Sunteți pe pagina 1din 2

Viață publică-viață privată

Bazilica (lat.basilica) era o construcție de mari dimensiuni care servea ca tribunal, dar și ca
loc în care comercianții își încheiau afacerile. Planul ei era simplu:o sală mare în formă de
dreptunghi, încadrată în coloane, care se prelungea printr-o nișă semicirculară, în care se afla
masa de judecată.
În momentul în care religia creștină s-a impus în Imperiul Roman, creștinii și-au putut
construe propriul edificiu de cult. Odată cu sporirea numărului de credincioși, a fost nevoie de
construcții de dimensiuni mai mari. Atunci a fost preluat planul architectural al vechilor bazilici
romane civile pentru noile edificii cu rol religios.
În limba română cuvântul biserică este moștenirea termenului latinesc basilica.

Dreptul roman
Bazilicile aveau ca primă funcție găzduirea actului de justiție – procesele. La romani dreptul
(ius, iuris) urmărea crearea și aplicarea unor legi care să asigure stabilitatea societății și să
prevină excesul de putere al individului. De exemplu, încă din vremuri străvechi, în „Legile celor
Douăsprezece Table“ (Leges duodecim tabularum– sec. al V-lea a.Chr.), erau interzise privilegia,
legi care privesc un anume individ. Legile trebuie să aibă un caracter universal, idee considerată
de romani temelia libertății și a egalității cetățenilor. De asemenea, era prevăzut dreptul oricărui
cetățean de a face apel, adică de a contesta hotărârea unui magistrat. Cunoașterea legislației
romane este indispensabilă pentru înțelegerea sistemelor juridice actuale, iar dreptul roman
constituie o disciplină de studiu obligatorie pentru majoritatea facultăților de drept din lume.
Când doi oameni se judecau, ajungeau în fața unui magistrat (pretor), care examina mai întâi
dacă acțiunea este întemeiată din punct de vedere juridic. Abia apoi se ajungea în fața
judecătorului (iudex), unde oamenii veneau susținuți de către un advocatus, care însă nu primea
vreo recompensă pentru ajutorul acordat. Numele lui înseamnă „cel chemat“. De aici a fost
împrumutat cuvântul avocat în limba română. Pledoaria în fața judecătorului era susținută de
către un orato rcare, prin forța cuvântului, încerca să-l convingă pe judecător și publicul să dea
dreptate clientului său. Judecătorul lua decizia după ce asculta ambele părți din proces și audia
martorii. Printre cei mai cunoscuți oratori/avocați romani au fost Cato cel Bătrân și Cicero.
In medias res – Aplicații

 Arhitectura bazilicilor romane s-a conservat în numeroase alte bazilici creștine de-a
lungul întregii Europe. Căutând informații pe internet, asociază imaginile alăturate cu numele de
mai jos, precizând orașul și țara în care se află fiecare:
o Bazilica San Pietro
o Bazilica Sacré-Coeur

S-ar putea să vă placă și