice ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare
de combustibili gazoşi” privind:
· Montarea / instalarea
· Punerea în funcţiune (PIF)
· Service-ul şi repararea
· Verificarea tehnică periodică şi autorizarea funcţionării
· Garanţia şi siguranţa în exploatare
· Exploatarea
Pentru aceasta fiecare utilizator final trebuie să deţină autorizaţie de funcţionare, autorizarea
făcându-se de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în funcţiune şi periodic, cel puţin o
dată la 2 ani.

4.4.5. RETELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE ŞI FLUIDE COMBUSTIBILE

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune sunt amplasate în zonele de sud şi vest
ale judeţului Arad, alimentând localităţile importante amplasate de-a lungul traseelor acestora.
Alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor magistrale de înaltă presiune care
urmăresc la ora actuală două direcţii :
· din zona centrală a Transilvaniei prin intermediul conductei de transport DN
500mm Ernei – Corunca – Coroi – Botorca – Simeria – Haţeg – Jupa – Recaş –
Arad,
· din zona de nord vest a ţării prin intermediul conductei DN 400 mm Satu Mare –
Abrămuţ – Salonta, respectiv DN 500 mm, Salonta – Arad (conductă care este în
legătură la Medieşul Aurit şi cu racordul la sistemul Rusia – Europa Occidentală la
Hust – Ucraina)

103
In ceea ce priveşte legătura cu Europa Ocidentală prin intermediul conductei Arad – Szeged, se
preconizează ca aceasta să fie dată în folosinţă în anul 2010 având DN 600 mm şi o capacitate de
transport de 180.000 m3/h.
In perspectivă, dezvoltarea sistemului de transport a gazelor naturale trebuie să se facă în
concordanţă cu cerinţele de înfiinţare a noi distribuţii de gaze naturale în primul rând în oraşele
sau centrele intercomunale fără astfel de distribuţii, precum şi în noile zonele cu potenţial de
dezvoltare.
O primă zonă în care se poate extinde alimentarea cu gaze naturale o constituie zona văii
Mureşului, la est de Lipova (care în prezent proiect privind alimentarea cu gaze naturale prin
intermediul unui racord propriu), de unde conducta de transport se poate amplasa astfel încât să
facă joncţiunea cu magistrala DN 500 mm la Simeria.
O altă zonă o reprezintă valea Crişului Alb, unde conducta de transport poate ajunge la Sebiş.
Amplasarea conductelor de transport se va putea face în principal pe văile râurilor, al căror curs
este în general est - vest. De fiecare dată trebuie însă întocmit un studiu de fezabilitate privind
presiunea de transport a gazelor (înaltă sau medie), fiecare dintre ele având avantaje şi
dezavantaje specifice, de care trebuie ţinut seama în contextul actual, când terenurile sunt
proprietate privată.
Aşa cum s-a arătat mai sus, este recomandabil ca, dacă este posibil, alimentarea cu gaze naturale
să fie cuplată cu alte surse de energie termică, în special surse de energie regenerabilă : energia
solară, fotovoltaică, eoliană, biomasa şi cea geotermală (sisteme hibride), atât pentru
economisirea combustibililor fosili, cât şi pentru reducerea emisiilor de gaze nocive.
In ceea ce priveşte zona de est a judeţului, zonă muntoasă, cu localităţi aflate la mari distanţe şi
cu densitate redusă a populaţiei, nu este justificată la ora actuală înfiinţarea de distribuţii de gaze
naturale şi nici dezvoltarea reţelei de transport (de înaltă sau medie presiune).
In conformitate cu prevederile Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia
conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994, a cărui valabilitate
a încetat în 2006, distanţa de siguranţă a locuinţelor izolate şi centrelor populate faţă de
conductele de gaze de înaltă presiune era de 50 m.
In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea
conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia
preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006, care au înlocuit
ND 3915/1994, în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor de transport de înaltă
presiune şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, s-au instituit
zone de siguranţă şi de protecţie în care se impun terţilor restricţii şi interdicţii.
Zonele de siguranţă şi de protecţie se stabilesc de către SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în
conformitate cu clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri
(existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu
lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de
evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale
conductei şi se măsoară din axul conductei. Pentru conductele având 300 mm < DN≤ 500 mm,
lăţimea zonei de protecţie este de 2 x (4,0 m).
In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care
exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise

104
construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează
activităţi de natură a periclita integritatea conductei.
Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei
conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un
fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va
stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport,
care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de
dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m,
având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de
urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.
In ceea ce priveşte amplasarea SRMP cu P > 6 bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi
ocupate de oameni este de minim 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.
Este de asemenea de menţionat faptul că există posibilitatea reducerii distanţei de siguranţă la 5
m cu condiţia montării unor conducte cu grad de protecţie sporit, lucrare care, în general, se face
pe cheltuiala beneficiarului lucrărilor de construcţie din zonă.
Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul
gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei S.N.T.G.N.
TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ - Str. Constantin Motaş nr. 1 prin intermediul EXPLOATARII
TERITORIALE ARAD, Str. Poetului nr. 56, telefon 0257-28 90 92.
În localităţile următoare şi extravilanul acestora, întrucât întreţinerea şi exploatarea reţelelor de
gaze naturale este deţinută de E.ON Gaz Distribuţie –CO Arad este obligatorie solicitarea
avizelor de principiu pentru începerea oricăror lucrări: Arad, Chişineu-Criş, Nădlac, Sântana,
Pecica, Tudor Vladimirescu, Horia, Cicir, Mândruloc, Fântânele, Zădăreni, Livada, Sânleani.
De asemenea, la punerea în posesie a foştilor proprietari conform Legii fondului funciar nr.
18/1991 cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005 şi la întocmirea actelor de vânzare –
cumpărare trebuie să se indice servituţile pe care le generează conductele şi/sau obiectivele din
sectorul gazelor naturale amplasate pe respectivele terenuri.
In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de transport şi cea de
distribuţie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional, iar lucrările de
realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor de
transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.
Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea publică a statului,
fiind de importanta strategică.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, operatorul
SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul sa folosească, cu acordul autorităţii
publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele
sistemelor, precum si cele utilizate pentru lucrarile de execuţie, exploatare, intreţinere si reparaţii.
In cazul terenurilor proprietate privată, legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările
ulterioare – Legea 247 / 2005) prevede că ocuparea terenurilor necesare remedierii
deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la conductele de
transport a gazelor care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile,

105
se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu
aprobarea prefecturii judeţului. In toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire
pentru daunele cauzate.
La identificarea şi respectarea regimului de protecţie aferent obiectivelor sau sistemelor din
sectorul petrol şi gaze naturale se va ţine cont de prevederile Ordinului comun MEC/MTCT/MAI
nr. 47/1203/509 din 21.07.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea
autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul
petrol şi gaze naturale.

Fluide combustibile
In judeţul Arad S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI este unicul concesionar al SNTTGCE şi
administrează pe teritoriul judeţului, în zona oraşului Pecica, o rampă de încărcare ţiţei şi
conducte de transport ţiţei, gaze, apă tehnologică cu instalaţiile aferente.
Pentru menţinerea în siguranţă a SNTTGCE este necesar să se solicite avizul societăţii S.C.
CONPET S.A. PLOIEŞTI pentru lucrările amplasate în zona de siguranţă a conductelor, în
următoarele situaţii:
- la introducerea în intravilan a terenurilor
- eliberarea Certificatelor de Urbanism şi a Autorizaţiilor de construire
- avizare documentaţiilor de urbanism de tip PUG sau PUZ.
În conformitate cu Ordinul nr. 196/2006 zona de siguranţă la conducta de transport ţiţei este de
10 m de o parte şi de alta a conductei. În această zonă este interzisă efectuarea oricăror lucrări de
construcţii şi montaj, chiar cu caracter provizoriu.

4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII (planşa 5)

Strategia dezvoltării sectorului de telecomunicaţii
Obiectiv:
Crearea unor reţele de telecomunicaţii care să satisfacă cerinţele actuale şi de viitor.
Direcţii de acţiune:
- Stimularea dezvoltării rapide a sectorului de telecomunicaţii bazat pe cele mai noi tehnologii
şi aplicaţii în domenii.
- Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării
infrastructurii în bandă largă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale.
- Conectarea la Internet de mare viteză a şcolilor, institutelor de cercetare, bibliotecilor,
muzeelor etc.
- Crearea şi extinderea de către operatorii alternativi a unor reţele de acces la utilizatorii finali,
în scopul evitării interconectărilor cu reţeaua Romtelecom.
Înfiinţarea de noi telecentre săteşti (două telefoane, două calculatoare, legate la Internet şi un
aparat fax) pentru comunităţile din localităţile Siad (comuna Craiva), Măgulicea, Vidra (comuna
Vârfurile).

106
5. ZONIFICAREA TERITORIULUI
Zonificarea teritoriului constituie suportul pentru realizarea obiectivului major al amenajării
teritoriului, respectiv dezvoltarea spaţială echilibrată şi armonioasă a reţelei de localităţi,
activităţilor economice, infrastructurii tehnice şi sociale, în relaţie cu resursele naturale ale
judeţului.
Obiectiv: asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea
superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare
teritorială.
Elementele de zonificare a teritoriului sunt prezentate împreună cu structura activităţilor în Planşa
nr. 6.
Pentru evidenţierea potenţialului de dezvoltare al teritoriului se propune o zonificare având în
vederea elemente: structura fondului funciar, activităţile economice, structura socială,
infrastructura majoră, şi rolul teritorial al localităţilor.
Zona de vest- ce cuprinde Câmpia Crişurilor, Câmpia Aradului şi Câmpia Vingăi. Se
caracterizează printr-un potenţial de dezvoltare bogat şi variat: preponderenţa terenurilor arabile
cu condiţii pedoclimatice favorabile agriculturii; o densitate mare de centre urbane cu economie
bazată pe industrie prelucrătoare (Arad, Chişineu Criş, Ineu, Pecica, Sântana, Lipova) şi local
extractivă (Pecica); creşteri de populaţie, densitate realtiv mare a infrastructurii de tehnice şi de
transport cu perperctiva dezvoltării reţelelor magistrale, relaţii transfrontaliere cu Ungaria,
potenţial turistic datorat prezenţei monumentelor istorice, vechimii localităţilor (Arad, Ineu,
Lipova), varietăţii culturale (interferenţelor culturale ale populaţiei multietnice) resurselor
hidrografice, zonelor naturale valoroase (Parc natural, Lunca Mureşului, Zonele avifaunistice,
ZNP de importanţă naţională) s.a.
Direcţii de acţiune şi măsuri specifice zonei:
- Diversificarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor de transport şi a celor conexe în
localităţile adiacente reţelei majore rutiere şi feroviare: Arad, Curtici, Nădlac, Pecica,
Iratoşu, Dorobanţi, Pilu, Grăniceri; Chişineu Criş, Şimand, Socodor, Zerind, Şintea
Mare, Sepreuş Apateu, Mişca, Zimandu Nou, Livada, Şofronea, Vinga, Şagu, Şemlac,
Secuşigiu, Seitin;
- Diversificarea producţiei agricole prin creşterea productivităţii terenurilor, creşterea
varietăţii producţiei vegetale, relansarea sectorului zootehnic;
- Dezvoltarea capacităţilor turistice în localităţile Nădlac, Curtici, Pecica, Ineu, Sântana,
Chişineu Criş, Macea, Sântana; reabilitarea şi modernizarea staţiunii Lipova Băi;
- Creşterea performanţelor industriei prelucrătoare îndeosebi ramurile de tradiţie(textile,
mobila, construcţii de maşini)
- Dezvoltarea industriei extractive (Pecica, Turnu)
- Crearea de parcuri industriale şi tehnologice în Arad şi localităţile Pecica, Chişineu
Criş;
- Dezvoltarea centrelor de cercetare-dezvoltare- inovare în Municipiul Arad;

107
 - Crearea unor poli de aglomerări urbane transfrontaliere în relaţie cu centrele urbane
situate în zona frontalieră atât din România cât şi din Ungaria: Nădlac- Şeitin, Semlac,
Nagylak, Csanadpalota; Battonya- Turnu, Peregu Mare; Gyula-Vărşand, Pilu.
Zona Podgoria Aradului-se întinde de-a lungul axului format de DJ 709 şi este consemnată cu
tradiţii viticole din perioada dacică (Şiria, Covăsânţ, Cuvin).
Potenţialul de dezvoltare este specific şi se referă la valoarea economică şi culturală a zonei
alcătuită din localităţile de pe axul DJ 709 : oraş Pâncota şi comunele Şiria, Covăsânţ, Ghioroc,
Păuliş.
Direcţii de acţiune şi măsuri specifice zonei:
- relansarea economică a Podgoriilor prin atrageri de capital, modernizare, marketing
- dezvoltarea turistică a localităţilor, prin turism uval şi cultural determinat de prezenţa
cetăţilor medievale, castele, case memoriale, tradiţii în viticultură, minerit. Obiective:
Muzeul viei şi al vinului Ghioroc (castelul Grassalkovich), Muzeul tramvaiului
electric, Muzeul apicol Miniş, Cetatea Şiria, Castelul Bohus (Şiria), Castelul
Solymosy (Mocrea), Muzeul Ioan Slavici şi Emil Monţia (Şiria) cramele vechi din
Miniş,
- sprijinirea formelor complexe de învăţământ-cercetare-dezvoltare în Staţiunea de
cercetări viticole Miniş
- creşterea accesibilităţii zonei prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport; relansarea
formelor originale de transport- reabilitarea traseului tramvaiului electric, transport
naval pe Mureş, ciclism şi alte forme tradiţionale.
Zona Codru Moma- situată în depresiunea Zarandului şi pe partea nordică a culoarului Crişului
Alb şi având potenţial agro-indistrial, silvic.
Zona este marcată de fenomene negative demografice şi declin economic. Reţeaua de localităţi
cuprinde doar o localitate urbană, Sebiş şi puţine sate cu potenţial demografic/dezvoltare
economică (Gurahonţ, Beliu, Buteni).
Atuurile zonei se referă la cadrul natural favorabil dezvoltării turismului şi existenţa unei
infrastructuri turistice, personal calificat în industria prelucrătoare, industria extractivă,
silvicultură şi construcţii, un fond etnografic bogat.
Direcţii de acţiune şi măsuri specifice zonei:
- susţinerea dezvoltării oraşului Sebiş astfel încăt să devină un real centru polarizator şi
de echilibru al zonei;
- dezvoltarea capacităţilor turistice (Moneasa, Dezna)
- relansarea ramurilor industriale tradiţionale;
- practicarea unei silviculturi durabile;
- stoparea declinului demografic prin măsuri de îmbunătăţire a accesibilităţii
localităţilor, dezvoltarea serviciilor, crearea de locuri de muncă atractive;
- valorificarea turistică a potenţialului cultural şi etnografic prin dezvoltarea
capacităţilor de cazare de mici dimensiuni şi a serviciilor conexe în toate comunele
din zonă

108
Zona Dealurilor Cigherului, Agrişului, Cuiedului, având tradiţii în cultivarea pomilor
fructiferi şi a viţei de vie (Buteni, Bârsa, Şilindia, Târnova, Tauţ, Chişindia).
Potenţialul specific agricol este completat de o podere mare a suprafeţelor forestiere.
Direcţii de acţiune şi măsuri specifice zonei:
- relansarea activităţilor agricole tradiţionale (cultivarea pomilor fructiferi) şi
valorificarea lor în industrie şi turism;
- diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale şi creşterea atractivităţii lor;
- dezvoltarea silviculturii şi valorificarea produselor pădurii;
- dezvoltarea turismului prin utilizarea potenţialului specific şi a tradiţiilor zonei şi
includerea localităţilor în trasee culturale judeţene;
- dezvoltarea serviciilor medicale şi de asistenţă socială;
- dezvoltarea infrastructurii tehnice creşterea accesibilităţii localităţilor;
- prevenirea şi protecţia terenurilor faţă de factorii de risc natural( alunecări de teren,
inundaţii, combaterea eroziunii solurilor).
Zona sud-estică a judeţului- delimitată îndeosebi pe baza gradului redus de dezvoltare semnalat
în etapele anterioare de studiu. Cuprinde partea montană (munţii Zarandului şi Munţii Huşului,
parţial Munţii Apuseni) şi Culoarul Mureşului, Dealurile Begăi şi Bulzei (partea de Banat a
judeţului). Oraşul Lipova , situat la extremitatea vestică a zonei este singurul centru industrial şi
de servicii avînd rol polarizator redus pentru un areal întins de localităţi rurale.
În zonă este inclus şi un areal cu tradiţii în cultivarea pomilor fructiferi (Zăbrani, Ususău, Vărădia
de Mureş, Bârzava, Conop, Şiştarovăţ)
Profilul economic este predominant agroindustrial şi forestier cu posibilităţi de dezvoltare a
turismului. In prezent se practică o agricultură cu performanţe reduse specifică zonelor montane,
activităţile industriale sunt slab dezvoltate, infrastructura tehnică şi socială deficitară, fenomene
demografice negative.
Zona are un bogat potenţial natural constituit din prezenţa pădurilor, a resurselor minerale, a
zonelor naturale valoroase de interes naţional şi comunitar, valori de patrimoniu cultural şi
etnografic. Localităţi unde se înregistrează dinamică a salariaţilor în sectoarele secundar şi terţiar:
Bârzava, Vărădia de Mureş şi Bata.
Direcţii de acţiune şi măsuri specifice zonei:
- creşterea rolului teritorial al oraşului Lipova şi dezvoltarea localităţilor cu rol de
echilibru în reţeaua de localităţi: Bârzava, Săvârşin;
- îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor de pe malul stâng al Mureşului (comuna
Ususău) prin construire unui pod la Bârzava;
- sprjinirea practicării unei agriculturi performante, dezvoltarea zootehniei şi
promovarea unei silviculturi durabile;
- dezvoltarea activităţilor industriei prelucrătoare şi sprijinirea acţivităţilor de
construcţii în puncte apropiate de traseul autostrăzii;
- diversificarea serviciilor prin dezvoltarea celor legate de transport odată cu realizarea
culoarelor majore de infrastrustură rutieră şi feroviară;

109
 - sprijinirea dezvoltării turismului prin modernizarea şi extinderea capacităţilor turistice
şi de servicii în staţiunea Lipova, precum şi dezvoltarea agroturismului în localităţile
rurale;
- lucrări specifice de amenajare a hidrografică;
- măsuri concertate de stopare a declinului demografic, prin crearea de locuri de muncă,
dezvoltarea serviciilor sociale, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţi;
- protecţia mediului natural fragil îndeosebi în activităţile generate de construcţia
autostrăzii şi de dezvoltare a zonelor de agrement/turistice.
Zonele cu folosire intensă a terenurilor sunt situate cu preponderenţă în interiorul şi în
apropierea municipiului Arad. Localităţile care constituie sistemul urban al municipiului sunt cele
cu teritoii administrative juxtapuse teritoriului municipiului Arad şi cele aflate în relaţii de
colaborare specifice: Curtici- Zona liberă- din categoria terenurilor cu destinaţie specială.
Pentru delimitarea sistemului urban al municipiului Arad sunt necesare studii la nivel teritorial
mai detaliat, de tip PATIC pentru a relaţiile de cooperare, situarea terenurilor aferente activităţilor
urbane specifice acestei zone şi strategia de dezvoltare a localităţilor (studiu pentru Zona
periurbană). Realizarea cooperării teritoriale în zona periurbană asigură optimizarea utilizării
resurselor de teren în avantajul tuturor localităţilor.
Relaţii de cooperare sunt necesare, în vederea funcţionării în sistem policentric între municipiul
Arad şi oraşele: Pecica, Curtici, Lipova, precum şi între Sântana –Pâncota- Ineu. Aceste relaţii se
referă la sprijinirea activităţilor economice în complementaritatea lor, realizarea infrastructurilor
tehnice şi sociale, utilizarea forţei de muncă.
Nu sunt recomandate diviziuni de teritorii administrative asa cum s-au realizat la Frumuşeni-
Fântânele, Curtici- Dorobanţi, Felnac-Zădăreni pentru că diminueză capacitatea financiară a
comunităţilor şi cresc costurile în realizarea şi utilizarea serviciilor.
Obiectiv: .Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor
Utilizarea terenurilor intravilane se estimează că va creşte presiunea asupra localităţilor
învecinate municipiului Arad prin solicitări de zone de producţie, zone de depozitare, terenuri
pentru infrastructură, terenuri pentru locuinţe.
De asemenea presiuni asupra terenurilor construite se vor intensifica în zonele montane pentru
realizarea de locuinţe de vacanţă/reşedinţe secundare.
La propunerile de extindere a intravilanelor este necesară creşterea exigenţelor cu privire la
configuraţia şi amplasarea acestora astfel încât să se evite extinderea de-a lungul călor rutiere,
prin defrişări sau reduceri de terenuri arabile. Sunt recomandate reconversii ale zonelor
industriale pentru care sunt necesare studii şi documentaţii de urbanism.
Obiectivele situate pe terenuri cu destinaţie specială, respectiv cele care sunt sub administrarea
Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor se supun unor rigori
suplimentare de autorizare atât în faza documentaţiilor de urbanism cât şi în faza de autorizare a
construirii. Terenurilor cu destinaţie specială aflate în administrarea Ministerului Apărării
Naţionale crează servituţi de utilizare pentru construcţiile situate în vecinătate, astfel:
- documentaţiile de urbanism, precum şi documentaţiile tehnice întocmite pentru
obiectivele de investiţii din zona localităţilor Arad, Lipova, Ineu, Tauţ, Felnac,
Sepreuş, Bata, Frumuşeni, Târnova şi Mocrea ce urmează a se executa la o distanţă

110
 mai mică de 2400m faţă de obiectivele militare speciale situate în extravilan, vor fi
trimise spre avizare Statului Major General;
- la realizarea oricăror construcţii se vor respecta cu stricteţe zonele de siguranţă ale
obiectivelor militare existente în zonă;
- toate documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi documentaţiile
tehnice întocmite pentru obiectivele de investiţii, proiectate în zonele menţionate se va
solicita avizul Statului Major General, în conformitate cu prevederile HG. Nr. 62 din
07.02.1996.
De asemenea la elaborarea documentaţiilor de urbanism şi a documentaţiilor tehnice de obţinere a
autorizaţiei de construire pentru obiective de investiţii se va respecta legislaţia în vigoare privin
servituţile ridicate de amplasarea reţelelor de infrastructură tehnică, a obiectivelor industriale şi a
monumentelor istorice clasate.

II. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

1. Obiective şi direcţii de acţiune privind structura socio – demografică (Planşa 3)
Prognoza populaţiei judeţului Arad ne arăta încă din faza anterioară că, în funcţie de varianta
luată în calcul, populaţia judeţului scade atât pe termen mediu, cât şi pe termen lung în variantele
medie şi pesimistă, respectiv, creşte în cea optimistă. Numărul de UAT-uri cu populaţie de peste
4000 locuitori va creşte, ajungând în variantă optimistă (2025) la 35% din totalul UAT-urilor
componente ale judeţului (inclusiv cu cele nouă oraşe şi municipiul Arad). Pe termen scurt, se
previzionează o constanţă a numărului de UAT-uri din punct de vedere al mărimii acestora, în
toate variantele de prognoză, însă pe termen lung va creşte semnificativ faţă de anul de referinţă
(2006) numărul celor sub 1000 de locuitori şi peste 4000 locuitori.
În cifre absolute, municipiul Arad va fi UAT-ul cu cea mai mare scădere de populaţie, din cele 38
ale judeţului cu sporuri anuale negative, chiar şi în orizontul unei prognoze optimiste. În anul
2025, volumul populaţiei sale va fi cu 18 mii persoane mai mic decât în anul de referinţă, în timp
ce în celelalte oraşe, scăderea va fi de maxim 2 mii.
Reluând analiza procentual, se constată că cele mai mari diminuări ale efectivelor populaţiei se
vor înregistra în localităţile din jumătatea estică a judeţului şi numai izolat în celelalte oraşe.
Chiar şi aşa, în municipiul Arad este semnalată o pierdere a populaţiei de peste 10% până în anul
2025.
Referitor la cele două medii, populaţia urbană se va diminua într-un ritm mult mai alert faţă de
cea rurală, scăzând cu 8,1% faţă de 2006, în varianta medie, în timp ce populaţia rurală scade
nesemnificativ cu 0,2%, în aceeaşi variantă de prognoză. În varianta optimistă, decalajul urban –
rural este mult mai accentuat: daca urbanul îşi păstrează trendul descendent, pentru mediul rural
este preconizată o creştere de aproape 5 procente.
În toate variantele de prognoză, atât pe termen mediu cât şi pe termen lung, trebuie semnalată
tendinţa de creştere a numărului populaţiei rurale în detrimentul celei urbane.
Obiectiv general
Luând în considerare obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor
umane la nivel naţional, Planul Operaţional Sectorial – Resurse Umane, şi la nivel regional,
Strategia de dezvoltare regională 2007–2013 – Regiunea de Vest, se poate formula un obiectiv
major privind dezvoltarea socială a judeţului:

111
 - Creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea socio-
economică durabilă a judeţului
Obiective specifice
Pentru contracararea fenomenelor de declin demografic şi a procesului de degradare a structurilor
demografice (îmbătrânire a populaţiei judeţului), se impune atingerea următoarelor obiective
specifice:
- Creşterea reală a gradului de urbanizare şi reducerea migraţiei din zonele urbane
- Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială
- Dezvoltarea sistemului educaţional in scopul obţinerii unor resurse umane de
calitate
Direcţiile de acţiune şi propunerile concrete prin care se realizează obiectivele specifice:
· Creşterea gradului de urbanizare
Având în vedere tendinţa de scădere a ponderii populaţiei urbane în ultimii 15 ani (de la 58,6% în
1990 la 55,5% în 2006), judeţul Arad se confruntă cu problemele generale al ţării noastre:
natalitate scăzută, mortalitate ridicată şi îmbătrânire a populaţiei accentuată.
Creşterea gradului de urbanizare nu se referă în acest context la o creştere artificială, posibilă prin
transformarea în oraşe a unor comune mai mari din judeţ. Creşterea reală a gradului de urbanizare
vizează de fapt accesibilitatea populaţiei, atât rurale cât şi urbane, la servicii de sănătate,
educaţie şi la mijloace de informare performante.
Revigorarea zonelor urbane (reducerea migraţiei) caracterizate în prezent de activitate economică
redusă, va asigura, pe termen mediu şi lung, contextul economic necesar întreprinderilor să
investească, să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă in oraşele mici şi in zonele rurale. Se vor
crea astfel condiţiile pentru apariţia unor noi oportunităţi de ocupare, în special pentru cei care
părăsesc sectorul agricol şi se va permite implementarea graduală a unei strategii menite să
crească productivitatea în agricultură
Direcţiile de acţiune :
§ reducerea excluderii sociale şi asigurarea egalităţii de şanse atât pentru locuitorii din urban,
cât şi pentru cei din rural
§ restructurarea şi dezvoltarea serviciilor sociale
§ dezvoltarea de activităţi de timp liber , sport şi întreţinere a sănătăţii care sa crească
atractivitatea zonelor urbane
Propunerile pentru aplicarea acestor direcţii de acţiune sunt:
- oportunităţi diversificate de angajare, atât pentru populaţia urbană, cât şi rurală
- crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere privind piaţa
muncii şi asigurarea calităţii şi accesului locuitorilor din rural la aceste servicii
- dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie profesională în domenii căutate
pe piaţa muncii
- facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea unei activităţi
economice şi după intrarea legală în inactivitate, mai ales în zonele cu îmbătrânire
demografică (jumătatea estică a judeţului)

112
 - construirea/modernizarea infrastructurii de utilităţi (apa potabilă, canalizare, gaze)
- creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor educaţionale oferite familiilor tinere (mai
ales pentru instituţionalizarea copiilor de până la 7 ani)
- Reconcilierea vieţii profesionale a femeilor cu viaţa de familie – flexibilizarea
programului de muncă pentru familiile cu copii, înfiinţarea de creşe etc.
- construirea/modernizarea unor centre pentru activităţi de timp liber , sport şi
întreţinere a sănătăţii
· Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială
Exista o rată a mortalităţii foarte mare în judeţul Arad, îndeosebi în mediul rural, datorită
numărului crescut de persoane vârstnice, ceea ce anticipează cererea mare de servicii medicale şi
de asistenţă socială ce se va profila. Zona cu populaţia cea mai îmbătrânită demografic este
localizată în jumătatea estică a judeţului, îndeosebi în comunele: Hălmăgel, Pleşcuţa, Tauţ, Bata,
Chişindia, cu peste 25% din populaţie cu vârsta peste 65 ani.
Crearea unor servicii de asistenţă socială şi a unor cămine de bătrâni în mediul rural poate avea ca
rezultat reducerea mortalităţii şi reducerea “presiunii sociale” asupra populaţiei adulte. În cadrul
infrastructurii spitaliceşti, o problemă specială o constituie gradul de acoperire şi îndeosebi
calitatea infrastructurii serviciilor. Situaţia precară din sistemul sanitar rural se datorează, în mare
parte, existenţei unei reţele de transport şi comunicaţii slab dezvoltate sau prost întreţinute, lipsei
echipamentelor sanitare, instabilităţii în timp a cadrelor medicale şi unei educaţii igienico-
sanitare necorespunzătoare. Prin sprijinirea menţinerii şi prelungirii duratei vieţii active a forţei
de muncă în economie, se maximizează contribuţia economică a cetăţenilor şi se reduce gradul de
dependenţă economică a populaţiei apte de muncă. Este de aşteptat ca un bun acces al populaţiei
la infrastructura de sănătate şi servicii de sănătate de calitate, chiar şi în zone marginale – atât
urbane cât şi rurale – să creeze un mediu propice relansării economice a regiunilor cu un grad mai
slab de dezvoltare.
Direcţiile de acţiune:
§ reabilitarea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti de bază, respectiv a spitalelor şi
dispensarelor, mai ales a celor din rural
§ modernizarea utilităţilor generale si specifice ale centrelor sociale (cantine, cămine de
bătrâni, centre sociale pentru copiii abandonaţi)
§ crearea unor facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi
Propunerile pentru aplicarea acestor direcţii de acţiune sunt:
- modernizarea si echiparea secţiilor de urgenţă
- crearea unor unităţi mobile echipate pentru intervenţii de urgenţă (nu numai terestre,
ci şi aeriene)
- Asigurarea asistenţei medicale calificate prin atragerea medicilor (în special
generalişti) în mediu rural (de ex. în comunele Igneşti şi Şiştarovăţ, unde nu sunt
medici de familie)
- reabilitarea unor unităţi pentru servicii sociale, pe tipuri de centre: multifuncţionale si
rezidenţiale
- dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii oferite de centre,
inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi

113
 · Dezvoltarea sistemului educaţional in scopul obţinerii unor resurse umane de
calitate
Populaţia tânără din zona central nord - vestică a judeţului şi sud – vestică poate fi un factor de
stimulare a dezvoltării, dacă are acces la formare profesională continuă şi mijloace de a se
informa asupra oportunităţilor de ocupare. Dezvoltarea resurselor umane şi integrarea durabilă pe
piaţa muncii sunt posibile în condiţiile promovării învăţării pe tot parcursul vieţii ca principiu şi
cadru general de restructurare şi dezvoltare a sistemelor de educaţie şi formare, de asigurare a
competenţelor cheie şi a coerenţei între contextele formale, nonformale şi informale de învăţare.
În ceea ce priveşte formarea profesională continuă, oferta trebuie să se concentreze pe programe
pentru calificări complete sau pe programe pentru dezvoltarea competenţelor profesionale,
orientându-se pe cereri punctuale ale pieţei muncii.
Direcţiile de acţiune:
§ dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale a sistemului educaţional
§ furnizarea unor oferte educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii, care să
asigure oportunităţi egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor
de angajare, atât pentru locuitorii din urban, cât şi pentru cei din rural
§ diversificarea ofertelor de educaţie iniţială şi continuă din sistemul judeţean de
învăţământ
Propunerile pentru aplicarea acestor direcţii de acţiune sunt:
- reabilitarea şcolilor, liceelor şi a centrelor universitare şi dotarea acestora cu tehnică
de calcul competitiv şi de tehnologie corespunzătoare pentru a ţine pasul cu progresul
ştiinţific şi tehnic
- dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii căutate pe piaţa muncii
- implementarea unor mecanisme de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa
muncii în vederea ajustării ofertei educaţionale în concordanţă cu evoluţiile de pe
piaţa muncii
- crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere şi asigurarea
calităţii şi accesului la aceste servicii
Forma sintetică a programului de realizare a obiectivelor specifice domeniului analizat poate fi
prezentată subliniind orizontul de timp (etapa) în care se poate aplica o direcţie de
acţiune/măsură. Programul de măsuri este structurat pe trei etape: etapa I - termen scurt (3-5 ani),
etapa a II-a – termen mediu (5-10 ani) şi etapa a III-a – termen lung şi de perspectivă (10-20 ani),
iar pentru fiecare măsură sau set de măsuri s-au propus instituţiile cu responsabilitate în
implementarea şi monitorizarea acestora.
Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea
economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod obligatoriu la o creştere demografică
bazată pe spor natural, ea ar stimula într-o mare măsură natalitatea şi reducerea emigrării din
zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce
privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită
presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.
2. Obiective şi direcţii de acţiune privind resursele de muncă
Prin intermediul forţei de muncă se derulează toate activităţile economice dintr-un teritoriu,
echilibrul dintre diferitele pieţe care alcătuiesc sistemul economic local/regional/naţional fiind

114
(inter)dependent de raporturile dintre cerearea şi oferta de forţă de muncă. Este binecunoscut
faptul că piaţa forţei de muncă este cea mai complicată dintre pieţele unui sistem economic
întrucăt “marfa” tranzacţionată (adică forţa de muncă) este de un tip cu totul special: trebuie
educată, perfecţionată, calificată, plătită, are nevoi proprii, diversificate şi într-o continuă
schimbare. Dar şi sistemul economic în cadrul căruia această forţă de muncă este angrenată se
află într-o dinamică permanentă, aşa încăt identificarea echilibrului (dinamic sau relativ) dintre
cerearea şi oferta de forţă de muncă/locuri de muncă (evaluate cantitativ şi calitativ sau
structural) este dificil de atins, dar este sigur că presupune un grad de ocupare cât mai ridicat şi o
formare continuă (perfecţionare, (re)calificare, reconversie) a forţei de muncă.
În acest context, obiectivul general este: creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi
dezvoltarea (formarea) continuă a resurselor de forţă de muncă.
Obiectivele specifice identificate sunt:
-Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în activităţi economice viabile;
-Combaterea disparităţilor teritoriale privind ocuparea;
-Dezvoltarea sistemului educaţional în concordanţă cu cererea pieţei muncii;
-Crearea şi asigurarea funcţionalităţii unor parteneriate între unităţile de învăţământ profesional şi
tehnic şi agenţii economici;
-Dezvoltarea unui sistem informaţional pentru planificarea ofertei educaţionale în concordanţă cu
cerinţele pieţei muncii.

