Sunteți pe pagina 1din 13

Preot Dr.

SaeIIt VrRzaru

SFANTUL APOSTOL
ANDREI

Carte publicati cu binecuvAntarea


Preafericitului Pirinte
DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

BASILICA
BUCURE$Tr -20L6
CUPRINS

NorA EorroRralA 5

PRruurrvaRrr ...,,......... 9

PARTEA INTAI

SrANrul AruuREr, UcEurc 9r Aeosrol


el MAururroRULUr

Capttor,ur, r
VIATA SFANTUTUI ANDREI IUEITTT
DE CHEMAREA LA APOSTOLAT ............ 1.7

L. Nagterea, familia, numele 1.7


2. Ucenic al SfAntului Ioan Botezitorul ....,,...,....... 2L

Caprrolul rr
CHEMAREA LA APOSTOTAT 29

1. Cel dintAi chemat 29


2. Constituirea gi lucrarea primilor cinci ucenici
ai Domnului ............... ................... 47
3. Chemarea definitivl in rAndul ucenicilor lui Iisus ... 53

Ceptrolul- III
APOSTOL AL DOMNUTUI 65

L. Chemarea la apostolat .......,..... 65

11-7
CUPRINS

2. insugirea ............
invigiturii evanghelice ... 68
3. in dialog direct cu MAntuitorul .......... ........ 79

Caprrolur rv
iruzesrneREA cu PUTEREA
gr HARUL PREOTIETAPOSTOLTCE ................................... 91
L. Inzestrarea cu puterea de a face minuni .....,...,,....,...... 91
Z.inzestrarea cu puterea de a lega
;i a dezlega picatele ...,,...,......,.. 95
3. Preolia sdvArgirii Sfintei gi Dumnezeie;tii
Euharistii ................ 100
4. Preolia rugiciunii atotbiruitoare .,,...,.,...,,.,...,,..,,...,,.,. 101

Caprrorul v
TRIMITEREA SFINTITOR APOSTOLI
rA pRopovADUrRE ,.,,.,...,.,..,..., 105

L. Destinalia universalS a Evangheliei ....... 105


2. Sfinlii Apostoli in fala poruncii de a propovidui
Evanghelia in toatl lumea .... 109

Ceprrolur. vr
PROPOVAD UIREA EVANGHELIEI
iunpocaAposrolrcA ........... . i"15
L. Preliminarii ............ . 115
2. intemeierea Bisericii din Ierusalim,
operl a Sfinlilor Apostoli ....... LL7
3. Dezvoltarea gi organizarea Bisericii din Ierusalim .... L22
4. $coala de slujitori gi misionari cregtini
de la Ierusalim .......... .................. L32

228
CUPRINS

PARTEA A DOUA

SrAurul Aposror, ArunRrr gr iuruuuEREA BrsERrcu


orru Scrln Mrc^6, (Dornocra)

Ceprror,ur, vrr
PROPOVADUIREA EVANGHETI EI
iw scrln MrcA (DoBRocEA) ....,,..... ......... L4T

L. Argumente temeiuri noutestamentare ................. I47


Ei
2. Bilangul general alpropoviduirii Evangheliei
in epoca apostolici. Legltura acestui bilan!
cu propovlduirea Evangheliei in Scilia .......,,,..,..,.,... 163
3. Lucrarea misionari a SfAntului Apostol Andrei ..... 190

CoNcr,uzrr .................... 21,9

BreLlocRAFrE sELECTIvL ,...,........ ...................... 225

229
Caprrolur r

yIATA Sn{nirur,u{ AnrD fr.Er


iNarnrg DE cHEMAREA, tA AposroLAT'

