1.

Alegeţi definiţia corectă a microbiologiei sanitare:

a) ştiinţa care studiază microorganismele mediului ambiant (inclusiv cele patogene),
care prin activităţile lor pot influenţa direct sau indirect asupra sănătăţii omului.
b) ştiinţa care studiază microorganismele patogene ce influenţează direct sau indirect asupra
sănătăţii omului.
c) ştiinţa care studiază căile prin care omul şi animalele contaminează mediul ambiant.
d) ştiinţa care studiază epidemiologia şi patogeneza bolilor infecţioase.
e) ştiinţa care studiază caracteristica morfobiologică a agenţilor patogeni ai bolilor
infecţioase.

2. Selectaţi elementele de studiu a microbiologiei sanitare:

a) apa
b) organismul animal
c) solul
d) produsele alimentare
e) organismul uman

3. Selectaţi elementele de studiu a microbiologiei sanitare:

a) organismul păsărilor
b) aerul
c) solul
d) produsele alimentare
e) organismul uman

4. Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii:

a) instituţiile de comerţ a produselor nealimentare
b) instituţiile de comerţ ale produselor alimentare cu amănuntul
c) instituţiile de copii
d) instituţiile medicale
e) instituţiile de administraţie publică locală

5. Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii:

a) instituţiile de alimentaţie publică
b) instituţiile de comerţ ale produselor alimentare cu amănuntul
c) instituţiile culturale
d) instituţiile medicale
e) instituţiile de administraţie publică locală

6. Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:

a) elaborarea şi perfecţionarea metodelor de examenare sanitaro-microbiologică a
mediului ambiant
b) elaborarea standardelor de stat, normativelor şi indicaţiilor metodice privind recoltarea,
conservarea, expedierea şi examenarea probelor din mediul ambiant
c) elaborarea şi perfecţionarea metodelor de diagnostic a patologiei infecţioase
d) studierea patogenităţii bolilor transmisibile
e) studierea manifestărilor clinice a bolilor infecţioase

7. Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:

a) elaborarea şi perfecţionarea metodelor de diagnostic a patologiei infecţioase
b) elaborarea standardelor de stat, normativelor şi indicaţiilor metodice privind recoltarea,
conservarea, expedierea şi examenarea probelor recoltate de la pacient
c) studierea legităţilor relaţiei om-mediu ambiant şi elaborarea recomandărilor privind
protecţia sănătăţii
d) studierea căilor prin care omul şi animalele contaminează elementele mediului ambiant
e) studierea manifestărilor clinice a bolilor infecţioase

8. Alegeţi definiţia corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului ambiant:

a) microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi
animalelor, ce serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite
aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului
b) microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi animalelor, ce
serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului
potenţial pentru sănătatea omului
c) microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului ce serveşte ca un
indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru
sănătatea omului
d) microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce serveşte ca
un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru
sănătatea omului
e) microflora condiţionat-patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile animalelor,
ce serveste ca un indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului
potenţial pentru sănătatea omului

9. Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitaro-indicatorii:

a) să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) să nu fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor şi să se elimine în mediul
ambiant în cantităţi masive
c) sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului şi animalelor
d) să supravieţuiască în mediul ambiant timp mai îndelungat în comparaţie cu
microorganismele patogene
e) să se multiplice în obiectele de mediu

10. Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitar-indicatorii:

a) să fie mai rezistente la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) să fie suficient de tipice pentru a fi usor diferenţiate şi să nu-şi modifice caracterele
morfo-biologice
c) să fie uşor depistate prin metode uzuale
d) să nu fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor
e) să se elimine în mediul ambiant în cantităţi mici

11. Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitaro-indicatorii:

a) să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) să fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor şi să se elimine în mediul
ambiant în cantităţi masive
c) sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului şi animalelor
d) să supravieţuiască în mediul ambiant timp mai îndelungat în comparaţie cu
microorganismele patogene
e) să se multiplice în obiectele de mediu

12. Standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice utilizate în

microbiologia sanitară prevad următoarele:
a) metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
b) patogeneza bolilor infecţioase
c) metodologia examinarăi probelor din mediul ambiant
d) metodologia de interpretare a rezultatelor
e) manifestările clinice a bolilor infectioase

13. Standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice utilizate în

microbiologia sanitară prevad următoarele:
a) metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
b) condiţii de expediere a probelor din mediul ambiant
c) epidemiologia bolilor infecţioase
d) metodologia de interpretare a rezultatelor
e) manifestările clinice a bolilor infectioase

