Tema proiect

Se cere sa se proiecteze un pod de sosea peste un curs de apa .

Podul este pe grinzi din beton armat si va avea o deschidere L=14+/-0,1*n
n=nr. catalog par,,+’’
impar ,,-’’
n=11
Lpod=14-0,1*11=14-1,1=12,9 m

Podul trebuie sa asigure circulatia in interiorul localitatilor pentru un drum de categoria a III-a.
Podul este prevazut cu trotuare denivelate , cu o latime de 1m.
Podul se va dimensiona la clasa ,,E’’ de incarcare , ceea ce inseamna:

 A30 A=autoamion ; 30=masa totala a autocamionului (30 tone);

 V80 V= vehicul militar(special) ; 80=masa totala a vehiculului (80 tone).
La clasa ,,E’’ de incarcare infrastructurile podului sunt incarcate. Infrastructurile sunt alcatuite
din doua culei masive cu fata vazuta.
 Borderou

1. Calculul de predimensionare si stabilire a dimensiunilor constructive

* piese desenate : - dispozitie generala a podului ;
- sectiuni transversale .

2. Alcatuirea si calculul trotuarului

* piese desenate : - detaliu de gura de scurgere ;
- detaliu de parapet ;
- detaliu de acoperire a rostului.

3. Alcatuirea si calculul placii carosabile

* piese desenate : - plan cofraj;
- plan armare.

4. Alcatuirea si calculul grinzii principale

* piese desenate : - plan cofraj;
- plan armare.

5. Alcatuirea si calculul antretoazei centrale

* piese desenate : - plan cofraj;
- plan armare.

6. Alcatuirea si calculul infrastructurii (2 culee)

* piese desenate : - plan cofraj;
 Calculul de predimensionare si stabilire a dimensiunilor constructive

In Romania in acest moment nu se mai construiesc poduri pe grinzi din beton armat monolit ,
dar avem foarte multe poduri in exploatare.
Aproximativ 25% din numarul de poduri rutiere pe drumurile judetene sunt valizate in
aceasta solutie .
Podul este amplasat in interiorulunei localitati pe un drum de categoria a III-a , pentru aceste
conditii (clasei tehnice) trebuiesc asigurate urmatoarele elemente de gabarit (dimensionarea ce
caracterizeaza o anumita structura) :
- doua benzi de circulatie (latimea de 3,5 m fiecare) ;
- partea carosabila ,,C’’ = 2*B B=3,5 [m].
Din conditia ca , podul se afla in localitate , se executa doua trotuare cu latimea de 1m
(specific unui trafic pietonal usor, respectiv un sir de oameni pe trotuar).

-sapa de protectie a hidroizolatiei se armeaza cu plasa de Buzau cu ochiuri 10x10 pentru a

impiedica eventuala rupere si patrunderea apei in suprastructura.
  Inaltime grinda

L*( ÷ ) = L*(0,008333 ÷ 0,07142)

= 12,9*(0,08333 ÷ 0,7142) = 1,075 [m]

0,921 [m]
* Adoptam 1,075 [m]
 Alcatuirea si calculul trotuarului

Pentru consola trotuarului se considera schema statica (grinda incastrata) in inima grinzii
principale ; pentru aceasta consola vom avea o p laca incastrata elastic in axele grinzii principale si a
antretuazelor.
Calculul placii se va face pe panouri de placa delimitate de axele grinzilor principale si
antretoaze.
Calculul panoului de placa in consola pentru trotuar se face pentru panoul 3 si 4.
Panoul 1 si 2 este panoul de placa carosabila.
Calculul se face pe 1 m liniar de panou de placa a.i. incarcarile utile se vor calcula pe 1m
lungime de panou in consola.
Calculul panoului are drept scop determinarea momentelor incovoietoare si a fortei taietoare
in sectiunea de incastrare.
Pentru aceste eforturi sectionale se va dimensiona armatura de rezistenta necesara , calculul
facandu-se in urmatoarele etape:
1) Stabilirea schemei statice.
2) Stabilirea ipotezei de incarcare.
3) Calculul static al eforturilor.

AOT= aglomerari de oameni pe trotuar

AOT=500 [daN/m]
gnormat placa=gnpl=(0,18x1x1)x2500=450 [daN/m]
2500=greutatea betonului armat pentru 1m
gpl=gn pl*n=450*0,1=495 [daN/m]
n=1,1 -> coeficient de siguranta

Gnormat lisa=Gnlisa=(0,25x0,6x1)x2500=375 [daN]

Glisa= Gn lisa*n =375*1,5=562,5 [da/N]
n=1,5 -> coeficient de siguranta

Gnormatparapet =Gnp = 80 [daN]

Gp = Gn p *n =80*1,5=120 [da/N]
n=1,5 -> coeficient de siguranta

Gnormat umplutura=GnUT = (0,25x1x1,5) x 2400= 900 [daN]

GUT = GnUT *n =900*1,1=990 [da/N]
n=1,1 -> coeficient de siguranta

Gnormatparapet siguranta =Gnps= 45[ daN]

