Realizat de către Roman Dorina,gr.

CON-194

Evaluare curentă
1. Definiţi noţiunile: animal tetrapod, neotenie, mormoloc.
Animal tetrapod-vertebrat care are 4 picioare.
Neotenie-capacitate a unor organisme de a atinge maturitatea sexuală și de a
se reproduce încă în stadiul larvar.
Mormoloc- pui de broască în prima fază de dezvoltare a animalului, avînd
branhii în loc de plămîni și o coadă lungă care-i servește la înotat.
2. Identificaţi particularităţile amfibiilor legate de mediul acvatic şi de cel
terestru.
Particularitățile amfibiilor
Legate de mediul acvatic Legate de mediul terestru
1.Fecundația,reproducerea are loc în 1.Organele de simț sunt bine
apă. dezvoltate în mediul terestru.
2.Amfibiile caudate care trăiesc în 2.Membrele posterioare sunt lungi
mediul acvatic respire toată viața și în general proprii pentru sărit.(în
prin branhii externe. cazul broaștelor)
3.Sunt dezvoltate labele posterioare 3.La exterior au o piele subțire
care ajută la înot. ,bogată în glande ce secretă o
4.Nările broaștei de pe vârful botului substanță cleioasă ce o menține
se închid când se află în apă. umedă.
4.Musculatura membrelor
posterioare este bine dezvoltată.
5.Adulții respire prin piele dar și
plămâni.

3. Reprezentaţi sub formă de schemă-păianjen alcătuirea scheletului la

amfibii.
Craniu

Scheletul Coloana
centurilor Scheletul vertebrală
amfibiilor

Scheletul membrelor
4. Explicaţi anatomia şi fiziologia următoarelor structuri ale amfibienilor
după algoritmul:
a) regiunile corpului; b) aparatul digestiv; c) aparatul respirator; d) aparatul
circulator; e) sistemul nervos şi organele de simţ.
a) Corpul turtit dorso-ventral al amfibiilor este învelit de o piele golaşă, bogată
în glande, a căror secreţii asigură protecţie contra uscării, iar la unele specii
– contra duşmanilor, deoarece sunt toxice. În alcătuirea scheletului
amfibiilor se disting trei regiuni: craniu, coloanal vertebrală şi scheletul
membrelor şi al centurilor. În scheletul capului predomină elementele
cartilaginoase. Coloana vertebrală se compune din 4 regiuni: cervicală,
toracală, lombo-sacrală şi caudală. Regiunea cervicală prezintă o singură
vertebră articulată mobil cu capul Unica vertebră sacrală dispune de
proeminenţe de care se articulează centura membrelor posterioare. Coastele
lipsesc. Membrele au o structură tipică de membru pentadactil. Membrul
anterior se compune din braţ, antebraţ (din 2 oase, la ecaudate concrescute)
şi labă, iar cel posterior – din coapsă, gambă (din 2 oase, la ecaudate
concrescute) şi labă. Unirea mobilă a membrelor de trunchi se realizează
prin centuri. Cea a membrelor anterioare –scapulară – cuprinde patruoase
(stern, coracoid, omoplatşi claviculă). Centura membrelor posterioare –
pelviană – rezultă din sudarea a 3 oase.
b) Aparatul digestiv se aseamănă cu cel al peştilor osoşi, prezentând şi unele
deosebiri: intestinal diferenţiat în intestin subţire şi intestin gros care se
deschide în cloacă,prezenţa glandelor salivare, a limbii mobile, adaptată la
captarea prăzii, diferenţierea duodenului în care se deschid ductele viziculei
biliare și ale pancreasului.
c) Aparatul respirator.Adulţii respiră prin plămâni iar mormolocii prin
branhii externe, care la unele amfibii caudate acvatice se păstrează toată
viaţa. Plămânii prezintă doi saci cu pereţi subţiri. Aerul ajunge în plămâni
prin căile respiratorii: fose nazale →faringe → laringe. În absenţa cutiei
toracice, aerul pătrunde în plămâni datorită contractării muşchilor cavităţii
bucale şi se evacuează în urma contractării musculaturii abdominale.
Amfibiile primesc o cantitate considerabilă de oxigen prin piele şi
mucoasa cavităţii bucale.
d)Inima este tricamerală – două atrii şi un ventricul. În atriul stâng, venele
pulmonare aduc sânge arterial (bogat în oxigen),iar în atriul drept, prin vene, este
adus de la organe sânge venos (saturat cu dioxid de carbon). Deşi în urma
contractării atriilor, sângele din ele trece în unicul ventricul, amestecarea totală a
sângelui arterial cu cel venos nu are loc datorită numeroaselor excrescenţe de pe
pereţii acestuia. De aceea, după contractarea atriilor, în partea dreaptă a
ventriculului va fi sânge venos, în cea stângă – arterial, iar în mijloc amestecat .
e) La amfibieni creierul este mult mai dezvoltat decât la peşti.Telencefalul
este reprezentat de două emisfere cerebrale separate printr- un sanţ. La baza lor se
găsesc corpii striaţi ce controlează mişcarea, iar în vârf –bulbii olfactivi. Pentru
prima dată în seria animală se observă un început de formare a scoarţei cerebrale.
Cerebelul este mai slab dezvoltat decât la peşti ca urmare a mişcărilor mai simple.
La nivelul bulbului rahidian apare nucleul nervului acustic, la care vin informaţiile
auditive, şi nucleul nervului vestibular cu rol în echilibru.De la creier descind 10
perechi de nervi cranieni. Măduva spinării ocupă tot canalul coloanei vertebrale şi
prezintă două dilatări: cervicală şi toraco-lombară.
Ochii amfibiilor sunt protejaţi de uscare şi de poluare e două pleoape mobile, şi
de una imobilă – nictitantă, şi de glande lacrimale. Urechea internă este
completată de urechea medie – cavitate separată de mediul extern prin timpan şi
care conţine un os auditiv. Urechea medie comunică cu urechea internă printr-o
fereastră ovală, iar cu faringele – prin trompa lui Eustache. Comunicarea cu
faringele asigură echilibrarea presiunii aerului din ureche cu cea a mediului.
Sensibilitatea gustativă şi olfactivă sunt bine dezvoltate.
5.Argumentaţi superioritatea sistemului nervos la amfibii faţă de cel al
peştilor.

