OPTICA GEOMETRICA
i=r
Surse de lumina: naturale (soarele, licuricii, stelele, focul) si
ar-tificiale (laserul, becul, lumanarea); punctiforme (stelele) si
ex-tinse (soarele, lumanarea).
Corpuri optice: corpuri luminoase (surse de lumina) si corpuri
laminate: transparent (prin care se vad clar detaliile corpului din
spatele lui), translucid (prin care trece lumina, dar nu se vad
clar detaliile corpului din spatele lui) si opac (prin care nu trece
lumina si nu se vad clar detaliile corpului din spatele lui).
Medii optice: omogen (care are aceleasi proprietati in toate
punctele sale )si izotrop (care are aceleasi proprietati in orice
directie din spatiu).
Raza de lumina este drumul parcurs de lumina intr-un mediu
omogen si izotrop- o linie dreapta. Propagarea rectilinie a
luminii explica umbra si penumbra.In cazul surselor punctiforme
vorbim de umbra, dar in cazul celor extinse exista si penumbra.
Principiile opticii geometrice
-principul propagării rectilinii a razelor de lumină arată că, într-
un mediu transparent, omogen şi izotrop, lumina se propagă în
linie dreaptă; acest principiu introduce şi noţi-unea de fascicul
de lumină ce poate fi paralel, convergent sau divergent.
-principiul propagării independente a fasciculelor de lumină
arată că două sau mai multe fascicule de lumină care se
intersectează nu interacţionează unele cu altele, fiecare
fascicul propagându-se ca şi cum celelalte nu ar fi prezente.
-principiul reversibilităţii drumului optic arată că drumul parcurs
de rază este acelaşi indiferent de sensul în care este parcurs.
-principiul lui Fermat arată că propagarea luminii între două
puncte are loc pe drumul care corespunde timpului minim.
Lumina este o undă electromagnetica transversala
caracterizată de E si B, perpendicular intre ei si pe directia de
propagare. Senzatia de lumina e data de E- intensitatea
campului electric.
Marimi caracteristice: perioada T, frecventa ν (o caracteristica
a sursei emitatoare) si lungimea de unda λ (dependentă de
mediul de propagare, prin viteza sa). λ o =cT=c/ ν –vid
λ=vT=v/ ν mediu
Indicele de refractie n=c/v si λ o =n λ si n 21 =n 2 /n 1 =v 1 /v 2 =
λ1/ λ2
Drumul optic este produsul dintre drumul geometric si indicele
de refractie al mediului. (r) = nr
Puncte conjugate Punctul obiect este vârful fasciculului conic
de intrare în sistemul optic. Punctul imagine este vârful
fasciculului conic de ieşire din sistemul optic.
Fasciculele paraxiale sunt fascicule înguste, învecinate axului
optic şi foarte puţin înclinate faţă de acesta. ( α < 60 )
Imagini- reală se formează la intersecţia razelor reale de
lumină,
pot fi „prinse” pe un ecran, deoarece energia luminoasă trece
de fapt prin punctul imagine;-virtuală se formează la intersecţia
pre-lungirilor razelor reale de lumină, nu pot fi „prinse” pe ecran,
de-oarece nu constau dintr-o „acumulare” efectivă de energie
lumin.
Reflexia luminii este fenomenul optic care constă în
întoarcerea parţială a razei de lumină în mediul din care a venit
atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie dintre două medii
optice diferit.
Refracţia luminii este fenomenul optic care constă în schim-
barea bruscă a direcţiei de propagare a razei de lumină atunci
când aceasta traversează suprafaţa de separaţie dintre două
medii optice diferite.
Legile reflexiei/refractiei
1. Raza incidentă (SI), raza reflectată/refractata (IR) şi normala
dusă în punctul de incidenţă (NI) sunt coplanare.
2.Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie.
Pt. refractie (n 1 si n 2 ind. de refract. ) n1 sin i = n2 sin r
Deviatia la reflexie δ= π - 2i , iar la refractie δ = i – r
Reflexia şi refracţia luminii sunt două fenomene care se produc
simultan: o parte din energia transportată de unda incidentă se
întoarce în primul mediu, iar cealaltă parte pătrunde în mediul
al doilea.Excepţie face reflexia totală când lumina nu mai
pătrunde în cel de-al doilea mediu. Are loc la trecerea dintr-un
mediu mai refringent intr-unul mai putin refringent.
sin l ≥n2/n1=1/n
o
-pt. i=l r=90
se mai produce
refractie
-pt. i >l
reflexie totala
Reflexia este regulata (daca suprafata de separatie este perfect
plana) si difuza (daca suprafata de separatie este neregulata).
Corpurile: lucioase (daca reflecta regulat lumina) ; mate (daca
reflexia este difuza); opace( reflecta razele care au aceeasi
culoare cu ele si absoarb celelalte raze monocromatice). Corpul
opac alb reflecta toate razele monocromatice, iar corpul opac
negru absoarbe toate radiatiile monocromatice.
Oglinzile plane formează imagini virtuale, drepte si egale cu
obiectele, situate în spatele oglinzii, simetric faţă de aceasta.
- Daca o oglinda se roteste cu α, reflectata se va roti cu 2 α.
- Daca o oglinda se translateaza cu d, atunci reflectata se
translateaza cu 2d.
-Daca un obiect aflat in fata unei oglinzi plane se roteste cu α
atunci imaginea se va roti tot cu α, simetric fata de oglinda.
- Numarul de imagini intr-un sistem de oglinzi plane care fac
intre ele un unghi α, este N=(2π/α) -1
- deviatia unei raze in urma reflexiilor succesive pe doua oglinzi
plane care fac intre ele unghiul Ф este 2Ф.
- pentru ca un om sa se vada integral intr-o oglinda plana, inalti-
mea acesteia este jumatate din inaltimea omului si se va aseza
fata de sol la ½ din distanta ochi-picioare.
Lama cu feţe plan-paralele definită ca mediu optic
transparent, omogen şi izotrop delimitat de doi dioptrii plani,
având o grosime „e” şi indicele de refracţie „n 2 ”. Dacă o
asemenea lamă este imer-sată într-un alt mediu transparent,
omogen şi izotrop de indice de refracţie n 1 , raza emergentă va
fi deviată faţă de raza incidentă, provenită de la o sursă
luminoasă punctiformă, cu valoarea Δ.
-raza emergenta iese paralela cu raza incidenta
-distanta dintre incidenta si emergenta ∆ = [e/cos r]·sin ( i - r )
-grosimea aparenta e' = e/n = e/[n 2 /n 1 ]= e/n 21
-pt. un sir de lame alipite cu grosimile e 1 , e 2 , .. e n grosimea
’
apa-renta totala e = e 1 /n 1 +e 2 /n 2 +…e n /n n iar deplasarea
totala va fi ∆=∆ 1 +∆ 2 +...+∆ m = Σ [e k /cos r k ]·sin ( i - r k )
-inaltarea aparenta h= e(1-1/n)
-lama introdusa inaintea unei lentile apropie obiectul cu
e(1-1/n)
-lama introdusa dupa o lentila departeaza imaginea cu
e(1-1/n)
-lama introdusa in calea unui fascicul al unui disp. Young intro-
duce un drum suplimentar e(n-1)
Dispersia luminii reprezinta fenomenul de variaţie a indicelui
de refracţie al unui mediu optic cu lungimea de unda.
a) dispersie normală: n creşte cu scăderea lungimii de undă
(cea mai deviata raza este cea violeta) n~ 1/λ
b) dispersie anomală: n scade cu descreşterea lungimii de
undă (cea mai deviata este cea rosie). n~λ
Dispersia explica mersul razelor de lumina prin picaturile de
apa= curcubeu primar, adica descompunerea luminii in
ROGVAIV.
Prisma optica–un mediu dispersiv ce are unghiul de
refringen-ţă A şi indicele de refracţie n 2 iar mediul indicele n 1 .
’ ’
Relatiile prismei: n 1 sin i =n 2 sin r ; n 1 sini = n 2 sin r
r + r =A δ = i+i -A
’ ’
 Lentila convergenta C>0 divergenta C<0
- Deviatia minima δ m
corespunde condiţiei
i=i' şi r=r’ deci δm=2i-A,
'
raza refractata II este
paralela cu baza, ţinând
cont că sin i=n21 sin r
obţinem (n=n21):