Gps= Gn ps*n =45*1,5=67.5 [da/N]
n=1,5 -> coeficient de siguranta

A30 !
V80 !
 Avem doua ipoteze de calcul :

Ipoteza 1 totalitatea incarcarilor permanente +AOT+A30

Ipoteza 2 totalitatea incarcarilor permanente +V80 (vehiculul militar incompatibil cu AOT)

Pnormat V80 =Pn V80 = = 10 [tf]

n
PV80 = P V80 *n =10*1,2=12 tf = 12000 [daN]
n=1,2 -> coeficient de siguranta

Incarcari permanente
Gt =gpl+ Glisa+ Gp + GUT + Gps= 495+562,5+120+990+67,5=2115,012 daN=21,15012 [KN]

Calculam momentul (M) si forta taietoare (T) ipoteza 1 si ipoteza 2 :

Ipoteza 1
 Ipoteza 2

Se adopta ipoteza cea mai defavorabila =>Ipoteza 2

Se cere sa se dimensioneze armatura necesara in sectiunea normala pentru preluarea efortului
de intindere din incovoiere dezvoltate la fibra exterioara a consolei de trotuar ca in figura :

Mmax Asnec <Asef

Tmax Asinec <Asief
 Aspecte teoretice :
Regulile de dimensionare a armaturii in sectiunile normale pentru placi din beton armat sunt
prevazute in stasurile si normativele de proiectare in vigoare.
Dimensionarea armaturii de rezistenta la momentul incovoietor in sectiunile normale , se face
pentru 1m liniar de placa (b=100 cm).
Schema logica dupa care se calculeaza aria de armatura necesara (Anec) este prevazuta in
indrumatorul pentru calculul si alcatuirea elementelor din beton armat .

Schema logica(schema de calcul)

Se cunosc:
 dimensiunea sectiunii din beton

 efort sectional
 caracteristici material: C20/25 (BC 25) - in normativele vechi
RC= rez. la compresiune ; RC=150 daN/ cm2 =15 KN/mm2
RA= rez. la intindere ; RA=11 daN/ cm2 =1,1 KN/mm2

*Se apreciaza acoperirea de beton cu :

a= c + = 3,2 [cm]

c=2,5 [cm]
ϕ=14 => =7[mm]

* Calculul inaltimii utile a sectiunii:

h0 =h-a=18-3,2 =14,8 [cm]
 parametru adimensional

m= = = 0,1855

ζ=1- = 0,207
  Otel
PC 52 → A1F14 =1,54cm2 PC=profil la cald
Ra= 3500 daN/cm2 =350 KN/mm2

Aa nec = ζ*b*h0 * =0,207*1000*148* = 1312,7914mm22 =13,128cm2

Aa ef =13,86 cm2 > Anec= 13,13 cm2 => avem 9F14/m

Arep =0,2*Aa ef =2,772 cm2
Arep nec= 3,14 => avem nevoie de 4F10/m

Barele efective se descompun pe 1m liniar de placa respectand conditiile constructive impuse

de normele de proiectare romanesti ; prezinta faptul ca armaturile de rezistenta se dispun la o distanta
maxima de 20 cm si o distanta minima de 7 cm .

2.1) Calculul armaturii de rezistenta .

Producerea fisurilor in sectiunea de beton de la capatul incastrat sunt preluate de armaturile

inclinate la 45° , care se vor dimensiona la forta taietoare din sectiunea respectiva (in cazul nostru in
incastrare )

Calculul se face urmarind etapele :

T=80,120 KN =8012 [daN]
1) T<3,5*b*h0 *Rt =3,75*100*14,8*11=56980
Rt =rezistenta la intindere a betonului pe cuburi
Daca T>3,5*b*h0 *Rt , ar trebui sa facem sporirea sectiunii de beton sau marirea clasei
betonului.
2) Se verifica :
T<0,75*b*h0 *Rt =0,75*100*14,8*11=12210
T<0,75*b*h0 *Rt => aria de armatura inclinata se dispune constructiv
T>0,75*b*h0 *Rt => aria de armatura inclinata se calculeaza.
T<0,75*b*h0 *Rt =12210=>8012 <12210 =>aria de armatura inclinata se dispune constructiv
Calculul armaturii necesare (daca nu s-ar dispune constructiv) :

Ai nec= 3F10 /m

Qeb = forta taietoare capabila preluata de beton si etrieri

Qi = forta taietoare capabila preluata de armatura inclinata

In mod simplificat pentru placile de pod , se admit :

Qeb= 0,75*b*h0 *Rt =0,75*100*14,8*11=12210

Qi=T-Qeb=0,8*Ra*Aai*sina(sin45°)=0,8*3500*1.3269

Aai= = = - 2,1206 (luam valoare pozitiva)

