STATEGII INTERACTIVE ÎN CONTEXT

EDUCAȚIONAL MODERN

CURSANT:

ȘCOALA

SERIA 7, GRUPA

PERIOADA DE DERULARE: 18.11.2017 - 16.12.2017

LOCAŢIE: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”GHEORGHE TĂTĂRĂSCU” TG-JIU
 Disciplina D1
Dimensiuni inovatoare în educație

1. SUCCES ȘI INSUCCES SCOLAR - CAUZE  SI FORME DE

MANIFESTARE
 Succesul are o prima acceptiune — aceea de reusita, desi nu orice reusita este un ,succes. O alta
acceptiune asociata este, victoria in competitie.

Succesul este rezultatul autorealizarii de,sine, cu eforturi mari cu sacrificii, cu munca  asidua, din
trebuinta de autoexprimare si autorealizare, din trebuinta de prestigiu

Succesul scolar este recunoasterea capacitatii de exprimare, prin performantele invatarii,

valorificandu-se la maximum capacitatile si disponibilitatile biopsihice. Succesul scolar se
manifesta prin rezultate maxime la examene, ,concursuri, olimpiade. Succesul scolar presupune
obligatori-u conduita scopului, cunoasterea de sine, constientizarea fortelor, mobilizarea in
depasirea obstacolelor, perseverenta in depasirea lor. Lupta cu sine, conflictele interioare,
invingerea proprillor limite fac parte din lupta pentru succes,; este uneori mai grea competitia eu
tine insuti decat cu altii. In spatele succesului scolar se afla renuntari la activitati placute, nelinistea
si teama de nereusita, spectrul esecului.

Succesul, ca si opusul sau, insuccesul, depind de numerosi factori social-obiectivi, factori ce tin
de structura individului.

Mediul social-cultural creeaza ambianta generala a politicii scolare, fundamentul respectului

pentru aceasta institutie. El creeaza oportunitati realizarii umane prin scoala. Mediul familial
pregateste si intretine spiritul de respect pentru scoala, pregateste si intretine efortul de invatare.
Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiratii prosociale, proscolare, influenteaza aspiratiile scolare
si profesionale. Factorii interni au o pondere, deosebita in realizarea scolara si in performantele
recunoscute ca, succes. Starea generala de sanatate conditioneaza biologic reusita in invatare.
Capacitatile intelectuale (perceptive, de memorie, gandire si imaginatie) si abilitatile(deprinderi,
aptitudini) sunt cele care determina in cea mai mare masura inalta performanta scolara. Insuccesul,
cu forma sa grava de, esec, inseamna nereusita, in- frangere sub povara propriei neputinte sau a
greutatilor exterioare. Insuccesul si esecul sunt respinse de societate, de colectivitate, de individ. Ca
reactii fata de insucces apar dispretul, dezamagirea, cumpasiunea care  pe, unii ii alina, pe altii ii
umileste.

Conduita insuccesului este,deplorabila influenteaza in rau ambianta relatiilor cu altii. Atitudinile

ce se exprima din cauza insuccesului a esecului sunt fie contestatare, de revolta neputincioasa sau
agresiva, fie de resemnare apasatoare. In mod normal, in favoarea se tinde spre iesirea din insucces,
reabilitatea sau compensarea lui.

Fenomenul negativ persistent cu care se confrunta scoala este  insuccesul. Se reflecta in

randamentul deficitar al invatarii, sub nivelul cerintelor si obiectivelor si, uneori sub nivelul
propriilor capacitati. Insuccesul scolar se manifesta sub doua aspecte: ramanerea in urma la
invatatura sau retardul scolar si esecul scolar sub doua forme: abandon si repetentie.

Ramanerea in urma la invatatura sau retardul scolar se manifesta prin incapacitatea temporara de
a face fata scolare, incapacitatea sau refuzul de a invata, de a nu avea rezultate in concordanta cu
capacitatile. Cauzele sunt multiple. Retardul scolar este real, elevul nu poate avea rezultatele pe
care le-ar dori sau care i se cer, sau aparent, elevul poate sa invete, dar refuza, ii lipseste motivatia.
Retardul este de scurta durata, explcat prin dificultati temporare - oboseala, stare de boala, dupa
vacanta, evenirnente stresante din viata intima sau de familie; sunt sanse mari de redresare.
Retardul poate fi de lunga durata, cu sanse reduse de redresare, cu eforturi mari din partea elevului
si a celor ce vor sa-1 ajute, se apropie de o forma a esecului.

Esecul scolar este forma severa a insuccesului scolar si se manifesta prin abandon si prin
repetentie, aceasta este o sanctiune a neindeplinirii obligatiilor scolare. Insuccesul scolar, cu toate
formele lui de manifestare, reprezinta ansamblul pierderilor scolare ale ,caror efecte se repercuteaza
negativ asupra integrarii sociale si profesionale si asupra relatiilor de convietuire cu semenii.

Mediul social-cultural deteriorat in anumite perioade de framantari, convulsii sociale influenteaza

negativ si politica scolara si calitatea organizarii pedagogice a institutiilor de invatamant. Din acest
punct de vedere, mai cu seama,deficientele activitatii de predare si erorile de evaluare au cea mai
rnare influenta negativa asupra randamentului invatarii. Nedreptatirea frecventa prin notare si
excesele de severitate, blocheaza si demobilizeaza elevul. Evenimentele stresante in viata de
familie (boala, divort, conflicte), dezinteresul familiei fata de scoala si mediul prietenilor ostili
scolii influenteaza negativ atitudinile fata de obligatiile scolare.

Factorii interni au un rol ,esential in exprimarea refuzului de  a invata. Bolile acute si, cronice,
perioadele de convalescenta, intrerup ritmul invatarii. Lacunele instalate impiedica recuperarea
retardului. Deficientele intelectuale, aptitudinale, influenteaza insuccesul si esecul scolar.

Cauzele obiective deriva din factorii externi, ponderea cea mai mare avand-o cauzele generate de
organizarea scolara, programe incarcate, orare incorect intocmite, lipsa de pregatire si experienta a
profesorilor, lipsa lor de tact, rutina, dezinteresul, defectele caracteriale si temperamentale, erorile
de evaluare. Deruteaza in activitatea de invatare neintelegerile dintre profesori, conducerea
incompetenta a clasei si a scolii.

Mediul .familial este ,o alta sursa a cauzelor insuccesului scolar: conditiile precare de viata,
atitudinea indiferenta, neglijenta sau ostila a parintilor fata de scoala, atmosfera incordata de
neintelegeri si conflict, pozitia defavorabila intre frati .

Cauzele subiective tin de structura biopsihica a elevului. Sanatatea afectata de boli cronice si
acute (respiratorii, circulatoril, digestive, nervoase, psihice), de perturbari ale fazelor de maturizare
pubertara si adolescentina impiedica reusita scolara. Indispozitia provocata de oboseala provenita
din suprasolicitare si subsolicitare impiedica angajarea in efortul invatarii. Structura biopsihica a
elevului afectata de deficiente intelectuale (atentie, memorie, gandire), afective (hiperemotivitate,
apatie, nevroze, psihoze), tulburari de comportarnent (instabilitate psihomotorie,
delincventa), deterioreaza mediul clasei si deviaza preocuparile de invatare.

In fenomenul complex, a1 insuccesului scolar cauzele devin efecte si efectele devin cauze.
Tulburarile de comportament si personalitate sunt cauza si efecte a inaceptarii realitatii scolare, a
inacceptarii obligatiilor scolare. Terapia preventiva si curativa au ca punct de plecare depistarea
cauzelor, eliminarea sau diminuarea actiunii lor.

Frecventa cu care se produce ,,esecul scolar' in institutiile de invatamant si, mai ales, aspectul de

fenomen permanentizat pe care el poate sa-1 dobandeasca adeseori ne determine sa-1 privim cu
toata responsabilitatea. Un esec scolar cronicizat este periculos, deoarece el determina efecte
negative atat in plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului in
cauza, care-si va pierde tot mai mult increderea in propriile posibilitati si va ajunge sa dezvolte o
teama de esec, cat si in plan social, fiindca un esec scolar permanentizat „stigmatizeaza', induce o
marginalizare sociala a elevului in cauza (respectiv o limitare a dreptului elevului la o calificare
profesionala autentica si la exercitarea unor roluri sociale apreciate si recunoscute ca fiind
valorizante pentru personalitate).