III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (planşa 6)

1. CERINŢELE AMELIORATIVE ALE CALITĂŢII SOLURILOR
Gruparea terenurilor privind pretabilitatea la arabil a evidenţiat faptul că pe cea mai mare parte a
terenurilor agricole din judeţul Arad (peste 90% din suprafaţă) sunt necesare măsuri sau lucrări
ameliorative, care să prevină sau să amelioreze situaţia actuală.
Învelişul de soluri prezintă o anumită specificitate, cu o zonare de la vest către est, ca urmare a
modificărilor climatice şi altitudinale. În partea vestică predomină cernoziomurile, apoi se trece
treptat la cernoziomuri cambice şi argiloiluviale, la soluri brune argiloiluviale, soluri brune
luvice, luvisoluri albice şi soluri brune acide. În afara acestui cadru general, intervin factori
locali, care modifică această structură generală, apărând solurile gleizate şi gleice, solurile
pseudogleizate şi pseudogleice, solurile nisipoase şi argiloase, solurile sărăturate şi sărăturile,
soluri aluviale, litosoluri şi roca la zi.
Ţinând cont de însuşirile lor fizice şi chimice şi de celelalte elemente care condiţionează
fertilitatea acestor soluri, precum şi de riscurile de degradare care pot să apară în cazul folosirii ca
arabil, au fost separate 6 clase de pretabilitate la arabil.
Pentru unele unităţi din clasele IV şi V s-au recomandat schimbări de folosinţă, de la agricol la
pădure. Terenurile din clasa VI sunt improprii pentru culturile de câmp, vii, livezi sau păduri. Ele
pot fi folosite doar ca păşuni. Experienţele efectuate până în prezent pe astfel de terenuri au
demonstrat că ameliorarea lor este extrem de dificilă şi costisitoare.
Studiul efectuat asupra condiţiilor naturale şi de sol din judeţul Arad a relevat prezenţa unei serii
de factori limitativi pentru utilizarea terenurilor ca arabil. Aceşti factori sunt: panta, eroziunea,

115
gradul de neuniformitate, excesul de umiditate stagnant, freatic, inundabilitatea, sărăturarea,
aciditatea, volumul edafic, acoperirea cu stânci sau roca la zi, şi textura grosieră sau fină.
Clasa I-a. Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil.
Această clasă ocupă o suprafaţă de 44.185 ha (8,6%) din teritoriul agricol al judeţului. Este
răspândită în Câmpia Aradului şi Câmpia Vingăi, unde ocupă o serie de areale cu cernoziomuri,
cernoziomuri cambrice şi soluri brune argiloiluviale cu textură lutonisipoasă-lutoasă, local
lutoargiloasă, situate pe un relief plan, cu apa freatică situată la adâncime mai mare de 3 m.
Câteva areale se întâlnesc şi în Câmpia Crişurilor, aici ocupând câteva grinduri fluvialtie mai
înalte, pe care s-au format cernoziomuri cambice şi soluri brune argiloiluviale.
Clasa II-a. Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil.
Principalele cerinţe ameliorative se referă la menţinerea nivelului apei freatice la nivelul actual,
lucrarea solului la umiditatea optimă pentru prevenirea tasării solului, lucrări de nivelare-
modelare pentru atenuarea neuniformităţilor şi măsuri de agrotehnică antierozională simple, cum
ar fi arăturile pe curba de nivel, asolament de culturi protectoare, benzi înierbate şi altele.
Clasa III-a. Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil.
Arealele cu stratul acvifer la 1-2 m adâncime se întâlnesc mai ales în Câmpia Crişului Alb şi
Câmpia Aradului. Prezenţa apei la această adâncime face ca aceste soluri să fie moderat până la
puternic gleizate. Pentru aceste terenuri sunt necesare măsuri de control şi menţinere a nivelului
apei freatice la 1,5-2 m adâncime.
Excesul de umiditate stagnant acoperă întinse suprafeţe în Depresiunea Zarandului şi mai puţin în
Dealurile Lipovei şi Munţii Zarandului. Măsurile ameliorative privesc eliminarea acestui exces
prin canale şi rigole de scurgere şi utilizarea unui sortiment de culturi amelioratoare şi tolerante la
excesul de umiditate.
Panta moderată (15-20%), la care se adaugă uneori eroziunea slabă, cuprinde terenurile situate pe
versanţii din zona de deal şi munte. Pe aceste terenuri sunt formate soluri brune argiloiluviale,
soluri brune luvice şi soluri brune eu-mezobazice, în parte erodate slab, local chiar moderat.
Măsurile ameliorative ce trebuiesc luate sunt cele prevăzute în agrotehnica antierozională.
Neuniformitatea slabă a terenului este dată atât de relieful de dune cât şi de crovuri. În general
sunt necesare lucrări de nivelare-modelare pentru atenuarea neuniformităţilor. Pe solurile cu
cernoziomuri freatic-umede, cernoziomuri gleizate, lăcovişti, mlăştinoase, lăcuvişti alcalizate şi
local, chiar soloneţuri în afară de nivelare-modelare se recomandă menţinerea nivelului apei
freatice la 1,5-2 m adâncime, iar în arealele cu lăcovişti, apreciate ca ocupând 8-10 din suprafaţa
unităţii, sunt necesare lucrări de desecare.
Aciditatea solului reprezintă o altă restricţie care afectează 9,7% din suprafaţa terenurilor
agricole. Sunt areale cu soluri brune luvice şi luvisoluri albice, cu răspândire largă în Depresiunea
Zarandului şi local, în Dealurile Lipovei şi Munţii Zarandului. Măsura ameliorativă recomandată
este amendarea cu calcar a solului, pentru corectarea reacţiei acide.
Sărăturarea solului afectează unele areale din Câmpia Crişului Alb şi a Mureşului. Aceste areale,
aflate sub influenţa apei freatice mineralizate situată la mică adâncime, sunt alcalizate şi/sau
salinizate. Măsurile prevăzute pentru aceste terenuri sunt cele specifice pentru ameliorarea
solurilor sărăturate (controlul apei freatice, spălarea sărurilor solubile, amendarea cu fosfogips,
culturi tolerante la sărăturare şi altele).
Clasa IV-a. Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil.

116
Excesul de umiditate stagnant are o intensitate foarte puternică şi afectează terenuri situate în
Câmpia Miersigului şi pe terasele Crişului Alb, Cigherului şi Mureşului. Măsurile necesare sunt
cele de drenaj superficial şi culturi amelioratoare şi tolerante la excesul de umiditate. Excesul de
umiditate de natură freatică se datoreşte stratului acvifer freatic situat la 0,5-1 m adâncime,
întâlnit mai ales în câmpia joasă a Crişului Alb şi în Lunca Mureşului. Cerinţele ameliorative
privesc coborârea nivelului apei freatice la 1,5-2 m adâncime.
Sărăturarea moderată a solului se întâlneşte în unele areale cu vertisoluri, care prezintă o
alcalizare moderată. Măsurile recomandate sunt cele de ameliorare a solurilor sărăturate.
Aplicarea acestor măsuri se face pe fond drenat şi după efectuarea unor lucrări de afânare care
trebuie repetate la cel puţin 3-4 ani.
Panta de 15-25% şi eroziunea până la excesivă se întâlneşte în zona de deal şi munte. Pe aceste
terenuri este necesară aplicarea agrotehnicii antierozionale şi luarea de măsuri specifice de
protecţie şi ameliorare, ca stingerea torenţilor, baraje, împăduriri şi altele.
Textura grosieră a solului, întâlnită în câteva areale din Câmpia Aradului, recomandă practicarea
de culturi specifice solurilor nisipoase.
Clasa V-a. Terenuri cu limitări foarte severe, nepretabile ca atare la arabil, vii, livezi
Este vorba despre terenuri în care limitările sunt date de caracterul slab stâncos, panta de 20-35%
şi volumul edafic mijlociu până la extrem de mic. Aceste terenuri se întâlnesc pe unii versanţi
muntoşi. Se recomandă folosirea lor ca fâneaţă sau pentru împădurire.
Pe terenurile din luncile râurilor, câmpie, zona dintre diguri, limitarea principală este
inundabilitatea frecventă şi foarte frecventă. Se recomandă folosirea ca păşune s-au fâneaţă şi
împădurire pentru protecţia malurilor.
Clasa VI-a. Terenuri cu limitări extrem de severe, nepretabile ca atare la arabil, vii,
livezi
În ceastă clasă au fost cuprinse arealele cu soloneţuri şi lăcovişti alcalizate foarte puternic. Aceste
soluri sunt formate pe depozite fluviale predominant argiloase şi care, în condiţiile actuale, sunt
extrem de dificil de ameliorat. În prezent sunt folosite ca păşuni, dar foarte slab productive.
Pentru ridicarea calităţii lor, se pot aplica amendamente cu fosfogips. În ipoteza unor lucrări
ample de control a nivelului apei freatice pe întreaga câmpie şi coborârea acestuia la cca. 2-2,5 m
adâncime, este posibil ca într-o perioadă lungă de ani, aceste soluri să se desalinizeze şi
dezalcalizeze treptat.
2. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

Obiectiv strategic general : dezvoltarea teritorială durabilă şi echilibrată a agriculturii,

silviculturii şi pisciculturii.
Obiective specifice:
Obiectiv1. Dezvoltarea agriculturii prin valorificarea durabilă a potenţialului natural
Judeţul Arad dispune de un potenţial agricol deosebit de bogat, determinat de întinderea mare a
câmpiei în jumătatea vestică a judeţului, unde condiţiile pedo-climatice sunt favorabile culturii
plantelor, dar şi de întinderea mare a păşunilor şi fâneţelor naturale în partea centrală şi estică,
care pot susţine dezvoltarea sectorului zootehnic. Valorificarea eficientă a potenţialului natural ar
putea conduce la dezvoltarea agriculturii, prin sprijinirea şi încurajarea producătoriilor agricoli de

117
a utiliza într-un mod cât mai diversificat terenurile arabile şi de a păstra în bune condiţii agricole
şi de mediu terenurile proprietate.
Ob.2. Creşterea capacităţii productive a terenurilor agricole
Acest obiectiv poate fi atins prin luarea unei serie de măsuri de îmbunătăţiri funciare: combaterea
eroziunii solurilor, refacerea şi dezvoltarea sistemelor de desecare, creşterea suprafeţelor efetiv
irigate, refacerea solurilor agricole afectate de compactare secundară, crustificare, destructurare,
acidifiere etc., creşterea fertilităţii solurilor prin sporirea cantităţilor de îngrăşăminte şi pesticide
şi aplicarea acestora conform unor studii pedologice etc.
În judeţul Arad lucrările de îmbunătăţiri funciare organizate din sisteme hidroameliorative
însumează 41200 ml lucrări de desecări pe Canalul Morilor: zona Ineu - Chişineu Criş şi pe
Canalul Ier, pe tronsonul Arad - frontieră.
Lucrările anterioare au început treptat să se degradeze datorită exploatării neraţionale şi neluării
măsurilor de întreţinere curentă.
Având în vedere aceste aspecte, apreciem că la nivelul judeţului Arad se înregistrează o creştere a
suprafeţelor degradate prin exces de umiditate, eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime,
salinizare secundară şi soloneţizare (alcalinizare).
Suprafaţa afectată de depozitare de dejecţii de la ferme zootehnice este în continuă reducere,
datorită încetării activităţii marilor ferme zootehnice: complexul de creşterea porcilor Felnac,
Semlac, Cermei, Mailat, Şiria, Lipova, Ceala) a complexelor de creşterea taurinelor de la Arad,
Fântânele, Şimand, Semlac, Chişineu- Criş, Şagu, Vinga, etc. şi valorificării deşeurilor din zonele
respective.
Obiectiv.3. Dezvoltarea serviciilor productive în agricultură
Agricultura judeţului Arad, ca de altfel întreaga agricultura românească, se confruntă cu o slabă
dezvoltare a serviciilor productive, respectiv: grad scăzut de mecanizare a lucrărilor agricole,
dificultatea aplicării noilor tehnologii de producţie, slaba ferilizare a culturilor agricole, irigaţii
insuficiente etc. Toate acestea se reflectă în inputurile reduse cu astfel de factori de producţie, cu
implicaţii economice.
Obiectiv.4. Creşterea competitivităţii sectorului agricol
În perioada ultimelor două decenii competitivitatea producţiei agricole a înregistrat o scădere
chiar dacă ponderea sa în cadrul economiei naţionale este ridicată. Această importanţă pe care o
deţine sectorul agricol în ansamblul economiei se datorează mai ales scăderii ponderii sectorului
industrial.
Competitivitatea scăzută a sectorului agricol în judeţ este cauzată îndeosebi de dimensiunea
realativ redusă a exploataţiilor agricole, predominanţa fermelor de subzistenţă, calitatea slabă a
forţei de muncă îmbătrînită şi fluactuantă, slaba pregătire profesională a fermierilor şi lucrătorilor
agricoli în raport cu exigenţele concurenţiale de pe piaţa agricolă naţională şi internaţională, lipsa
unor programe coerente de sprijinire a activităţilor agricole s.a.
Direcţiile de acţiune se vor orienta spre:
- creşterea puterii economice a exploataţiilor agricole;
- perfecţionarea forţei de muncă agricole
- încurajarea asocierilor producătorilor agricoli
- stimularea diversificării activităţilor agricole

118
- sprijinirea financiară a fermierilor în scopul obţinerii unor producţii în conformitate cu
standardele de mediu/de sănătate/de bunăstare.
Obiectiv.5. Stimularea activităţii în domeniul agriculturii ecologice
Agricultura ecologică constituie o şansă importantă a judeţului de a se afirma pe piaţa agricolă
datorită în principal calităţii terenurilor cît şi cerinţelor care există în prezent pentru acest tip de
activitate.
Direcţiile de acţiune se vor orienta îndeosebi spre:
- sprijinirea prin diverse mijloace a practicării acestui tip de agricultură
- crearea de structuri de informare şi susţinere a formării profesionale a producătorilor agricoli
pentru acest tip de activitate
- sprijinirea producătorilor agricoli pentru a pătrunde piţele internaţionale.
Obiectiv.6. Valorificarea locală a resurselor agricole
Judeţul Arad deţine importante şi variate resurse agricole, a căror promovare constituie un
obiectiv ce se încadrează în strategia naţională de dezvoltare agriculturii. Între aceste resurse se
reamarcă importante rezerve de fond funciar agricol în zona de cîmpie, valoroase tradiţii în
prelucrarea viţei de vie şi a pomilor fructiferi în zonele de deal.
Direcţiile de acţiune se vor orienta spre:
- încurajarea prelucrării în industria alimentară a producţiei agricole vegetale şi animale
- sprjinirea formării şi afirmării centrelor de prelucrare a produselor agricole tradiţionale.
Obiectiv.7. Practicarea unei agriculturii durabile
Acest obiectiv este oportun deopotrivă dezvoltării economice viitoare a teritoriului dar şi
strategiilor complexe de protejare a mediului, fiind o condiţii obligatorie a conturării strategiilor
de dezvoltare în raport cu exigenţele contemporane.
Pentru realizarea sa sunt necesare în principal măsuri de informare, formare profesională şi
sprijinire financiară a producătorilor agricoli pentru a utiliza practicile agricole „prietenoase” cu
mediul.
Obiectiv 8. Extinderea suprafeţei terenurilor cu vegetaţie forestieră
Suprafaţa terenurilor cu destinaţie forestieră necesită măsuri ferme de protejare şi extindere atît
din punct de vedere al protecţiei mediului cît şi pentru utilizarea acestora în scopuri economice şi
de agrement. În caest sens sunt necesare măsuri de:
- sprijinire sub raport tehnic şi cu material de împădurire, în vederea executării de împăduriri în
zonele deficitare în vegetaţie forestieră (partea vestică a judeţului);
- extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor categorii de vegetaţie forestieră, pe terenurile
degradate, situate în afara fondului forestier , îndeosebi în cazul terenurilor situate în pantă,
afectate de alunecări de teren, de eroziunea în adâncime, pe marile Mureşului şi altor cursuri
de apă;
- sprijinirea realizării plantaţiilor forestiere pe terenurile scoase din circuitul agricol în
concordanţă cu cerinţele practicării agriculturii durabile.
Este de menţionat faptul că în prezent există un cadru legal de sprijinire a dezvoltării fondului
funciar a cărei respectare este condiţia de bază pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a
agriculturii, silviculturii şi de protejare a mediului natural. În acest sens se precizăază că:
- pentru scoaterea de terenuri din fondul forestier naţional, aprobarea se emite conform
prevederilor legale, beneficiarul avînd obligaţia de a întocmi o documentaţie specifică

119
- conform Legii nr.46/ 2008- Codul silvic este interzisă includerea pădurilor în intravilanul
localităţilor
- pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol documentaţia se întocmeşte conform
Ordinului nr. 897 din 07.09.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul
documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol
- beneficiarul terenului scos temporar din circuitul agricol sau silvic are obligaţia de a-l aduce
pe acesta la categoria de folosinţă avută iniţial.
Obiectiv 9. Creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemelor forestiere
Pentru funcţionarea la parametri ridicaţi a ecosistemelor forestiere este necesară sprijinirea
exploatării în regim silvic a tuturor suprafeţelor forestiere, inclusiv a celor aflate în proprietate
privată. Pentru acesta sunt oportune măsuri de:
- de dezvoltare a monitoringului suprafeţelor forestiere
- îmbunătăţirea stării de calitate a pădurilor prin extinderea lucrărilor de îngrijire
- sprijinirea lucrărilor de regenerare cu specii adecvate s.a.
- conservarea ecosistemelor forestiere pentru asigurarea rolului lor de furnizori de servicii de
protecţia mediului şi promovarea regenerării naturale a acestora.
Obiectiv10. Reconstrucţia pădurilor necorespunzatoare ecologic şi economic
Se referă la măsuri de reconstrucţie forestieră în zone de amenajare complexă a bazinelor
hidrografice torenţiale;
Obiectiv11. Sprijinirea deţinătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a
acestora
Măsurile de realizare a obiectivului sunt orientate spre:
- informarea şi sprijinirea deţinătorilor de pădure asupra metodelor de gestionare durabilă a
fondului forestier
- facilitarea asocierilor proprietarilor de păduri şi integrarea lor în structurile existente de
administraţie silvică.
- crearea de facilităţi care să favorizeze asocierea proprietarilor de păduri şi/sau integrarea lor
în structurile existente de administraţie silvică.
Obiectiv12. Conservarea biodiversitãţii ecosistemelor forestiere
Existenţa unor suprafeţe mari de pădure situate în arii protejate determină necesitatea informării
proprietarilor despre responsabilităţile şi avantajele deţinerii de astfel de terenuri. Sunt necesare
îndeosebi măsurile de angrenare a proprietarilor în proiecte de conservarea biodiversităţii din
fondul forestier şi de management al ariilor protejate.
Obiectiv13. Dezvoltarea ofertei de servicii şi produse ale pădurii altele decât lemnul
Judeţul Arad are o bogată tradiţie în prelucrarea lemnului ce necesită sprijin pentru continuarea şi
dezvoltarea afacerilor din acest domeniu. Dar alături de aceste activităţi, pentru o exploatare
complexă şi eficientă a terenurilor forestiere este recomandată dezvoltarea şi a altor activităţi ce
au ca sursă pădurea. Principala activitate este turismul în relaţie cu care se vor angrena şi alte
servicii specifice care vor contribui la creşterea atractivităţii judeţului în acest domeniu-
valorificarea fructelor/ ciupercilor/plantelor medicinale, amenajarea traseelor de drumeţie,
vînătoarea şi pescuitul, amenajarea popasurilor turisticile s.a..

120
3. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE
3.1.Activităţile industriale
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a sectorului industrial îl reprezintă creşterea
competitivităţii industriei.
Industria are un rol important în realizarea şi menţinerea unui ritm adecvat de creştere economică
a judeţului Arad. Datorită contribuţiei majore în procesul dezvoltării, industria va fi şi în viitor
unul din principalele sectoare ale economiei arădene. Creşterea competitivităţii industriei nu
trebuie privită ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt, ci ca un proces de
construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-
dezvoltare-inovare.
Afirmarea rolului judeţului Arad în spaţiul naţional şi regional, se poate realiza prin creşterea
performanţelor economice, în condiţiile diversificării activităţilor industriale, restructurării cu
succes a industriilor aflate în dificultate şi susţinerii celor în creştere sau cu potenţial de
dezvoltare.
În vederea realizării creşterii competitivităţii industriale, obiectiv general al politicii industriale,
principalele obiective specifice ce ar putea fi avute în vedere pe termen scurt şi mediu sunt
următoarele:
Ob. I. Accelerarea procesului de privatizare/restructurare a unităţilor industriale
Accelerarea procesului de restructurare a unităţilor industriale are la bază principiul rentabilizării
activităţii economice a acestora, inclusiv prin închiderea capacităţilor de producţie neviabile.
Viabilitatea economică şi financiară constituie ţinta principală a procesului care vizează
îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor industriale din judeţul Arad. De asemenea, în cazul
restrângerii activităţii sau lichidării unor întreprinderi se are în vedere influenţa în amonte şi aval
din circuitul economic, pentru ca să fie preîntâmpinate posibilele efecte negative în procesul de
producţie al altor întreprinderi industriale.
Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de privatizare care să permită
accelerarea acestui proces, realizarea unor privatizări eficiente şi asigurarea transparenţei
corespunzătoare, în conformitate cu practica internaţională în materie.
În vederea creşterii competitivităţii întreprinderilor private, vor fi abordate în principal două
probleme esenţiale: necesitatea diversificării bazei sectorului productiv şi dificultatea întâmpinată
de IMM-uri în accesul la finanţare.
Ob. II. Sprijin pentru investiţii necorporale şi dezvoltarea asistenţei pentru reţelele de
întreprinderi şi asociaţiile profesionale industriale
Necesitatea acestui obiectiv a avut în vedere abilităţi slabe de marketing, antreprenoriale şi
manageriale; capacitate scazută de atragere a investiţiilor străine directe, reţea de sprijinire a
afacerilor slab dezvoltată, capacitate slabă de consultanţă.
Ob. III. Atragerea investiţiilor străine
Acordarea de sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat se va realiza prin investiţii in
instalaţii, echipamente, utilaje, maşini, aparatură, etc; sprijinirea întreprinderilor prin
achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii (cu
excepţia celor ce nu sunt finanţabile pe FEDR), construcţii; achiziţionare a de sisteme IT
(echipamente şi soft); relocalizarea în structuri de afaceri; extindere/reabilitare/amenajare spaţii
industriale de producţie; activităţi specifice de dezvoltare industrială.

121
Promovarea investiţiilor directe trebuie să aibă în vedere dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului
legislativ şi instituţional specific, în vederea asigurării transferului de tehnologie, creşterii
performanţelor manageriale şi îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului produselor româneşti pe
pieţele internaţionale.
Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei.
Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea şomajului generat de
procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp aceştia oferă o piaţă pentru bunurile şi
serviciile furnizate de IMM-urile româneşti.
Investiţiile străine au fost concentrate în municipiul Arad şi în zonele învecinate, ceea ce reflectă
gradul de dotare al acestor zone, constând în locaţii adecvate, accesibilitate, o forţă de muncă
diversificată şi calificată. Atragerea de noi fluxuri de investitori presupune întărirea acestor
premise şi multiplicarea lor în oraşele mici şi în unele comune din judeţ. Este posibil ca pe
termen mediu să se realizeze condiţiile favorabile atragerii de investitori şi în localităţile mai mici
ale judeţului.
Investiţiile străine prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, fiind supuse anumitor riscuri şi
incertitudini. Astfel, dezvoltarea unor activităţi cu valoare adăugată mică cum este industria
confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei a dus la crearea unor societăţi comerciale în
localităţile mici, care au constituit unica alternativă de muncă pe plan local (Zimandu Nou,
Dezna, Vinga, Şagu, Agrişu Mare, Cermei, etc.). Prin migrarea firmelor străine respective spre
ţări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia pierzându-şi locurile de
muncă.
Ob. IV. Creşterea competitivităţii produselor industriale
În condiţiile concurenţei acerbe din cadrul pieţei interne a UE şi a gradului înalt de complexitate
a cerinţelor consumatorilor, firmele arădene vor trebui să îmbunătăţească calitatea produselor
care se introduc pe piaţă şi să certifice performanţa acestora, asigurând un grad sporit de
securitate şi protecţie a consumatorului.
Ob. V. Sprijinirea activităţii IMM-urilor
Dezvoltarea IMM-urilor este limitată de un set de factori. Astfel, există un număr destul de redus
de antreprenori autohtoni, iar cultura antreprenorială este încă sub nivelul celei din Uniunea
Europeană. Puţini dintre potenţialii antreprenori dispun de garanţii pentru a obţine finanţare şi
drept urmare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de
numerar. Facilităţile legate de management şi tehnologie sunt limitate şi există un deficit de spaţii
adecvate pentru sedii. Din punct de vedere al cererii, jumătate din populaţia rurală trăieşte la nivel
de subzistenţă, ceea ce conduce la o cerere redusă pentru bunuri şi servicii pentru consum
personal. Accesul la infrastructura de afaceri care să stimuleze dezvoltarea sectorului este practic
limitat la nivelul municipiului Arad, care deţine în continuare peste 80% din numărul societăţilor
comerciale din judeţ, aproape 100% din structurile care pot acorda asistenţă şi consultanţă pentru
dezvoltarea afacerilor.
Finanţarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi
redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a oraşelor mici şi mijlocii (Ineu, Curtici,
Pecica, Sântana, Nădlac), întrucât acestea creează locuri de munca şi au flexibilitatea necesară să
se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.
Printre direcţiile de acţiune se pot identifica:

122
- Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi care intenţionează să-şi dezvolte afacerea prin
aplicaţii în cadrul programelor de finanţare externă prin consultanţă de specialitate şi informare
corectă asupra condiţiilor de accesare a programelor;
- Stimularea creării cadrului necesar aplicării noii legislaţii privind reducerea costului
creditelor pentru IMM-uri (înfiinţarea de instituţii financiare private, adaptate nevoilor
întreprinzătorilor mici şi mijlocii, precum cooperativele de credit, bănci populare, instituţii
specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului), prin atragerea
de surse de finanţare externă în cadrul unor parteneriate public-privat;
- Acordarea de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene de facilităţi unor
IMM.-uri care prelucrează materii prime locale în zonele izolate (în nordul judeţului) şi totodată
valorificarea tradiţiilor locale, cu referire în mod special la prelucrarea lemnului, a laptelui, a lânii
şi a fructelor de pădure;
- Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii productive moderne, servicii, construcţii;
- Achiziţionare sisteme IT (echipamente şi soft);
- Utilizarea de noi tehnologii în activităţile curente ale microîntreprinderii;
- Relocalizarea microîntreprinderilor industriale în structuri de afaceri;
- Construcţia/extinderea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de producţie a
microîntreprinderilor industriale;
Ob. VI. Asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor industriale cu exigenţele de
protecţie a mediului înconjurător
Pentru dezvoltarea întreprinderilor este necesară susţinerea investiţiilor productive (utilaje şi
tehnologii noi) care să permită adaptarea producţiei la cerinţele pieţei unice europene. Se va
urmări achiziţionarea de echipamente cu eficienţă energetică ridicată şi nepoluante, contribuind
atât la reducerea consumului de energie în sectorul productiv românesc, cât şi la reducerea
poluării mediului. Aplicarea pe scară largă a standardelor voluntare europene şi internaţionale
reprezintă o bună practică deja uzuală pe pieţele dezvoltate.
Printre măsuri se remarcă inventarierea terenurilor contaminate, degradate şi cu alte deficienţe;
fundamentarea măsurilor de reconstrucţie ecologică a solurilor poluate cu metale grele;
modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de acţiunea omului.
Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrică şi
termică învechite precum şi de către alţi poluatori se va realiza prin retehnologizarea fabricilor
industriale mari ce poluează mediul înconjurator; introducerea celor mai bune tehnici disponibile
pentru SO2 şi pentru reducerea prafului; introducerea instrumentelor de măsurat; reabilitarea
gropilor ecologice pentru zgură şi cenuşă. Printre rezultate se va remarca reducerea nivelului
noxelor generate de centralele termice şi electrice şi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor
solide generate de centralele termice şi electrice.
Respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi promovarea largă a
tehnologiilor şi produselor „curate”, în condiţiile eficiente de costuri/beneficii, crearea de noi
modele de producţie şi consum, simultan cu creşterea performanţei în domeniul protecţiei
mediului şi susţinerea implementării sistemului de management de mediu (ISO 14000) constituie
o importantă preocupare a administraţiei locale arădene, materializată prin armonizarea
legislativă cu acquis-ul comunitar de mediu privind controlul poluării industriale, prin iniţierea şi

123
implementarea de programe pentru reducerea impactului activităţilor industriale asupra mediului,
concomitent cu refacerea ecologică a zonelor afectate de poluare.
Reabilitarea zonelor cu grad ridicat de poluare are în vedere eliminarea factorilor poluanţi rămaşi
de pe urma unor activităţi industriale sau agricole care au încetat.
Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale va include construirea de noi depozite ecologice
pentru deşeuri, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare şi reciclare, închiderea unor
depozite vechi de deşeuri menajere, management adecvat al deşeurilor periculoase. În plus, se vor
întreprinde acţiuni pentru dezvoltarea unui sistem pentru managementul deşeurilor generate de
sectorul medical, pentru dezvoltarea unor sisteme de reciclare în industrie, precum şi pentru
recuperarea uleiurilor şi bateriilor folosite.
Ob. VII. Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice şi industriale
Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a altor infrastructuri de afaceri se poate realiza prin:
- sprijin instituţional pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare din
incubatoare, centre de afaceri, inclusiv investiţii hard şi soft (ex. consolidări de clădiri, înnoire şi
modernizare, achiziţionarea de echipamente), schimb de bune practici, susţinerea activităţilor de
„mentoring şi coaching”, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc;
- susţinerea integrării şi dezvoltării capacităţii competitive a IMM-urilor în cadrul structurilor de
afaceri, prin investiţii iniţiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de scurtă durată pentru
întreprinderile găzduite în aceste structuri.
În cazul parcurilor industriale a celor tehnologice şi ştiinţifice se va urmări:
- construcţia/reabilitarea/extinderea clădirilor numai pentru activităţi de producţie şi servicii;
- reabilitarea/extinderea sistemului de drumuri din interiorul locaţiilor, precum şi a drumurilor de
acces;
- construirea/extinderea infrastructurii de utilităţi publice (canalizare, gaze, electricitate, cablare,
reţea broadband);
- demolarea/dezafectarea clădirilor;
- activităţi de promovare.
Parcuri industriale propuse pentru înfiinţare în judeţul Arad sunt localizate în Pecica, Sebiş,
Chişineu-Criş, Nădab, Arad (Parcul Industrial UTA3, Parcul Industrial Vest, Parcul Industrial
Sud).
Numărul insuficient al structurilor de afaceri, dar mai ales slaba dotare a acestora, mergând de la
utilităţi şi lipsa spaţiilor pentru activităţi, până la tehnologii de informare şi comunicare, sunt
probleme majore cu care se confruntă cele mai multe structuri de sprijinire a afacerilor.
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un factor vital pentru creşterea atractivităţii
regiunilor ca locaţii pentru investiţii în activităţi economice şi sociale, şi un instrument cheie
pentru impulsionarea mediului de afaceri regional şi local.
Promovarea de documentaţii pentru declararea unor unităţi administrativ-teritoriale ca zone
defavorizate, în cadrul acestora fiind cuprinse localităţile cu un grad de dezvoltare redus
(Pâncota, Şintea Mare, Şiştarovăţ, etc.) sau cu activitate industrială foarte slabă şi rata şomajului
foarte ridicată, respectiv Pecica, Sântana, Chişineu-Criş, astfel ca investitorii autohtoni şi străini
să poată beneficia de facilităţile acordate de legislaţia în domeniu.