Ra= 3500 daN/cm2

=> Ai nec= 2,1206 cm2 => Ai ef= 2,35 cm2 => 3F10/m , dar vom arma constructiv !
 NOTA :
1)Orice modificare a prevedererilor prezentate in plansa se face numai cu acordul proiectantului.
2) Orice neuniformitate intre situatia dintre amplasamentul podului si prevederile prezentei planse se
aduce imediat la cunostiinta proiectului.
Armatura se dispune la fibra superioara in cazul sectiunii 1-1 pentru preluarea efortului de
intindere dat de forta taietoare din sectiune.
Aceasta armatura inclinata se poate dispune in doua plane de armare a placii.
 Planele de armare se pozitioneaza in domeniul ( ÷ )

L= deschiderea de calcul (in cazul nostru grinda incastrata a consolei trotuarului)

Distanta aceasta se masoara din sectiunea de rezemare a placii , din axa grinzii principale
pana in marginea lisei.
Pozitionarea planului inclinat de armatura se stabileste in planul median al placii.

= =0,625 [m]

= =0,3125 [m]

In normativele romanesti se prevad (referitor la dispunerea armaturilor) :

1) Barele armaturii de rezistenta se dispun la maxim 30 cm si minim 7 cm .
2) Barede armatura constructive sau de montaj se dispun la distanta de 33 cm.

EXTRAS DE ARMATURA
Lungimea pe diametru
Marca Diametru Nr. De bare asemenea Lungimea unei unei bare PC 52
(m) Ø14 Ø10 Ø8
1 14 116 2,46 285,36
2 10 52 2,46 127,92
3 8 52 1,5 78
Totalul lungimii pe diamtre 285,36 127,92 78
Masa pe metru 1,21 0,617 0,395
Masa pe diametru (Kg) 345,2856 78,9266 30,81
Masa totala (Kg) 455,02224
 Alcatuirea si calculul placii carosabile
Placa carosabila este zona de placa cuprinsa intre axele grinzii principale.

La nivelul caii pe pod actioneaza pietoni pe trotuare (AOT) si convoaie rutier sau feroviar
(rutier) clasa ,,E’’ de incarcare a podului A30 si V80 ce actioneaza pe partea carosabila.

Sectiune A-A
 Sectiune B-B

Placa carosabila este cuprinsa intre fetele bordurilor .Acest calcul pentru armatura necesara
sectiunii de beton se face pe placa delimitata de axele grinzii principale si axele antretuazelor .
Rezultatul cantitatii de armatura se va aplica pentru toate panourile de placi ( doua pentru
fiecare deschidere) ale podului.
lx =distanta dintre grinzile principale + jumatate din latimea grinzilor
lx = 4,7+0,8 = 5,5 m

Lc= Lpod – )*2 = 12,9 - 0,50 = 12,4 [m]

ly = = =6,2 [m]

1,12 [m] < 2 – panoul de placa scurta se calculeaza ca o placa scurta pentru care
armarea se va face pe doua directii ;
>2 –calculul s-ar fi facut pentru o placa lunga armata dupa o singura
directie armam latura scurta.

Principiu de calcul
1. Se stabileste ipoteza de incarcare cea mai defavorabila in functie de conditiile reale de
exploatare ale podului .
2. Se calculeaza momentul incovoietor dupa cele doua directii considerand panoul de placa
simplu rezemat pe tot conturul .
Panou simplu rezemat pe 4 laturi :

Ipoteza de incarcare se stabileste functie de compatibilitatea actiunilor in clasa de incarcare

pentru care se proiecteaza podul.
In Romania majoritatea podurilor se proiecteaza la clasa ,,E’’ de incarcare (A30 si V80 ).
La cererea expresa a beneficiarului se poate dimensiona la clase inferioare (I sau II)
 Datorita incompatibilitatii celor doua comvoaie , pentru calcul se aplica doua ipoteze de
incarcare :
 Ipoteza I – compatibila actiunilor permanente (P) + A30 ;
 Ipoteza II – compatibila actiunilor permanente (P) + V80 .
Actiunile permanente sunt compuse din greutatea sistemului rutier (calea pe pod ) , greutatea
proprie a dalei , care face parte din structura de rezistenta a podului.
Pentru fiecare din cele doua ipoteze se calculeaza momentul incovoietor dupa cele doua
directii x si y.
Pentru dimensionare se va utiliza valoarea maxima a momentului pe directia respectiva
Mmax x si Mmax y .

3.Momentele de placa calculate pentru panoul de placa simplu rezemata se va transforma in

panoul de placa incastrat elastic in inimile grinzii principale si antretoaze, deoarece acest caz ii
corespunde realitatii.
Panou de placa incastrat pe patru laturi .

