UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”din SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT

ECHIPAMENTE ELECTRICE II

TRANSPORTOR CU BANDĂ

COORDONATOR
Conf. Dr. Ing. LIZETA POPESCU STUDENT
ANUL III GR.I SGR 1/1 E.M. F.R

2010-2011

1
 Temă de proiect

Echipamente Electrice II, 2011 FR

Să se dimensioneze o schemă electrică de comandă, pornire, inversare de sens, protecţie şi

semnalizare, a unui motor electric asincron de uz general, cu rotorul în scurtcircuit,
Schema electrică va realiza o pornire cu inversare de sens şi limitare a curentului de pornire,
cu cel puţin 4 semnalizări. Comanda se va face cu contactoare de c.a., comandate în c.c., iar
protecţiile vor fi cel puţin la suprasarcină, supracurenţi şi scurtcircuit. Schema de comandă va fi
alimentată în c.c. prin transformator de separare şi punte redresoare.
Se vor parcurge etapele:
a. Alegerea unei acţionări (aplicaţie practică) cu motorul ales, explicarea acesteia, bilanţul
energetic şi estimarea randamentului total;
b. Prezentarea caracteristicilor tehnice ale motorului (3 producători);
c. Desenarea Schemei Electrice Desfăşurate şi explicarea funcţionării ei;
d. Alegerea echipamentelor de forţă (contactoare, siguranţe fuzibile, relee maximale de
curent, relee termice sau protecţii electronice);
e. Alegerea echipamentelor de comandă şi semnalizare (transformatorul de separare, puntea
redresoare, siguranţele fuzibile, rezistenţele economizatoare, releul de temporizare, butoane, lămpi
de semnalizare şi conductoare de alimentare);
f. Determinarea caracteristicii de protecţie temporală şi explicarea ei;
Pentru fiecare echipament ales se va preciza metoda (relaţia) de alegere, vor fi alese 3 variante
constructive, de la 3 producători diferiţi, şi se vor prezenta caracteristicile lor tehnice (caracteristici
tehnice generale, caracteristicile specifice variantei alese, condiţiile de funcţionare, cote de gabarit).

TRANSPORTOR CU BANDĂ

Fig. 1. Acţionarea transportorului Fig 2 Schema transmisiei mecanice

..
In figura 2. este prezentată schema transmisiei mecanice
1- motor electric;2- cuplaj I;3- reductor de turaţie;4- cuplaj II;5- tambur de actionare(toba);6-
bandă transportoare

2
 Memoriu tehnic
1.Prezentarea generală a utilajului
2. Proiectarea utilajului
2.1 Dimensionarea benzii
2.2 Dimensionarea tobelor
2.3 Dimensionarea rolelor
2.4 Alegerea reductorului
2.5 Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj
3. Caracteristicile tehnice si variante constructive de motoare electrice asincrone trifazate cu
rotorul in scurtcircuit
4.Determinarea parametrilor pentru pornire a actionarilor electromecanice cu motoare asincrone
4.1. Alegerea metodei de pornire
4.2.Comanda cu inversare de sens şi protecţia unui motor asincron
4.3.Pornirea stea-triunghi a motorului pentru antrenarea unei benzi transportoare.
4.4 Variaţia curentului şi momentului la pornirea stea-triunghi 
4.5.Modul de funcţionare al schemei electrice
5. Alegerea echipamentelor de forţă
5.1.Contactoare
5.2.Releul termobimetalic
5.3 Releul maximal de curent
5.4.Siguranţe
5.5 Cabluri de alimentare
6.Alegerea echipamentelor de comandă şi semnalizare
6.1. Transformatorul
6.2,Puntea redresoare
6.3.Condensatorul de filtraj
6.4.Siguranţe fuzibile din secundarul transformatorului
6.5.Rezistenţa economizatoare
6.6.Releul de temporizare
6.7.Butoane
6.8. Lămpi de semnalizare
6.9.Cabluri de interconectare
7.Bibliografie

3
 1. Prezentarea generală a utilajului

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată

faţă de orizontală cu un unghi de 5-25 o, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucăţi. De
asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din zone orizontale,
zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.
In cazul în care sarcina trebuie să fie transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o
instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. In cazul
transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor
transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de
taluz natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15 o mai mic decât unghiul de
frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului,
datorită şocurilor.
In figura 1. este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El se
compune din banda transportoare 6 ce se înfăşoară peste tamburul de acţionare 5 .
Antrenarea tamburului(tobei) de acţionare se realizează cu ajutorul unui motor electric
asincron cu rotorul in scurtcircuit 1, cuplajele 2,4 si reductorul de turatie 3, transmiterea mişcării de
la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă şi tobă.
Determinarea puterii de acţionare a motorului poate fi făcută în două moduri:
- tehnologic: - în cazul în care se ia în considerare productivitatea transportului şi lungimea
de transport.
- tensional: - când se iau în considere tensiunile ce apar în organul flexibil de tracţiune.
2 Proiectare utilaj
2.1 Dimensionarea benzii
Lăţimea benzii B [mm] 300 400 500 650 800 1000 1200 1400 1600

Nr.straturilor de ţesătură 3-4 3-5 3-6 3-7 4-8 5-10 6-12 7-12 8-13
Tabelul 2.1-Dimensiunile benzilor
Pentru determinarea lăţimii benzii se utilizează relaţia productivităţii pentru banda plată:
Π m=150 B2 v ρψ [t/h]
unde: B - lăţimea benzii [m];
v - viteza de transport [m/s];
ρ - densitatea materialului [t/m3];
ψ - coeficient de umplere
1.Determinarea efortului tangenţial la arborele tobei motoare
102  Pt
N [daN]
v
2 Determinarea tensiunii maxime în bandă
T  N  n [daN]
3 .Determinarea tensiunii admisibile în bandă raportată la 1 cm lăţime a unui singur strat,
kp
c [daN],
m
2.2 Dimensionarea tobelor
Pentru antrenarea benzilor cauciucate se utilizează tobe de acţionare ale căror forme şi
dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi tobe de deviere ale căror forme şi dimensiuni
sunt standardizate în STAS 7540-86. . Tobele de acţionare au rolul de a pune banda în mişcare ca
urmare a frecării cu banda, iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe
tobă. Pentru a se evita alunecarea laterală a benzii cauciucate, toba se execută mai bombată spre
partea de mijloc.