124
De asemenea, se are în vedere dezvoltarea şi modernizarea continuă a Zonei Libere Curtici, prin
asigurarea condiţiilor de implementare a cât mai multor investiţii de tip “greenfield” în zona
liberă, orientarea spre atragerea investitorilor din afara Uniunii Europene (Asia de Sud-Est,
Ucraina, Rusia, SUA) şi constituirea zonei libere cu rol de schimburi de mărfuri între Uniunea
Europeană şi aceste zone aflate în plină efervescenţă economică. În cadrul Zonei Libere Curtici
se doreşte înfiinţarea unui centru de afaceri prin accesarea de fonduri structurale pentru
optimizarea raporturilor cu investitorii şi identificarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţilor
de consultanţă desfăşurate până în prezent.
O activitate de marketing structurată şi metodică orientată în principal către comunicarea rapidă
şi eficientă cu investitorii din toate zonele geografice ale lumii conduce la accentuarea interesului
pentru promovarea cât mai multor investiţii de producţie, acestea asigurând zonei libere echilibrul
şi continuitatea.
Crearea de zone industriale şi zone de dezvoltare economică în centrele urbane mici şi în mediul
rural. Prin planurile urbanistice şi strategiile de dezvoltare este important ca localităţile să
identifice terenuri care pot fi dedicate unor activităţi industriale, de servicii sau comerţ, şi dotarea
acestora cu utilităţile necesare pentru activităţi economice. Promovarea unor zone industriale
contribuie la atragerea de investitori, exemplu pentru acest lucru este cazul oraşului Chişineu-
Criş. Prin crearea unor zone industriale se poate facilita atragerea investitorilor şi prin
promovarea corelată a oportunităţilor din judeţ se poate spori atractivitatea judeţului Arad pentru
investitorii străini.
Ob. VIII. Valorificarea şi dezvoltarea resurselor umane din sectorul industrial
Acest obiectiv are în vedere:
- îmbunătăţirea nivelului de calificare şi creşterea capacităţii de ocupare a resurselor umane
prin promovarea accesului şi a participării continue la procesul de formare profesională;
- adaptarea forţei de muncă şi a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, la schimbările
economice prin promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socio-economic
- sprijinirea întreprinderilor şi angajaţilor pentru promovarea adaptabilităţii.
Ob. IX. Îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de
energie
Sectorul energetic din judeţul Arad reprezintă o infrastructură strategică de bază a economiei
regionale, fundamentală pentru dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea şi modernizarea sectorului
energetic reprezintă baza dezvoltării şi modernizării industriei şi în principal a industriei
prelucrătoare, care la rândul ei este principalul producător de piese de schimb şi componente
pentru buna funcţionare a instalaţiilor energetice.
Ca rezultate ale acetui tip de activitate industrială, putem menţiona creşterea numărului de
utilizatori, capacităţi noi/modernizate, reţele de distribuţie a curentului electric modernizate,
creşterea numărului de localităţi alimentate cu energie electrică.
Ob. X. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de cercetare/dezvoltare/inovare şi reducerea
decalajului informaţional în regiune
Acest obiectiv vizează creşterea atractivităţii judeţului Arad ca o destinaţie pentru investiţii prin
sprijinirea inovarii tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la
administraţia publică şi întreprinderi, precum şi prin promovarea introducerii inovarii în sectorul

125
productiv, în administraţie, în viaţa cotidiană şi de dezvoltarea a pieţei pentru o nouă generaţie de
produse şi servicii.
Contribuţia IT&C la creşterea economică depinde atât de dezvoltarea sectorului de comunicaţii şi
tehnologia informaţiei, cât şi de gradul de utilizare a TIC în economie. Există întârzieri în special
în ceea ce priveşte accesul la internet, serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor
IT în economie.
Dezvoltarea de poli de excelenţă se va realiza prin investiţii pentru crearea şi dezvoltarea
legăturilor între universităţi şi institute de cercetare-dezvoltare publice şi IMM-uri high-tech
Ca rezultate se evidenţiază creşterea numărului de întreprinderi industriale locale implicate în
proiecte comune de cercetare care beneficiază de sprijin, precum şi creşterea investiţiilor în
cercetare-dezvoltare de înaltă tehnologie făcute de întreprinderile industriale implicate în proiecte
comune.
Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în
domeniu din partea sectorului public şi privat, reducerii numărului de specialişti cu înaltă
calificare, precum şi ca urmare a numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă.
Ob. XI. Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil şi deschis
Condiţiile de funcţionare a activităţilor industriale într-un mediu viabil şi deschis sunt :
consolidarea unui sistem legislativ stabil simplu, transparent şi coerent şi a unui cadru
instituţional adecvat
Ob. XII. Dezvoltarea cooperării industriale
Aceasta conduce la asigurarea unei mai mari stabilităţi a relaţiilor economice între unităţile
industriale.
Ob. XIII. Revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale
Din punct de vedere etnocultural, judeţul Arad reprezintă unul dintre cele mai diverse la nivel
naţional. Unele tradiţii populare mai sunt încă păstrate iar revigorarea acestora ar putea sta la
baza dezvoltării turismului rural.
Meşteşugurile tradiţionale pot constitui – în măsura în care sunt integrate în circuite comerciale –
un element dinamizator pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultură,
contribuind la creşterea veniturilor populaţiei rurale şi la stabilizarea acesteia, precum şi
modalităţi de ridicare a valoarii adaugate a produselor agricole şi forestiere locale.
Printre direcţiile de acţiune se remarcă:
- Investiţii în activităţi non-agricole cum ar fi: activităţi de obţinere a produselor non-agricole
(uleiuri aromatice, articole de pielărie, încălţăminte, tricotaje, produse de uz gospodăresc,
ambalaje etc); activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase (începând de la stadiul de
cherestea);
- investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor
activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea artistică a lemnului, lânii, ţesături
şi cusături tradiţionale, cergi de lână, confecţionare măşti, olărit, obiecte de metal, confecţionare
instrumente muzicale tradiţionale), precum şi marketingul acestora, sprijin pentru înfiinţarea de
mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi – în special în
zonele cu potenţial turistic, participarea la târguri şi evenimente, acordarea de consultanţă şi
sprijin pentru marketingul produselor meşteşugăreşti tradiţionale;

126
- crearea de noi micro-întreprinderi în sectorul non-agricol;
- extinderea şi modernizarea micro-întreprinderilor existente în sectorul non-agricol.
Ob. XIV. Revitalizarea economiei oraşelor mici
La nivelul judeţului Arad se întâlnesc unele localităţi a căror bază economică este dominată de
activităţile industriale din sectorul extractiv (Felnac, Pecica, Petriş, Pleşcuţa, Hălmagiu,
Hălmăgel, Vârfurile, Păuliş şi Ghioroc). Un handicap major pentru dezvoltarea urbană îl
reprezintă dependenţa economică şi socială a acestor oraşe de una sau mai multe sectoare
industriale în condiţiile în care acestea traversează o perioadă îndelungată şi dificilă de
restructurare industrială. Datorită nivelului redus de viaţă, capacităţii reduse de atracţie a
investiţiilor externe, lipsei capitalului autohton, multe din aceste oraşe, au devenit o problemă.
Majoritatea centrelor mici industriale sunt înconjurate de largi spaţii rurale, ceea ce constituie un
argument în plus pentru dezvoltarea acestora ca „oraşe de echilibru”. Economia acestor centre
mici ar trebui refundamentată în scopul revitalizării economiilor dar şi din punct de vedere a
posibilei influenţe exercitate la nivelul judeţului.
Un rol important va reveni dinamizării ramurii de prelucrare a lemnului, atât în micile oraşe cât şi
în spaţiul rural, mai ales în zona montană a judeţului Arad.
Se preconizează că prin revigorarea zonelor urbane caracterizate în prezent de activitate
economică redusă, se va asigura, pe termen mediu şi lung, contextul economic necesar
întreprinderilor să investească, să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă în orasele mici şi în
zonele rurale. Se vor crea astfel condiţiile pentru apariţia unor noi oportunităţi de ocupare, în
special pentru cei care părăsesc sectorul agricol şi se va permite implementarea graduală a unei
strategii menite să crească productivitatea în agricultură.
Crearea de consorţii între localităţi pentru conceperea şi derularea unor programe de dezvoltare
este o cale prin care se poate facilita dezvoltarea locală mai ales în localităţile mai mici. Unirea în
grupuri cu interes comun pentru realizarea unor proiecte pe care fiecare localitate în parte nu ar
putea să o desfăşoare creşte şansele la o dezvoltare echilibrată a localităţilor judeţului şi permite
dobândirea de experineţă în derularea unor programe de cooperare. Cooperarea dintre localităţi
este esenţială pentru priorizarea unor investiţii în infrastructura fizică – modernizarea reţelelor de
drumuri, a reţelei de energie electrică, gaz a unor programe comune de protecţie a mediului etc.
3.2. Construcţii
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a sectorului de construcţii este reprezentat de
construcţia de noi locuinţe, concomitent cu stoparea migraţiei externe a forţei de muncă în
construcţii.
Ob. 1. Construcţia de noi locuinţe
-Rezolvarea problemelor sociale în rândul tineretului, finanţarea locuinţelor făcându-se atât de la
bugetul de stat cât şi de la cel local. Aceste probleme impun construirea de locuinţe sociale în
toate oraşele judeţului Arad;
-Construirea de locuinţe sociale pentru familiile cu venituri modeste;
-Construirea de locuinţe sociale prin sprijinirea programelor promovate de consiliile locale, în
conformitate cu prevederile Legii locuinţei nr. 114/1996. Construirea de locuinţe în oraşele
judeţului Arad, prin intermediul creditelor ipotecare;

127
-Finalizarea apartamentelor neterminate, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.
19/1994 se va realiza din surse de la bugetul de stat, surse reconstituite la nivelul judeţului-rate,
avansuri, bugetul local (asigurare utilităţi şi dotări edilitare);
-Construirea de locuinţe individuale în proprietate. Se vor construi locuinţe în fiecare comună
unde nu există, pentru medic uman, medic veterinar, poliţişti, profesori etc.;
4. TURISMUL
Enunţarea obiectivului general din domeniul activităţilor turistice trebuie să ia în considerare
atât atuurile şi elementele nefavorabile dezvoltării complexităţii şi extinderii teritoriale a
turismului, cât şi oportunităţile şi ameninţările rezultate din mediul exterior de dinamică a
acestuia. Pentru ca activităţile turistice să aducă prosperitate economică şi să contribuie la
dezvoltarea spaţială a teritoriului judeţului Arad, acestea trebuie privite de către decidenţii politici
ca o prioritate, astfel că obiectivul general vizează: dezvoltarea teritorială echilibrată şi viabilă
a activităţilor turistice şi a infrastructurii specifice. Realizarea acestui obiectiv general va
contribui la îndeplinirea obiectivului general al Stratgiei de dezvoltare a Judeţului Arad 2007 –
2013, care vizează creşterea standardului de viaţă, dezvoltarea durabilă şi integrarea judeţului
Arad în structurile regionale la nivelul UE: activităţile turistice pot contribui la ridicarea
standardului de viaţă în comunităţile urbane şi rurale în care sunt desfăşurate, aşa cum pot
reprezenta o cale de dezvoltare economică sustenabilă, valorificând într-o manieră viabilă, de
durată, ceea ce oferă mediul natural şi ceea ce a creat factorul uman de-a lungul existenţei sale pe
teritoriul actualului judeţ Arad. Turismul reprezintă unul dintre domeniile de activitate cu
potenţial de creştere şi cu valoare adăugată ridicată, astfel susţinându-se rolul său în dinamizarea
economică şi socială a comunităţilor. De asemenea, activităţile turistice, prin parteneriatele
economice, pe care le pot facilita, se pot constitui în modalitate de integrare activă şi eficientă
economic a judeţului Arad în structurile regionale ale UE.
Atingerea obiectivului strategic general identificat pentru activităţile turistice este posibilă prin
îndreptarea acţiunilor de dezvoltare către trei direcţii prioritare:
- promovarea şi diversificarea ofertei turistice arădene;
- implicarea în programe de dezvoltare şi în parteneriate a agenţilor economici din turism, atât la
nivel judeţean, cât şi la nivel regional şi transfrontalier;
- dezvoltarea resurselor umane active în turism.
Obiectivele specifice sunt:
-Publicarea şi promovarea informaţiilor privitoare la potenţialul turistic natural şi antropic;
-Publicarea şi promovarea informaţiilor privitoare la capacitatea de primire a turiştilor şi la
structura acesteia;
-Diversificarea ofertei turistice;
-Diversificarea producţiei de suveniruri pentru turişti;
-Valorificarea turistică a unor noi obiective, areale şi/sau comunităţi cu potenţial turistic,
diversificarea tipurilor de turism practicate;
-Reatestarea comunei Moneasa ca staţiune turistică balneo-climaterică;
- Reatestarea oraşului Lipova ca staţiune turistică balneo-climaterică;
-Participarea la târgurile naţionale şi internaţionale de turism;

128
-Iniţierea unor proiecte de dezvoltare a turismului în diferite parteneriate;
-Sprijinirea întreprinzătorilor în activităţi turistice de tip agro-turism;
-Modernizarea şi extinderea infrastructurii de acces şi a celei specifice;
-Comunicarea facilă şi reală între agenţii economici activi în turism;
-Dezvoltarea competenţelor resurselor de forţă de muncă implicate în activităţi turistice.

5.SERVICIILE
Activităţile de servicii reprezintă “cheia” dezvoltării teritoriale a oricărui spaţiu, întrucât
facilitează accesul înspre şi dinspre unitatea teritorială respectivă, comuncaţiile cu restul
sistemului teritorial în care astfel este angrenat mai strâns, un anumit nivel şi standard de viaţă
pentru comunităţile locale; mai mult decât atât, serviciile pot condiţiona apariaţia şi dezvoltarea
pe verticală şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice (industriale, de construcţii,
agricole, turistice). Subliniind astfel importanţa dezvoltării sectorului serviciilor pentru un
teritoriu, cu atât mai mult cu cât acesta se află în vecinătatea frontierei vestice a României cu
Ungaria, identificăm ca obiectiv general dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a tuturor tipurilor
de activităţi de servicii şi a infrastructurii specifice.
Obiectivele specifice:
-Reorganizarea unei reţele şcolare eficiente pentru învăţământul tehnic şi profesional, adaptată
tendinţelor de dezvoltare economică a judeţului;
-Încurajarea continuării şcolarizării şi după cei 10 ani de învăţământ obligatoriu (ciclul liceal);
-Reducerea disparităţilor cantitative şi calitative dintre învăţământul din mediul urban şi cel din
spaţiul rural;
-Modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării nivelului de competenţe
şi abilităţi cerute de piaţa muncii;
-Educaţia şi formarea profesională în vederea sprijinirii dezvoltării economice a judeţului şi a
societăţii bazate pe cunoaştere;
-Creşterea atractivităţii judeţului Arad ca o destinaţie pentru investiţii, prin sprijinirea inovării
tehnologice şi cercetarii aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia
publică şi întreprinderi, precum şi prin promovarea introducerii inovării în sectorul productiv, în
administraţie, în viaţa cotidiană şi de dezvoltarea a pieţei pentru o nouă generaţie de produse şi
servicii;
-Îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare dezvoltare în scopul creşterii competitivităţii
economiei regionale;
-Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii judeţene de sănătate (spitale, servicii de ajutor de
urgenţă etc.), atât în centrele urbane, cât mai ales în mediul rural;
-Creşterea calităţii asistenţei medicale şi sociale precum si recrutarea si instruirea cadrelor
medicale, în special în mediul rural;
-Modernizarea reţelei rutiere şi feroviare de transport la standarde europene;
-Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale,
comerciale, de agricultură şi meşteşugăreşti;

129
-Îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie;
-Reabilitarea, extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare;
-Promovarea valorilor culturale;
-Dezvoltarea culturii în plan local, ţinând seama de specificul şi de potenţialul fiecărei zone şi
păstrarea unor tradiţii identitare, prezervarea meşteşugurilor şi formelor de exprimare artistică;
-(Re)inserţia monumentelor istorice în viaţa culturală a comunităţilor (prin reabilitare) şi
utilizarea acestui potenţial ca resursă importantă a turismului cultural;
-Dezvoltarea industriilor culturale şi conexe, ca alternative la procesul de dezindustrializare a
judeţului.

IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL (planşa 7)

Contextul suprateritorial al judeţul Arad a fost analizat în raport cu situarea sa în teritoriul
regional, naţional, internaţional.
Strategia de dezvoltare în context suprateritorial presupune înscrieterea în planurile şi strategiile
cu impact teritorial din palierele de integrare enumerate mai sus.
§ nivelul regional- interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor
învecinate, înscrierea în strategia de dezvoltare a Regiunii Vest;
§ nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte
judeţul, cum sunt zona Bazinului Tisei, Zona montană;
§ nivelul naţional- înscrierea în strategiile naţionale sectoriale şi de planificare
spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi Conceptual strategic de dezvoltare
teritorială Romania 2030;
§ nivelul transfrontalier- Programul de cooperare teritorială europeană
transfrontalieră Ungaria- România 2007-2013 şi Euroregiunea Carpatica.
Aderarea României la Uniunea Europeană impune înscrierea strategiilor de dezvoltare spaţială la
principalele documente strategice comunitare.
- „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11
MAI 1999- principii directoare:
§ dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă relaţie oraş-mediu
rural;
§ asigurarea unei parităţi a accesului la infrastructuri şi informaţii;
§ dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a
patrimoniului cultural;
-„PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A
CONTINENTULUI EUROPEAN” adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu
amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000-: Principiile de dezvoltare spaţială europeană :
§ promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică echilibrată şi
prin ameliorarea competitivităţii;
§ susţinerea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor
rural-urban;
130
 § asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
§ dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
§ reducerea prejudiciilor provocate mediului;
§ valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
§ valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
§ dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;
§ promovarea turismului calitativ şi durabil;
§ limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
- Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa strategiilor
ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni
interconectate şi mutaţii structurale. Obiectivele Strategiei Lisabona / Goteborg:
§ creşterea competitivităţii pe termen lung;
§ crearea de noi locuri de muncă;
§ dezvoltarea durabilă.
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI pentru perioada financiară 2007-
2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală,
aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-
economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a U E.

PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede şase priorităţi naţionale de dezvoltare
pentru perioada 2007-2013:
§ Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere
§ Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
§ Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
§ Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative
§ Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
§ Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII VEST are ca Axe strategice prioritare
dezvoltarea următoarelor domenii:
1. Infrastructura de transport şi energie
2. Competitivitate economică
3. Turismul
4. Cooperarea teritorială
5. Dezvoltarea rurală
6. Dezvoltarea resurselor umane şi serviciilor sociale
7. Mediul înconjurător
8. Dezvoltarea urbană
Axe strategice cu impact deosebit asupra dezvoltării spaţiale a judeţului sunt:

131
Axa strategică 1. Infrastructura de transport- arii de intervenţie:
1. Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier a Regiunii
Vest
2. Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier de interes regional şi local
3. Extinderea şi modernizarea reţelei de cale ferată
4. Îm bunătăţirea calităţii serviciilor din transportul feroviar
5. Modernizarea infrastructurii de transport aerian de interes naţional/regional/local
6. Crearea şi modernizarea infrastructurii portuare
7. Dezvoltarea căilor şi canalelor navigabile din regiune
8. Dezvoltarea sistemelor de transport intermodale regionale
9. Dezvoltarea unor sisteme de transport intermodale urbane.
Axa strategică 8. Dezvoltarea urbană. Arii de intervenţie
10. reabilitarea infrastructurii de transport urban
11. modernizarea sistemului de transport public urban
12. dezvoltarea utilităţilor publice urbane
13. prevenirea dezastrelor
14. reabilitarea clădirilor, centrelor istorice şi culturale
15. construcţia de locuinţe
16. dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane( facilităţi pentru timpul liber, dezvoltare
e-service, creşterea accesului la cultură)
17. reabilitarea zonelor industriale în vederea dezvoltării de noi activităţi.
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013
Obiectiv strategic:
Sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, echilibrată teritorial, a tuturor
Regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a
oraşelor- potenţiali poli de creştere urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii
de bază, pentru a face din Regiunile Romaniei, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive
de muncă, viaţă şi peterecere a timpului liber.
POR implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a
Planului Naţional de Dezvoltare(PND) contribuind împreună cu celelelte Programe
Sectoriale(PO) la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a PND şi
al Cadrului Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi
socială dintre România şi statele membre ale UE.
Axele prioritare tematice:
Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- potenţiali poli de creştere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
2.1.Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane- inclusiv
construcţia/reabilitarea soselelor de centură
Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
3.1. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
3.2. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale

132
 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în
caz de urgenţă
3.4.Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionalepreuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare
profesională continuă
Axa prioritară 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă
regională şi locală
4.2. reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi
activităţi
4.3. Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor
Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastrusturilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor
turistice
5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică
Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării POR
6.1. Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR
6.2. Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR
Contextul suprateritorial pentru judeţul Arad se raportează la toate aceste strategii
europene/naţionale/ zonale şi cuprinde în principal elementele de definire ale reperelor din
studiile realizate de INCD URBANPROIECT pentru Conceptul strategic de dezvoltare
teritorială Romania 2030 privind axele şi polii care structurează teritoriul.
Obiectiv: Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional,
racordarea la reţeaua naţională şi europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială.
În raport cu aceste caracteristici realizarea obiectivelor presupune în principal orientarea
dezvoltării către utilizarea avantajelor poziţiei sale în teritoriu naţional, dar şi spre diminuarea
decalajelor de dezvoltare între arealele mai favorizate din vestul judeţului şi cele mai puţin
favorizate şi dezvoltate din est.
Direcţiile de acţiune:
- amplificarea rolului teritorial al municipiului Arad în context regional pentru
îndeplinirea funcţiunilor corespunzătoare nivelului de importanţă supraregională;
- întărirea polilor de echilibru cu rol teritorial local, pentru echilibrarea dezvoltării reţelei
de localităţi şi realizarea conexiunilor interjudeţene;
- realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu coridoarele de transport european şi
reţeaua naţională;
- eficientizarea cooperării transfrontaliere.
Zonele de cooperare sunt:

133
 - cooperare teritorială şi parteneriat între principalii poli de dezvoltare regională
Timişoara-Arad, pentru realizarea unei zone dinamice şi competitive şi evitarea risipirii
resurselor prin dezvoltări concurenţiale;
- zone montane de cooperare pe proiecte specifice;
- zone de cooperare în domeniul turismului, în partea de est şi sud a judeţului;
- Zone de dezvoltare rurală cu probleme specifice- Câmpia de Vest; Zona Munţilor
Apuseni;
- Zone de cooperare transfrontalieră- întreg judeţul.
Axe de dezvoltare se suprapun pe traseul magistralelor de transport european (Coridor IV de
transport european, reţeaua TEN) şi reţelei majore propuse prin la Legea nr.363/2006 privind
aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport :
Autostrăzi:
a. Constanţa-Feteşti-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-
Nădlac
b. axa prioritară 1 TEN-T nr.7
c. Arad-Deva
d. Oradea-Chişineu Criş- Arad
e. Vărşad-Chişineu Criş
Drum expres sau cu 4 benzi:
f. Timişoara-Nădlac;
g. Chişineu Criş-Beiuş-Cluj Napoca;
h. Arad-Oradea
Reţeaua de căi ferate:
Zona este traversată de la vest la sud de tronsonul de cale ferată Sighişoara-Alba Iulia-Deva-Arad-
Curtici care face parte din Coridorul IV European Curtici – Braşov – Bucureşti – Constanţa, cu
ramura sudică Arad-Timişoara-Caransebeş-Strehaia-Craiova-Calafat. Coridorul IV este multimodal,
având o mare importanţă în structura traficului derulat pe reţeaua CFR.
Reţeaua de căi navigabile conform Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede:
-Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe râul Mureş de la frontieră până la Alba Iulia
-Port pe râul Mureş la Arad
Studiu de navigabilitate a râului Mureş s-a propus în cadrul Euroregiunii DKMT pentru realizarea
unui transport intermodal- reţea rutieră, cale ferată şi transport pe apă.
Transportului combinat -modernizarea terminalului Glogovăţ-Arad.
Conexiunile teritoriale în zona de frontieră sunt:
Puncte de control şi trecere a frontierei deschise traficului internaţional conform OG
nr.105/2001:
PCTF Rutiere:
Vărşand(Ro) / Gyula – Ungaria

134
 Nădlac (Ro) / Nagylak – Ungaria
Turnu (Ro) / Battonya- Ungaria
PCTF Feroviare: Curtici (Ro) / Lokoshaza – Ungaria
Pentru realizarea acestui obiectiv şi a direcţiilor sale de acţiune este necesară integrarea judeţului
în dinamicile de dezvoltare suprateritoriale prin participarea la parteneriate interregionale şi
transfrontaliere.
Coordonarea acţiunilor de dezvoltare în plan teritorial este asigurată de Planul de Dezvoltare
Regională, documentaţie de amenajarea teritoriului de tip zonal interjudeţean. Obiectivele sale
conduc la optimizarea utilizării resurselor prin complementaritatea dezvoltării socio-economice,
în teritoriul regional.
Înscrierea în coordonatele strategice ale Planului de amenajare a Bazinului Tisei asigură în plus
coordonarea tendinţelor de dezvoltare în raport cu mediul natural şi principala resursă
hidrografică ce structurează teritoriul, bazinele hidrografice cuprinse în Bazinul Tisei.
La nivel naţional obiectivele Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi Conceptului strategic de
dezvoltare teritorială Romania 2030, aflat în procedură de avizare asigură judeţului poziţia sa în
raport cu obiectivele de coeziune şi de competitivitate naţionale şi europene pe termen lung.
Coordonarea dezvoltării spaţiale în plan naţional se realizează prin înscrierea în prevederile
PATN secţiunile aprobate: Secţiunea I-Reţele de transport; Secţiunea II-Apa; Secţiunea III-Zone
protejate; Secţiunea IV-Reţeaua de localităţi; Secţiunea V- Zone de risc natural
Programul de cooperare teritorială europeană transfrontalieră Ungaria- România 2007-2013,
îşi propune să stimuleze cooperarea în regiunea de graniţă dintre cele două ţări, în domenii
precum infrastructura de transport şi de comunicaţii, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea
economică şi socială; el constituie o garanţie a dezvoltării armonioase şi eficiente a celor două
teritorii vecine şi şansa accesării unor fonduri suplimentare pentru dezvoltare.

135
 B. PROGRAM DE MĂSURI

I. STRUCTURA TERITORIULUI

1.MEDIUL
Domeniul/ subdomeniul şi Propuneri de
Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor Etape de
obiectivele amenajării şi responsabilităţi
amenajării şi dezvoltării teritoriului realizare
dezvoltării teritoriului

Obiectiv general: Conştientizarea pericolelor reale cauzate de schimbările I- II Agenţia de Protecţia

Reabilitarea, protecţia şi globale induse de activităţile umane precum şi îmbunătăţirea Mediului (APM);
valorificarea durabilă a percepţiei publice asupra avantajelor folosirii unor produse şi Consiliul Judeţean, ONG,
elementelor mediului natural servicii curate din punct de vedere ecologic Inspectoratul Şcolar
Judeţean
Exploatarea raţională şi responsabilă a resurselor naturale I- II- III APM, CJ, agenţi
neregenerabile economici,
Valorificarea resurselor de energie alternative: solară, I- II- III
geotermală, eoliană, biomasă
Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere I- II- III MADR, DSA, ITRSV
prin creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, Oradea
solului şi biodiversităţii împotriva factorilor distructivi naturali
şi antropici
Reducerea impactului asupra mediului a construcţiei I CJ Arad
infrastructurii majore de transport
1.1.Calitatea factorilor de mediu

Asigurarea calităţii factorilor
de mediu prin reducerea
poluării
1.Îmbunătăţirea calităţii
aerului
Reducerea emisiilor de substanţe poluante (SO 2 , NO x , CO 2 , I- II SC CET Arad lignit
pulberi) în timpul proceselor de producţie până la valori sub SC CET Arad
limitele admise la agenţii economici SC CET Arad lignit şi SC hidrocarburi
CET Arad hidrocarburi;
Modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi I- II Agenţii economici
agenţii economici care poluează atmosfera sau sunt APM
susceptibili de poluarea atmosferei;

136
Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în I- II Regia Autonomă
suspensie) din intravilanul localităţilor prin fluidizarea Judeţeană de Drumuri şi
traficului, folosirea cu precădere a centurilor de ocolire, Poduri Arad
modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;
Fluidizarea traficului auto pentru reducerea congestionării în I- II CJ Arad
municipiul Arad (semaforizare şi semnalizare, locuri de Regia Autonomă
parcare) şi modernizarea transportului urban în condiţii de Judeţeană de Drumuri şi
sustenabilitate Poduri Arad
Măsuri de stabilizare a întregii suprafeţe a haldei de zgură şi I SC CET Arad lignit
cenuşă a SC CET Arad – Lignit;
Stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la I APM Arad
nivelul la care să permită prevenirea interferenţelor antropice
periculoase cu sistemul climatic;
Implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi I- II APM Arad
organici volatili proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în CJ Arad
anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultate din
depozitarea, încărcarea/ descărcarea şi distribuţia benzinei la
terminale şi la staţiile de benzină;
Susţinerea utilizării sistemelor de încălzire moderne cu I- II APM Arad
randamente şi eficienţă ridicată în scopul respectării CJ Arad
standardelor de calitate pentru aerul ambiental;
Promovarea utilizării energiilor alternative şi a echipamentelor I- II APM Arad
eficiente din punct de vedere energetic; CJ Arad
Adoptarea măsurilor specifice de limitare/ reducere a emisiilor I- II CJ Arad
de praf în aerul atmosferic pe durata executării lucrărilor de Consiliile locale
construcţii; Agenţii economici
Extinderea zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie, prin I- II CJ Arad
prevederi în documentaţiile de urbanism: Consiliile locale
- asigurarea de perdele vegetale între zonele industriale
şi cele rezidenţiale
- condiţionarea eliberării autorizaţiilor de construire de
respectarea reglementărilor existente (suprafeţe minime
obligatorii)

137

2.Îmbunătăţirea calităţii apei
Crearea perdelelor de protecţie forestiere de-a lungul arterelor I- II Filiala Romsilva Arad
majore de transport pentru reducerea poluării fonice si
atmosferice rezultată din traficul auto
Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi I- II APM Arad
protecţia fonică a surselor generatoare de zgomote şi vibraţii,
conform legislaţiei în vigoare
Implementarea măsurilor de prevenire şi control integrat a I- II APM Arad
poluării aerului
Întocmirea programelor/ planurilor pentru îmbunătăţirea I- II
calităţii aerului la nivel local şi adoptarea acestora.
Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de I Agenţii economici
impurificatori din apele evacuate de diversele unităţi socio-
economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare a
localităţilor;
Completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente I Consiliile locale
de funcţionare superioare în cadrul serviciilor de gospodărire CJ Arad
comunală respectiv la staţiile de epurare în localităţile Arad,
Chişineu-Criş, Ineu, Lipova, Gurahonţ;
Limitele maxime admisibile pentru indicatorii de calitate ce
caracterizează apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare sunt
cele prevăzute în Normativul NTPA-001 privind stabilirea
limitelor cu poluanţi a apelor industriale şi urbane la evacuarea
în receptorii naturali;
Realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: I Consiliile locale
Pilu, Zerind, Mişca, Apateu, Hăşmaş, Craiva, Cermei, CJ Arad
Socodor, Archiş, Igneşti, Hălmăgel, Vârfurile, Dezna, Peşcuţa,
Brazii, Pietriş, Săvârşin, Birchiş, Vărădia de Mureş, Bârzava,
Sebiş, Tauţ, Conop, Ususău, Şiştarovăţ, Zăbrani, Păuliş,
Pâncota, Zărand, Sântana, Şimand, Curtici, Şofronea, Iratoşu,
Pecica, Nădlac, Semlac, Şeitin, Secusigiu, Vinga, Şagu;
138
Corelarea capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu I- II Consiliile locale
capacitatea sistemului de canalizare şi de epurare a apelor CJ Arad
uzate şi utilizarea aparatelor de contorizare a debitelor de apă
captată, precum şi a celor de apă uzată ce ajung în staţiile de
epurare;
Branşarea consumatorilor individuali la sistemele de
alimentare cu apă se va realiza după execuţia şi punerea în
funcţiune a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare;
Respectarea limitelor maxime admisibile pentru indicatorii de I- II CJ Arad
calitate pentru apele uzate evacuate din gospodării în reţeaua APM Arad
publică de canalizare conform Normativului NTPA-002 Agenţii economici
privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare (HG nr. 352/ 2005 pentru modificarea şi
completarea HG nr. 188/ 2002)
Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri, podeţe, I- II
conducte, linii electrice) se vor realiza cu asigurarea condiţiilor
normale de scurgere a apelor mari;
Controlul depozitării deşeurilor rezultate din construcţii şi a I- II Consiliile locale
altor deşeuri, al evacuării apelor neepurate în albiile şi pe
malul cursurilor de apă;
Documentaţiile de urbanism vor delimita şi vor preciza I- II Consiliile locale
regulamentul de construire restrictiv pentru zonele de
inundabilitate şi a celor de protecţie hidrogeologică;
Respectarea strictă a interdicţiilor de construire în zonele I- II Consiliile locale
inundabile şi a condiţiilor legale de amplasare a lucrărilor/
construcţiilor în zonele inundabile- numai cu avizul de
amplasament şi avizul de gospodărire a apelor eliberat de
autorităţile de gospodărirea apelor;
Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de Agenţii economici
I
orice natură, care nu au protecţie impermeabilizată;
Implementarea unor tehnologii de depoluare a apei freatice, I- II Schelele petroliere Arad
poluată cu produse petroliere în zona Turnu

139
3.Reabilitarea solului degradat Adoptarea unor tehnologii nepoluante în scopul diminuării I- II Schelele petroliere Arad
în urma activităţilor antropice cantităţilor de hidrocarburi eliminate pe sol în spaţiul limitrof
al sondelor de exploatare a petrolului;

Readucerea solului cât mai aproape de starea naturală prin Schelele petroliere Arad
aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică, în perimetrele de exploatare a I- II
petrolului;

Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror I Agenţii economici

substanţe lichide poluante;

Consolidarea stabilităţii haldelor de steril de la minele Rănuşa I Regia Autonomă pentru

şi Hijova şi decontaminarea ariilor contaminate, precum şi Metale rare
limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a
poluanţilor în mediul înconjurător;
Respectarea tehnologiilor de utilizare şi tratare a terenurilor cu I- II CJ Arad
îngrăşăminte chimice şi pesticide şi utilizarea acestora numai APM Arad
pe baza studiilor agrochimice;
Promovarea utilizării îngrăşămintelor organice, cu evitarea
scurgerilor din gospodăriile individuale în cursurile de apă;

Introducerea şi respectarea strictă a măsurilor de control a I CJ Arad

păşunatului în interiorul ariilor naturale protejate; APM Arad

Stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a I Filiala Romsilva Arad

pădurilor;

Reconstituirea pădurilor până la 40% în zona montană şi de I- II Filiala Romsilva Arad

deal şi până la 20% în zona de câmpie, prin împădurirea ITRSV Oradea
terenurilor degradate sau cu potenţial de degradare (alunecări Ocoale silvice private
de teren) şi împădurirea terenurilor improprii culturilor
agricole sau a celor cu productivitate foarte scăzută;

140

4.Conservarea biodiversităţii
Măsuri de control asupra acţivităţilor ce determină poluarea I CJ Arad
solului, modificarea structurii sau a tipului de sol, evitarea APM Arad
pierderilor de pământ prin utilizarea pământului excavat în
reamenajarea şi restaurarea terenurilor;
Închiderea platformelor de depozitare a deşeurilor din I CJ Arad
localităţile urbane neconforme va fi urmată de reabilitarea APM Arad
suprafeţelor de sol eliberate;
Obiectivele industriale, agricole, de comerţ, turism, prestări I-II Consiliile locale
servicii ce se vor infiinţa în teritoriul administrativ al
localităţilor va urma procedura legală de regelementare cu
privire la protecţia mediului.
Restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor I- II APM Arad
naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică periclitate, Parcul Natural Lunca
vulnerabile, endemice şi rare (dropia – Otis tarda etc.); Mureşului
Custozii de rezervaţii
Elaborarea unor studii de specialitate pentru identificarea I Parcul Natural Lunca
speciilor de floră şi faună periclitate, vulnerabile, endemice şi Mureşului
rare pentru stabilirea stării favorabile de conservare a Custozii de rezervaţii
habitatelor şi speciilor ţi măsurile adecvate;
Promovarea prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea I- II Consiliile locale
teritoriului la nivel local /zonal a unei utilizări durabile a
bunurilor din patrimoniul natural şi păstrarea integrităţii
funcţionale a tuturor ecosistemelor;
Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de I- II Agenţia Naţională pentru
măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi Arii Naturale Protejate
conservare conform dispoziţiilor legale (Ordonanţa de Urgenţă Parcul Natural Lunca
nr. 57/2007); Mureşului şi custozii de
Obigativitatea condiţionării intervenţiilor în interiorul şi rezervaţii
vecinătatea ariilor protejate de obţinerea avizului emis de CJ şi Consiliile locale
structurile lor de administrare.
141
1.2.Factori de risc natural
Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii I‐II‐III  Ministerul Mediului şi
versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze Dezvoltării Durabile
Prevenirea şi protecţia faţă de naturale: Agenţia de Protecţie a
riscurile naturale în scopul - îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări Mediului Arad
gestionării eficiente a specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu Garda de Mediu Arad
resurselor materiale şi alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi Comitetul judeţean
prevenirii dezastrelor agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a pentru situaţii de urgenţă
terenului; Comitetele locale pentru
- îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă situaţii de urgenţă
1.Identificarea, atenuarea sau pe versanţi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei.
anihilarea efectelor - captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin
fenomenelor distructive ale lucrări de drenaj pe versanţi
alunecări de teren în scopul - lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea
gestionării eficiente a crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe
resurselor materiale terenuri cu alunecări stabilizate
Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren
din cauze antropice (activitatile umane)
- monitorizarea zonelor critice din punct de vedere al
stabilitatii terenurilor in zonele cu lucrari de decopertare si
excavare si a zonelor de exploatare a hirdrocarburilor
(Sederhart, Pecica, Turnu, Bodrog)
- stoparea defrişărilor ilegale de pe versanții împăduriți
- stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin
împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin
consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi
stabilizarea versanţilor
- executarea arăturilor de-a lungul curbei de nivel
- evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi
ferate) pe versanţii instabili
- evitarea supraîncărcării versanţilor cu construcţii de
orice fel