Daca podul prezinta 3 deschideri , se va tine cont de continuitatea dupa axa ,,y’’.
Pentru a tine cont de continuitatea panourilor dupa ,,y’’ , momentul (M y in camp si reazem)
pentru panoul marginal si central se inmulteste cu un coeficient k=a*k0 (acesti coeficienti se iau din
tabelele din momentele in vigoare)
Valorile finale ale momentului incovoietor se obtin inmultind valorile pentru panoul izolat ,
adica incastrat elastic dupa cele 4 laturi cu coeficientul ,,k’’.
Dimensiunile panoului de placa :

= 2,75 [m]

= 0,5 [m]

= 3,1 [m]

= 0,5 m

1,12 [m] => panou de placa scurta

 Calculul eforturilor sectionale M si T
Calculul eforturilor sectionale din incarcari permanente sunt date de urmatoarele straturi:

1-imbracaminte din asfalt avand grosimea de 6 cm

2-sapa de ciment 4 cm
3-hidroizolatia 1 cm
4-sapa suport beton de ciment
5-placa carosabila 18 cm
Calculul se face tabelar considerand incarcarea permanenta fiind uniform distribuita pe
intraga suprastructura a panoului de placa .

Tabel incarcari permanente

Nr. crt Incarcari pemanente gn n gc=n*gn

1 0,06*1*1*2400 144 1,5 216
2 0,04*1*1*2400 96 1,5 144
3 0,01*1*1*1800 18 1,5 27
4 0,06*1*1*2400 144 1,5 216
5 0,18*1*1*2500 450 1,1 495
S 852 - 1098

g(densitate)

beton simplu = 2500

beton asfaltic =2400
beton armat = 2500
hidroizolatie = 1200÷1800
Mx = mx *s=mx *gc *lx * ly = 0,0977 *1098*4*6,2= 2660,41 [daN*m]

My = my *s=my *gc *lx * ly = 0,0796*1098*4*6,2= 2167,54 [daN*m]

mx =0,0977
my =0,0796

Calculul mome ntelor date din incarcarile utile

Podul se calculeaza in clasa ,, E’’ de incarcare , ceea ce inseamna (A30 ; V80 ) .

Pentru a obtine valorile maxime ale momentelor , convoaiele se vor dispune pe panoul de
placa in ipoteza cea mai defavorabila .

Linia de influenta (Li A30)

a) Calculul momentelor incovoietoare din A30 .Stabilirea incarcarii celei mai defaforabile.

Sens transversal
 Sens longitudinal

M=f*P*

M=f*P*

f=coeficient dinamic

Pentru poduri din beton se ia:

f=1,3 pentru L=5m

f=1 pentru L=45m

L= deschiderea de calcul al elementului respectiv

In cazul placilor armate pe doua directii , lungimea ,,L’’ dupa latura scurta lx =5,5=>Y=1,29

P=sarcina pe roata (Pf=fata ; Ps=spate)

mxi= coeficient sau ordonata din linia de influenta
lx ,ly = distantele rotilor pentru care facem calculul pana la exteriorul panoului pe directia respectiva
luat cel mai apropiat.
x=0,3 m x=2,2 m x=3,3 m x=5,2 m
1 2 3 4
y= 1,5 m y=1,5 m y= 1,5 m y=1,5 m

x=0,3 m x=2,2 m x=3,3 m x=5,2 m

1’ 2’ 3’ 4’
y=3,1 m y=3,1 m y=3,1 m y=3,1 m
Roata 1 = =0,2727 = =0,0545 => mx = 0,4839

my = 0,1500

Roata 2 = =0,2727 = =0,4000 => mx = 0,4839

my = 1,1000

Roata 3 = =0,2727 = =0,6000 => mx = 0,4839

my = 1,1000

Roata 4 = =0,2727 = =0,9454 => mx = 0,4839

my = 0,1500

Roata 1’ = =0,5636 = =0,0545 => mx = 1,0000

my = 0,1500

Roata 2’ = =0,5636 = =0,4000 => mx = 1,0000

my = 1,1000

Roata 3’ = =0,5636 = =0,6000 => mx 1,0000

my = 1,1000

Roata 4’ = =0,5636 = =0,9454 => mx = 1,0000

my = 0,1500

Mx = Y*P* =1,29*12000*[(4*1,0000)+(4*0,4839)] =91883,088 [daN*m]

My = Y*P* =1,29*12000*[(4*0,1500)+(4*1,1000)] =77400 [daN*m]

b) Calculul momentelor incovoietoare din V80 .Stabilirea incarcarii celei mai defaforabile.

Sens transversal
 Sens longitudinal

Roata 1 = =1 = =0,3909 => mx = 0, 2258

my = 1,0750

Roata 2 = =0,7818 = =0,3909 => mx =0,6129

my = 1,0750

Roata 3 = =0,5636 = =0,3909 => mx = ∞

my = ∞

Roata 4 = =0,3454 = =0,3909 => mx = 0,6129

my = 1,0750

Roata 1’ = =1 = =0,8818 => mx = 0, 2258

my = 0,3250

Roata 2’ = =0,7818 = =0,8818 => mx = 0,6129

my = 0,3250
Roata 3’ = =0,5636 = =0,8818 => mx = 1

my = 0,3250

Roata 4’ = =0,3454 = =0,8818 => mx = 0,6129

my = 0,3250

M= P*

M= P*

Amplasam roata 3 a vehiculului V80 in mijlocul panoului de placa ca o forta concentrata ,

ceea ce conduce la o nedeterminare statica .
Ordonata liniei de influenta are valoarea infinita.
Pentru a rezolva problema, se considera incarcarea transmisa oe roata repartizata in straturile
caii dupa planuri la 45° rezultand astfel o incarcare uniform distribuita pe suprafete reduse pentru
care coeficientii mx si my se calculeaza din tabelele 1 si 2.