4
 Fig. 3. Tobe, variante constructive.

Diametrul tobelor:
Diametrul tobei motoare:
Dm  160  a ,
Dm  80 [mm
Efortul tangenţial la arborele tobei motoare:
toba - este randamentul tobei motoare
1
toba  ,
1  wb  (2  n  1)
wb - coeficientul de rezistenţă a tobei, aleg wb = 0,04
n - un coeficient care depinde de unghiul de înfăşurare a tobei de către bandă
toba = 0,89;
N = 255 [daN].
Puterea la arborele tobei motoare se calculează cu formula:
N v
Pt  [KW]
102
Pt  1,25 [KW].
2.3 Dimensionarea rolelor
Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită frecării lor cu banda..In
figura 4.a se prezintă montajul unei role pentru susţinerea benziicauciucate, iar în figura 4.b este
prezentat montajul unei role pentru susţinerea benzii din oţel.Adoptam varianta a cu o latime de
400 mm

a) montajul unei role pentru susţinerea b) montajul unei role pentru susţinerea
benzii cauciucate benzii din oţel
Fig.4 Montajul rolelor de susţinere a benzii

2.4. Alegerea reductorului:

Se face conform relaţiei:
  D  nn
i , în care:
60  v
I – raportul de transmitere al reductorului;
D = 0,08 [m] diametrul tobei motoare;
nn = 1420 [rot/min] turaţia nominală a motorului electric;
v = 0,5 [m/s] viteza benzii transportoare.
I = 7,53
Astfel :iSTAS = 8 , red = 0,9 , şi D =0,08 [m].
Din [Antal - reductoare] se alege un reductor cilindric în două trepte.
5
 Fig. 5 Reductor cilindric cu două trepte
2.5 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj
Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile (greutatea
materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistenţele la deplasare, de rezistenţele passive
(pierderile prin frecare)şi se determină pe baza relaţiei:
Pnec=Fpv/ η1000
Fp=Si-Sd+Wa
unde:
Fp- forţa la periferia tobei de acţionare [N];
v - viteza transportorului [m/s];
Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];
Sd- forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];
Wa- rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.
Puterea motorului electric se determină din relaţia:
Pt  k
Pm  [Kw]; în care:

k – coeficient de siguranţă la pornire,se alege k = 1,1pâna la 1,25; aleg k =1.2
 - randamentul,
reductorului = 0,9.
toba = 0,89;
ηmotor=0,85
Pm  2,01 [KW].
Ţinând seama de datele nominale ale motorului se pot calcula:
1) Viteza nominală unghiulară:
n
 N  N [rad/s].
30
2) Alunecarea nominală:
n  nN
sN  s .
ns
3) Cuplul electromagnetic nominal:
PN
MN  [N·m].
N
4) Cuplul critic:
M
 K
MN
MK = ·MN [N·m].
5) Alunecarea critică a motorului:
sk = sN·(+ 2  1 )

6
 To ba

i2

i1
M o to r

1 3 4 5
2

. Fig. 6. Schema cinematică a transportorului, 1– motor, 2 – cuplaj, 3 – reductor, 4 –

toba motoare, 5 – bandă transportoare
ηtotal = ηreductor⋅ηtoba ⋅ηmotor =0,9x0,89x0,85=0,68
ηtotal =0,68
3.VARIANTE CONSTRUCTIVE DE MOTOARE ELECTRICE ASINCRONE
TRIFAZATE CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT

Prezentarea caracteristicilor tehnice si variante constructive de motoare electrice

asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit trei variante

Varianta I
SC UMEB SA Motoare asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit CT 1-
in construcţie antiexplozivă, antideflagrantă Ex – 2006
Pagina
d/de II CT4 tip ASA gab.63-315 7 / 30
Revizia
2

UZINA DE MAŞINI ELECTRICE- BUCUREŞTI

Caracteristici tehnice tip ASA gabarit 63-315

7
Tip Pn Nn In η% cosφ Ip Mp / Mmax
motor kW rot/min 400 v /In Mn /Mn J LPA Masa
[A] Kgm2 dB(A) Kg
ASA 4
100La- 0,00718
4 2,2 1420 85 0,79 5,0 2,4 2,5 68 45

Curentul
 Ip triunghi=Ipx5=4x5=20 A
Ip
 Ipstea= =11,69A
3
Dimensiuni de montaj si gabarit pentru motoarele tip ASA gabarit 63-315
Forma constructiva IM 1001
D
E F h9 GA L
nom.
Gab. A B C H K d AA AB BB BC HA AC HD
2p= tol. 2p= 2p=
2p>2 2p>2 2p>2 2p=2 2p>2 2p=2 2p>2
2 2 2
100
160 140 63 100 12 28 j6 60 8 31 M10 45 200 200 43 14 199 305 437
La
- Tipul de protectie al motoarelor este „d”pentru gab.63-71 si „d” sau „de” pentru gab. 80-
315.Intrarile de cablu sunt recomandate pentru conectarea motoarelor in instalatii fixe. La instalare,
cablurile de alimentare ale motoarelor nu vor fi solicitate la tractiune.
Notare si simbolizare
 Simbolizarea tipului motoarelor este constituita din trei grupe de litere si cifre in
urmatoarea ordine:
- grupa ASA reprezinta denumirea tipului motoarelor
- grupa dimensiunilor de gabarit
- grupa numarului de poli
 Explicitarea denumirii tipului motoarelor este urmatoarea:
A - motor asincron
S – rotor in scurtcircuit
A – antideflagrant
Exemplu de simbolizare a unui motor de tip ASA avand gabaritul 100La si 4 poli:
Motor tip ASA 100La-4
Durata normala de utilizare a motoarelor este de 10 ani