142
 În zone cu alunecări de teren active indiferent de cauza I-II-III Ministerul Mediului şi
acestora se propune: Dezvoltării Durabile
- Întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren (conform Agenţia de Protecţie a
Legii 575/2001) mai ales în zone în care există elemente Mediului Arad
importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone Garda de Mediu Arad
de risc la alunecări de teren”. Comitetul judeţean
- Consolidarea versanţilor instabili prin lucrări de artă pentru situaţii de urgenţă
speciale (ziduri de sprijin etc.) Comitetele locale pentru
- Monitorizarea zonelor afectate de alunecări de teren active situaţii de urgenţă
produse în perioada 2006-2007: Lipova - Valea Drăuţ
amonte Lipova, Şistarovăţ - Valea Şistarovăţ loc.
Cuvejdia, Labaşinţ, Dorgoş - Localităţile Pătărâş, şi
Bruznic, Şiria - Valea Merezin, Tăuţ - Valea Timercea,
Buteni - Valea Mare- Cuied şi Valea Cleciova, Şilindia -
Satu Mic, Hăşmaş - Clit, Urviş de Beliu, Archiş - Groşeni,
Nermiş, Bârzeşti, Dieci - Crocna, Roşia Revediş,
Hălmagiu - Bodeşti, Leasa, Cristeşti Sârbi, Luncşoara,
Vârfurile - Măgulicea, Groşi
- Reconstructia ecologica a zonelelor cele mai afectate de
degradări:
- Lucrări de combatere a eroziunii solului şi a
alunecărilor de teren
- Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de
teren superficiale sau alunecările cu profunzime medie şi
mare.
2.Apărarea aşezărilor umane II Administraţia Naţională
Reabilitarea şi/sau realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare
şi a obiectivelor socio- „Apele Române” –
împotriva inundaţiilor:
economice împotriva riscului Direcţiile Apelor Mureş
 punerea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice aflate pe
la inundaţii şi Crişuri
Crişul Alb la Ineu: protecţii maluri (400m), supraînălţare
diguri (14km);
 acumulare nepermanentă Zimbru, V=0,8mil,m3;
 amenajare valea Tăcaşele: acumulare nepermanentă
(0,5mil.m3), recalibrare albie (3km);
 acumulare nepermanentă Tăgădău (0,5mil. m3);
 amenajare valea Zeldiş: recalibrare albie (3km), consolidare
143
 maluri (1,5km);
 acumulare nepermanentă Dezna (1,8mil.m3);
 regularizare valea de la Lazuri: recalibrare albie (4km),
consolidare maluri (1,5km);
 regularizare valea Hodiş: recalibrare albie (3,5km),
consolidare maluri (1,3km);
 reabilitare baraj Tăuţ: reabilitare baraj, refacere parament
(2,5ha);
 acumulare permanentă Joia Mare (150mil.m3);
 amenajare complexă a râului Crişul alb şi afluenţii Ribiţa,
Baldovin: îndiguiri (3km), consolidări maluri (1,5km);
 modernizare sistem închidere golire de fund baraj Chier;
 amenajare complexă valea Băneşti: reprofilare albie (8km),
consolidări mal (6km);
 regularizare valea Târnaviţa: reprofilare albie (3km), ziduri
sprijin (6km);
 amenajare complexă valea Leuca: acumulare nepermanentă
(800mii m3), consolidări maluri (2km), baraje filtrante (3buc);
 îndiguire Crişul Alb la Pescari (1km);
 consolidare de mal la Ioneşti (400m);
 îndiguire Crişul Alb la Gurahonţ: parapet zidărie (1km).
Administraţia Naţională
Solicitarea evaluării de mediu ante proiect şi derularea
„Apele Române” –
evaluărilor de impact din faza studiilor de fezabilitate pentru
Direcţiile Apelor Mureş
lucrările de amenajare a cursurilor de apă, în scopul diminuării
şi Crişuri
impactului asupra vieţuitoarelor acvatice;
APM Arad
Asigurarea prin lucrările de apărare împotriva inundaţiilor de
zone umede inundabile cu rol de menţinere a diversităţii
biologice şi de atenuare a viiturilor.
3.Identificarea, atenuarea sau I-II-III Inspectoratul General
- Unităţile administrativ teritoriale aflate în zone cu
anihilarea efectelor pentru Situaţii de
intensitatea seismică VII trebuie să facă obiectul
fenomenelor distructive ale Urgenţă din cadrul
planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor
cutremurelor în scopul Ministerului Internelor şi
(Municipiul Arad, Orașele Curtici, Lipova, Nădlac,
gestionării eficiente a Reformei Administrative
resurselor materiale Pecica) Comitetul judeţean
144

1.3.Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale
1.Dezvoltarea politicii
judetene în vederea
implementarii unui sistem
integrat de gestionare a
deseurilor
2.Depozitarea deşeurilor în
conformitate cu cerinţele
legislaţiei în domeniul
gestionării deşeurilor în
scopul protejării sănătăţii
populaţiei şi a mediului
3.Eliminarea deşeurilor în
conformitate cu cerinţele
legislaţiei în domeniul
gestiunii deşeurilor în scopul - Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane
protejării sănătăţii populaţiei
şi a mediului
pentru situaţii de urgenţă
- Iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.
Comitetele locale pentru
situaţii de urgenţă
I-II Consliile locale:
- Respectarea PJGD s-a adoptat prin HCJ nr. 7/23.01.2008
Consiliul Judeţean;
- Realizarea staţiilor de transfer în localităţile Pecica,
Parteneriat public privat;
Sântana, Ineu, Bârzava. Chişineu- Criş, Sebiş, Lipova
Operatorii de depozite
I-II Consliile locale:
Reducerea poluarii factorilor de mediu prin:
2009 - Consiliul Judeţean;
- Sistarea activităţii şi închiderea etapizată a depozitelor de 2018 Parteneriat public privat;
deşeuri menajere neconforme existente: Nădlac, Ineu, Operatorii de depozite
Pâncota, Sebiş, Lipova, Chişineu- Criş, Curtici
- Inchiderea celor doua depozite din municipiul Arad (din
Câmpul Liniştii şi Strada Poetului), care au incetat
activitatea din anul 2003
neconforme din localităţile Nădlac şi Curtici
- Inchiderea depozitelor din localităţile Nădlac şi Curtici,
conform prevederilor legale in vigoare
- Închiderea şi ecologizarea celor 121 spaţii de depozitare din
mediul rural
- Asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea
depozitelor neconforme şi a spaţiilor de depozitare din mediul
urban corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice
şi a minimizării impactului asupra mediului
I-II Consliile locale:
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor
Consiliul Judeţean;
strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi
Parteneriat public privat;
sănătăţii umane.
Operatorii de depozite
- Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor
periculoase din deşeurile municipale, conform prevederilor
legale
145
 - Tratarea corespunzatoare, în instalaţii autorizate, a deşeurilor
periculoase municipale colectate separat
- Eliminarea deşeurilor periculoase municipale în instalaţii
autorizate
I-II Consilii locale;
Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile la depozitare
Consiliul Judeţean;
- prelucrarea deşeurilor biodegradabile provenite de la
Operatorii de salubritate
populaţie prin implementarea sistemului de colectare
selectivă în municipii şi oraşe şi a deşeurilor stradale şi spaţii
verzi
- constrirea unor staţii de compost la Arad şi Ineu
- încurajarea compostării în gospodării în zona rurală
I-II Consilii locale;
Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în
Operatorii de salubritate
mediul urban şi rural:
- Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor,
în toate localitãţile judeţului, atât la nivelul gospodãriilor
populaţiei, cât şi în zonele publice,
- Extinderea colectării deşeurilor în mediu rural prin
înfiinţarea punctelor de colectare şi creşterea coeficientului
de colectare selectivă ( în comunele limitrofe oraşelor)
4.Reducerea impactului I-II-III APM Arad
Reabilitarea zonelor afectate de eliminarea necontrolată a
negativ al deşeurilor Consiliile locale;
deşeurilor industriale nepericuloase asupra mediului care nu
industriale asupra mediului Operatorii de salubritate
corespund în totalitate cerinţelor de protejare a mediului
Parteneriat public privat
înconjurător:
Agenţi economici
– haldele cu minereu de uraniu aparţinând Companiei deţinători de staţii de
Naţionale a Uraniului asupra apelor de scurgere din galerii, epurare
apelor potabile (izvoare şi fântâni), apelor de suprafaţă, a
solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane.
– depozitul de cenuşă şi zgură al C.E.T pe lignit asupra
apelor subterane,
– batalul de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.)
asupra apelor subterane,
– depozitelor de deşeuri menajere ale municipiului Arad

146

5.Conştientizarea locuitorilor
de beneficiile rezultate din
proiect, separarea colectării
deşeurilor şi reciclarea
acestora
Reabilitarea şi diminuarea nivelului de poluare a zonelor
afectate de eliminarea necontrolată a deşeurilor industriale
- curăţarea şi recuperarea siturilor poluate care afecteaza
panza de apă şi reprezinta un pericol pentru populaţie;
- diminuarea cantităţii de deşeuri industriale depozitate în
mod necontrolat
- Monitorizarea conformării depozitarii deşeuri industriale
- Utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în
agricultura,
Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi
restricţiile de folosire a anumitor substanţe periculoase în
echipamente electrice şi electronice.
I-II-III Consiliile locale
Prevenirea poluării şi generării deşeurilor prin educarea
Cons. Judeţean ;
populaţiei:
APM ;
- organizarea şi susţinerea de programe de educare şi Mass-media;
conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate Inspect. Şcolar ;
- organizarea şi susţinerea de programe de educare şi Parteneriat public privat
conştientizare în unităţile şcolare
147
2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT
Rezervaţii naturale - măsuri active de gospodărire pentru a I- II ANANP
1.Administrarea ariilor asigura menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării PNLM
naturale protejate printr-un anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice; Pot fi DS Arad
ansamblu de măsuri de admise activităţi ştiinţifice, activităţi turistice, activităţi Custozii de rezervaţii
protecţie şi conservare educaţionale şi unele activităţi de valorificare durabilă a unor
resurse naturale.
Rezervaţii ştiinţifice- asigurarea unui regim strict de protecţie I -II Agenţia Naţională
prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil pentru Arii Naturale
neperturbată; interzicerea desfăşurării oricăror activităţi Protejate
umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi
ecoturism cu limitările descrise în planul de management.
Parcuri naturale- menţinerea interacţiunii armonioase a I- II ANANP
omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi PNLM
peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale DS Arad
terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor APM Arad
şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale; posibilităţi de
recreere şi turism şi încurajarea activităţilor ştiinţifice şi
educaţionale.
Zone umede de importanţă internaţională- conservarea şi I- II ANANP
utilizarea durabilă a rezervelor biologice pe care le generează, PNLM
în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea APM Arad
zonelor umede de importanţă internaţională, în
special ca habitat al păsărilor sălbatice
Arii de protecţie specială avifaunistică- evitarea deteriorării I- II ANANP
habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a PNLM
perturbării speciilor readucerea într-o stare de conservare APM Arad
favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, Custozii de rezervaţii
desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare
sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG
nr. 57/2007).
Situri de importanţă comunitară- menţinerea sau restaurarea la I- II ANANP
o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din PNLM
anexa nr. 2 (OUG nr. 57/2007) sau a speciilor de interes APM Arad
comunitar din anexa nr. 3 (OUG nr. 57/2007) Custozii de rezervaţii
148
2.Protejarea şi valorificarea
patrimoniului cultural
construit
Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a I- II Consiliile locale
ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin Consiliul Judeţean
adoptarea de reglementări specifice de urbanism(PUZCP) şi
studii de dezvoltare integrată (accesare de fonduri structurale):
- centrele istorice urbane din Lipova, Ineu, Nădlac, Pâncota
- ansambluri centrale rurale în comunele: Şiria, Păuliş,
Bârzava, Ghioroc, Vărădia de Mureş, Vinga
- Cetatea Aradului
Obligativitatea întocmirii studiilor istorice pentru I- II
fundamentarea documentaţiilor de urbanism, pe baza cărora se
vor delimita zonele construite protejate, cu regulamentele
aferente
Realizarea de documentaţii de urbanism( planuri urbanistice I- II Consiliile locale
zonale sau de detaliu pentru ansambluri) pentru obiectivele cu Consiliul Judeţean
valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea
protejării şi valorificării acestora (palate, cetăţi medievale,
biserici şi mânăstiri, biserici de lemn)
Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de
patrimoniu cultural:
- Zone cu concentrare foarte mare a patrimoniului cultural:
1.Valea Mureşului- mun. Arad, oraşul Pecica, oraşul Lipova,
oraşul Nădlac şi comunele Seitin, Secusigiu, Felnac, Zădăreni,
Şagu, Vinga, Fântânele, Frumuşeni, Vladimirescu, Zăbrani,
Conop, Bata, Bârzava, Birchiş, Vărădia de Mureş, Săvârşin,
Petriş
149
2.Podgoria Aradului- oraşul Pâncota şi comunele Şiria,
Covăsânţ, Ghioroc, Păuliş
3.Zona Hălmagiu- comunele Hălmagiu, Hălmăgel, Vârfurile,
Pleşcuţa
- Zone cu concentrare mare de patrimoniu cultural:
4. Ţara Zarandului oraşele Ineu, Sebiş şi comunele Şilindia,
Bocsig, Tauţ, Buteni, Chişindia, Almaş, Brazii, Gurahonţ
5. Zona Moneasa –comunele Moneasa şi Dezna
6. Zona Cermei- Hăşmaş - comunele Craiva, Beliu, Hăşmaş,
Cermei.
- Zone cu concentrare medie de patrimoniu cultural:
7. Zona Chişineu- Criş- oraşul Chişineu- Criş, comunele Pilu,
Zerind, Socodor, Grăniceri, Şimand
8. Curtici- Sântana-oraşele Curtici, Sântana şi comunele
Macea, Sofronea, Zimandu Nou.

Renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit I- II ONG, investitori privaţi

cu prioritate:
- în localităţile cu mare densitate de valori culturale şi naturale:
Arad, Lipova, Sântana, Pâncota, Vladimirescu, Zădăreni,
Păuliş, Şiria, Petriş, Hălmagiu
- monumentele istorice cuprinse în trasee istorice şi cele
tematice- conace/castele(Arad, Macea, Săvârşin, Şiria,
Pâncota, Mocrea, Şofronea, Petriş), biserici/mânăstiri-
conform listelor anexate

150
Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate I- II ONG, investitori privaţi
într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile
de specialitate:
- cetatile Soimos, Siria, Dezna, mânăstirea franciscană din
cetatea Aradului (sever avariata), cetatea Ineului, biserica
mânăstirii Bezdin, mânăstirea Radna, biserica voevodala de la
Halmagiu, castelul Mocioni de la Bulci, ansamblul bisericii
catolice Zăbrani, Podul turcesc de la Seleuş, biserici de lemn
(vezi anexa)
Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă I Consiliul Judeţean
- localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a
monumentelor istorice categoria B atât cele clasate cît şi cele
propuse în vederea clasării.
Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea I- II Consiliile locale
Consiliul Judeţean
valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic:
- studii de specialitate pentru tipuri de obiective care se
pretează la conversie turistică-
- reabilitarea liniei de tramvai: Radna-Păuliş- Ghioroc- Şiria-
Pâncota şi a traseului actual al celei care e funcţională
Ghioroc- Sâmbăteni-Cicir-Mândruloc-Vladimirescu- Arad şi
includerea în circuitul turistic
Reabilitarea centrului istoric al oraşului Lipova- după modelul I- II Consiliul local Lipova
de intervenţie adoptat pentru centrul istoric al Aradului Consiliul Judeţean
investitori privaţi
Reabilitarea complexului balnear Lipova Băi şi includerea în I Consiliul local Lipova
circuitul turistic Consiliul Judeţean
ONG, investitori privaţi
Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând I- II Consiliile locale
monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării Consiliul Judeţean
şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile
turistice (trasee culturale).
Valorificarea prin proiecte culturale complexe a patrimoniului I- II Consiliile locale
cultural şi etnografic din localităţile rurale Consiliul Judeţean
151
Promovarea regulamentelor urbanism care să păstreze tipurile I- II Consiliile locale
tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de Consiliul Judeţean
construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice

Valorificarea prin proiecte culturale complexe a patrimoniului I-II-III Consiliile locale

cultural şi etnografic şi localităţile rurale- toate localităţile Consiliul Judeţean
rurale care deţin elemente de patrimoniu cultural ONG, învestitori privaţi

Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural I-II-III Consiliile locale

avînd un caracter integrat /tematic Consiliul Judeţean
ONG, învestitori privaţi
Realizarea de programe de valorificare a patrimoniului cultural I-II-III Consiliile locale
Consiliul Judeţean
împreună cu patrimoniul natural valoros- promovarea unor
ONG, învestitori privaţi
zone specifice: Valea Mureşului, Ţara Zarandului, Câmpia
Aradului, zonele montane în relaţie cu zona Munţilor Apuseni.
Măsuri specifice de protejare a valorilor de patrimoniu în I- II Consiliile locale
Consiliul Judeţean
zonele de construcţie a reţelei rutiere majore

Realizarea/ îmbunătăţirea căilor de acces către obiectivele I Consiliile locale

Consiliul Judeţean
culturale- priorităţi cetatile Soimos, Siria, Dezna; drum Tela -
Bulci, Savarsin - Troas, Frumuseni - sit arheologic Manastirea
Bizere.
Realizarea unitară a sistemelor de informare/semnalizare a I Consiliile locale
Consiliul Judeţean
monumentelor istorice
ONG, învestitori privaţi
Desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria I -II Consiliul Judeţean
monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu

152
3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
3.1.Structura, ierarhizare
1. Dezvoltarea unei reţele de
localităţi policentrice,
echilibrate în teritoriu şi
racordate la sistemul urban
naţional/regional
I- II-III Consiliul Judeţean
Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici,
Consiliile locale
conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru
asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de
localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor (Curtici,
Pâncota, Sântana, Ineu, Chişineu- Criş, Pecica, Sebiş, Lipova)
I- II Consiliul Judeţean
Asigurarea dotărilor sanitare, de învăţământ, culturale şi
Consiliile locale
echiparea tehnico-edilitară a oraşelor în conformitate cu
prevederile Legii 351/2001, Anexa II
I- II-III Consiliul Judeţean
Promovarea specializării funcţiilor economice ale localităţilor
Consiliile locale
în paralel cu asigurarea relaţiilor de complementaritate în
zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizării resurselor
I- II-III Consiliul Judeţean
Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile
Consiliile locale
urbane aflate la distanţele mici ( Curtici, Pâncota, Sântana,
Ineu, Chişineu- Criş) pentru realizarea de proiecte de
infrastructură, colaborare economică, proiecte culturale s.a.
I- II-III Consiliul Judeţean
Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile
Consiliile locale
urbane mici şi localităţile rurale învecinate ( zona Ineu-
Pancota- Lipova; zona Sebiş- Hălmăgel; zona Lipova-
Săvârşin; zona Apateu- Cermei-Beliu- Sebiş; Sebiş-Moneasa;
Sebiş- Târnova- Pâncota) pentru realizarea de proiecte
integrate destinate revitalizării zonelor aflate în declin
I- II-III Consiliul Judeţean
Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici,
Consiliile locale
cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte
comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.
I- II Consiliul Judeţean
Evitarea reorganizării comunelor prin diviziune mai ales în
Consiliile locale
zonele cu potenţial demografic redus
153
 Crearea prin parteneriat voluntar a zonei periurbane a I Consiliul Judeţean
municipiului Arad în vederea cooperării eficiente şi reciproc- Consiliile locale
avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din
vecinătate
Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de I- II-III Consiliul Judeţean
rural profund propuse: Săvârşin, Bârzava, Cermei, Gurahonţ Consiliile locale
(sprijinirea dezvoltării economice şi creşterea nivelului de
dotare tehnico-edilitară şi socială).

2. Asigurarea condiţiilor de Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale I- II Consiliul Judeţean
accesibilitate a localităţilor şi localităţile din zona de influenţă prin modernizarea arterelor Consiliile locale
de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe
Dc şi Dj.

Asigurarea condiţiilor de transport/modernizarea tronsoanelor I- II Consiliul Judeţean

de căi de comunicaţii între localităţile de acelaşi rang cu relaţii Consiliile locale
de complementaritate (Curtici, Sântana, Pâncota, Ineu, Sebiş).

Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor I- II Consiliul Judeţean

diversificate de transport şi adaptate la solicitările din Consiliile locale
localităţile polarizate.
3.2. Infrastrustura socio-culturală
Asigurarea unui nivel sporit Amplasarea echilibrată a dotărilor de învăţământ în vederea I- II-III Consiliul Judeţean
de servire a populaţiei şi asigurării accesului populaţiei şcolare la forme diversificate şi Consiliile locale
echilibrarea accesului la superioare de învăţământ Inspectoratul Şcolar
servicii Judeţean
1.Asigurarea accesului egal şi Sporirea rolului educaţional al invăţămîntului primar în I- II
sporit la servicii de educaţie formarea deprinderilor comportamentale şi a celor practice, în
pentru toţi locuitorii. corelare cu specificul meşteşugurilor şi obiceiurilor
tradiţionale, cu respectul pentru mediul înconjurător, valorile
naturale şi culturale, precum şi nevoile de modernizare

154

2.Creşterea calităţii şi
diversificarea serviciilor de
educaţie
Completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în I- II
funcţie de nevoile proprii şi exigenţele contemporane- prin
dezvoltarea învăţământului preşcolar şi primar în toate
localităţile şi accentuarea rolului său educaţional
Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ existente I Consiliul Judeţean
Consiliile locale
Asigurarea spaţiilor de cazare pentru elevii interni in I Inspectoratul Şcolar
învăţământul liceal şi postliceal Judeţean
Dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi I- II Consiliul Judeţean
corelat cu specificul activităţilor din zonă; prin înfiinţarea de Consiliile locale
noi unităţi în oraşele Sebiş, Ineu, Pâncota, Lipova, Curtici, Inspectoratul Şcolar
Nădlac, Chişineu-Criş, Sântana, Pecica şi comunele Săvârşin, Judeţean
Gurahonţ, Cermei; diversificarea specializărilor în unităţile MECT
existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de Guvern
refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea
lemnului / produselor alimentare, agricultură/silvicultură s.a.;
Dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu I- II Consiliul Judeţean
număr optim de elevi şi accesibilitate bună, precum şi în Consiliile locale
localităţile urbane, în funcţie de necesarul stabilit prin studii Inspectoratul Şcolar
specifice şi documentaţiile de urbanism; Judeţean
Dezvoltarea învăţământului universitar în municipiul Arad în I- II Consiliul Judeţean
vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de Consiliile locale
excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare- Inspectoratul Şcolar
inovare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor Judeţean
economice locale şi regionale;
Sprijinirea dezvoltării activităţilor de cercetare-inovare în I- II Consiliul Judeţean
domeniul viticulturii – Miniş comuna Ghioroc Consiliile locale
Inspectoratul Şcolar
Judeţean
MECT
Diversificarea specializărilor în unităţile de învaţamânt liceale I- II Consiliul Judeţean
şi postliceale în domenii cum sunt: informatică, turism, textile, Consiliile locale
prelucrarea lemnului / produselor alimentare, Inspectoratul Şcolar
agricultură/silvicultură, ecologie s.a.; Judeţean
155

3.Asigurarea condiţiilor
optime pentru îmbunătăţirea
stării de sănătate a populaţiei
4.Îmbunătăţirea dotărilor de
cultură în corelare cu nevoile
populaţiei şi resursele de
patrimoniu cultural local şi
regional
Sprijinirea unor activităţi extracuriculare cu rol de educaţie în I- II Consiliul Judeţean
domeniul cunoaşterii şi protecţiei mediului înconjurător- tabere Consiliile locale
de creaţie în mijlocul naturii, tabere ecologice s.a. Inspectoratul Şcolar
Judeţean, ONG-uri
Imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din I- II Consiliul Judeţean
toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor Consiliile locale
igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor Inspectoratul Şcolar
specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri Judeţean
de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi MECT
speciale, spaţii de cazare pentru elevi;
Infiinţarea de spitale în oraşele Pâncota, Curtici, Pecica, I- II Consiliul Judeţean
Nădlac, cu capacităţi până la 100 paturi pentru înscrierea în Consiliile locale
indicatorii de definire a localităţilor urbane (Legea 351/2001) Autoritatea de Sănătate
Modernizarea unităţilor medicale (spitale, policlinici) din toate I- II Publică,
localităţile urbane;
Asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de I
bază în localităţile rurale( Igneşti, Şiştarovăţ, Almaş,Şintea
Mare, Pilu, Grăniceri,Conop, Olari, Cermei)
Sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, I
ajutor şi asistenţă pentru persoane cu probleme deosebite;
Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea I- II Autoritatea de Sănătate
prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială. Publică, ONG
Reabilitarea caselor de cultură existente, cluburilor, sălilor de I- II Consiliul Judeţean
bibliotecă şi revenirea la funcţia lor culturală Consiliile locale
Introducerea în circuitul cultural parţial/total a caselor/ I- II DCCPN Arad
castelelor/palatelor cu valoare de patrimoniu naţional ONG, proprietari
Crearea de noi dotări de tip club / casă de cultură cu funcţiuni I- II Consiliul Judeţean
polivalente destinate tinerilor / vârstnicilor în localităţile rurale Consiliile locale
Mediatizarea şi includerea muzeelor, caselor memoriale, I- II Complexul Muzeal Arad
alături de monumentele istorice în trasee turistice DCCPN Arad
156

5.Asigurarea accesului
locuitorilor la dotări de sport
şi agrement
3.3.Locuire
1. Asigurarea condiţiilor de
locuire la standarde moderne
pentru populaţie
Promovarea şi valorificarea resurselor etnografice şi I- II Consiliul Judeţean
meşteşugăreşti prin organizarea de târguri şi serbări populare Consiliile locale
Promovarea unor programe de educaţie ecologică pentru I- II Consiliul Judeţean
populaţie prin reţeaua de dotări culturale. Consiliile locale
Amenajarea/ modernizarea dotărilor sportive şi de agrement I- II Consiliul Judeţean
din localităţile urbane Consiliile locale
Investitori privaţi
Diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin I- II Consiliul Judeţean
utilizarea resurselor naturale ale zonei, pentru desfăşurarea Consiliile locale
unor activităţi sportive de interes turistic: schi, patinaj, turism
sportiv, mountain bike, zbor cu parapanta, sporturi nautice,
înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.
Crearea bazelor sportive şi de agrement în zone cu potenţial I- II Consiliul Judeţean
turistic şi în staţiunile balneo-climaterice Moneasa, Lipova Consiliile locale
Investitori privaţi
Creşterea gradului de dotare cu săli de sport a localităţilor Consiliul Judeţean
rurale Consiliile locale
Sprijinirea construcţiei de locuinţe conform standardelor I- II Consiliul Judeţean
europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea Consiliile locale
dotărilor conexe în zonele de locuit, utilizărea eficientă a
resurselor de teren, vegetaţie, cadru natural prin realizarea
documentaţiilor de urbanism
Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de
locuinţe cu respectarea specificului local (dimensiuni,
materiale, tratarea faţadelor, tratarea/amenajarea spaţiilor
verzi, împrejmuiri) în localităţile rurale şi în oraşele cu zone
construite tradiţionale.
157
 Reabilitarea fondului de locuinţe în vederea îmbunătăţirii
confortului şi a valorii estetice în toate localităţile urbane şi
rurale din zonele situate pe artere majore de circulaţie/situate
în zona de frontieră/în zone cu valoare turistică/ (Valea
Mureşului, Podgoria Aradului, Depresiunea Gurahonţ-
Hălmagiu, Munţii Codru Moma, s.a.).
Dezvoltarea fondului locativ în scopul acoperirii cererii de I- II Consiliul Judeţean
locuinţe noi, a modernizării şi creării unui circuit de imobiliar Consiliile locale
adaptat nevoilor pieţei. Promotori/investitori
privaţi
4. INFRASTRUCTURILE TEHNICE
4.1.Reţele de transport
Dezvoltarea infrastructurii reţelei de interes naţional prin: II- III Compania Naţională de
1. Dezvoltarea şi modernizarea  construcţia de autostradă şi drum expres ( sau cu 4 benzi Autostrăzi şi Drumuri
infrastructurii rutiere de de circulaţie) pe următoare trasee indicative (conf. POS-T) Naţionale din România
transport Autostrăzi S.A. - Direcţia Regională
- Constanţa-Feteşti-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Sebeş-Deva- de Drumuri şi
Lugoj-Timişoara- Arad- Nadlac- axa prioritară 1 TEN-T- Poduri Timişoara
nr.7
- Arad-Deva
- Oradea-Chişineu Criş- Arad
- Vărşand-Chişineu Criş
Drum expres sau cu 4 benzi
- Timişoara-Nădlac
-Chişineu Criş-Beiuş-Cluj Napoca
-Arad-Oradea –drum expres cu profil de autostradă autostradă
teritoriul judeţului Arad
-Oradea-Beiuş-Deva
 rezervarea de către autorităţile locale, a zonelor necesare II- III Administraţia Locală
dezvoltării proiectelor de infrastructură rutieră promovate de
CNADNR; pe terenurile rezervate dezvoltării reţelelor de
transport se va interzice autorizarea executării construcţiilor
definitive, fără avizul MTI.
158
Amplasarea şi alegerea soluţiilor constructive pentru
autostrăzi şi drumuri expres este necesar să facă obiectul
unor evaluări riguroase de impact asupra mediului, pe baza
studierii mai multor alternative şi în cadrul unui proces larg
de dezbatre publică.
Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră: I- II Compania Naţională de
 autostrada Nădlac-Arad Autostrăzi şi Drumuri
 by-pass Arad cu profil de autostradă Naţionale din România
 autostrada Arad-Timişoara S.A. - Direcţia Regională
 construcţia / reabilitarea / modernizarea reţelelor de de Drumuri şi
drumuri naţionale pe etape : Poduri Timişoara
etapa V DN 76 Deva – Oradea
etapa VI DN 79 Arad – Oradea
etapa XI DN 79A Vârfuri – Chişineu-Criş
 amenajarea variante ocolitoare: în variante ocolitoare
la Arad, Chişineu-Criş, Pecica, Săvârşin, Lipova, Nădlac,
Şimand, Zimandu Nou, Ineu şi Vărşand
 realizarea de pasaje denivelate, supraterane sau
subterane şi variante ocolitoare pentru preluarea traficului
de tranzit, în zona aglomerărilor urbane la intersecţia cu
drumurile naţionale
 realizarea unor drumuri colectoare, paralele cu drumul
naţional, în zonele construite care se dezvoltă în afara
localităţilor şi atunci când intravilanul unei localităţi se
extinde în lungul drumului naţional, care să preia traficul
generat de obiectivele locale şi care să debuşeze în drumul
naţional în 2-3 interscţii amenajate conform normativelor
tehnice în vigoare (extinderea intravilanului în lungul
drumului naţional se va face numai cu condiţia realizării de
drumuri colectoare paralele cu drumurile naţionale,
conform prevederilor Legii 50/1991 cu completările şi
modificările ulterioare).