S(suma straturilor)
S=6+4+1+6=17 [cm]
b1=b0+2*S=80+2*17=1,14 [m]
a1=a0+2*S=20+2*17=54 cm = 0,54 [m]

= =1,1272

= =0,1036

= =0,049

Roata 3 = =0,5636 = =0,3909 => mx = 1

my = 1,0750

Roata 3’ = =0,5636 = =0,8818 => mx = 1

my = 0,3250

Mx = P*(mx1 +mx1’+mx2 +mx2’+mx3 +mx3’+mx4 +mx4’)

Mx = P*(my1 +my1’+my2 +my2’+my3 +my3’+my4 +my4’)

Mx = 10000* = 10000*( 0, 2258+0,6129+0,6129+1+1+0, 2258+0,6129+0,6129)=49032 [daN*m]

My = 10000* = 10000*[(4*1,0750)+( 4*0,3250)]=56000 [daN*m]

Tabel centalizator
Momente Incarcari A30 V80 Ipoteza 1 Ipoteza 2
permanente
Mx [daN*m] 2660,41 91883,088 49032 94543,498 51692,41
My [daN*m] 2167,54 77400 56000 79567,54 58167,54
 Panou de placa simplu rezemata pe contur

Calculul momentului incovoietor pentru panoul de placa

incastrat elastic pe contur

In realitate , placa carosabila este incastrata elastic in grinzile inimilor principale si inimile
antretoazelor . Incastrarea elastica blocheaza rotile (dezvoltarea unui moment incovoietor dupa
directia respectiva ), deci panoul de placa simplu rezemat pe contur cu momentul incovoietor la
mijlocul deschiderii se trece la panoul de placa incastrat elastic pe contur , care prezinta mome nt in
stalp si moment in reazem.

Panou de placa incastrata elastic pe contur

 Mx max Mx R= - 0,75 * Mxmax =- 0,75 * 94543,498= - 70907,6235 [daN*m]
Mx C= 0,525 * Mx max = 0,525 * 94543,498= 49635,3364 [daN*m]

My max My R= - 0,75 * Mymax =- 0,75 * 79567,54= - 59675,55 [daN*m]

My C= 0,525 * My max =0,525 * 79567,54= 41772,9585 [daN*m]

 Dupa directia ,,x’’

 Dupa directia ,,y’’

 Se dimensioneaza armatura de re zistenta pentru panoul de placa
a=2,5 [cm]
h0 =hp -a

m=

Rc pentru C20/25 = 150 [daN/cm2 ]

 Otel PC 52 =>Ra= 3000 [daN/cm2 ]

ζ=1-

A= ζ*b*h0 *

Dupa directia ,,x’’

 In reazem
Mx r= 70907,6235 daN*m = 709,076235 [KN*m]
a=2,5 [cm]
h0 =hp -a = 18-2,5=15,5 [cm]

m= = =0,19676

Rc=150 daN/cm2

ζ=1- = 1- = 0,2212

Anecx = ζ*b*h0 * =0,2212*1000*155* =1714,3mm2 =17,143cm2

Aefx =18,09 cm2 > Anecx =17,143 cm2 => pentru Aefx =18,09 cm2 = 9F16

 In camp
Mx c= 49635,3364 daN*m = 496,3533 [KN*m]
a=2,5 [cm]
h0 =hp -a = 18-2,5=15,5 [cm]

m= = =0,1377

Rc=150 daN/cm2

ζ=1- = 1- = 0,1487
Anecx = ζ*b*h0 * =0,1487*1000*155* =1152,42mm2 =11,5242 cm2

Aefx =12,32 cm2 > Anecx =11,5242 cm2 => pentru Aefx =12,32 cm2 = 8F14

Dupa directia ,,y’’

My R= max (My ; My )
My C= max (Mx ; Mx )

 In reazem
My r= 59675,55 daN*m = 596,7555 [KN*m]
a=2,5 [cm]
h0 =hp -a = 18-2,5=15,5 [cm]

m= = =0,1655

Rc=150 daN/cm2

ζ=1- = 1- = 0,1821

Anecy = ζ*b*h0 * =0,1821*1000*155* =1411,275 mm2 =14,1128 cm2

Aefy =15,40 cm2 > Anecy =14,1128 cm2 => pentru Aefy =15,40 cm2 = 10F14

 In camp
My c= 41772,9585 daN*m = 417,7296 [KN*m]
a=2,5[ cm]
h0 =hp -a = 18-2,5=15,5 [cm]

m= = =0,1159

Rc=150 daN/cm2

ζ=1- = 1- = 0,1236

Anecy = ζ*b*h0 * =0,1236*1000*155* =957,9mm2 =9,579 cm2

Aefy =10,05 cm2 > Anecy =9,579 cm2 => pentru Aefy =10,05 cm2 = 5F16
Momentul M[daN*m] A [cm] h0[cm] n ζ A[cm2]
Mx M xr= 70907,6235 2,5 15,5 9F16 0,2212 18,09
M xc= 49635,3364 15,5 8F14 0,1487 12,32