14. În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie sa se respecte următoarele

principii:
a) utilizarea metodelor nestandarde de investigare
b) recoltarea, conservarea şi expedierea corectă a probelor
c) efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite sectoare)
d) recoltarea repetată a probelor
e) recoltarea unică a probelor

15. În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie să se respecte următoarele

principii:
a) recoltarea probelor nu se face repetat
b) utilizarea metodelor standarde de investigare
c) aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic
d) responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigaţiilor
e) concluzii nemotivate despre starea sanitară a elementului examenat

16. În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie să se respecte următoarele

principii:
a) recoltarea probelor nu se face repetat
b) utilizarea metodelor standarde de investigare
c) aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic
d) responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigaţiilor
e) motivarea concluziilor despre starea sanitară a elementului examenat

17. Indicaţi microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a apei

potabile:
a) C. perfringens
b) microorganisme termofile
c) microorganisme psihrofile
d) bacteriile coliforme
e) numărul total de microorganisme formatoare de colonii

18. Indicaţi microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a

aerului:
a) bacterii coliforme
b) Proteus spp.
c) streptococi
d) stafilococi
e) C.perfringens
19. Indicaţi microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:
a) Klebsiella spp.
b) Escherichia spp.
c) Vibrio spp.
d) Pseudomonas spp.
e) Enterobacter spp.

20. Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:

a) sporulaţi
b) gramnegativi
c) oxidazonegativi
d) cultivă pe geloză peptonată alcalină
e) scindează arabinoza pîna la A şi G

21. Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:

a) nesporulaţi
b) grampozitivi
c) oxidazopozitivi
d) cultivă pe geloză peptonată alcalină
e) scindează glucoza pîna la A şi G

22. Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:

a) dizenteria
b) holera
c) difteria
d) hepatita virală A
e) tusea convulsivă

23. Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:

a) parotidita epidemică
b) hepatita virala A
c) gripa
d) poliomielita
e) rabia

24. Indicaţi definiţia corectă a numărului total de microorganisme formatoare de colonii

(NTMFC):
a) numărul total de microroganisme capabile să formeze sediment în mediile de cultură lichide
b) numărul total de microorganisme capabile să formeze sediment în bulion peptonat
c) numărul total de microorganisme capabile să formeze o peliculă fină în apă peptonată alcalină
d) numărul total de microorganisme capabile să formeze colonii negre pe mediul geloză bismut-
sulfit
e) numărul total de microorganisme capabile să formeze pe mediile de cultură solide
colonii vizibile cu ochiul neinarmat sau cu lupa

25. Indicaţi definiţia corectă a titrului coli:

a) cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie sporulată
b) cantitatea minima de apă care conţine o bacterie termofilă
c) cantitatea minima de apă care conţine o bacterie coliformă
d) cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie capsulată
e) cantitatea minimă de apă care conţine o celulă de S.typhi

26. Indicaţi definiţia corectă a indicelui coli:

a) cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa
b) cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
c) cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de apă
d) cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru de apă
e) cantitatea de bacterii coliforme intr-un mililitru de apă

27. Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului coli:

a) microscopică
b) metoda titrării
c) metoda membranelor filtrante
d) metoda biologică
e) metoda alergică

28. Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei patogene se

efectuează în următoarele cazuri:
a) cînd indicele coli al apei potabile nu corespunde cerinţelor standardelor de stat
b) cînd se selectează surse de aprovizionare centralizată cu apă
c) în zonele de recreaţie
d) cînd se depistează S.aureus în apa potabilă
e) cînd se depistează S.typhi în apa potabilă

29. Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei patogene se

efectuează în următoarele cazuri:
a) cînd NTMFC corespunde normativelor standarde
b) cînd bacteriile grupului intestinal corespund normativelor standarde
c) cînd se depistează S.dysenteriae
d) la construcţia staţiilor balneare, instituţiilor de copii
e) pentru aprecierea eficienţei instalaţiilor de epurare a apelor reziduale

30. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii

rinofaringiene:
a) S.aureus
b) S.dysenteriae
c) C.diphtheriae
d) M.tuberculosis
e) E.coli

31. Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului

total de microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă:
a) 20-22°C timp de 48 de ore
b) 37°C timp de 24 de ore
c) 42°C timp de 24 de ore
d) 42°C timp de 48 de ore
e) 37°C timp de 72 de ore