159
2. Dezvoltarea şi modernizarea Refacerea infrastructuri rutiere spre zonele turistice de I Direcţia Tehnică Investiţii,
infrastructurii rutiere de interes interes DJ 792B, DJ 709, DJ 707, DJ 572 şi DJ 682E Serviciul Administrare
local Drumuri şi Poduri-
Consiliul Judeţean Arad
Îmbunătăţirea reţelei de transport rutier prin: I Consiliul Judeţean Arad
 consolidare drumuri naţionale DN 7, DN 7B, DN 69, DN
76, DN 79 şi DN 79A C.N.A.D.N.R.- D.R.D.P.
 reabilitare drumuri tarnsfrontaliere Grăniceri-frontieră, Timişoara
Variaşu Mic-frontieră, Zona liberă Curtici-frontieră ,
Sânmartin-Socodor
 reabilitare drumuri judeţene DJ 572, DJ 682, DJ 682A,
DJ 682C, DJ 682G, DJ 682H, DJ 682K, DJ 682M, DJ 691, I Consiliul Judeţean Arad
DJ 707, DJ 707A, DJ 707B, DJ 707C, DJ 708, DJ 708A, DJ Administraţia locală
708B, DJ 708C, DJ 708F, DJ 791, DJ 709, DJ 709A, DJ D.T.I.
709B, DJ 709C, DJ 709D, DJ 709J, DJ 792, DJ 792B, DJ A.D.P.
792C, DJ 792D, DJ 792E, DJ 792F, DJ 792A, DJ 793, DJ
793A, DJ 793B, DJ 793C, DJ 794
 modernizare a drumuri judeţene pietruite şi de pământ:
DJ 572-16km, DJ 609-5km, DJ 609A-14km, DJ 682A-10km,
DJ 682C-5km, DJ 682E-3km, DJ 707-20km, DJ 707A-3km,
DJ 707C-14km, DJ 708-31km, DJ 708A-23km, DJ 709-2km,
DJ 709B-14km, DJ 709D-7km, DJ 709J-38km, DJ 763A-
6km, DJ 791-18km, DJ 792-6km, DJ 792B-10km, DJ 792C-
4km, DJ 792D-4km, DJ 792E-11km, DJ 792F-19km, DJ
793A-8km, DJ 793C-4km
 lucrări de artă consolidare pod la Zerind, Păuliş, Hălăliş
şi Aciuţa, reabilitare pod la Bocsig, Săvârşin, pasaj denivelat
la Pecica şi pe Centura Nord Arad, pod nou peste Râul
Mureş în municipiul Arad şi pe DJ 791 Sintea Mică-Chereluş
 modernizare drumuri comunale DC 69, DC 133, DC 9

160
 Creşterea calităţii serviciilor de transport rutier şi I Consiliul Judeţean Arad
îmbunătăţirea legăturilor între localităţile lipsite de accesul
direct la reţeaua feroviară prin:
-modernizarea drumurilor judeţene şi comunale pe care se
desfăşoară transportul în comun
-realizarea de studii de circulaţie pentru transportul
comun
-modernizarea parcului auto
-realizarea de lucrări de modernizare a transportului în
comun în municipiul Arad
Lucrări necesare în urma calamităţilor: I Compania Naţională de
 amenajare torenţi şi albie pe DN 7 km 516+025 şi km Autostrăzi şi Drumuri
509+600 la Lipova, km 502+009 la Milova, km 479+867 la Naţionale din România
Căpruţa S.A. împreună cu
 înlăturarea efectelor calamităţilor pe DN 7 la km Administraţia Locală
478+730, km 564+000 – 566+000 la Pecica, pod km
489+185 la Conop, pe DN 79A la km 7+252, pod km
60+627 la Mânerău, pod km 29+119 la Cil
 consolidare pe DN 79A km 51+000-69+000 la Bârsa Ineu,
km 100+270-127+642 la Chişineu Criş –PCTF Vârşand, km
87+000-100+270 Chereluş-Chişineu Criş, km71+550-
87+000 Ineu- Cherluş, km 7+000 –17+000, km 38+000-
51+000 şi km 24+000-38+000, pod Buhani şi pod Sebiş-
Buteni
amenjarea de piste pentru biciclete, în zonele urbane şi
rurale în vederea încurajării transportului ecologic şi a
dezvoltării infrastructurii rutiere

161
3. Modernizarea şi dezvoltarea Modernizarea liniilor de cale ferată existente prin: I- II Compania Naţională de Că
reţelei feroviare  realizarea linie de cale ferată convenţională, cu viteza Ferate CFR S.A.
până la 160 km/h pe traseu existent reabilitat:
-Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la
160km/h pe trasee existente reabilitate:
-Curtici-Arad- Simeria-Alba Iulia- Braşov-Bucureşti-
Feteşti-Constanţa axa prioritară 1 TEN-T nr.22
-Arad- Timişoara- Caransebeş - Strehaia – Craiova -
Calafat axa prioritară 1 TEN-T nr.22
-Oradea-Arad
-Linie nouă de cale cu mare viteză peste 250kn/h

Lucrări de modernizare a reţelei feroviare: II Compania Naţională de

centralizarea electronică a următoarelor staţii: Arad şi Căi Ferate CFR S.A.
Curtici
electromecanisme de macaz performante pe tronsonul
frontieră Curtici-Arad-Simeria
modernizări staţii de cale ferată la : Arad şi Curtici
modernizarea reţelei de telecomunicaţii prin
introducerea cablelor cu fibră optică şi a echipamentelor
digitale pe tronsonul: Satu Mare-Oradea-Arad
scoaterea triajului în extravilanul municipiului Arad
pentru descongestionarea traficului
realizarea unui centuri feroviare pentru devierea în afara
municipiului Arad a traficului de tranzit
construirea unui pod Cf peste râul Mureş în amonte de
podul existent la 2 km şi devierea traseului liniei Cf.
reabilitarea reţelei de cale ferată transfrontaliere Arad -
Szeged

162

4. Dezvoltarea traficului aerian
de călători şi marfă
5. Amenajarea căilor navigabile
interioare
6. Dezvoltarea transportului
combinat
Dezvoltarea traficului aerian de pasageri şi marfă pe I-II- III S.C. Aeroportul Arad S.A.
Aeroportul Internaţional Arad prin: Direcţia Generală de Transport
Aerian
-realizarea unui Master-Plan de dezvoltarea a Aeroportului
Arad, care să cuprindă obiectivele de dezvoltare pe ternen
mediu şi lung
-executarea lucrărilor de modernizare şi extindere a
infrastructurii şi mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene,
rezultate din Master-Planul de dezvoltarea Aeroportului
Arad
-efectuarea de studii de specialitate privind oportunitatea
construirii unui nou aeroport
- acordarea de facilităţi de operare şi financiare pentru
atragerea companiilor Low-Cost cu respectarea legislaţiei
naţionale şi comunitare privind tarifele aeroportuare,
finanţarea aeroporturilor şi a deschiderii de noi rute de către
companiile aeriene
- atragerea companiilor de cargo prin acordarea celor mai
mari facilităţi posibile
- creşterea capacităţii de operare
-demararea unei activităţi proprii de cargo prin identificarea
unor posibili utilizatori aerieni de cargo
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu tour-operatorii
prezenţi în Arad şi în judeţele vecine, pentru realizarea unor
curse charter spre zonele turistice din Europa
Amenajarea cursului navigabil pe Mureş de la frontieră până II- III Direcţia Generală de
la Alba Iulia şi a portului în Municipiului Arad prevăzut prin Transport Naval
PATN Secţiunea I Reţele de transport necesită: A.N. Apele Române
- realizarea unui Studiu de navigabilitate a râului Mureş A.P.M. Arad
- realizarea studiului de impact pe cursul inferior al Parcul Naţional Lunca
Mureşului a amenajărilor de navigabilitate. Mureşului
Modernizarea terminalului Glogovăţ-Arad II Administraţia Locală
163
7. Modernizarea punctelor de
control şi trecere a frontierei
8. Modernizare şi extindere Zona
Liberă Arad -Curtici
9.Modernizarea sectorului de
transport conform Programului
operaţional sectorial
4.2.Gospodărirea apelor, sisteme de alimentare cu apă a localităţilor
1.Îmbunătăţirea alimentării cu
apă a localităţilor
Lucrări de modernizare a punctelor rutiere: I Administraţia Locală
- Vărşand (Ro) / Gyula – Ungaria- Direcţia Generală de
-Turnu (Ro) / Battonya- Ungaria Transport
Lucrări de extindere a zonei libere existente I Administraţia Locală
Direcţia Generală de
Transport
Îmbunătăţirea protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a I Administraţia Locală
siguranţei pasagerilor –axa prioritară 3 prin: Direcţia Generală de
-promovarea transportului inter-modal -axa 3.1 Transport
-îmbunătăţire siguranţei traficului pentru toate modurile
de transport –axa 3.2
-minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra
mediului- axa 3.3
Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă în II- III Serviciile publice
localităţile: Arad, Nădlac, Semlac, Pecica, Sebiş, Fântinele, organizate în cadrul
Tisa Nouă, Frumuşeni, Curtici, Macea, Sânmartin, Simand, Primăriile localităţilor
Olari, Cruceni, Sagu, Vinga, Zădăreni, Chişineu-Criş,
Lipova, Zăbrani, Ghioroc, Şiria, Păuliş, Pâncota, Ineu, Operatorii de servicii de
Mocrea, Sicula, Chereşeu, Tăuţ, Bocsig, Mănărău, Craiva, apă şi canalizare privaţi
Coroi, Chişlaca, Carand, Hăşmaş, Tăgădău, Buteni, sau cu capital mixt
Chişindia, Bârsa şi Igneşti, Moneasa, Dezna şi Slatina de
Criş, Gurahonţ, Iosas, Almaş, Cil, Rădeşti, Dieci, Iacobini,
Mădrigeşti, Hălmăgel, Vârfirile, Birchiş, Iratoşu, Pregu
Mare, Săvârşin, Varădia de Mureş, Grăniceri, Pilu, Zerind,
Apateu, Cermei, Sepreuş, Seitin.
Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă în Serviciile publice
localităţile: Aluniş, Caporal Alexa, Dorobanţi, Sintea Mică, II- III organizate în cadrul
Cicir, Firiteaz, Fiscut, Hunedoara Timişană, Mailat, Primăriile localităţilor
Mănăştur, Bodrogu Nou, Călugăreni, Munar, Sânpetru
German, Satu Mare, Secusigu, Mişca, Satu Nou, Vânători, Operatorii de servicii de
Zerindu Mic., Radna, Şoimiş, Chesint, Neudorf, Galsa, apă şi canalizare privaţi
Masca, Cladova, Sâmbăteni, Maderat, Iermata, Moroda, sau cu capital mixt
Seleuş, Chereuş, Beneşti, Bochia, Vasile Goldiş, Secaci,
164

2. Îmbunătăţirea canalizării şi
epurării apelor uzate în localităţi
3. Dezvoltarea durabilă a
gospodăririi apei
Ciunteşti, Mărăuş, Rogoz de Beliu, Siad, Şugag, Stoineşti,
Tălmaci, localităţile din comuna Hăşmaş, Avram Iancu,
Berindia, Cuied, Păulian, Păiuşeni, Văşoaia, Minead, Buhai,
Laz şi Neagra, Dulcele, Feniş, Musteşti, Valea Mare,
Zimbru, Joia Mare, Cociuba, Crocna, Roşia, Revetiş,
Buceava Şoimuş, Secaş, satele comunei Pleşcuţa.,
Târnăviţa, Toheşti, Luncşoara, Sârbi, toate satele comunelor
Hălmagiu şi Vârfurile, excepţie reşedinţele de comună,
Bacău de Jos, Bata, Bulci, Tela, Căpâlnaş, Ostrov,
Virismort, Cărpioara, Valea Mare, Şistarovăţ, Ususău,
Conop, Bârzava, Petriş, Zărand.
Reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare existente II- III Serviciile publice
în localităţile: Arad, Vladimirescu, Sântana, Lipova, Radna, organizate în cadrul
Şoimuş, Ineu, Pecica, Curtici, Nădlac, Pâncota, Chişineu Primăriile localităţilor
Criş, Sebiş, Vinga, Seitin.
Operatorii de servicii de
apă şi canalizare privaţi
sau cu capital mixt
Realizarea sistemului de canalizare şi epurare în localităţile: III Serviciile publice
Mândruloc, Cicir, Horia, Zădăreni, Felnac, Sofronea, organizate în cadrul
Andrei Şaguna, Zimandu Nou, Zimandu Cuz, Sânleani, Primăriile localităţilor
Caporal Alexa, Olari, Mocrea, Sicula, Bocsig, Colonia
Bocsig, Beliu, Tăgădău, Caporal Alexa, Olari, Macea, Operatorii de servicii de
Sânmartin şi Doronbanţi, Seleuş, Gâlsa, Masca, Siria, apă şi canalizare privaţi
Târnova, Nădab, Socodor, Buteni, Păuliş, Baraţca, Cladova, sau cu capital mixt
Ghioroc, Cuvin, Covăsint, Apateu, Sepreuş, Cermei,
Somoşcheş, Secugiu, Sânpetru German, Vinga, Simand,
Semlac, Seitin, Zăbrani, Sagu, Gurahonţ.
Măsurile structurale pentru dezvoltarea amenăjării II Administraţia Naţională
bazinelor hidrografice vor fi prevăzute în Schema „Apele Române” –
Directoare de Amenajare a Bazinului Hidrografic Direcţiile Apelor Mureş
şi Crişuri, Direcţia
Apelor Banat
165
4.3.Amenajări pentru agricultură- lucrări de îmbunătăţiri funciare

1.Îmbunătăţirea activităţii în Modernizarea şi reabilitarea sistemelor de îmbunătăţiri I- II Autoritatea Naţională de

domeniul îmbunătăţirilor funciare : Îmbunătăţiri Funciare –
funciare - întreţinerea şi extinderea amenajărilor de desecare: sucursala Arad
decolmatarea canalelor de desecare, întreţinerea gurilor Autorităţile locale
de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare –
evacuare în amenajările Canalul Morilor – 16836 ha,
Ţiganca - 64 ha, Vinga -163 ha, Nădlac-Seitin - 820 ha,
Mureşel Mal Drept - 13610 ha, Ier Arad Frontieră -
32918 ha, Crac Nădlac - 13104 ha, Teuz - 55780 ha,
Aranga Secusigiu - 5817 ha, Chiser-Poganier - 17008 ha,
Cigher - 9902 ha, Budier - 20316 ha, Hanios-Vârsand -
24374 ha, Pil Vârsand - 3402 ha, Cermei-Tăut - 4924 ha,
Colector-Oradea - 417 ha, Gut - 3809 ha, Ineu-Bocsig -
950 ha.
- extindere, reabilitare şi modernizare a amenajarilor
existente de irigaţii, creşterea gradului de utilizare a
irigaţiilor, întreţinerea sistemelor de irigaţie existente,
decolmatarea canalelor şi curăţirea acestora de vegetaţie
în amenajările Semnac Pereg - 8622 ha, Fântânele Şag -
7144 ha, Păuliş Matca - 4138 ha, Mureşel Ier - 3095 ha,
Neudorf -962 ha, Cermei-Sicula - 242 ha, Canalul
Morilor - 156 ha, Chişindia-Buteni 131 ha.
- întreţinere şi reabilitare pe suprafeţele amenajate cu
lucrări complexe de irigaţii şi desecare care
funcţionează alternativ; aplicarea în regim complex a
lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul
ameliorării procesului de sărăturare a solului Canalul
Morilor – 16992 ha.;
- extinderea, reabilitarea şi consolidarea suprafeţelor
amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului din
amenajările: Cermei-Tauţ–1097 ha., Chişindia - 703 ha.,
Chizdia - 324 ha., Bodeşti - 900 ha., Almaş - 121 ha.,
Crişul Alb- 4420 ha., Mureş–1987 ha., Musteşti–732 ha.
166
 2.Crearea cadrului
administrativ necesar
îmbunătăţirii activităţii în
domeniul îmbunătăţirilor
funciare
3. Respectarea prevederilor
Legii imbunatatirilor funciare
nr. 138/2004
4.4.Reţele energetice
4.4.1.Energie electrică
1. Asigurarea alimentării cu
energie electrică a tuturor
localităţilor
2.Transportul şi distribuţia
energiei electrice
- Reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea I- II Autoritatea Naţională de
lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la Îmbunătăţiri Funciare –
formele noi de proprietate, prin: sucursala Arad
- promovarea privatizării amenajărilor de irigaţii prin Autorităţile locale
transferul de la Societatea Naţională „ Îmbunătăţiri
funciare”-SA la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru
irigaţii,
- stimularea utilizatorilor de irigaţii în procesul de
eficientizare a managementului irigaţiilor - stimularea
utilizatorilor de apă în a se organiza în asociaţii (conform
Legii nr. 573/2003).
Art.2 (4) Realizarea amenajarilor de imbunatatiri funciare la Permanent Autoritatea Naţională de
nivel local are loc conform nevoilor autoritatilor publice Îmbunătăţiri Funciare –
locale, ale persoanelor juridice si fizice interesate, pe baza sucursala Arad
programelor zonale si locale de amenajare a teritoriului si in Autorităţile locale
corelare cu starategia sectoriala
Racordarea de reţele electrice a tuturor gospodăriilor I La cererea beneficiarilor
neelectrificate prin extinderea reţelelor în zonele mai vechi şi pe cheltuiala acestora
sau mai nou construite; Conform Legii energiei
electrice nr.13/2007 şi
HGR 90/2008
Trecerea la folosirea pe scară largă a energiilor regenerabile I Enel – Banat
SDFEE Arad
Modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice I- II C.N. Transelectrica
Trecerea liniei LEA 220 Kv Arad – Timişoara la 400 Kv II
Modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de transformare de I C.N. Transelectrica
110 Kv
Reabilitarea liniilor electrice aeriene şi subterane de 110 Kv I Enel – Distribuţie Banat
(izolatoare din cauciuc siliconic)
Trecerea instalaţiilor de 6 Kv la tensiunea de 20 Kv I- II Enel – Distribuţie Banat
167
 Modernizarea / retehnologizarea liniilor electrice aeriene şi I- II Enel – Distribuţie Banat
subterane de medie tensiune
Modernizarea integrală a liniilor electrice aeriene de joasă I- II Enel – Distribuţie Banat
tensiune şi a branşamentelor
Dezvoltarea sistemului de automatizare a distribuţiei SAD I Enel – Distribuţie Banat

Respectarea condiţiilor de execuţie a unor lucrări în Permanet

apropierea instalaţiilor electrice aflate sub tensiune, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Extinderea sistemului de telegestiune şi monitorizare a I Enel – Distribuţie Banat
parametrilor de calitate a energiei electrice
4.4.2.Alimentarea cu energie termică
1.Alimentarea cu energie Continuarea şi finalizarea reabilitării sistemului centralizat I Consiliul local municipal
termică în municipiul Arad de alimentare cu energie termică (SACET) la nivelul
conductelor de transport, al punctelor termice şi al reţelelor
secundare
2.Alimentarea cu energie Montarea de module termice de nivel de bloc, scara de bloc II Consiliul local municipal
termică în municipiul Arad sau apartament la constructiile noi care se racordeaza la
SACET
3.Alimentarea cu energie Montarea de module termice la nivel de bloc, scara de bloc III Consiliul local municipal
termică în municipiul Arad şi în sau apartament la constructiile existente care sunt racordate Consiliile locale
localităţile Chişineu Criş, Ineu, în prezent şi care vor rămâne racordate la SACET
Nădlac
4.Alimentarea cu energie Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie I-II Consiliile locale
termică în localităţile racordate termică (SACET) la nivelul centralelor termice şi al reţelelor
la SACET (Chişineu Criş) termice
5.Alimentarea cu energie Montarea de centrale termice de bloc sau scară de bloc II Consiliile locale
termică în localităţile fără funcţionând pe gaze naturale, combustibil lichid sau GPL Asociaţiile de proprietari
distribuţii de gaze, în care pentru eliminarea sistemelor improvizate de încălzire a Investitorii privaţi
clădirile au fost racordate la apartamentelor
SACET care au fost desfiinţate
sau cu numeroase apartamente
debranşate (Curtici, Ineu,
Nădlac, Sebiş)

168
6.In toate localităţile în care Reabilitarea termică şi, dacă este cazul, funcţională a I - II MDLPL
există locuinţe condominiale clădirilor de locuit condominiale Consiliile locale
Asociaţiile de proprietari
4.4.3.Alimentarea cu gaze naturale şi fluide combustibile

1.Alimentarea cu gaze naturale Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în I DISTRIGAZ SUD S.A.
în localităţile în care există paralel cu înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă Direcţia Regională
expirată Distribuţie Vest
distribuţii de gaze naturale
E-ON Gaz Distribuţie
S.T.G.M.
Infiinţarea distribuţiilor de gaze naturale şi montarea I DISTRIGAZ SUD S.A.
2.Alimentarea cu gaze naturale
conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de Direcţia Regională
în localităţile în care nu există
fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate Distribuţie Vest
distribuţii de gaze naturale dar
de către investitorii strategici Firmele autorizate
care sunt amplasate în
E-ON Gaz Distribuţie
apropierea conductelor de
S.T.G.M.
transport
Infiinţarea distribuţiilor de gaze naturale şi montarea II -III DISTRIGAZ SUD S.A.
3.Alimentarea cu gaze naturale
conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de Direcţia Regională
în localităţile în care nu există
fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate Distribuţie Vest
distribuţii de gaze naturale şi
de către investitorii strategici Firmele autorizate
care sunt amplasate în afara
E-ON Gaz Distribuţie
zonelor din apropierea
S.T.G.M.
conductelor de transport
4.Reţelele de transport gaze Extinderea reţelelor în funcţie de realizarea zonelor de I -II -IIISNTGN TRANSGAZ SA
dezvoltare, parcuri industriale, tehnologice DISTRIGAZ SUD S.A.
naturale
 Valea Mureşului Direcţia Regională
 Valea Crişului Alb Distribuţie Vest
Firmele autorizate
In zonele tranzitate de conductele de transport a gazelor Permanent Consiliile locale
5.Respectarea distanţelor de
naturale se va cere avizul înainte de începerea oricăror SNTGN TRANSGAZ
siguranţă a noilor clădiri faţă de
lucrări administratorului de reţele SA
conductele de transport gaze
Localităţile în care E-ON Gaz Distribuţie STGM deţine în E-ON Gaz Distribuţie
naturale, întreţinerea lor
întreţinere şi exploatare reţele de gaze naturale sunt: Arad, S.T.G.M.
corespunzătoare pentru evitarea
Vladimirescu, Horia, Cicir, Mândruloc, Fântânele, Zădăreni, - Exploatarea Teritorială
accidentelor
Livada, Sânleani, Sântana, Nădlac, Pecica, Chişineu Criş Arad
169
 Permanent
6. Respectarea distanţelor de In zonele tranzitate de conductele de transport ţiţei se va CONPET S.A.
siguranţă faţă de conductele de solicita avizul societăţii CONPET S.A. PLOIEŞTI, unicul PLOIEŞTI
concesionar al SNTTGCE (zona oraşului Pecica) Consiliile locale
transport ţiţei

4.4.4.Surse regenerabile de energie

1.Implementarea energiei solare In localităţile din zonele de şes şi de deal ale judeţului Etapa I Consiliile locale
Investitorii particulari
pentru prepararea apei calde
menajere
2.Implementarea energiei solare In localităţile din zonele de şes şi de deal ale judeţului II -III Consiliile locale
(10-20 Investitorii particulari
pentru încălzirea şi pentru
ani)
prepararea apei calde menajere,
precum şi pentru producerea
energiei electrice cu celule
fotovoltaice
3.Dezvoltarea sistemelor de In localităţile cu zăcăminte exploatabile de ape geotermale, I-II Consiliile locale
aflate în zona de vest a judeţului Investitorii particulari
utilizare a apelor geotermale
In toate localităţile, cu accentul pe zonele de exploatări I-II Consiliile locale
4.Dezvoltarea sistemelor de
forestiere, cu condiţia înfiinţării de plantaţii dedicate acestui Investitorii particulari
utilizare a biomasei, cu accentul
scop pentru evitarea creşterii presiunii asupra ecosistemelor
pe producerea şi arderea
forestiere valoroase.
peleţilor de lemn
şi Studierea terenului pentru găsirea amplasamentelor adecvate I Consiliile locale
5.Intocmirea studiilor
proiectelor pentru amplasarea din punct de vedere a constanţei direcţiei, vitezei vântului, Investitorii particulari
posibilităţilor de utilizare şi protecţiei mediului. Autoritatea de mediu
turbinelor eoliene
ENEL
a In zonele care corespund din punct de vedere al regimului I Consiliile locale
6.Montarea experimentală
vânturilor şi al protecţiei mediului. Investitorii particulari
turbinelor eoliene
Autoritatea de mediu
ENEL
7.Montarea turbinelor eoliene In zonele care corespund din punct de vedere al regimului II -III Consiliile locale
unor vânturilor şi al protecţiei mediului. Investitorii particulari
pentru alimentarea
Autoritatea de mediu
consumatori mai importanţi şi
ENEL
racordarea la SEN.
170
4.5.Reţele de telecomunicaţii
1. Îmbunătăţirea reţelelor de
telecomunicaţii
5.ZONIFICAREA TERITORIULUI
1. Asigurarea unei structuri
echilibrate de utilizare a
teritoriului, prin valorificarea
superioară şi eficientă a
resurselor zonale în scopul
atenuării dezechilibrelor de
dezvoltare teritorială.
Continuarea programului de extindere şi modernizare a I- II Romtelecom
reţelei de comunicaţii în vederea sporirii accesului la Direcţia de
serviciile universale de telecomunicaţii Telecomunicaţii Arad
Creşterea gradului de digitizare a reţelei I Romtelecom
Direcţia de
Telecomunicaţii Arad
Continuarea procesului de ridicare a gradului de telefonizare I- II Romtelecom
a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii Direcţia de
serviciilor prestat Telecomunicaţii Arad
Introducerea pe scară largă a unor servicii de „bandă largă”, I- II Romtelecom
internet, transmisii date Inspectoratul şcolar
judeţean
Continuarea programului vizând dotarea fiecărei şcoli cu cel I
puţin un calculator cu acces la internet
Instalarea de telecentre în cadrul programului naţional de I Romtelecom
implementare a serviciului universal (comunele Vârfurile,
Craiova
Zona de vest: I –II- III Consiliul judeţean
- Diversificarea producţiei agricole prin creşterea Consiliile locale
productivităţii terenurilor, creşterea varietăţii producţiei Direcţia pt.Agricultură şi
vegetale, relansarea sectorului zootehnic; DR Arad (MADR)
Societatea Naţională de
- Diversificarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor de
Îmbunătăţiri Funciare –
transport şi a celor conexe în localităţile adiacente reţelei
sucursala Arad
majore rutiere şi feroviare: Arad, Curtici, Nădlac, Pecica,
DSA
Iratoşu, Dorobanţi, Pilu, Grăniceri; Chişineu Criş, Şimand,
Investitori privaţi
Socodor, Zerind, Sintea Mare, Sepreuş Apateu, Mişca,
Zimandu Nou, Livada, Şofronea, Vinga, Şagu, Semlac,
171
 Secuşigiu, Seitin;
- Dezvoltarea industriei extractive în condiţii de performanţă
(Pecica, Turnu)
- Crearea de parcuri industriale şi tehnologice în Arad şi
localităţile Pecica, Chişineu Criş;
Dezvoltarea centrelor de cercetare-dezvoltare- inovare în
Municipiul Arad.
Zona Podgoria Aradului I –II- III Consiliul judeţean
- relansarea economică a Podgoriilor prin atrageri de capital, Consiliile locale
modernizare, marketing DR Arad (MADR)
DSA
- dezvoltarea turistică a localităţilor, prin turism uval şi
Investitori privaţi
cultural.Obiective: Muzeul viei şi al vinului Ghioroc
(castelul Grassalkovich), Muzeul tramvaiului electric, ANP Mureş
Direcţia Regională de
Muzeul apicol Miniş, Cetatea Şiria, Castelul Bohus (Şiria),
Drumuri şi
Castelul Solymosy (Mocrea), Muzeul Ioan Slavici şi Emil
Poduri Timişoara
Monţia (Şiria) cramele vechi din Miniş,
- sprijinirea formelor complexe de învăţământ-cercetare-
dezvoltare în Staţiunea de cercetări viticole Miniş
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport; relansarea
formelor originale de transport- reabilitarea traseului
tramvaiului electric, transport naval pe Mureş, ciclism şi
alte forme tradiţionale.

Zona Codru Moma I –II- III Consiliul judeţean

- susţinerea dezvoltării oraşului Sebiş prin măsuri de Consiliile locale
relansare economică şi creştere a gradului de echipare DR Arad (MADR)
tehnică şi de servicii DSA, ITRSV Oradea
Investitori privaţi
- creşterea capacităţilor turistice şi dezvoltarea serviciilor
Direcţia Regională de
conexe (Moneasa, Dezna)
Drumuri şi
- promovarea meşteşugurilor şi dezvoltarea ramurilor Poduri Timişoara
industriale legate de prelucrarea produselor agricole/ale
pădurii/ lemnului şi valorificarea lor în turism;
- încurajarea activităţilor zootehnice în localităţile care deţin
172
 importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe: Gurahonţ,
Hăşmaş, Moneasa, Carand, Dezna, Archiş
- practicarea unei silviculturi durabile;
- dezvoltarea transportului între localităţi şi păstrarea
drumurilor în stare de viabilitate, dezvoltarea serviciilor de
sănătate, învăţământ, protecţie a persoanelor în vârstă
- valorificarea turistică a potenţialului cultural şi etnografic
prin dezvoltarea capacităţilor de cazare de mici dimensiuni
şi a serviciilor conexe, în toate comunele

Zona sud-estică I –II- III Consiliul judeţean

- creşterea rolului teritorial al oraşului Lipova şi dezvoltarea Consiliile locale
localităţilor cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi: DR Arad (MADR)
Bârzava, Săvârşin; DSA, ITRSV Oradea
Investitori privaţi
- îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor de pe malul stâng
Direcţia Regională de
al Mureşului (comuna Ususău) prin construirea unui pod la
Drumuri şi
Bârzava;
Poduri Timişoara
- relansarea activităţilor agricole tradiţionale în Zona ANP Mureş
Dealurilor Cigherului, Agrijului, Cuedului, cultivarea
pomilor fructiferi şi a vitei de vie (Buteni, Bârsa, Şilindia,
Târnova, Tauţ, Chişindia).
- încurajarea activităţilor zootehnice în localităţile care deţin
importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe: Bârzava, Tauţ,
Săvârşin, Petriş, Brazii, Pleşcuţa, Vârfurile, Hălmagiu,
Hălmăgel, Şiştarovăţ
- dezvoltarea activităţilor industriei prelucrătoare şi
sprijinirea acţivităţilor de construcţii în puncte apropiate de
traseul autostrăzii;
- diversificarea serviciilor prin dezvoltarea celor legate de
transport odată cu realizarea culoarelor majore de
infrastrustură rutieră şi feroviară;
- sprijinirea dezvoltării turismului prin modernizarea şi
extinderea capacităţilor turistice şi de servicii în staţiunea

173

2.Reglementarea si controlului
dezvoltării în teritoriu a
localităţilor
Lipova, precum şi dezvoltarea agroturismului în localităţile
rurale;
- măsuri concertate de stopare a declinului demografic, prin
crearea de locuri de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale,
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţi;
- protecţia mediului natural fragil îndeosebi în activităţile
generate de construcţia autostrăzii şi de dezvoltare a
zonelor de agrement/turistice;
- măsuri de prevenirea şi protecţia terenurilor faţă de factorii
de risc natural( alunecări de teren, inundaţii, combaterea
eroziunii solurilor);
- -lucrări specifice de amenajare hidrografică a albiei
Mureşului
I- II Consiliile locale
Realizarea parteneriatelor între localităţile din zona
periurbană a municipiului Arad
Realizarea de parteneriate bazate pe voluntariat între I –II- III Consiliile locale
localităţile urbane Arad, Pâncota, Sântana, Ineu, Pecica,
Curtici, Lipova pentru crearea unui sistem urban policentric
eficient, bazat pe complementaritate
Realizarea de parteneriate în cadrul Programului de Consiliul judeţean
I –II- III
cooperare teritorială europeană transfrontalieră Ungaria- Consiliile locale
România 2007-2013, privind cooperarea în regiunea de
graniţă dintre cele două ţări, în domeniile infrastructura de
transport şi de comunicaţii, protecţia mediului înconjurător,
dezvoltarea economică şi socială .
Controlul extinderii intravilanelor de-a lungul arterelor de I- II Consiliul judeţean
circulaţie- în zona axului Pâncota- Lipova prin Consiliile locale
documentaţiile de urbanism
Controlul extinderii intravilanelor în localităţile din zonele I- II Consiliul judeţean
cu potenţial turistic prin realizarea documentaţiilor de Consiliile locale
urbanism PUG, PUZ
Reabilitarea platformelor industriale existente şi extinderea I- II Consiliile locale
controlată a zonelor destinate industriei şi serviciilor (PUG,
PUZ)
174
II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
1. Creşterea reală a gradului
de urbanizare şi reducerea
migraţiei din zonele urbane
Oportunităţi diversificate de angajare, atât pentru populaţia III Agenţia pentru Ocuparea
urbană, cât şi rurală Forţei de Muncă
Crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi II Agenţia pentru Ocuparea
consiliere privind piaţa muncii şi asigurarea calităţii şi Forţei de Muncă
accesului locuitorilor din rural la aceste servicii Consiliul Judeţean
Primăria UAT
Dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie I Inspectoratul Şcolar
profesională în domenii căutate pe piaţa muncii Judeţean
Agenţia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
Facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea I Intituţia Prefectului Arad
unei activităţi economice şi după intrarea legală în inactivitate, Casa judeţană de pensii şi
mai ales în zonele cu îmbătrânire demografică (în jumătatea asigurări sociale
estică a judeţului, îndeosebi în comunele: Hălmăgel, Pleşcuţa, Agenţia pentru Ocuparea
Tăut, Bata, Chisnidia) Forţei de Muncă
Construirea/modernizarea infrastructurii de utilităţi (apa II Sistemul de Gospodărire
potabila, canalizare, gaze) a Apelor
SC Gaz Vest SA Arad
Sc. Electrica SA Arad
Consiliul Judeţean
Primăria UAT
Creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor educaţionale II Consiliul Judeţean
oferite familiilor tinere (mai ales pentru instituţionalizarea Consiliile locale
copiilor de până la 7 ani) Inspectoratul Şcolar
Reconcilierea vieţii profesionale a femeilor cu viaţa de familie I Ministerul Muncii,
– flexibilizarea programului de muncă pentru familiile cu Familiei şi Egalităţii de
copii, înfiinţarea de creşe etc. Şanse
Construirea/modernizarea unor centre pentru activităţi de timp I Direcţia de Sănătate
liber , sport şi întreţinere a sănătăţii Publică Arad
Consiliul Judeţean
Consiliile locale
175
2. Creşterea accesibilităţii
populaţiei la servicii medicale
şi de asistenţă socială
3. Dezvoltarea sistemului
educaţional în scopul obţinerii
unor resurse umane de calitate
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti de bază, II Direcţia de Sănătate
respectiv a spitalelor şi dispensarelor, mai ales a celor din rural Publică
Consiliul Judeţean
Primăria UAT
Asigurarea asistenţei medicale calificate prin atragerea I Direcţia de Sănătate
medicilor (în special generalişti) în mediu rural rural (de ex. în Publică
comunele Igneşti şi Şiştarovăţ, unde nu sunt medici de familie)
Consiliile locale
Reabilitarea unor unităţi pentru servicii sociale, pe tipuri de II Direcţia de Sănătate
centre: multifuncţionale si rezidenţiale (cantine, cămine de Publică
bătrâni, centre sociale pentru copiii abandonaţi/persoane cu Inspectoratul de Stat
dizabilităţi, în special în localităţile cu grad ridicat de sărăcie Teritorial pentru
(toate oraşele) Persoanele cu Handicap
Consiliul Judeţean
Crearea unor unităţi mobile echipate pentru intervenţii de I Direcţia de Sănătate
urgenţă, nu numai terestre, ci şi aeriene Publică
Dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de I Direcţia de Sănătate
servicii oferite de centre, inclusiv echipamente pentru persoane Publică
cu dizabilităţi Inspectoratul de Stat
Teritorial pentru
Persoanele cu Handicap
Consiliul Judeţean
Consiliile locale
Reabilitarea şcolilor, liceelor şi a centrelor universitare şi I Inspectoratul Şcolar
dotarea acestora cu tehnică de calcul competitiv şi de Consiliul Judeţean
tehnologie corespunzătoare pentru a ţine pasul cu progresul Consiliile locale
ştiinţific şi tehnic
Dezvoltarea unor programe de formare profesională în I Inspectoratul Şcolar
domenii căutate pe piaţa muncii Judeţean
Agenţia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
176

4.Creşterea gradului de
ocupare a forţei de muncă în
activităţi economice viabile
5.Combaterea disparităţilor
teritoriale privind ocuparea
6.Dezvoltarea sistemului
educaţional în concordanţă cu
cererea pieţei muncii
Implementarea unor mecanisme de monitorizare a inserţiei II Inspectoratul Şcolar
absolvenţilor pe piaţa muncii în vederea ajustării ofertei Judeţean
educaţionale în concordanţă cu evoluţiile de pe piaţa muncii Agenţia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
Crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi II III Inspectoratul Şcolar
consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste Judeţean
servicii Agenţia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă
Consiliul Judeţean
Consiliile locale
Diversificarea pachetului de măsuri active adresate tinerilor şi I II AJOFM Arad,
şomerilor de lungă durată; parteneri economici,
sociali
Facilitarea accesului la oportunităţi de formare profesională în II AJOFM Arad,
vederea creşterii nivelului de calificare a forţei de muncă, parteneri economici,
actualizarea continuă şi adaptarea competenţelor, pentru a face sociali
faţă concurenţei într-o economie aflată pe calea globalizării;
Alocarea în continuare a unor sume din bugetul asigurărilor I II AJOFM Arad,
pentru şomaj pentru promovarea mobilităţii ocupaţionale şi
geografice;
Dezvoltarea infrastructurii locale şi judeţene de transport şi II CL, actori economici,
afaceri;
Diminuarea discrepanţelor dintre cele două medii de rezidenţă II CL, actori economici,
în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi calitatea ISJ Arad
învăţământului şi pregătirea tehnică şi profesională;
-Sprijinirea înfiinţării IMM-urilor în mediul rural.
Elaborarea unui sistem de asigurare a calităţii în învăţământul II III ISJ Arad
profesional şi tehnic, aliniat modelului european; Consiliul Judeţean
Creşterea flexibilităţii şi adaptabilităţii ofertei şcolilor II III ISJ Arad
profesionale şi tehnice în raport cu solicitările mediului Consiliul Judeţean
economic şi cu evoluţiile pieţei muncii; Parteneriate public-
privat
177