Dintre indicatorii care sunt utilizati de obicei pentru aprecierea existentei unei situatii stabilizate
de esec scolar, mentionam: abandonarea precoce a scolii; decalaj intre potentialul personal si
rezultate; parasirea scolii fara o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; esecul
la examenele finale (sau de concurs); inadaptarea scolara etc. Din simpla lecturare a acestor
indicatori reiese faptul ca exista doua tipuri de esec scolar:

a) Un esec scolar de tip cognitiv, care se refera la nerealizare de catre elevii in cauza a obiectivelor
pedagogice. Acest tip de esec atesta niveluri scazute de competenta la elevii respective provocand
rezultate slabe la examene si concursuri scolare, respectiv corigente, repetentie. Aceste niveluri
scazute de competenta se explica fie prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie de
neajunsuri in plan motivational, volitional si operational, de genul:

- un nivel foarte scazut de aspiratii si de expectante in raport cu activitatea scolara si cu propriul eu;

reduse disponibiliti voluntare (de vointa) necesare formularii obiectivelor de invatare si depasirii
obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod inerent pe parcursul activitatii de invatare;

- absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua

rezultatele scolare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de scoala;

- insuficiente la nivelul operatiilor logic-abstracte ale gandirii, de tipul: incompetenta de limbaj

(a raspunde concis, sau intr-o forma dezvoltata, la intrebarile profesorului); incapacitatea de a
relationa informatiile (de a le pune in contexte variate si flexibile); absenta unui mod dialectic de
gandire, care sa alterneze judecatile pro si contra; slaba capacitate de concretizare a unui
fenomen sau principiu invatat la ore; incapacitatea realizarii unui demers ipotetico-deductiv,
necesar formularii unor concluzii sau generalizari; absenta spiritului critic in gandire,
indispensabil manifestarii unor atitudini fata de ideile receptate si formularea unor judecati de
valoare proprii.

b) un esec scolar de tip necogniliv, care se refera la inadaptarea elevului la exigente ambiantei
scolare. Acest tip de esec vizeaza, mai precis, inadaptarea la rigorile vietii de elev, la exigente de
tip normativ pe care le presupune functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei
colectivitati scolare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul scolar, la parasirea precoce a scolii,
in favoarea unui mediu mai putin coercitiv, de regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri
necontrolati. Cauzele aceste dezadaptari scolare constau fie in probleme individuale de natura
afectiva (de exemplu, teama sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor pedepse severe sau
a unor conflicte repetate cu parintii, profesorii), fie in determinari psiho-nervoase de natura
congenitala (de exemplu, hiperexcitabilitate, dezechilibru emotional, autism, impulsivitate
excesiva).

Se poate observa din cele expuse mai sus cu privire la cele doua tipuri de esec ca acestea au
ca numitor comun notiunea de ineficienta. Daca acceptam ideea ca, in plan psihologic, eficienta
consta in depasirea si rezolvarea contradictiilor interne dintre solicitarile obiective, impuse din
exterior, si starea de dezvoltare psihica la care a ajuns elevul, atunci putem defini insuccesul
scolar ca acea situate care exprima gradul de inadecvare dintre nivelul dezoltarii psiho-fizice a
elevului si solicitarile obiective ce i se adreseaza in procesul de invatamant.

Desigur, in evaluarea corecta a esecului scolar trebuie sa luam in considerare persistenta si

amploarea cu care el se manifesta. Astfel, el poate avea un caracter episodic, limitat la
circumstantele unei situatii conflictuale sau tensionale care l-au generat, sau poate lua aspectul
unui fenomen de durata, atunci cand el se grefeaza pe fondul unor handicapuri senzoriale sau
intelectuale, mai mult sau mai putin severe, sau atunci cand situatiile psiho-traumatizante care l-
au generat persista. De asemenea, esecul scolar poate avea grade diferite de amplitudine: de
exemplu, o amplitudine redusa, atunci cand insuccesul se manifesta doar in raport cu anumite
materii sau sarcini de invatamant, ca expresie a lipsei de interes si de inclinatii (aptitudini) pentru
respectivele materii sau ca urmare a unui mod neinteresant in care sunt predate aceste materii.
Acest insucces partial, daca nu este contracarat la timp, poate duce la situatii de corigenta a
elevilor in cauza sau la examene restante. Cand esecul vizeaza toate materiile de invatamant,
toate aspectele activitatii scolare, se poate spune ca el dobandeste un caracter generalizat. Un
astfel de elev cu insucces generalizat prezinta lacune grave in cunostinte, absenteaza nemotivat,
manifesta, aversiune fata de invatatura si dispret fata de autoritatea scolara in general, iar in clasa
perturba orele prin tachinarea colegilor si realizarea unor glume de prost gust (bufonerie).
Trebuie sa atragem atentia asupra faptului ca, pe langa aceste situatii de esecuri reale, exista in
realitatea scolara si numeroase situatii de false esecuri scolare, sau incercari de exagerare ori
diminuare de catre unii elevi a nereusitelor lor de moment. Aceste situatii evidentiaza faptul ca
insuccesul scolar reprezinta, in mare masura, o notiune subiectiva, deoarece autoaprecierea
negativa si neincrederea manifestata in propriile capacitati sunt atitudini care pot influenta
formarea rapida a impresiei de incompetenta personala sau de nereusita in raport cu sarcina
propusa. Astfel, timizii autentici, indecisii, resemnatii apreciaza, de obicei, in mod exagerat
dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de netrecut, deoarece nu au
incredere in propriile posibilitati de actiune. Cel mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti
elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor privi ca pe o
fatalitate.
Faptul ca esecul scolar reprezinta, in mare masura, un fenomen subiectiv reiese si din urmatoarea
situatie: acelasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi considerat de catre unui din acestia ca un
succes, iar de celalalt ca un esec. Acest lucru depinde de nivelul de aspiratii al fiecaruia: astfel,
pentru un elev mai putin ambitios si care este constient de faptul ca dispune de capacitati
intelectuale mai modeste, nota 7 este apreciata ca fiind foarte buna, in timp ce pentru un elev
orgolios, supramotivat, aceasta nota reprezinta un regres (o deceptie).

2. ȘCOALA VIITORULUI

În societatea contemporană, caracterizată de schimbări rapide şi de efecte imediate, educaţia şi

învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât să putem vorbi despre o
permanentă inovaţie şi creaţie în activitatea didactică.

Obiectivul şcolii ar trebui să fie acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea
competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale, prin învăţarea pe tot parcursul vieţii, dar şi de
a găsi strategii moderne pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ.

Pentru elev, şcoala viitorului trebuie să pună accentul pe o educaţie de calitate şi să fie axată pe
valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii esenţiale în
opinia lor: şcoala viitorului trebuie să le placă, dar să fie şi eficientă.

Ceea ce este prioritar în învăţământ este informatizarea. Softul educaţional, reprezentat de

anumite programe informatice, special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice,
reprezintă o necesitate atât în prezent, cât şi în viitor. Utilizarea calculatorului în procesul
instructiv-educativ uşurează îndeplinirea scopurilor şi idealurilor educaţionale. În plus, reprezintă
o metodă mai plăcută şi pentru elevi, care apreciază întotdeauna noutatea şi ineditul. Aceştia au
fost obişnuiţi cu metodele clasice de predare, dar cele noi le-au atras mereu atenţia şi s-au
dovedit a fi mai eficiente. Copiii vor aprecia mai mult o lecţie realizată pe calculator, decât una
clasică. Calculatorul nu este folosit în activitatea didactică pentru a înlocui activitatea de predare
a dascălului. Cu alte cuvinte, nu-i exclude importanţa. El vine în sprijinul predării, ajutându-l în
procesul instructiv-educativ. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o
predare eficientă. Bineînţeles, pentru acest lucru, toate şcolile ar trebui dotate cu tehnologia
necesară. Aceasta presupune numeroase investiţii costisitoare. Dacă educaţia ar reprezenta, într-
adevăr una dintre priorităţile ţării noastre, cu siguranţă că s-ar găsi metode pentru ca acest lucru
să fie posibil cât mai curând. Mai sunt destule localităţi în care şcolile nu sunt racordate nici la
curent electric, iar clădirile vechi sunt o povară pentru cei care îşi trimit zilnic copiii să înveţe
acolo. Trebuie să fim totuşi conştienţi de importanţa calculatorului. Formarea capacităţii de-al
utiliza nu îi este necesară elevului doar în procesul de învăţământ, ci îl poate ajuta şi în
activitatea extraşcolară. Trăim cu toţii într-o lume a vitezei, a tehnologiei, a internetului.
Asemenea capacităţi, ca cele de a lucra pe calculator, se cer din ce în ce mai mult, chiar şi în
momentul angajării. Cu alte cuvinte, ele  vor ajuta tinerii şi pe viitor.

De asemenea, într-o şcoală a viitorului, ar trebui respectat dreptul tuturor copiilor la învăţătură,
indiferent de starea lor fizică, intelectuală, emoţională sau de diferenţele de origine etnică,
religioasă, culturală. Principiul discriminării ar trebui eliminat, precum şi cel al izolării copiilor
cu nevoi speciale. În România însă, principiul incluziv este încă timid. Experienţa ţărilor
europene demonstrează cu rezultate concrete că acest lucru este realizabil. Pentru că incluziunea
este unul dintre punctele de bază ale şcolii viitorului, ar trebui îndeplinite o serie de obiective:

-         valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului;

-         creşterea participării tuturor elevilor la educaţie, reducerea celor excluşi din cultură;

-         restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să răspundă
diversităţii elevilor din localitate;

-         reducerea barierelor în învăţare;

-         înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţământ, nu ca pe o

problemă ce trebuie depăşită;

-         recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria localitate;

-         creşterea rolului şcolii în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în creşterea
performanţelor;

-         cultivarea unor relaţii de susţinere între şcoli şi comunităţi.

