Sunteți pe pagina 1din 39

INTRODUCERE

Problematica ce urmează a fi cercetată. Într-o economie modernă,


imperativele ascensiunii se fundamentează pe liberalizarea relaţiilor de piaţă,
inclusiv dezvoltarea climatului investiţional şi promovarea comerţului exterior.
Totodată, agenţii economici sunt mereu puşi în dilema soluţionării unei probleme
complexe legate de găsirea unei surse sigure de finanţare. Pentru întreprinderile
mari, c-o imagine fortificată pe piaţă, apelarea la credite bancare cu dobânzi
acceptabile , reprezintă o soluţie viabilă pentru finanţarea investiţiilor destinate
renovării şi amplificării procesului de producţie. În cazul întreprinderilor mici şi
mijlocii, accesul la credite de lungă durată este restricţionat de lipsa unei asigurări
financiare suficiente, impediment ce poate fi depăşit prin utilizarea leasingului ca
instrument de finanţare şi ca factor principal în renovaţia şi modernizarea
capitalului fix.
În acest context, sunt foarte evidente scopul şi problematica studiului:
analiza conceptului şi nivelului de dezvoltare a leasingului în Republica Moldova
şi perfecţionarea aportului acestei surse în finanţarea investiţiilor.
Pentru realizarea scopului propus, vom urmări în calitate de obiective:
 sistematizarea abordărilor conceptuale privind investiţiile şi leasingul, precum
şi analiza direcţiilor de utilizare a leasingului;
 reliefarea beneficiilor şi limitelor pe care le prezintă leasingul;
 studierea dinamicii pieţei de leasing autohtone şi identificarea aspectelor
economico-financiare ale leasingului prin prisma activităţii companiilor de
leasing;
 determinarea direcţiilor de perfecţionare a activităţii de finanţare prin leasing
financiar în scopul sporirii eficienţei investiţionale.
Actualitatea şi importanţa temei. Experienţa statelor cu diferite nivele de
dezvoltare, reliefează vădit faptul că operaţiunile de leasing constituie o sursă
importantă de finanţare a companiilor, ce permite depăşirea impedimentelor
determinate de un mediu antreprenorial insuficient de favorabil, în care finanţările

3
sunt limitate, costisitoare şi foarte birocratice. Leasingul permite obţinerea facilă a
drepturilor de folosinţă asupra unor maşini, utilaje, echipamente tehnologice, a
căror utilizare eficientă conduce la creşterea productivităţii companiei.
În ţările Europei Centrale şi de Est, leasingul reprezintă o oportunitate de
modernizare a utilajului, confirmându-şi rentabilitatea, fiind comod în aplicare şi
manifestă avantaje certe, comparativ cu alte surse de finanţare, inclusiv cu creditul
bancar. În ultima perioadă, în aceste state, leasingul a asigurat până la un sfert din
investiţiile totale în capitalul fix.
În Republica Moldova, finanţarea activităţii investiţionale se poate amplifica
prin facilitarea accesului agenţilor economici la metode moderne de finanţare,
inclusiv la leasing. Amortizarea fizică şi morală a activelor imobilizate şi lipsa
surselor proprii de finanţare pentru modernizarea şi reutilarea procesului
tehnologic constituie premisele suficiente ale multiplicării tranzacţiilor de leasing.
Astfel, actualitatea temei se manifestă prin studierea pieţei leasingului autohton,
în vederea sintetizării ponderei acestuia în finanţarea activităţii investiţionale şi
utilizării mai active a leasingului în calitate de sursă de finanţare.
Rolul fenomenului supus cercetării. Pornind de la idea că nu proprietatea
asupra mijloacelor fixe, ci utilizarea lor efectivă este aceea care aduce profit,
leasingul, prin trăsăturile şi funcţiile sale, oferă beneficiarilor bunul necesar, fără a le
scădea brusc lichidităţile, oferă siguranţă şi un pachet complex de servicii speciale
(întreţinere, service, asigurare). El asigură o finanţare care protejează venitul din
vânzări şi degrevează întreprinderea de riscul de lichiditate. În condiţiile în care
leasingul în Republica Moldova nu înregistrează încă ascensiuni vertiginoase, ar fi
binevenită studierea amplă a fenomenului, prin prisma reliefării impactului pozitiv al
acestuia asupra procesului investiţional, în scopul dezvoltării pieţei autohtone a
serviciilor de leasing.

4
Capitolul I. FUNDAMENTĂRI TEORETICE PRIVIND UTILIZAREA
LEASINGULUI CA SURSĂ DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

1.1. Delimitări conceptuale privind investiţiile şi sursele lor de finanţare

În cadrul unei societăţi de piaţă în evoluţie rapidă, neliniştită şi preocupată să


se schimbe ea însăşi mai repede şi mai profund chiar decât se modifică deja, în
mod spontan şi anarhic, forţele sociale şi productive din sânul ei, se pare că funcţia
investiţiilor în calitate de promotor al dezvoltării economice se amplifică. Punerea
în practică a unui nou model de dezvoltare care să răspundă criteriilor de
sustenabilitate, impune o abordare integrată şi holistă a conceptului de investiţii,
care e departe de-a avea o definire unitară.
Investiţiile, pot şi este necesar de-a fi analizate în strânsă legătură cu
procesul dezvoltării şi creşterii economice. Într-un volum şi o structură
corespunzătoare, investiţiile asigură înlocuirea şi modernizarea tehnicii şi
tehnologiilor, sporirea producţiei şi ofertei de bunuri, îmbunătăţirea calităţii şi
competivităţii acestora, crearea de noi locuri de muncă şi nu în cele din urmă,
creşterea calităţii vieţii1.
În general, în literatura de specialitate dedicată aspectelor financiare ale
funcţionării economiei, noţiunea de investiţii a fost şi este interpretată diferit şi
utilizată cu mai multe sensuri. Acest concept este tratat fie destul de îngust şi
contradictoriu, fie atribuindu-i-se semnificaţii destul de ample şi expansive.
Într-o accepţiune largă, investiţiile sunt privite ca “ plasarea unor sume de
bani în domeniul economic, socio-cultural, administrativ, militar etc., cu scopul de
a asigura baza tehnico-materială şi forţa de muncă necesară desfăşurării şi lărgirii
activităţii acestora”2.

1
CARAGANCIU, A., CLICHICI, D., CINIC, L. Investiţii Internaţionale. Iaşi: PIM, 2008. 343 p.
ISBN: 978-606-520-181-1., pag.11.
5
Tot în sens larg se pot reliefa şi alte definiţii. Astfel: “investiţia reprezintă
renunţarea la sursele băneşti lichide contra speranţelor unor resurse viitoare etalate
în timp”3 sau “adaosul curent la valoarea echipamentului de producţie care a
rezultat din activitatea de producţie a perioadei respective”4.
Tratarea conceptului de investiţie cu sensul său îngust este frecventă în
planul teoriei şi, cu atât mai mult, al practicii economice. Astfel, în sens restrâns,
investiţiile pot fi definite ca „totalitatea cheltuielilor efectuate cu scopul creării,
achiziţionării de noi fonduri fixe, perfecţionării sau reconstruirii fondurilor fixe
existente, pentru o lungă perioadă de timp.
Odată cu accelerarea globalizării economice, necesitatea finanţării în cadrul
companiilor a crescut de asemenea în ritmuri rapide. Întreprinderile dispun de
diverse posibilităţi şi moduri inovatoare de-a acumula mijloace temporar libere
pentru realizarea scopurilor investiţionale. Alegerea unei structuri de finanţare a
investiţiilor reprezintă efectul unei decizii fundamentale de politică financiară
condiţionând echilibrul pe termen lung al companiei.
Orice afacere , indiferent cât de mare și de complexă ar fi, este finanțată în
cele din urmă, de un amestec de bani împrumutaţi (datorii) și fondurile
proprietarilor (capital propriu). Perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de
selectare a mijloacelor de finanţare adecvate nevoilor entităţii pun în legătură patru
tipuri de resurse financiare5:
1) Autofinanţarea întreprinderii;
2) Finanţarea externă prin participarea la capitalul propriu al întreprinderii;

2
Mică enciclopedie de finanţe, monedă, asigurări. Bucureşti: Universitară,Vol. II, 2006. 599 p.
ISBN: 978-973-749-087-2.
3
AFTALION, F. Théorie financière  de l'entreprise. Paris: P.U.F., 1974. 476 p. ISBN: 6-34543-
9888-198.
4
KEYNES, Y.M. Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor. Bucureşti:
Politică, 1970. 410 p. CZU: 331(075.8)/ K41.
5
VASILE, I. Gestiunea Financiară a Întreprinderii. Bucureşti: Meteor Press, 2006. 424 p.
ISBN: 978-973-728-457-0.
6
3) Finanţarea externă prin împrumuturi sau credite la termen acordate
întreprinderii;
4) Creditarea între întreprinderi/creditul comercial.
În general, finanţarea unei firme pe termen lung poate fi descrisă schematic
prin figura 1.1.1.
Finanţarea firmei pe termen lung

Finanţarea din surse proprii Finanţarea din surse împrumutate

Surse proprii Surse proprii Credite Leasing Credite de pe


interne externe (aport de bancare pe piaţa
(autofinanţarea ) capital) termen lung financiară

Figura 1.1.1 Finanţarea întreprinderii pe termen lung


Sursa: DUMBRĂVEANU, L. Modalităţi de finanţare pe termen lung a entităţilor economice.
[online]. Disponibil: http://www.proscience.asm.md/docs/2012/uploaded_conf12/

Finanţarea internă se bazează pe resursele generate în economia agentului


economic investitor, şi anume: sume din valorificarea rezultatelor casării
mijloacelor fixe, sume din vânzarea şi cesiunea unor active fixe, o parte din
profitul net destinat a fi reinvestit, precum şi amortizarea imobilizărilor.6
Prin autofinanţare se înţelege, aşadar, finanţarea firmei din surse proprii
interne. Aceasta depinde de capacitatea de autofinanţare a companiei, capacitate
determinată, la rândul ei, de mărimea amortizărilor şi provizioanelor calculate şi
neconsumate încă, de mărimea profiturilor nerepartizate încă şi de mărimea
veniturilor rezultate din dezinvestiţii. Autofinanţarea constituie baza oricărei
dezvoltări a întreprinderilor7. Este cea mai cunoscută formă de finanţare pentru
agenţii economici şi presupune ca entitatea să îşi asigure dezvoltarea prin forţe
proprii, folosind drept surse o parte a profitului obţinut în exerciţiul precedent şi
fondul de amortizare.