7.Crearea şi asigurarea
funcţionalităţii unor
parteneriate între unităţile de
învăţământ profesional şi
tehnic şi agenţii economici
8.Dezvoltarea unui sistem
informaţional pentru
planificarea ofertei
educaţionale în concordanţă
cu cerinţele pieţei muncii
Formarea şi dezvoltarea resurselor umane din învăţământul II ISJ Arad
tehnic şi profesional (profesori, directori, parteneri sociali) prin Consiliul Judeţean,
participarea la stagii de formare; actori economici
Identificarea agenţilor economici semnificativi Anual ISJ Arad
din judeţ pentru fiecare tip de activitate economică; AJOFM Arad
Organizarea de seminarii, conferinţe la nivel judeţean şi local I Parteneriate public-
între actorii acordurilor de colaborare, pentru promovarea privat
mecanismelor unor colaborari eficiente între aceştia;
Stabilirea, în colaborare cu partenerii economici şi sociali, a Anual
cadrului calificărilor cerute de piaţă;
Organizarea de acţiuni de conştientizare a necesităţii de Anual
parteneriat în domeniul învăţământului profesional şi tehnic
(exemple de bune practici, vizite la agenţii economici, târguri
de locuri de munca, etc.)
Semnarea de protocoale/acorduri/convenţii/ contracte de Anual
parteneriat între şcoli profesionale şi tehnice şi angajatori;
Realizarea unei infrastructuri de comunicaţii I ISJ Arad
şi achiziţionarea soft-ului pentru administrarea bazei de date; AJOFM Arad
Realizarea unor baze de date la nivel judeţean
Actualizarea periodică a studiilor economice
şi analizarea tendinţelor de dezvoltare ca bază pentru I
fundamentarea ofertei educaţionale;
Instruirea administratorilor locali şi a utilizatorilor; I
178
III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR
1. Agricultura, silvicultura, piscicultura
1.1.Agricultura
1. Valorificarea durabilă a
potenţialului natural
2. Creşterea capacităţii
productive a terenurilor
agricole
Reducerea caracterului cerealist al agriculturii, în sensul I- II Direcţia Agricolă şi DR
diversificării producţiei vegetale prin creşterea suprafeţelor Arad (MADR)
cultivate cu plante carcaterizate printr-un nivel superior de
intensivitate: plante tehnice, plante pentru alte industrializări,
cu deosebire a sfeclei de zahăr, plantelor pentru nutreţ etc.;
Stimularea producătorilor agricoli de a cultiva plante pentru MADR
producerea de biodiesel (rapiţă, floarea soarelui, soia);
Dezvoltarea viticulturii în zonele tradiţionale –arealul Pâncota, I- II Direcţia Agricolă Arad
Păuliş, acolo unde se întâlnesc condiţii naturale deosebit de (MADR)
favorabile;
Dezvoltarea sectorului zootehnic prin valorificarea păşunilor şi I Direcţia Agricolă şi DR
fâneţelor naturale existente în partea centrală şi vestică a (MADR)
judeţului, concomitent cu respectarea regimului de protecţie a
ariilor protejate;
Cultivarea suprafeţelor arabile abandonate; I
Îmbunătăţirea raportului dintre producţia vegetală şi animală; I- II Direcţia Agricolă Arad
(MADR)
Monitorizarea stării de calitate a terenurilor agricole; I OSPA Arad
Extinderea măsurilor de îmbunăţăţiri funciare; I
Refacerea şi valorificarea sistemelor de îmbunăţăţiri funciare I
deja existente;
Lucrări de combatere şi prevenire a eroziunii solurilor; I
Lucrări de prevenire şi combatere a excesului de umiditate şi a I
inundaţiilor;
Corectarea reacţiei acide a terenurilor; I- II OSPA Arad
179
 Lucrări de stabilizare a alunecărilor de terenuri (captări de II- III OSPA Arad
izvoare de coastă, executarea de rigole de scurgere, etc.) - în
zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel, Şilindia,
Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş, Crocna,
Vârfuri;

Creşterea fertilităţii solurilor agricole cu respectarea tehnicilor I- II OSPA Arad

de aplicare destinate protecţiei mediului natural şi utilizarea
tehnicilor de agro-mediu;
Refacerea ecologică a terenurilor degradate; I- II APM Arad
Reducerea şi limitarea poluării provenite de la dejecţiile I- II
animalelor din diferite ferme;
3.Implementarea unui Prevenirea declanşării unor fenomene de degradare şi I-II-III Oficiul Judeţean de
management integrat al ameliorarea limitărilor existente în vederea menţinerii stării de Studii Pedologice şi
calităţii solului fertilitate a solurilor în funcţie de clasa de calitate a solurilor: Agrochimice
Pentru Clasa III-a. Terenuri cu limitări moderate în cazul Societatea Nationala de
utilizării ca arabil (198.904 ha. – 38,9%). Imbunatatiri Funciare –
- măsuri de control şi menţinere a nivelului apei freatice Sucursala Arad
la 1,5-2 m adâncime.
- eliminarea excesului freatic prin canale şi rigole de
scurgere şi utilizarea unui sortiment de culturi
amelioratoare şi tolerante la excesul de umiditate.
- măsurile ameliorative de agrotehnica antierozională.
- lucrări de nivelare-modelare pentru atenuarea
neuniformităţilor.
- menţinerea nivelului apei freatice la 1,5-2 m adâncime,
si lucrări de desecare.
- amendarea cu calcar a solului pentru corectarea reacţiei
acide.
- ameliorarea solurilor sărăturate (controlul apei freatice,
spălarea sărurilor solubile, amendarea cu fosfogips,
culturi tolerante la sărăturare şi altele).
Pentru Clasa IV-a. Terenuri cu limitări severe în cazul
utilizării ca arabil (60.495 ha. – 11,8%).
- drenaj superficial şi culturi amelioratoare şi tolerante la
180
 excesul de umiditate.
- coborârea nivelului apei freatice la 1,5-2 m adâncime.
- ameliorare a solurilor sărăturate.
- lucrări de afânare care trebuie repetate la cel puţin 3-4
ani.
- aplicarea agrotehnicii antierozionale şi luarea de măsuri
specifice de protecţie şi ameliorare, ca stingerea
torenţilor, baraje, împăduriri şi altele.
- practicarea de culturi specifice solurilor nisipoase.
Pentru Clasa V-a. Terenuri cu limitări foarte severe,
nepretabile ca atare la arabil, vii, livezi (63.146 ha- 12,3%)
- folosirea terenurilor de pe versanţii muntoşi ca fâneaţă
sau pentru împădurire
- folosirea ca păşune s-au fâneaţă şi împădurire pentru
protecţia malurilor pe terenurile din luncile râurilor,
câmpie, zona dintre diguri
Pentru Clasa VI-a. Terenuri cu limitări extrem de severe,
nepretabile ca atare la arabil, vii, livezi (31.461 ha. 6,2%)
Amendamente cu fosfogips pe solurile formate pe depozitele
fluviale predominant argiloase si dificil de ameliorat.
4. Dezvoltarea serviciilor Creşerea gradului de mecanizare în agricultură prin sporirea II Direcţia Agricolă şi DR
productive în agricultură numărului de tractoare şi maşini agricole; Arad (MADR)
Detvoltarea serviciilor de întreţinere şi reparaţii autilajelor II
agricole
Limitarea folosirii tracţiunii animale şi a muncii manuale II
pentru efectuarea lucrărilor agricole;
Sprijinirea micilor producători agricoli în vederea aplicării II
noilor tehnologii de producţie;
Creşterea consumului de îngrăşăminte minerale şi organice I Direcţia Agricolă şi DR
pentru asigurarea productivităţii ridicate pe terenurile cultivate; Arad (MADR)
promovarea utilizării îngrăşămintelor naturale;

181

5. Creşterea competitivităţii
sectorului agricol
6. Stimularea activităţii în
domeniul agriculturii ecologice Informarea şi promovarea producătorilor agricoli;
Aplicarea de îngrăşăminte chimice şi pesticide pe baza unor I OSPA Arad
studii agrochimice (conform unui studiu efectuat de ICPA au
fost identificate şase regiuni vulnerabile la poluarea cu nitraţi
din surse agricole: comunele Bocsig, Ghioroc, Macea, Pecica,
Sintana şi Zarand).
Refacerea sistemelor de irigat şi creşterea suprafeţelor efectiv I Direcţia Agricolă şi DR
irigate; Arad (MADR)
Gestionarea resurselor de apă în agricultură; I SNIF
Creşterea dimensiunii teritoriale a exploataţiilor agricole; I -II MADR
Reducerea ponderii populaţiei ocupate în agricultură; II MADR
Elaborarea unor programe speciale privind transferul I -II MADR
managementului fermelor agricole de la persoane vârstnice
(peste 65 ani) la persoanele tinere;
Transformarea fermelor de semisubzistenţă, dar care şi I- II
comercializează o parte din producţie, în exploataţii
comerciale viabile;
Asocierea producătorilor agricoli în societăţi cooperative II MADR
pentru cultivarea pământului şi creşterea animalelor;
Formarea profesională a deţinătorilor de exploataţii I ANCA, CEFIDEC
individuale;
Organizarea unor centre de asistenţă tehnică şi consultanţă I
privind realizarea proiectelor pentru persoanele care iniţiază
activităţi pe cont propriu (cunoştinţe economice, management,
legislaţie agrară etc.);
Crearea unui sistem de stimulente speciale pentru populaţia I- II MADR
agricolă în scopul de a diversifica activităţile în cadrul fermei
agricole individuale;
Sporirea calităţii şi securităţii alimentelor; I MADR
Compensarea costurilor suplimentare apărute datorită I- II MADR
respectării standardelor de mediu/de sănătate/de bunăstare;
Acordarea de stimulente pentru practicarea acestui tip de I Guvernul României
agricultură;
I
182

7. Valorificarea locală a
resurselor agricole
8. Precticarea unei agriculturii
durabile
1.2.Silvicultura
1. Extinderea suprafeţei
terenurilor cu vegetaţie
forestieră
2. Creşterea eficacităţii
funcţionale a ecosistemelor
forestiere
Sprijinirea producătorilor agricoli pentru a comercializa I- II Guvernul României
produsele ecologice, cu deosebire în ţările UE;
Încurajarea prestării activităţilor de transformare şi I- II MADR
preindustrializare a producţiei agricole;
Crearea de centre de prelucrare a produselor agricole I- II MADR
tradiţionale în localităţile de provenienţă;
Informarea şi susţinerea micilor producători agricoli să I ANCA, CEFIDEC
respecte prevederile codurilor de bune practici agricole şi de
mediu şi să folosescă practici agricole „prietenoase” cu
mediul;
Sprijinirea, sub raport tehnic şi cu material de împădurire, în I- II DSA,
vederea executării de împăduriri în zonele deficitare în ITRSV Oradea
vegetaţie forestieră (partea vestică a judeţului Arad);
Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor categorii de vegetaţie I- II
forestieră, pe terenurile degradate, situate în afara fondului
forestier (este cazul terenurilor situate în pantă, afectate de
alunecări de teren, de eroziunea în adâncime);
Sprijinirea realizarii de plantaţii forestiere pe terenuri scoase I- II
din circuitul agricol în concordanţă cu cerinţele silviculturii
durabile;
Modernizarea sistemului de monitorizare permanentă a stării I- II DSA
pădurilor, inclusiv a pădurilor aflate în proprietate privată; ITRSV Oradea
Îmbunătăţirea stării de caliate a pădurilor prin extinderea I- II DSA
lucrărilor de îngrijire corespunzătoare (combaterea biologică a
dăunătorilor, extindera regenerării naturale prin aplicarea
tratamentelor intensive adecvate, protecţia calităţii solurilor
forestiere, regenerarea şi protecţia pădurilor afectate de
inundaţii) ex. în anul 2007, 128,9 mii ha de pădure erau
afectate de o serie de factori biotici, cele mai mari suprafeţe
apaţin Direcţiei Silvice, dar şi Ocoalelor Silvice Private
„Zărandul” şi „Codrii Iancului”;
183
 Selectarea şi promovarea de biotipuri de arbori rezistenţi la I- II DSA
adversităţii şi extinderea utilizării acestora în lucrarile de ITRSV Oradea
regenerare a pădurilor;
3. Reconstrucţia pădurilor Extinderea lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor I- II
necorespunzatoare ecologic şi hidrografice torenţiale;
economic
4. Sprijinirea deţinătorilor de Crearea de facilităţi care să favorizeze asocierea proprietarilor I- II MADR
terenuri forestiere în vederea de păduri şi/sau integrarea lor în structurile existente de DSA
gestionării durabile a acestora administraţie silvică;
Asigurarea asistenţei tehnice gratuite deţinătorilor particulari I- II CEFIDEC,
de pădure; DSA
Crearea de facilităţi şi stimulente pentru proprietarii de terenuri I- II MADR DSA
în scopul producerii materialului de reproducere şi împăduririi
acestora;
5. Conservarea biodiversitãţii Informarea proprietarilor despre responsabilităţile şi avantajele I- II DSA,
ecosistemelor forestiere deţinerii de terenuri în ariile protejate (în judeţul Arad există 3 APM Arad
rezervaţii forestiere la: Runcu-Grosi, Râul Mare – Halmagel,
Prundul Mare – Securigiu);
Promovarea de proiecte de conservarea biodiversităţii din I- II MADR
fondul forestier şi de management al ariilor protejate; PNLM
Consiliile locale
Custozii de rezervaţii
Inventarierea şi protejarea speciilor rare, endemice şi I- II DSA
periclitate; PNLM
Custozii de rezervaţii
6. Dezvoltarea ofertei de Elaborarea planurilor de management cinegetic şi piscicol DSA
servicii şi produse ale pădurii pentru fondurile de vânătoare şi pescuit; ITRSV Oradea
altele decât lemnul Înfiinţarea şi dezvoltarea unor centre de promovare a afacerilor I- II
în sectorul forestier;
Evaluarea zonelor forestiere cu potenţial de dezvoltate a I- II
silvoturismului;
7. Dezvoltarea activităţilor Sprijinirea dezvoltării pisciculturii în localităţile potenţial: I-II DADRA (MADR)
piscicole Nădlac, Şagu, Bogsig, Cermei, Olari

184
2.Industria şi construcţiile
2.1.Industria
1. Accelerarea procesului de
privatizare/restructurare a
unităţilor industriale
2. Sprijin pentru investiţii
necorporale şi dezvoltarea
asistenţei pentru reţelele de
întreprinderi şi asociaţiile
profesionale industriale
3. Promovarea investiţiilor
directe
4. Creşterea competitivităţii
produselor industriale
-Diversificarea metodelor de diminuare a implicării statului în II Consiliul Judeţean Arad
economie Unităţile industriale
-Restructurarea datoriilor societăţii; Parteneriate public-privat
-Reconsiderarea competenţelor instanţelor de judecată, în ceea
ce priveşte pronunţarea acestora, numai asupra legalităţii şi nu
asupra oportunităţii;
-Simplificarea unor proceduri de privatizare;
-Scurtarea unor termene procedurale
-Susţinerea investiţiilor intangibile vizând achiziţionarea de I Consiliul Judeţean Arad
tehnologii brevete, mărci, licenţe şi know-how Camera de Comerţ şi
-Susţinerea implementării şi certificării sistemelor de Industrie Arad
management al calităţii
-Susţinerea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de încercări
şi analize
-Sprijin pentru accesul pe noi pieţe si internationalizarea
-Consultanţă pentru elaborarea proiectelor/planurilor de
afaceri, activităţi de diseminare,
informare
-Sprijin pentru organizarea de conferinţe şi târguri
-Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în cadrul lanţurilor
de furnizori şi clusterelor
-Înfiinţarea unei agenţii pentru investiţii, care să fie o filială a II Camera de Comerţ şi
Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS) Industrie Arad
-Elaborarea unor norme ale investitorului
-Sprijin pentru investiţii de capital în sectorul privat
-restructurare, retehnologizarea, modernizare a unităţilor I Unităţile industriale
industriale vechi, marketing performant
- specializarea pe sectoare performante şi cu tradiţie:
textile/pielărie, prelucrarea lemnului/mobilă, utilaje de
maşini/componente, prelucrarea produselor agricole
185
5. Sprijinirea activităţii IMM-
urilor
6. Asigurarea compatibilităţii
tehnologiilor şi produselor
industriale cu exigenţele de
protecţie a mediului
înconjurător
7. Îmbunătăţirea infrastructurii
de afaceri prin crearea de situri
tehnologice şi
industriale
-Stimularea creşterii numerice a IMM-urilor prin sprijinirea II Camera de Comerţ şi
societăţilor nou constituite pe perioada de start- up şi sprijinirea Industrie a judeţului Arad
societăţilor pentru a-şi menţine şi dezvolta activitatea.
-Creşterea competitivităţii IMM-urilor prin dezvoltarea
aptitudinilor manageriale a conducătorilor pentru a le creşte
capacitatea decizională şi de adaptare la cerinţele noi care vor
interveni după aderarea la UE
-Îmbunătăţirea poziţiei de pe piaţa internă prin care poate creşte
competitivitatea IMM-urilor
-Dezvoltarea relaţiilor internaţionale are în vedere accesul la
pieţe externe şi cooperare cu firme din străinătate
-Transfer tehnologic, cercetare, dezvoltarea inovării
tehnologice.
-Informatizarea activităţii. Informaţia şi capacitatea de
comunicare sunt considerate a fi principalii factori care vor
determina creşterea economică în deceniul următor.
- Promovarea produselor şi tehnologiilor „curate” III APM Arad
- Economisirea şi utilizarea eficientă a energiei Electrica Banat
- Amenajarea şi reabilitarea zonelor industriale poluate şi
neutilizate
- Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de
centralele de energie electrică şi termică învechite precum şi de
către alţi poluatori
- Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale
-Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a altor infrastructuri II Consiliul Judeţean Arad
de afaceri Consiliile Locale
- Înfiinţarea de parcuri industriale, parcuri tehnologice şi
ştiinţifice
- Promovarea de documentaţii pentru declararea unor unităţi
administrativ-teritoriale ca zone defavorizate
- Crearea de zone industriale şi zone de dezvoltare economică
în centrele urbane mici şi în mediul rural
186
8. Valorificarea şi dezvoltarea
resurselor umane din sectorul
industrial
9. Îmbunătăţirea infrastructurii
energetice şi valorificarea
resurselor regenerabile de
energie
10. Sprijin pentru dezvoltarea
capacităţii de
cercetare/dezvoltare/inovare şi
reducerea decalajului
informaţional în regiune
- Însuşirea de noi abilităţi I AJOFM Arad
- Perfecţionare şi specializare în muncă pentru flexibilizarea
forţei de muncă
- Echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă
- Construirea de noi capacităţi de producere a energiei electrice II Administraţia publică
şi termice, pentru retehnologizarea, modernizarea şi locală
reabilitarea celor existente în scopul creşterii eficienţei Enel Banat
energetice
- Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei
electrice şi termice, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi
realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului
de distribuţie
- Realizarea de investiţii în noi capacităţi de producere a
energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor
energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a
resurselor geotermale şi a combustibililior alternativi şi
modernizarea celor existente
- Proiecte de CD în parteneriat între universităţi/institute de II Întreprinderi,
cercetare şi întreprinderi industriale administraţia publică,
- Dezvoltarea de poli de excelenţă universităţi Consiliul
- Proiecte complexe de cercetare care vor atrage participarea Judeţean Arad
specialiştilor internaţionali de înalt nivel Consiliile Locale
- Sprijin pentru noi micro-întreprinderi şi spin-off-urilor de
înaltă tehnologie
- Sprijinirea activităţilor de inovare a micro-întreprinderilor
high-tech si a spin-off-urilor high-tech
- Susţinerea activităţilor de inovare şi CD pentru introducerea
în producţie de produse, tehnologii sau servicii noi sau
perfecţionate.
- Dezvoltarea inovarii în afaceri, producţie şi modele
organizaţionale; prin introducerea şi dezvoltarea sistemelor
integrate de management al afacerii introducerea sistemelor
informatice de management
187
11. Dezvoltarea unui mediu de
afaceri viabil şi deschis
12. Dezvoltarea cooperării
industriale
13. Revitalizarea
meşteşugurilor tradiţionale
14. Revitalizarea economiei
oraşelor mici
2.2.Construcţii
1. Sprijinirea construcţiei de
locuinţe
2. Stoparea migraţiei externe a
forţei de muncă în construcţii
- Consolidarea unui sistem legislativ stabil simplu, transparent I Camera de Comerţ şi
şi coerent Industrie a judeţului Arad
- Consolidarea unui cadru instituţional adecvat
- Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a II Camera de Comerţ şi
iniţiativelor industriale în acest scop Industrie Arad, unităţile
industriale
- Sprijinirea diversificării economice în spaţiul rural şi al II Consiliile locale
revitalizării meşteşugurilor tradiţionale
- Sprijinirea IMM-urilor, PFA-urilor şi asociaţiilor de
producători din mediul rural cu accent pe revitalizarea
meşteşugurilor tradiţionale
- Redefinirea profilului industrial al oraşelor mici într-o II Consiliile locale
viziune integratoare la nivel judeţean Unităţile industriale
- Dezvoltarea cooperării dintre localităţile judeţului
Extinderea şi modernizarea fondului de locuinţe prin: II Consiliul Judeţean Arad
-Construirea de locuinţe sociale pentru familiile cu venituri Consiliile Locale
modeste
- Construirea de locuinţe individuale în proprietate
- Controlul dezvoltării zonelor de locuinţe
Promovarea modurilor de construire tradiţionale şi utilizarea
materialelor locale
- Programe destinate reconversiei forţei de muncă din II AJOFM Arad
construcţii
- Realizarea de noi locuri de muncă în construcţii
188
3.Turismul
1.Publicarea şi promovarea
informaţiilor privitoare la
potenţialul turistic natural şi
antropic
2.Diversificarea ofertei
turistice
-Tipărirea şi punerea în circulaţie a unor broşuri informative I
gratuite (cu informaţii despre potenţialul turistic natural şi
antropic arădean, structurate pe localităţi, zone/areale turistice, CJ Arad,
muzee etc.); Centrul Cultural al
-Tipărirea şi punerea în vânzare a unor materiale informative Judeţului Arad, Consiliile
(hărţi, broşuri, monografii, albume, postere) şi reprezentative locale,
(specifice) unor localităţi arădene; Parcul Natural Lunca
-Crearea unor centre/puncte de informare turistică în Mureşului
localitaţile cu potenţial turistic şi în aeroport, în gări, autogări- ONG-uri active în turism
Arad, Moneasa, Lipova, Sebiş
-Publicarea pe internet, în cadrul unor pagini de web, a
informaţiilor complexe şi complete asupra turismului arădean;
-Organizarea unor campanii de promovare pentru jurnaliştii
străini acreditaţi în România, pentru tur-operatorii străini.
- Utilizarea punctelor de promovare turistică pentru derularea
unor campanii de promovare a elementelor naturale valoroase.
-Tipărirea şi diseminarea unor materiale gratuite şi pentru I CJ Arad, Centrul
vânzare cu informaţii despre capacitatea de primire a turiştilor, Cultural al Judeţului
despre facilitaţile şi confortul regăsite în cadrul acestora. Arad, Consiliile locale,
ONG
-Integrarea în oferta turistică a unor evenimente culturale: I
itinerarii turistice prin localitaţi în care se desfăşoară, CJ Arad,
concomitent, diferite evenimente culturale, folclorice, Centrul Cultural al
evenimente culturale tematice (concursuri sau expoziţii de Judeţului Arad, Consiliile
fotografie, de pictură, grafică, concursuri de film etc); locale,
-promovarea unor obiceiuri, tradiţii, activităţi tradiţionale Parcul Natural Lunca
pentru a stimula intersul turiştilor; Mureşului (PNLM)
-Promovarea unor pachete turistice complexe pentru Agenţii de turism
principalele rute turistice arădene, inclusiv promovarea
utilizării „cardului turistic”, care asigură diferite servicii
turistice, intrarea în muzee, teatre, centre sportive şi de
întreţinere, utilizarea transportului public;
189

3.Diversificarea producţiei de
suveniruri pentru turişti
4.Valorificarea turistică a unor
noi obiective, areale şi/sau
comunităţi cu potenţial turistic,
diversificarea tipurilor de
turism practicate
-Revigorarea turismului şcolar (tabere şcolare cu programe
vocaţionale: arte, meşteşuguri, etc.)
- promovarea Centrului de vizitare Ceala ca centru de educaţie
ecologică.
-Valorificarea turistică şi economică a meşteşugurilor populare I II
tradiţionale (olărit, ţesut, sculptură în lemn, icoane picate pe CJ Arad,
sticlă şi lemn etc) prin introducerea localităţilor respective în Centrul Cultural al
trasee turistice şi aprovizionarea cu astfel de produse a Judeţului Arad, Consiliile
punctelor de vânzare de suveniruri din muzee ; locale,
-Crearea unor mici ateliere de producere artizanală de picturi I Parcul Natural Lunca
naive, de păpuşi în costm popular; Mureşului (PNLM)
-Punerea în vânzare de CD-uri şi DVD-uri cu filme ONG-uri active în
documnetare despre comunităţile, monumentele de artă turism,
populară, evenimente, sărbători tradiţionale, cântece şi dansuri I Agenţii de turism
populare din judeţul Arad.
-Marcarea rutelor turistice cu denumiri sugestive şi atractive I
(“Drumul vinului”, “Drumul apelor termale”, “Drumul
castelelor” etc.); CJ Arad,
-Panouri stradale cu hărţi turistice ale judeţului, plasate la I Centrul Cultural al
intrările/ieşirile în/din oraşe, în părţile centrale, în gări etc.; Judeţului Arad, consiliile
-Panouri cu trasee turistice în localităţile montane; locale, Parcul Natural
-Marcarea clară, vizibilă a obiectivelor turitice; I Lunca Mureşului
-Dezvoltarea, diversificarea activităţilor turistice în ONG-uri active în
următoarele areale/zone turistice: Arad (turism cultural, turism,
religios, balnear), Munţii Codru Moma (agro-turism, cultural, Agenţii de turism
religios, balneo-climatic), Valea Mureşului (agro-turism,
turism cultural, ecologic, religios), Gurahonţ-Hălmagiu (agro-
turism, turism cultural, religios) ;
- Amenajare trasee de cicloturism Munţii Zărandului, Codru-
Moma, Bihorului I II
-Conturarea unor noi areale turistice: Nădlac (turism de tranzit,
cultural, religios) şi Curtici-Pilu (turism de tranzit, balneo—
climatic, religios, cultural).
190
6. Susţinerea staţinilor turistice
cu vechime
7.Participarea la târgurile
naţionale şi internaţionale de
turism
8.Iniţierea unor proiecte de
dezvoltare a turismului în
diferite parteneriate
9.Sprijinirea întreprinzătorilor
în activităţi turistice de tip
agro-turism
10.Modernizarea şi extinderea
infrastructurii de acces şi a
celei specifice
11.Comunicarea facilă şi reală
între agenţii economici activi
în turism
Relansarea staţiunilor turistice Moneasa şi Lipova prin I II CJ Arad, Consiliul Local
reabilitarea infrastructurii turistice şi creşterea accesibilităţii. Moneasa/ Lipova
-Realizarea unor standuri cuprinzătoare şi atractive, la târgurile Periodic Agenţii de turism
de turism din Bucureşti, Budapesta, Viena, Berlin, Roma etc.
-Stabilirea priorităţilor şi a grupurilor de lucru; I CJ Arad, ONG-uri active
-Asigurarea sprijinului autorităţilor locale pentru iniţierea şi în turism, persoane
derularea proiectelor; juridice şi fizice
-Identificarea resurselor financiare (sponsori, aplicarea pentru II interesate
obţinerea de fonduri externe, fonduri din alte surse – taxe,
impozite etc.).
-Crearea unei asociaţii profesionale a celor implicaţi în I Agenţi economici din
dezvoltarea şi promovarea judeţului Arad prin agro-turism; turism, alţi actori
-Incurajarea întreprinzătorilor în activităţi agro-turistice, prin economici, autorităţi
acordarea de facilităţi fiscale; fiscale
-Publicarea ghidului antreprenorului în agro-turism.
-Reabilitarea şi modernizarea reţelei judeţene de transport, în II CJ Arad, consiliile
special acea parte care asigură accesul către arealele turistice; locale, Regia Autonomă
-Modernizarea structurilor de primire a turiştilor, Judeţeană de Drumuri şi
îmbunătăţirea comfortului; Poduri Arad
-Construirea de noi facilităţi de petrecere a timpului liber, II
modernizarea celor existente;
-Dezvoltarea de servicii conexe (parcări, centre comerciale în
interiorul hotelurilor, puncte de distribuire a
presei,informaţiilor turistice, suvenirurilor etc.). I- II
-Crearea unei reţele de comunicare, în vederea dezvoltării unor I Agenţii economici din
produse turistice specifice, concordante cu potenţialul turistic turism
natural şi antropic al judeţului şi promovării activităţilor
turistice pe nişele de piaţă disponibile.
191
12.Dezvoltarea competenţelor
resurselor de forţă de muncă
implicate în activităţi turistice
-Stabilirea de noi parteneriate între instituţiile formatoare de I Autoritatea Naţională în
forţă de muncă şi angajatori; Turism, rectoratele
-Corelarea specializărilor oferite de unităţile de învăţământ cu I universităţilor arădene,
cerea şi dezvoltarea activităţilor turistice; licee, tur-operatori,
-Organizarea unor cursuri de training în unităţi turistice pentru agenţi economici din
elevii şi studenţii proveniţi din clasele cu specilizarea în turism
turism;
-Organizarea de cursuri de specializare pentru ghizi
turistici,agenţi şi manageri din turism; I
-Cursuri practice complexe pentru ghizi (circuite turistice în
judeţ, exersarea a 1-2 limbi străine de circulaţie internaţională).

4. Servicii
4.1.Cercetare, dezvoltare, inovare
1.Creşterea atractivităţii -Sprijinirea dezvoltării capacităţii de Întreprinderi,
judeţului Arad ca o destinaţie cercetare/dezvoltare/inovare şi reducerea decalajului I administraţia publică,
pentru investiţii, prin informaţional în regiune; universităţi
sprijinirea inovării tehnologice -Propuneri de proiecte de CD în parteneriat între
şi cercetarii aplicate, a universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi;
transferului tehnologic de la -Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel
universităţi la administraţia judeţean/regional/naţional şi racordate la reţele europene şi
publică şi întreprinderi, internaţionale de profil;
precum şi prin promovarea -Sprijin pentru noi micro-întreprinderi de înaltă tehnologie ;
introducerii inovării în sectorul - Susţinerea activităţilor de inovare şi CD pentru introducerea
productiv, în administraţie, în în producţie de produse, tehnologii sau servicii noi sau II
viaţa cotidiană şi dezvoltarea a perfecţionate ;
pieţei pentru o nouă generaţie
de produse şi servicii.
2.Îmbunătăţirea infrastructurii -Crearea infrastructurii pentru cercetare şi dezvoltare Agenţi economici,
de cercetare dezvoltare în tehnologică pentru sectorul privat şi pentru instituţii: II institute şi centre de
scopul creşterii -Dezvoltarea infrastructurii CD existente (Centrul Universitar cercetare, universităţi.
competitivităţii economiei de Cercetare şi Afaceri, structură componentă a Fundaţiei
regionale “Vasile Goldiş”) şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare,
centre de excelenţă).
192
4.2.Servicii pentru dezvoltarea afacerilor
1.Îmbunătăţirea infrastructurii -Dezvoltarea unui mediu economic inovativ;
de afaceri prin crearea de situri -Creştere a competitivităţii economice prin crearea şi
tehnologice, industriale,
comerciale, de agricultură şi
meşteşugăreşti
Servicii culturale
1.Promovarea valorilor
culturale
2.Dezvoltarea culturii în plan
local, ţinând seama de
specificul şi de potenţialul
fiecărei zone şi păstrarea unor
tradiţii identitare, prezervarea
meşteşugurilor şi formelor de
exprimare artistică
3.(Re)inserţia monumentelor
istorice în viaţa culturală a
comunităţilor şi utilizarea
acestui potenţial ca resursă a
turismului cultural
4.Dezvoltarea industriilor
culturale şi conexe, ca
alternative la procesul de
dezindustrializare a judeţului
II Camera de Comerţ şi
dezvoltarea unor locaţii care să asigure investitorilor Industrie Arad
utilităţile necesare pentru demararea rapidă a activităţilor CJ Arad
economice Autorităţi locale
-Amenajarea, modernizarea de parcuri industriale,
incubatoare de afaceri, centre expoziţionale, centre de
colectare a produselor agricole, etc.;
-diversificarea serviciilor pentru dezvoltarea afacerilor din
domeniul agricol (prelucrarea produselor agricole de toate
tipurile, distribuire şi întreţinere maşini agricole,
comercializare material săditor etc.)
-Stimularea creaţiei contemporane în domeniul artelor II III CJ Arad
vizuale, a literaturii, a artelor interpretative; CL
-Continuarea proiectelor de promovare a artei arădene în Parteneriate public-
spaţiul regional, naţional şi european; privat
-Extinderea pieţei culturale, prin programe de educaţie prin II III CJ Arad
artă, prin atragerea tinerilor din localităţile rurale şi urbane la CL
viaţa culturală comunitară, precum şi prin cooperare Parteneriate public-
intrajudeţeană; privat
-Includerea în traseele de turism cultural, alături de
monumentele istorice, a zonelor cu bogate tradiţii populare şi
producţii artizanale;
Înfiinţarea unui Centru de Resurse Umane Judeţean pentru II CJ Arad
perfecţionarea profesională a personalului din instituţiile
publice de cultură în domeniile marketingului cultural şi al
managementului de proiecte culturale+ ar crea o premisă
pentru revigorarea vieţii culturale în comunităţile locale;
Utilizarea modelului de „parcuri tehnologice” şi a II CJ Arad
facilităţilor oferite de acestea pentru extinderea numărului şi
diversificarea întreprinderilor industriale cu profil cultural,
îndeosebi în zonele cu şomaj structural ridicat;
193
IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
1. Integrarea armonioasă a
teritoriului judeţean în spaţiul gradului de dotare cu servicii de tip urban a municipiului
regional şi naţional,
racordarea la reţeaua
naţională şi europeană a
polilor şi coridoarelor de
dezvoltare spaţială.
Creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică şi a I- II- III Consiliul Judeţean
Consiliile locale
Arad pentru îndeplinirea rolului teritorial de Rang II,
conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi şi a
propunerii de pol de importanţă supraregională
Dezvoltarea parteneriatului dintre municipiul Arad şi I- II Consiliul Judeţean
municipiul Timişoara în scopul realizării relaţiilor de Consiliile locale
complementaritate economică- socială-mediu
Echilibrarea reţelei de localităţi a judeţului şi racordarea sa la I- II- III Consiliul Judeţean
reţeaua de localităţi a judeţelor Timiş şi Bihor, prin creşterea Consiliile locale
rolului teritorial al oraşelor Lipova, Ineu, Sebiş; Chişineu-
Criş
Susţinerea dezvoltării economice şi sociale a oraşelor din I- II- III Consiliul Judeţean
zona de frontieră, şi a relaţiilor de cooperare cu localităţile Consiliile locale
din zona de frontieră a Ungariei (Nădlac, Curtici, Pecica)
Realizarea arterelor majore de transport ca axe de dezvoltare- I- II- III Compania Naţională de
cooperare între localităţi : Transport
Autostrăzi- Constanţa-Feteşti-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Sebeş- Compania Naţională de
Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-Nădlac; axa prioritară 1 TEN-T Căi Ferate CFR S.A
nr.7; Arad-Deva; Oradea-Chişineu Criş- Arad;Vărşad- Compania Regională de
Chişineu Criş Drumuri şi Poduri
Drumuri expres sau cu 4 benzi: Timişoara-Nădlac; Chişineu Timişoara
Criş-Beiuş-Cluj Napoca; Arad-Oradea Direcţia Generală de
Căi feroviare: Coridorul IV European Curtici – Braşov – Transport Naval
Bucureşti – Constanţa, cu ramura sudică Arad-Timişoara-
Caransebeş-Strehaia-Craiova-Calafat
-Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe râul Mureş de la
frontieră până la Alba Iulia
-Port pe râul Mureş la Arad
194
Modernizare: I Direcţia Generală de
PCTF Rutiere: Transport
Vărşand(Ro) / Gyula – Ungaria
Nădlac (Ro) / Nagylak – Ungaria
Turnu (Ro) / Battonya- Ungaria
PCTF Feroviare: Curtici (Ro) / Lokoshaza – Ungaria
Realizarea de proiecte în parteneriat cu localităţi aflate în I –II-III Consiliul Judeţean
zone montane (de mediu, culturale, dezvoltare rurală, turism) Consiliile locale
Realizarea de proiecte de dezvoltare rurală cu localităţi din I- II-III Consiliul Judeţean
judeţele vecine pe zone rurale cu caracteristici comune: zona Consiliile locale
Câmpia de Vest, Zona Munţilor Apuseni
Realizarea de proiecte în cadrul Programului de cooperare I Consiliul Judeţean
teritorială europeană transfrontalieră Ungaria- România Consiliile locale
2007-2013, privind cooperarea în regiunea de graniţă dintre
cele două ţări, în domeniile infrastructura de transport şi de
comunicaţii, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea
economică şi socială .