O altă iniţiativă a şcolii viitorului ar trebui să urmărească nu numai creşterea performanţei
şcolare, ci şi educaţia elevilor pe relaţii de colaborare şi pe îmbunătăţirea mediului de învăţare şi
de predare. Pentru atingerea acestui obiectiv, copiii şi tinerii trebuie să fie implicaţi activ,
integrând ceea ce li se predă cu propria lor experienţă de viaţă.

Datorită strategiilor cooperative toţi elevii învaţă să asculte activ, să fie toleranţi, să ia decizii şi
să-şi asume responsabilităţi în cadrul grupului. Învăţarea în grupuri mici, activă şi colaborativă,
asigură o reală interacţiune şi intercomunicare, o redistribuire corectă de recompense
sociale(apreciere, considerare, respect), o distribuţie eficientă a sarcinilor de lucru, un simţ al
disponibilităţii şi al artei solicitării sau acordării ajutorului, mult sporite. Lecţiile bazate pe
învăţarea prin cooperare influenţează în mod pozitiv formarea răspunderii individuale( elevii
trebuie să comunice rezultatele în nume personal sau în numele grupului), interacţiunea directă şi
formarea deprinderilor interpersonale şi de grup mic. De asemenea, ele creează între elevi o
interdependenţă pozitivă(aceştia realizează că au nevoie unii de alţii pentru a realiza obiectivele
şi sarcinile grupului, că au resurse pe care trebuie să le administreze în comun, că recompensele
vor fi comune).

Predarea în parteneriat s-a dovedit până acum un real succes şi poate reprezenta şi o metodă
utilizată în şcoala viitorului. Aceasta presupune prezenţa şi colaborarea a două cadre didactice în
cadrul lecţiei propriu-zise. Unele condiţii se cer a fi respectate: să se realizeze după asistenţă
reciprocă la oră, să fie riguros planificată anterior, să se desfăşoare activităţi compatibile şi
complementare, să reprezinte o unitate în concepţiile prezentate, în modul de a acţiona. Vor
trebui evitate controversele. Asemenea lecţii sporesc interesul elevilor şi le captează atenţia.

Printre primele metode, ar trebui să se pună accentul mai mult şi pe strategiile tutoriale. Tutoralul
se poate realiza între egali, cu inversare de roluri, sau între elevi de vârste diferite. Tutorialul
între egali, numit şi „De la copil la copil”, se poate realiza în cadrul şcolii, dar şi în afara ei,
vizând programul de realizare a temelor, dar şi activităţile extraşcolare. Se realizează prin
formarea unei perechi compuse dintr-un copil cu cerinţe educative speciale şi unul normal.
Aceasta trebuie făcută pe baza unor prietenii sau simpatii. Copiii care îndeplinesc rolul de tutor
trebuie aleşi discret, din rândul celor care au dovedit de-a lungul timpului disponibilităţi în a
acorda sprijin celorlalţi, într-un mod spontan, neimpus. Când tutorialul se face reciproc, strategia
devine benefică. Elevul normal poate învăţa de la cel disabil, mai ales când acesta are un talent
pentru o anumită disciplină. Schimbarea rolurilor este benefică pentru copilul disabil, care capătă
încredere în propriile forţe şi în valoarea lui, dar şi pentru colegul lui normal, care învaţă să caute
în profunzime şi să respecte talentul fiecărui om. Noi, dascălii, trebuie să ştim că fiecare copil
este unic în felul lui, iar şcoala trebuie să se adapteze, pentru că şcoala viitorului reprezintă o
şcoală în diversitate. Copiii cu cerinţe educative speciale trebuie acceptaţi în rândul celorlalţi şi
valorizaţi în funcţie de capacităţile lor. Bineînţeles, nu va fi uşor să lucrăm cu elevi atât de
diferiţi, cu toate că unii dintre noi o fac şi acum, însă provocarea va avea efecte benefice.

Promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului determină, de asemenea, o dezvoltare optimă

din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual. Este foarte
important ca în formarea unui stil de viaţă sănătos pentru şcolari să se pună accent pe:
- autocunoaştere şi construirea unei imagini pozitive despre sine;

- comunicare şi relaţionare interpersonală;

- controlul stresului;

- prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate;

- prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi de viaţă.

Pentru abordarea creativităţii în procesul educaţional, elevul trebuie să fie încurajat să gândească
independent, să îşi asume riscuri şi responsabilităţi în demersul său spre formarea intelectuală.
Evaluarea pentru asigurarea calităţii trebuie să identifice nivelul de pregătire al elevilor şi să ne
ajute să descoperim componentele ce au nevoie de sprijin în dezvoltare.

Un alt obiectiv pe care ar trebui să îl stabilim în anii ce vor urma este acela de a dezvolta un
indicator internaţional al capacităţii de a învăţa, toate acţiunile bazându-se pe cercetarea
ştiinţifică. Învăţământul modern are ca sistem de referinţă competenţele generale şi specifice pe
care trebuie să le dobândească elevul pe parcursul şi la sfârşitul unui ciclu de instruire, al unui an
de studiu, etc. Profesorul trebuie să fie şi un distribuitor de recompense, o sursă de informare,
evaluator, deci, manager al învăţării. Lumea modernă pune accentul pe folosirea mai eficientă a
cunoaşterii şi a inovaţiei. Este necesară extinderea abilităţilor creatoare ale întregii populaţii, mai
ales ale acelora care le permit oamenilor să se schimbe şi să fie deschişi faţă de idei noi într-o
societate diversă din punct de vedere cultural, bazată pe cunoaştere.

Noul mileniu a adus noi cerinţe educaţionale care impun noi metode, altele decât cele folosite
până acum. O mare importanţă în pregătirea elevilor pentru noile cerinţe o au cele trei forme de
educaţie:

-         educaţia formală;

-         educaţia nonformală;

-         educaţia informală.

Evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului înregistrat pe elev în raport cu sine însuşi,
pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Nu trebuie evaluată numai cantitatea de
informaţii de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau
ceea ce intuieşte. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare este însoţită de o
autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare în parte.
Astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor pentru fiecare elev şi pot fi stabilite
modalităţi prin care se poate regla, de la o etapă la alta, activităţi de învăţare-formare a elevilor,
în mod diferenţiat. Trebuie realizat un echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală.
Aceasta din urmă, deşi necesită mai mult timp, prezintă avantaje deosebite: realizarea
interacţiunii elev-profesor, demonstrarea stadiului de formare a unor competenţe prin intervenţia
cu întrebări ajutătoare, demonstrarea comportamentului comunicativ şi de interrelaţionare al
elevului, etc. Este necesară şi folosirea, mai des, a metodelor de autoevaluare.

Într-o şcoală a viitorului trebuie pus accentul şi pe managementul clasei( dimensiunea

ergonomică, dimensiunea psihologică, socială, operaţională, inovatoare, normativă). O şcoală
numită „a viitorului” există  în Philadelphia. Copiii intră în clădirea şcolii prin dreptul unui
detector invizibil de metale. Deschid dulapurile personale cu carduri inteligente, îşi lasă hainele
şi-şi iau laptopurile personale. N-au caiete de notiţe şi nici cărţi. Pot acesa orice colţ al
campusului de pe terminalul personal, dotat cu conexiune wireless. În această instituţie Microsoft
pregăteşte următoarea generaţie de specialişti în materie de tehnologie. Cantina şcolii este un
elegant restaurant cu autoservire, de unde elevii, cu nişte carduri speciale, îşi pot cumpăra trei
mese pe zi. Aceleaşi carduri calculează numărul de calorii al fiecărui elev. În loc de tabla clasică
profesorii folosesc un „smart board”, o tablă inteligentă. Elevii primesc extemporalele pe laptop.
Dacă nu reuşesc să răspundă corect, sunt redirecţionaţi către lecţiile de recuperare. De asemenea,
copiii au şi orare personale online în care sunt stabilite întâlniri cu educatorii. Nu există
bibliotecă, ci un centru de instruire, unde toată informaţia este digitală. Elevii nu parcurg materii
propriu-zise, ci discută pe marginea unor probleme de viaţă reală. Teoria este mai puţin
importantă. Totul e să ştii să te descurci în viaţă. Nu cred că pretenţiile noastre ar trebui să se
ridice la nivelul celor propuse de Şcoala viitorului din Philadelphia. Probabil acest lucru ar putea
fi posibil într-un viitor mult prea îndepărtat. Ar trebui să adoptăm politica paşilor mărunţi şi să
evoluăm încet, dar sigur. Ar trebui să renunţăm să batem pasul pe loc, să propunem aceleaşi
metode învechite, denumindu-le însă în alt mod. Procesul intructiv-educativ trebuie să se
centreze pe elev şi să urmărească să îl transforme din obiect al procesului educativ, în subiect
activ al propriei deveniri. De la centrarea pe conţinut ar trebui să se treacă la centrarea pe
activitatea elevului.

Profesorul trebuie să răspundă exigenţelor fiecărui elev care îi calcă pragul clasei, cu speranţa
reuşitei lor. Astfel, el trebuie să se plieze după fiecare caz, să-şi flexibilizeze procesul didactic
pentru a satisface cerinţele educative ale fiecărui elev luat în parte şi ale tuturor la un loc.