1. Na;terea, familia, numele


in cronologia apostolatului cregtin, cel care se bucurd
de prima informafie gi prezentare este StAntul Andrei, care
va primi in consecinli supranumele de ,,Cel dintAi chemat"
(la apostolat). Avem in vedere, fire;te, episodul istorisit in
Evanghelia a patra, potrivit cdreia, cel mai nerdbdltor dintre
contemporanii lui Iisus, de fapt cel mai dornic s5-L cunoascd
nemijlocit pe Acesta, a fostAndrei, unul dintre ucenicii Sf. Ioan
Botezitorul (loan 1.,36-40). Evenimentul primei intAlniri a lui
Andrei cu Iisus Hristos, descris in Evanghelia dupd loan, i-a
adus celui ce avea si devini Apostol numele de Cel dintAi che-
mat, care marcheazi primatul cronologic in ceea ce privegte
contactul personal, congtient gi nemijlocit cu persoana lui
Iisus Hristos, in raport cu ceilalli Apostoli.
Aceste prezentdri, care nu pot fi evitate intr-o monografie
asupra Sf. Apostol Andrei, nu sunt decAt preliminarii la capi-
tolul privind viafa acestuia inainte de chemarea la apostolat.
Urmeazd ca, in continuare, si revenim pe larg asupra acestei
prime intAlniri dintre MAntuitorul gi SfAntul Andrei.
SfAntul Andrei s-a ndscut, impreund cu fratele s5u Simon,
supranumit gi ,,Chefa" [Petru), in familia lui Iona, dupi cum ne

17
SFANTUL APOSTOL ANDREI

informeazi Sf. Evanghelist Ioan (L, 42) reproducAnd cuvintele


MAntuitorului cAnd l-a intAlnit prima datl pe SfAntul Petru: ,,Tu
egti Simon, fiul lui lona; tu te vei numi Chefa (ce se tAlcuiegte:
Petru)" (Ioan L,42).De fapt, in patru din cele cinci texte in care
se intAlnegte numele tatilui celor doi Apostoli, Petru gi Andrei
(loan L,42;21, L5-77), acesta este numit Ioan, provenit din gre-
cescul It ldvvrlg, forma grecizatd a ebraicului Yohanan, |oannes,
in versiuneaVulgata. Aceasti formi a numelui tatilui lui Petru
gi Andrei este suslinutd de cele mai bune izvoare ale textului
grecesc al Noului Testament: papirusurile 66 (scris in jurul
anului 200),75 (sec. al III-leaJ, Sinaiticus (manuscris din sec. al
IV-lea), Vaticanus [sec. al IV-lea). Forma Iona este suslinut5 de
manuscrise, precum: Alexandrinus [sec. al V-lea), Y [sec. IX-XJ,
unele traduceri vechi gi de manuscrise minuscule.
in aceasti monografie vom plstra forma Iona, pentru ci in
toate traducerile romAnegti, incepAnd cu cea de la 1648 (B5lgrad,
Alba-lulia) gi pAnd la versiunea din L993-1,995, este folositl
aceastd formi, dar gi pentru cd, in cea de-a cincea intrebuinlare
a acestui nume (Matei 16, L7), tatil celor doi Apostoli frapi
este Iona. Acest fapt se vede din cuvAntul MAntuitorului care-l
numegte pe Petru ,,fiul lui Iona" - Barl1na (,,bar" inseamni in
aramaicdfiu). CAnd termenul ,,bar" [fiulJ e urmat de numele tati-
lui, acesta devine,la iudei, numele de familie oficial.
Andrei, ca gi fratele sdu Simon, era originar din Betsaida,
cum aflim tot din Evanghelia Sf. Apostol loan: ,,A doua zi
voia si plece in Galileea gi a gisit pe Filip. $i i-a zis Iisus:
Urmeazi-Mi. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei
;i a lui Petru" (loan 1.,43-44).
Betsaida, nume derivat din armaicul Bet-saida insemnAnd
casa pe;tilor sau casa pescuitului, este o localitate a;ezati pe