6
CISTELECAN, L.M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Bucureşti: Economica, 2002.
535 p. ISBN: 973-590-627-9.
7
VASILE, I. Gestiunea Financiară a Întreprinderii. Bucureşti: Meteor Press, 2006. 424 p. ISBN:
978-973-728-457-0.
7
Creşterea capitalului propriu prin emisiunea de acţiuni reprezintă o formă
de finanţare prin fonduri proprii ca şi autofinanţarea. Deosebirea constă în faptul
că, în timp ce autofinanţarea este o finanţare internă, realizată prin efortul propriu
al întreprinderii, - capitalizarea unei părţi a profitului - creşterea de capital prin
emisiunea de acţiuni noi reprezintă o finanţare din surse proprii externe, fonduri
aduse din afara societăţii de către acţionarii reali sau potenţiali.
Finanţarea prin credit bancar reprezintă o modalitate semnificativă de
constituire a capitalurilor permanente pentru finanţarea investiţiilor. Împrumuturile
instituţiilor de credit se acordă de către bănci comerciale şi alte instituţii financiare,
pe termen mediu şi lung. Apelul la împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor este
în funcţie de: rata dobânzii, riscul împrumutătorului, cheltuielile financiare directe
antrenate, plăţile de dobânzi, obligaţia şi modul de rambursare8.
Creditul obligatar reprezintă o modalitate de constituire a resurselor financiare
la nivelul firmei pe o perioadă mai mare de un an şi se realizează prin emisiunea de
obligaţiuni, respectiv de titluri de valoare care conferă deţinătorului dreptul la o
dobîndă anuală fixă, indiferent de rezultatele întreprinderii.9 Emisiunea de obligaţiuni
se subordonează unor condiţii juridice impuse emitentului cu privire la bonitatea şi
solvabilitatea acestuia.
Leasingul constituie în opinia unor autori “o formă de finanţare hibridă”, iar
în opinia altora “o formă de investiţie” sau un credit-contract de închiriere. În plan
practic leasingul facilitează utilizarea unui bun, fără a-i fi dobândit proprietatea, pe
baza unui contract de închiriere de la o firmă specializată şi în schimbul plăţii unei
chirii. Leasingul este o metodă de finanţare care, în esenţă, se poate asimila
împrumutului, fiind utilizat de firmele care nu pot să obţină credite de la bănci sau
nu doresc să-şi greveze bunurile mobile sau imobile prin instituirea unor gajuri sau
a unor ipoteci. Firma utilizatoare a obiectivelor de investiţii ce se dobândesc nu are

8
CISTELECAN, L.M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Bucureşti: Economica, 2002.
535 p. ISBN: 973-590-627-9.
9
DOBROTĂ, G.,CHIRCULESCU, M.F. Decizia de finanţare pe termen lung la nivelul firmelor.
In: Analele Universităţii “Constantin Brancuşi”, Târgu Jiu, nr. 1/2009, Seria Economie.
8
calitatea de proprietar ci de uzufructier, chiriaş în acest contract. Deci, din punct de
vedere contabil, debitorul nu are calitatea de proprietar, bunul neapărând în activul
său bilanţier. Însă, angajamentele de leasing figurează obligatoriu în datorii
extrabilanţiere.
În esenţă, pentru investitor problema centrală care se pune este
fundamentarea deciziei de finanţare a investiţilor după o evaluare minuţioasă a
costului resurselor. Costul capitalului este o variabilă decisivă în edificarea
structurii optime a capitalurilor. La consolidarea deciziei de finanţare se impune
neapărat şi optimizarea intereselor acţionarilor, creditorilor, statului precum şi
analiza influenţei exercitată de factorii financiari, riscuri şi indicatorii
macroeconomici.
Este de apreciat faptul că, în ultima perioadă, oportunităţile de finanţare a
întregii activităţi economico-sociale, au constituit o preocupare de bază a politicii
economice. Structura financiară şi opţiunea pentru o anumită structură reprezintă o
decizie importantă a politicii de finanţare, întrucât echilibrul financiar al firmei şi
independenţa în gestionare sunt condiţionate de acestea.

1.2. Concept, aspecte legale şi direcţii de utilizare a leasingului

Între problemele fundamentale ale Republicii Moldova un loc prioritar şi


deosebit de actual îl deţin investiţiile. Pentru agenţii economici, capitalurile sunt
tot mai puţine şi mai scumpe, iar profiturile scontate, în condiţiile concurenţei, sunt
tot mai dificil de realizat, fiind însoţite de riscuri tot mai mari şi mai greu de
anticipat.
Dezvoltarea economică a Moldovei poate fi realizată prin susţinerea
întreprinderilor cu metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în
implementarea unei politici investiţionale coerente. Una din modalităţile eficiente

9
de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producţie
este leasingul10.
Leasingul, a apărut ca o modalitate de finanţare modernă, flexibilă, mult
mai avantajoasă faţă de sistemele clasice. Apariţia şi dezvoltarea acestuia au fost
determinate de cauze obiective. Astfel, întreprinderile din S.U.A., Marea Britanie
şi din alte ţări se confruntau cu dificultăţi în finanţarea afacerilor, ca urmare a
rigidităţii formelor şi procedeelor existente. Operaţiunile de leasing au fost
introduse abia în anul 1952 în SUA şi extinse, începând cu anul 1962, şi în
principalele ţări dezvoltate ale lumii .
În prezent, leasingul deţine o poziţie importantă între metodele de
finanţare şi creditare ale investiţiilor. Fie că este vorba de consolidarea utilajelor,
reţelelor de calculatoare sau vehiculelor, leasingul este o modalitate de
achiziţionare larg răspândită a activelor, în special pentru companiile start-up,
pentru care flexibilitatea financiară reprezintă o alternativă financiară solidă.
Actualmente, în literatura economică, există o multitudine de tratări a naturii
economice a leasingului. Complexitatea esenţei acestei categorii economice se
explică prin faptul că leasingul este o categorie integră care încorporează arenda,
creditul comercial şi vânzarea-cumpărarea. În consecinţă, în ştiinţa economică, nu
s-a definitivat un concept unic şi unanim acceptat de „leasing”. Spre exemplu, din
punctul de vedere al lui V.Gazman, „leasingul este o totalitate de relaţii
economice care se derulează într-o operaţiune bazată pe creditarea investiţiei
care constă din procurarea şi arenda ulterioară a activului”11.
De asemenea, în literatura economică, leasingul este examinat ca o formă de
antreprenoriat, îndreptat la investirea resurselor financiare în bunuri, transmise, în
bază de contract, persoanelor fizice sau juridice pe un anumit termen, ca o acţiune
din contul altuia, adică administrarea bunurilor străine din însărcinarea