În concluzie, şcoala viitorului trebuie să ţină cont atât de ţelurile profesorilor, de obiectivele
programelor, dar şi de preferinţele şi necesităţile elevilor, fără a face abstracţie de nevoile de
ordin tehnic, financiar, material. Atâta vreme cât nu vom acorda educaţiei resursele de care
aceasta are nevoie, nu vom putea vorbi decât de o şcoală a trecutului în straie de viitor, de-
aceeaşi Marie cu altă pălărie!

Bibliografie:
1)      Ionescu M., Radu I., „Didactica modernă”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

2)      Gherguţ Alois, „managementul general şi strategic în educaţie”, editura Polirom, Iaşi, 2007

3)      Cerghit I., „Sisteme de instruire alternative”, editura Aramis, Bucureşti, 2002
4)      Gherguţ Alois, „Sisteme de psihopedagogie specială”, editura Polirom, Iaşi, 2005

5)      Gherguţ Alois, „Psihologia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie

integrată.”, editura Polirom, Iaşi, 2001

6)      Articolul „Inovaţie şi creaţie în activitatea didactică”, în cadrul Simpozionului naţional

„Şcoala-moment zero pentru o societate a cunoaşterii”, 30 mai 2009

 PROIECT DIDACTIC ERR

Școala Gimnaziala Nr. 1, Rovinari

Clasa : a V-a C
Profesor: Ionașcu Eleodor
Obiectul : Matematica
Unitatea de invatare: Numere naturale
Subiectul : Metode de rezolvare a problemelor
Tipul lectiei : Evaluare
Locul de desfasurare : Sala de clasa
Obiective cadru :
Dezvoltarea capacitatii de explorare/ investigare si de a rezolva problem;
Dezvoltarea capacitatii de a comunica, utilizand limbajul mathematic.
Obiective de referinta:
Consolidarea deprinderilor de calcul,oral si scris,cu numere natural;
Consolidarea tehnicii de rezolvare a unor probleme;
Consolidarea deprinderii de a lucre independent
Dezvoltarea gandirii creative.
Obiective operationale:
OC1 Sa calculeze oral exercitii care cuprind cele patru operatii;
OC2 Sa resolve problem diverse , utilizand metode studiate ;
OC3 Sa compuna probleme dupa o anumita diagrama (grafic) data ;
OM1 Sa traseze grafice ,scheme necesare rezolvarii problemelor;
OM2 Sa completeze fisele de lucru primate;
OA1 Sa participle la lectie cu interes;
OA2 Sa participle la lectie cu placere.
Strategii Didactice:
Principii didactice:
 principiul participarii si invatarii active;
 principiul asigurarii progresului gradat al performantei;
 principiul conexiunii inverse.
Metode si procedee:
 conversatia , explicatia;
 demonstratia , problematizarea;
 munca independenta , metoda cubului ,turul galeriei
Forma de organizare:
 frontala , pe grupe , in pereche.
Forme de dirijare a invatarii:
 dirijata de profesor , independent.
Resurse material:
 manual , manual alternativ, fise , creta colorata ;
 careoka , coli mari de scris .

DESFASURAREA LECTIEI

Evenimentele lectiei Activitatea Activitatea elevului Strategii didactice

profesorului

1. Evocare Notez Pregatesc cartile si Explicatia,

absentele,verific caietele , conversatia
tema pentru Enunta idei pentru exercitiul
acasa,captez atentia corectarea temei si
prin anuntarea temei comenteaza
lectiei si a rezultatele
obiectivelor

2. Reactualizarea Ce metode de Elevii enumera

cunostintelor rezolvare a metodele si
problemelor de eventual le explica
aritmetica
cunoastem?

Se aplica ,,metoda Fiecare grupa

cubului “ arunca cubul si
Impart elevii in 6 numarul obtinut se
grupe in grupe de asociaza cu Metoda cubului
cate 4 elevi cu sarcinile de lucru Conversatia
3. Reflecția ajutorul culorilor Fiecare grupa Explicatia
Fiecare grupa primeste cate o fisa Exercitiul
primeste de lucru , se
1.descrie si rezolva precizeaza timpul
problema cu metoda alocat si se trece la
falsei ipoteze rezolvarea
 2.compara si rezolva sarcinilor.
(metoda Elevii cer
comparatiei) informatii,
3.analizeaza- lamuriri ,explicatii
problema de miscare asupra enuntului Turul galeriei
4.asociaza –cu ,cerintei ,etc. Conversatia
unitatea si rezolva Dupa terminarea explicatia
(met. reducerii la timpului alocat demonstratia
unitate) fiecare raportor din
5.aplica-metoda grupa prezinta la
figurativa table rezultatele
6.argumenteaza- obtinute.
metoda mersului Elevii noteaza in
invers. caiete si fac
Tema pentru acasa Supravegheaza completari
permanent. Elevii isi exprima
Face aprecieri si mai parerea despre
ales incurajeaza lectie
elevii Noteaza tema in
Ex.1;2;3;/pag. 189 caiete
manual

Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica

FIȘĂ DE LUCRU
FISA 1.Metoda reducerii la unitate.
Intr-o excursie un elev parcurge cu bicicleta 40 km. in 2 ore.In cate ore va parcurge 80 km.?
Dar 10 km.?

FISA 2. Metoda comparatiei.

Un croitor foloseste pentru 4 costume si 4 paltoane 20 m stofa , iar pentru 4 costume si 8
paltoane foloseste 28 m. stofa. Cati metri de stofa foloseste pentru un costum si cati metri
pentru un palton?

FISA 3 .Probleme de miscare.

Un autocar parcurge distant dintre 2 localitati in 6 h , circuland cu viteza de 52km./h.In cat
timp va parcurge aceeasi distant un automobile care ruleaza cu o viteza de 78km./h
FISA 4.Metoda falsei ipoteze.
In cadrul unui concurs , un elev raspunde la 10 intrebari si obtine 130 puncte. Sa se afle cate
raspunsuri au fost corecte si cate gresite stiind ca pentru un raspuns corect a obtinut 25puncte
iar pentru un raspuns gresit a pierdut 15 puncte.

FISA 5.Metoda figurativa.

Suma a 3 nr. este 800.Daca suma primelor doua este 600,iar suma ultimelor doua este 540 , sa
se calculeze numerele!

FISA 6.Metoda mersului invers.

La un magazin alimentar s-a adus o cantitate de zahar. In prima zi se vinde 3/9 din cantitate, a
doua zi se vinde 4/9 din cantitate iar a treia restul de 96kg.Cate kg. s-au vandut in fiecare zi ?

SCHEMA DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

1.Observ si inteleg.
Sa citesc problema
Sa raspund la : a) care sunt datele problemei;
b) care sunt datele cunoscute;
c) ce se cere sa calculam…
Sa caut modalitati mai scurte si mai clare pentru a formula …..
2.Planific si calculez.
Sa gandesc un plan de actiune;
Sa gasesc raspuns la: a)cum se leaga ceea ce …
b) ce mai trebuie;
Sa efectuez calcule ce conduc la rezultate partiale sau finale
3.Organizez si redactez.
Sa gasesc calea prin care se ajunge la rezultat;
Sa prezint solutia gasita.
4.Verific si dezvolt.
Sa evaluez solutia:
Rezultatul este plauzibil?
Am folosit toate datele?
Verifica rezultatul conditiile din enunt?
Exista o solutie mai buna?
Pot gasi un alt mod de rezolvare?
Pot gasi o problema mai generala?
Sa descopar problem noi care se rezolva prin metode asemanatoare.
 CONCLUZII
In timpul lectiei de evaluare am folosit ,,metoda cubului “si metoda ,,turul galeriei”
Cerinte:
1. Descrie si rezolva problema cu metoda falsei ipoteze.
2.Compara si rezolva (metoda comparatiei ).
3.Analizeaza –rezolva problema de miscare.
4. Asociaza unitatea si rezolva ( reducerea la unitate ).
Aplica –metoda figurativa .
6.Argumenteaza –metoda mersului invers ( rezolva )
Ficare raportor va prezenta rezultatele

PUNCTE TARI:
 Favorizeaza munca in echipa;
 Stimuleaza autoinstruirea;
 Oblige la confruntarea de idei
 Favorizeaza dialogul intre coechipieri;
 Sprijina autoevaluarea.