x 1 – coord. obiectului, x 2 – coord. imaginii,

δ m ~ 1/ n 1 (indicele mediului in care este prisma) R 1 , R 2 – coord. centrilor de curbură ale celor
Conditia de emergenta: doi dioptrii, in modul fiind razele de curbură,
-pt. ca orice raza intrata in prisma sa iasa A≤ l n indicele refractie relativ = n lentila /n mediu ; C- convergenta
(adica r ≤l, deci r max este pt. i=0 si deci r =A )
’ ’ ’
Formula lentilelor
-pt. ca cel putin o raza intrata in prisma sa iasa A≤ 2l 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏
− = = 𝑪𝑪 = (𝒏𝒏 − 𝟏𝟏)( − ) 𝜷𝜷 = 𝟐𝟐 = 𝟐𝟐
𝒚𝒚 𝒙𝒙
(adica r ≤l, deci r min este pt. i=90 si deci r =A-l ) 𝒙𝒙𝟐𝟐 𝒙𝒙𝟏𝟏 𝒇𝒇 𝑹𝑹𝟏𝟏 𝑹𝑹𝟐𝟐 𝒚𝒚𝟏𝟏 𝒙𝒙𝟏𝟏
’ ’ ’

Prisma cu reflexie totala Cazul Convergenta depinde R 1 , R 2 de si indicele de refractie relativ,