Varianta II

MA2AL MA-AL
Motoare electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit, cu randament ridicat – nivel
IE2, in constructie inchisa, cu ventilaţie exterioară
Tip Pn Nn In η% cosφ Ip Mp / Mmax
motor kW rot/min 400 v /In Mn /Mn J LPA Masa
[A] Kgm2 dB(A) Kg
AT 2,2 1450 4,6 86,4 0,8 6,5 2,2 2,4 0,00866 23,5
100L

Pentru MA2AL cutia de borne este non separabile (turnate monobloc) având intrare iesire
lateral pentru a intra cablu (presetupe perpendicular la arborele motorului).
Dimensiuni
 Diametru ax D = 28mm

8
 Distanţa centru ax la baza tălpilor H =  100mm
Distanţa dintre găurile de prindere pe aceeaşi talpă B şi
 BB = 140 şi 170mm
Distanţa dintre găurile de prindere de la o talpă la alta A = 160mm
Curentul
 Ip triunghi=Ipx6,5=4.6x6,5=27,6A
Ip
 Ipstea= =16,14A
3
Varianta III
Motor electric: ASI Helmke 2.2 KW / 4 POLI

Caracteristici tehnice tip ASI Helmke

Tip Pn Nn In η% cos Ip Mp / Mmax / J
motor kW rot/mi 400 v φ /In Mn Mn Kgm LPA Masa
2
n [A] dB(A) Kg
ASI 4,8 27
100L-
28-4 2,2 1420 77 0,82 5,5 2,2 2,4

Curentul
 Ip triunghi=Ipx5,5=4.8x6,5=26,4A
Ip
 Ipstea= =15,43A
3
A – motor asincron trifazat;
S – rotor în scurt circuit;
I – constructie închisă (capsulată).
Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă,
pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul şi o cifră care reprezintă numărul de
poli ai maşinii. De exemplu, simbolul ASI 100L-28-4 înseamnă:
ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construcţie închisă (IP 44);
100L – gabaritul 250 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este executat în lungimea
lunga(există, în general, trei lungimi pentru fiecare gabarit: S – scurtă, M – medie, L – lungă);
28 – diametrul capătului de arbore în mm;
4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism, respectiv 1420 rot/min
Motorul utilizat pentru antrenarea unei benzi transportoare este ASA 100La-4 produs
de SC UMEB SA

4.Determinarea parametrilor pentru pornire a actionarilor electromecanice cu motoare asincrone

4.1. Alegerea metodei de pornire
La alegerea metodei de pornire se tine seama de:
- puterea instalata a retelei de alimentare; se pot porni prin cuplarea directa la retea motoarele
asincrone trifazate cu puteri pâna la 5,5 kW daca reteaua de joasa tensiune a consumatorului nu este
separata prin transformatoare de reteaua furnizorului sau motoare cu puteri pâna la 10- 20% din puterea
instalata a transformatorului care separa cele doua retele.
- restrictiile impuse de buna functionare a altor consumatori cuplati la aceeasi retea de alimentare:
(tensiunea în retea sa nu scada sub 0,9U1N).
9
- frecventa pornirilor;
- restrictiile privind socul de pornire;
- tipul caracteristicii statice a masinii de lucru;
- pierderile în timpul pornirii;
- costul echipamentului utilizat pentru pornirea actionarii.
Determinarea parametrilor pentru pornire urmareste:
- determinarea cuplului de pornire dezvoltat de motor;
- calculul valorilor parametrilor care se modifica în timpul pornirii:
-tensiune, rezistenta, tensiune si frecventa;
- timpul de pornire.
4.2.Comanda cu inversare de sens şi protecţia unui motor asincron
Este prezentată schema electrică de pornire si comanda cu contactoare de c.a., comandate în
c.c, cu inversare de sens a unui motor asincron cu rotor în scurtcircuit.
Menţionăm că pornirea prin conectare directă la reţea este posibilă doar în cazul motoarelor de
mică putere.Schema electrică cuprinde două contactoare Q1 şi Q2 ce pot asigura prin inversarea a
două faze statorice ale statorului asigurând funcţionarea motorului asincron în ambele sensuri de
rotaţie. Pentru a preveni manevrele greşite schema circuitului de comandă trebuie prevăzută cu o
serie de blocaje care să împiedice acţionarea simultană a celor două contactoare (echivalentă cu
scurtcircuit la bornele reţelei).

4.3.Pornirea stea-triunghi a motorului pentru antrenarea unei benzi transportoare.

Pornirea stea-triunghi a motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit comandat cu
contactoare de c.a., comandate în c.c,iar protecţia va fi la suprasarcina,supracurenţi şi scurtcircuit.
Poate fi aplicat numai motoarelor asincrone cu toate cele 6 borne accesibile statorice (începutul şi
sfârşitul fiecărei faze).având tensiunea de fază egală cu tensiunea de linie a reţelei de alimentare.
Deoarece tensiunea de fază scade de ori la conexiunea stea, cuplul electromagnetic de
pornire scade de 3 ori faţă de cel corespunzător pornirii directe cu conexiunea triunghi, indicat în
catalog.
Metoda de pornire stea-triunghi oferă avantajul că permite reducerea tensiunii şi în timpul
funcţionării la sarcini reduse (mai mici de 1/3 din valoarea nominală), îmbunătăţindu-se astfel
factorul de putere şi randamentul.Deoarece tensiunea de fază scade de ori la conexiunea
stea,cuplul electromagnetic de pornire scade de 3 ori faţă de cel corespunzător pornirii directe cu
conexiunea triunghi, indicat în catalog.
Metoda constă în alimentarea iniţială a motorului la tensiunea de fază prin conectarea în Y a
statorului şi comutarea ulterioară pentru tensiunile de linie prin conexiunea în Δ a statorului.
Momentul comutaţiei se face când turaţia a atins cel puţin 90% din turaţia nominală.
4.4 Variaţia curentului şi momentului la pornirea stea-triunghi :