PUNCTE SLABE:
 Itemii nu au acelasi grad de dificultate;
 Nu permite o evaluare completa;
 Starea emotiva influenteaza raspunsurile

TEST DE EVALUARE D 1

DIMENSIUNI INOVATOARE ÎN EDUCAŢIE

I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare dintrea firmaţiile de mai jos: 5p

1. Caracteristicile unui cadru didactic inovator sunt:

a.cooperant, colaborativ, voinţă de inovare b. individualist, conservator, necooperant

c. cooperant, colaborativ, conservator d. individualist, refractar, conservator

2. O clasă care funcţionezăca o comunitate optimă pentru învăţare presupune ca elevii:

 a.să nu aibă în credere unii în ceilalţi; b.să decidă profesorul în locul lor
c.să fie respectaţi, valorizaţi, înţeleşi d.să primescă sprijin sporadic

3. Un avantaj al învăţării pe grupuri mici este:

a. activitatea este centrată pe profesor b.elevii învaţă unii de la alţii

c. se creează zgomot în clasă d.facilitează erori de învăţare

4. Factorii care îngreunează activităţile în grup sunt:

a. scopuri comune şi o bună comunicare b.dificultăţile de coordonare şi comunicare

c. o bună comunicare şi colaborare d.sprijinul reciproc şi scopuri comun

5. Înaintea începerii activităţii de învăţare prin cooperare este necesar ca elevii :

a. să se cunoască şi să se respecte între ei b.să nu se cunoască între ei

c. să fie gălăgioşi d.să aibă acelaşi nivel de cunoştinţe

II.Stabiliţi dacă afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau false încercuind A/F:5p

1. Un elev cu stil de învăţare visual reţine mai repede ceea ce a văzut decât ceea ce a
auzitA/F
2. Învăţarea prin cooperare este o învăţare dinamică. A/F
3. Motivarea elevilor pentru învăţarea activă constă în formularea de către profesor a
sarcinilor de lucru doar pe gustul personal . A/F
4. Un rol inovator al profesorului este că îl consideră pe elev un partener de educaţie. A/F
5. În urma reflecţiei elevii memorează ideile prezentate. A/F

Răspunsuri Test D1
I. 1 - a, 2 – c, 3 – b, 4 – b, 5 – a
II. 1 – A, 2 – A, 3 – F, 4 - A, 5 - F
 Disciplina D2
Dezvoltarea motivației pentru învățare și orientare
școlară
 TEST DE EVALUARE D2

DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢARE ȘI ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI

PROFESIONALĂ

I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos: 5p

1. Cadrul didactic are un rol important în dezvoltarea motivației. El trebuie să:

a) explice, remunereze, umanizeze acțiunile; c) motiveze, dinamizeze, fie afectiv ;

b) dezinformeze, povestească, utilizeze emoții; d) predea inductiv, critice, execute;

2. Principalele lucruri pe care părinţii le aşteaptă sunt, ca școala să:

a) fixeze standarde joase, dar realiste; c) folosească un singur stil de predare;

b) ofere sprijin și comunice onest; d) să păstreze distanța în relația cu părinții

3. Instituţia scolară este un univers de relaţii, iniţiative şi activităţi diferite:

a) reciproce-statice ; c) individuale – colective;

b) neprofesionale şi extraprofesionale d) adaptate-abilitate

4.Una din fazele insuccesului școlar este cea a :

a) eșecului formal; c) participării active la ore;

b) succesului limitat d) rezultatelor bune la examene

5. Dezvoltarea unei stime de sine pozitive a elevului NU se realizează prin:

a) să-i acordăm încredere c) să evidenţiem progresele făcute de elev

b) să-l comparăm cu alți copii d) să ne focalizăm pe aspectele pozitive

II. Stabiliţi dacă afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau false încercuind A/F:5p
1. Între succesul şi insuccesul şcolar există o relaţie dinamică şi complexă. A/F
2. Relaţia părintelui cu şcoala trebuie să fie un proces bazat pe respect mutual şi colaborare
activă a ambelor părţi. A/F
3. Motivaţia este o sarcină mult prea simplă, aceasta putând fii rezolvată de o singură
persoană. A/F
4. Satisfacerea nevoilor este o metodă primară de menţinere a interesului elevilor şi a stării
lor de bine. A/F
5. Planificarea carierei este un proces static de ajustare a scopurilor de carieră la
caracteristicile personale si la oferta educationala si profesionala aflate in permanenta
dezvoltare.A/F

Răspunsuri Test D 2

I. 1 - a, 2 – b, 3 – c, 4 – a, 5 – b
II. 1 – A, 2 – A, 3 – F, 4 - A, 5 - F
 Disciplina D3
Strategii interactive care stimulează creativitatea

Proiect didactic
1. Metoda învățării reciproce

Clasa : a VI-a B

Profesor: Pomană Liviu Sandu

Disciplina: Matematică-algebră

Titlul lecţiei: Numar intreg.Multimea numerelor intregi.Opusul

Tipul: lecţie de
predare

Competenţe
generale:

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul

în care au fost definite

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în

enunţuri matematice

3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau

globală a unei situaţii concrete

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii

concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă

6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea

cunoştinţelor din diferite domenii

Competenţe specifice lecţiei:

1.Identificarea caracteristicilor numerelor intregi in contexte variate.

5.Interpretarea unor date din probleme care se rezolva utilizand numerele intregi

Obiective operationale:

a)cognitive:

O1:-sa identifice numerele intregi in contexte variate;

O2:-sa scrie sis a citeasca numerele intregi;

 O3:-sa determine opusul unui numar intreg

O4:-sa reprezinte pe axa numerele intregi.

b)afective:

OA1.Elevii sa fie atenti

OA2.Sa participle cu interes la lectie

OA3.Sa manifeste curiozitate si creativitate in rezolvarea sarcinilor propuse

c)psiho-motorii

OP1.Sa aseze corect in pagina

OP2.Sa scrie lizibil pe caiete si pe tabla

OP3.Sa-si dezvolte interesul pentru studiul matematicii.

Metode si procedee: conversaţia euristica, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observaţia,

munca individuala, expunerea, metoda învățării reciproce;

Resurse: a) materiale:- metodica predării matematicii în gimnaziu;

-planse,

- cretă albă, colorată,

caiete de notiţe

b) umane: - clasă omogenă cu

cunoştinţe ce necesită consolidare

- activităţi frontale,
individuale;

c) timp: 50 min.
 Scenariu didactic

Etapel Co Continutul lectiei Ti Metod Evalua

e mp. m e si re
Activitatea profesorului Activitaea
p
lectiei elevilor Proce
dee

1.Mom -verificarea prezentei elevilor si notarea Elevii sunt 2’ Conve

ent absentelor in catalog; atenti si au rsatia
caietele,ma
organiz -verificrea tinutei elevilor si cele nualele si
atoric necesare desfasurarii orei; culegerile
-asigurarea unei atmosphere adecvate pe banci.
pentru buna desfasurare a orei

2.Capta Pentru a introduce notiunea de numar Elevii sunt 2’ Conve Observ

re intreg ,profesorul prezinta o problema atenti,raspu rsatia area
atentiei din viata cotidiana:,,Intr-o zi de iarna,la nd la euristi sistema
ora12,termometrul indica o temperatura intrebarile ca tica
de 50,iar pana seara scade cu 8 0.Ce profesorului
temperature indica termometrul seara?’’

3.Prega Profesorul anunta titlul lectiei ce Elevii 1’

tirea urmeaza a fi predate si il scrie pe tabla: noteaza in
caiete titlul
lectiei ,Numar intreg.Multimea numerelor lectiei
intregi.Opusul unui numar
noi intreg.Reprezentarea pe axa a numerelor
intregi.’’

4.Preda Predarea se realizează prin Elevii sunt 25 Observ

rea Metoda învățării reciproce. atenti la ’ atia
Clasa primeşte de studiat cele patru explicatiile sistema
noilor teme propuse şi este împărţită în patru profesorului
cunosti grupuri, în fiecare dintre acestea elevii ,noteaza pe tica
nte având acelaşi rol: Primul grup este caiete
format din rezumatori, al doilea din Conve
întrebători, al treilea din clarificatori, rsatia
iar al patrulea de prezicători. În final,
fiecare grup îşi excercită rolul în faţa
celorlalte grupuri.
Def.Se numeste numar intreg numarul
natural 0 sau orice numar natural diferit
de 0precedat fie de semnul ,,+’’ fie de
Raspund la
semnul ,,-‘’.
intrebarile
Multimea numerelor intregi se noteaza profesorului
cu Z,Z={……-2,-1,0,+1,+2….},Z*=Z\
{0}-multimea numerelor intregi fara
elementul 0.

Multimea {+1,+2,+3,….}este o
submultime a lui Z,se noteaza cu Z+ si se
numeste multimea numerelor intregi
pozitive.

Multimea {-1,-2,-3,…}este o
submultime a lui Z,se noteaza cu Z_ si
Conve
se numeste multimea numerelor intregi
rsatia
negative.