18
SFANTUL APOSTOL ANDREI

ul lacului Ghenizaret {Marcu 6, 45), deci in Galileea, nu


de Capernaum. DupI SfAntul Marcu (8,22,26), Betsaida
considerat sat, in timp ce, dupi Sfingii Evangheligti Matei (11,
ZL),Luca [9, 10) gi Ioan (L,44), Betsaida era un orag. Betsaida
numiti,,cetatea lui Andrei 9i Petru'l dar;i a lui Filip, un alt
al Domnului (loan 7,44; L2,21). Acesta este unul dintre
de cinste ale Betsaidei, pentru c5, altfel, tofi Apostolii vor
indeosebi in ludeea gi Ierusalim, galileeni (Marcu L4,
; Luca 22, 59 ; Faptele Ap ostolilor 1,'J,'J., 2, 7).
j, in preajma cetefii Betsaida, Iisus a mers, dupi intoarcerea
nfilor Apostoli din misiunea de probi (Luca 9 , L-L}),impre-
i cu acegtia ,,intr-un loc pustiu" (Luca 9, 10), in acest loc
u, Iisus a fost urmat de multimile cdrora,,le vorbea des-
impirilia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuin!5 de
ecare ii ficea sinltogi" (Luca 9, Lt). Tot aici se va produce
minunea inmulgirii pAinilor gi pegtilor gi slturarea,,celor ca
cinci mii de blrbagi" (Luca 9, L4). Dupi sivArgirea acestei
ni, MAntuitorul i-a trimis pe ucenicii sii ,,si meargi ina-
Lui, de cealalti parte, spre Betsaida" (Marcu 6,45).in
timp, Iisus ,,s-a dus in munte si se roage" (Marcu 6,46).
drum spre Betsaida, avAnd vAntul impotrivi, ucenicii se
nuiau vAslind. Iisus a venit la ei ,,umblAnd pe mare" (Marcu
48). Vdzdndu-I, ucenicii s-au tulburat, dar Iisus le-a zis:
ndrlznifi! Eu sun$ nu vi teme!i!" (Marcu 6, 50). Suindu-Se
corabie, vAntul s-a potolit. Iar Evanghelistul spune: ,$i s-a
it la ei in corabie gi s-a potolit vAntul. $i erau peste m5sur5
uimili in sinea lor; clci nu pricepuseri nimic de la minunea
inilol deoarece inima lor era invArtogatd" (Marcu 6,5L-52).
Am istorisit aceste episoade din viafa Apostolilor care se
uc in legiturS cu Betsaida, pentru a se putea constata in

t9
SFANTUL APOSTOL ANDREI

ce mesur5 acest spaliu geografic ocupe un loc important in


procesul complex ;i de lungl durati al pregitirii ucenicilor
Domnului, pentru a putea deveni, in final, Apostoli inzestrali
cu harisma preoliei apostolice.
Numele^4n drei (gr.Avdp6aq) derivl din grecescul av6pe[4,
care inseamndvitejie, bdrbdyie. Este un nume grecesc, de;i Sf.
Apostol Andrei era iudeu, Acest nume este intAlnit in opera lui
Herodot, Plutarh, Pausanias. Acest nume, ca gi acela de Filip
sau Nicodim, a devenit foarte comun la iudei, sub influenfa
greaci, incepAnd cu secolul al ll-lea inainte de era cregtin5. in
Talmudul din Ierusalim se vorbegte de un rabin numitAndrei,
Ocupalia Sf. Apostol Andrei, inainte de a deveni ucenic al
lui Iisus, era aceea de pescar. Afirmalia se sprijini pe textul
care istorisegte chemarea oficiali la apostolat a lui Andrei gi
a lui Simon-Petru: ,,Pe cAnd umbla pe lAngi Marea Galileii, a
vdzut pe doi frafi, pe Simon ce se numegte Petru gi pe Andrei,
fratele lui, care aruncau mreaja in mare, clci erau pescari. $i
le-a zis: Venili dupl Mine gi vi voi face pescari de oameni"
(Matei 4, t8-1.9; Marcu L, L6). Pescuitul era ocupalia mul-
tora dintre locuitorii satelor gi cetdlilor a;ezate pe !5rmul
lacului Ghenizaret, numit deopotrivf,, Marea Galileei (Matei
4, LB; Ioan 6,1) sau Marea Tiberiadei, dupi numele ora;ului
Tiberiada (loan 21., L). Pescuitul era o ocupalie care se trans-
mitea adesea din tatl in fiu (Matei 4,2'L-22).
Dintre cei ce vor deveni Apostoli ai Domnului, mai prac-
ticau ocupalia de pescari, pe lAngi Andrei gi Simon-Petru,
;i Iacov ;i Ioan, fiii lui Zevedeu (Matei 4, 2t-22). in timpul
activitilii publice a MAntuitorului;i chiar dupl inviere, uceni-
cii Domnului au mai practicat meseria de pescari atunci cAnd
era necesar (Luca 5,2; Ioan 27,3).