10
 Figura 10.2 Caracteristica temporală de protecţie la suprasarcină,supracurent ţi scurtcircuit a unui
motor asincron
1. Caracteristica dependentă a releului termobimetalic,
2. Caracteristica independentă a releului electromagnetic,
3. Caracteristica dependentă a siguran_ei fuzibile,
4. Caracteristica de stabilitate termică a motorului.
4.5.Modul de funcţionare al schemei electrice
Alimentarea schemei de comandă, protecţie şi control se face prin transformatorul de separare
T1 (care are rol de reducător de tensiune).
Protecţia la scurtcircuit în primar a transformatorului se face prin siguranţele fuzibile F5, F6, iar a
secundarului prin F7 şi F8; transformatorul poate fi alimentat în primar la tensiunea de fază sau linie.
Prezenţa tensiunii de alimentare este semnalizată prin lampa H1.
Transformatorul T1 are în primul rând rol de protecţie ne mai permiţând ca pantele mari de curent
sau tensiune din instalaţia de forţă să treacă în caz de avarie în instalaţia de comandă, deoarece
contactoarele sunt de curent continuu instalaţia de comandă este alimentată printr-o punte redresoare V1,
montată în secundarul transformatorului şi protejată la scurtcircuit de siguranţele fuzibile F7 şi F8 .
Condensatorul C1 are rol de filtraj; Lămpile de semnalizare H semnalizează prezenţa tensiunilor de
comandă petru sensul si pornirea in care se afla motorul la momentul dat.
Siguranţa fuzibilă F9 asigură protecţia în scurtcircuit a punţii redresoare D1 şi a schemei de comandă.
Butoanele BO este de oprire şi BP1 si BP2 de pornire sens orar(dreapta) si antiorar(stâga)
Rezistenţele economizatoare R1,2,3,4. are rolul de a limita curentul prin electromagnetul de acţionare
în poziţie închisă la o valoare de ≈10%In suficientă pentru a menţine atrasă armatura electromagnetului şi
care reduce solicitarea termică a bobinei de excitaţie La acţionarea butonului de pornire BP1 sau BP2
contactele 21-22 sau13-14 si contactul inchis al BO 13-14, bobinele contactorelor Q1,Q2,Q3,Q4 vor fi
alimentate prin închiderea contactorului de forţă si contactul Qk1,2,3,4(3-5) care este normal închis şi
şuntează rezistenţa economizatoare R3 astfel încât la acţionarea,curentul prin electromagnet este mare şi
va fi acţionarea rapidă şi sigură. După acţionarea contactoarelor de forta, contactul Qk1,2,3,4 (3-5) al
contactoarelor se deschide introducând în circuitul bobinei contactul Qk1,2,3,4 (14-16) rezistenţa
economizatoare.
Butonul BP1 acţionează contactorul Q2 (de exemplu pentru sens orar). Butonul BP2 acţionează
contactorul Q1 (de exemplu pentru sens antiorar).Primul contactor anclanşat alimentează înfăşurarea
motorului cu tensiunea reţelei i se automenţine prin contactul normal deschis propriu13-14 și prin butonul
„0”. Prin contactul normal deschis 43-44 aferent fiecărui contactor se aplică tensiunea contactorului
pentru conexiunea stea Q3. Q3 anclanşează şi conectează motorul M în conexiunea stea.
Simultan este alimentat şi releul de timp K1. Corespunzător timpului de comutare reglat, K1
deschide circuitul lui Q3 prin contactul comutator K1/17-18. Contactorul Q3 se deschide. Prin contactul
normal inchis al releului de timp K1/17-28 se închide circuitul lui Q4.
Contactorul pentru conexiunea triunghi Q4 se inchide şi aplică motorului M-conectat în conexiune
triunghi intreaga tensiune a reţelei. În acelaşi timp contactul normal închis Q4/22-21 întrerupe circuitul
lui Q3 și interblochează o nouă conectare a acestuia în timpul funcţionării motorului. Pentru comutarea de
pe un sens pe celălalt sens de rotatie trebuie acţionat butonul „0” sau direct butonul de reversare. La

11
suprasarcină declanşarea este realizată de contactul normal închis 95-96 al releului de protecţie a
motorului F2 sau blocul de protecţie electromagnetică (releu maximal de curent)F3
Oprirea voită a motorului se face de la butonul BO, iar în caz de suprasarcină acţionează
temporizat protecţia termică F2 contactele 95-96 sau releu maximal de curent F3, ce poate acţiona asupra
contactului său normal închis F3(95-96), deschizând-ul , ceea ce conduce la deconectarea motorului de la
reţea.
În caz de scurtcircuit acţionează în timpul cel mai scurt siguranţele, montate în amonte de
contactoare, întrerupând alimentarea motorului.
Protecţia la scăderea tensiunii este asigurată de însăşi bobina contactorului care dezvoltă o
forţă activă mai mică decât forţa rezistentă de îndată ce tensiunea de alimentare scade sub ≈ 70%
din valoarea nominală, astfel contactele contactorului se deschid şi deconectează motorul de la reţea

.
Fig 7 Schema de forţă inversare de sens si pornire stea-triunghi

Fig 8 Schema de comanda inversare de sens si pornire stea-triunghi

12
 5. Alegerea echipamentelor de forţă
5.1.Contactoare
Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutaţie electromecanică, acţionat altfel
decât manual (de un electromagnet la joasă tensiune), cu o singură poziţie de repaus, capabil să
stabilească, să suporte şi să întrerupă curenţi nominali şi curenţi mai mari decât cei nominali, dar care
apar în mod normal (nu curenţi de scurtcircuit). Este destinat în vederea efectuării unui mare număr de
comutaţii în sarcină (105 – 106) şi unui număr şi mai mare de comutaţii fără sarcină (107).
Contactoarele sunt aparate de comutaţie care pot realiza operaţiile de închidere, deschidere şi
comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu, de un traductor sau de operatorul
uman, la anumiţi parametri electrici prestabiliţi. Ele pot fi acţionate de un operator, prin utilizarea unui
buton de comandă montat în apropierea aparatului sau de la distanţă.
Contactoarele pot fi alese în 3 feluri:
 Prin calcul
 La recomandarea producătorului de contactoare
 Pa baza datelor de catalog
Observaţii: coeficientul de siguranţă 1,15..1,5 în funcţie de regimul de lucru(C1..C5)
P
I c  1,5  , şi din caracteristicile motorului rezultă:
kU  U  cos  