Z+  {0}-multimea numerelor intregi

nenegative. Analiza
raspuns
 Orice numar pozitiv +x se urilor
identifica cu numarul natural x,si
notam +x=x.Astfel putem scrie
+5=5,234=+234,etc. Rezolva
 Astfel,N={0,1,2,3, exercitiul Exercit
….}={0,+1,+2,+3,….},N  din fisa de iul
Z,Z+=N*. lucru
Z=Z_  {0}  Z 

Se cere elevilor sa se rezolve primul

exercitiu din fisa de lucru pe care au
primit-o la inceputul orei.
Numerele intregi pot fi reprezentate pe
axa numerelor.Axa numerelor este o
dreapta pe care am fixat o origine,un
sens pozitiv si o unitate de masura. Elevii Conve
noteaza pe rsatia
caiete
Def.Se numeste opusul unui numar
intreg diferit de zero acel numar intreg
care se obtine din numarul intreg
considerat prin schimbarea semnului
acestuia.Opusul numarului intreg 0 este Raspund la
numarul intreg 0. intrebari

Doua numere intregi sunt opuse daca Dau

sunt coordonatele a doua puncte de pe exemple de
axa,egal departate de origine,situate de o numare
parte si de alta a acesteia. intre opuse

 Opusul unui numar intre +x(sau exercit

simplu x) este numarul intreg iul
negativ –x,iar opusul unui numar
intreg negativ –x este numarul
pozitiv +x.Opusul lui 0 este 0.
 Exemplu: opusul lui -7 este Rezolva
+7;opusul lui +12 este
exercitiul
-12;opusul lui-45 este 45;opusul
lui 209 este -209. din fisa de
Se cere elevilor sa rezolve exercitiul lucru
nr.4 din fisa de lucru
Fixarea Profesorul propune spre rezolvare Câte un 18 Aprecie
cunosti exerciţii din culegere. elev iese la ’ ri
ntelor tablă pt. verbale
fiecare
Profesorul imparte elevilor cate o fisa de exerciţiu şi
lucru,pentru o fixare mai buna a îl rezolvă,
cunostintelor noi invatate cu ajutorul
profesorului
.

Elevii
rezolva fisa
de lucru si
apoi
confrunta
rezultatele

Tema Profesorul le spune care sunt exerciţiile Elevii 2’

pentru pe care le au ca temă pentru ora notează pe
acasa următoare. caiete şi
sunt atenţi
Tema :exercitii din culegere Mate 2000 la
pag.22. indicaţiile
profesorului
.
 Proiect de lecţie

2. Metoda schimbării perechii

Probabilităţi. Probabilitatea realizării unor evenimente

Şcoala Gimnazială Nr.1, Rovinari

Clasa a VII-a
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Elemente de organizare a datelor
Subiectul: Probabilităţi
Tipul lecţiei: de predare de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: dobândirea de noi cunoştinţe
Competenţe specifice:
 CS1. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin
dependenţe funcţionale sau calculul probabilităţilor
 CS2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul elementelor de organizare a
datelor
Competențe derivate:

A.Cognitive:
O1 Să ştie să transpună o problemă in calcul cu probabilităţi
O2 Să ştie să calculeze diferitele probabilităţi care apar in probleme
 B: Psiho-motorii:

OP1: Să aşeze corect în pagină;

OP2: Să scrie lizibil pe caiete şi pe tablă;
OP3: Să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite.
C: Afective:
OA1: Să participe activ la lecţie;
OA2: Să dezvolte interesul pentru studiul matematicii;
OA3: Să reacţioneze pozitiv, dorind să lucreze şi să fie apreciaţi;
OA4: Să manifeste spirit de competiţie, ordine şi disciplină;
OA5: Să manifeste dorinţă de a învăţa lucruri noi;
OA6: Să dezvolte simţul estetic şi critic.

Mijloace didactice: tabla, manualul, catalog.

Metode de învăţământ: conversaţia, exerciţiul, expunerea.
Materiale didactice: tabla, cretă, manuale, caiete, culegere
Forme de organizare a clasei: frontală.
Timp: 50 minute.
Bibliografie: Manual de matematică pentru clasa a VII-a, ed. Petrion, Ion Petrică, Victor
Bălşeanu, Iaroslav Chebici.
Culegere Mate 2000+ Consolidare, ed. Paralela 45, Anton Negrilă, Maria Negrilă.

Desfăşurarea activităţii:

1. Moment organizatoric (3 min.)

Activitatea profesorului: Profesorul notează absenţii. Se verifică prezenţa
caietelor, manualelor.
Activitatea elevului: Elevul de serviciu spune absenţii.
Evaluare: frontal.
Metode: conversaţia
Mijloace: catalogul
2. Verificarea conţinuturilor însuşite (5 min.)
Activitatea profesorului: Se realizează verificarea temei pentru acasă prin sondaj
şi se discută exerciţiile ce au ridicat dificultăţi elevilor.
Activitatea elevului: Elevii răspund întrebărilor profesorului şi pun întrebări din
temă.
Evaluare: frontal.
Metode: conversaţia, expunerea
3. Enunţarea titlului lecţie şi prezentarea obiectivelor lecţiei (5 min.)
Activitatea profesorului: Scrie pe tabla titlul lecţiei şi anunţă obiectivele lecţiei.
Se captează atenţia elevilor cu câteva exemple din viaţa reală de uz a
probabilităţilor.
Ex.1: Ion şi Sandu aruncă două zaruri. Cine are mai mare şanse să câştige dacă
Ion vrea să aibă pe zaruri 10 puncte în total, iar Sandu 11?
Ex2: Cine are mai mari şanse de câştig? Cel care încearcă să ghicească 3 numere
din 10 sau unul care vrea să ghiceasca 5 numere din 15?
Titlul lecţiei: Probabilităţi
4. Comunicarea de noi cunoştinţe si aplicarea lor in exerciţii la tablă (35 min.)
Activitatea profesorului: Profesorul scrie pe tablă titlul noii lecţii: „Probabilităţi”
Profesorul expune noile cunoştinţe pe tablă, explicând şi răspunzând la
eventualele întrebări ale elevilor.
Definiţie: Orice rezultat legat de o experienţă, despre care, după efectuarea
experienţei, putem spune că s-a produs sau nu, poartă numele de eveniment.
Definiţie: Experienţă aleatoare se înţelege un act care, în condiţii date, poate fi
repetat nelimitat.
Definiţie: Evenimentul sigur (notat cu S) este un eveniment care se realizează
cu certitudine la fiecare efectuare a experienţei.
Exemplul1: Apariţia unei feţe oarecare în cazul aruncării monedei este un
eveniment sigur al experienţei.
Exemplul 2: Aparit¸ia uneia din feţe în cazul aruncării zarului este un eveniment
sigur al experienţei.
Definiţie: Evenimentul imposibil (notat cu ∅) este un eveniment care nu se
realizează niciodată la efectuarea experienţei.
Exemplu: Apariţia unei bile roşii în cazul experientţi care constă în extragerea
unei bile dintr-o urnă care conţine doar bile albe este un eveniment imposibil.
Calculul probabilităţilor
Probabilitatea producerii unui eveniment este raportul dintre numărul cazurilor
favorabile producerii evenimentului şi numărul total de cazuri posibile.

Exemple:
1) Probabilitatea ca la aruncarea unui zar să apară un număr mai mare decât 4
este , pentru că sunt 2 cazuri favorabile producerii evenimentului (apariţia

feţelor 5 şi 6) şi 6 cazuri posibile.

 2) Probabilitatea ca aruncând 2 zaruri, produsul numerelor obţinute să fie egal
cu 12 este pentru că aruncând 2 zaruri putem obţine 36 de situaţii (1:1),
(1:2),...(6:6), iar cele favorabile sunt doar 4 (3:4), (4:3), (2:6), (6:2). Deci
probabilitatea este:

Profesorul cheamă la tablă elevi şi începe să lucreze cu ei probleme din culegere.

1/86 Care e probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr oarecare din mulţimea

, acesta să fie număr par?

3/86 Spre o parcare de 3 locuri se îndreaptă 3 maşini care au culorile roşu, galben şi
albastru. Care este probabilitatea ca ordinea lor să fie galben, roşu, albastru?
Maşinile se pot aşeza într-unul din următoarele moduri:
R G A, R A G, G R A, G A R, A R G, A G R adica 6 posibilităţi.

8/87 Într-o urnă se află bile de la 1 la 60. Care este probabilitatea de a extrage o bilă cu
un număr ce este divizor al lui 48?
D48= are 9 elemente, iar bilele sunt 60. Deci

P=

15/87 Se alege aleatoriu un număr natural nenul mai mic sau egal cu 100. Care este
probabilitatea ca numărul ales să aiba exact doi divizori naturali?
De la 1 la 100 sunt 100 de numere. Cele care au exact doi divizori naturali sunt
numerele prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67, 71,

73, 79, 83, 89, 91, 97. Numărate sunt 25 de numere prime, deci P

În limita timpului dispnibil se vor face în continuare exerciţii de la paginile 86 şi 87.

Activitatea elevilor: Elevii ascultă cu atenţie explicaţiile profesorului, pun întrebări, îşi
notează în caiete. Elevii participa activ la lecţie şi răspund la întrebările profesorului.

Reflecția: Se realizează prin metoda schimbării perechii

1. Etapa organizării colectivului în două grupe egale.
 Profesorul poate să lase elevilor libertatea de a-şi alege locul sau poate organiza colectivul,
solicitând elevilor să numere până la 2.

Astfel, cei cu numărul 1 se vor aşeza în cercul interior, iar cei cu numărul 2 în cercul exterior,
cu faţa către elevii din cercul interior.

Dacă numărul elevilor este impar, la activitate poate participa şi cadrul didactic.

2. Etapa prezentării şi explicării problemei: profesorul explică elevilor metoda.

3. Etapa de lucru în perechi:

- profesorul adresează prima întrebare legată de metalele studiate, iar elevii, care stau faţă
în faţă şi formează o pereche, îşi expun pe scurt părerea legată de întrebare;

- profesorul sună din clopoţel (sau bate din palme) şi cercul interior/exterior se roteşte în
sensul acelor de ceasornic, mutându-se cu un partener, realizându-se astfel o nouă
pereche;

- profesorul adresează următoarea întrebare în funcţie de timpul alocat, jocul continuă

până când se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină întrebările.