10
MALCOCI, G. Leasingul ca oportunitate investiţională în industria Republicii Moldova: teză de
doctor în economie. Chişinău, UTM, 2010. 168 p. C.Z.U. 339.187.6:658.012.4.62. pp.81-82.
11
ГАЗМАН, В. Д. Финансовый лизинг: учебное пособие, - 2-e изд. – Moсква: 2005. 391 p.
ISBN: 5-7598-0304-2.
10
comitentului, ca o formă progresivă a relaţiilor economice externe, ca un gen
specific de arendă care îmbină elemente ale relaţiilor de arendă obişnuite şi
elemente ale unei forme de finanţare a investiţiilor de producţie, alternativă a
creditului bancar12.
Cu toate că termenul de “leasing” are sensuri uşor diferite în contabilitate,
fiscalitate şi lege, cercetările arată că caracteristicile cruciale ale leasingului sunt
rolul locatorului ca finanţator şi relaţia triunghiulară dintre părţi.
Conchidem, deci, că leasingul presupune un acord prin care locatarul
utilizează echipamentul deţinut de către locator în urma plăţilor periodice a ratelor
către locator.
În lucrările economistului M. Gringruz, se precizează că: „orice definiţie a
leasingului este limitată şi nu poate ţine cont de toate formele manifestării acestui
tip nou al creditului”13.
Termenul de leasing nu şi-a găsit încă un corespondent în limba română,
ceea ce a implicat reflectarea în practică a unei operaţiuni mai puţin cunoscute şi
practice la noi în ţară, dar consacrată în practica mondială.
În practică, leasingul se adresează întreprinderilor ce urmăresc obţinerea de
bunuri de echipament sau construirea unor imobile şi nu dispun de fondurile
cerute. Sub acest aspect, leasingul este un substitut al împrumutului, dar şi al
fondurilor proprii, în măsura în care el dispensează întreprinderea de orice aport
propriu, acoperind totalitatea costurilor investiţiei finanţate.
Prin leasing se realizează o economie de fonduri ce pot fi afectate unei alte
utilizări sau pot spori bugetul întreprinderii14.
Aceleaşi caracteristici primordiale ale leasingului sunt reliefate de
multitudinea de definiţii prezentate de legislaţiile naţionale ale statelor europene.
12
КАБАТОВА, Е. Лизинг: правовое регулирование, практика. Москва: ИНФРА-М, 1997.
390 p. ISBN: 5-86225-301-7.
13
OBERT R., DELESALLE E., MERCADAL B., DALION P., NOELS G. Drept şi
contabilitate. Bucureşti: Economica, 2002. 358 p. ISBN 973-590-603-1.
14
MALCOCI, G. Leasingul ca oportunitate investiţională în industria Republicii Moldova: teză de
doctor în economie. Chişinău, UTM, 2010. 168 p. C.Z.U. 339.187.6:658.012.4.62. pag.88.
11
Diferenţele dintre unele reglementări ale leasingului rezidă în importanţa pe care
statele o acordă aspectelor financiare cu privire la leasing.
Conform definiţiei leasingului din doctrina franceză recentă, operaţiunile de
leasing sunt definite prin evidenţierea funcţiilor economice ale acestuia. S-a reţinut
în acest fel că leasingul reprezintă o finanţare, în principiu integrală, a unei
investiţii productive, garantată de beneficiar cu însăşi proprietatea investiţiei
finanţate15.
O definiţie foarte sumară a leasingului a fost dată în Germania prin
circularele fiscale din anul 1971 şi respectiv 1972, stabilind, drept criteriu unic în
caracterizarea contractului, durata sa fixă şi perioada în care este reeşalonată
restituirea capitalului investit de finanţator.
În Italia, leasingul (locazione financiaro) este prevăzut în mod expres prin
legea nr.183 din 2 aprilie 1986 care în art.17 alin.2- defineşte leasingul prin
“închirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finanţatorul le dobândeşte, ori le
confecţionează, în raport cu indicaţille date de utilizator, acesta din urmă
asumându-şi toate riscurile pe timpul valabilităţii contractului, având şi dreptul de
a devein proprietarul bunului primit în locaţiune, cu condiţia de a plăti preţul
stabilit la data îîncheierii
Legea elenă s-a născut într-un moment (1986) în care a putut dispune de
întregul bagaj conceptual al Europei occidentale, dată la care putem vorbi deja de o
tradiţie în domeniu. Acest fapt se remarcă prin lipsa oricărui demers de sintetizare
a unei definiţii juridice, preferându-se ca noţiunea de “leasing” să fie definită prin
intermediul obiectivelor economice şi juridice pe care legiuitorul elen a urmărit să
le atingă cu ajutorul acestei figure juridice16.
Din punct de vedere legal, în Republica Moldova, leasingul este reglementat
de prevederile Legii cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005. În legislaţia

15
CLOCOTICI, D., GHEORGHIU, Gh.Operaţiunile de leasing, ediţia a II-a. Bucureşti: Lumina
Lex, 2000. 263p. ISBN 9735880857.
16
CECHINA, E. Definiţia leasingului în diferite state europene. In: Economica. 2003, nr2(42),
pp. 95-96.
12
Republicii Moldova, operaţiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operaţiuni
prin care „locatorul” procură, cu titlu de proprietate, echipamentul indicat de
locatar de la vânzătorul stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în
posesiune şi folosinţă temporară în scopuri de întreprinzător”17.
Aşadar, leasingul ne apare ca un mod de finanţare particular ce se poate
analiza ca un împrumut, şi, deci, costul său poate fi evaluat prin următoarea
formulă18 :
L∗( 1−T )
k dl = (1−f )

unde:
L- chiria anuală, stabilită ca cotă-parte din costul obiectului dat în leasing, cu
condiţia ca termenul contractului de leasing să fie egal cu durata de funcţionare a
obiectului contractului de leasing;
T- rata marginală a impozitului;
f- costuri suplimentare de emisiune a datoriei (exprimat în procente).
Creşterea numărului de societăţi de leasing în Republica Moldova, este,
bineînţeles, consecinţa creşterii şi maturizării pieţei economice din ţară. Astfel,
existenţa legii cu privire la leasing şi a oportunităţilor reale de valorificare a
acestuia, ne oferă perspective certe de dezvoltare a leasingului în ţara noastră. De
asemenea, pentru a reda importanţa leasingului ca sursă de finanţare a investiţiilor,
este prioritar de-a determina clasificarea leasingului şi reliefarea importanţei
acestuia în activitatea investiţională şi de promovare a climatului investiţional.

1.3. Tipologia, importanţa şi limitele leasingului în finanţarea


investiţiilor

17
Legea cu privire la leasing nr.60-XVI din 28.04.2005. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 8 iulie 2005, nr.92-94/431
18
HÎNCU, R. Bazele Activităţii Investiţionale (sinteze şi aplicaţii). Chişinău: ASEM, 2010.119 p.
ISBN 978-9975-75-501-6.
13
Leasingul este o operaţie complexă, fondată pe interesele complementare ale
celor ce participă la aceasta, de aşa natură încât fiecare dintre participanţi trage un
folos ce depinde şi de comportarea celorlalţi şi de nevoile economice care sunt
complementare. În condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, când
reînoirea produselor şi uzura morală sunt deosebit de accelerate, leasingul se
dovedeşte a fi alternativa pentru obţinerea unor utilaje costisitoare, iar plata pentru
aceste utilaje realizându-se eşalonat pe perioada contractului de leasing, ratele
plătite fiind deductibile în funcţie de tipul contractului de leasing.
Extinderea operaţiunilor de leasing în lume a dus la modalităţi diferite de
organizare şi finanţare a lor, cuprinse într-un sistem de criterii de clasificare a
acestor operaţiuni. Clasificările existente privind leasingul sunt, într-o oarecare
măsură, condiţionale. Nu există o determinare şi o uniformitate în terminologie,
care ar asigura aparatul conceptual al teoriei şi practicii activităţii de leasing.
Conform legii „Cu privire la leasing”19, în Republica Moldova, deosebim
următoarele forme ale leasingului:
a) leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din
următoarele condiţii:
- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect
al leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii
contractului de leasing;
- suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat în leasing;
- contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului către locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a
bunului obiect al leasingului;

Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005. In: Monitorul Oficial al Republicii
19

Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005

14
b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte nici una din condiţiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor
de leasing prin bunuri al căror proprietar este;
d) leasingul compensaţional, operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în
contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi
dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;
f) leasingul de consum, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatarul are
calitatea de consumator;
g) leasingul direct ,  operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte
concomitent şi calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operaţiune de leasing în cadrul căreia toate subiectele sînt
rezidenţi ai Republicii Moldova;
i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
În acelaşi timp, Standardul Internaţional de Contabilitate, IAS 17
„Leasing”20 prevede clasificarea leasingului în:
 leasingul financiar, care este operaţiunea ce transferă, în mare măsură, toate
riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului.
 leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria
leasingului financiar.
 leasingul irevocabil reprezintă operaţiunea de leasing care este revocabilă,
doar dacă survine un eveniment contingent a cărui producere era puţin
probabilă, în cazul în care locatarul contractează cu acelaşi locator un nou
leasing privind acelaşi bun sau unul echivalent.

20
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17 „Leases” (extract www.leaseurope.org).
15
Conform Standardului Naţional de Contabilitate21, se disting următoarele
forme ale leasingului:
 leasingul direct – care prevede procurarea de către locator a utilajului de la
furnizor cu instalarea şi transmiterea acestuia locatarului contra unei plăţi
pentru utilizare temporară.
 leasingul reversibil - procurarea de către locator a utilajului care staţionează
la agentul economic (locatar) şi transmiterea (cedarea) celui din urmă contra
unei plăţi pentrutilizare temporară.
Este de menţionat, că leasingul financiar este cel mai răspândit tip de tranzacţii
de leasing. Acesta prevede livrarea în leasing a obiectelor pe termen lung cu
recuperarea totală a costului lor în perioada de utilizare. Realizarea tranzacţiei de
leasing financiar se efectuează conform unei scheme, care prevede: alegerea de
către potenţialul beneficiar de leasing (locatar) a utilajului necesar; coordonarea
preţurilor şi a termenelor de livrare cu furnizorul (producătorul); achitarea
utilajului de către locatar (companie de leasing).
Schema leasingului financiar poate fi reprezentată în figura de mai jos.
Livrarea obiectului de leasing

Contractul de leasing
Locatar Locator

Achitarea ratele de leasing

Planul de afaceri pentru semnarea contractului de leasing

Figura 1.3.2. Schema leasingului financiar

Sursa: BUGAIAN, L. ş.a. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi


de dezvoltare. In: Chişinău: BCI, USAID, 2002. 79 p.

Standardul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”. In: Monitorul Oficial


21

138-141 /473 , 01.09.2006.


16
Principalele criterii ce caracterizează leasingul financiar sunt analizate în
anexa 1.
În comparaţie, leasingul operaţional se utilizează în cazul unor termene de
închiriere limitate, când termenul de folosinţă al utilajelor depăşeşte substanţial
termenul de leasing stabilit de contract. În cadrul leasingului operaţional utilajul nu
se amortizează complet pe parcursul leasingului şi poate fi închiriat din nou sau
returnat locatorului. Acest tip de leasing prevede o responsabilitate mai mare a
locatarului pentru obiectul de leasing. Locatarul îşi asumă obligaţia de a încheia
contracte direct cu furnizorul pentru reparaţia şi deservirea tehnică a utilajelor.