20
SFANTUL APOSTOL ANDREI

A;ada4, Andrei gi Simon-Petru aveau o situafie bund din


punct de vedere social in momentul cAnd au fost chemafi in
rAndul ucenicilor Domnului, Faptul este important 9i trebuie
subliniat pentru a cunoagte ci ei, ca gi fiii lui Zevedeu, renunli
la aceastd situalie cert5, dAnd curs, dintr-un impuls lduntric,
chemirii pe care le-o va adresa MAntuitorul, de a veni in ceata
apropiafilor Sdi. Mai este de subliniat c5, in ceata ucenicilor
Domnului, nu au fost chemali numai acei blrbali care vor
deveni Apostoli, ci gi mulgi allii din mijlocul cirora vor fi ale;i,
la timpul potrivit, cei doisprezece (Marcu 3,1,3-1,4).

2. Ucenic al Sfdntului loan Botezdtorul

CAnd Biserica l-a numit Proroc, inainte-mergdtor gi


Botezitor; a definit lucrarea ;i rolul pe care SfAntul Ioan,
fiul lui Zaharia gi al Elisabetei (Luca L, L3),le va desfi;ura
in scurta lui existengi pimAnteascl in legituri cu venirea in
lume a Domnului nostru Iisus Hristos ;i cu inceputul activitdlii
Sale publice. SfAntul Ioan este ultimul;i cel mai mare dintre
prorocii Vechiului Testament (Luca 7,28; Matei 11, 11), pen-
tru ci numai lui i-a fost dat, nu numai sd proroceasci despre
Iisus Hristos, ci s5-l gi semnaleze prezenla in trup, spunAnd:
,,lati Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridici picatul lumii" (loan
1,,29) si: ,,Eu am vlzut gi am mlrturisit cI Acesta este Fiul
lui Dumnezeu" (loan 1, 34). Sf. Ioan Botezltorul a dobAndit
certitudinea cd in Persoana lui Iisus trebuie identificat Unsul
lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de profeli, pentru ci i s-a des-
coperit lui insugi cAnd a fost trimis si boteze cu apd: ,,Eu nu-L
cuno$team pe El, dar Cel ce m-a trimis si botez cu apd, Acela

21
Caprrolur, rv

iruznsrnnRrA cu PUTEREA
$I HARUT PREOTTET APOSTOTICE

1. Inzestrarea cu puterea de a face minuni


intre ucenicii care au venit la Iisus la inceputul activitSlii
Sale, fie in grupul primilor cinci, dintre care Cel dintAi che-
mat este Andrei (Ioan 1,,37-50J, fie in ceata celor doisprezece,
unsprezece dupi ciderea lui Iuda, gi cei ce, dupd invierea gi
inillarea Domnului, vor fi numili Apostoli (Faptele Apostolilor
1-, 2), este o foarte mare diferenfd,