- 4. Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor:

- - în acest moment, clasa se regrupează şi se analizează ideile emise;

- - la sfârşitul activităţii elevii oferă prin feedback ideile principale/constatările, etc.,

- - profesorul realizează, împreună cu elevii, o schemă a concluziilor obţinute.

5. Asigurarea feed-back-ului şi tema pentru acasă. (2 min.)

Activitatea profesorului: Anunţa tema pentru acasă şi notează elevii .Temă: T1/II/3, 4,
T1/III/3, 4, T2/I/6, T2/II/2, 3 din culegere.

Activitatea elevului: Elevii notează tema pentru acasă.

3. METODA PIRAMIDEI (BULGĂRELE DE ZĂPADĂ)

 Clasa a V – a, la reactualizarea conţinuturilor lecţiei Amplificarea şi simplificarea
fracţiilor cu un număr natural.
La începutul lecţiei, explic elevilor ce vom face, ce metode vom folosi, pentru a fi
pregătiţi pentru momentul în care vom începe să folosim metoda piramidei. După ce
recapitulăm regulile de amplificare şi simplificare a fracţiilor cu un număr natural, fiecare elev
primeşte o fişă de lucru cu trei părţi. Profesorul le explică faptul că au 10 minute pentru a
rezolva prima parte singuri, individual.
A doua etapă a presupus rezolvarea părţii a II – a în perechi, acestea fiind formate de
fiecare elev cu colegul de bancă, timpul fiind tot 10 minute. Rezolvarea se face pe face pe foi
albe.
În a treia etapă, se unesc câte două perechi pentru a forma grupuri de patru elevi. Fiecare
grup are de rezolvat partea a treia a fişei de lucru, rezolvarea făcându-se pe o foaie de flipchart.
În interiorul grupului, membrii lui discută, conlucrează şi formulează rezolvările, scriindu-le pe
foi, timpul de lucru fiind de 10 minute.
În ultima etapă, fiecare grup îşi numeşte un căpitan, care va prezenta în faţa întregii clase
rezultatele finale, rezolvarea completă a părţii a III – a, la care s-a ajuns în interiorul grupului.
Menţionez că după fiecare etapă cred că este necesară verificarea rezultatelor şi acolo unde
trebuie, corectarea lor.
Fişa de lucru este:
1 5
I.1) Să se amplifice cu 3 fracţiile: a) ….. şi b) …..
2 8

2) Cu ce număr trebuie amplificată fiecare din următoarele fracţii astfel încât să obţinem de
fiecare dată fracţii cu numitorul 12:

1 5 7
a) b) c)
2 3 6

3) Aflaţi numerele naturale x şi y astfel încât fiecare dintre următoarele egalităţi să fie adevărate
 y y
3 x 7 21
a)  b) 
5 10 x 15

10 5
II.1) Să se simplifice cu 5 fracţiile: a) ….. şi b) …..
15 20

2) Simplificaţi fracţiile (până obţineţi fracţii ireductibile):

20 4
a) b) c)
30 12

3) Aflaţi numerele naturale x şi y astfel încât următoarea egalitate să fie adevărată:

6 x 3

8 y

III.

Fracția Amplificări Fracția Simplificări

ordinară ordinară
2 2)
2 24 24( 2
3 3 36 36
5 3)
5 18 18( 3
7 7 75 75
3 5)
3 15 15( 5
11 11 35 35
13 2)
13 248 248( 2
17 17 962 962
25 10 )
25 180 180(10
31 31 430 430
5 Amplificare cu 3 108 Simplificare cu 3
33 18
19 Amplificare cu 10 180 Simplificare cu 2
7 430
22 Amplificare cu 2 180 Simplificare cu 5
31 430
13 Amplificare cu 5 180 Simplificare cu 3
31 420
25 Amplificare cu 7 180 Simplificare cu 5
11 450

ACTIVITATE PRACTICĂ
-DISCIPLINA 3-
TEMA 1

1. Prezentați trei avantaje și trei dezavantaje ale metodei învățării reciproce.

Avantaje:
 - stimulează, motivează și dezvoltă capacitatea de exprimare;

- atenția și capacitatea de ascultare activă;

Dezavantaje:

-obișnuirea elevilor cu un anumit rol

-elevii pot obosi și nu se mai concentrează suficient

2. Precizați care este rolul creativității în procesul educațional.

– cultivarea gândirii inovatoare

– cultivarea imaginației, a gândirii.

TEST DE EVALUARE D 3

STRATEGII DE PREDARE – ÎNVĂŢARE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂŢII

I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos: 6p

1. Activizarea elevilor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie constructivistă;

b) să fie motivantă
 c) să fie pasivă

d) să fie cognitivă

2. Unul din elementele constitutive ale strategiilor didactice în instruirea didactică este:

a) procesul de predare

b) sistemul mijloacelor de învățământ

c) predarea activizantă

d) învățarea academică

3. Metoda mozaic mai poartă denumirea de:

a) Starbursting

b) Jigsaw

c) Brainstorming cu întrebări critice;

d) Diagrama Ishikawa;

4. Predarea si invatarea reciprocă

a) este formă de predare individuală

b) este formă de învăţare creativ-interactiva

c) este centrată pe şase strategii de învăţare

d) se desfăşoară obligatoriu cu toată clasa

5. Este metodă de predare învăţare prin cooperare si interactivitate:

a) metoda scheme logice b) metoda sinectică

c) tehnica florii de lotus d) metoda schimbării perechii

6. Brainstorming-ul este o metodă interactivă de:

a) dezvoltare de idei

b) creativitate

c) descriere

d) gândire optimistă

II. Stabiliţi dacă afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau false încercuind A/F: 4p

1. Metoda scheme logice ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese,
evenimente, fenomene, probleme. A/F

2. Învăţarea (inter)activă este un proces pasiv, volitiv. A/F

3. Metoda Brainstorming se mai numește și metoda Starsbursting. A/F

4. Prin învăţarea activă tindem ca, treptat elevii să devină capabili să elaboreze proiecte
individuale personalizate de învăţare . A/F

Răspunsuri Test D3

I. 1 - a, 2 – c, 3 – b, 4 – b, 5 – d, 6 – a

II. 1 – A, 2 – F, 3 – F, 4 - A
 Disciplina D4

EVALUAREA INTERACTIVĂ
1. Proiect didactic care stimulează creativitatea

Clasa a V-a A

Disciplina : Matematică

Subiectul : Înmulţirea numerelor în concentrul 0 -100

Tipul lecţiei: de consolidare şi sistematizare de cunoştinţe

Obiective cadru:

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii;

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in
context variate.

Obiective operaţionale :

a) cognitive
O1- să efectueze înmultiri în concentrul 0-100;

O2- să utilizeze terminologia specifică în rezolvarea de exercitii şi probleme;

O3- sa argumenteze proprietatile inmultirii, fara terminologie;

O4- sa afle factorul necunoscut;

O5- să recunoască situaţiile problematice în rezolvarea cărora este necesară efectuarea
operaţiei de inmulţire;

O6- să rezolve probleme prin cel puţin două operaţii;

O7- să rezolve exerciţii de calcul respectând ordinea efectuării operaţiilor;

b)psiho-motorii

O8 –să adopte o poziţie corectă în timpul scrisului;

c)afective

O9- sa participe cu plăcere la activităţile şi jocurile organizate;

O10- sa manifeste spirit de echipă, iniţiativă si colaborare.

Strategia didactică :

Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda florii de lotus, jocul

didactic, problematizarea, munca independentă

Mijloace de didactice: laptop, videoproiector, fişe de lucru, marker, flipp-chart, floare de

lotus, soft educativ;

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Resurse umane :10 elevi

Durata lecţiei : 50 de minute

 Bibliografie:

-Culegere de matematică pentru clasa a III-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008

- Neagu, Mihaela & Mocanu, Mioara – „Metodica predarii matematicii in ciclul

primar”, Editura Polirom, Iasi, 2007.

-Manu Maria, Bratu Marina „Culegere de exerciţii şi probleme de matematică

pentru clasele I-IV”, Editura Pontis, Cluj Napoca, 2003;

-Viorica Pârâială „Culegere de exerciţii şi probleme pt. clasa a III”, Ed. Euristica,
Iaşi, 2005;

-www.didactic.ro

Nr. Etapele Ob. Activitatea

Activitatea elevilor
crt lecţiei op. învăţătorului

1 Moment Verific dacă sunt pregătite materialele. Elevii sunt organizaţi în trei
grupe.
organizatoric

2 Verificarea Verific tema calitativ si cantitativ . In timp ce elevii citesc tema.

temei O8

3 Captarea O9 În faţa clasei expun o floare cu 8 petale. În centrul Elevii asculta cu atenţie.
florii este scris ÎNMULŢIREA NUMERELOR
atenţiei NATURALE.
4 Anunţarea După cum v-aţi dat seama astăzi vom consolida
temei cunoştinţele despre înmulţirea numerelor
naturale.Vom lucra exerciţii şi probleme, astfel
şi a încât la sfârşitul lecţiei să-mi demonstraţi că ştiţi
obiectivelor sa aplicaţi această operaţie în situaţii diverse.
Elevii scriu titlul lecţiei pe
Scriu titlul la tablă : caiete.
Înmulţirea 0- 100( recapitulare)

5 Dirijarea Înainte de a ne lămuri ce e cu floarea din faţa

clasei, să efectuăm câteva exerciţii de calcul oral.
consolidării
 Calculati: 4x7, 3x8, 5x9, 8x7, 6x6...
 Care este produsul nr. 4 si 6, 5 si 9, 2 si 7?
 Aflati nr de 7 ori mai mare decat 3, 7, 6, 2? Calculează oral.
 Măriţi numărul 5 de 6 ori !
O1  Măriţi cu 10 produsul numerelor 6 şi 8.