Schema derulării leasingului operaţional este este prezentată în următoarea


figură. Livrarea obiectului de leasing

Returnarea obiectului de leasing

Locatar Locator
Contractul de leasing

Achitarea ratele de leasing


Planul de afaceri pentru semnarea contractului de leasing

Figura 1.3.3. Schema leasingului operaţional

Sursa: BUGAIAN, L. ş.a. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi


de dezvoltare. In: Chişinău: BCI, USAID, 2002. 79 p.

Criteriile prioritare ce caracterizează leasingul operaţional sunt prezentate în


Anexa 2.

Generalizând, menţionăm că avantajele operaţiunilor de leasing pentru


beneficiar includ:

17
 Constituie un avantaj prin economisirea, în faza iniţială, a
capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie; bilanţul firmei nu
se modifică, pentru că atât maşinile închiriate, cât şi obligaţiile ce decurg din
plata chiriei nu apar în bilanţ, chiria fiind considerată o cheltuială a
întreprinderii şi nu o investiţie; marimea constantă a chiriei facilitează
programarea mai riguroasă a cheltuielilor;
 Protejează împotriva efectelor inflaţioniste în cazul contractelor pe termen
lung;
 Perioada de închiriere poate fi astfel stabilită, încât întreprinderea să fie
dotată permanent cu utilajele cele mai moderne şi cu cel mai bun randament;
 Posibilitatea de a achiziţiona bunul la încheierea contractului la un preţ mai
scăzut dat de valoarea reziduală;
 Graficul de plăţi a unei operaţiuni de leasing este mult mai flexibil decât al
unui credit bancar;
 Permite depăşirea anumitor dificultăţi legate de legislaţie, de exemplu atunci
când legislaţia naţională interzice anumite importuri de utilaje;
 Lipsa necesităţii de a depune gaj pentru obţinerea bunurilor prin leasing;
 Fiind un contract de voinţă, utilizatorul îşi poate exprima punctul de vedere
asupra multor aspecte legate de întreţinere, risc, randament, deservire, etc.
Leasingul se atribuie la categoria de operaţiuni ce au apărut în Moldova în
perioada modernă, dar are perspectiva de a se extinde rapid în practică.
Deprecierea activelor fixe utilizate de companiile autohtone a atins nivelul critic,
iar leasingul oferă scheme simple, accesibile şi foarte flexibile de renovare a
echipamentului/utilajului şi a mijloacelor de transport. Există şi aşa-numita regulă
de aur, care se aplică atunci când o firmă are nevoie de un nou echipament,
enunţată de americanul J. Paul Getty: Dacă activul îşi creşte valoarea, cumpără-l;
dacă se depreciază, alege varianta de leasing”.
Pe lângă multitudinea de avantaje, leasingul comportă şi anumite limite şi
riscuri pentru beneficiar:

18
 Pe perioada contractului de leasing, agentul economic are doar dreptul de
folosinţă a utilajelor şi prin urmare nu le poate înstrăina sau vinde
(prezumţia de bază este că agentul economic doreşte doar să folosească
echipamentele şi nu este implicat în operaţiuni de intermediere, vânzări-
cumpărări de utilaje).
 În situaţia în care compania poate obţine credite preferenţiale în condiţii
avantajoase, atunci leasingul poate deveni mai puţin atractiv. Dar trebuie
luate în considerare o serie de costuri ascunse care apar în cazul finanţării
prin credite, de exemplu: plata unui avans, solicitarea de garanţii, asigurări.
 Prezintă condiţii restrictive în ceea ce priveşte obligaţiile de întreţinere a
bunului mai ales în cazul leasingului operaţional;
 În cazul leasingului financiar, imposibilitatea rezilierii contractului înainte
de termen chiar dacă bunul devine inutilizabil; rezilierea contractului poate
avea loc numai prin plata unei penalităţi substanţiale din partea utilizatorului
care să-i asigure finanţatorului profitul proiectat şi să acopere riscul de a nu
putea găsi un utilizator pentru bunul în cauză;
În Republica Moldova, după adoptarea Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu
privire la leasing, se atestă o înviorare a acestui sector şi conturarea unor vectori de
dezvoltare a activităţii de leasing pentru viitor, chiar dacă sinteza actelor legislative
relevă existenţa unor lacune. Cert este că perspectivele de utilizare a leasingului, în
calitate de instrument eficient de investire în activele imobilizate ale
întreprinderilor, depind nu numai de existenţa unei bazei legislative consolidate,
dar şi de corectitudinea executării operaţiunilor de leasing, gestiunea eficientă a
riscurilor şi climatul investiţional favorabil. Spre perfecţionarea şi dezvoltarea
continuă a acestui mix de elemente va depinde şi impulsionarea achiziţionării
utilajelor prin leasing şi edificarea unui sector autohton bine conturat al
leasingului.

19
Capitolul II. UTILIZAREA LEASINGULUI ÎN SCOPURI
INVESTIŢIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Dinamica leasingului ca sursă investiţională în cadrul Republicii Moldova

Promotor al creşterii economice, investiţiile creează şi asigură o strânsă


corelaţie între producţie, repartiţie, schimb şi consum. La nivel microeconomic,
lansarea de investiţii şi inovaţii determină perfecţionarea vizibilă a capacităţilor
tehnologice, multiplicarea productivităţii şi, implicit, creşterea profiturilor
agenţilor economici. Uilizarea leasingului ca sursă de finanţare se află în legătură
directă cu stimularea procesului investiţional, precum şi cu nivelul de dotare şi
modernizare a utilajelor de producţie ale întreprinderilor, deoarece, spre deosebire
de alte modalităţi de finanţare, leasingul prezintă avantaje vădite, inclusiv
facilitatea contractării.
În Republica Moldova, cuantumul investiţiilor atestă nivele reduse şi deci,
sunt insuficiente pentru asigurarea amplificării capacităţilor de producţie, cu efecte
sesizabile şi asupra eficienţei întreprinderii. În aceste condiţii, leasingul apare ca
un “motor de dezvoltare” prin modul în care oferă finanţare pentru producţie,
investiţie şi consum şi nu în ultimul rând, creează noi locuri de muncă.
De asemenea, desfăşurarea operaţiunii de leasing îngăduie simplificarea
procesului de arendare a utilajelor temporar neutilizate şi a echipamentelor tehnice
de import nemontate prin transmiterea sa la beneficiar, activitate ce va contribui la
realizarea dezideratului de modernizare a tehnicii şi tehnologiilor.
Pentru ramurile şi sectoarele economiei naţionale, unde se exploatează
potenţialul tehnologic vechi încă din anii 80 uzate fizic şi moral, soluţionarea
deficitului de investiţii este destul de dificilă fără utilizarea metodelor
contemporane de mobilizare a resurselor financiare. Intensificarea activităţii
investiţionale prezintă o cale de ieşire a economiei din criză şi creare a condiţiilor
de revigorare economică. Este evident că sursele bugetare şi finanţele
întreprinderilor nu permit efectuarea activităţii investiţionale. În legătură cu

20
aceasta, creşte rolul surselor creditare de finanţare a procesului investiţional şi, mai
ales, a unui astfel de instrument economic netradiţional cum este leasingul22.
Evoluţia activităţilor de leasing determină direct proporţional şi dinamica
imbolizărilor corporale. Datele oferite de Biroul Naţional de Statistică arată că
până în anul 2012 investiţiile în capital fix au fost, preponderent, în creştere.
Tabelul 2.1.1.
Dinamica investiţiilor în capital fix pentru anii 2005-2012
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Investiţii în active
materiale pe termen lung
7796,5 11012,3 15335,8 18224,8 11123,6 13804,8 16449,5 16601,4
– total, mln. lei (preţuri
curente)
din care:
lucrări de construcţii-
3913,4 5908,3 8630 10233,3 6047,1 7078,8 7950,3 8351,7
montaj
utilaj, unelte, inventar,
3503,4 4525,8 5752 6921,3 4337,4 5708,2 7427,2 7351,6
mijloace de transport
alte lucrări şi cheltuieli
379,7 578,1 953,8 1070,2 739,1 1017,8 1072 898,1
capitale
Investiţii în active
materiale pe termen lung 100 100 100 100 100 100 100 100
– total, %
din care:
lucrări de construcţii-
50,2 53,7 56,3 56,2 54,3 51,3 48,3 50,3
montaj
utilaj, unelte, inventar,
44,9 41,1 37,5 38 39,1 41,3 45,2 44,3
mijloace de transport
alte lucrări şi cheltuieli
4,9 5,2 6,2 5,8 6,6 7,4 6,5 5,4
capitale
Sursa: adaptat de autor în baza datelor din raportul statistic al
BNS, www.statistica.md
În urma analizei tabelului de mai sus, observăm faptul că în dinamică, până
în anul 2008 investiţiile în capital fix au fost în creştere graduală, astfel încât,

SULA, T. Aspecte privind rolul şi promovarea activităţii de leasing în Republica Moldova. In:
22

Administrarea Publică, 2004, Nr.3(43), pp. 161-166.