2,2  10 3
I c  1,5   7,47 A
3  380  0,79  0,85

I. Ganz KK
Montaj pe sina DIN sau prindere cu suruburi; Contacte auxiliare detasabile cu montaj lateral sau
frontal; Contactor cu acţionare magnetică tri si tetrapolară pentru comanda motoarelor. Circuitul de
comanda este alimentată în c.a şi c.c. Tensiune comanda: 24V, 48V,110V, 220V, 380V;
Contactor cu comandă în DC : DIL-K(G)4
Ubob=48V DC
Putere Pe=4Kw
Curent Ie=9A
Curent utilizat in AC=1A-22A

II. Simens
Manufacturer: SIEMENS Newark
Part Number: 35M1019 Manufacturer
Part No: 3RT10162BB41
Description
 CONTACTOR, AC-3, 4KW/400V
 Series:3RT10
 Voltage, Coil DC Nom:48V
 Poles, No. of:3
 Configuration, Contact:3PNC
 Voltage, Contact AC Max:400V
 Current, Contact AC Max:9A
 Mounting Type:DIN Rail / Panel
 IP Rating:20
 
 Length / Height,

III. Moeller
Contactor cu comandă în DC: DILOOM-G/22(48V DC)
13
 Ubob=48V
Putere Pe=4Kw
Curent Ie=9A
Putere absorbita de bobina=9,5Kw
Voi alege din STAS un contactor din clasa AC4. Acest tip de contactor se foloseşte pentru
pornirea motoarelor în scurtcircuit corespunzator regimului de lucru cu socuri si inversari de sens.
Conform STAS contactorul trebuie ales pentru curentul nominal 9 A. Contactorul este de tipul
DIL M-7+1ND/1NI(48VDC) de la firma Moeller.Puterea absorbită de bobina contactorului in
poziţia deschisă : 9,5 W

5.2.Releul termobimetalic
Releele sunt aparate de protecţie, care acţionând asupra unui aparat de comutaţie, produc
întreruperea alimentării unui consumator, la o anumită temperarură a elementului sensibil al
releului. Elementul sensibil sau senzorul este o lamelă din bimetal.Releele termobimetalice sunt
relee de curent şi se utilizează împotriva încălzirilor excesive ca urmare a funcţionării maşinilor la
suprasarcini de lungă durată mai ales pentru protecţia maşinilor electrice, se utilizează împotriva
încălzirilor excesive ca urmare a funcţionării maşinilor la suprasarcini de lungă durată .
Curentul de suprasarcină al motorului, încălzeşte mecanismul bimetalic al releului şi când
temperatura atinge valoarea maximă admisă, releul termobimetalic trebuie să acţioneze asupra unor
contacte care provoacă deconectarea motorului de la reţea. Valorile caracteristice ale curenţilor la un
bloc de relee termobimetalice sunt:
-curentul nominal In, este curentul maxim care circulă în regim de durata prin aparat şi pe baza
căruia se dimensionează căile de current;
- curentul de serviciu Is, corespunde valorii maxime a curentului reglat pentru care aparatul nu
acţionează: Is =(1,05...1,2)·In
- curentul reglat Ireg, poate fi orice curent cuprins în scara de reglaj a aparatului, I reg = (0,6÷1)Is
, domeniu în care utilizatorul trebuie să-şi încadreze curentul nominal al consumatorului.

n 2,2  10 3
I n

3  U  cos   

3  380  0,85  0,79
 4,98

Conform relaţiei de calcul curentul de serviciu al releului termic este:

Is =(1,05...1,2)·In
Is =(1,05...1,2)∙4,98=5,97A.
Conform relaţiei de calcul curentul de acţionare al releului termic este
Ireg = (0,6÷1)Is=0,9∙5,97=5,37A
I. TSA 10 COD 3670
Puterea disipata pe o faza=2,3W
Is=4,5A,6A,8A,11A
Un=600Vca
Nr. Poli=3
Frecventa de conectare=15 conectari/ora
Gradul de protectie=IP 000
Curentul nominal termic=6A, 10A, 16A, 63A
Caracteristici tehnice:
- Tensiune nominală: 660 V c.a.
- Număr de poli: 3
- Frecvenţa de conectare: 15 conectări pe ora
- Domeniu de reglaj al releelor: (0,67.1) Is
- Gradul de protecţie: IP 000
- Contacte auxiliare:
- Tensiune nominală: 500V c.a.; 220V c.c.
- Curentul nominal termic: 6A, 10A, 16A, 63A, 100A,

II. Ganz KK
Tip MH… H0-2K… T63I…

14
 direct direct direct
DIL-
ataşabile la MK2.. DIL-4…
Utilizare: KX22…
contactoarele MK4.. DIL-K18
DIL-KX132…

independent
Nu da nu
nelegat de tipul
contactorului
plaja curenţului de reglaj ( A ) 4,00…6,00 4,90…7,30

III: Releul TSA Z00, firma Moeller

In=10A
Ir=4-6 A
Un=600V
Nr.poli=3

Voi alege releul TSA ZB12-10, firma Moelle,avand In =10A, reglajul posibil este intre 4...6A
şi se va realiza în cazul nostru la 5,37A

5.3. Releu maximal de curent

Valoarea curentului la care releul acţionează este Ia şi valoarea curentului la care releul revine este
Ir, atunci factorul de revenire al acestor relee Kr =Ir/Ia ≥0,85. Cu cât factorul de revenire este mai
apropiat de unitate cu atât releul este mai sensibil.
Ia> Ip motor