195
 C. MONITORIZAREA EFECTELOR P.A.T.J. ASUPRA MEDIULUI
Programul de monitorizare este unul cuprinzător, simplu şi eficient, care presupune un consum redus de resurse, dar care va permite
cunoaşterea cât mai exactă a calităţii mediului în spaţiul analizat. Programul de monitorizare a efectelor PATJ asupra mediului, în
ansamblul său şi nu doar asupra unor componente, este necesar pentru a putea evalua impactul planului, a preîntâmpina eventuale
efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a efectelor negative.
Efectele implementării PATJ Arad asupra mediului vor fi monitorizate anual, printr-un set de indicatori.

1. Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PATJ Arad asupra mediului

Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
Pe baza inventarului
anual de emisii (surse fixe
Calculul se va face
O.R. 1 A. Cantitatea anuală şi mobile). Emisii
pe baza datelor din
Îmbunătăţirea de poluanţi evacuaţi atmosferice de particule, Consiliul Judeţean
teren utilizând APM Arad
calităţii aerului oxizi de sulf (SOx), oxizi Arad
în atmosferă metodologiile
ambiental de azot (NOx) şi particule
agreate de MMDD.
în suspensie (PM10) –
t/an
B. Resursele anuale de C - Pe baza inventarului
apă teoretice şi anual de emisii pentru
O.R. 2 Limitarea tehnic utilizabile indicatorii CBO5, A.N. Apele
poluării punctiforme CCOCr, materii în Române –
C. Cantitatea anuală de
şi difuze a apei suspensie, reziduu Direcţiile Apelor
poluanţi evacuaţi în filtrabil şi NH 4 – t/an;
apele de suprafaţă
D. Raportul dintre
suprafaţa anuală
O.R.3 Limitarea reabilitată şi totalul ha reabilitate / ha terenuri
degradate
poluării punctiforme suprafeţelor APM Arad
şi difuze a solului degradate
196
 Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
E. Raportul dintre
suprafaţa zonelor
ameliorate în anul
O.R.4 Protecţia curent şi suprafaţa Indică măsura efortului
solului împotriva totală din judeţ a Exprimată în DADR şi OSPA
anual pentru combaterea
eroziunii eoliene şi hectare Arad
zonelor cu risc de eroziunii solului.
hidrice
eroziune a solului
raportată pentru
anul anterior
Pe baza inventarului de
O.R.5 Scăderea F. Cantităţile de GES emisii pentru CO 2
emisiilor de gaze cu Exprimat în tone/an APM Arad
emise anual echivalent, CO 2 , CH 4 şi
efect de seră
N2O
G. Raportul dintre Indică capacitatea de
suprafaţa ocupată absorbţie / retenţie a
cu spaţii verzi din GES. Se realizează pe
anul curent şi baza inventarului Exprimat în hectare APM Arad
suprafaţa ocupată suprafeţelor verzi
cu spaţii verzi din existente la nivelul
O.R.6 Creşterea anul anterior localităţilor
gradului de absorbţie H. Raportul dintre
şi retenţie al GES suprafeţele
Suprafeţe acoperite
împădurite existente cu păduri (ha)
la nivelul judeţului Indică efortul major Direcţia Silvică
raportate la
pentru retenţia GES. Arad
în anul curent şi suprafaţa totală a
suprafaţa totală a judeţului (ha).
judeţului

197
 Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
O.R.7 Îmbunătăţirea
stării favorabile de
conservare a I. Suprafaţa anuală a APM Arad,
habitatelor şi habitatelor aflate în Indică performanţa
Administraţiile
speciilor de floră şi măsurilor de conservare a Exprimat în ha.
stare bună de ariilor protejate şi
faună sălbatică habitatelor naturale.
conservare Direcţia silvică
(inclusiv evitarea
fragmentării
habitatelor)
O.R.8 Menţinerea
funcţiilor ecologice a
apelor curgătoare Vezi indicatorul C - -
-
(Directiva Cadru
Ape)
O.R.9 Îmbunătăţirea
stării de sănătate a
populaţiei prin J. Raportul dintre
implementarea unor Indică eficienţa măsurilor
numărul de Se vor lua în
măsuri de prevenire a de reducere a poluării
îmbolnăviri din anul considerare numai
poluării şi asupra sănătăţii umane Direcţia de
bolile aparatului
ameliorarea curent şi numărul (evaluarea va surprinde Sănătate Publică
respirator şi cele cu
problemelor existente de îmbolnăviri din eficienţa eforturilor din
transmitere hidrică.
(ex: calitatea apei de anul anterior anii anteriori).
băut, canalizare,
depozitarea deşeurilor,
poluare sonoră)
O.R.10 Creşterea
protecţiei populaţiei
faţă de riscurile K. Raportul dintre Indicatori care exprimă Se va exprima în Instituţia
naturale suprafaţa afectată eficienţa măsurilor hectare de terenuri Prefectului –
de inundaţii în anul aplicate pentru reducerea afectate / an Judeţul Arad
efectelor manifestărilor 198
 Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
curent şi cea riscurilor naturale
aferentă anului
anterior
L. Raportul dintre
suprafaţa afectată
de alunecări de Se va exprima în Instituţia
hectare de terenuri Prefectului –
teren în anul curent
afectate / an Judeţul Arad
şi cea aferentă
anului anterior
M. Numărul
O.R.11 Facilitarea iniţiativelor de Nr. agenţi economici care
utilizării resurselor utilizare a utilizează energii APM Arad
regenerabile resurselor regenerabile
regenerabile
N. Cantitatea anuală Exprimă măsura
de deşeuri extinderii sistemelor de t/an
O.R.12 Reducerea municipale colectate colectare a deşeurilor
APM Arad şi
generării deşeurilor,
Consiliul Judeţean
creşterea gradului de
O. Raportul dintre Cantitate deşeuri Arad - pe baza
colectare a
cantitatea anuală de municipale monitorizării
deşeurilor, creşterea
Exprimă gradul de colectate selectiv PJGD
gradului de deşeuri colectate
valorificare a conformare cu cerinţele (t/an) / cantitate
selectiv şi cantitatea
deşeurilor legislaţiei deşeuri municipale
anuală de deşeuri colectate în acelaşi
municipale colectate an (t/an)

199
 Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
O.R.13 Asigurarea Vezi indicatorul H - - -
protecţiei peisajului
natural şi cultural Direcţia Judeţeană
prin revitalizarea P. Numărul anual de Exprimă eficienţa
monumente istorice pentru Cultură
zonelor degradate măsurilor de protejare a -
Culte şi Patrimoniu
reabilitate patrimoniului cultural
Cultural Arad
Q. Lungimea totală a
drumurilor judeţene Administraţia de
Drumuri şi Poduri
reabilitate şi
a Judeţului Arad
construite anual
Compania
Exprimă efortul de
O.R.14 Modernizarea R. Lungimea totală a Naţională de
modernizare a
infrastructurii de Se exprimă în km. Autostrăzi şi
autostrăzilor/ infrastructurii de
transport Drumuri Naţionale
drumurilor transport din România SA
naţionale nou (CNADNR) -
construite/ Direcţia Regională
reabilitate anual de Drumuri şi
Poduri (DRDP)
Timişoara
S. Numărul de
pensiuni Exprimă eficienţa
O.R.15 Promovarea Direcţia Judeţeană
măsurilor de promovare a
agro-turismului agroturistice aflate de Statistică Arad
agro-turismului.
în funcţiune
O.R.16 Îmbunătăţirea T. Numărul
comportamentului programelor de
faţă de mediul informare/ Consiliul Judeţean
înconjurător prin Arad

200
 Instituţia
Responsabilitatea
Obiective relevante Indicatori propuşi responsabilă
Descriere Observaţii centralizării
de mediu calculabili pentru calculul
indicatorilor
indicatorului
conştientizare în
probleme ce privesc
mediul înconjurător
desfăsurate de
Consiliul Judetean
încurajarea Arad
practicilor durabile şi U. Numărul
a participării programelor de
publicului informare/
conştientizare în
APM Arad
probleme ce privesc
mediul înconjurător
desfăşurate de APM
Arad
Responsabilitatea centralizării indicatorilor Consiliul judeţean Arad

2. Monitorizarea efectelor implementării planului:

- urmărirea anuală a studiului implementării proiectelor privind sistemul centralizat de alimentare cu apă, de canalizare şi
staţia de epurare
- se va impune obligatoriu operatorilor/administratorilor serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate,
asigurarea monitorizării anuale a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, posibil a fi afectate de activităţile desfăşurate de aceştia
- monitorizarea anuală a implementării prevederilor planurilor de gestiune a deşeurilor de nivelul judeţului şi local
- se va monitoriza reabilitarea drumurilor şi stabilizarea anuală a terenurilor şi zonelor expuse la riscuri natural
- se va monitoriza anual modul de conservare a monumentelor istorice şi de cult
Titularul planului este obligat să depună annual la ARPM Timişoara până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior,
stadiul realizării şi rezultatele programului de monitorizare
De îndeplinirea măsurilor privind programul de monitorizare în vederea identificării efectelor seminificative ale aplicării
acestuia asupra factorilor de mediu, este responsabil titularul planului, respectiv Consiliul Judeţean Arad.
201
D. AVIZE

1. LISTA AVIZELOR OBŢINUTE PENTRU P.A.T.J. ARAD – ACTUALIZARE - mod preluare în documentaţie

Avize favorabile
ORGANISME
prin care se Verificare şi explicitare privind modul de
Nr. CENTRALE/TERITORIALE Nr. şi data aviz, acord /
prevede: Preluare condiţii /Completare
crt. AVIZATOARE Număr de pagini
Preluare condiţii / documentaţie
Completare docum.
S-A COMPLETAT ÎN DOCUMENTAŢIE
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
1 2/03.12.2009 ŞI S-APRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL
Locuinţei
CU OBSERVAŢII/ CONDIŢII AVIZE
46/19.11.2009 S-A COMPLETAT ÎN DOCUMENTAŢIE ŞI
2 Consiliul Judeţean Arad H.C.J.Avizare S-APRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL
368/27.112009 CU OBSERVAŢII/ CONDIŢII AVIZE
3 Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) 88304/23.12.2008 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

Ministerul Administraţiei şi Internelor 1026027/09.03.2009 / 2 PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU

4 DA
(M.A.I.) pagini OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE

PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU
5 Ministerul Apărării Naţionale (M.A.N) D/65/27.01.2009 / 1 pagină DA
OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE
Ministerul Transporturilor şi
6 NU E CAZUL NU E CAZUL
Infrastructurii 41/40/12.10.2009 / 1 pagină
Ministerul Agriculturii Pădurilor şi
7 94113/iunie 2009 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL
Dezvoltării Rurale
PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU
8 Ministerul Culturii şi Cultelor 153/M21.05.2009/ 1 pagină DA
OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE
3419/215/18.03.2009 / 2
9 Autoritatea Aeronautică Civilă Română NU E CAZUL NU E CAZUL
pagini

10 Ministerul Turismului 134/03.03.2009 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU
11 Administraţia Naţională " Apele Române" 77/05.05 2009/ 11 pagini DA
OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE

202
 Agenţia Naţională pentru Resurse
12 02/I/03.02.2009 2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL
Minerale
1636/102/12.02.2009 2 PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU
13 SNTGN Transgaz SA Mediaş DA
pagini OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE

14 E ON Gaz Centrul Operaţional Arad 9718/11.12.2008 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

15 SC Gaz Vest Arad SA 13834/01.04.2009 / 4 pagini DA Preluat în etapa I faza II, volum II pag.38-40

CNTEE Transelectrica Sucursala PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU

16 6845/22.12.2008 /2 pagini DA
Timişoara OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE

17 Enel Distribuţie Banat - UTR Arad 20739/07.04.200920 /3 pagini DA Preluat în etapa I faza II, volum II pag. 34

PRELUAT ÎN CENTRALIZATORUL CU
18 SC Petrom SA 185/12.01.2009 /2 pagini DA
OBSERVAŢII/ CONDIŢII DIN AVIZE

19 SC Conpet SA 566/28.01.2009 /1 pagină DA Preluat în etapa III, pag. 108

20 CFR - Regionala de căi ferate Timişoara 67/ALG/2009 /2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL

21 CNADR - D.R.D.P. Timişoara 220/22/03.02.2009 /1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

Administraţia de drumuri şi poduri a

22 2742/10.12.2008 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL
judeţului Arad
Preluat în etapa III, pag. 8, cap. 1 Schimbări
23 Centrul Meteorologic Regional Timişoara 1304/04.03.2009 /1 pagină DA
climatice

24 Regia Romsilva- Direcţia Silvică Arad 9421/30.12.2008 /1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

Regia Romsilva- Direcţia Silvică Arad - Preluat în etapa III, pag. 5, 6, 8, 20, 28, 49,
25 64/26.01.2009/ 4 pagini DA
Parcul Natural Lunca Mureşului 54, 55, 56

26 I.T.R.S.V. Oradea 4/05.01.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

311/09.02.2009 ,
27 ANIF - Unitatea de Administrare Arad DA Preluat în etapa III, pag. 83
413/26.02.2009 / 3 pagini
203
 Agenţia Regională de Protecţia Mediului
28 11/01.09.2009 /15 pagini DA Preluat în etapa III, după programul de măsuri
Timişoara

29 SC Compania de Apă Arad SA 15416/13.01.2009 /2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL

30 Autoritatea de Sănătate Publică Arad 2470/15.12.2008/ 1pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

Direcţia Sanitar-Veterinară şi Siguranţa

31 10338/19.12.2008 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL
Alimentelor
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
32 1477/03.03.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL
Rurală Arad
Oficiul de Cadastru şi Publicitate
33 1152/12.01.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL
Imobiliară Arad
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de 1598786/06.01.2009 /1
34 NU E CAZUL NU E CAZUL
Frontieră Arad pagina
Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă - 303047/A/19.12.2008 /1
35 NU E CAZUL NU E CAZUL
pompieri pagina
Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă - 303624/A/19.12.2008 /1
36 NU E CAZUL NU E CAZUL
apărarea civilă pagina

37 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Arad 4084/02.02.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

38 S.C Romtelecom S.A. 129/06.03.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

39 Atlas Telecom 208/04.05.2009/1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

40 Orange Romania SA f.n 21.04.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

41 Telemobil SA- Zapp fn /08.05.2009/1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

42 Cermanos Telecom - Cosmote fn/12.05.2009/1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

43 RDS & RCS 868/28.05.2009 /2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL

204
44 Vodafone România SA NU E CAZUL NU E CAZUL
fn/20.05.2009 /1 pagina
45 S.C. Aeroportul Arad S.A. 06/06.01.2009 /1 pagina NU E CAZUL NU E CAZUL

46 Primăria Municipiului Arad NU E CAZUL NU E CAZUL

62/11.12.2008 / 1 pagină
47 Primăria Curtici HCL 6/20.01.2009 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

48 Primăria Nădlac HCL 61/10.04.2009 / 2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL

49 Primăria Pecica HCL 6/26.01.2009 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

50 Primăria Pâncota 8099/ 30.12.2008 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

51 Primăria Sântana HCL 47/09.04.2009 / 2 pagini NU E CAZUL NU E CAZUL

52 Primăria Ineu 26305/17.12.2009/ 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

53 Primăria Chişineu Criş HCL 1/20.01.2009 / 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

54 Primăria Lipova HCL 10/29.01.2009/ 1 pagină NU E CAZUL NU E CAZUL

HCL 4/30.01.2009 / 1
55 Primăria Sebiş NU E CAZUL NU E CAZUL
pagină

205
2. Centralizator observaţii/condiţii din avize ce trebuie respectate pe perioada de
valabilitate a documentaţiei “PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN
ARAD –ACTUALIZARE”

1. Extras din AVIZ nr. 1026.027/09.03.2009 - MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI

INTERNELOR -condiţii:
- avînd în vedere lista monumentelor istorice clasate în grupa A sau B,actualizată aprobată prin
Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314 din 08.07.2004, în Monitorul Oficial Partea I nr.
646 bis din 16.07.2004 cu modificările şi completările ulterioare, se impune identificare şi
luarea în evidenţă a monumentelor istorice din teritoriul analizat, asociate codului LMI 2004,
precum şi stabilirea zonelor de protecţie a acestora.
- este necesară identificarea şi stabilirea regimului de protecţie aferent obiectivelor/sistemelor
din sectorul petrol şi gaze naturale, luând în considerare şi prevederile Ordinului Comun
M.E.C/M.T.C.T/M.A.I nr. 47/1203/509 din 21.07.2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a
avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea
obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale precum şi completarea secţiunii
Alimentarea cu gaze naturale.
- restricţiile în dezvoltarea teritorială vor ţine seama de amplasarea obiectivelor industriale
existente(conform prevederilor H.G.R nr. 804/2007), precum şi a celor ce se vor construi în
viitor(zonele de planificare la urgenţă stabilite pentru fiecare obiectiv economic cu sursă de
risc).
- în perspectiva realizării unor instalaţii de alimentare cu apă a noilor zone lotizate, se va lua în
considerare faptul că pentru sistemele, lucrările şi reţelele de alimentare pentru stingerea
incendiilor în localităţi, platforme şi parcuri industriale se va solicita avizul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă al judeţului Arad, în conformitate cu prevederile art.1 lit. ţ din H.G.R nr.
1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau
autorizării privind securitatea la incendiu
- calculul necesarului de apă pentru localităţi va ţine cont de Normativul pentru proiectarea şi
executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural, indicativ
P66/2001 sau ale Ghidului pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu
apă şi canalizare în mediul rural, indicativ GP 106/2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 338 bis
din 21.04.2004.
- în zonele unde Ministerul Administraţiei şi Internelor are ca obiective sedii ale unităţilor de
poliţie, pompieri, jandarmi şi poliţiei de frontieră, imobile faţă de care este obligatoriu
respectarea prvederilor legale
- se impune ca aceste prevederi să fie cuprinse în documentaţiile PUG şi regulamentele de
urbanism aferente care se vor elabora ulterior, iar în planurile aferente acestor documentaţii,
amplasamentele imobilelor Ministerului Administraţiei şi Internelor vor fi reliefate ca terenuri cu
destinaţie specială.
2. Extras din AVIZ nr. D/65 din 27.01.2009 - MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE –
Statul Major General- condiţii:
- proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor amplasate pe orice categorie de
terenuri, atât în extravilan cât şi în intravilan să nu afecteze sub nici o formă terenuri,
construcţii sau instalaţii de orice fel aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

206
- documentaţiile de urbanism precum şi documentaţiile tehnice întocmite pentru obiective de
investiţii din zona localităţilor: Arad, Lipova Ineu, Tauţ, Felnac, Sepreuş, Bata, Frumuşeni,
Târnova şi Mocrea ce urmează a se executa la o distanţă mai mică de 2400 m faţă de obiectivele
militare speciale situate în extravilan, vor fi trimise spre avizare la Statul Major General.
- respectarea cu stricteţe a zonelor de siguranţă a obiectivelor militare existente în zona studiată.
- toate documentaţiile de amenajare a teritoriului de urbanism a localităţilor precum şi
documentaţiile tehnice întocmite pentru obiectivele de investiţii, ce urmează a se realiza în zonele
menţionate în studiu, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 62 din 07.02.1996, să fie transmise
spre avizare la Statul Major General.

3. Extras din AVIZ nr. 153/21.06.2009 – MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR -

condiţii:
- obiectivitatea realizării şi avizării de către MCCPN a studiului istoric de fundamentare a PUG –
urilor pentru localităţile din judeţ ce conţin monumente ansambluri, situri istorice clasate şi
propuse spre clasare în anexa II 10

4. Extras din AVIZ nr. 77/ 2009 - ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE -
condiţii:
- se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiilor majore şi în zonele de protecţie stabilite
prin Legea Apelor nr. 107/1996 completată şi modificată de Legea 310/2004 şi Legea nr.
112/2006, de noi obiective economice şi sociale, inclusive locuinţe sau anexele acestora.
- conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată de Legea 310/2004 şi Legea nr.
112/2006, se vor institui în jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, zone de
protecţie sanitară cu regim sever, cu regim de restricţie precum şi perimeter hidrogeologice, cu
respectarea prevederilor impuse prin H.G. 930/2005.
- realizarea lucrărilor hidroedilitare se vor face numai cu aviz de gospodărire a apelor emis în
baza unei documentaţii tehnice întocmită conform prevederilor Ordinului nr. 661/2006 de către
un proiectant certificate de M.M.D.D.conform Ordinului nr. 1671/2007.
-r eabilitarea reţelei de canalizare să fie executată în sistem divisor, pentru a înlătura intersecţiile
între colectoarele menajere şi cele pluviale, pentru a nu face posibilă transvazarea apelor
menajere în reţeaua pluvial şi invevers. Deasemenea se va face o corelare strict între capacităţile
de alimentare cu apă cu cele de canalizare şi de epurare a apelor uzate.
- respectarea termenelor de realizare a reţelelor de canalizare şi staţii de epurare, conform
programului de implementare a Directivei 91/271/CEE.
- autoritatea de gospodărire a apelor îşi rezervă dreptul ca la fazele ulterioare de promovare a
proiectelor să impună, după caz, măsuri de siguranţă/restricţii pentru protejarea corpurilor de apă
de suprafaţă/ subterană precum şi pentru atingerea şi menţinerea “stării bune” a apelor de
suprafaţă/subterană.
- instituirea unei zone navigabile pe râul Mureş care trebuie corelată şi armonizată atât cu Planul
de amenajare a bazinului hidrografic Mureş elaborate de Administraţia Naţională “Apele
Române” în colaborare cu Direcţia Apelor Mureş cât şi cu prevederile Planurilor de management
al ariilor natural protejate respective (conform O.U.G. nr. 57/2007).
- lucrările noi de amenajare a bazinelor hidrografice, trebuie corelate cu planul de amenajare a
bazinelor hidrografice.

207
5. Extras din AVIZ nr. 1636/102/12.02.2009 - TRANSGAZ S.A. Mediş, - condiţii tehnice:
Conform “Normativelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din
amonte şi de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia preşedintelui
ANRGN nr. 1220/2006) distanţa minimă pe orizontală dintre axele conductelor de gaze natural şi
deferitele obiective este următoarea:
- construcţii industrial, sociale şi administrative -20,0 m, dacă există până la 45 de clădiri
inclusive în unitatea de clasă de locaţie (suprafaţa de teren care se întinde pe olăţime de 200m de
fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continuă de 1600 m; UCL), dar începând cu a 46-
a clădire în UCL distanţa minimă este de 200 m; în situaţia în care sunt mai puţin de 45 de clădiri
în UCL dar spaţiul public va fi ocupat de 20 sdau mai multe personae, cel puţin 5 zile pe
săptămână, timp de 10 săptămâni, în orice perioadă de 12 luni (zilele şi săptămânile nu trebuie să
fie consecutive)-100 m.
- locuinţe individuale/colective-20 m, până la 45 de clădiri/unităţi separate de locuit dintr-o
locuinţă colectivă în UCL, însă începând cu a 46-a clădire/unitate separată de locuit dintr-o
locuinţă colectivă în UCL sau în cazul unor clădiri cu patru sau mai multe etaje distanţa minimă
este de 200 m. (În vederea reducerii tuturor distanţelor restrictive de mai sus, până la distanţa
minimă de 20 m între construcţii şi conducte, se impun cheltuieli pentru creşterea gradului de
siguranţă a conductelor care vor fi suportate de către solicitant, conform Legii Gazelor nr.
351/2004 art. 96, litera a).
- parcări auto-6 m;
- staţii electrice şi posture de transformare a energiei electrice -20 m.
- paralelism cu drumuri:
- autostrăzi, drumuri expres- 50 m
- naţionale -20 m
- judeţene -20 m
- de interes local (comunale, publice) -18 m
- de utilitate privată – 6 m
-depozite de gunoaie -50 m

6. Extras din AVIZ nr. 6845/22.12.2008 – TRANSELECTRICA -condiţii:

-în zona siguranţă a Liniilor Electrice aeriene şi a Staţiilor de transformare electrice aflate în
gestiunea noastră, nu se vor realiza construcţii şi dotări edilitar-urbanistice fără avizul CNTEE
,,Transelectrica” – sucursala Transport Timişoara. Împreună cu adresa ST timişoara nr.
6681/16.12.2008 pe care o prezentăm anexat în xerocopie, s-a transmis în format electronic în
coordonate stereo 70 harta judeţului Arad cu amplasarea liniilor şi staţiilor electrice de
transformare.
-faţă de construcţiile şi amenajările urbanistice ce se vor realiza, Transelectrica beneficiază de
servitutea legală de trecere pe toată durata existenţei capacităţii în funcţiune,reparaţiei, reviziei
şi/sau intervenţiilor accidentale în zona de siguranţă a instalaţiilor de transport de EE, conform
Legii 13/2007, Art.16.
-pentru activităţile economice care au caracter poluant şi pentru activităţile sportiv-recreative de
genul zbor cu parapanta, balonul dau deltaplanul care se pot dezvolta în zona PATJ Arad, se va
solicita de asemenea avizul CNTEE ,,Transelectrica” – Sucursala Transport Timişoara.
208
7. Extras din AVIZ nr. 185/12.01.2009 – PETROM -condiţii:
- respectarea unei distanţe de siguranţă şi protecţie al oricărui element al construcţiei
(imprejmuire, fundaţie, fose, cămin vase,etc ) faţă de conductele de înaltă presiune şi joasă
presiune conform normativelor în vigoare NT-DPE-01-2004 şi ND 3915/94
- distanţa minimă de siguranţă între instalaţiile petroliere şi diferite obiective invecinate:
 construcţii civile faţă de conductele de transport= 35m
 construcţii civile faţă de sonde=50m
- nu se vor executa săpături mecanizate la distanţe mici de 3m faţă de traseul conductelor

209
BIBLIOGRAFIE

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

• Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea I – Reţele de transport
• Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea II – Apa
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea III – Zone protejate
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea IV – Reţeaua de
localităţi
• Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea V – Zone de risc
• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului
• Legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completările ulterioare – Legea 247 / 2005)
• Ordin privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural MAPDR Nr.143 şi MAI Nr.610
–2005
• Hotărârea de Guvern nr. 1779/21.10.2004 ( Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. 1024/2004) privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei montane.
• HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
• Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii
biologice
• OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredinţarea a administrării sau de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
• Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi
desemnarea unor noi situri Ramsar.
• Ordin al nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexele nr. 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000.
• HG 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
• HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone Ramsar (1971) – Convenţia asupra zonelor umede de importanţă
internaţională – Legea 5/1991
• Berna (1979) - Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale
din Europa – Legea 13/1993
• Washington (1973) - Convenţie privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de
faună şi floră pe cale de dispariţie – Legea 69/1994
• Rio (1992) - Convenţia privind diversitatea biologică – Legea 58/1994
• Bonn (1979) - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Legea
13/1998
• Paris (1972) - Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural –
Decretul 187/1990
• Paris (1994) – Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării
• Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi
desemnarea unor noi situri Ramsar
• Ordin nr.1198/ 2005 pentru actualizarea axelor nr 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000
• Convenţia Naţiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată prin Legea nr.
24/1994

210
• Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane uzate;
• Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.
• European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ), Council of Europe -
Strasbourg, 1983
• European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 )
• Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du Continent
European, CEMAT, ( Hanovra 2000 )
• Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o Europă mai
competitivă şi durabilă cu regiuni diverse- Leipzig, 25mai 2007
• Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030-INCD
URBANPROIECT2007- 2008
• Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.
• Planul Naţional Strategic 2007-2013
• Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013
• Dezvoltarea spaţială durabilă în bazinul hidrografic al rîului Tisa (TISARO)- Proiect
Amtrans 2005
• Strategia de dezvoltare a judeţului Arad-2005
• Planul de Gestionare a Deşeurilor Judeţului Arad
• Strategia judeţeană de protecţia mediului natural
• Strategia Turism Arad
• Programul Operaţional Sectorial de Transport
• Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH) şi Planul de Management al
Bazinului Hirografic (PMBH)
• Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025
• Planul Naţional de Îmbunătăţiri funciare 2004
• Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de
teren” elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, care a stat la baza elaborării Secţiunii
a V–a “Zone de risc natural”
• Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii” (H.G. 1854/2005),
• ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi”.
• Normativului C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
ale clădirilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performanţa
energetică a clădirilor.
• Ordinului nr. 4/2007 al preşedintelui A.N.R.E. pentru aprobarea Normelor tehnice
privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor
energetice, distanţa de siguranţă aferentă instalaţiilor eoliene faţă de clădiri locuite
• Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 diametrele minime admise pentru conductele
subterane de distribuţie de presiune redusă
• Normelor tehnice NT – DPE –01/2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor
de alimentare cu gaze naturale
• ISCIR PT A1 – 2002 – „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi”
• Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din
amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN
nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006,

211
Bibliografie IGAR

• Erdeli G., Cucu V. (2005), România. Populaţie. Aşezări. Economie, Editura

Transversal, Bucureşti.
• Popescu Claudia Rodica (2000), Industria României în secolul XX – analiză
geografică, Editura Oscar Print, Bucureşti.
• Popescu Claudia Rodica (2001), Industria mondială în era globalizării, Edit. Oscar
Print, Bucureşti, 283 pag.
• Popescu Claudia Rodica (coord.) (2003), Disparităţi regionale în dezvoltarea
economico-socială a României, Edit. Meteor Press, Bucureşti.
• *** (1995), Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte, Departamentul pentru
administraţie publică locală, Bucureşti.
• * * * Codul de bune practici în fermă, Institutul de Cercetări Pedologice şi
Agrochimice ICPA, Bucureşti
• * * * Codul de bune practici agricole, Institutul de Cercetări Pedologice şi
Agrochimice ICPA, Bucureşti
• * * * Codul de bune practici agricole şi de mediu (GAEC), Institutul de Cercetări
Pedologice şi Agrochimice ICPA, Bucureşti
• * * * Planul de dezvoltare regională 2007 – 2013. Regiunea Vest. Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Vest
• * * * Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Arad în anul 2007. Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad
• *** (2005), România. Spaţiu, societate, mediu, Editura Academiei Române,
Bucureşti.
• *** Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992, CNS, Bucureşti.
• *** Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, INS, Bucureşti.
• * * * Natura 2000, Raport Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
• * * *Programul Operaţional Sectorial. Dezvoltarea resurselor umane 2007 – 2013,
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, 2006, Bucureşti.
• * * * Planul de dezvoltare regională 2007 – 2013. Regiunea Vest, Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Vest, 2006.
• * * * Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2004 – 2005 şi
2006, Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei.
• * * * România. Spaţiu, societate, mediu, 2005, Institutul de Geografie, Editura
Academiei Române, Bucureşti.
• * * * Strategia de dezvoltare a judeţului Arad. 2007 - 2013, Consiliul Judeţean Arad,
2006.
• * * * Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad 2007 - 2013, Consiliul
Judeţean Arad, 2006.
• * * * Studiu de fundamentare pentru reatestarea comunei Moneasa ca staţiune
turistică, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, 2007, Bucureşti.
• * * * www.ccir.ro, Strategia naţională de dezvoltare economică pe termen mediu
(2000-2004), data accesării 15.10.2007.
• * * * (1991), Studii pentru elaborarea schemelor cadru de amenajare complexă a
bazinelor hidrografice, vol. I - Evaluarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterană
în regim natural şi amenajat existent, AQUAPROIECT, Bucureşti
• * * * (2006), Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice
periculoase produse în anul 2005, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,
Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, ianuarie 2006, Bucureşti