21
comparativ cu anul 2005 au crescut de aproximativ 2,33 ori, iar faţă de anul
precedent, de 1,18 ori, ceea ce se apreciază pozitiv, cuantumul total constituind
18224,8 mln. lei.
În anul 2009 a avut loc o diminuare drastică a investiţiilor în imobilizări
corporale, cu 38,96% faţă de anul 2008 sau cu 7101,2 mln. lei, drept consecinţă a
crizei economice mondiale. Începând cu anul 2010 se atestă o revenire a
indicatorului, atingând în anul 2012 volumul de 16601,4 mln. lei investiţii în
capital fix. Această majorare de 1,24 ori, comparativ cu anul 2009, presupune
relansarea activităţii investiţionale cu mari perspective pentru economia autohtonă.
Din punct de vedere structural, ponderea capitalului fix reprezentat de utilaj,
unelte, inventar şi mijloace de transport a constituit în 2005 – 44,9 %, urmând
descreşteri în următorii 2 ani până la 37,5% în 2007, şi iar majorări până la 44,3%
în 2012. Investiţiile în lucrări de construcţii-montaj deţin ponderea cea mai mare şi
au avut a tendinţă de creştere pe parcursul anilor 2005-2008, după care a urmat
diminuarea cotei-părţi până în anul 2011, înregistrând în 2012 o pondere de 50,3%.
Investiţiile realizate în alte lucrări şi cheltuieli capitale deţin o pondere
nesemnificativă în totalul investiţiilor şi manifestă şi ele tendinţe oscilante,
încadrându-se în limita de la 4,9% la 7,4%.
În prezent, sursele financiare pentru înfăptuirea proiectelor investiţionale în
Moldova sunt mijloacele propriii ale întreprinderilor (profitul nedistribuit şi
capitalul investit în acţiuni), mijloacele de împrumut (de preferinţă sub formă de
resurse creditare) şi investiţiile străine. Or, în prezent realităţile din sectorul
bancar sunt de aşa natură încât interesele băncilor şi necesităţile sectorului real
intră în mod firesc într-o anumită contradicţie, ce rezidă în riscul înalt pe care îl
prezintă pentru creditor creditarea pe termen lung şi în costul prohibitiv al
capitalului de împrumut pentru debitori, ceea ce duce la restrângerea pieţei
creditărilor pe termen lung23.

23
BUGAIAN, L. ş.a. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare.
Chişinău: BCI, USAID, 2002. 79 p.
22
În figura ce urmează este prezentată structura surselor de finanţare a
investiţiilor în capitalul fix al agenţilor economici în anul 2012.
Fig.2.1.1. Structura investiţiilor în capitalul fix pe surse de finanţare, 2012
Sursa: preluat din raportul statistic al BNS, www.statistica.md
Cercetând datele prezentate în respectiva figură, ne convingem de cele spuse
mai sus, precum că actualmente mijloacele esenţiale de finanţare sunt reprezentate
de mijloacele proprii ale întreprinderilor, a căror cotă-parte în structura surselor de
finanţare a investiţiilor în anul 2012 este semnificativă, constituind 57,2%.
Mijloacele bugetare investite în capitalul fix se regăsesc în proporţie de 10,7%, iar
mijloacele populaţiei – în proporţie de 2,5%. Investiţiilor străine efectuate în
capitalul fix le revin 8,1% şi 21,5% din capitalul fix sunt achiziţionate în baza altor
surse de finanţare. Analiza structurii investiţiilor după surse de finanţare este o
premiză esenţială pentru identificarea importanţei operaţiunilor de leasing în
dezvoltarea activităţii investiţionale.
Apariţia tranzacţiilor de leasing, care constituie un procedeu de mijlocire şi
asigurare a unei operaţiuni creditare este un pas normal a dezvoltării creditelor pe
termen lung. Actualmente, dat fiind faptul că împrumuturile bancare pe termen
lung nu sunt accesibile tuturor agenţilor economici, leasingul, este cu siguranţă, o
alternativă pentru beneficierea de fonduri, în vederea realizării investiţiilor în
capital fix.

23
8
7
6
5
4
6.59 6.4 6.84
3
5.09 4.92
2 3.71 3.88
1
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Grаdul dezvoltării pieţei de leasing poаte fi determinаt cu ajutorul ponderii
relаtive ce îi revine tranzаcţiilor de leasing în volumul totаl аl investiţiilor (a
acumulărilor totale) şi în Produsul Intern Brut (PIB).
Fig.2.1.2. Ponderea operaţiunilor de leasing în investiţiile în capital fix din
Republica Moldova, %
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din raportul
statistic al BNS, www.statistica.md
Gradul de dezvoltare a pieţei de leasing autohtone, în urma analizei figurii
de mai sus, denotă faptul că activitatea de leasing este practicată, dar încă nu
înregistrează valori ridicate şi constante.
Conform datelor din perioada 1996-2002, ponderea leasingului în volumul
total al investiţiilor efectuate în mijloace fixe, a atins valoarea de 0,5%. Dinamica
sporului investiţional pentru anii 1997-2001 a arătat clar insuficienţa surselor
financiare, investiţiile pe termen scurt fiind foarte mici (în anii 2000-2001- 100 mii
lei anual), iar volumul investiţiilor pe termen lung a constituit în perioada
respectivă suma de 2,1-2,3 mln. lei24.
În anii 2006-2012 ponderea serviciilor de leasing în cuantumul total de
investiţii în capitalul fix din Republica Moldova a crescut vizibil, comparativ cu
ponderea perioadei 1996-2002, înregistrând în 2006 cifra de 6,6% datorită faptului

24
BAJEREAN, E., CECHINA, E. Noţiunile, caracteristica şi dezvoltarea operaţiunilor de leasing în
Republica Moldova. In: Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, 2004,V. Vol. 2, pp.
319-325.

24
că leasingul, ca mecanism de finanţare a început să fie tot mai popular şi deci, mai
frecvent utilizat de către agenţii economici. În anii următori această pondere s-a
majorat încet, ajungând în 2008 până la 6,8%, după care, drept consecinţă a crizei
financiare şi pe fundalul reducerii importurilor, exporturilor, stagnării sectorului
imobiliar, reducerii veniturilor obţinute sub formă de remitenţe, populaţia şi agenţii
economici a început să economisească, astfel încât, volumul operaţiunilor de
leasing s-a diminuat şi starea financiară a companiilor de leasing s-a înrăutăţit,
înregistrând o pondere de 3,7% în anul 2009. Pe parcursul perioadei ce urmează
observăm o înviorare lentă a pieţei serviciilor de leasing, care însă nu a atins
nivelul anilor premergători crizei. În 2012 atestăm o pondere a serviciilor de
leasing în volumul investiţiilor în capital fix de 4,9%, cu 0,2% mai puţin decât în
2011. Potrivit analiştilor, leasingul moldovenesc îşi revine încet şi mai are mult
până va recupera terenul dinaintea crizei. Instabilitatea economică şi politică,
capacitatea foarte redusă de cumpărare atestate în ţară, reprezintă motivele
principale de menţinere a acestui indicator la un nivel scăzut.
Este evident că piaţa leasingului autohton nu este la fel de dezvoltată
comparativ cu a ţărilor Europei. De exemplu, în timp ce la noi ponderea
operaţiunilor de leasing în capitalul fix în anul 2010 era de 3,9%, în Suedia rata de
penetrare a constituit - 19,2%, în Germania – 14,3%, în România − 4,1 %, în
Rusia − 8%, în Marea Britanie – 17,4%. Această deosebire denotă faptul că avem
rezerve evidente la capitolul dat, care presuspun măsuri şi politici orienatate atât în
eficientizarea mecanismului de leasing, cât şi-n perfecţionarea cadrului legislativ şi
fiscal şi racordarea acestuia la standardele economice a Uniunii Europene
În Republica Moldova, rezultatele activităţii companiilor de leasing în
perioada anilor 2006-2012 este prezentată în următoarea imagine:

25
1400.0
1200.0 1246.5
1000.0 982.2 837.1 816.1
800.0
725.6
600.0 412.5 535.4
400.0
200.0
0.0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Fig.2.1.3. Analiza volumului de mijloace fixe acordate în leasing în Republica


Moldova, mln.lei
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din raportul statistic al BNS,
www.statistica.md
Analizând datele din figura de mai sus, observăm cât de drastică a fost
scăderea activităţii de leasing în anul 2009 în urma influenţei crizei economice
mondiale. Această diminuare cu 67%, faţă de 2008 este în plină concordanţă cu
scăderea în acea perioadă şi a tendinţei generale de-a investi, dar şi datorită în
principal modelului de afaceri a companiilor de leasing care sunt orientate spre
finanţarea procurării automobilelor şi evident vânzarea pe timp de criză a scăzut
considerabil. Aceeaşi tendinţă s-a observat şi în sectoarele de leasing din marea
majoritate a statelor europene. Aici se observă probleme caracteristice sectorului în
general, care fiind orientat spre consum şi investiţii, devine pro-ciclic. După anul
2010, se atestă o uşoară redresare a indicatorilor, iar în 2012, drept rezultat al
recesiunii economice de 0,7%, volumul mijloacelor fixe acordate în leasing a

26
scăzut cu 21 mln. lei. Potrivit experţilor25, recesiunea economică din 2012, a fost
cauzată de şocuri externe, cum ar fi înrăutăţirea situaţiei economice din Europa şi
condiţiile climaterice nefavorabile din vara anului trecut. Totuşi, aceste şocuri
externe, în opinia analiştilor, au fost amplificate de ineficienţa politicilor
promovate. Totodată,  referitor la cererea internă şi la investiţii, experţii susţin că
investiţiile private au continuat să scadă, în special cele străine. De asemenea,
veniturile bugetare au fost afectate de răcirea activităţii economice, experţii
susţinând că rata anuală de creştere a veniturilor s-a diminuat, în pofida majorării
unor taxe şi a reintroducerii impozitului pe venit pentru agenţii economici. În acest
context al recesiunii, şi piaţa serviciilor de leasing a cunoscut o scădere, însă cu
perspective de ameliorare, conform prognozelor specialiştilor.