My M y r= 137778,447 2,5 15,5 10F14 0,1821 15,40

M y c= 96444,9129 15,5 5F16 0,1236 10,05

Procentul minim de armare pentru placi este aproximativ 1%.

Aa ef = = = 13,965 cm2 .

P= *100 = *100 = 0,90% > 0,1% (verificat)

Pentru armarea placilor din beton armat se respecta prevederile constructive din STAS 10101/2-87 ,
ceea ce spune :
Distanta maxima dintre armaturile de rezistenta este de 22 cm si cea minima 7 cm.
Distanta maxima dintre armaturile constructive este de 33 cm.
Distanta dintre barele utilizate pentru preluarea momentului incovoietor in sectiunea centrala
a placii pot fi ridicate pe reazem in doua plane situate la ÷ , distantele acestea fiind masurate in
planul median al placii.

Armare sectiune transversala pe directia ,,x’’

1 PC52 9F16/m L= 10,5 [m]

2 PC52 4F16/m L= 2 [m]

3 PC52 4F16/m L=2 [m]

4 PC52 9F16/m L=10,5 [m]

Mx R => AaRnec ≤ AaRef = 1+2+3 => 17F16 / m

Mx C => AaCnec ≤ AaCef = 2+3+4 => 17F16 / m

 Armare sectiune longitudinala pe directia ,,y’’

5 PC52 10F16/m L= 6,2 m

6 PC52 5F16/m L= 6,2 m

My R => AaRnec ≤ AaRef => 10F14/m

My C => AaCnec ≤ AaCef => 5F16/m

 Calculul antretoazei

La nivelul caii pe pod actioneaza pietoni pe trotuare (AOT).

Sectiune transversala

la=deschiderea antretoazei
Incarcarile utile sunt preluate la nivelul caii pe pod de catre placa carosabila , iar incarcarile
de pe trotuar sunt preluate de catre consola trotuarului.
Transmiterea incarcarilor se face in modelul urmator :
- de la convoi prin starturile caii se transmit la placa consola → la antretoaza → grinzi principale →
aparate de reazem →infrastructura →teren de fundare .
- de la AOT → trotuar →consola trotuar → grinda principala → aparate de reazem → bancheta
cuzineti.
Antretoazele sunt grinzi din beton armat in forma de ,,T’’ (placa superioara si inima
antretoazei ) dispuse in sens transversal podului si sustin placa carosabila preluand incarcarile de la
aceasta si transmitandu- le grinzii principale.
Alcatuire constructiva !

Sectiune longitudinala

Detaliul ,,A’’

hc=( ÷ ) *L= L*(0,008333 ÷ 0,07142) = 12,9*(0,08333 ÷ 0,7142) = 1,075 [m]

0,921 [m]
ha=hGP -0,20= 1,075-0,20 =0,875 [m]
Pentru a evita concentratorii de eforturi se va proceda la racordarea talpii superioare placa
carosabila (cu vuta) ; in acest fel avandu-se unghiul drept.
Antretoaza este mai scurta decat grinda principala (in cazul nostru 20 cm)
Calculul antretoazei rezulta din calculul cantitatii de armatura necesara pentru preluarea
solicitarilor ce se dezvolta in antretoaza , avand sectiunea de beton considerata in detaliul ,,A’’.
Principiul de calcul :
Antretoaza este practic incastrata elastic in inimile grinzilor principale , in acest fel vom avea
o structura static nedeterminata , ceea ce a impune un calcul complicat in proiectarea curenta .
Din aceasta cauza se adopta o metoda aproximativa de calcul . Metoda aproximativa
considera intr-o prima etapa antretoaza simplu rezemata in axele grinzii principale.

 Etapa 1
  Etapa 2
Pentru a reveni la sistemul real se distribuie o treime din valoarea momentului maxim pe
reazem.

