Sunteți pe pagina 1din 9

Modulul 24: DERMATOLOGIE ȘI NURSING

SPECIFIC

PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A
PACIENTULUI CU AFECȚIUNI
DERMATOLOGICE

Profesor Grigore Ramona-Paula


CULEGEREA DATELOR

Circumstanțe de apariție a afecțiunilor dermatologice


• infecții virale (ex. herpes) – transmitere prin contact
direct cu leziuni sau secreții infectate;
• infecții bacteriene cutanate (ex. piodermita, impetigo,
erizipel), produse frecvent de stafilococ și streptococ;
• infecții fungice (dermatomicoze) favorizate de mediu
aerob, umed și temperaturi de 20-37 grade C;
• prezența paraziților (epizoonoze: scabia și pediculoza);
• tratamente medicamentoase (frecvente cu antibiotice)
care determină urticaria;
• consum de alimente (cum ar fi ouă, lapte, căpșuni)
care determină apariția urticariei;
• alergeni inhalați (polen, praf etc.) care determină
apariția urticariei;
• contact cu alergeni: plante, medicamente, păr de
animale, cosmetice determină dermatita de contact;
• expunerea la factori care induc sau întrețin unele
leziuni (ex. expunerea la soare, frig, vânt în cazul unui
pacient cu lupus eritematos);
• infecții TBC;
• alți factori (ex. alcoolul, fumatul, care pot agrava
psoriazisul).
Manifestări de dependență
• leziuni cutanate (macule, papule, vezicule, flictene,
ulcerații, scoame etc.) menționându-se:
­ distribuția anatomică a erupției (ex. Impetigo:
perinazal, perioral, membrele; erizipel: fața și
membrele inferioare; pitiriazis: regiunea centrală
anterioară și posterioară a toracelui și rădăcina
membrelor, mai rar fața, gâtul, ceafa; scabie:
spațiile interdigitale, articulațiile coatelor,
genunchii, regiunea axilară, ombilicală, fesieră;
urticarie: orice localizare);
­ forma, consistența, conținutul (ex. impetigo:
vezicule pe fond eritematos, care după rupere, lasă
suprafața denudată; erizipel: bule, uneori cu
conținut hemoragic; pitiriazis: macule bine
delimitate, izolate sau confluente în plăci și
placarde de culoare discret eritematoasă sau
cafenie sau albă, acoperite cu scuame furfuracee
fine, care se detașează ușor prin gratare; scabie:
șanț acarian și vezicula perlată, leziuni de grataj și
urticariene; urticarie: papule roz cu halou
eritematos, bine delimitate, pruriginoase, care pot
fi izolate în plăci.
­ data apariției;
­ modalități de debut;
­ evoluția leziunilor în timp;
­ caracterul acut, cronic sau recidivat al leziunilor;
­ tratamente anterioare.
• durere – de intensitate variabilă și localizată frecvent
în aria afectată;
• prurit – poate fi localizat (scabie, pediculoză) sau
generalizat (eczeme, dermatite):
­ exacerbat nocturn (scabie).
• leziuni de grataj (scabie, pediculoză);
• febră, frison (ex. la debutul erizipelului);
• leziuni unghiale (onicomicoză);
• paraziți adulți sau ouă (pediculoză);
• alte manifestări: greață, vărsături, cefalee, edeme etc.
STABILIREA DIAGNOSTICELOR
DE ÎNGRIJIRE
Diagnosticul dermatologic

1. Antecedentele familiale
• Dintre antecedentele familiale au importanţă:

- bolile alergice (ex. urticarie, eczeme, rinită alergică,


astm bronşic);
- bolile cu transmitere genetică (ex. psoriazis,
eczemă), bolile infecţioase (ex. tuberculoza, lepra).
2. Anamneza personală
Anamneza trebuie să releveze:

­ expunerea la noxe externe (ex. profesia, mijloace de


îngrijire, cosmetice) sau la alţi factori (animale, frig,
căldură), medicamente;
­ obişnuinţe alimentare, afecţiuni nedermatologice
(sarcina);
­ agravarea sezonieră a simptomelor afecţiunilor
cutanate;
­ istoricul bolii: data debutului afecţiunii, modul de
apariţie şi evoluţie acut sau cronic al bolii, tratamentul
efectuat până în momentul consultului;
­ simptomele prezente: prurit, arsuri, dureri.