0.8 0.4
3.2 0.7 0.4 0.1 2.8 2.2
6.1 5.6 8.3 7.4 8.6 8
4.8 2.3 2.3 11.3 2.5
7.4
6.9

88.3 90.8 88.7 89.9 87.3


83.9 79

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

mijloace de transport clădiri şi construcţii speciale


maşini şi utilaje alte mijloace fixe

Referindu-ne la structura mijloacelor fixe acordate în leasing, purcedem la


analiza figurii următoare:

25
Centrul Analitic „Expert-Grup, Studiul „MEGA – Analiza creşterii economice în Moldova”
[online]. Disponibil: http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=8062:expert-grup-in-
2013-vom-avea-cretere-economic-de-35-dup-o-recesiune-de-07-in-2012&catid=98:economie&Itemid=469

27
Fig.2.1.4. Analiza structurii mijloacelor fixe acordate în leasing în Republica
Moldova, 2006-2012
Sursa: elaborat de autor în baza datelor din raportul statistic al BNS,
www.statistica.md
Astfel, observăm că în totalul volumului de mijloace fixe acordate în leasing,
ponderea semnificativă (mai mult de 80%, cu excepţia anului 2011) o deţin
mijloacele de transport. Celorlalte mijloace fixe le revin proporţii reduse. Procentul
ridicat al mijloacelor de transport acordate în leasing este justificat de creşterea
constantă a numărului de autovehicule înmatriculate în ţară, inclusiv a
autoturismelor care au atins cifra de 456379 unităţi în anul 2012, cu 29406 unităţi
mai mult decât în 2011. Ponderea predominantă a mijloacelor de transport se
explică, potrivit experţilor26, prin avantajul competitiv asigurat de companiile de
leasing faţă de bănci pe acest segment. Dar de cealaltă parte, ele sunt în
incapacitate de a concura cu băncile referitor la finanţarea echipamentelor şi utila-
jelor. Astfel, întreprinderile din sectorul mic şi mijlociu acordă o prioritate mai
mare creditării bancare în detrimentul leasingului. Acest lucru se explică prin

26
HANGANU, A. Majoritatea clienţilor companiilor de leasing sunt agenţi economici,
[online]. Disponibil: http://sindicate.md/majoritatea-clientilor-companiilor-de-leasing-sunt-agenti
economici/

28
faptul că companiile de leasing nu pot concura cu băncile comerciale în finanţarea
mijloacelor productive, mai ales că ultimele beneficiază de resurse internaţionale,
care au costuri reduse şi termen de acordare relativ mai mare. Ponderea
mijloacelor fixe acordate în leasing pentru finanţarea imobiliară în 2012 reprezintă
numai 2,5% în portofoliul companiilor de pe piaţă şi a constituit 20,6 mil. lei, chiar
mai puţin decât în 2011, când se cifra la 57,7 mil. lei. Leasingul imobilului, în
viziunea experţilor, va deveni popular numai în cazul unor produse mai
competitive decât a băncilor. Acest proces poate fi cauzat de potenţialul pe care îl
arată piaţa şi de afluxul resurselor financiare din partea grupărilor financiare, căror
le aparţin companiile de leasing.
Distribuirea mijloacelor fixe după tipul locatarilor pe anii 2009-2012 se
prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.1.2.
2009 % 2010 % 2011 % 2012 %

Mijloace fixe acordate în 412,5 100 535,4 100 837,1 100 816,1 100
leasing – total, mln. lei
1.întreprinderilor şi 220,0 53,3 287,9 53,7 406,4 48,5 467,1 57,2
organizaţiilor
2.instituţiilor financiare 0,7 0,2 0,0 0 3,5 0,4 0,0 0

3.persoanelor fizice 191,8 46,5 247,6 46,3 427,2 51,0 348,6 42,7

Mijloace fixe acordate în leasing clasificate după beneficiari (2009-2012)


Sursa: elaborat de autor în baza datelor din raportul statistic al
BNS, www.statistica.md
Datele prezentate în tabelul dat atestă că peste 53% din valoarea mijloacelor
fixe acordate în leasing revin întreprinderilor şi organizaţiilor, iar în jur de 46 la
sută din aceeaşi categorie de mijloace fixe revin persoanelor fizice. Această situaţie
se păstrează pe parcursul anilor 2009-2010, cu excepţia anului 2011, când
persoanelor fizice le-au revenit 51% din mijloace fixe oferite în leasing, iar în 2012
ponderea mijloacelor atribuite persoanelor juridice din nou înregistrează o creştere
29
vertiginoasă cu 15%, comparativ cu anul precedent, atingând valoarea de 57,2%.
Această inversare a avut loc, datorită faptului că persoanele fizice au fost restrânse
în veniturile disponibile, iar incertitudinea economică i-a împiedicat să efectuze
investiţii de acest gen.
În prezent leasingul autohton rămâne, din păcate, subdezvoltat, şi cu grave
probleme la nivelul diversificării portofoliului de servicii. Practica utilizării lui la
mijlocul anilor `90 ai secolului trecut era la un nivel inferior, iar necesitatea
lesingului ca activitate investiţională a devenit semnificativă în condiţiile
economiei de piaţă. Reieşind din beneficiile leasingului precum diferenţele de taxe,
costurile reduse de revânzare a activelor, creşterea eficienţei printr-o specializare
mai profundă, costuri reduse de gestionare a falimentelor companiilor ce au
contracte de leasing şi economii de capital, companiile de leasing şi piaţa de
leasing în general ar trebui să-şi continue dezvoltarea. Considerăm că există
premise serioase pentru expansiunea companiilor de leasing fiindcă piaţa din
Moldova este abia în formare.

2.2. Posibilităţi de perfecţionare a activităţii de finanţare prin leasing în


scopul dezvoltării oportunităţilor investiţionale în Republica Moldova
În scopul accelerării ritmurilor de atragere şi dezvoltare a investiţiilor,
precum şi multiplicării surselor de finanţare a acestora, Republica Moldova
trebuie să soluţioneze unele aspecte esenţiale cu privire la restructurarea
economiei, crearea unei baze statornice şi eficiente, care ar permite creşterea
competitivităţii economiei şi devansarea sărăciei. De asemenea, necesitatea
investiţiilor în modernizarea fondurilor fixe ar putea constitui o premiză pentru
dezvoltarea pieţei leasingului, pentru ţara noastră acest fapt fiind cu atât mai
evident, cu cât infrastructura trebuie ”remodelată”, iar industria şi agricultura
necesită reutilare.
Pornind de la ideea perfecţionării activităţii de finanţare prin leasing financiar
în scopul dezvoltării oportunităţilor investiţionale în Republica Moldova, este

30
necesar de-a segmenta direcţiile pe care trebuie de acţionat. Astfel, putem enumera
următoarele:
-Perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ în domeniul leasingul financiar;
- Perfecţionarea metodelor fiscale de promovare a finanţării prin leasing financiar;
- Posibilitati de perfecţionare în contextul diversificării produselor şi serviciilor de
leasing financiar;
Principalele probleme şi provocări cu care se confruntă piaţa serviciilor de
leasing autohton sunt:
 Concentrarea excesivă a portofoliilor de leasing;
 Concurenţa cu băncile (deşi multe bănci deţin companii de leasing; există
probabil un anumit proces de canibalizare a afacerilor şi a profiturilor) şi
altor companii de finanţare;
 Posibile modificări în Standardele Internaţionale de Contabilitate (cel puţin
în UE este în desfăşurare implementarea unor reforme care presupun
trecerea tuturor modalităţilor de leasing, operaţional şi financiar, sub acelaşi
standard şi impunerea companiilor care au luat utilaj sau maşini în leasing
să treacă toate operaţiunile de leasing pe bilanţul contabil a companiei, ce ar
elimina unele din beneficiile leasingului)
 Costurile ridicate a operaţiunilor de leasing;
 Piaţă în formare cu multe imperfecţiuni şi riscuri;
O soluţie pentru remedierea unora dintre aceste impedimente este implicarea
comună mai activă a companiilor de leasing în consolidarea eforturilor de
promovare a serviciilor de leasing. În acest sens, în luna februarie a anului 2012 a
fost creată Asociaţia Companiilor de Leasing din Moldova. Fondatorii acesteia
sunt Express Leasing, MAIB-Leasing, Raiffeisen Leasing şi Total Leasing, care
împreună deţin o cotă de 70% din piaţa serviciilor de leasing din ţară. Scopul ţine
nemijlocit de crearea unei platforme unice pentru promovarea cu puteri comune a
intereselor companiilor de leasing şi pentru a înţelege mai bine problemele ramurii
de leasing. Asociaţia este o uniune benevolă a membrilor şi orice companie de