Cu aceste valori ale eforturilor sectionale ,,M’’ si ,,T’’ se dimensioneaza armatura de

rezistenta necesara dupa cum urmeaza :
1) Se considera schema statica simplu rezemata cu deschiderea la=5,5m;
2) Se calculeaza actiunile permanente ;
3) Se calculeaza eforturile sectionale ,,M’’ si ,,T’’ din actiuni prmanente pentru schema stat ica
simplu rezemata;
4) Se evalueaza incarcarile;
5) Calculul eforturtului sectional din incarcari utile;
6) Se calculeaza efortul sectional maxim in ipoteza cea mai defavorabila.
La aceste valori maxime ale eforturilor sectionale se dimensioneaza armatura de rezistenta necesara
la moment si forta taietoare la sectiunea centrala si de reazem.
Se inlocuieste plansa la cofraj-armare la antretoaza centrala.
Se verifica apoi conditiile constructive impuse conform normelor romanesti pentru grinzi din beton
armat.
Daca pentru o sectiune din beton impusa , calitatea de armaturaa necesara este corect dispusa
(raspunde/corespunde) normelor de proiectare, plansa poate fi transmisa pentru a putea fi executata
antretoaza.
Daca nu sunt respectate prevederile constructive se modifica fie calitatea materialului
(betonul→clasa de beton) , fie se modifica sectiunea transversala (inaltimea antretoazei) si se reia
calculul pana cand conditiile constructive sunt indeplinite.

Etapa I !
Se adopta schema statica simplu rezemata .
 Se evalueaza actiunile pe rmanente :

lc=12,4 m;
la=5,5m.

ganormat =gan =(0,2xhax2500)+2*( *0,15*0,1*1*2500)

ganormat =gan =(0,2x0,875x2500)+2*( *0,15*0,1*1*2500)= 475 [daN/m]
gac=n* gan =475*1,1=522,5 [daN/m]
n=1,1 -> coeficient de siguranta
*greutatea placii si a caii solicita antretoaza centrala de pe suprafata ,,S’’ , construita dupa plane
inclinate la 45°pornind din sectiunea de incastrare a antretoazelor (axele respective) .

,,S’’= 2*( *5,5* ) =2*( *5,5*6,2)= 34,1 [m2 ]

gcalen = gcn = 402 [daN/m]
gcc=n* gcn = 1,5*402 =603 [daN/m]
n=1,5 -> coeficient de siguranta

gplacan = gpln =450 daN/m

gplc=n* gpln = 450*1,1 =495 [daN/m]
n=1,1 -> coeficient de siguranta

Aceste incarcari se iau unniform distribuite pe toata suprafata podului .

Antretoaza centrala este solicitata de greutatea caii si greutatea placii numai pe suprafata ,,S’’.
Aceasta incarcare este o incarcare liniar distribuita a.i. vom avea:

g=(gpl+gcale )* = (495+603)* =6807,6 [daN/m2 ]

Calculul eforturilor sectionale date din greutatea permanenta pentru antretoaza.

Mg =25741,2375 [daN*m]
Tg =18720,9 [daN/m]

Mg = = =25741,2375 [daN*m]

Tg =g* =6807,6* =18720,9 [daN]

 Calculul eforturilor sectionale din incarcari utile

Incarcarile utile pentru antretoaza centrala sunt convoiele tip de calcul pentru clasa ,,E’’ de
incarcare compusa din A30 si V80.

Calculul in sens longitudinal

Se calculeaza eforturile sectionale ,,M’’ si ,,T’’ in antretoaza centrala produse de convoaiele
de calcul tip .
Calculul se desfasoara in doua etape :
Etapa 1!
Calcul in sens longitudinal la care se calculeaza reactunile ce se dezvolta in antretoaza
centrala prin incarcarea podului in sens longitudinal cu convoiul de calcul se vor obtine reactiunile
,,RA30 ’’ si ,,RV80 ’’, calculate cu ajutorul liniei de influenta a reactiunii in antretoaza centrala.
1. Calculul reactiunii din A30 .

ξ=0,5* =0,5* =0,5*0,411= 0,2055

la=5,5 m

lb= = = 6,2 m

Pentru a obtine sectiunea maxima din convoiul A30 , se va dispune pe pod in sens longitudinal
in pozitia cea mai defavorabila.
Ipoteza 1 → cu o roata in dreptul antretoazei centrale
Ipoteza 2 → cat mai multe roti sa calce linia de influenta (P spate 1 sa fie in dreptul antretoazei centrale)

Linia de influenta a reactiunii din A30 .

Reactiunea din A30 o vom calcula cu formula urmatoare:

RA30 = ψ* *rsi+Pf*rf) =
Ψ=coeficient dinamic ce se calculeaza in functie de deschidere a antretoazei centrale
la=5m→ ψ=1,3
la=4,5m→ ψ=1
la=5,5 m → ψ=1,6

RA30 = ψ* *rsi+Pf*rf) =1,6 *(12000*1+12000*0,7419+6000*0,0323) = 33754,56 [daN]

Linia de influenta a reactiunii din V80 .
 RV80 =ψ* P*r1 )=

RV80 =ψ* P*r1 )=1*20000*(0,6129+0,8065+1+0,8065) =64518 [daN]

Ψ=1

Etapa 2!
In acesta etapa antretoaza centrala se incarca cu reactiunile calculate in ,,etapa 1’’ (reactiuni
calculate in sens longitudinal al podului).
Reactiunile se dispun pe antretoaza a.i. sa putem calcula ,,M’’(momentul incovoietor maxim)
si ,,T’’( forta taietoare maxima) din A30 si V80 .