Din momentulin care devin ucenici ai Domnului, pAni cAnd


vor primi pe deplin harul preoliei apostolice, cei doisprezece,
care, dupl clderea lui Iuda Iscarioteanul, vor r5mAne unspre-
zece, vor parcurge nu numai etapele de insugire a inv5lSturii
evanghelice propoviduite de Iisus Hristos, ci gi treptele mereu
mai inalte ale inzestririi lor cu puteri gi harisme care-i vor
transforma, treptat, in slujitori intdrili, neinfricafi gi congtienli
ai Evangheliei gi ai lui Iisus Hristos. inzestrarea lor deplini cu
harul apostoliei gi, deci, al preofiei apostolice, se va produce
numai dupl invierea Domnului, ,,cAnd S-a preaslivit Iisus"
(loan 1.2,16J, cAnd Apostolilor li s-a deschis mintea ca si pri-
ceapi Scripturile (Luca 24, 45);i cAnd ei vor fi in situalia de a
fi infeles toatd propovlduirea lui Iisus, cAnd nu vor mai avea
de pus nicio intrebare lui lisus [Ioan 1,6,23).

91
SFANTUL APOSTOL ANDREI

Prima treaptd spre primirea harului preoliei apostolice


de cltre cei doisprezece este indiscutabil chemarea directi gi
personali a acestora in rAndul celor mai apropiali ucenici ai
Domnului,,,pe care i-a numit apostoli, ca si fie cu El;i si-i tri-
miti si propoviduiasc5" (Marcu 3,1.4). intre cei doisprezece,
care au fost chemagi in rAndul celor doisprezece, s-a num5-
rat gi SfAntul Andrei, dupi ce, mai inainte (Marcu 1,I6-LB),
fusese chemat de Iisus insugi in rAndul ucenicilor Sii.
Odat5 cu chemarea adresati lui Petru gi Andrei, MAntui-
torul ii ingtiinleazd ci-i va ,,face pescari de oamenl" (Matei
4, L9), ceea ce echivaleazl cu fdgiduinla harului apostolic,
pentru cS,,pescari de oameni" este o metafori care trimite la
condigia de apostol.
Prima harismd pe care o primesc cei doisprezece din par-
tea lui Iisus coincide cu momentul in care acegtia sunt alegi gi
numili Apostoli. Aceasta este harisma tlmiduirii bolilor gi a
alunglrii demonilor: ,,a rAnduit pe cei doisprezece, pe care i-a
numit apostoli, ca sI fie cu El gi sd-i trimitl sI propovdduiasci,
;i sI aibd putere si vindece bolile ;i sd alunge demonii" (Marcu
3,1,4-15). Termenul 6(ouo[a (trtutere, autoritate), folosit in con-
textul de mai sus, are gi sensul de harismd, de dar special pri'
mit de sus, cu ajutorul ciruia, cei ce au intrat in posesia lui pot
sivAr;i fapte minunate, precum alungarea demonilor (Matei
70,1,; Marcu 6,7; cf. Luca 9, L; L0,9) sau timiduirea bolilor si
suferinlelor (Matei L0, L; Luca9,1; 10,9).
Este de relinut cI harisma timiduirii bolilor gi a alungS-
rii demonilor este primitd de cei doisprezece in legiturd cu
trimiterea lor la propovlduire, eveniment cu care este gi pusl
in evidenfi: ,,A chemat la Sine pe cei doisprezece gi a inceput
s5-i trimitl doi cAte doi gi le-a dat putere asupra duhurilor