31
leasing poate adera la ea. Condiţiile de aderare sunt foarte simple – solicitantul
trebuie să fie o persoană juridică şi să-şi desfăşoare activitatea în domeniul leasing-
ului. De asemenea, una din condiţii este să aibă o reputaţie redutabilă.
De activitatea Asociaţiei Companiilor de Leasing din Moldova vor fi în strânsă
dependenţă un şir de aspecte,27 printre care:
 încurajarea dezvoltării afacerilor de leasing în Moldova;
 reprezentarea şi apărarea intereselor şi drepturilor membrilor Asociaţiei în
instituţiile de stat şi organizaţiile din Moldova, precum şi de peste hotare;
 contribuirea la elaborarea programului strategic de extindere a leasingului;
 contribuirea la elaborarea proiectelor de legi, de acte normative care
reglementează tranzacţiile de leasing intern şi internaţional, în conformitate
cu prevederile Convenţiei de la Ottawa cu privire la leasingul financiar
internaţional;
 coordonarea activităţii companiilor membre ale Asociaţiei, organizarea
tranzacţiilor de leasing comune, relaţiilor de afaceri;
Totodată, Republica Moldova încă nu a aderat la Convenţia de la Ottawa,
organizată de către UNIDROIT (Institutul din Roma pentru Unificarea Dreptului
Civil Internaţional) în luna mai 1988 în Ottawa, Canada, convenţie referitoare la
Leasingul şi Factoringul Internaţional. În cadrul ei se defineşte termenul de leasing
internaţional şi este facultativă pentru statele lumii. La Convenţia de la Ottawa au
participat în total 59 de state. Principalele scopuri ţinând de eliminarea anumitor
impedimente juridice din calea leasingului financiar, menţinerea echilibrului între
interesele diferitelor părţi implicate în tranzacţie, cât şi de necesitatea de a da
leasingului financiar internaţional mai multă accesibilitate. Chiar dacă în Legea
Nr. 731 din 15.02.1996 cu privire la leasing era stipulat în cap.IV, art.20 (d)
despre examinarea posibilităţilor de aderare a Republicii Moldova la Convenţia
de la Ottawa cu privire la leasingul financiar internaţional, progrese remarcabile

MALCOCI, G. Leasingul ca oportunitate investiţională în industria Republicii Moldova: teză


27

de doctor în economie. Chişinău, UTM, 2010. 168 p. C.Z.U. 339.187.6:658.012.4.62.


32
în această direcţie nu se atestă, mai mult decât atât, în legea cu privire la leasing
adoptată în 2005 despre eventuala aderare la acest pact nu se specifică nimic.
Neaderarea la această convenţie determină o anumită reticenţă din partea
întreprinderilor de peste hotare de a încheia operaţiuni de leasing internaţional,
generând dificultăţi pentru conlucrarea cu companiile internaţionale în cadrul
serviciilor de leasing.
Deosebit de importantă trebuie să fie perfecţionarea continuă a legislaţiei cu
privire la leasing şi asigurarea unei armonizări depline între actele normative. De la
adoptarea primei legi cu privire la leasing nr.731-XIII din 15 februarie 1996 care s-
a dovedit a avea numeroase lacune, a devenit evidentă necesitatea ajustării cadrului
legislativ privind activitatea de leasing desfăşurată în Republica Moldova la
practica internaţională şi efectuării pe scară largă a operaţiunilor de leasing. Astfel,
a fost elaborată Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28 aprilie 2005, care a
intrat în vigoare la 8 iulie 2005 şi Legea cu privire la modificarea şi completarea
unor acte legislative nr. 60-XVI din 28 aprilie 2005, prin care au fost modificate şi
completate: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul fiscal, Codul vamal,
Legea cu privire la tariful vamal, Legea privind protecţia consumatorului, Legea cu
privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Toate aceste legi au ca
obiective primordiale protecţia intereselor tuturor subiecţilor implicaţi în
activitatea de leasing, constituind un element decisiv pentru eficienţa operaţiunilor
de leasing.
După adoptarea legii cu privire la leasing s-au creat condiţiile favorabile
pentru implementarea unui cadru juridic şi fiscal prielnic pentru toţi subiecţii
implicaţi în acest gen de operaţiuni. Analizând modificările conceptuale şi tehnice
aduse reglementărilor privind operaţiunile de leasing, constatăm că adoptarea şi
aplicarea noii legi are menirea declarată de a stimula domeniul respectiv de afaceri
şi de a impulsiona achiziţionarea de bunuri de către persoane fizice şi juridice. În
acest fel vor fi impulsionate afacerile cu bunuri ce pot face obiect al leasingului,

33
situaţie care trebuie să sporească circuitul de valori, să contribuie la dezvoltarea
diferitelor procese de producţie şi la creşterea comerţului intern.
Finanţarea prin leasing oferă posibilităţi investiţionale importante. Piaţa de
leasing autohtonă s-a dezvoltat mult în ultimii ani, însă pentru ca locatarii să
beneficieze de noi posibilităţi de extindere a afacerii, este necesar să fie lărgită
gama serviciilor oferite de companiile de leasing.
În baza analizei s-a stabilit că în Republica Moldova există unele mici
tendinţe de dezvoltare a segmentului leasingului de utilaje şi echipamente. În
ţările dezvoltate, unde leasingul auto, de asemenea, s-a aflat în top mulţi ani, piaţa
leasingului se caracterizează prin creşterea puternică a leasingului de echipamente
industriale, de calcul şi de telecomunicaţii. Astfel, această tendinţă mondială ne
permite să facem anumite previziuni şi pentru piaţa autohtonă de leasing. Saturarea
pieţei de leasing auto va determina companiile de leasing să-şi îndrepte atenţia
către potenţialii clienţi din sectorul industrial. Cu atât mai mult că unele
companiile sunt specializate pe categorii de echipamente: utilaje agricole, utilaje
pentru industria alimentară, industria uşoară sau prelucrarea lemnului, echipamente
medicale şi TIC (tehnologii informaţionale şi de comunicaţii). Leasingul de utilaje
şi echipamente va susţine dezvoltarea industriei în ansamblu, favorizând
retehnologizarea şi reechiparea industriei, precum şi redresarea domeniului
serviciilor pe baze competitive.
Leasingul utilajului agricol va asista procesul investiţional în industria
prelucrătoare. În prezent principalele riscuri sunt legate de gradul de acoperire a
pagubelor din calamităţi şi de plata sezonieră a ratelor. Spre deosebire de alte tipuri
de echipamente, pentru utilajele agricole există piaţă secundară, în acest caz
apărând problema costurilor de repunere în funcţiune.
O sursă de creştere a leasingului industrial este şi leasingul imobiliar, care
actualmente deţine o pondere foarte scăzută în totalul pieţei de leasing.
Dezvoltarea construcţiilor va conduce la creşterea leasingului imobiliar, dar, în

34
acelaşi timp, va forma premise pentru dezvoltarea leasingului de utilaj şi
echipamente pentru construcţii.
O oportunitate pentru companiile ce realizează procese tehnologice avansate
ar fi leasingul de utilizare în bază de timp (time-sharing). Acest tip de leasing
poate fi aplicat în Moldova de companiile care utilizează utilaj specific foarte
costisitor. Bunul se va închiria în acelaşi timp de mai mulţi utilizatori, care îl vor
folosi în anumite perioade, fără a avea obligaţia de plată pentru timpul în care nu îl
utilizează. Prin time-sharing se achiziţionează dreptul de folosinţă, pentru câteva
luni, zile sau chiar pe ore, a unor bunuri mobile (automobile, utilaj industrial
specific), precum şi a imobilelor cu diverse destinaţii.
Leasingul de personal ar completa cu succes leasingul time-sharing,
facilitând soluţionarea problemei necesităţilor de personal specializat de o
calificare unică, cum ar fi domeniul de cercetare şi dezvoltare, retehnologizarea şi
modernizarea procesului de producţie, conectat la utilizarea unor utilaje şi
echipamente speciale costisitoare pe perioade scurte de timp. Deşi costurile sunt
mai ridicate, practica arată că, procedând astfel, companiile au mai multe de
câştigat decât angajând personal suplimentar cu contract de muncă, personal care
trebuie testat, iar după terminarea perioadei de vârf, care a determinat creşterea
numărului de angajaţi, aportul acestuia nu mai este necesar.
Un alt domeniu cu potenţial neexploatat pentru leasing ar fi cel al maşinilor
second-hand28, în condiţiile în care volumele de vânzări pe acest segment ar putea
creşte în următoarea perioadă. Societăţile de leasing ar putea aşadar, urmări o
restructurare a portofoliului de activităţi, acordând şi acestui segment de maşini
second hand o importanţă considerabilă.
O posibilitate de dezvoltare pentru piaţa serviciilor de leasing este
expansiunea leasingului operaţional, prestat actualmente de puţine companii.
Pentru întreprinderile care necesită retehnologizare, dar care au un acces limitat la
28
Studiu de caz privind impactul crizei economice asupra pieţei leasingului din România,
[online]. Disponibil: http://www.scritube.com/economie/finante/STUDIU-DE-CAZ-PRIVIND-
IMPACTUL81784.php

35
resurse financiare, leasingul operaţional al echipamentului industrial este soluţia
optimă pentru extinderea afacerii. Mai mult decât atât, deoarece leasingul
operaţional reprezintă un tip de arendă pe termen lung fără drept de răscumpărare,
acesta ar fi foarte atrăgător pentru companiile de construcţie sau pentru companiile
cu activităţi sezoniere. Leasingul operaţional este slab dezvoltat în Republica
Moldova. Apariţia şi dezvoltarea pieţei secundare a utilajelor oferit în leasing ar
facilita extinderea leasingului operaţional, deşi mulţi experţi consideră că aceasta
va reprezenta următoarea etapă în evoluţia sistemului de leasing.