Să ne întoarcem la floarea expusă în faţa clasei .

O5 Pe fiecare petală este scris ce ştim noi despre
înmulţire. Hai să le desfacem pe rand , sa le
rezolvam si vom vedea ce cuprinde fiecare, pe
parcursul lectiei!

Temele sunt notate pe petalele florii şi lipite

petalele spre centru.
Cele 8 teme de parcurs în cad
Vom lua pe rând cele 8 provocări şi dacă le vom metodei sunt:
rezolva vom deschide petala. Oare câte petale va
avea floarea la sfârşitul lecţiei ? 1. Terminologie
2. Semnul operaţiei
La fiecare cerinţă rezolvată deschid o 3. Proprietăţi
petală. 4. Exerciţii
5. Număr necunoscut
 Cu ajutorul video-proiectorului prezint elevilor 6. Situaţii de înmulţire
urmatoarele exercitii: 7. Probleme
8. Felicitari! Stii
inmultirea!

1. Terminologie

Este scris un exerciţiu de înmulţire.

- În casete vom scrie denumirea fiecărui număr.

5 x 8 = 40

Se scrie in casete denumirile:

2. Semnul operaţiei factori, produs.
- Care este semnul înmulţirii ?

3. Proprietăţi
O2
Ca să vedem dacă cunoaşteţi proprietăţile
înmulţirii, veti lucra urmatorul exerciţiu.

Scrieti A, daca sunt adevarate si F, daca sunt false

exercitiile urmatoare si explicati de ce: x (ori)

5x1=5

0x9=0

6x8≠8x6

(2 x 3 ) x 3 = 2 x (3 x 3 )

4. Exerciţii Elevii rezolva si argumentea

 1.Ajută-i pe cei doi să calculeze corect:

7 x 6 = 8x6=
O1 7x3= 8x5=

O3 8x9= 9x4=
8x2= 9x0=

9x3= 7x9=
9x7= 7x3=

9x6= 7x0= Elevii rezolvă.

7x6= 8 x 4 =

5 x 8 + 10 =

4x4 - 6=

6x3+9x5=

2x4x9=

2 x 6 + 7 x 4 – 25 =

2.Găsiţi perechi de numere al căror produs să fie

numărul indicat:
O1

Elevii vor răspunde oral, cât

3.Urmatorul exerciţiu va fi rezolvat pe grupe,
rapid posibil.
clasa fiind impartita in grupe de elevi.

1 grupă: Caută stăpânul fiecărei cuşti!

2 grupă: Trimite fiecare veveriţă la nuca sa!

3 grupă: Ajută fluturaşii să ajungă fiecare pe

floricica sa! Elevii vor răspunde oral, cât
O7 rapid posibil.

5.Număr necunoscut

1.Scrie factorul care se ascunde în cizmuliţă:

x 7 = 63

O1
8x = 64
O4 Se vor consulta şi vor rezolv
exercitiile de pe fisa de lucru
9x = 54

6x = 42

x 5 = 45
O1
O10 x 8 = 48

2.Un elev neatent şi-a pătat caietul. Ajută-l să Elevii vor răspunde oral, cât
rescrie cifrele! rapid posibil.

9 x = 18 x 8 = 64

x 3 = 24 9 x = 72
O1
10 x = 40 x 6 = 0
O4
6. Situaţii care necesită înmulţire

1.Măriţi de 8 ori numărul 4 !

2.Aflaţi produsul dintre 7 şi 6 !

3.Aflaţi dublul numărului 9 !

4.De 7 ori mai mult decât 2 înseamnă…

Elevii vor răspunde oral, cât
5.De 9 ori câte 5 înseamnă ...
rapid posibil.
6.Aflaţi suma dintre produsul nr 3 și 9 și produsul
nr. 7 și 7.

7. Probleme

În curtea bunicii 4 pisici pândesc 7 păsări.

Câte picioare sunt în curte , în total ?

Elevii vor răspunde oral, cât

rapid posibil.
O4

Se lucreaza pe grupe. Se impart fise elevilor cu

cele 4 sarcini:

l grupa: datele problemei

ll grupa: intrebarea problemei

O1
lll grupa: rezolvarea problemei
Vor citi problema, apoi vor tr
lV grupa: raspunsul problemei la rezolvarea sarcinilor de pe
O5 fise.

După timpul de lucru acordat se clarifică modul în

care trebuia rezolvată problema, prin afisarea
fiselor la table si discutarea lor.

8. Bravo! Ştii înmulţirea!

Pun afisele la tabla.

Se discuta.

O6

O10
6 Obţinerea Joc didactic: “Istetel”

performanţei Reguli de joc: Se vor consulta şi vor rezol

exercitiile de pe fisa de lucru
1) Evaluarea jocului se face la încheierea jocului; mai repede posibil.
2) Fiecare grup rezolva exercitiile urmarind
sageata, de jos in sus;
3) Rezultatul final este scris pe palaria lui
O10 „Isteţel”;
4) Câştigătorii vor fi cei care termină primii şirul
şi obţin rezultatul corect.
Desfăşurare

Elevii sunt împărţiţi în patru grupe. Se

O1
desemnează liderul fiecărei grupe. Se anunţă titlul
jocului şi sarcina didactică. Se prezintă materialul
didactic şi se explică regulile jocului.

Se face un joc de probă, apoi începe jocul

propriu-zis la un semnal stabilit.
O7 Dacă rezultatul final va fi corect, învăţătorul
va desena pe Isteţel râzând, iar dacă s-a greşit,
Isteţel va fi desenat plângând. Dacă toate grupele
lucrează corect, va câştiga grupa care a terminat
prima şi va fi aplaudată de celelalte grupe.

7 Asigurarea Precizez care este tema de casa (de pe fisa). Le Elevii notează tema.
cer sa lipeasca fisa in caiete si sa rezolve
retenţiei exercitiile.

Se fac aprecieri.
 2.Test de evaluare prin intermediul Diagramei Venn

Fie multimile

si

A) Reprezentati cele trei multimi prin diagrame Venn-Euler

Solutie:

Solutie:
Observam ca multimile de mai sus sunt definite enuntand o proprietate caracteristica elementelor
multimii, iar noi
ca sa reprezentam cele trei multimi mai intai trebuie sa aflam elementele celor trei multimi, adica
numim fiecare element al multimii:
Astfel, incepem cu multimea A

Ca sa aflam elementele pentru multimea B rezolvam inecuatia:

Deci 
Si multimea B are elementele 
Acum multimea C, rezolvam inecuatia

Astfel  .
Deci 
Acum reprezentam multimea A cu ajutorul diagramei Venn-Euler

  

Acum multimea B

 Si multimea C
 

TEST DE EVALUARE D 4
EVALUAREA INTERACTIVĂ

I.Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos: 6p

1.Atunci când conţine toate materialele realizate pe o anumită perioadă de timp, portofoliul este
de:
a) evaluare
b) progres
c) prezentare
d) apreciere
2. Metoda Frisco este asemănătoare cu metoda:
a) Pălăriilor gânditoare
b) Philips 6/6
c) Tehnica 6/3/5
d) R.A.I
3. Metoda Explozia stelară mai poartă denumirea de:
a) Starbursting
b) Jigsaw
c) Brainstorming cu întrebări critice;
d) Diagrama Ishikawa;
4. Metoda Lotus se dezvoltă pe baza a:
a) 6 idei
b) 5 idei
c) 8 idei
d) 4 idei
5. Aplicația Pălăriilor gânditoare abordează o problemă din :
a) trei perspective
b) patru perspective
c) cinci perspective
d) șase perspective
6. Identifică greșelile pălăria:
a) albă
b) galbenă
c) roșie
d) neagră

II. Stabiliţi dacă afirmaţiile de mai jos sunt adevărate sau false încercuind A/F: 4p
1. Metoda R.A.I stimulează şi dezvoltă capacitatea elevilor de a comunica prin întrebări şi
răspunsuri. A/F
2. Metoda Philips 6/6 este evidențiază cauza și efectul unor procese, evenimente, fenomene,
probleme. A/F
3. Prezentarea proiectelor se poate realiza prin metoda ,,Turul galeriei”. A/F
4. Portofoliul este un instrument de evaluare complex. A/F

Răspunsuri Test D 4

I. 1 - a, 2 – a, 3 – a, 4 – c, 5 – d, 6 - d
II. 1 – A, 2 – F, 3 – A, 4 - A