92
SFANTUL APOSTOL ANDREI

necurate" (Marcu 6,7). Sf. Evanghelist Matei igi incepe peri-


copa privind trimiterea celor doisprezece la propoviduirea
de probi, precizAnd:,,ChemAnd la Sine pe cei doisprezece uce-
nici ai Sii, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate,
ca sd le scoatd gi sI timiduiasci orice boalS si orice nepu-
tinfd" (Matei L0, L; cf. Luca 9,1).
in indrumirile pe care Iisus le di ucenicilor trimigi in misi-
une de prob5, adaugS: ,,Tdmdduifi pe cei neputincio;i, invi-
ali pe cei morli, curilili pe cei leprogi, pe demoni scoatefi-i;
in dar ali luat, in dar sd da!i" (Matei 1-0, 8; cf. Luca 10, 9).
Chiar in aceasti misiune de probi s-a vidit ci puterea cu
care cei doisprezece fuseserl inzestrali in ce privegte vinde-
carea bolilor ;i alungarea demonilor s-a manifestat din plin,
binevestirea impletindu-se cu sivArgirea de minuni: ,,lar ei,
plecAnd, mergeau prin sate binevestind gi vindecAnd pretu-
tindeni" (Luca 9, 6).,,$i ie;ind, ei propovdduiau si se poci-
iasci. $i scoteau mulgi demoni gi ungeau cu untdelemn pe
mulli bolnavi ;i-i vindecau" (Marcu 6,1.2-1.3).
Vorbind despre puterea datl celor doisprezece cu pri-
lejul trimiterii lor in misiunea de probi, putere care se va
manifesta prin alungarea duhurilor necurate gi prin timidu-
irea bolilor, Sf. Ioan Guri de Aur noteazl cd cei doisprezece
au fost inzestrali cu aceste puteri, degi nu li se dlduse incl
Duhul SfAnt (cf. Ioan 7, 39).,,Atunci cum scoteau duhurile?",
se intreabl dascilul Bisericii, 9i tot el rispunde: ,,Prin porunca
;i puterea lui Iisus Hristos"z2. intr-adevir; cAti vreme Hristos
era in trup cu cei doisprezece, ace;tia puteau si primeasc5,
direct gi nemijlocit, de la invSlitorul lor toate darurile si

22
Sr. IoaNr Gun{ ns Aun, Omilie la Matei, XXXII, 3, col. 689

93
SFANTULAPOSTOLANDREI

puterile. SfAntul Duh va fi trimis Sfinlilor Apostoli in preajma


inll!5rii Domnului la ce4 spre a le fi MAngAietor 9i inlocuitor
al Domnului ,,in veac" (loan 1,4,76).
Comentatorii subliniazi pe buni dreptate ci fiind inzestrali
cu puterea pe care au primit-o de la Iisus, privind alungarea
duhurilor necurate gi darul timiduirii, cei doisprezece vor fi
socotili de cei ce primesc propoviduirea lor trimigi autorizali
ai lui lisus, Cel ce vindeca orice boali gi neputinfi 9i alunga
demonii. Cei doisprezece vor fi privili in misiunea in care au
fost trimigi ca reprezentanli autorizali ai lui Iisus Hristos.
Puterea lor era puterea lui Iisus. Propovlduirea lor era
descoperirea Evangheliei gi a lui Iisus Hristos. Degi darul vin-
decirilor gi al alungirii duhurilor necurate a fost primit de
cei doisprezece cu prilejul trimiterii lor in misiunea de probi,
acest dar nu va fi luat de la acegtia, fiindu-le atribuit pentru
totdeauna, Dar se va manifesta indeosebi in leglturi cu activi-
tatea misionarl desfhguratl de cei doisprezece,
in incheierea Evangheliei sale, SfAntul Marcu rezumS:
,,lar ei, plecAnd, au propoviduit pretutindeni gi Domnul
lucra cu ei gi intlrea cuvAntul, prin semnele care urmau"
(Marcu 16, 20). Dupi cum se constati din textul citat, pro-
povlduirea era urmatS, in mod obligatoriu, de confirmare
prin semne, adici prin minuni. Degi aceste minuni sunt
opera lui Iisus Hristos, darul facerii de minuni era inerent
preoliei apostolice, pentru ci niciun Apostol al Domnului
aflat in misiune nu va fi lipsit de aceasti harisml (Faptele
Apostolilor 3, 6i 5, L5-76; 9, 40-4'J.; 19, t2). Mai mult decAt
atat, $i alli misionari cregtini, precum diaconul Filip (Faptele
Apostolilor 8,6-7) sau ,,cei ce se risipiseri din cauza tulburd-
rii ficute pentru $tefan" {Faptele Apostolilor L1, 1'9) 9i care
94