Sunteți pe pagina 1din 3

Voința modalitate superioară

de autoreglare
Voința este procesul psihic complex de reglaj superior care constă în acțiuni de
mobilizare, și concentrare, a energiei psiho nervoase în vederea depășirii obstacolelor
și atingerilor scopurilor conștient stabilit.

Asigurînd energia necesară desfășurării activităților și mai ales concentrînd-o în


direcția unică a scopului urmărit voința este una dintre condițiile subiective cele mai
importante ale reușitei activității și a obținerii unor înalte performanțe în orce tip de
activitate
Produsul Voinței finalitatea subiectiv comportamentală a voinței este efortul
voluntar, efortul voluntar este o mobilizare de resurse fizice emoționale intelectuale
prin intermediul energiei nervoase obstacol și efortul voluntar există o anumită
concordanță care rezultă din experiența confruntării cu obstacole sau situații
asemănătoare,această experiență se pote cîștiga în mod nemijlocit prin învățare
educație imitație.
Resurse de efort voluntar nu sunt nelimitate ci depind de energia nervoasă, după etape
de efort voluntar intens și indelungat urmează momente de oboseală nu doar fizică ci
și nervoasă, din acest motiv pentru păstrarea sănătății fizice și mintale se recomandă
un echilibru între efort fizic și mintal între activitate și odihnă.
Efortul voluntar este trăit de persoană ca o stare internă de mobilizare a tuturor
resurselor în vederea depășirii obstacolelor

2.Structura și fazele actelor voluntare acțiunile voluntare pot fi simple și de scurtă


durată mai ales cînd obstacolele sunt minime, dar pot fi complexe și de lungă durată,
cînd apar multe piedici iar persoana respectivă, nu are experiență depășirii lor. În
cadrul acestor acțiuni complexă sau de durată pot fi identificate momente sau faze în
care reglajul voluntar prezintă caracteristici diferite, prima fază actualizarea motivelor
care generează anumite scopuri și orientarea preliminară spre acestea în această fază
se realizează legătura dintre motiv și scop de asemenea apare intenția de a atinge acest
scop tot în acestă fază se construește și planul mental, al rezolvării acțiunelor,
următoarea fază lupta motivelor este faza generată de apariția mai multor motive și a
mai multor scopuri, reglajul voluntar fiind acela de a alege scopurile cu adevărat
importante, următoarea fază luare deciziei aceasta presupune alegerea unui motiv, și a
unui scop, dar și amînarea sau inhibarea celorlalte asigurînduse concentrarea energiei
psihice într-o singură direcție, următoarea fază aplicarea deciziei înseamnă realizarea
efectivă a planului și a atingerea reală a scopului, in această fază intra acțiunile
deprinderile acumulate de către individ, și ultima autoreglarea este faza necesară
pentru acțiunile complexe și semnificative, și care presupune verificarea rezultatelor
obținute

Actul de voință este un act de sinteză foarte complex în care este antrenată întreaga
personalitate, memoria gîndirea sentimentele deprinderile trăsăturile de temperament
și de un caracter puternic, reflectînd raporturile multilaterale dintre fenomenele și
obiectele lumii reale omul este capabil să prevadă în perspectivă urmările acțiunilor
sale, să înțeleagă și să-și însușească legile vieții sociale sa se conducă pe baza unor
ptincipii sociale, să acționeze în conformitate cu ideile morale superioare, în acest fel
omul devine capabil să învingă dificultățile, ce stau în calea realizării scopurilor
propuse, voința constă în capacitate omului de a-și realiza scopurile pe calea unor
activități care implică învingerea unor obstacole(durere,oboseală, primejdie) , prin
mobilizarea resurselor sale morale.

Formele patologice ale voinței:

Abulia direct slăbiciunea voinței, o stare de indiferență pasivitate


Apraxia - este o dificiență de vorbire și limbaj și nedezvoltarea a efortului volitiv
Persoana nu e în stare sa-și organizeze și sa-și planifice pe plan mintal activitate
motorie
Altă categorie de manifestări neadecvate ale voinței are ca origine anumite condiții
psihologice și educative necorespunzătoare în acestă categorie pot fi incluse
negativismul încăpățînarea și sugestibilitatea, aceste manifestări pot fi adînc
înrădăcinate în particularitățile caracterului.

Calitățile pozitive ale vointei

1.Puterea voinței - intensitatea efortului, pentru realizarea învingerii obstacolelor, și


este în funcție de valoarea scopului urmărit de către subiect.

2.Perseverența - presupune realizarea efortului voluntar pe o durată mai mare de timp,


chiar în condiții nefavorabile. (partea negatică a perseverenței ar fi încăpățînarea)

3.Independența voinței, se exprimă prin tendința individului dea lua decizii în baza
prorpiilor judecăți, și asumarea responsabilității acțiunilor sale.

4.Promptitudinea voinței - este rapiditatea cu care omul acționează în situații urgente


și complexe(adaptarea celei mai bune soluții)

S-ar putea să vă placă și