Caracterele de superioritate a amfibiilor față de pești sunt:

1.Amfibiile sunt vertebratele care s-au adaptat la două medii de viață
-terestru și acvatic,pe când peștii sunt vertebrate care s-au adaptat doar la
mediul de viață acvatic.
2.Amfibiile au inimă alcătuită din 3 camere,dar peștii din 2 camere.
3.Ca urmare a adaptării la viața pe uscat ,amfibienii au unele organe de simț
mai dezvoltate ca la pești.
4.La amfibieni creierul este mult mai dezvoltat decât la pești, sistemul
nervos fiind mai evoluat cu apariția scoarței emisferelor formată dintr-un
singur strat de neuroni .
5.Aparatul circulator,în legătură cu trecerea la viața terestră este cu mult mai
complex,decât cel al peștilor.
6. Aparița membrelor la amfibii care facilitează atât înotul cât și saltul în
mediul terestru.
6. Reprezentaţi schematic ciclul vital la broasca-de-lac.

Ou ---------- Mormolocii---------- Mormolocii cu branhii ---------

-- Mormolocii cu plămâni---- Mormolocii cu picioare -----

------Adultul
7. Scrieţi un eseu structurat cu tema: „Diversitatea amfibienilor din
Republica Moldova”.

 Amfibienii sunt primele vertebrate terestre. Se consideră că ei au ieșit pe

uscat încă în decursul perioadei devoniene (cu circa 320 mln. de ani în umă).
Au provenit de la peștii fosili numiți crosopterigienii și au suferit în
procesul evoluției un șir de transformări esențiale. La ei a apărut respirația
pulmonară (cea branhială păstrându-se doar în stadiile timpurii de
dezvoltare a larvelor).  Animalele adulte respiră prin tegumentele netede,
umede și care la unele specii sunt acoperite cu mucilagiu; la ele prin
intermediul pielii se produce și metabolismul hidric. Amfibienii au mai
păstrat și alte caractere ale strămoșilor lor acvatici. De exemplu, ei se
înmulțesc ca și peștii prin depunerea icrelor în apă. Se dezvoltă
prin metamorfoză (cu transformări evidente ale formei corpului în stadiile
de dezvoltare postembrionară). Aproape toți amfibienii sunt buni înotători.
Unii (tritonii) folosesc drept înotătoare coada, alții (broaștele) 0 membrele,
degetele cărora sunt unite cu membrane înotătoare. Pe uscat se târâie ori sar.
 În Republica Moldova se întâlnesc 3 specii de caudate
(salamandra-pătată, care poate veni din Carpați, tritonul-comun, tritonul-
crestat) și 11 specii de ecaudate (buhaiul-de-baltă-cu-abdomenul-roșu,
buhaiul-de-baltă-cu-abdomenul-galben, usturoaia, broasca-râioasă-verde,
brotăcelul, broasca-de-iaz, broasca-de-baltă, broasca-ageră, broasca-
roșietică, broasca-cu-botul-ascuțit).
 Amfibienii sunt animale folositoare, ei nimicesc insectele care
aduc daune agriculturii, Zeci de milioane de broaște sunt folosite anual
pentru diferite experimente.
 În ultimii ani, în legătură cu desecarea mlaștinilor s-a redus considerabil atât
numărul de specii, cât și numărul de indivizi. Un număr enorm de broaște
(peste 10 mln. anual) sunt strivite de roțile automobilelor. Opt
specii endemice de amfibieni au fost incluse în Cartea Roșie: ranodonul-
siberian (se întâlnește numai în munții Alatul-Jungar, Kazahstan), tritonul-
carpatic (în Carpați), salamandra-caucaziană-cu-coada-lungă și tritonul-de-
Asia-Mică (în Caucazul de Vest), usturoaia-siriană și broasca-de-nămol-
caucaziană (Caucaz), broasca-râioasă-de-stuf (Bielorusia).