CONCLUZII

Cercetările efectuate în cadrul tezei anuale asupra practicilor naţionale de


utilizare a leasingului în finanţarea investiţiilor, au permis formularea următoarelor
concluzii:

1. Unul dintre impedimentele mai des întâlnite pe care le întâmpină


companiile din Republica Moldova este găsirea surselor de investiţii avantajoase şi
eficiente.
2. Leasingul, în calitate de instrument financiar, a reuşit să se afirme în multe
ţări dezvoltate ca unul dintre cele mai eficiente şi accesibile mecanisme de
finanţare a extinderii şi dezvoltării mijloacelor de producere, finanţării activelor
necesare dezvoltării companiilor şi punerii în aplicare de noi tehnologii în afaceri.
3. În Republica Moldova, nivelul actual al leasingului nu corespunde
potenţialului său. Chiar dacă operaţiunile de leasing sunt atestate încă din anii ’90,
totuşi acesta ocupă încă o pondere nesemnificativă în PIB de doar 0,92 %.

36
4. Ritmul de creştere comparativ modest de dezvoltare a pieţei serviciilor de
leasing în Moldova este condiţionat, în bună parte, nu numai de declinul
investiţional din economie în urma crizei din 2009, dar şi de instabilitatea politică
şi absenţa unui interes permanent din partea instituţiilor statale în promovarea
acestui sector al economiei.
5. Cadrul legal şi fiscal al Republicii Moldova a fost considerabil
îmbunătăţit prin adoptarea Legii nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la
leasing, dar mediul economic fluctuant conduce la necesitatea operării de
modificări legislative în scopul facilitării operaţiunilor de leasing.
6. Constituirea în 2012 a Asociaţiei Companiilor de Leasing din Moldova
reprezintă o premiză vizibilă pentru creşterea atractivităţii pieţei serviciilor de
leasing autohtone şi promovarea intereselor tuturor participanţilor pe piaţa de
leasing autohtonă.
7. Avantajele fiscale prevăzute în Codul Fiscal se referă la atribuirea plăţilor
de leasing la costuri de producţie, precum şi calcularea şi deducerea uzurii
mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing efectuându-se de către
locatar în cazul leasingului financiar (dat fiind faptul că locatarul este tratat ca
proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing) şi de către locator în cazul
leasingului operaţional (în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o
are locatorul).
8. Piaţa serviciilor de leasing din Republica Moldova nu este suficient de
atractivă pentru companiile internaţionale. În acest scop, precum şi pentru
majorarea volumului tranzacţiilor de leasing internaţional este necesară aderarea
Republicii Moldova la Convenţia de la Ottawa cu privire la leasingul financiar
internaţional şi armonizarea legislaţiei valutare şi vamale cu prevederile convenţiei
nominalizate.
9. Reieşind din necesitatea dezvoltării climatului investiţional autohton,
considerăm ca fiind binevenită utilizarea leasingului în calitate de sursă de

37
finanţare. În acest sens, diversificarea tipurilor de leasing ar fi o soluţie pentru
accelerarea ritmului de creştere a volumului pieţei de leasing.
10. La momentul actual oportunităţi pentru întreprinderile din Moldova ar
prezenta expansiunea leasingului operaţional al echipamentului industrial,
leasingului imobiliar, leasingului maşinilor second-hand şi implementarea
următoarelor tipuri de leasing: leasingul de personal, leasingul în bază de timp.
Extinderea gamei de servicii oferite de companiile de leasing utilizatorilor va
menţine şi suscita interesul acestora faţă de leasing.
11. Analiza dinamicii pieţei leasingului şi acţiunile propuse pentru
redresarea situaţiei actuale a pieţei de leasing vor favoriza atragerea unor
importante investiţii străine, fapt ce va avea un impact pozitiv nu numai asupra
mediului de afaceri, dar şi asupra nivelului de trai al populaţiei din Moldova,
pentru că anume leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în crearea şi
renovarea capitalului în business.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova,nr.1163-XIIIdin 24.04.1997. În: Monitorul


Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 08.02.2007.
2. Standardul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”. In:
Monitorul Oficial 138-141 /473 , 01.09.2006
3. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005. În Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005.
4. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17 „Leases”. Leaseurope_KPMG
European Leasing, 2005. (extract www.leaseurope.org).

Monografii, manuale şi lucrări didactice

38
5. ACHIM M.V. Leasing- o afacere de succes. Bucureşti: Economică, 2005. 541
p. ISBN 9735909944.
6. AFTALION, F. Théorie financière de l'entreprise. Paris: P.U.F., 1974. 476 p.
ISBN: 6-34543-9888-198.
7. BRUMĂ, I. Leasingul financiar-formă de investire în dezvoltarea Republicii
Moldova: teză de doctor în ştiinţe economice. Chişinău, ASEM, 2007. p.190,
CZU: 339.187.6(478)(043).
8. CARAGANCIU, A., CLICHICI, D., CINIC, L., Investiţii Internaţionale. Iaşi:
PIM, 2008. 343 p. ISBN: 978-606-520-181-1.
9. CISTELECAN, L.M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor.
Bucureşti: Economica, 2002. 535 p. ISBN: 973-590-627-9.
10. CLOCOTICI, D., GHEORGHIU, Gh.Operaţiunile de leasing, ediţia a II-a.
Bucureşti: Lumina Lex, 2000. 263 p. ISBN 9735880857.
11. HAAVELMO, T. A Study in the Theory of Investment. Chicago: University of
Chicago, 1960. 221 p. ISBN: 9-78022-6311-418.
12. HÎNCU, R. Bazele Activităţii Investiţionale (sinteze şi aplicaţii). Chişinău:
ASEM, 2010.119 p. ISBN 978-9975-75-501-6.
13. KEYNES, Y.M. Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a
banilor. Bucureşti: Politică, 1970. 410 p. CZU: 331(075.8)/ K41.
14. MALCOCI, G. Leasingul ca oportunitate investiţională în industria
Republicii Moldova: teză de doctor în economie. Chişinău, UTM, 2010. 168 p.
C.Z.U. 339.187.6:658.012.4.62.
15. Mică enciclopedie de finanţe, monedă, asigurări. Bucureşti: Universitară,Vol.
II, 2006. 599 p. ISBN: 978-973-749-087-2.
16. OBERT R., DELESALLE E., MERCADAL B., DALION P., NOELS G.
Drept şi contabilitate. Bucureşti: Economica, 2002. 358 p. ISBN 973-590-
6031.
17. VASILE, I. Gestiunea Financiară a Întreprinderii. Bucureşti: Meteor Press,
2006. 424 p. ISBN: 978-973-728-457-0.

39
18. ГАЗМАН, В. Д. Финансовый лизинг: учебное пособие, - 2-e изд. –
Moсква: 2005. 391 p. ISBN: 5-7598-0304-2.
19. КАБАТОВА Е. Лизинг: правовое регулирование, практика. Москва:
ИНФРА-М, 1997. 390 p, ISBN: 5-86225-301-7.

Articole în ediţii periodice


20. BAJEREAN, E., CECHINA, E. Noţiunile, caracteristica şi dezvoltarea
operaţiunilor de leasing în Republica Moldova. In: Analele Academiei de
Studii Economice din Moldova, 2004,V. Vol. 2, pp. 319-325.
21. Proiectul BIZPRO Moldova-Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi
oportunităţi de dezvoltare. Chişinău: BCI, USAID, 2002. 79 p.
22. CECHINA, E. Definiţia leasingului în diferite state europene. In: Economica.
2003, nr2(42).
23. DOBROTĂ, G., CHIRCULESCU, M.F. Decizia de finanţare pe termen lung
la nivelul firmelor. In: Analele Universităţii “Constantin Brancuşi”, Târgu Jiu,
nr. 1/2009, Seria Economie.
24. SULA, T. Aspecte privind rolul şi promovarea activităţii de leasing în
Republica Moldova. In: Administrarea Publică, 2004, Nr.3(43).

Surse electronice
25. DUMBRĂVEANU, L. Modalităţi de finanţare pe termen lung a entităţilor
economice. [online]. [ citat la data de 15.10.2013] . Disponibil:
http://www.proscience.asm.md/docs/2012/uploaded_conf12/
26.Leaseurope, KPMG, A joint Leaseurope and KPMG’s Asset Finance Tax
Network publication on the European industry // 2012, P.610, [online]. [ citat
la data de 14.10.2013]. Disponibil:
http://www.kpmg.com/TH/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/2012/Tax/
EuropeanLeasing(secured)FINAL.pdf

40
27. Centrul Analitic „Expert-Grup, Studiul „MEGA – Analiza creşterii economice
în Moldova” [online]. [ citat la data de 9.11.2013]. Disponibil:
http://eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=8062:expert-grup-in-
2013-vom-avea-cretere-economic-de-35-dup-o-recesiune-de-07-in-
2012&catid=98:economie&Itemid=469
28. Studiu de caz privind impactul crizei economice asupra pieţei leasingului din
România. [online]. [citat la data de 10.11.2013]. Disponibil:
http://www.scritube.com/economie/finante/STUDIU-DE-CAZ-PRIVIND-
IMPACTUL81784.php
29. Hanganu, A. Majoritatea clienţilor companiilor de leasing sunt agenţi
economici. [online]. [ citat la data de 11.11.2013] Disponibil:
http://sindicate.md/majoritatea-clientilor-companiilor-de-leasing-sunt-agenti economici/
30.www.statistica.md
31.www.leaseurope.org
32.www.fisc.md

41