Stau scufundata in intuneric privind la cer.

Cel mai bun loc de unde puteam observa astrele este stiut

numai de mine.Stau pe un camp deschis,intinsa pe iarba si lasand-o sa imi mangaie pielea deja rece.

Simt in mine ceva, ceva ce niciodata nu experimentez inafara padurii,sentimente de nedescris. Linistea

padurii ma calma,animalele padurii imi erau surate,cerul imi era mama,iar pamantul imi era tata.Soarele

imi era sursa de fericire,luna sursa de tristete si sfatuitoarea mea, iar stelele imi erau sursa de inspiratie

pe care nu o aveam.Stelele erau muzele mele,idolele mele.Visez sa ajung printre astre,sa plec din acest loc

lacrimos si sa ajung in al vostru frumos. Totul pare atat de minunat, sa fii pe ”scena”,aplaudat.Sa fii

admirat de toata lumea care te vede,sa fii inspiratia tuturor poetiilor sau scriitorilor.Inima si mintea mea

tanjesc dupa acestea,dar trupul meu nu apartine astrelor.

Ar fi urat ca sa nu vad rasaritul sau apusul.Sa nu imi mai vad Maretul Soare. Pe langa toata admiratia as fi

si judecata. Urasc specia noastra de oameni scarnavi, nu realizam ce se intampla in jur. Sunt copila si

realizez de pe acum cat de stricata este aceasta omenie.

De aceea imi doresc eu sa fac parte dintre stele, sa nu ma mai despart de ele.Stelele imi incalzzesc

sufletul, facandu-ma sa uit de oamenii rai.Stelele sunt stralucitoare, imi lumineaza calea si imi arata

cararea. Stelele, atunci cand dispar, ma simt distrusa. As vrea ca viata sa fie la fel de usoara. Stelele sunt

frumoase, dar nu as renunta,totusi, la a mea padure.Nu as renunta la ale mele surate, la ai mei parinti.

Acuma stau si plang, gandindu-ma la poveri,sper sa nu ma schimb mai mult decat m-am schimbat deja.

Adevarata mea fata este aceasta. O expresie care exprima dorinta,tristete,durere si rareori fericire.

Compunere trimisa de Ciubotaru Giorgiana

Posted in Compuneriwith 4 Comments →

•Fragmente/ Expresii /Idei #6 •

Fragmente/ Expresii /Idei –scrisoare catre noapte

Ma ridic somnoroasa din pat .Am senzatia ca ma sufoc.Ora 4 dimineata.Deschid geamul,sunt curioasa.Ce

liniste e!E frig. Defapt nu e frig.. e ucigator.Aerul e un diamant taios si rece ,splendid. Nicio lumina.Ma

asez pe scaun.Respir adanc. Miroase a liliac si si a ploaie .E atat de liniste.Bate vantul,cred,dar copacii nu

se misca..Mi-a inghetat pieptul in bluza decoltata .Am sentimentull ca voi plange,sau poate ca nu.Ieri era

altfel. Mirosea a paine calda si dulce ,era cald ,se auzeau gaze ,aripi batand ,greieri.Ieri m-as fi dus si as fi

fi dormit afara .Ieri zambeam,nu era un DA,era tacere.