Varianta I Releu maximal de curent CME420

Releele pentru curent monitorizeaza curentul minim sau maxim in instalatiile electrice. Se pot
monitoriza atat sisteme monofazate cat si sisteme trifazateReleele din seria CME420 monitorizeaza
curentul minim sau maxim precum si curentul intre doua praguri de valori in sisteme AC. Valorile
masurate sunt afisate continuu pe display. Aceste valori activeaza, daca este cazul, un releu de alarma.
Datorita posibilitatii de reglare a timpului de raspuns, pot fi luate in considerare caracteristicile specifice
ale instalatiilor (exemplu: anumite proceduri de pornire pentru anumite dispozitive, scurte variatii de
tensiune, etc.). Curentul poate fi masurat direct sau prin intermediul transformatoarelor de masura (x/5
A). Aceste relee au circuit separat de alimentare
Caracteristici produs
 Monitorizeaza curentul minim sau maxim in sisteme AC 0,1 ... 16A
 Monitorizarea curentilor mai mari prin intermediul transformatoarelor de curent de masura, x/5
A ... 999A
 Multiple functii de selectare: <I, >I sau <I/< I
 Intarziere la pornire, intarziere raspuns, intarziere la oprire
 Posibilitate reglare hysterezis
 Masurarea valorii r.m.s. (AC + DC)
 Display cu cristale lichide multifunctional

15
  LED-uri: Power ON, Alarm 1, Alarm 2
 Memorarea valorilor masurate
 Monitorizare continua
 Buton intern TEST/RESET
 Doua relee separate de alarma cu cate un contact pentru fiecare
 Operare N/C si N/O si memorarea erorilor
 Parola de protectie pentru setarea parametrilor de baza
 2 module de carcasa (36 mm)

Varianta II Releu electronic minimal sau maximal de tensiune sau curent, tip Re08

Releu electronic minimal sau maximal de tensiune sau curent, tip Re08
- supravegherea unei tensiuni sau a unui curent
- temporizare la declansare reglabila Td in intervalul (0,25 – 10)s
- prag reglabil in intervalul Ur(Ir) = (0.5 - 1)Un(In)
-variante functionale: releu MINIMAL, releu MAXIMAL pentru tensiuni tipice de 24V,110V,
250V, 400V si pentru curenti tipici de 5A, 10A, 20A, 50A, 100A
Releul RE08 masoara tensiunea(curentul) la bornele B2(-) si B1(+). La scaderea tensiunii sub
pragul reglat (pentru releul minimal) si mentinerea sub prag mai mult decat intarzierea
prescrisa(Td)releul se deschide si apoi se inchide netemporizat la cresterea tensiunii cu aproximativ
5% peste pragul reglat.Functionarea releului maximal este similara. Declansarea este temporizata cu
temporizare Td si revenirea instantanee cu o histereza de aproximativ 5 % din valoarea reglata.
Variante constructive:
- releu minimal de tensiune(curent): -controlul tensiunii (curentului) peste o valoare minima
selectabila prin constructie ,cu un prag de declansare in intervalul Ur(Ir) = (0.5 - 1)Un(In)
-releu de tensiune(curent) maximal: -controlul tensiunii (curentului) sub o valoare maxima
selectabila prin constructie,cu un prag de declansare intr-un interval Ur(Ir) = (0.5 - 1)Un(In)
Reglaje:- potentiometrul Ar/An: fixeaza pragul de declansare în limitele(0.5-1)Un(In),
A=U(prag de curent), A=I(prag de tensiune) potentiometrul Td: intarzierea la declansare, Td=(0,25 -
10)s
Semnalizari:
- LED RELEU (verde) luminos: Re08 este alimentat si tensiunea la bornele B2(-), B1(+) mai
mare decat pragul reglat (releul minimal)respectiv mai mica decat pragul reglat (releul maximal);
- LED AVARIE (rosu) luminos: tensiune la bornele B2(-), B1(+)sub respectiv peste pragul
reglat (functie de varianta).
Borne:
-B2(-), B1(+): borne pentru conectarea tensiunii de supravegheat;
- 15 - 18 contact normal deschis, 95 - 96 contact normal inchis al releului;
- A1, A2 borne alimentare 220 Vca (la cerere 48Vcc, 110Vcc)

Varianta III SEL-387 - Releu diferential si maximal de curent

Pentru protectia diferentiala de curent a transformatoarelor si barelor, una dintre solutiile
oferite de SEL se bazeaza pe releul SEL-387.
 Patru intrari trifazate de curenti care pot fi selectate pentru protectie diferentiala, maximala
si combinata ( diferential + maximal )
 Caracteristica diferentiala selectabila, cu o panta sau cu doua
 Elemente diferentiale cu actiune de franare procentuala ( caracteristica poate avea 2 pante,
fiind asemanatoare caracteristicii clasice hiperbolice )
 Blocare la armonica a doua si a cincea
16
  Elemente diferentiale fara franare care lichideaza netemporizat defectele interne de curenti
foarte mari
 Rotirea fazelor din 30 in 30 de grade
 11 elemente maximale de curent pentru fiecare intrare trifazata de curent
 Masurari diverse de curenti ( primari pe faze si de secventa, secundari de faza si de secventa,
curenti diferentiali, tensiunea bateriei de c.c., etc. )
 Ecuatii de control SELogic
 Inregistrator de evenimente programabil ( 512 evenimente )
 Osciloperturbograf de lungime programabila ( maxim 60 perioade )
 6 grupuri de reglaje independente
 6 intrari numerice programabile, 7 contacte de iesire programabile si 1 contact pentru alarma
 Optional placa de I/E suplimentara
 3 porturi EIA-232 + 1 port EIA-485
 Setabil de la panoul frontal si prin porturi seriale
 Monitorizarea intrerupatorului si a bateriei de c.c. a statiei
 Program pastrat in memoria FLASH , permitand upgradarea prin port serial

Aleg Releu electronic minimal sau maximal de tensiune sau curent, tip Re08

5.4.Siguranţe
Siguranţele sunt aparate destinate protecţiei circuitelor electrice împotriva scurtcircuitelor şi
supracurenţilor;Aceste aparate au la bază unul sau mai multe elemente fuzibile care se topesc într-un timp
scurt la depăşirea unei valori a curentului;
Curenţii nominali ai fuzibilelor sunt: 0,5 ; 2 ; 4 ; 6 ; 10 ; 16 ; 20 ; 25 A.La siguranţele de mare
putere, elementul fuzibil este realizat din bandă din argint (Ag) sau cupru (Cu);Siguranţele unipolare
cu filet (tip LF,LFi şi LS), pentru iluminat şi forţă, au fuzibilul de argint (2…100 A) introdus într-un
patron de porţelan care conţine nisip de cuarţ ca mediu de stingere.