212

PROPUNERI TRASEE TURISTICE CULTURALE ÎN JUDEŢUL ARAD
I. Trasee judeţene
1. Arad – Vladimirescu – Mândruloc – Pauliş – Cladova – Radna – Şoimoş – Lipova – Neudorf – Zăbrani – Frumuşeni –
Fântânele – Arad - Vinga
* Pentru fiecare localitate, siturile arheologice, monumentele istorice şi de artă sunt enumerate în ordine cronologică
Localitatea Situri arheologice,
monumente istorice şi de artă*
Vladimirescu Cinci movile (de aici numele maghiar al localităţii – Öthalom); tumuli
dint-o epocă neprecizată
Cetatea de pamânt; sec. IX – XI
Ruinele bisericii romanice; sec. XIII – XVI
Păuliş Monumentul Eroilor din septembrie 1944 (ridicat în 1974)
Cladova Dealul Carierei; sit arheologic: paleolitic, epoca bronzului, fierului,
sec. XII – XVI; fortificaţie dacică, medievală; ruinele bisericii
medievale; urmele unor ateliere metalurgice, săpate în stâncă
Radna Mănăstirea ”Sfânta Maria”; complexul monastic (sec. XIX, în forma
actuală) cuprinde biserica, claustrul şi ”Drumul Golgotei”
Şoimoş Cetatea medievală; prima atestare documentară: 1278; parţial
demolată de austrieci în 1788
Lipova ”Sub dughene”; bazar turcesc (sec. XVII)
Biserica ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII)
Colecţia ”Ştefan Crişan”; artă bisericească – icoane pe lemn şi pe
sticlă, carte bisericească, obiecte de cult (sec. XVIII – XIX)
Muzeul oraşului; cuprinde colecţia de artă românească şi europeană
Varga – Costescu precum şi interioare din vremea când clădirea se
afla în proprietatea lui Sever Bocu
Muzeul oraşului; cuprinde colecţia de artă românească şi europeană
Varga – Costescu precum şi interioare din vremea când clădirea se
afla în proprietatea lui Sever Bocu
Neudorf Biserica catolică (1771); în cripta bisericii, se află mormântul
arhiducesei Maria Anna Ferdinanda de Habsburg (1770 – 1809)
Zăbrani Muzeul Memorial Adam Müller Guttenbrunn; cuprinde manuscrise,
documente, fotografii şi volume ale scriitorului (1852 – 1923) născut
la Zăbrani (nr. 316), fondatorul şi directorul Teatrului ”Raimund” din
Viena
ANEXA nr. 1
Observaţii
Situaţi la limita de est a localităţii, lângă DN 7 (spre nord)
Situată la 100 m vest de limita localităţii şi la 500 m sud de DN 7
Semnalizată optic prin indicatoare rutiere; loc pentru concerte în
aer liber; Festival de muzică veche – luna august
Lângă DN 7, între Sâmbăteni şi Păuliş
Situat în dreapta intersecţiei dintre DN 7 şi DJ spre Cladova
Semnalizată optic prin indicatoare rutiere; loc de pelerinaj (15
august, de Sfânta Maria); în biserică se ţin concerte de orgă şi
se desfăşoară Festivalul de muzică veche (august)
Semnalizată optic prin indicatoare rutiere; Festival de muzică
veche – luna august
Situate în piaţa centrală a oraşului; Festival de muzică veche –
luna august
Str. B. P. Haşdeu 22; vizitare la cerere (informaţii la muzeul
oraşului)
Str. N. Bălcescu 21 (strada principală, rezervaţie arhitectonică,
sec. XVII – XX); orar de vizitare: zilnic, 9 – 17; luni închis
Str. N. Bălcescu 21 (strada principală, rezervaţie arhitectonică,
sec. XVII – XX); orar de vizitare: zilnic, 9 – 17; luni închis
Vizitare la cerere (informaţii la casa parohială)
Vizitare la cerere (informaţii la primărie)
213
 Localitatea Situri arheologice,
monumente istorice şi de artă
Frumuşeni Mănăstirea Bizere; sit arheologic: mănăstire benedictină din sec. XII
– XVI; au fost descoperite mozaicuri figurative, unice în zonă
Arad (Sânnicolau Mic) Expoziţia permanentă Cofetari şi cofetării din Arad. Colecţia Ioan
Gui; cuprinde un atelier de cofetărie interbelic reconstituit, fotografii
şi documente din sec. XIX – XX
Vinga Biserica Romano-Catolică "Sfânta Treime" (1880-1891); stil
neogotic; arhitect Reiter Eduard din Viena
2. Păuliş – Miniş – Ghioroc – Cuvin – Covăsânţ – Şiria – Pâncota – Seleuş – Ineu – Bârsa – Sebiş – Dezna – Moneasa
Localitatea Situri arheologice,
monumente istorice şi de artă
Miniş Muzeul Apicol; iniţiativă a inimosului apicultor Arcadie Kovacs;
cuprinde piese privind istoria apiculturii, unelte şi produse apicole
recente, piese vii (!)
Biserica ortodoxă ”Sf. Mucenic Dimitrie” (1793)
Biserica romano-catolică ”Sf. Donatius” (1781)
Muzeul Tramvaiului Electric; amenajat în depoul tramvaiului electric
(1906); cuprinde staţia de redresoare (restaurată), documente,
fotografii, subansamble şi tramvaie restaurate
Muzeul Viei şi Vinului; organizat la parterul castelului Grassalkovich
(1749) din incinta Staţiunii Viticole, muzeul expune unelte, instalaţii,
documente şi fotografii legate de istoricul viticulturii şi vinificaţiei din
Podgoria Aradului
Cuvin Casa lui Sava Tekelija (1810). Sava Tekelija (n. 1761, la Arad – m.
1842, la Budapesta) este primul sârb doctor în drept, fondatorul
Tekelijanum (colegiul sârbesc de la Budapesta)
Covăsânţ Clopotniţă de biserică (sec. XIV – XV)
Observaţii
Este de interes vizitarea sitului în timpul campaniilor arheologice
(15 iulie – 15 august); Festival de muzică veche – luna august
Vizitare la cerere (Str. N. Lenau 3)
În centrul localităţii
Observaţii
Semnalizat optic prin indicatoare rutiere; vizitare la cerere;
contact – tel: 0040 257 461 593; 0040 257 262 463
Str. 6 Martie 20
Str. 6 Martie 491
Vizitare la cerere; contact – tel: 0040 338590
Vizitare la cerere; contact – tel: 0040 257 461 427 (Staţiunea
Viticolă)
Str. Principală nr. 14
Situată în gradina imobilului de la nr. 168; acces: din centrul
comunei, se urmăreşte drumul care trece prin faţa primăriei
(dreapta, în sensul de mers spre Şiria), după podeţ, se virează
stânga şi apoi dreapta, se trece valea şi se ajunge într-o
pseudo-piaţetă: în stânga se află clopotniţa, în dreapta, o casă
cu ghiulele de tun (1849) încastrate în faţadă; în amontele văii şi
la stânga acesteia (Cioaca Băii) se află urmele unor exploatări
miniere medievale.
214
 Localitatea Situri arheologice, Observaţii
monumente istorice şi de artă
Şiria Cetatea medievală; prima atestare documentră: 1318, ca cetate Drumul de acces auto, semnalizat optic; pentru accesul pe jos,
regală; bombardată şi distrusă de austrieci în 1784 este recomandabil drumul vicinal care porneşte din str. Spiru
Haret (din spatele muzeului)
Ruinele bisericii catolice dedicate Tuturor Sfinţilor (gotic; sec. XV – Str. V. Alecsandri 253
XVIII)
Biserica romano-catolică ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1700 – Str. I. Rusu-Şirianu 167
1769)
Mănăstirea ortodoxă Feredeu ”Sf. Gheorghe”; schit datând din sec. Drum de acces auto care se desprinde din DJ 708B la intrarea în
XVIII; lucrări de construcţie 1931 – 1937; desfiinţat în 1959; slujbe Şiria dinspre Covăsânţ; semnalizat optic
ocazionale, se ţin din 1986 când încep şi ample lucrări de reparaţie;
în 1992 se construieşte sectorul administrativ-gospodăresc şi o nouă
biserică; în 23.02.2000, Sf. Sinod al BOR hotărăşte transformarea
schitului în mănăstire.
Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia; găzduit de castelul Str. Regimentul de Infanterie 85 nr. 150; orar de vizitare: zilnic,
Bohuş (1838); cuprinde manuscrise, documente, fotografii, mobilier 9 – 17; luni închis; mormântul lui Emil Monţia se află în cimitirul
şi obiecte personale ale scriitorului Ioan Slavici precum şi bisericii ortodoxe din localitate
reconstituirea camerei de lucru (mobilier, pian, vioara, partituri,
culegeri de folclor, fotografii) a compozitorului Emil Monţia; în parcul
castelului, se află busturile lui I. Slavici, M. Eminescu, I. Rusu-Şirianu
precum şi statuia Antoniei Bohuş.
Galşa Ruine de biserică (sec. XIV – XVI) În vii, la limita dintre Şiria şi Galşa, în punctul numit Curtilici
Biserica ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (1746 – 1749; 1894); Galşa nr. 116 (lângă şosea)
iconostas pictat de Şt. Teneţchi
Mâsca Biserica ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (1797; 1879, 1906, În stânga DC 58, Mâsca – Măderat, imediat după desprinderea
1932) acestuia de DJ 709, Şiria – Pâncota
Pâncota Casa în care s-a născut dramaturgul Csiky Gergely (1841 – 1891) Str. T. Vladimirescu 47
Castelul Dietrich-Schulkowsky (1825/1850) (azi, sediul primăriei) Str. T. Vladimirescu 68
Cazarma ulanilor(lăncieri) – ”Kaiser Joseph Haus” (sec. XVIII) Str. T. Vladimirescu
Situl arheologic ”Cetatea Turcească”; abaţie benedictină (prima Situat pe Dealul Pleşuvul,; la intersecţia drumului principal (DJ
atestare documentară 1177); fortificaţie turcească (1565 – 1691) 709/str. T. Vladimirescu (fostă)/ A. Iancu) cu DJ 792C (spre
Sântana), se urmează str. Eroilor (sensul opus DJ 792C) apoi, la
capătul ei, drumul vicinal spre stânga
Vechiul han de poştalion (sec. XVIII) Str. T. Vladimirescu 69
Seleuş Podul turcesc peste râul Cigher (sec. XVII) La ieşirea din localitate spre Ineu (DJ 709), la câţiva metri în
amonte de actualul pod rutier
Mocrea Castelul şi parcul Solymosy (1834) La intarea în localitate dinspre Ineu

215
 Localitatea Situri arheologice, Observaţii
monumente istorice şi de artă
Ineu Cetatea Ineului; 1295 – prima atestare documentară a unei cetăţi la Str. Traian 2
Ineu; actuala construcţie a fost edificată între 1645 – 1652, dupa
planurile lui G. Haller; renovată în 1870, 1975 – 1976
Bocsig Castelul Karageorghevici, ridicat de regele exilat al Serbiei, În centrul localităţii, lângă biserica ortodoxă
Alexandru, în 1860 (azi, sediul şcolii vechi; a adăpostit ”Muzeul Valul
lui Traian”)
Bârsa Canalul morilor (a doua jumătate a sec. XIX); instalaţii hidrotehnice La ieşirea din localitate spre Buteni (DN 79A), se pot vedea
amenajările hidrotehnice ale canalului care porneşte de la Buteni
şi trece frontiera la Vărşand.
Sebiş Casa Waldstein (1814) (azi, sediul Bibliotecii Orăşeneşti) Piaţa Libertăţii 4
Dezna Cetatea medievală; sec. XIII – XVIII; prima atestare documentară: Situată pe Dealul Ozoiu; acces: la ieşirea din Dezna spre
1318; abandonată: 1693 Moneasa, în dreptul hanului, drum de care spre stânga
Biserica ortodoxă ”Pogorârea Duhului Sfânt” (sec. XVII – XVIII) Str. Avram iancu 62
Troiţe (1827, 1841) Str. Avram Iancu 64, 65
Biserica şi casa parohială catolică (1760) La intrarea în staţiune

Moneasa Cuptorul de topit minereu de fier (1892) La limita de nord a localităţii (după tabără, spre stânga, podeţ
peste pârâu)

3. Mâsca – Agrişu Mare – Târnova – Tauţ

Localitatea Situri arheologice, Observaţii

monumente istorice şi de artă
Agrişu Mare Cetatea medievală (sec. XIV – XVI); construită între 1356 şi 1375;
după sec. XVI, nu mai este pomenită în documente
Tauţ Cetatea Turcească; biserică fortificată (sec. XIII – XVII) – ruine
Dealul Rujelor (Dealul Mândrelor); fortificaţie de pământ (sec. XI –
XIII)
Dealul Spital; posibil sit arheologic (loc de belvedere)
Situată pe Dealul Cioaca, la SV de localitate; se urmează primul
drum spre dreapta care se desprinde din cel care leagă
localitatea de Măderat iar din acesta primul care se desprinde
spre dreapta (pe lângă fosta SMT)
Al doilea drum spre dreapta, în sensul de mers spre Nadăş,
după biserica ortodoxă
Dealul, situat în dreapta Cigerului, domină localitatea; acces:
primul drum la dreapta după ce DC Tauţ – Camna trece peste
Cigher
Platoul situat deasupra cimitirului ortodox din localitate

216
4. Lipova – Ususău – Chelmac – Bata – Ţela – Bulci– Căpâlnaş – Valea Mare – Căprioara – Săvârşin – Troaş – Petriş

Localitatea Situri arheologice, Observaţii

monumente istorice şi de artă
Lipova Fortificaţie preistorică ( circa 1000 î.d.Hr.) şi donjonul de la Lipoviţa La circa 3 km de la ieşirea din Lipova spre Ususău, pe dealul din
(sec. XIII) dreapta DJ 882
Ususău Conacul lui Şt. Cicio Pop La intrarea în localitate dinspre Lipova, în stânga DJ 882
Chelmac Mănăstire benedictină/fortificaţie medievală (Eperyes) La nord de localitate, pe poteca spre Mureş (spre brod, gara
(sec. XII – XVI) Conop)
Bulci Castelul Mocioni; cumpărat de la baronul Fechtig-Fechtenberg şi În centrul localităţii; înconjurat de un frumos parc
reamenajat de Antoniu Mocioni de Foen (1858); Antoniu Marius de
Bulci (Mocioni), Mare Maestru al Vânătorilor Casei Regale (din
1936), lasă castelul moştenire (1943) fiului său adoptiv Ionel
Stârcea Mocioni (secretarul Regelui Mihai I al României); castelul
este naţionalizat în 1949
Mormântul contesei Maria de Sztaray-Mocioni, mama lui Antoniu În cimitirul catolic, situat între castel şi situl arheologic
Mocioni de Foen
Mormântul generalului paşoptist Gaál László (1810 – 1850); În cimitirul catolic, situat între castel şi situl arheologic
monumentul funerar din marmură a fost ridicat în 1883
Situl arheologic ”La Cetate”: posibilă fortificaţie romană; fortificaţie În spatele castelului Mocioni, pe malul Mureşului
medieval-timpurie (sec. IX – XI); abaţia benedictină (sec. XI – XVI)
Căpâlnaş Castelul Mocioni-Teleki; domeniul este cumpărat în 1853 de către În centrul localităţii; înconjurat de un frumos parc
Ioan Mocioni de Foen de la familia Zichy; castelul (”Micul Trianon”)
este terminat în 1860; prin căsătoria Ecaterinei Mocioni cu Eugen
Teleki (1917), castelul şi domeniul trec în proprietatea familiei Teleki
Fortificaţia medievală (sec. XIV – XV); se pot observa doar şanţurile, Situată la sud de localitate, pe Dealul Ciumernic, între drumul
acoperite de vegetaţie care duce Făget şi cel spre Groşi
Căprioara Peşterile: Sinesie, Duţu, Scroafei; au fost depistate urme de locuire Situate în carstul de la Cărpioara, pe văile Căpriorişca, Fundata
preistorică şi medievală şi Dieneş
Biserica ortodoxă ”Cuvioasa Paraschiva” (1889); pictură murală şi În centrul localităţii
iconostas realizate de Todor Zarma (1932).
Săvârşin Castelul regal; construit în sec. XVIII de familia nobiliară Forray, a În centrul localităţii; înconjurat de un frumos parc
fost renovat radical în sec. XIX; în 1943 a fost cumpărat de familia
regală de la familia Huniady; naţionalizat în 1948 şi retrocedat
familiei regale în 2001
Biserica romano-catolică (1875); aici se păstrează monumentele În centrul localităţii
funerare ale lui Zefir si Andrei Forray (1837)

217
 Localitatea Situri arheologice, Observaţii
monumente istorice şi de artă
Temeşeşti Colecţia etnografică a şcolii din Temeşeşti În centrul localităţii
Moara de apă (sec. XIX) Situată înainte de intrarea în localitate, pe pârâul Troaş
Troaş Biserica de lemn ”Sfinţii Trei Ierarhi” (1782); pictura realizată ”la În centrul localităţii
anul 1813 de Nicolae zugrav cu cheltuiala alu tot satu”; Nicolae
Bădău din Lupşa Mare a fost unul din cei mai renumiţi pictori de
biserici din Apuseni
Petriş Castelul Salbek (prima jumătate a sec. XIX) Situat în partea nordică a localitaţii
Corbeşti Biserica de lemn ”Naşterea Maicii Domnului” (1800); pictura În centrul localităţii
realizată de Nicolae Bădău din Lupşa Mare
Roşia Nouă Biserica de lemn ”Sf. Mucenic Dimitrie” (1809); pictura realizată de În centrul localităţii
Nicolae Bădău din Lupşa Mare

5. Arad – Zădăreni – Bodrogul Nou – Felnac – Sânpetru German – Munar – Bezdin

Localitatea Situri arheologice, Observaţii

monumente istorice şi de artă
Zădăreni Biserica romano-catolică ”Sf. Ioan Botezătorul” (1871) În centrul localităţii
Bodrogul Nou Mănăstirea Hodoş-Bodrog ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” ; Semnalizată optic prin indicatoare rutiere
Hudusmonostura menţionată documentar la 1177; mănăstire
ortodoxă, pe actualul amplasament, din sec. XIV – XV; biserica:
construită în sec. XIV – XV, renovată în 1766 şi în sec. următoare
Felnac Biserica ortodoxă ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1806) În centrul localităţii
Sânpetru German Biserica romano-catolică ”Sf. Petru şi Pavel” şi statuia Sf. Petru În centrul localităţii
(1774)
Munar Mănăstirea Bezdin ”Prezentarea la Templu a Maicii Domnului”; Semnalizare optică la intrarea dinspre Arad în localitatea Munar
menţionată documentar din sec. XVI; 1781 – reconstruirea (4 km, drum asfaltat, de la DJ 882)
mănăstirii şi bisericii

218
6. Sebiş – Buteni – Almaş – Gurahonţ – Pleşcuţa – Vârfurile – Hălmagiu

Localitatea Situri arheologice, Observaţii

monumente istorice şi de artă
Sebiş Casa Waldstein (1814) (azi, sediul Bibliotecii Orăşeneşti) Piaţa Libertăţii 4
Buteni Expoziţia de sculptură în aer liber ”Mihai Buculei”; rezultat al Situată pe Dealul Groşilor, în dreapta DN 79A, la circa 4 km de
taberelor de sculptură din perioada 1980 – 1984; cuprinde 5 sclpturi la ieşirea din localitate spre Vârfurile
de mari dimensiuni
Muzeul local; cuprinde piese arheologice, etnografice şi de artă Căminul cultural
plastică din zonă
Gurahonţ Troiţa lui Ion Buteanu (1934) La intrarea în satul Iosăşel dinspre Gurahonţ (după podul peste
Crişul Alb)
Zimbru/Gurahonţ Ruinele cuptorului de topit fier "Jumelţ", sec XIX; cuptorul de topit La nord de comună, lângă cabana forestieră şi lângă drumul ce
minereu de fier păstrează părţile esenţiale până azi, fiind de duce spre Brusturi
proporţii mai mici decat cel de la Moneasa
Budeşti/Pleşcuţa Biserica de lemn "Înălţarea Domnului", 1772; în secolul al XIX-lea
biserica a suferit mai multe reparaţii, executându-se şi o pictură
nouă, despre care menţionează pisania de pe faţada corului: "Cu
ajutorul lui Dumnezeu în timpul preabunului împărat Francisc Iosif I
şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Arhiereu, Măriei Sale Procopie
Ivacicovici şi prin cinstea sa, părintele protopop Petru Moldovan al
Hălmagiului, s-au sfinţit, văruit şi vopsit Sfânta biserică la anul 1860
în februarie 2 la care fiind preot Adam Jiva şi chitori fiind Budea
Gruia, Budea Damian şi chitorii Budea Gavrilă şi Budea Petru".
Vidra / Vârfurile Biserica de lemn "Sf. Cosma şi Damian", 1784
Poiana/Vârfurile Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului", 1751
Groşi/Vârfurile Biserica de lemn "Înălţarea Domnului", 1907
Hălmagiu Biserica ortodoxă "Naşterea Născătoarei de Dumnezeu",1760
Biserica ortodoxă, secolele XIV-XV La 1 km V de localitate
Biserica voievodală ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", 1440
Hanul "Birtul Mare"; han, staţie de poştalion; clădirea a găzduit in
decursul timpului, personalităţi marcante, printre care şi pe Avram
Iancu
Ruinele cetăţii Hălmagiu, secolele XVI- XVIII În grădina şcolii
Bodeşti/ Hălmagiu Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Duh", 1750-1760, cultul ortodox;
Mormântul profesorului Traian Mager (1887 – 1950), monograful în curtea bisericii ortodoxe
ţării Hălmagiului

219
 Localitatea Situri arheologice, Observaţii
monumente istorice şi de artă
Cristeşti/Hălmagiu Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", 1860, cultul
ortodox; pictura datează din 1865, după cum reiese dintr-o
însemnare de pe iconostas
Ioneşti/Hălmagiu Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe", 1730, cultul ortodox; stilul Pe dealul "Dâmbul bisericii"
bizantin a preluat influenţa barocă, vizibilă în special la turn
Tisa/Hălmagiu Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", 1770, cultul ortodox;
inscripţia de deasupra uşii precizează: "ACEASTĂ SFTĂ BESEARICĂ
S-AU ZUGRĂVIT... SUPT STĂPÂNIRE ÎNALTATULUI ÎMPĂRAT ŞI
KRAIULUI... FERDINAND I... SUPT KITORIA LUI DOBAU
STEFAN...ROMAN IOAN ŞI SINESIE. ÎN ANUL 1846 IOAN
DEMETROVICI ZUGRAV"
Ţărmure/Hălmagiu Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", 1780, cultul
ortodox; biserica este acoperită cu şindrilă, inclusiv turnul. Plafonul
este împodobit cu pictură pe pânză, la fel şi pereţii pronaosului,
naosului, bolţii altarului şi iconostasul
Luncşoara/Hălmăgel Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe", 1835, cultul ortodox
Vâsdoci/Hălmăgel Biserica de lemn "Sf. Arhangheli", secolul al XVIII-lea, cultul ortodox

7. Arad – Şofronea – Macea – Santana - Vânători – Iermata Neagră

Localitatea Situri arheologice, Observaţii

monumente istorice şi de artă
Şofronea Castelul Purgly; construit în 1889 în stil seccession şi restaurat în
1968-1969. Castelul se compune dintr-un corp de clădire, în partea
centrală etajată, lângă care se înalţa un donjon de factură medievală
imitând renumitul castel de la Hunedoara
Macea Castelul Csernovics; a fost construit in doua etape: prima parte
provine dinainte de 1862, iar aripa dreaptă, dincolo de turn, s-a
ridicat între 1862 şi 1886, când i s-au adaugat şi clădirile anexe,
întregul complex primind amprenta secessionului
În apropierea gării, la 2 km depărtare de localitate
În centrul localităţii;
Un parc înconjoara castelul pe o suprafaţăa de 17 ha. Creat cu
aproximativ 100 de ani în urmă, reprezintă un adevarat parc
dendrologic, prin raritatea speciilor de arbori şi arbuşti existenţi
aici (azi Grădina Botanică Macea)

220
 Localitatea Situri arheologice, Observaţii
monumente istorice şi de artă
Sântana Clădirea Convictului; 1750; cladirea cu etaj, construită în jurul anului
1778, adăpostea una din cele mai vechi şcoli medii din aceste părţi,
şcoală înfiinţată în 1751
Urbarialhaus – aşezământul pianiştilor; 1749-1788; reşedinţa
administraţiei domeniale, folosită până la revoluţia de la 1848 pentru
perceperea şi depozitarea produselor provenite din renta feudală
Vânători/Mişca Biserică reformată (presbiteriană), sec. XIII; stil romanic; în faţa În centrul localităţii
porţii iniţiale, situată în partea de vest, în faţa căreia s-a ridicat un
mic pronaos, se găseste, o frescă (sec. XVI), reprezentând scena
"Răstignirii", acoperită în timpul Reformei şi redeschisă în secolul al
XIX-lea; În anul 1768 biserica a fost marită, adăugându-i-se şi turnul
Iermata Neagră/Zerind Biserică reformată (calvin); sec. XV; fresca datează din 1767; între
1799-1801 biserica a fost restaurată şi marită, mobilierul datând de
atunci; în 1818 turnului i se imprimă stilul baroc

II. Trasee în municipiul Arad

1. Aradul şi Marea Unire 1918

Localizarea actuală Clădiri – monument istoric Observaţii

Piaţa G. Enescu 1
Bd. Revoluţiei 79-81
Str. Eminescu 1
Palatul Cultural – Complexul Muzeal Arad
Clădirea Tribunalului (actuala Administraţie financiară)
Sediul Comitatului (actualul sediu al ziarului Observator)
Restaurantul ”Cornul Vânătorilor”
(azi Magazinul Cerbul Albastru)
Sala Unirii: steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Gărzilor si
Consiliilor naţionale române din această perioadă oferă o
imagine sugestivă asupra mecanismului realizării marii unirii
- 1 mai 1848 - în curte s-a anunţat delegaţilor comunali
desfiinţarea iobăgiei
- iulie 1848 - în sala de şedinţe, reprezentanţii românilor au
susţinut revendicările privind participarea echitabilă la
conducerea comitatului
- august 1849 - au fost condamnaţi de tribunal participanţii la
mişcările populare de pe Valea Mureşului şi a Crişului Alb,
conduşi de Avram Iancu
- 1 ianuarie 1865 - demonstraţie cu steaguri tricolore
- 13 - 14 noiembrie 1918, au avut loc tratativele oficiale dintre
reprezentanţii consiliului Naţional Român Central şi delegaţia
guvernului Ungariei. De atunci sala se numeşte Iuliu Maniu
Locul de întâlnire al militanţilor pentru Marea Unire

221
 Localizarea actuală
Str. Vasile Goldiş 6
Str. Ştefan Cicio Pop 3
Str. T. Vladimirescu 1
Str. Eminescu 37
Clădiri – monument istoric Observaţii
Sediul ziarului "Românul” Aici a locuit la etaj timp de 30 de ani Vasile Goldiş, care a
Muzeul Memorial Vasile Goldiş - corifeu al Marii Uniri condus ziarul "Românul” în perioada 1911-1916
Casa Ştefan Cicio Pop Aici s-a mutat de la Budapesta, la 31 octombrie 1918, sediul
Consiliului Naţional Român Central
Şcoala civilă orăşenească a găzduit Comandamentul Suprem al Gărzilor Naţionale Române
şi câteva birouri ale Consiliului Naţional Român Central în
noiembrie/decembrie 1918
Palatul Tribunei Sediul ziarului „Tribuna Poporului”, înfiinţat de Ioan Rusu Şirianu

2. Aradul secession

Localizarea actuală Clădiri – monument istoric Observaţii

Str. Ştefan Cicio Pop 16 Casa Földes Kelemen, 1899 prima clădire stil secession din Arad; la parter, farmacie cu
mobilierul original 1900.
Piaţa Sârbească 7-8 Palatul Sârbesc, 1900
Str. Blajului 2 Palatul Suciu, 1907; azi parohie evanghelică şi locuinţă
Str. General Vasile Milea 19 Palatul Kovacs, sfârşitul secolui al XIX-lea
Str. Vasile Goldis 1-3 Palatul Bohus, 1910 arhitect Szantay Ludovic; este prima clădire din Arad în care s-a
folosit la planşee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată
cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.
Str. Horea 3 Palatul Szantay, 1912
Str. Cloşca 4 Palatul Urban Ivan, 1904
Str. Cloşca 14 Palatul Jakabffyi, 1906
Str. V. Milea 19 Palatul Kovacs Artur, 1906
Str. I.Grigorescu 5 Casă de raport, 1907
Str. M. Eminescu 10 Casă de raport, restilizată 1905
Str. Gh. Popa de Teiuş 9 Palatul Ronai, 1905
Str. Eminescu 37 Palatul Oncu, 1909 a adăpostit redacţia, editura şi tipografia ziarului ”Tribuna”
Str. St. Cicio Pop 3 Casa dr. Ştefan Cicio Pop, restilizată 1911 a servit drept sediu al Consiliului Naţional Român Central în
noiembrie 1918
Str. T. Vladimirescu 1 Şcoala civilă orăşenească, începutul sec. XX a găzduit Comandamentul Suprem al Gărzilor Naţionale Române
şi câteva birouri ale Consiliului Naţional Român Central în
noiembrie/decembrie 1918
Str. V. Goldiş 1 Palatul Bohus, 1913
Str. Horia 3 Palatul Szantay, 1905
Str. Unirii 14 Palatul Domany, 1902

222
Bd. Revoluţiei 40 Casa Tüdos Bela, 1902
Bd. Revoluţiei 99 Casă de raport, începutul sec. XX
Bd. Revoluţiei 100 Banca de economii, 1840 A funcţionat ca bancă şi între cele două războaie mondiale.
Clădirea eclectică, bogată în elemente de ornamentaţie barocă şi
clasicistă, a fost transformată şi modernizată în interior în anul
1896 de către arhitectul Emil Tabacovici.
Str. B. Bartok 7 Casă familială; fronton restilizat la începutul sec. XX
Str. Unirii 7 Magaziile baronului Andrenyi Karoly, 1903 azi, sediul Băncii ”Transilvania” şi al varii unităţi comerciale
Str. Aviator Georgescu 11 Casă de raport, începutul sec. XX
Gara CFR 1910, arh. Ludovic Szantay
Str. Decebal 37 Casă de raport, 1910
Bd. Dragalina 30 Sala festivă a Şcolii de Arte şi Meserii, 1905 edificiul, astăzi sala de sport a liceului ”A. Vlaicu”, este cunoscut
drept templu al masoneriei arădene
Str. Eminescu 18 Casă de raport, 1908 adăposteşte magazinul ”Diecezana”
Str. Eminescu 36 Casă de raport, 1906
Str. Episcopiei 3 Casă de raport, 1911
Str. Episcopiei 9 Casa de raport Kohn Iosif, 1906
Str. L. Blaga 9 Şcoala de fete, începutul sec. XX în curtea edificiului s-a aflat atelierul de tâmplărie în care Mihalyi
Munkacsy a lucrat ca ucenic tâmplar; o placă comemorativă,
fixată pe frontispiciul clădirii, amineşte de aceasta
Str. L. Blaga 11 Palatul Kinczig, 1902 a adăpostit Banca Comercială Italo-Română
Str. Blajului 3 Palatul Maria Suciu, 1907
Str. L. Blaga 7 Casă de raport, începutul sec. XX astăzi, adăposteşte sediul parohiei greco-catolice Arad
Str. Mărăşeşti 1 Casa de raport Gets Laszlo, 1912
Str. O. Goga 2 Vila Reisinger Sandor, 1907
Bd. Revoluţiei 90 Palatul Reinhardt, restilizat 1898
Bd. Revoluţiei 92 Palatul Szabo Albert, sf. sec. XIX
Str. Ghiba Birta 16 Casa de raport Bruchner Lipot, începutul sec. XX
Str. Ghiba Birta 18 Casa de raport Nachtnebel Ödön, 1911
Bd. Victoriei 1 Spitalul de copii, 1905 azi, Clinica de Pediatrie a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş”
Str. T. Vladimirescu 17 Palatul Lipcovici, începutul sec. XX
Str. O. Goga 3 Casa de raport Fenyves Karoly, 1912
Str. Cozia 12 Sinagoga izraelită ortodoxă, construită la începutul anior 20 ai
sec. XX
Str. R. Cărpinişan 1 Casa învăţătorilor din Arad, 1905
Piaţa Sârbească 7 Palatul Sârbesc, începutul sec. XX
Str. Meţianu 2 Palatul Nadasdy, 1904

223
ANEXA nr. 2 - Propuneri pentru Lista Monumentelor istorice
Fişa fiecărui sit conţine 6 câmpuri: 1. Localizarea administrativă; 2. Tipul monumentului; 3. Coordonate
geografice; 4. Descrierea monumentului; 5. Datare; 6. Bibliografie.
1. Localizare administrativă: este trecut numele actual al localităţii. Urmează în ghilimele toponimul
unde s-a făcut descoperirea. Dacă toponimul nu este precizat, se foloseşte o prescurtare a poziţionării geografice:
de exemplu: ”La 800 m vest de sat”. În cazul în care localitatea este sat se menţionează şi comuna, apoi judeţul.
2. Tipul monumentului: fortificaţie, tell, tumul, turn-donjon.
3. Coordonate geografice: se notează coordonata geografică determinată cu ajutorul GPS-ului.
4. Descrierea monumentului: se prezintă pe scurt descrierea monumentului.
5. Datare: este menţionată epoca sau secolul din care provin descoperirile.
6. Bibliografie: dacă este cazul se dau trimiterile bibliografice neceasre.

1. 1. Lipova, „Coasta Rea”, oraş Lipova, judeţul Arad.

2. Fortificaţie; turn-donjon.
3. N46°05.851', E 021°44.694'.
4. Fortificaţia, cu val şi şanţ se datează în prima epocă a fierului, iar turnul-donjon este ridicat
probabil în cursul secolelor XIII-XIV.
5. Prima epocă a fierului; secolele XIII-XIV d. Hr.
6. E. D. Pădureanu, SympThrac, 7, 1989, p. 268 sq.; M. Gumă, Civilizaţia, p. 291, nr. 51; Rep. Ar,
p. 63.

2. 1. Nădlac, „2, 5 km mord-vest de oraş”, oraş Nădlac, judeţul Arad.

2. Tumul.
3. N46°12.194', E20°47.031'.
4. Tumul de mari dimensiuni, de pe suprafaţa căruia a fost cules un fragment ceramic, ce aparţine
primei epoci a fierului.
5. Prima epocă a fierului?
6. Inedit.

3. 1. Sântana, „Holumb”, oraş Sântana, judeţul Arad.

2. Tell.
3. N46°21.270', E21°27.180'.
4. În urma unor sondaje arheologice, efectuate în 1954 s-a constatat existenţa unei aşezări
Otomani şi unei aşezări Tiszapolgár, cu patru nivele de locuire. Cu aceeaşi ocazie s-a dezvelit şi
un mormânt cu schelet chirchit, care avea ca inventar cinci vase întregi specifice culturii Tisa
târzie.
5. Cultura Tiszapolgár; Cultura Otomani.
6. I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 367; D. Popescu, RevMuz, 1, 1964, p. 192; idem, SCIV, 15, 4,
1964, p. 557, 579 nr. 68; M. Rusu, Banatica, 1, 1971, p. 79 - 80; S. Dumitraşcu, Banatica, 3,
1975, p. 25; Rep. Ar., p. 90.

4. 1. Şiclău, „1, 5 km nord-vest de sat”, comuna Grăniceri, judeţul Arad.

2. Tumuli.
3. N46°30.099', E21°20.197'.
4. La aproximativ 1, 5 km, pe partea stângă a şoselei ce duce de la Şiclău la Grăniceri se pot
observa doi tumuli.
5. Nu se poate preciza.
6. Inedit.

224