32. Indicaţi afirmaţiile corecte:

a) indicele coli admis pentru apa potabilă este 3
b) indicele coli admis pentru apa potabilă este 33
c) indicele coli admis pentru apa potabilă este 333
d) indicele coli admis pentru apa potabilă este 100
e) indicele coli admis pentru apa potabilă este 500

33. Indicaţi afirmaţiile corecte:

a) coliformii fecali indică gradul de poluare fecală a apei
b) probele de aer se prelevă la fiecare 10m2 de suprafaţă
c) microorganismele se multiplică în aer foarte repede
d) indicile coli se rapotează la 100 ml de apă
e) microorganismele din aer provin din sol, apă

34. Indicaţi afirmaţiile corecte:

a) depistarea stafilococilor patogeni în aer denotă o situaţie epidemiologică nefavorabilă
b) probele de aer se prelevă la fiecare 20m2 de suprafaţă
c) microorganismele nu se multiplică în aer
d) indicile coli se rapotează la 10 ml de apă
e) microorganismele din aer provin din organismele animale, umane

35. Indicaţi columele de apă potabilă care se însămânţează în mediul de îmbogăţire

(metoda titrării):
a) 1000 ml
b) 100 ml
c) 10 ml
d) 1 ml
e) 0,1 ml

36. Indicaţi caracteristicile infecţiilor asociate asistenţei medicale:

a) Se produc după ≥ 4 de ore de la internare
b) Se produc după ≥ 4-8 de ore de la internare
c) Se produc după ≥ 48 de ore de la internare
d) Se produc până la 30 de zile după o intervenție chirurgicală
e) Se produc în servicii de îngrijire

37. Indicaţi factorii de risc a infecţiilor asociate asistenţei medicale:

a) imunizarea populaţiei
b) utilizarea tratamentelor orale
c) utilizării diverselor proceduri moderne de diagnostic sau tratament (biopsii, examinări
endoscopice, catetere urinare etc.)
d) tratamente realizate pe cale intravenoasă și de lungă durată
e) internările pe perioade lungi de timp

38. Indicaţi factorii de risc a infecţiilor asociate asistenţei medicale:

a) imunizarea populaţiei
b) tratarea pacienţilor ambulator
c) condiții de aglomerare în spital
d) transferuri frecvente ale pacienților dintr-o unitate în alta
e) persoanele cu maladii autoimune

39. Indicaţi infecţiile asociate asistenţei medicale mai frecvent înregistrate:

a) infecții ale tractului respirator inferior
b) infecţiile sexual transmisibile
c) infecţiile urinare
d) infecții ale plăgilor chirurgicale
e) infecţiile transmise prin căpuşe

40. Indicaţi infecţiile asociate asistenţei medicale mai frecvent înregistrate:

a) infecții ale tractului respirator inferior
b) infecţiile sexual transmisibile
c) infecţiile urinare
d) infecții ale fluxului sanguin
e) infecţiile transmise prin ţînţari

41. Indicaţi măsurile aplicate pentru prevenirea infeţtiilor asociate asistenţei medicale:
a) instruirea personalului privind gestionarea deşeurilor medicale periculoase
b) instruirea personalului privind norma de glucide necesară pacientului
c) schimbarea în intervalul corect de timp şi cu tehnică adecvată a sondelor urinare
d) schimbarea în intervalul corect de timp şi cu tehnică adecvată a ciarşafurilor
e) supravegherea permanentă a respectării procedurilor de lucru

42. Indicaţi măsurile aplicate pentru prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale:
a) instruirea personalului privind prelucrarea şi sterilizarea instrumentarului
b) instruirea personalului privind norma de proteine necesară pacientului
c) schimbarea în intervalul corect de timp şi cu tehnică adecvată a cateterelor venoase
d) schimbarea în intervalul corect de timp a veselei
e) reducerea consumului de antibiotice

43. Indicaţi microorganismele cel mai des izolate din infecţiile asociate asistenţei medicale:
a) specii de Klebsiella
b) specii de Treponema
c) Clostridium difficile
d) specii de Leptospira
e) Staphylococcus aureus meticilinorezistent

44. Indicaţi microorganismele cel mai des izolate din infecţiile asociate asistenţei medicale:
a) specii de Klebsiella
b) specii de Treponema
c) Clostridium difficile
d) specii de Borellia
e) specii de Acinetobacter

45. Frecvenţa infecțiilor asociate asistenței medicale post-operatorii depinde de:

a) apartenenţa pacientului la grupele de risc
b) calitatea depistării, înregistrării şi evidenţei infecțiilor
c) tipul intervenției chirurgicale
d) materialul de sutură utilizat
e) sexul pacientului