Caracteristica temporală de protecţie a siguranţelor fuzibile ţinînd seama de dispersia

valorilor.
1.-domeniul de protecţie al siguranţelor normale.
2.-domeniul de protecţie al siguranţelor rapide.

Inf ≥ Ic
Inf este curentul nominal al siguranţei.
Ic este curentul cerut pentru consumator.
Inf ≥Ip /c
Ip este curentul de pornire al motorului (λIn);
“c” un coeficient de siguranţă: 2,5 pentru porniri uşoare (durata pornirii este de 5.…10 s)
Inf ≥ 10A
Vom alege siguranţe de 20 A

17
 Siguranta automata Moeller CLS4-B20/3 247902 1 / 40 tripolara 20 amperi ,putere de
rupere 4,5 ka ,curba de declansare C ,3 module .Marca Moeller .

Sigurante automate tripoare Siemens 5SJ63207 20A 6kA

. Pentru motorul meu am ales siguranţe Moeller – Z-SLS-B/20A (268987) la care anexăm
separatorul de sarcină pentru fuzibile Z-SLK/NEOZ/3+N (2482421).

5.5.Cabluri de alimentare
I
Secţiunea cablului poate fi aleasă după următoarea formulă: S c  j , unde jÎ(2,5¸4)·105 A/m2.
Pentru motorul de 2,2 KW, conform STAS 8778/2–80, ne trebuie un cablu de Cupru: CYY
3x1,5 (cablu de uz general, cu izolaţie şi manta de PVC), trei conductoare cu secţiunea de 3 mm2.
Alegem conductorul CYY 3x1,5 – produs de S.C. IPROEB S.A – Bistriţa Năsăud)

6.Alegerea echipamentelor de comandă şi semnalizare

6.1. Transformatorul
Tensiunea din primarul transformatorului este de 230 V. În secundarul transformatorului se
stabileşte în funcţie de locul de utilizare al motorului pentru a putea asigura protecţia utilizatorului
uman. Astfel în secundar vom avea 48 V. Pentru a stabili puterea transformatorului este necesar a se
vedea consumatorii posibili de energie. Astfel pentru schema noastră transformatorul trebuie să
asigure energie pentru contactoarele: (Q1, Q2 si Q3,Q4), releu de temporizare (K4T), si pentru 6
becuri (P1,P2, P3 P4,P5si P4).
Bilanţul puterilor pentru situaţia cu 3 becuri:
Pcalc=n1PKD+n2∙PH +n3∙PK4T
Pcal= 49,5+6∙1,5 +1∙2.6=76,6W
Pcalc= puterea de calcul
PKD=9,5w - puterea absorbita de bobina contactorului
PH =1,5w - puterea absorbita de un bec
PKT=2,6w - puterea absorbita de bobina releului de temporizare
n1 = nr. de contactoare deschise
n2 = nr. de becuri
n3 = nr. de relee de temporizare
η=82%
S=Pc/η cosφ1 = 49.6/0,82x0.63=97.2 VA
Voi alege un transformator cu S=100VA
Pentru a asigura puterea necesară consumatorilor alegem conform STAS transformatorul
TMAC100, cu următoarele elemente componente:
o Miez magnetic executat din tole în manta;
o Înfăşurare primară şi secundară;
o Piese de fixare şi strângere;
o Conectori de legătură;
18
 o Ecran de protecţie între înfăşurări.
Puterea în
Puterea maximă admisă Greuta Cote de
regim de Cote de gabarit
în regim de scurtă durată te montaj
durată (mm)
Tip 50 ms (VA) (Kg) (mm)
(VA)
TRAFO
cos cos Cos Cos
cos
= =0,3 =0,5 =0,7 L B H e b A
=0,4
1
TMAC 14
63 158 160 125 100 120 80 3,2 100 63 6
100 VA 0

6.2,Puntea redresoare
Curentul mediu redresat este I2N [A]. Tensiunea medie redresată este U2N [V].
Id ≥1, 05I2N
I1n =S/U1n ·cos  =0,37A
I2n= Sη/U2ncosφ = 1,8A
U2n = 48V
Am ales puntea 3PM05 cu urmatoarele date caracteristice:
VRM[VRRM][V] VRSM [V] Id [A] IFRM IFSM i22t [A2S] Vd[V] Vef[V]
[A] [A]
50 100 3,2 6,5 70 24 30 35
VRRM – tensiune inversă de vârf repetivă
VRSM - tensiune inversă de vârf, accidentală
Id – curentul continuu (direct)
IFRM – curentul direct de vârf repetiv
IFSM - curentul direct de supresarcină accidentală
i2t – integrala de curent
Vd – tensiunea directă
Vef – tensiunea directă medie

6.3.Condensatorul de filtraj

Condiţia impusă este ca amplitudinea fundamentală să nu depăşească 0,7V.

C = 100µF/100V
Din STAS 7675/73 se alege EG cu următoarele date caracteristice:
- toleranţa -20%.. +50%
- tg  0,15 la 100Hz şi 20oC
- tensiunea de vârf 1,1.UN [V]
6.4.Siguranţe fuzibile din secundarul transformatorului
Siguranţa fuzibilă este un aparat de conexiune şi protecţie a cărui funcţie este de a întrerupe
circuitul în care este conectată şi de a întrerupe curentul, atunci când acesta depăşeşte un anumit
timp o valoare dată, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate şi proiectate în
acest scop). Curentul nominal pe care trebuie să-l întrerupă siguranţa se calculează cu formula:Se
impune un coeficient de siguranţă de 50 % din I2N.
K5 <1,2K4<1,2K3

19
 K5 =2·I2n ·0,8262  2,97=>IF5 =2·2,97=6A
Astfel avem următoarele siguranţe:
 ISF5 – siguranţă rapidă – 6A
 ISF4 – o clasă în plus faţă de FSF9 – 10 A
 ISF53– 2 clase în plus faţă de 1,5I1N=1,5 – 16 A