[C]=m =δ(dioptrie); daca n mediu >n lentila convergenta schimba
-1
reflexiei totale pe ipotenuza este
folosit la periscop, iar cel al dublei semnul; C aer >C mediu
reflexii totale pe catete este folosit Daca distanta dintre obiect si imagine este fixa, atunci
la binoclu. lentila poate avea 2 pozitii pentru care se obtin imagini
Folosind sticle cu formule speci- reale, sau o pozitie unica.
ale, fenomenul reflexiei totale este utilizat la aparatele foto 1 1 1
− =
reflex monoobiectiv (SLR) pentru redresarea imaginii in vizor, x2 x1 f d=-x +x
1 2
printr-o constructie dedicata denumita pentaprisma.
Lentilele sunt medii optice transparente, omogene şi izotrope din rezolvarea sistemului se
2
delimitate de doi dioptrii sferici (sau unul sferic şi unul plan), de obtine x 1 +dx 1 +fd=0
- daca ∆= d -4df>0 se obtin
2
raze R 1 şi R 2 , având grosimea neglijabilă în raport cu acestea
şi indicele de refracţie relativ la mediul extern n. radacini reale distincte
'
Lentila subtire- grosimea f mica in comparatie cu raza de curb. x 1 ,x 1 =(-d±√∆)/2, atunci
x 2 =- x 1 si x 2 =-x 1 si din β 1 =y 1 /y=x 2 /x 1 si β 2 =y 2 /y=x 2 /x 1 rezulta
' ' ' '
2
y =y 1 y 2
- daca ∆= d -4df=0 solutie unica x 1 =x 1 = -d/2 si d min =4f
2 '

Sisteme centrate de lentile-lipite C sistem = C 1 + C 2 +..

-lentile convergente, care transformă un fascicul de raze para-
lele într-un fascicul convergent.- mai groase la mijloc decât la
margini.
-lentile divergente, care transformă un fascicul de raze
paralele într-un fascicul divergent. -mai subţiri la mijloc decât la
margini.
Elementele principale ale unei lentile sunt:
-Razele de curbură=razele sferelor din care fac parte cei doi di-
optrii; -Centrele de curbură C 1 şi C 2 = centrele sferelor din care
fac parte dioptrii; -Centrul optic = un punct situat în interiorul
len-tilei;-Axa optică principală este dreapta care trece prin
centrele de curbură si centrul optic;-Axă optică secundară =
orice dreapta care trece prin centru optic al lentilei
Focare - imagine F 2 este punctul în care se strâng razele
parale-le cu axa optică principală după ce au fost refractate de
lentila; obiect F 1 este punctul de pe axa optică a cărui imagine
se for-mează la infinit. Distanta focar- centru optic(f)= distanta
focală.
În cazul lentilelor convergente, focarele sunt reale deoarece se
găsesc la intersecţia razelor reale de lumină, iar în cazul
lentilelor divergente focarele sunt virtuale deoarece se găsesc
la intersec-ţia prelungirilor razelor reale de lumină.
Mersul razelor -O rază de lumină care porneşte de la obiect
pa-ralel cu axa optică după refracţia prin lentilă trece prin
focarul imagine; -O altă rază de lumină ce trece prin centrul
optic, nu e deviată; -O raza care vine din focarul obiect va trece
de lentila paralel cu ax. optic princ.
Imaginea reală se obţine la intersecţia razelor de lumină şi
poa-te fi prinsă pe un ecran; virtuală dacă se obţine la
intersecţia prelungirilor razelor şi nu poate fi prinsă pe un ecran.
;β=β 1 β 2
-pe acelasi ax optic C sistem = C 1 + C 2 –dC 1 C 2 (d=dist. lentile)
-afocal =sistem format din 2 lentile, la care focarul imagine al
primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de a doua
lentile. Distanta dintre lentile = suma algebrica f 1 ,f 2 , iar
marirea transversala = - f 1 /f 2.
Ex: combinatie de lentile: conv + conv; conv+ div; div + conv.
Ochiul- lentila subtire, convergenta cu distanta focala variabila
si care da imagini reale si rasturnate. Distanta cristalin- retina e
egala cu aprox.15 mm(15,5 mm), fixa. Pentru ca doua puncte
sa se vada distinct ∆y≥ 5 µm, intre 2 celule receptoare excitate
(cu diametrul de 2,5 µm) trebuie sa existe cel putin una
neexcitata. Pentru ca imaginea să fie clară, ea trebuie să se
formeze pe re-tină, prin modificarea formei cristalinului si se
numeste acomoda-re. Vederea clară se realizează între două
puncte: punctum proximum (cel mai apropiat, văzut clar cu
acomodare maximă.- d) Pp şi punctum remotum (cel mai
depărtat, văzut clar fără aco-modare.- D) – Pr; puterea de
acomodare k = 1/d – 1/D = C Pr - C Pp
La ochiul normal (emetrop) d = 25 cm, D → ∞.
La ochiul miop (d m = 3-5 cm, D m = 5m) imag. se formeaza
inain-tea retinei, se corecteaza cu ajutorul l. divergente,C on =
C om + C l
La ochiul hipermetrop(d h = 50 cm, D→∞), imaginea în spatele
retinei, se corecteaza cu ajutorul l. convergente C on =C oh + C l
Microscop obiectiv –LC, ocular LC, e=dist. dintre focare, dist.
dintre lent. Puterea optica P=tg α /y 1 =e/f ob f oc , grosisment
’
G=tgα /tgα= δP=P/4 (α -ung. sub care se vede obiectul prin
’ ’

micro, α- ung. sub care se vede obiectul cu ochiul liber)