A30

MA30 = A30 *mi =

MA30 = A30 *mi=33754,56 * (2,75+0,15+1,1+1,1) =172148,256 [daN*m]

OBSERVATIE !
La podurile de sosea a unui convoi A30 ,incarca o banda de circulatie , iar in cazul cand podul
are doua benzi ,,Li’’ se va incarca cu doua siruri de camioane la o distanta de 10 m intre caroserii.
La podurile de sosea cu doua benzi de circulatie podul se va incarca cu un singur convoi V80 ,
cu un singur sir de V80 la o distanta de 80 m intre convoi.
 TA30 = A30 *ri

TA30 = A30 *ri =33754,56 * (1+0,6545+0,4545+0,1090) =74867,61408 [daN]

MA30 =172148,256 [daN*m]
TA30 =74867,61408 [daN]

MV80 = V80 *mi =

MV80 = V80 *mi=64518* (1,4+0,5090+0,5090) =156004,524 [daN*m]

 TV80 = V80 *ri

TV80 = V80 *ri =64518* (1+0,5090) =97357,662 [daN]

MV80 =156004,524 [daN*m]
TV80 =97357,662 [daN]

Tabel centralizator
Actiuni / Actiuni Ipote za 1 Ipote za 2
eforturi permanente A30 V80 Actiuni perm. +A30 Actiuni perm. +V80
sectionale
M 25741,2375 172148,256 156004,524 197889,4935 181745,7615
T 18720,9 74867,61408 97357,662 93588,5140 116078,5621
 Repartitia solicitarilor in camp si reazem
Etapa II !

Mc= Mmax = 197889,4935 [daN*m]

Mr= 65963,1645 [daN*m]
Tmax =116078,5621 [daN]

Caracteristicile geometrice ale antretoazei centrale :

1) Calculul latimii active de placa.
- se calculeaza conform anexei D. Din STAS 10111/2-87.
Sub actiuneaincarcarilor exterioare suprastructura pe grinzi se deformeaza dezvoltand efortul
de compresiune in placa si efortul de intindere in placa inferioara.
Eforturile de compresiune nu sunt constante pe toata latimea placii ce- i revine antretoazei
centrale.
Eforturile de compresiune ,,σ’’ au o valoare constanta pe toata latimea inimii antretoazei si
variaza liniar pana la o valoare minima la marginea placii aferente antretoazei respective.
In calcule nu se poate utiliza latimea reala de placa aferenta antretoazei respective egala cu
D=b1 +b+b1 = 6,1+0,2+6,1=12,4 [m]
 Pentru ca ,,σ’’ variaza liniar , latimea de calcul a placii este egala cu latimea activa , care se va
considera o latime de placa mai mica decat cea reala pentru care eforturile de compresiune ,,σ’’au
valori maxime si constante.

Latimea activa de placa are valori diferite in lungul antretoazei , avand o valoare mai mare in
camp si o valore mai mica pe reazem.

ba1 r=valoarea din reazem

ba1 c=valoarea din camp
OBSERVATIE !
O latime de calcul a placii bap r < bap c.

1) Calculul latimii active de placa pe reazemul antretoazei .

ba1 r=mr*b1 =1,1090*6,1=6,7654 [m]

mr → se calculeaza in functie de raportul : = = 3,05

b1 = = = 6,1 [m]

Daca: < 0,7 → coeficientul mr se calculeaza prin interpolare (tabel pag. 49)

> 0,7 → latimea activa a antretoazei centrale se calculeaza cu formula :

ba1 r=0,13*li =lca*0,13=6,1*0,13=0,793 m

ba pr=ba1 r +b+ba1 r=0,793+0,2+0,793=1,786 m
2) Calculul latimii active de placa
- sectiunea activa de placa

>0,7 → ba 1c = 0,173*lca =0,173*6,1= 1,0553 m

ba pc = ba 1c + b + ba 1c = 2* ba 1c *b =2*1,0553+0,2=2,3106 m

Dimensionarea armaturii de rezistenta

Dimensionarea in sectiunea centrala a antretoazei
a=2,5 cm
h0 =hp -a = 18-2,5=15,5 cm

 In reazem

m= = =0,102

Rc pentru C20/25 = 150 daN/cm2

ζ=1- =1- = 0,107

 Otel PC 52 =>Ra= 3000 daN/cm2
ef
Aa = ζ*b*h0 * = 0,107*1786*155* = 1481,0405 mm2 =14,8104 cm2
ef
Aa = 14,8104 cm2 < Aanec= 15,24 cm2 → Aanec= 6F18 / m

 In camp

m= = =0,2377

ζ=1- =1- =0,275

ef
Aa = ζ*b*h0 * = 0,275*2310*155* = 4923,1875mm2 =49,2318 cm2
ef
Aa = 49,2318 cm2 < Aanec= 50,24 cm2 → Aanec= 16F20 / m