6.5.Rezistenţa economizatoare
Rezistenţa economizatoare are rolul de a limita curentul prin bobinele de c.c. ale
contactoarelor şi de a limita în acest mod solicitarea lor termică. Mai întâi se calculează puterea
disipată:
PR = 0,8∙PKD = 0,8∙9,5 = 7,6 W
R = PR/I2N2 = 0,84
Se alege rezistenţa economizatoare RBC, cod 1009 de rezistenţă Rn=1 .
Caracteristici:
C Dom. val. Toleranta P[w]
od nom
RBC 1009 0,1 … 39 Ώ 5/10 9

6.6.Releul de temporizare
Aceste relee nu au rol de protecţie propiu-zis, dar sunt folosite în schemele electrice de
protecţie, acţionare şi automatizări alături de aparatele electrice de comutaţie şi protecţie.
Aceste relee determină un semnal în circuitul de ieşire după un anumit interval de timp din
momentul aplicării sau întreruperii tensiunii din circuitul lor de intrare.
Există relee de timp cu temporizare la acţionare, care determină un semnal în circuitul de
ieşire după un anumit interval de timp (reglabil) din momentul aplicării semnalului de intrare şi
relee de timp cu temporizare la revenire, care determină un semnal în circuitul de ieşire după un
anumit interval de timp din momentul întreruperii semnalului de intrare.
I. RELEU DE TIMP - CBM 405
Date tehnice:
Curent nominal pe contact 10 A
Dimensiuni 37 X 35,5 X 59 mm
Grad de protecţie IP 40
Temperatura mediului ambiant - 25º C … +55º C
Tensiunea de alimentare 12; 24; 48 V c.c. sau c.a.
Temporizare 0,5 sec … 1280 min
Eroarea de repetabilitate 2%
Deriva cu temperatura < 2% pt. o variaţie de temperatură de 30ºC
Pauza min. între două acţionări 0,1 sec
Curent nominal pe contact 10 A
II: ETR4-11-A cu codul 031882 produs de Moller

Date tehnice:
Curent nominal pe contact 3A
Dimensiuni82 X 22,5 X 103 mm
Grad de protecţie UL, CSA
Temperatura mediului ambiant - 25º C … +55º C
Tensiunea de alimentare 24… 240 V c.c. sau c.a.
20
Temporizare 0,05 sec … 100h mi
III:Releul 80 71 produs de FINDERN
Tensiunea de alimentare
240 = (24 ... 240)V C.A./C.C. (80.11, 80.21, 80.41, 80.61, 80.71)
Curentul nominal=1A
Tipul alimentarii
0 = C.A. (50/60 Hz)/C.C.
Numarul contactelor
1 = 1 contact comutator
Seria,Tipul
2 = Anclansare temporizata (DI)

Voi alege releul: ETR4-11-A cu codul 031882 produs de Moller

6.7.Butoane
Butoanele de comandă sunt aparate neautomate cu o singură poziţie de repaus, care se
utilizează în circuitele de comandă ale acţionărilor electrice Butoanele de comanda sunt acţionate
numai manual. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar,10 A)in curent alternativ ,si 1,5-2
A in curent continuu.
Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari:
- butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise .Din punct de vedere al
funcţiei îndeplinite ,exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca
cu capul mai mare,folosite ca butoane de oprire si de avarie,butoane cu chei care se pot încuia pe
poziţia dorita,împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care
luminează când dau comanda,butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi
prin tragerea sau rotire.
De obicei,butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod:
Verde sau litera I indica butonul de pornire,respectiv de punere sub tensiune a circuitului;
Roşu sau litera O indica butonul de pornire,respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului
Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.
Alegem pentru instalaţia noastră
BO (buton de oprire) – tip ciupercă – roşu M22-DP-R
BP (buton de pornire) – tip inel metalic cu gardă – verde M22-DG-X (deoarece pupitrul
unde este amplasat butonul este metalic), de la firma Moeller.

Butoane si lampi de semnalizare TRACON ELECTRIC 48 V 6 W

6.8. Lămpi de semnalizare

21
 Lampi 12 V - 48 V AC/DC verde 1 12 SVN131 de semnalizare 12 SVN132 12-48 V 1,5 w
Lămpile de semnalizare se montează pe panouri şi pupitre de comandă şi se utilizează pentru
semnalizarea luminoasă a poziţiei de funcţionare a aparatelor de comandă, pentru a indica
regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalaţia supravegheată.
Pentru acest proiect folosim lămpi de la firma Moeller:
LJL16-RD Culori diferite 48 V AC/DC 1,5 W

─ P1 – semnalizează prezenţa tensiunii de comanda – verde M22-L-G

─ P2 – semnalizează prezenţa tensiunii de comandă – verde M22-L-G
─ P3, – semnalizează prezenţa tensiunii de sens orar albastru M22-L-B
─ P4 – semnalizează prezenţa tensiunii de sens antiorarorar albastru M22-L-B
─ P5– semnalizează prezenţa tensiunii de pornire stea galben M22-L-Y
─ P6 – semnalizează prezenţa tensiunii de pornire triunghi galben M22-L-Y

6.9.Cabluri de interconectare
Folosim conductorul CYY 1x1,5 (cablu de uz general, cu izolaţie şi manta de PVC), un
conductor cu secţiunea de 1,5 mm2, Un =1kV,STAS 8778 77.

7.Bibliografie :
22
- Aparaturã modulară de comandă şi protecţie – Mőeller Electric Vol.1-6 2005
- Aparate Electrice Vol 2. – Conf.Dr.Ing.Lizeta Popescu – Universitatea Lucian Blaga 2008
- Craciunescu A., s.a. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator.
Universitatea“Politehnica”Bucuresti, 1997
- Vasielivici Al., ,,Aparate si echipamente electrice, vol II”, Ed. Mitricel Sarbu & Co, Sibiu, 1996
- Moldovan L.,,Echipamente electrice”, U.T.T., Timisoara, 1994
- www.alldatasheet.com
- www.partminer.com
- www.moeller.ro
- www.eltron.pl
- www.siemens.ro
- www.emp-slavkov.cz
- www.aps-system.ch
- www.fimet.it
- www.ecswire.com
- www.kadis.ro
- www.iproeb.ro/rom/index.html

23